a) 115

b) 90
Teste Pediatrie 2017 c) 105
d) 120
Teste Puericultura e) 110
Alimentaţia copiilor sănătoşi. Complement simplu 9) Evidenţiaţi care este necesităţile zilnice în calorii la kg
1) Evidenţiaţi necesarul de calorii/kg/24 ore pentru copilul nou- masă/corp pentru copiii în vârstă de 4-6 ani:
născut sănătos: a) 105
a) 130 b) 80
b) 100-110 c) 110
c) 120 d) 115
d) 115 e) 95
e) 90-100
10) Evidenţiaţi care este necesităţile zilnice în calorii/kg
2) Evidenţiaţi câte mese complementare în 24 ore necesită masă/corp la copilul în vârstă de 12-15 ani:
sugarul în vârstă de 10-12 luni, alimentat natural: a) 95
a) 5 mese b) 90
b) 4 mese c) 80
c) 3 mese d) 100
d) 4-5 mese e) 60
e) 1 masă
11) Evidenţiaţi necesitatea în proteine / kg masă/corp pentru
3) Care categorie de sugari au cea mai înaltă necesitate de copiii în vârstă de 1,5-3 ani:
proteine şi calorii la kg masă? a) 3,5 g/kg
a) copiii şcolari b) 1,5 g/kg
b) copiii sugari în vârstă de la 0 până la 6 luni c) 4-4,5 g/kg
c) copiii sugari în vârstă de la 6 până la 12 luni d) 3,0 g/kg
d) copiii noi-născuţi e) 2,5 g/kg
e) copiii preşcolari
12) Care din formulele adaptate enumerate este recomandată
4) Evidenţiaţi termenul optim, la care nou-născutul trebuie să fie pentru alimentaţia sugarului cu intoleranţă la proteinele laptelui
aplicat la sân: de vaci?
a) imediat după naştere (în primele 30 minute) a) Nutrilon
b) la 2 ore după naştere b) NAN-безлактозный
c) la 12 ore după naştere c) Alfare
d) la 6 ore după naştere d) Nestogen
e) la 24 ore după naştere e) Hipp HA1
5) Care este metoda uzuală de calcul a volumului alimentar, 13) Ce reprezintă suplimentul?
necesar pentru 24 de ore copiilor sugari: a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
a) metoda volumetrică b) surplusul de masă corporală acumulat
b) formula Filatov c) formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului
c) formula Zaiţev d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a
d) formula Tur sugarului
e) metoda calorică e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6
luni
6) Copiilor, alimentaţi cu formule de lapte-praf, complementul se
indică: 14) Metoda alternativă este utilizată:
a) la vârsta de 6 luni, ca şi în alimentaţia naturală a) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
b) la vârsta de 4 luni, indiferent de masa corpului b) în caz de alimentaţie mixtă a sugarului
c) la vârsta de 4 luni, dacă are anemie c) în caz de alimentaţie artificială a sugarului
d) dacă copilul manifestă foame şi e mai mare de 4 luni d) în caz de alimentaţie naturală a sugarului
e) la vârsta de 4 luni, dacă prezintă interes pentru alte tipuri de e) în alimentarea copilului preşcolar
hrană (alimente) în afară de cea lactată, pe care o primeşte
15) Metoda complementară este utilizată:
7) Evidenţiaţi frecvenţa alimentaţiei sugarului în vârstă de 6 luni, a) în caz de alimentare artificială a sugarului
la alimentație artificială: b) în caz de alimentare naturală a sugarului
a) de 6-7 ori în zi c) în caz de diversificare a alimentaţiei sugarului
b) de 6 ori în zi d) în caz de alimentare mixtă a sugarului
c) de 5-6 ori în zi e) în alimentarea copilului preşcolar
d) de 5 ori în zi
e) la fiecare 3,5 ore 16) Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte
cantitatea necesară de lapte:
8) Evidenţiaţi necesitatea zilnică în calorii la kg masă/corp pentru a) copilul suge mult timp şi des
copiii în vârstă de 1,5-3 ani: b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua c) 6 luni
d) scaunele sunt scunde d) 7 luni
e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de e) 8 luni
500g/lună)
25) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în
17) Indicaţi prin ce se explica avantajul alimentaţiei cu lapte alimentaţia copilului a gălbenuşului de ou:
matern pentru dezvoltarea neuropsihică adecvată a copilului: a) 2 luni
a) prezenţa în laptele matern a polizaharidelor b) 4 luni
b) prezenţa în laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta- c) 7 luni
encefalinei d) 8 luni
c) conţinutul mărit al proteinelor serice e) 6 luni
d) prezenţa de IgA- secretorie
e) prezenţa de P - casamorfină 26) Indicaţi începând cu ce vârstă, conform recomandărilor OMS,
se permite administrarea laptelui de vaci integru:
18) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în a) vârsta de 6 luni
alimentaţia sugarului a pireului de legume: b) vârsta de 12 luni
a) 6 luni c) vârsta de 2 ani
b) 7 luni d) vârsta de 8 luni
c) 5 luni e) vârsta de 3 luni
d) 8 luni
e) 9 luni 27) Selectaţi care este volumul alimentar, recomandat copilului în
vârstă de 4-6 luni, calculat conform metodei volumetrice:
19) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în a) 1/5 din masa corpului
alimentaţia sugarului a terciului de cereale: b) 1/6 din masa corpului
a) 6,5 luni c) 1/7 din masa corpului
b) 5 luni d) 1/8 din masa corpului
c) 3 luni e) 1/9 din masa corpului
d) 7 luni
e) 6 luni 28) Selectaţi care este produsul, cu care de regulă se recomandă a
începe diversificarea alimentaţiei sugarului:
20)Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în a) sucul de fructe
alimentaţia sugarului a pireului de fructe: b) pireul de legume
a) 2 luni c) pireul de carne
b) 3 luni d) biscuiţii
c) 6 luni e) gălbenuşul de ou
d) 7 luni
e) 3,5 luni 29) Selectaţii care din produsele enumerate, conform
recomandărilor OMS, nu este recomandat sugarilor:
21) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în a) peştele
alimentaţia copilului a cărnii: b) caşcavalul
a) 6 luni c) untul
b) 7 luni d) laptele de vaci
c) 5 luni e) gălbenuşul de ou
d) 8 luni
e) 4 luni 30) Selectaţi care este gradul de hipogalactie, corespunzător
deficitului de lapte matern egal cu 50% din necesarul zilnic al
22) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în copilului sugar:
alimentaţia copilului a sucului de fructe: a) gradul I
a) 1 lună b) gradul II
b) 2 luni c) gradul III
c) 7 luni d) uşoară
d) 8 luni e) severă
e) 6 luni
31) Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în
23) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în vârstă de 7 luni, alimentat natural:
alimentaţia copilului a brânzei/caşcavalului: a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări
a) 6 luni complementare
b) 7 luni b) 3 alimentări cu formulă adoptată, plus 2 alimentări
c) 8 luni complimentare şi apă
d) 10 luni c) doar alimentare la sân la cerere
e) 1 an d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv
noaptea, plus 3 alimentări complementare
24) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări
alimentaţia copilului a peştelui: complementare
a) 4 luni
b) 5 luni 32) Indicaţi cu câte calorii se suplimentează zilnic raţia
alimentară a mamei care alăptează: a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite
a) 200-400 kkal/24 ore doar de laptele matern
b) 700-1000 kkal/24 ore b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente
c) 500 kkal/24 ore c) copilul are deja primii dinţi
d) nu se suplimentează d) copilul are mai mult de 4 luni
e) 1500 kkal/24 ore e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă,
imună, reno-urinară necesară consumării produselor noi
33) Indicaţi ce se recomandă pentru raţia alimentară a mamei care
alăptează: 2) Selectaţi caracteristicile cantitative privind ingredientele
a) conţinutul lipidelor se suplimentează cu 11 g/kg în 24 ore nutritive esenţiale ale laptelui matern faţă de cele ale laptelui de
b) conţinutul proteinelor se suplimentează cu 11 g/kg în 24ore vaci:
c) conţinutul glucidelor se suplimentează cu 30% a) laptele matern conţine mai puţine proteine
d) conţinutul grăsimilor nu se suplimentează b) laptele matern conţine mai multe proteine
e) conţinutul glucidelor nu se suplimentează c) laptele matern conţine mai multe glucide
d) laptele matern conţine mai puţine glucide
34) Indicaţi care este valoarea energetică a colostrului în prima zi e) laptele matern conţine mai puţine lipide
după naştere:
a) 1500 kkal/l 3) Evidenţiaţi alimentele complementare de bază, administrate
b) 1000 kkal/l copilului sugar începând cu vârsta de 6 luni:
c) 900 kkal/l a) brânza de vaci
d) 800 kkal/l b) sucul de fructe
e) 670-700 kkal/l c) pireul de legume
d) terciul de crupe
35) Indicaţi care este valoarea energetică a laptelui matern matur: e) laptele de vaci
a) 1500 kkal/l
b) 1000 kkal/l 4) Evidenţiaţi ce recomandări sunt valabile pentru alimentaţia
c) 900 kkal/l nou-născutului cu prematuritate de gr. I:
d) 800 kkal/l a) aplicat la sân la cerere
e) 670-700 kkal/l b) alimentat prin sondă cu lapte matern
c) aplicat la sân frecvent, nu mai puţin de 8 ori în 24 ore, inclusiv
36) Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea noaptea
(,,înţărcarea”) copiilor mici: d) aplicat la sân de 6 ori în 24 ore
a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult e) aplicat la sân fiecare 3 ore
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an 5) Indicaţi care din formulele de lapte-praf enumerate sunt
d) la vârsta copilului de 10-12 luni utilizate pentru calcularea volumului alimentar în alimentaţia
e) la vârsta copilului de 1,5 ani artificială a copilului în prima săptămână de viaţă:
a) V= (n-1) x 70, unde n-numărul de zile de viaţă, v-volumul de
37) Indicaţi ce volum de hrană zilnic se recomandă copilului în lapte/zi
vârstă de 18 luni: b) V= (n-1) x 80, unde n-numărul de zile de viaţă, v-volumul de
a) până la 1000 ml/24 ore lapte/zi
b) 1200-1500 ml/24 ore c) 1/10 din greutatea corpului + 200, exprimat în ml
c) 1400-1500 ml/24 ore d) 1/5 din greutatea corpului, exprimat în ml
d)1100-1200 ml/24 ore e) 1/6 din greutatea corpului, exprimat în ml
e)1600-1800 ml/24 ore
6) Selectaţi care din formulele lactate enumerate sunt predestinate
38) Indicaţi frecvenţa alimentaţiei copilului în vârstă de 2 ani/24 copiilor născuţi prematuri:
ore: a) pre NAN
a) de 6 ori b) Hipp Pre
b) de 3 ore c) Nestogen 1
c) de 5 ori (3 mese de bază şi 2 gustări) d) NAN 1
d) de 4 ori e) Alfare
e) de câte ori doreşte copilul
7) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lactoza laptelui
39)Până la ce vârstă a copilului, conform OMS, se recomandă de matern:
a continua alimentaţia la sân, paralel cu cea complementară: a) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 60% din necesarul energetic
a) până la vârsta de 5-6 luni zilnic al sugarului
b) până la vârsta de 1 an b) lactoza laptelui matern acoperă ≈ 40% din necesarul energetic
c) până la vârsta de 2 ani şi mai mult zilnic al sugarului
d) până la vârsta de 1 an şi 2 luni c) lactoza din laptele matern se digerează la ≈ 90% în intestinul
e) până la vârsta de 1 an şi 6 luni subţire
d) lactoza laptelui matern favorizează flora intestinală condiţionat
patogenă
Complement multiplu e) lactoza laptelui matern măreşte valoarea PH-ului intestinal al
1) Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in sugarului
alimentaţia sugarului:
8) Selectaţi care sunt afirmaţiile corecte privind lipidele laptelui
matern: 15)Indicaţi numărul de mese, recomandat copiilor în vârstă de 4-
a) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 50% din necesarul energetic 5 ani:
al sugarului a) 3 mese/zilnic
b) lipidele laptelui matern acoperă ≈ 60% din necesarul energetic b) 8 mese/zilnic
al sugarului c) 3 mese/zilnic, plus 2 gustări
c) lipidele laptelui matern sunt intr-o concentraţie mai mare în d) la dorinţa copilului
laptele anterior e) 5 alimentaţii/zi
d) laptele posterior este mai bogat în lipide
e) în compoziţia lipidelor laptelui matern predomină acizii graşi 16)Indicaţi consecinţele posibile ale alimentaţiei neechilibrate a
săturaţi şcolarului:
a) obezitate
9) Evidenţiaţi condiţiile de bază, necesare pentru introducerea b) nanism
complementului la sugarul alimentat la sân: c) rahitism
a) sugarul a împlinit 6 luni d) anemie feriprivă
b) sugarul a împlinit 4 luni e) retard ponderal şi statural
c) sugarul e mai mare de 4 luni şi are greutate scăzută
d) sugarul e mai mare de 4 luni şi pare flămând după mâncare 17)Indicaţi care greşeli în alimentaţie pot cauza tulburări de
e) sugarul a împlinit 6 luni,e sănătos şi manifestă interes pentru nutriţie la copii:
alte tipuri de alimente a) alimentare artificială neadecvată
b) utilizarea excesivă a unor produse
10) Indicaţi afirmaţiile corecte, privind conţinutul de fier din c) alimentare exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni
laptele matern: d) introducerea tardivă a alimentelor complementare
a) laptele matern conţine o cantitate de fier echivalentă cu cea din e) introducerea alimentelor complementare începând cu vârsta de
laptele de vaci 6 luni
b) laptele matern conţine o cantitate de fier mai mare decât cea
din laptele de vaci 18) Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de
c) concentraţia fierului în laptele matern depinde de conţinutul lui vaci:
în organismul mamei a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
d) concentraţia fierului în laptele matern nu depinde de conţinutul b) conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
lui în organismul mamei c) conţine factori imuni de protecţie
e) fierul din laptele matern are o biodisponibilitate mai mare decât d) conţine alfa-lactoză
fierul din alte tipuri de lapte e) conţine beta-lactoză

11) Indicaţi care factori sunt implicaţi în declanşarea reflexului 19) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se apreciază dacă
prolactinei: sugarul suge eficient:
a) concentraţia crescută de progesteron în sângele mamei a) face mişcări de sugere frecvente
b) evacuarea completă a laptelui produs b) face mişcări de sugere lente, cu pauze
c) alimentarea la sân a copilului şi în perioada nocturnă c) se aude glutiţia la fiecare 2-3 mişcări de sugere
d) excitarea receptorilor mamelonari d) sugarul întrerupe suptul la 5-10 minute
e) contactul fizic permanent între mamă şi copil (,,ochi la ochi”, e) sugarul adoarme la sân sau este satisfăcut
,,piele la piele”)
20) Evidenţiaţi în care din patologiile enumerate ale mamei este
12) Indicaţi necesarul de apă al copilului în vârstă de 6 ani contraindicată alimentaţia la sân:
(ml/kg/24 ore): a) cancer mamar
a) 100-110 b) insuficienţă renală acută
b) 120-135 c) pneumonie acută
c) 90-100 d) infecţie respiratorie acută
d) 140 e) infecţia cu HIV
e) 80
21) Evidenţiaţi condițiile necesare pentru introducerea
13) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei adecvate a copiilor în complementului la sugarul alimentat natural:
vârstă de 3-7 ani: a) vârsta sugarului - 6 luni
a) numărul de alimentaţii/zi egal cu 5 (3 de bază şi două gustări) b) sugarul absolut sănătos
b) volumul alimentar zilnic egal cu 1400-1800 ml c) vârsta sugarului - 4 luni
c) necesarul energetic egal cu 80 kcal/kg/ 24 ore d) se administrează cu linguriţa
d) numărul de alimentări/zi egal cu 3 e) la început se administrează după alăptarea la sân
e) volumul alimentar zilnic egal cu 2000-2500 ml/24 ore
22) Evidenţiaţi condiţiile ce impun indicarea alimentaţiei mixte la
14)Indicaţi ce poate micşora densitatea energetică a alimentaţiei copilul sugar:
sugarului: a) copilul este agitat
a) viscozitatea alimentelor complementare b) copilul cu indice ponderal 0,9 la 1 lună după naştere
b) laptele matern c) hipogalactie iremediabilă la mamă
c) lipidele d) absenţa mamei o anumită perioadă a zilei
d) apa e) curba ponderală plată
e) frecvenţa alimentarii
23) Evidenţiaţi care din formulele lactate enumerate sunt din b) muşcatul şi mestecatul
grupul celor adaptate: c) apariţia primelor mişcări de mestecare
a) Biolact d) deplasarea reflexului de vomă de la centru spre rădăcina limbii
b) NAN-1, NAN-2, NAN- 3 e) suptul şi înghiţitul
c) Malâş
d) Nestogen 1, Nestogen 2 32) Indicaţi care din problemele mamei sunt considerate factori
e) laptele de vaci diluat cu apă în raportul 1:2 nefavorizanţi în alimentaţia la sân:
a) diabetul zaharat
24) Evidenţiaţi care din formulele lactate enumerate nu conţin b) IRA (infecţia respiratorie acută)
lactoză: c) infecţia cu HIV
a) Lailac d) urgenţele postpartum
b) NAN - безлактозный e) cancerul mamar
c) NAN - кисломoлочный (acidofil)
d) Maliutca 33) Ce reprezintă alimentaţia complementară:
e) O-LAC a) introducerea alimentelor noi la vârsta copilului de 6 luni
b) alimentaţia copilului cu alte tipuri de lapte (formule de lapte)
25) Selectați formulele adaptate dietice (terapeutice): c) alimentarea copilului cu lapte matern şi un alt tip de lapte
a)Malâș d) obişnuirea treptată a copilului sugar cu alte alimente decât
b)Similac Isomil laptele
c)O-LAC e) diversificarea alimentaţiei, recomandată pentru sugari
d)Alfare începând cu vârsta de 6 luni
e)NAN-1, NAN-2
34) Selectaţi ce se referă la factorii reglatori ai funcţiilor specifice
26) Evidenţiaţi care din semnele enumerate reprezintă umane, prezenţi în laptele matern:
incidente/accidente în cadrul alimentaţiei la sân: a) Calciul şi Natriul
a) regurgitaţia b) carnitina
b) voma c) taurina
c) colica abdominală a sugarului d) acizii graşi polinesăturaţi
d) enterocolita e) acizii graşi saturaţi
e) refuzul temporar al sânului
35) Selectaţi avantajele conţinutului proteic al laptelui matern faţă
27) Evidenţiaţi care din produsele enumerate servesc ca sursă de cel din laptele de vaci:
recomandată de proteine pentru sugar: a) proteina laptelui matern este reprezentată majoritar de cazeină
a) carnea b) laptele matern conţine mai multe proteinele serice
b) bulionul de carne c) conţinutul proteic al laptelui matern corespunde necesităţilor
c) gălbenuşul de ou copilului
d) albuşul de ou d) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de α -
e) brânza/ caşcavalul lactalbumină
e) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de β -
28) Consumul insuficient de lipide la copii de vârstă fragedă lactalbumină
poate cauza:
a) îmbolnăviri frecvente 36) Selectaţi care sunt condiţiile de bază pentru iniţierea şi
b) aport scăzut de energie stimularea lactaţiei:
c) creştere întârziată a) alimentaţia îmbogăţită a mamei
d) hipovitaminoză (A,D,E,K) b) aplicare la sân a nou-născutului în prima ½ oră după naştere
e) retard neuropsihic c) aplicarea copilului la sân la cerere, inclusiv noaptea
d) administrarea de lichide suplimentare mamei
29) Consumul exagerat de lipide la copii de vârstă fragedă poate e) eliberarea maximă de lapte a sânilor
cauza:
a) apatie 37) Selectaţi care produse pot fi incluse în raţia alimentară a
b) creştere rapidă copilului în vârstă de 6 luni:
c) obezitate a) pireuri de legume şi fructe
d) diaree b) peşte
e) vomă c) pesmeţi
d) terciuri de cereale
30) Consumul insuficient de glucide de către sugar poate cauza: e) suc de fructe
a) patologia sistemului nervos
b) reducerea rezervelor de glicogen 38) Indicaţi factorii, care pot cauza hipogalactie secundară:
c) hipoglicemie a) plasarea frecventă a copilului la sân
d) creştere întârziată b) plasarea rară a copilului la sân
e) pancreatită c) poziţionarea şi aplicarea incorectă la sân
d) patologiile extragenitale ale mamei
31) Selectaţi care abilităţi şi particularităţi de dezvoltare sunt e) medicaţia cu antibiotice
necesare sugarului în vârsta de 6 luni pentru introducerea hranei
complementare: 39) Indicaţi ce poate spori densitatea energetică a alimentaţiei
a) mişcări de mestecare complexe sugarului:
a) viscozitatea alimentelor complementare a) scădere a rezistenţei organismului la infecţii
b) laptele matern b) paratrofie
c) lipidele c) manifestări alergice
d) apa d) micşorare a aportului nictemeral de calorii
e) frecvenţa alimentarii e) hiperglicemie

40) Indicaţi de ce se va ţine cont în selecţia formulei de lapte 48) Indicaţi care din alimentele enumerate trebuie excluse din
pentru sugar: raţia zilnică a copilului de vârsta fragedă (1-3 ani):
a) de vârsta copilului a) laptele de vaci
b) de masa corpului copilului b) alimentele picante
c) de starea sănătăţii copilului sau anumite probleme de sănătate c) mezelurile afumate
d) de analizele sângelui d) slănina de porc, untura de porc
e) de particularităţile de dezvoltare ale copilului e) supa de legume

41) Indicaţi care componenţi ai laptelui matern fac parte din 49) Indicaţi afirmaţiile corecte privind constituirea raţiei
factorii reglatorii ai funcţiilor specifice umane la nou-născuţi şi alimentare a mamei care alăptează:
sugari: a) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei nu se
a) factorii de creştere schimbă, comparativ cu sarcina
b) enzimele b) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei sunt mai
c) nutrienţii esenţiali înalte decât la femeia însărcinată
d) hormonii c) cantitatea de lapte matern secretată depinde direct de consumul
e) microelementele alimentar al mamei
d) chiar şi mamele care au un regim alimentar deficient, pot
42) Indicaţi ingredientele alimentare, conţinutul cărora nu depinde produce o cantitate adecvată de lapte calitativ
de consumul şi statutul nutriţional al mamei: e) necesitatea de proteine în raţia femeii care alăptează se măreşte
a) fierul cu 8-11g/24 ore
b) vitamina A, D
c) calciul 50) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 7-12
d) zincul ani:
e) vitaminele gr. B a) numărul alimentaţilor egal cu 4/24 ore
b) volumul alimentar egal cu 1800-200 ml/24 ore
43) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului c) necesarul energetic egal cu 60-70 kcal/kg/24 ore
privind ingredientele nutritive: d) numărul de alimentaţii egal cu 3/24 ore
a) conţine mai multe lipide ca laptele matern e) volumul alimentar egal cu 1400-1500ml/24 ore
b) conţine mai multe proteine ca laptele matern
c) conţine mai puţine glucide ca laptele matern 51) Indicaţi caracteristicile alimentaţiei copiilor în vârstă de 12-18
d) conţine mai multe glucide ca laptele matern ani:
e) conţine mai multe vitamine liposolubile a) numărul de alimentări egal cu 3/24 ore
b) volumul alimentar egal cu 2000-2500 / 24 ore
44) Selectaţii factorii de protecţie şi imunomodulatori ai laptelui c) necesarul energetic pentru băieţi egal cu 60 kcal/kg/24 ore,
uman: pentru fete-50 kkal/kg/24 ore
a) amilaza d) necesarul în proteine egal cu 1,2-1,5 g/kg/24 ore
b) imunoglobulină A secretorie e) necesarul în glucide egal cu 12-14 g/kg/24 ore
c) lizozimul
d) carnitina 52) Indicaţi care din afirmaţii, privind alimentaţia copiilor în
e) interferonii vârstă de 1-3 ani, sunt corecte:
a) se recomandă formule de lapte special adaptate, nu lapte de
45) Indicaţi consecinţele posibile ale deficitului de proteine în vaci integru
alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi a celor preşcolari: b) se recomandă reducerea consumului de produse cu conţinut
a) retard în dezvoltarea fizică sporit de sare, grăsimi şi zahăr
b) retard în dezvoltarea neuropsihică c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate
c) scădere a rezistenţei organismului la infecţii superioară, cantitate şi consistenţă, adaptate vârstei
d) anemie d) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mare ca
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mic ca
46) Indicaţi consecinţele posibile ale excesului de proteine în la adult
alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi a celor preşcolari:
a) suprasolicitare a sistemului digestiv 53) Evidenţiaţi avantajele biologice ale laptelui matern faţă de cel
b) suprasolicitare metabolică de vaci:
c) imunoreactivitate redusă a) conţine Ig A secretorie
d) anemie b) conţine o cantitate mai mare de Fe
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar c) asigură sugarului o imunitate pasivă prin conţinutul de factori
imunologici
47) Care sunt consecinţele posibile ale consumului excesiv de d) conţine factori de creştere (inclusiv hormoni)
glucide pe fondalul consumului redus de proteine şi lipide la e) proteinele laptelui matern nu alergizează organismul sugarului
copii:
54) Aplicarea corectă la sân implică prezenţa următoarelor semne:
a) guriţa sugarului e larg deschisă
b) buza inferioară e retroversă
c) sugarul apucă cu guriţa mamelonul şi o mare parte din areolă
d) o parte mai mare de areolă se vizualizează deasupra
e) bărbia copilului e distanţată de sân
55) Alimentaţia adecvată a sugarului se poate aprecia după
următoarele semne:
a) curba ponderală (ascendentă, corespunzătoare vârstei)
b) starea generală (satisfăcătoare)
c) frecvenţa bolilor respiratorii
d) frecvenţa miciţilor (mai mare de 6 în 24 ore)
e) starea copilului după alimentare (satisfăcut, liniştit)
56) Alimentaţia neadecvată a copilului poate avea ca consecinţă:
a) infecţii respiratorii acute frecvente
b) rahitism
c) hipovitaminoze
d) anemie
e) retenţia dezvoltării fizice
57) Poziţionarea corectă la sân a sugarului implică următoarele
semne:
a) corpul sugarului şi capul lui sunt aliniate pe o dreaptă
b) corpul copilului e întors spre corpul mamei
c) mama susţine tot corpul copilului, nu numai capul
d) corpul copilului e lipit de corpul mamei
e) mama susţine sânul cu o mână
58) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se poate suspecta că
lactaţia este insuficientă:
a) sugarul creşte în greutate săptămânal 150g
b) sugarul are o curbă ponderală plată
c) sugarul are 5 micţii în 24 ore
d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
e) sugarul este agitat, mai ales după alimentare, doarme prost
59) Evidenţiaţi care din următoarele afirmaţii privind
diversificarea alimentaţiei sugarului sînt corecte:
a) diversificarea va începe la vârsta de 6 luni
b) diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos
c) alimentul nou se va administra cu linguriţa
d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
e) se introduc concomitent 2 sau mai multe alimente noi
60) Evidenţiaţi care din afirmaţii sunt reguli de iniţiere a
alimentaţiei artificiale la sugar:
a) formula lactată se va introduce în alimentaţie numai când
copilul este sănătos
b) formula lactată nouă se va introduce progresiv şi treptat
c) nu se vor introduce simultan două sau mai multe formule
lactate noi
d) dacă masa ponderală stagnează în decurs de 1 săptămână, se va
recurge la o altă formulă lactată
e) se vor folosi de preferinţă formulele de lapte adaptate
61) Enumeraţi care sunt efectele adverse ale utilizării laptelui de
vaci în alimentaţia sugarului:
a) suprasolicitarea osmotică renală
b) anemia carenţială
c) alcaloza metabolică
d) gastroenteropatia alergică
e) distrofia
62) Evidenţiaţi conform căror criterii se clasifică formulele
lactate:
a) după gradul de adaptare
b) după vârsta, la care sunt indicate
c) după sursa de glucide
d) după tehnologia de producere
e) după particularitatea compoziţională
63) Evidenţiaţi avantajele formulelor de lapte adaptate faţă de
cele neadaptate:
a) glucidele sunt constituite practic exclusiv de către lactoză
b) au un nivel scăzut de cazeină şi un conţinut sporit de proteine
din zer (serice)
c) conţin acizi graşi polinesăturaţi în cantităţi mai mari
d) sunt îmbogăţite cu vitamine şi microelemente, în special Fe
e) imită în întregime componenţa laptelui matern
64) Evidenţiaţi dezavantajele formulelor de lapte adaptate faţă de
laptele matern:
a) proteina este alergizantă pentru copil
b) conţin mai puţine proteine din zer
c) conţin mai multă lactoză
d) sunt lipsite de factori antiinfecţioşi
e) conţin cantităţi scăzute de beta-lactoglobulină
65) Evidenţiaţi consecinţele alimentaţiei dezechilibrate ale
preşcolarului:
a) anorexie nervoasă
b) retard fizic
c) distrofie
d) anemie feriprivă
e) creştere staturo-ponderală adecvată
66) Indicaţi problemele copilului, considerate factori
nefavorizanţi în alimentaţia la sân:
a) refuzul sânului de către copil
b) anomaliile de dezvoltare maxilo-facială (palatoschizis,
gnatoschizis)
c) masa mică la naştere
d) erorile de metabolism (fenilcetonuria, galactozemia)
e) prematuritatea severă
67) Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot conduce
la tulburări de nutriţie:
a) alimentare cu formule de lapte diluate excesiv
b) alimentare îndelungată la sân cu introducere tardivă a
alimentelor complementare
c) alimentare cu formule lactate neadaptate
d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de
6 luni
68) Indicaţi consecinţele introducerii tardive a complimentului în
alimentaţia sugarului:
a) retard în creştere
b) nutriţie scăzută
c) carenţe de micronutrienţi (fier, zinc)
d) abilităţi motorii de mestecare întârziate
e) dezvoltare neuro-psihică întârziată
69) Indicaţi consecinţele introducerii precoce a complementului
în alimentaţia sugarului:
a) dezvoltarea fizică accelerată
b) scăderea lactaţiei şi micşorarea aportului de energie şi
substanţe nutritive de către copil
c) risc de infecţie crescut, odată cu administrarea produselor care
pot fi contaminate
d) risc crescut de boală diareică acută
e) risc crescut de alergie alimentară
70) Indicaţi de ce copiilor sugari nu se recomandă administrarea
laptelui de vaci integru sau în diluţii:
a) conţine mai puţin calciu şi natriu
b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
c) conţine mai puţin fier, care are o biodisponibilitate redusă,
comparativ cu laptele matern
d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
e) poate cauza alergie
71) Selectaţi caracteristicile cantitative ale microelementelor
laptelui matern faţă de laptele de vaci:
a) laptele matern conţine mai mult Fier decât laptele de vaci
b) laptele matern conţine mai mult Calciu decât laptele de vaci
c) laptele matern conţine mai puţin Calciu decât laptele de vaci
d) laptele matern conţine mai puţin Clor decât laptele de vaci
e) laptele matern conţine mai puţin Natriu decât laptele de vaci
72) Selectaţi care abilităţi sunt de regulă prezente şi necesare la
sugarul în vârstă de 6-12 luni pentru consumarea alimentelor
complementare:
a) suptul şi înghiţitul
b) mişcări de mestecare complexe
c) curăţarea linguriţei cu buzele
d) muşcatul
e) mişcări laterale cu limba şi împingerea hranei către dinţi
73) Indicaţi prin ce se manifestă rolul imunoprotector al laptelui
matern:
a) asigură sugarului un ritm de creştere ponderală adecvată
b) micşorează răspândirea şi durata afecţiunilor diareice
c) micşorează riscul maladiilor autoimune (diabet zaharat tip I,
colită ulceroasă nespecifică).
d) micşorează riscul morţii subite a sugarului
e) protejează de enterocolită necrotică
74) Din variantele listate, selectaţii factorii de protecţie şi
imunomodulatori ai laptelui uman:
a) prolactina
b) lactoferina
c) interleukina-6
d) Factorul Bifidum
e) ribonucleaza
75) Din variantele enumerate, selectaţii factorii de protecţie şi
imunomodulatori ai laptelui uman:
a) limfocitele T, B
b) macrofagii
c) anticorpii antivirus
d) imunoglobulinele de clasa A, M
e) calcitonina
76) Selectaţi afirmaţiile corecte privind alimentaţia mamei care
alăptează:
a) regimul alimentar al mamei ce alăptează trebuie să fie adaptat
la starea ei de nutriţie
b) necesităţile proteice ale femeii care alăptează sunt crescute cu
11 gr/24 ore
c) mama care alăptează necesită suplimentare obligatorie cu Ca,
F, P, Mg Zn, K, Na şi vitamine
d) creşterea considerabilă a consumului de lichide nu va afecta
lactaţia
e) necesarul de calorii al mamei care alăptează va fi crescut cu
480-500 kkal/24 ore
77) Indicaţi care sunt restricţiile în regimul alimentar pentru
mamele care alăptează:
a) nu există nici un fel de restricţii
b) se exclud alimentele cu potenţial alergic (fructe exotice,
ciocolată, miere)
c) se exclude usturoiul, condimentele puternice
d) se exclud alimentele, la care sugarul a manifestat reacţii
adverse
e) se consumă cu precauţie ouăle, peştele şi sucurile din fructe
78) Indicaţi factorii prin care se realizează rolul protector faţă de
infecţii al alimentaţiei cu lapte matern:
a) laptele matern este bactericid
b) laptele matern este steril, spre deosebire de alte lichide, care
pot conţine agenţi patogeni
c) laptele matern conţine imunoglobulină A secretorie, care
protejează de agenţi patogeni la nivel de mucoase
d) lactoferina din laptele matern concurează pentru Fe cu
bacteriile
e) laptele matern conţine factori nespecifici de apărare
(macrofagi, limfocite, interferoni, interleuchine, etc.)
79) Indicaţi factorii declanşatori ai reflexului oxitocinei:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân
b) evacuarea completă din sân a laptelui produs
c) excitarea receptorilor mamelonari
d) aplicarea la sân cât mai precoce după naştere
e) acţiunea factorilor emoţionali pozitivi, legaţi de copil
(imaginea lui, contactul fizic etc.)
80) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul
de ocitocină oferite mamelor ce alăptează:
a) aplicarea cât mai frecventă la sân
b) alimentarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viaţă
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) stoarcerea laptelui rămas după alimentarea sugarului
e) aplicarea şi poziţionarea corectă la sân
81) Indicaţi recomandările practice, menite să stimuleze reflexul
de prolactină oferite mamelor ce alăptează:
a) aplicarea frecventă a copilului la sân, ziua şi noaptea
b) evacuarea completă a laptelui produs din glanda mamară
c) aflarea permanentă a mamei alături de copil
d) poziţionarea şi aplicarea corectă la sân
e) interzicerea administrării altor alimente şi lichide, decât laptele
matern, în primele 6 luni de viaţă a sugarului
82) Selectaţi particularităţile compoziţionale ale colostrului faţă
de laptele matern matur:
a) colostrul este mai dens
b) colostrul are conţinut de proteine mai mare
c) colostrul are concentraţia de glucide mai mare
d) colostrul are concentraţia de vitamină A mai mare
e) colostrul are conţinut mai bogat în imunoglobuline
83) Indicaţi prin ce e important colostrul pentru copilul nou-
născut:
a) oferă nou-născutului o cantitate suficientă de nutrienţi,
concentrată într-un volum mai mic
b) este laxativ şi ajută să se elimine mai uşor meconiul, ce
contribuie la prevenirea icterului
c) conţine mai puţine săruri minerale
d) conţine leucocite şi macrofagi, implicaţi în apărarea
antiinfecţioasă
e) conţine într-o concentraţie mai mare imunoglobuline

84) Indicaţi caracteristicile proteinelor colostrului:
a) sunt reprezentate în special de albumine şi globuline, similare
cu proteinele plasmatice ale nou-năsutului
b) cazeina colostrului reprezintă ½ din conţinutul proteic al
colostrului
c) aminoacizii esenţiali se conţin într-o cantitate mai mare
d) majoritatea proteinelor se absorb integral în tractul intestinal al
nou-născutului
e) o bună parte din proteinele colostrului sunt reprezentate de
imunoglobuline
e) dietă cu cantitate redusă de sare
1 Indicaţi particularităţile tehnologice de preparare a alimentelor,
recomandate pentru copiii de vârstă fragedă:
a) se va utiliza doar carne slabă
b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pârjoale,
perişoare)
c) se vor prefera grăsimile de calitate (uleiuri vegetale, unt,
smântână proaspătă)
d) se va utiliza maioneză pentru sosuri
e) se vor exclude condimentele picante

85) Selectaţi afirmaţiile corecte privind compoziţia laptelui 92) Indicaţi ce produse se recomandă a fi excluse din alimentaţia
matern: copiilor în vârstă de 1-3 ani:
a) compoziţia laptelui unei mame se potriveşte în mod special a) condimentele picante
propriului ei copil b) ceaiul concentrat
b) laptele matern diferă în funcţie de vârsta mamei, perioada de c) cafeaua
după naştere, faza suptului d) ciocolata
c) compoziţia laptelui matern depinde întru-totul de alimentaţia e) sucurile proaspete de fructe
mamei
d) conţinutul de proteine este mai mare în primele zile după 93) Indicaţi ce tipuri de bucate se recomandă a fi incluse în
naştere alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani:
e) conţinutul de lipide este mai mic în ,,laptele anterior” a) supele de legume
b) budinca, chec-ul de casă
86) Indicaţi hormonii care stimulează lactogeneza: c) salatele din legume/fructe proaspete
a) ocitocina, prolactina d) salatele din legume fierte
b) insulina e) carnea prăjită
c) cortizonul
d) tireoidina, parathormonul 94) Indicaţi ce include supravegherea alimentaţiei copiilor în
e) progesteronul instituţiile preşcolare:
a) elaborarea raţiei alimentare pentru fiecare grup de vârstă în
87) Selectaţi afirmaţiile corecte privind tipurile de lapte matern: parte
a) laptele secretat în primele 4-5 zile după naştere se numeşte b) supravegherea calităţii şi stocării produselor alimentare
colostru c) supravegherea tehnologiei preparării bucatelor
b) colostrul reprezintă laptele matern secretat după I lună de la d) aprecierea calităţii bucatelor gata preparate
naştere e) efectuarea examinării medicale a angajaţilor blocului alimentar
c) laptele de tranziţie se secretă în perioada de 5-14 zile după
naştere
d) laptele matur poate avea o compoziţie diferită, în funcţie de Copilul sănătos. Supravegherea copiilor. Grupele de
faza suptului sănătate. Imunizarea activă (vaccinarea) copiilor.
e) laptele matern matur este produs începând cu 2 săptămâni după Complement simplu
naştere 1) Criteriul principal, care face diferenţierea între grupele de
sănătate I, II şi III, IV, V, este prezenţa:
88) Indicaţi care tulburări nutriţionale sunt întâlnite mai frecvent a) devierilor de ontogeneză
la vârsta pubertăţii: b) tulburărilor funcţionale
a) carenţa de calciu c) maladiilor cronice
b) anorexia nervoasă d) deficitului ponderal
c) distrofia e) dereglărilor de imunitate
d) anemia carenţială
e) modificările patologice ale scheletului 2) Vaccinarea contra hepatitei virale B (HVB) a nou-născuţilor
sănătoşi se efectuează:
89) Indicaţi prin ce se deosebeşte alimentaţia adolescentului de a) în primele 24 ore de la naştere
cea a copilului mic, în vârstă de 1-3 ani: b) în a doua zi de la naştere
a) prin volumul zilnic de hrană c) în a treia - a cincea zi de la naştere
b) prin diversitatea alimentelor d) în prima lună de viaţă
c) prin servirea estetică hrănii e) la 2 luni de viaţă
d) prin cantitatea hrănii, administrată la o priză alimentară
e) prin necesitatea zilnică de calorii 3) Cîte grupe de sănătate sunt prevăzute pentru dispensarizarea
copiilor:
90) Ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai a) două
mari de 2 ani: b) trei
a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi) c) patru
b) dietă hipoalergică d) cinci
c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric e) şase
zilnic), lipide (sub 30% din aportul caloric)
d) dietă vegetariană 4) În grupa a III de sănătate sunt incluşi copiii, la care se constată:
a) devieri de ontogeneză a) o lună
b) tulburări funcţionale b) 2 luni
c) maladii cronice compensate c) 3 luni
d) maladii cronice subcompensate d) 4 luni
e) maladii cronice decompensate e) 6 luni

5) În grupa a IV de sănătate sunt incluşi copiii, la care se constată: 13) Ritmul de supraveghere de către medicul de familie a
a) devieri de ontogeneză creşterii şi dezvoltării ale copiilor în al treilea an de viaţă,
b) tulburări funcţionale prezente conform Standardului MS Republicii Moldova, este de o dată la:
c) maladii cronice compensate a) o lună
d) maladii cronice subcompensate b) 2 luni
e) maladii cronice decompensate c) 4 luni
d) 6 luni
6) În grupa a V de sănătate sunt incluşi copiii, la care se constată: e) un an
a) devieri de ontogeneză
b) tulburări funcţionale severe 14) Periodicitatea examenelor profilactice a copiilor preşcolari şi
c) maladii cronice compensate şcolari, conform Standardului MS Republicii Moldova, este de o
d) maladii cronice subcompensate dată la:
e) maladii cronice decompensate a) 2 luni
b) 6 luni
7) Când este indicată prima revaccinare a copilului cu vaccinul c) 4 luni
contra hepatitei virale B (HVB): d) 1,5 ani
a) în primele 24 ore de la naştere e) un an
b) în a doua zi de la naştere
c) în a treia - a cincea zi de la naştere 15) Vaccinarea contra tuberculozei (BCG) a nou-născuţilor sănătoşi
d) în prima lună de viaţă se efectuează:
e) la 2 luni de viaţă a) în primele 24 ore de la naştere
b) în a doua zi de la naştere
8) Vârsta copilului, la care se recomandă revaccinarea DTP 4 şi c) în a treia - a cincea zi de la naştere
VPO 4 este de: d) în prima lună de viaţă
a) 1 lună e) la 3 luni de viaţă
b) 6 luni
c) 1 an Complement multiplu
d) 16 luni 1) Vaccinurile, care sunt administrate nou-născuţilor sănătoşi în
e) 22-24 luni maternitate sunt:
a) BCG 1
9) Ritmul de supraveghere de către medicul de familie a creşterii b) HIB 1
şi dezvoltării copiilor sănătoşi mai mari de 3 ani, conform c) ROR 1
Standardului MS Republicii Moldova, este de o dată la: d) HVB 1
a) 3 luni e) DTP 1
b) 10 luni
c) o luna 2) Activitatea curativă a medicului de familie cu copiii include:
d) 6 luni a) pregătirea copiilor pentru frecventarea instituţiilor preşcolare şi
e) un an şcolare
b) tratamentul copiilor bolnavi la domiciliu
10) Termenul, când se efectuează prima consultaţie a nou- c) supravegherea ambulatorie a copiilor sănătoşi
născutului la domiciliu de către medicul de familie, după d) examinarea, diagnosticul şi managementul terapeutic al
externare din maternitate, este: copiilor bolnavi
a) în primele 3 zile e) vaccinarea copiilor
b) la 7 zile
c) la 10 zile 3) Vârsta, când copiilor sănătoşi se administrează vaccinul contra
d) la 2 săptămâni infecţiei cu haemofilus influenzae (HIB) este vîrsta de:
e) la 20 zile a) primele 24 ore după naştere
b) o lună
11) Ritmul de supraveghere de către medicul de familie a c) 2 luni
creşterii şi dezvoltării ale copiilor primului an de viaţă, conform d) 4 luni
Standardului MS Republicii Moldova, este de o dată la: e) 6 luni
a) 2 săptămâni
b) o lună 4) Stările patologice, care reprezintă o contraindicaţie relativă
c) 2 luni pentru vaccinarea copilului sunt:
d) 3 luni a) temperatura corporală 37,7 0C şi mai mult
e) 6 luni b) diareea
c) infecţia respiratorie
12) Ritmul de supraveghere de către medicul de familie a d) anemia de gr. I
creşterii şi dezvoltării ale copiilor în al doilea an de viaţă, e) malnutriţia de gr. I
conform Standardului MS Republicii Moldova, este de o dată la:
5) Compartimentele de bază ale activităţii medicului de familie cu e) dezvoltare fizică-cu deficit/exces ponderal de 10%
copiii sunt:
a) profilactică 13) Supravegherea medicală antenatală presupune:
b) curativă a) vizite programate la domiciliul gravidei
c) organizaţională b) luarea în evidenţă în termen de până la 12 săptămâni de sarcină
d) antiepidemică şi examinări profilactice programate
e) de iluminare sanitară c) administrarea profilactică a acidului folic în primele săptămâni
de sarcină
6) Cele mai frecvente efecte adverse ale imunizării profilactice a d) consultarea suplimentară a specialiştilor, în caz de necesitate
copiilor sunt: e) vizite la domiciliu a medicului obstetrician-ginecolog
a) „şoc anafilactic”
b) hiperemie şi edem local 14) Prima vizită la domiciliu a nou-născutului presupune:
c) temperatură subfebrilă a corpului a) vizita la domiciliu în primele 3 zile după externare din
d) tuse, diaree maternitate
e) copil neliniştit, cu tulburări de somn de scurtă durată b) vizita efectuată de către medicul de familie şi asistentul
medicului de familie
7) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa a II- c) examinarea clinică detaliată a nou-născutului de către medicul
a de sănătate sunt: de familie la domiciliu
a) absenţa patologiei cronice d) aprecierea grupei de sănătate, în care se încadrează nou-
b) starea funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri născutul
semnificative e) invitare la vaccinare
c) antecedente eredocolaterale agravate
d) dezvoltare fizică adecvată vârstei 15) Vârsta, când copiilor sănătoşi se administrează vaccinul
e) dezvoltare neuro-psihică adecvată vârstei contra rubeolei, rujeolei şi oreionului (ROR) este vîrsta de:
a) o lună
8) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa a II- b) 2 luni
b de sănătate sunt: c) 12 luni
a) absenţa patologiei cronice d) 2 ani
b) tulburări funcţionale ale organelor şi sistemelor e) 6-7 ani
c) rezistenţa şi reactivitatea la infecţii - infecţii respiratorii
frecvente cu evoluţie trenantă
d) copilul aflat în perioada de convalescenţă după o patologie Creșterea și dezvoltarea copilului. Complement simplu.
acută severă 1) Selectaţi glanda endocrină cu o influenţă prioritară asupra
e) stare funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri dezvoltării fizice a copiilor în perioada pubertară:
patologice a) tiroida
b) timusul
9) Contraindicaţiile relative pentru vaccinarea copilului sunt: c) suprarenalele
a) prezenţa temperaturii corpului ridicate până la 37,5 şi mai mult
d) glandele sexuale
b) semnele de infecţii respiratorii acute
e) hipofiza
c) semnele de diaree acută
d) manifestările alergice prezente
e) distrofia de gr. I 2) Indicaţi perioada de vârstă a copilului, pentru care este
caracteristică creşterea ponderală cea mai intensă:
10) Activitatea profilactică a medicului de familie include: а) până la vârsta de 1 an
a) instruirea părinţilor privind modul sănătos de viaţă şi b) vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani
îngrijirea adecvată a copiilor c) vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani
b) supravegherea dinamică a copiilor d) vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani
c) organizarea examinărilor profilactice complexe e) vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani
d) vaccinarea copiilor şi activitatea antiepidemică
e) tratamentul copiilor bolnavi 3) Precizați ce nu include procesul complex de creștere a
copilului:
11) Dispensarizarea copiilor sănătoşi include:
a) creșterea în greutate
a) supravegherea programată a stării sănătăţii şi dezvoltării
copiilor b) marirea cantitativă a organelor
b) supravegherea dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor c) diferențierea funcțională
c) efectuarea investigaţiilor paraclinice programate d) modificarea formelor corporale
d) încadrarea în grupa corespunzătoare de sănătate e) creșterea osoasă
e) instruirea părinţilor privind modul de viaţă sănătos
4) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii
12) Criteriile, care argumentează încadrarea copilului în grupa I taliei la băieţi:
de sănătate sunt: a) 13-15 ani
a) absenţa patologiei cronice b) 15-16 ani
b) starea funcţională a organelor şi sistemelor fără devieri c) 16-17 ani
patologice d) 17-21 ani
c) rezistenţa şi reactivitatea la infecţii - fără devieri patologice
e) 21-25 ani
d) dezvoltare fizică şi neuropsihică adecvată vârstei
 12) Selectați care nu constitue parametru esențial pentru
5) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii apricierea creșterii și dezvoltarii copilului :
taliei la fete: a) talia
a) 13-15 ani b) somatoscopia
b) 15-16 ani c) greutatea
c) 16-17 ani d) maturația osoasă
d) 17-21 ani e) maturația pubertară
e) 21-25 ani
13) Precizați ce nu include procesul complex de dezvoltare a
6) Indicaţi ce reprezintă legea alternanţei creșterii și dezvoltarii la copilului :
copil: a) diferențiere morfologică
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ b) creșterea în greutate
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de c) diferențiere functională
creştere d) multiplicare structurală
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi e) sporire în complexitate
invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere 14) Selectați care din indicatori nu caracterizează procesul de
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
maturație la copii :
a) maturația osoasă
7) Indicaţi ce reprezintă legea proporţiilor creșterii și dezvoltarii b) maturația sexuală
la copil: c) maturația dentară
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ d) maturația enzimatică
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de e) maturația greutății
creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi 15) Precizați care din indicatori ai creșterii stabilesc dimensiunele
invers și compoziția corporală :
d) fiecare segment are ritmul său de creştere a) talia,perimetrile,masa
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională b) maturația osoasă
c) maturația dentară
8) Indicaţi ce reprezintă legea antagonismului morfologic şi d) maturația metabolică
ponderal al creșterii și dezvoltarii la copil:
e) maturația puberteră
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de
creştere Complement multiplu
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi 1) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra
invers creşterii şi dezvoltării fizice a copilului în primul an de viaţă:
d) fiecare segment are ritmul său de creştere a) tiroida
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională b) timusul
c) suprarenalele
9) Indicaţi ce reprezintă legea creşterii inegale la copil: d) glandele sexuale
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ e) hipofiza
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de
creştere 2) Enumerați criteriile de aprecierea a maturității biologice pentru
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi
fete:
invers
a) dezvoltarea glandei mamare
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională b) apariția menarhei
c) pilozitatea axilară și pubiană
10) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi d) perimetrul toracic
dezvoltare a copiilor: e) perimetrul cranian
a) stimulează procesele anabolice
b) intervin în procesele de mineralizare a scheletului 3) Enumerați cauzele deficitului de creștere staturală la copii :
c) stimulează procesele catabolice a) deficitul hormonului de creștere
d) stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine b) hipertiroidismul
e) accelerează metabolismul bazal c) hipotiroidismul
d) carențele psiho-socială
11) Ce reprezintă creșterea și dezvoltarea copilului: e) maladii cronice decompesate
a) proces dinamic de creștere și maturizare a copilului
b)alimentația corectă 4) Enumerați cauzele deficitului ponderal la copii:
c)vaccinoprofilaxia a) subalimentarea
d) accelerația b) carențe psiho-sociale
e) creșterea taliei c) boli genetice, boala Down, sindromul Prader-Willi
d) hipertirioidism
e) deficite imune
 13) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării
5) Indicaţi factorii endogeni, care determină şi influenţează copiilor:
creşterea şi dezvoltarea copiilor: a) factori genetici
a) factorii genetici b) factori endocrini
b) factorii hormonali
c) factori interni ai patologiei
c) factorii ereditari
d) factorii patologici d) alimentaţia
e) mediul geografic e) factori comportamentali

6) Enumerați criteriile de apriciere a maturității biologice la 14) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi
băeți : dezvoltare a copiilor:
a) talia a) exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de
b) masa corporală creştere
b) intervin în procesele de mineralizare a scheletului
c) formula dentară
c) intervin în metabolismul hidroelectrolitic
d) dezvoltarea sexuală d) stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
e) tensiunea arterială e) accelerează metabolismul bazal

7) Indicaţi criteriile maturizării biologice ale copiilor: 15) Indicați care sînt mecanizme de creștere ale organizmului :
a) apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului a) creșterea de volum a celulelor ( hipertrofia)
b) apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă b) micșorarea de volum a celulilor ( hipotrofia)
c) aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală c) hiperplazia celulelor
d) creşterea taliei d) hipoplazia celulelor
e) creşterea masei corporale e) accelerația
8) Indicaţi legile,care explică mecanismul creşterii la copii: Particularităţile morfo-funcţionale ale sistemului nervos a
a) legea alternantei copilului în creştere. Principii de apreciere a dezvoltării
b) legea proporţiilor neuro-psihice a copiilor. Complement simplu
c) legea antagonismului morfologic şi ponderal
d) legea creşterii inegale 1) Indicaţi la ce vârstă a copilului dezvoltarea cognitivă este cea
e) acceleraţia mai intensă:
a) în primul an de viaţă
b) în anul 2 de viaţă
9) Indicaţi factorii exogeni, care determină şi influenţează
c) în perioada preşcolară
creşterea şi dezvoltarea copiilor:
d) în perioada pubertară
a) factorul alimentar
e) în primii 4 ani de viaţă
b) mediul geografic
2) Indicaţi care dintre simţurile copilului este cel mai bine
c) factorii socio-economici
dezvoltat la naştere:
d) factorii afectiv-educativi
a) văzul
e) factorii genetici
b) auzul
c) sensibilitatea tactilă
10) Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea
d) sensibilitatea termică
fizică a copiilor:
e) gustul
a) hipofiza
3) Cu vârsta se schimbă topografia, poziţia, forma, numărul,
b) timusul
dimensiunea circumvoluţiunilor şi girusurilor creierului copilului.
c) tiroida şi paratiroidele
Când acest proces se manifestă cel mai intens:
d) suprarenalele şi glandele sexuale
a) în al doilea an de viaţă
e) pancreasul exocrin
b) până la vârsta de 3 ani
c) după vârsta de 5 ani
11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a
d) în primul an de viaţă
copiilor:
e) până la vârsta 5 ani
a) acţiune anabolică
4) Indicaţi către ce vârstă este încheiată mielinizarea majorităţii
b) stimulează creşterea
structurilor SNC la copii:
c) acţiune catabolică
a) către vârsta de 1 an
d) stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de
b) către vârsta de 2 ani
proteine
c) către vârsta de 4-5 ani
e) accelerează metabolismul bazal
d) către vârsta de 7-8 ani
e) către vârsta de 12 ani
12) Indicaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi
dezvoltare al copiilor:
5) Indicaţi când se încheie definitiv mielinizarea structurilor
a) acţiune anabolică
SNC:
b) încetinesc creşterea staturală la pubertate
a) la vârsta preşcolară
c) stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
b) la vârsta fragedă
d) stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
c) la vârsta şcolară
e) accelerează metabolismul bazal
d) în adolescenţă
e) în perioada de adult, la vârsta de 30-40 ani
 b) la vârsta de 1-2 luni
6) Indicaţi ce este caracteristic pentru vascularizarea creierului la c) la vârsta de 1 lună
sugar: d) la vârsta de 2-3 luni
a) flux arterial insuficient e) la vârsta de nou-născut
b) flux arterial mult mai bun ca la adult
c) reflux venos adecvat 15) Către ce vârstă la copiii sănătoşi dispare hipertonusul
d) reţea capilară slab dezvoltată fiziologic în membrele superioare?
e) reţea venoasă bine dezvoltată a) la vârsta de 20 zile
b) la vârsta de 1 lună
7) Evidenţiaţi termenul mediu de dispariţie a majorităţii c) la o săptămână după naştere
reflexelor fiziologice necondiţionate la copiii sugari: d) la vârsta de 2 luni
a) către vârsta de 2 luni e) la vârsta de 3 luni
b) către vârsta de 3 luni
c) către vârsta de 4 luni 16) Indicaţi vârsta, când la copiii sănătoşi dispare hipertonusul
d) către vârsta de 5 luni fiziologic în membrele inferioare:
e) către vârsta de 6 luni a) către vârsta de 1 lună
b) către vârsta de 2 săptămâni după naştere
8) Pentru aprecierea dezvoltării motorii a copilului nu se c) către vârsta de 2 luni
utilizează: d) către vârsta de 3 luni
a) aprecierea poziţiei corpului e) la vârsta de 4 luni
b) aprecierea motilităţii
c) aprecierea tonusului muscular 17) La ce vârstă e posibilă rostogolirea sugarului de pe spate pe
d) aprecierea reflexelor condiţionate şi a celor necondiţionate burtă şi invers?
e) testul de comportament a) de la vârsta de 3 luni
b) de la vârsta de 2 luni
9) Indicaţi vârsta de manifestare a etapei pregătitoare, c) de la vârsta de 4 luni
preverbale în dezvoltarea limbajului la copiii sugari: d) de la vârsta de 5 luni
a) vârsta de 2-4 luni e) de la vârsta de 6 luni
b) vârsta de o lună
c) vârsta de 5 luni 18) Când sugarul sănătos poate sta în şezut fără susţinere?
d) vârsta de 7 luni a) la vârsta de 4 luni
e) vârsta de 9 luni b) la vârsta de 3 luni
c) la vârsta de 5 luni
10) Indicaţi vârsta medie de manifestare a vorbirii "senzoriale" d) la vârsta de 6 luni
la copiii sugari: e) la vârsta de 7 luni
a) vârsta de 5 luni
b) vârsta de 7 luni 19) Către ce vârstă în mediu copilul poate sta ,,copăcel”?
c) vârsta de 8 luni a) la vârsta de 7-8 luni
d) vârsta de 6 luni b) la vârsta de 8-9 luni
e) vârsta de 10 luni c) la vârsta de 9-11 luni
d) la vârsta de 6-7 luni
11) Indicaţi termenul în ontogeneza a sistemul nervos, când din e) la vârsta de 7 luni
neuroepiteliu se formează foiţa medulară şi tubul medular:
a) în a 1 săptămână de dezvoltare intrauterină 20) Începând cu ce vârstă în mediu copilul poate să meargă fără
b) în a 2-5 săptămână de dezvoltare intrauterină susţinere?
c) în a 5-6 săptămână de dezvoltare intrauterină a) începând cu vârsta de 8-9 luni
d) în a 12 săptămâna de dezvoltare intrauterină b) începând cu vârsta de 9 luni
e) în a 16-20 săptămâna de dezvoltare intrauterină c) începând cu vârsta de 10-12 luni
d) începând cu vârsta de 1,5 ani
12) Cele 5 compartimente de bază ale sistemului nervos se e) începând cu vârsta de 2 ani
formează la termenul de:
a) 1 săptămână de dezvoltare intrauterină 21) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă ,,vorbirea
b) 2-5 săptămâni de dezvoltare intrauterină senzorială”:
c) 5-6 săptămâni de dezvoltare intrauterină a) la vârsta de 7-8 luni
d) 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină b) la vârsta de 3-4 luni
e) 16-20 săptămâni de dezvoltare intrauterină c) la vârsta de 9-10 luni
13) Către ce vârstă copilul fixează privirea asupra obiectelor fixe? d) la vârsta de 5-6 luni
a) de la naştere e) la vârsta de 11-12 luni
b) de la a 10 zi după naştere
c) de la vârsta de 1 lună 22) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă perioada
d) de la vârsta de 2 luni vorbirii motorii:
e) de la vârsta de 3 luni a) la vârsta de 6-7 luni
b) la vârsta de 7-8 luni
14) Către ce vârstă copilul urmăreşte cu privirea obiectul în c) la vârsta de 8-9 luni
mişcare? d) la vârsta de 5-6 luni
a) la vârsta de10 zile e) la vârsta de 10-12 luni
 propoziţii compuse:
23) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul a) începând cu vârsta de 3-4 ani
copilului în vârstă de 12 luni: b) începând cu vârsta de 4-5 ani
a) 1-2 cuvinte c) începând cu vârsta de 6 ani
b) 8-10 cuvinte d) începând cu vârsta de 7 ani
c) 20 cuvinte e) începând cu vârsta de 8 ani
d) 5 cuvinte
e) 15 cuvinte 8) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea motorie în prima
şi a doua lună de viaţă a copilului:
24) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul a) întins pe burtă încearcă să ridice şi să menţină capul
copilului la vârsta de 2 ani: b) ţine capul vertical câteva minute
a) 40 - 50 cuvinte c) ţine bine capul în poziţie verticală
b) 50 - 100 cuvinte d) ţine bine capul în poziţia întins pe burtă
c) 100 - 150 cuvinte e) susţinut de subţiori se sprijină cu picioarele
d) 200 - 300 cuvinte
e) 300 cuvinte 9) Care sunt caracteristicile analizatorului văzului la copilul nou-
născut?
Complement multiplu a) are luminofobie moderată
1) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a b) distinge lumina şi întunericul
sistemului nervos central: c) recepţionează culorile aprinse
a) prima săptămână de gestaţie d) clipeşte la sursă de lumină evidentă, reacţionând cu îngustarea
b) 3-4 săptămâni de gestaţie pupilelor
c)10-18 săptămâni de gestaţie e) distinge culorile
d)10-12 săptămâni de gestaţie
e)20-28 săptămâni de gestaţie 10) Prin ce se caracterizează termorecepţia nou-născutului:
a)receptori hipotermici sunt mai mulţi, decât hipertermici
2) Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive b)receptori hipotermici sunt mai puţini, decât hipertermici
la copii de vârstă fragedă: c)sensibilitate mai mare la hipotermie, decât la hipertermie
a)gimnastica curativă d)sensibilitate mai mare la hipertermie, decât la hipotermie
b)jocul e)sensibilitate echivalentă la hipo- şi hipertermie
c)masajul
d)comunicarea 11) Prin ce se manifestă activitatea analizatorului auditiv şi
e)administrarea de nootropi vizual la copilul în vârstă de o lună:
a) pe scurt timp fixează privirea la obiectul strălucitor
3) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea psihicii copilului: b) tresare şi clipeşte la sunete puternice
a) perioada de nou-născut c) începe să zâmbească
b) primul an de viaţă d) urmăreşte cu privirea obiectul în mişcare
c) perioada de vârstă la 2 la 4 ani e) ascultă atent
d) perioada de vârstă la 10 la 12 ani
e) perioada de vârstă la 12 la 15 ani 12) Indicaţi metodele recomandate de apreciere ale dezvoltării
neuropsihice la copii:
4) Către ce vârstă copilul stăpâneşte bine capul, aflându-se în a)metoda Denver II
decubit ventral? b)aprecierea anumitor achiziţii ale copilului (motorii, cognitive,
a) de la a 10 zi după naştere verbale etc)
b) de la vârsta de 1 lună c)metoda tabelelor centilice
c) de la vârsta de 1,5 luni d)metoda scărilor de regresie
d) de la vârsta de 2 luni e)metoda orientativă
e) de la vârsta de 3 luni
13) Selectaţi care din reflexele necondiţionate (arhaice)
5) Indicaţi reflexele necondiţionate ale trunchiului, prezente la enumerate dispar către vârsta de 2 luni:
copii nou-născuţi: a) reflexul de sugere
a) reflexul Galant b) reflexul Babchin
b) reflexul Perez c) reflexul Moro
c) reflexul Babchin d) reflexul de suport (sprijin)
d) reflexul Moro e) reflexul mersului automat
e) reflexul de sprijin
14) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor superioare,
6) Numiţi etapele dezvoltării vorbirii copilului în primul an de prezente la nou-născut:
viaţă: a) reflexul Perez
a)etapa verbală b) reflexul Robinson
b)etapa de lalalizare c) reflexul Babchin
c)etapa gânguritului d) reflexul Moro
d)etapa pregătitoare (preverbală) e) reflexul de trompă
e)etapa vorbirii senzoriale
15) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare,
7) Începând cu ce vârstă în mediu copilul e capabil să formuleze prezente la copii nou-născuţi:
a) reflexul de sprijin b) descoperirea mediului înconjurător
b) reflexul de trompă c) relaţiile cu persoanele din jur
c) reflexul mersului automat d) mijloacele de comunicare
d) reflexul de apucare Robinson inferior e) prezenţa şi gradul de manifestare a reflexelor
e) reflexul Babchin
24) Indicaţi particularităţile anatomice, caracteristice creierului
16) Care sunt caracteristicile statului neurologic a copilului în copilului nou-născut:
perioada de nou-născut: a)circumvoluţiunile şi girusurile sunt bine exprimate
a) prezintă mişcări haotice, involuntare în extremităţi b)lobul frontal e mai mic, decât la adult
b) fixează privirea la obiecte fixe c)lobul occipital e mai mare, decât la adult
c) tresare şi clipeşte la sunete puternice d)dimensiunile ventriculilor laterali sunt mici
d) prezintă hipotonie fiziologică în membre e)substanţa albă e insuficient diferenţiată de cea cenuşie
e) prezintă hipertonie fiziologică în membre
25) Enumeraţi particularităţile fiziologice ale creierului copilului
17) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a nou-născut:
copilului în prima lună de viaţă: a) permeabilitatea barierei hematoencetalice este redusă
a) pentru scurt timp fixează privirea pe obiectul de culoare vie b) hidrofilitatea ţesutului cerebral este sporită
b) urmăreşte cu privirea jucăria în mişcare c) procesele de inhibare predomină asupra celor de excitare
c) încearcă să ţină capul, fiind pe întins burtă d) este caracteristică dezvoltarea insuficientă a analizatorului
d) întoarce capul spre sursa sonoră auditiv şi a celui vizual
e) sunt prezente reflexele necondiţionate e) este caracteristică predominarea funcţională a sistemului
talamo-palidar asupra celui strio-palidar
18) Dezvoltarea neuropsihică a copilului include:
a) dezvoltarea motorie a copilului 26) Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a
b) dezvoltarea cognitivă a copilului copiilor în vârstă de până la 6 ani:
c) dezvoltarea socio-afectivă a copilului a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor
d) dezvoltarea senzorială a copilului necondiţionate
e) creşterea perimetrului cranian b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea
reflexelor condiţionate
19) Dezvoltarea senzorială a copilului include: c) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată
a) dezvoltarea văzului d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale
b) dezvoltarea auzului e) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai
c) dezvoltarea gustului mari, de vârstă şcolară
d) dezvoltarea mirosului, a sensibilităţii tactile, termice şi
dureroase 27) Numiţi perioadele de dezvoltare a vorbirii copilului în primul
e) prezenţa reflexelor condiţionate an de viaţă:
a)vorbirea senzorială
20) Indicaţi componentele comportamentului social-afectiv la b)vorbirea motorie
copiii în vârstă de 1-6 luni: c)lalalizarea
a) prezintă zâmbet involuntar în somn d)gânguritul
b) primul zâmbet voluntar ca răspuns la chipuri şi voci cunoscute e)formarea de fraze
începând de la vârsta de 2 luni
c) râde cu toată faţa la sfârşitul lunii a 3 de viată 28) Selectaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a
d) imită mimica şi mişcările capului de la vârsta de 5 luni copilului la vârsta de 3 luni:
e) imită mişcări complexe a) fixează cu privirea obiectul din orice poziţie
b) distinge pe ai săi de cei străini
21) Indicaţi ce este caracteristic pentru cerebelul copiilor de c) manifestă mişcări ale ,,complexului de înviorare”
vârsta fragedă: d) ţine capul vertical
a) este bine dezvoltat e) eventual descoperă jucăria, atârnată în faţă
b) este dezvoltat insuficient
c) e este relativ mic în dimensiuni 29) Selectaţi vârstele în care sugarul gângureşte (A, G,U):
d) emisferele sunt mici a) la vârsta de 20 zile
e) girusurile sunt superficiale b) la vârsta de 1 lună
c) la vârsta de 1,5 luni
22) Dezvoltarea limbajului copiilor în primele 6 luni de viaţă d) la vârsta de 2 luni
include: e) la vârsta de 2,5 luni
a) înţelege semnificaţia cuvintelor simple
b) reacţionează, întorcând capul, când este chemat pe nume 30) Numiţi ce este caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a
către vârsta de 6 luni copilului în vârstă de 6 luni:
c) gângureşte a) pronunţă silaba ,,ba”, ,,ma” (începe a lalaliza)
d) lalalizează (ma-ma, ba-ba etc.) b) se rostogoleşte de pe burtă pe spate
e) formează silabe c) stă fără suport
d) mănâncă bine cu lingura, luând mâncarea cu buzele
23) Dezvoltarea psihică a sugarului şi copilului de vârstă e) apucă jucăria din orice poziţie
fragedă include:
a) descoperirea propriului corp 31) Indicaţi ce caracterizează dezvoltarea neuropsihică a copilului
în vârstă de 1 an: e)pragul sensibilităţii olfactive e mai jos ca la adult
a) merge singur
b) ia cana şi bea singur 39) Indicaţi ce este caracteristic pentru analizatorul vizual a
c) desinestătător mănâncă cu lingura bucate lichide (supă, de ex.) copilului sănătos în vârstă de 6 luni:
d) are un vocabular de 8-10 cuvinte a)Funcţie vizuală bună
e) îndeplineşte cerinţe elementare ale adultului b)reacţionează la culorile aprinse (roşu, galben)
c)vede bine obiectele mari, viu colorate
32) Enumeraţi particularităţile statutului neuropsihic la copilul d)fixează privirea cu ambii ochi pe diferite obiecte
nou-născut sănătos: e)distinge 4 culori de bază
a)doarme în mediu 20 din 24 ore
b)prezintă semiflexie cu hipertonus fiziologic în membre
c)prezintă mişcări haotice, necoordonate în membre 40) Indicaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a
d)este caracteristică prezenţa reflexelor necondiţionate (înnăscute, copilului în vârstă de 3 ani:
arhaice) a)numeşte 4 culori de bază
e)prezintă hipotonie a flexorilor b)în joc îndeplineşte diverse roluri
c)păşeşte peste obstacole de 10-15 cm înălţime
33) Numiţi factorii, ce stimulează dezvoltarea neuropsihică a d)începe să utilizeze propoziţii complexe
copilului: e)este perioada întrebărilor ,,De ce”?
a) comunicarea cu copilul de la naştere
b) alegerea jucăriilor după vârstă 41) Indicaţi ce e caracteristic pentru dezvoltarea neuropsihică a
c) jocurile dinamice copilului în vârstă de 2 ani:
d) familiarizarea precoce cu literatura, muzica, pictura a)păşeşte, depăşind obstacolul, schimbând pasul
e) alimentaţia deosebită (specială) b)înţelege poveşti scurte despre evenimente cunoscute de el
c)poate să se îmbrace parţial cu ajutorul adultului
34) Numiţi factorii, ce defavorizează (împiedică) dezvoltarea d)are un vocabular de 200-300 de cuvinte
neuropsihică la copii: e)este prezentă vorbirea în fraze complexe
a)deficit în comunicarea cu familia şi cei din anturaj
b)socializarea compromisă Dezvoltarea fizică a copiilor: principii de apreciere şi
c)neglijarea pedagogică evaluare. Complement simplu
d)patologii grave ale sistemului nervos central
e)aflarea la spital a copilului timp de 7-10 zile 1) Care este valoarea medie a perimetrului cranian la nou-
născuţii, născuţi la termen?
35) Indicaţi condiţiile de bază, necesare pentru dezvoltarea a) 32-34 cm
neuropsihică adecvată a copilului: b) 34-36 cm
a)dezvoltare morfo-funcţională corespunzătoare vârstei a c) 30-32 cm
sistemului nervos central d) 36-38 cm
b)activitate motorie intensă e) 38-40 cm
c)mediul, în care creşte copilul
d)activităţile de joc cu copilul 2) Indicaţi valoarea pierderii fiziologice în greutate la nou-
e)comunicarea născutul sănătos:
a) 5%
36) Indicaţi prin ce se manifestă retardul dezvoltării neuropsihice b) 6-8%
la copii: c) 20%
a)prin reţinere în formarea deprinderilor motorii d) 12%
b)prin retard verbal e) 15%
c)prin reţinere a dezvoltării cognitive
d)prin reţinere în adaptarea socială a copilului 3) Selectaţi glandele endocrine cu influenţă prioritară asupra
e)prin persistarea reflexelor necondiţionate ale nou-născutului dezvoltării fizice a copiilor în perioada pubertară:
după vârsta de 1 lună a) tiroida
b) timusul
37) Care sunt criteriile de testare, utilizate în metoda Denver II: c) suprarenalele
a)motricitatea grosieră d) glandele sexuale
b)limbajul e) hipofiza
c)motricitatea fină - adaptabilitate
d)dezvoltarea socio-afectivă, testul de comportament 4) Precizaţi metoda utilizată pentru evaluarea proporţionalității
e)îndemânarea manuală dezvoltării fizice la copii:
a) indicele nutriţional
38) Indicaţi ce-i caracteristic pentru analizatorul olfactiv al nou- b) indicele ponderal
născutului sănătos: c) indicele statural
a)receptorii olfactivi ocupă o suprafaţă mai mare decât la adult d) aprecierea somatoscopică
b)pragul de sensibilitate olfactivă e mai înalt, comparativ cu e) aprecierea complexă prin nivele centilice
adultul
c)ca răspuns la gustul dulce – se linişteşte, efectuează mişcări de 5) Selectaţi nivel centilic care corespunde dezvoltării fizice
sugere ,,foarte înalt”:
d)sunt prezente alte reacţii olfactive - grimasă, nelinişte, uneori a) 90-97 centile
vomă b) 3-10 centile
c) 25-75 centile d)fiecare segment are ritmul său de creştere
d) 97-100 centile e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
e) 10-25 centile
13) Selectați enunțul care caracterizează legea proporţiilor:
6) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde a)segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
malnutriției de gradul I: b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de
a) 0,89-0,76 creştere
b) 0,75-0,60 c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi
c) 0,90 -1,1 invers
d) 0,99-0,90 d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e) <0,60 e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională

7) Numiţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde
malnutriției de gradul II:
a) 0,99-90
b) 0,89-0,76
c) 0,6 şi mai mic
d) 0,75-0,60
e) 0,90-1,1
8) Precizaţi valoarea indicelui ponderal, care corespunde
malnutriției de gradul III:
a) 0,75-0,60
b) <0,60
c) 0,90-1,1
d) 0,89-0,76
e) 0,99-0,90
9) Indicaţi care este formula de calcul a masei corporale ideale a
copilului în primele 6 luni de viaţă:
a) mn + (800 x 6) + 400 (n-6), unde mn – masa la naştere, n –
numărul de luni
b) mn +(800 x n), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
c) 10,5+2 (n -1), unde n – numărul de ani
d) 19-2 x (5-n), unde n – numărul de ani
e) n x 5-20, unde n – numărul de ani
10) Enumeraţi semnele caracteristice gradului II de dezvoltare a
musculaturii la copii:
a) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate scăzută, cutie
toracică plată, peretele abdominal în tonus, forţă musculară
medie
b) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate medie, cutie
toracică cilindrică, perete abdominal în tonus, forţă musculară
lentă
c) musculatura dezvoltată suficient, cutie toracică cilindrică,
perete abdominal în tonus, forţă musculară medie
d) musculatura dezvoltată foarte bine
e) musculatura dezvoltată suficient, elasticitate medie, cutie
toracică cilindrică, perete abdominal în tonus, forţă musculară
dezvoltată foarte bine
14) Selectați enunțul care caracterizează legea antagonismului
morfologic şi ponderal:
a)segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de
creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi
invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
15) Selectați enunțul care caracterizează legea creşterii inegale:
a)segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de
creştere
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi
invers
d)fiecare segment are ritmul său de creştere
e)creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
16) Selectați enunțul care caracterizează indicele ponderal:
a)greutatea corpului corespunzătoare taliei
b)talia corespunzătoare vârstei
c)raportul între greutatea reală a corpului şi cea ideală
d)greutatea corpului ideală pentru vârstă
e)raportul între greutatea ideală şi cea reală a corpului
17) Selectați enunțul care caracterizează indicele nutriţional:
a)raportul între greutatea reală şi cea ideală, corespunzătoare taliei
b)talia corespunzătoare vârstei
c)greutatea ideală pentru vârstă
d)raportul între greutatea reală şi cea ideală
e)raportul între talia reală şi cea ideală
18) Selectați enunțul care caracterizează indicele statural:
a)greutatea corespunzătoare taliei
b)raportul între talia reală şi cea ideală
c)greutatea pentru vârstă
d)raportul între masa reală şi cea ideală
e)raportul între masa reală şi cea ideală corespunzătoare taliei

11) Pentru determinarea vârstei osoase la copii se efectuează 19) Aprecierea prezenţei centrelor de osificare la copii se
examenul radiologic: efectuează prin radiografia:
a) al craniului a)pumnului
b) al cutiei toracice b)femurului
c) al pumnului c)tibiei
d) al piciorului d)cutiei toracice
e) al regiunii cervicale a coloanei e)coloanei vertebrale

12) Selectați enunțul care caracterizează legea alternanţei: 20) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi de lapte la
a)segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ copii sugari:
b)pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de a)la vârsta de 6-10 luni
creştere b)la vârsta de 2-3 luni
c)în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi c)la vârsta de 8-12 luni
invers d)la vârsta de 7-10 luni
e)la vârsta de 16-20 luni d) curbele centilice
e) formulele orientative de apreciere a masai corporale
21) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi permanenţi
la copii: 6) Dezvoltarea fizică „netipică” se constată în cazul în care masa
a)la vârsta de 6-10 ani corporală şi talia se încadrează în următoarele nivele centilice:
b)la vârsta de 5-8 ani a) 25 -75 centile
c)la vârsta de 8-12 ani b) 3 – 10 centile
d)la vârsta de 4-5 ani c) 75- 90 centile
e)la vârsta de 6-7 ani d) 90-97 centile
e) 97-100 centile
22) Indicaţi termenul mediu de schimbare a dinţilor de lapte cu
cei permanenţi la copii: 7) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care
a)la vârsta de 6-10 ani greutatea sau talia corpului se situează:
b)la vârsta de 5-8 ani a) mai jos de nivelul centilic 10
c)la vârsta de 8-12 ani b) mai sus de nivelul centilic 75
d)la vârsta de 4-5 ani c) mai jos de nivelul centilic 3
e)la vârsta de 6-7 ani d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90
23) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi
dezvoltare a copiilor: 8) Indicaţi, ce este caracteristic pentru estimarea complexă a
a)stimulează procesele anabolice dezvoltării fizice la copii:
b)intervin în procesele de mineralizare a scheletului a)nivelul maturităţii biologice
c)stimulează procesele catabolice b)gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
d)stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine c)acceleraţia dezvoltării fizice
e)accelerează metabolismul bazal d)talia corpului
e)greutatea corpului
Complement multiplu
1) Selectați care glande endocrine exercită o influenţă prioritară 9) Indicaţi rolul hormonului hipofizar în procesul de creştere şi
asupra creşterii şi dezvoltării fizice a copilului în primul an de dezvoltare a copiilor:
viaţă: a)are acţiune anabolică
a) tiroida b)este reglator al creşterii
b) timusul c)are acţiune catabolică
c) suprarenalele d)este reglator al imunităţii
d) glandele sexuale e)intervine în metabolismul hidroelectrolitic
e) hipofiza
10) Indicaţi rolul timusului în procesul de creştere şi dezvoltare a
2) Selectați care glande endocrine influenţează creşterea şi copiilor:
dezvoltarea fizică a copilului în perioada de dezvoltare a)are acţiune anabolică
intrauterină: b)este reglator al creşterii
a)tiroida c)are acţiune catabolică
b)timusul d)deţine un rol determinant în apărarea imună
c)suprarenalele e)intervine în metabolismul acizilor nucleici şi al calciului
d)glandele sexuale
e)hipofiza 11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a
copiilor:
3) Selectaţi formulele orientative de apreciere a perimetrului a)are acţiune anabolică
toracic la copii în primul an de viaţă: b)stimulează creşterea
a) 43-1,5(6-n), unde n- numărul de luni c)are acţiune catabolică
b) 45-2(6-n), unde n- numărul de luni d)stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
c) 43+0,5(n-6), unde n- numărul de luni e)accelerează metabolismul bazal
d) 45+0,5(n-6), unde n- numărul de luni
e) 50+0,5(n-5), unde n- numărul de luni 12) Selectatți semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă
în perioada pubertară:
4) Indicaţi criteriile de apreciere a maturizării biologice la a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
şcolarul mic: b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
a) talia c) apariţia pilozităţii pubiene
b) caracterul creşterii ponderale anuale d) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
c) numărul dinţilor permanenţi e) apariţia ciclului menstrual
d) prezenţa semnelor sexuale secundare
e) "vârsta osoasă"
13) Tabele centilice permit aprecierea:
5) La baza metodei centilice de evaluare a dezvoltării fizice la a) vârstei biologice a copilului
copii stau: b) amplasării exacte pe scara standard a fiecărui criteriu
a) indicii autopometrici antropometric
b) tabelele centilice c) cantităţii procentuale de copii cu valori diferite de cele ale
c) devierile sigmale copilului examinat
d) nivelului de dezvoltare fizică a copilului dezvoltării fizice la copii în primul an de viaţă sunt:
e) indicilor funcţionali ai copilului examinat a)dentiţia
b)creşterea ponderală
14) Enumeraţi metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor c)creşterea staturală
şi adolescenţilor: d)perimetrul toracic
a)somatometria e)perimetrul craniului
b)somatoscopia
c)fiziometria 23) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării
d)hărţile de creştere copiilor:
e)indicii biochimici ai sângelui a) factori genetici
b) factori endocrini
15) Enumeraţi care metode se utilizează în fiziometrie: c) factori interni ai patologiei
a)spirometria d) alimentaţia
b)dinamometria e) factori comportamentali
c)puterea de întindere
d)elasticitatea tegumentelor 24) Principiile generale de estimare a dezvoltării fizice a copilului
e)maturizarea biologică cuprind:
a) metoda centilică
16) Examinarea aparatului locomotor prin metoda somatoscopică b) metoda estimării complexe a dezvoltării fizice
cuprinde evaluarea: c) metoda Denver II
a)cutiei craniene d) metoda devierilor sigmale
b)cutiei toracice e) metoda indicilor antropometrici
c)membrelor inferioare
d)membrelor superioare 25) Mecanismul creşterii este explicat prin?
e)gâtului a) legea alternantei
b) legea proporţiilor
17) Indicaţi criteriile maturizării biologice a copiilor: c) legea antagonismului morfologic şi ponderal
a)apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului d) legea creşterii inegale
b)apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă e) acceleraţia
c)aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
d)creşterea taliei 26) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi
e)creşterea greutății corpului dezvoltarea copiilor sunt:
a)alimentaţia
18) Enumeraţi indicii antropometrici, utilizaţi în evaluarea b)mediul geografic
dezvoltării fizice la copii: c)factorii socio-economici
a)indicele nutriţional d)factorii afectiv-educativi
b)indicele statural e)factorii genetici
c)indicele ponderal
d)indicele Ciuliţkii 27) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi
e)indicele Erisman dezvoltarea copiilor sunt:
a)factorii genetici
19) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi b)factorii hormonali
dezvoltare a copiilor: c)factorii ereditari
a)exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere d)factorii interni ai patologiei
b)intervin în procesele de mineralizare a scheletului e)mediul geografic
c)intervin în metabolismul hidroelectrolitic
d)stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui 28) Care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin
e)accelerează metabolismul bazal somatometrie:
a) talia şi masa corporală
20) Numiţi caracterele sexuale secundare la băieţi, care se b) lungimea membrelor
manifestă în perioada pubertară: c) lăţimea umerilor
a) accentuarea organelor genitale externe d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale toracice
c) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului e) semnele de maturizare biologică
d) modificările de comportament
e) modificarea timbrului vocii 29) Care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin
somatoscopie:
21) Aprecierea stării de nutriţie la copii se face conform a)gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
criteriilor: b)elasticitatea tegumentelor
a) greutatea corporală c)semnele de maturizare biologică
b) suprafeţa corporală d)forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
c) indicele ponderal e)puterea de întindere
d) greutatea ideală pentru talie
e) indicele nutriţional 30) Indicaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi
dezvoltare a copiilor:
22) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea a)au acţiune anabolică
b)încetinesc creşterea staturală la pubertate c) preşcolar
c)stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase d) antepreşcolar
d)stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală e) şcolar mic
e)accelerează metabolismul bazal 10) Consecinţele acţiunii factorilor teratogeni în perioada
primelor 2-8 săptămâni de dezvoltarea intrauterină a fătului pot fi:
a) dezvoltarea blastopatiilor
Perioadele copilăriei - caracteristica şi semnificaţia lor.
b) naşterea prematură
Complement simplu
c) dezvoltarea emriopatiilor
1. Indicații durata etapei intrauterine de dezvoltare a copilului:
d) dezvoltarea fetopatiilor
a) 160 zile
e) manifestarea infecţiilor intrauterine
b) 200 zile
11) Precizați termenul de gestaţie (în săptămâni) pentru nou-născut
c) 240 zile
la termen:
d) 280 zile
a)31
e) 340 zile
2.Selectații durata perioadei embrionare de dezvoltare a copilului: b)27
a) 0-2 săptămâni c)38
b) 0-6 săptămâni d)36
c) 0-12 săptămâni e)28
d) 12-22 săptămâni 12) Precizați termenul de gestaţie (în săptămâni) pentru nou-născut
e) 12-28 săptămâni prematur:
3. Precizați durata perioadei fetale în dezvoltarea copilului: a)40
a) 0-12 săptămâni b)37
b) 12-24 săptămâni c)39
c) 12-32 săptămâni d)41
d) 22-40 săptămâni e)42
13) Perioada neonatală cuprinde perioada de:
e) 12-40 săptămâni
a) 7 zile
4. Prima copilăriei este perioada cuprinsă între vârstele:
b) 15 zile
a) 0-28 zile
c) 20 zile
b) 0-12 luni
d) 22 zile
c) Naștere – 3 ani
e) 28 zile
d) 1-6 ani
14) Lichidul cefalo-rahidian la nou-născutul sănătos are culoarea:
e) 1-12 ani
a) transparentă
5. A doua copilărie este între vârstele:
b) xantocromă
a) 1-3 ani
c) brună
b) 3-7 ani
d) galbenă
c) 3 -12 ani
e) roză
d) 3-18 ani
e) 6- 12 ani
15) Precizați frecvenţa contracţiilor cardiace (pe minut) la copilul
6. Copilăria a treia este cuprinsă între vârstele:
nou-născut sănătos:
a) 1-6 ani
a) 120-160
b) 1-3 ani
b) 100-105
c) 3-6 ani
c) 90-95
d) 7-15 ani
d) 80-85
e) 12-18 ani
e) 1 1 0 - 1 1 5
7. Selectați perioada de dezvoltare intrauterină, când are loc
16) Nivelul mediu al hemoglobinei (în g/l) în sângele periferic al copilului
organogeneza și morfogeneza rapidă
nou-născut sănătos este:
a) 0-14 zile
a) 180-220
b) 2-12 săptămâni
b) 100-91
c) perioada fetală
c) 90-85
d) trimestru II de sarcină
d) 80-71
e) trimestru III de sarcină
e) 70-60
8) Selectați perioada copilăriei cu risc major de generalizarea
17) Pentru nou-născutul prematur NU este caracteristic:
infecţiilor:
a)vârsta gestaţională până la 37 săptămâni
a) sugar
b) nou-născut b)masa corporală la naştere până la 2500g
c) antepreşcolar c)perimetrul toracic la naştere mai mic de 32 cm
d) preşcolar d)talie la naştere mai mică de 47 cm
e) pubertară e)perimetrul cranian la naştere 36 cm
9) Precizați perioada de vârstă a copilului, căre-i este 18) Frecvenţa medie respiratorie (pe minut) la copilul nou-născut
caracteristică pierderea fiziologică în greutate: sănătos este:
a) sugar a) 110-120
b) nou-născut b) 90-100
c) 70-80
d) 40-60
e) 20-30
19) Pentru perioada neonatală nu este caracteristic:
a) creșterea rapidă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv lactata
c) dependența totală de familie
d) activitatea nervoasă subcorticală
e) dezvoltarea progresivă a imunității proprii
20) Pentru perioada de copil sugar nu este caracteristic:
a) apariția caracterelor sexuale secundare
b) creșterea staroponderală rapidă
c) nevoi nutriționale mari
d) dezvoltarea neuropsihică rapidă
e) apariția dentiției temporare
Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele copilăriei pentru care este caracteristică
prevalenţa imunităţii pasive:
a) nou-născut
b) sugar
c) preşcolar
d) şcolar mic
e) vârsta pubertară
2) Indicaţi particularităţile perioadei de copil sugar:
a)creştere staturală şi ponderală rapidă
b)dezvoltare treptată a manifestărilor socio-afective şi a memoriei
c)ritm lent de creştere staturo-ponderală
d)existenţă stărilor tranzitorii (icter fiziologic, criză genitală,
pierdere fiziologică în greutate)
e)apariţia dentiţiei temporare
3) Indicaţi motivele, pentru care vârsta sugarului de 3-6 luni este
încadrată în perioadele critice ale copilăriei:
a) se menţine imunodeficienţa tranzitorică
b) scade imunitatea transmisă transplacentar, datorită
catabolismului anticorpilor materni
c) are loc adaptarea generală faţă de mediul extrauterin de viaţă
d) are loc I încrucişare a formulei leucocitare
e) are loc mielinizarea intensă a structurilor sistemului nervos şi
formarea reflexelor condiţionate
4) Selectaţi caracteristicile perioadei de pubertate la copii:
a) accelerarea creşterii în greutate
b) încetinirea creşterii în greutate
c) involuţia timusului şi a masei limfatice
d) sinteza maximă de imunoglobuline
e) creşte sensibilitatea ţesuturilor faţă de hormoni
5) Indicaţi riscurile pentru dezvoltarea intrauterină a fătului în
primul trimestru de sarcină:
a) acţiunea teratogenă a medicamentelor
b) mutaţii şi aberaţii cromozomiale
c) malformații congenitale
d) afectarea creşterii masei fătului
e) afectarea sintezei de surfactant
6) Enumeraţi caracteristicile importante ale ultimului trimestru de
sarcina:
a) creştere accelerată a masei fătului
b) trecerea maximă transplacentară a imunoglobulinelor de la
mamă la făt
c) formarea ţesuturilor şi a organelor
d) sinteza maximă de surfactant
e) diferenţierea intensă a ţesuturilor
7) Precizați perioadele prenatale (intrauterine) de dezvoltare a
copilului:
a) perioada de zigotă
b) perioada de fetală precoce
c) perioada embrionară
d) perioada fetală tardivă
e) perioada anticoncepţională
8) Indicați perioadele postnatale de dezvoltare a copilului:
a) perioada preverbală
b) perioada de nou-născut
c) perioada de sugar
d) perioada de antepreşcolar
e) perioada de şcolar mare
9) Enumeraţi componentele procesului de adaptare a nou-
născutului la mediul extrauterin de viaţă:
a) includerea funcţiei respiratorii pulmonare
b) instituirea circuitului mic
c) îmbogăţirea circulaţiei sangvine pulmonare şi cerebrale
d) micşorarea metabolismului energetic
e) începutul alimentaţiei enterale
10)Selectaţi particularităţile caracteristice perioadei
antepreşcolare a copilăriei:
a) încetinirea vitezei de creştere
b) completarea dentiției temporare
c) are loc dezvoltarea intensă a ţesutului limfoid în nasofaringe
d) activitatea motorie este dezvoltată
e) sunt caracteristice diferenţe comportamentale între fetiţe şi
băieţi
11) Indicaţi particularităţile caracteristice perioadei preşcolare de
dezvoltare a copilului:
a) schimbarea dentiţiei de lapte cu cea permanentă
b) dezvoltarea intensă a intelectului
c) diferenţe de comportament a fetiţelor şi băieţilor
d) intensificarea creşterii, în special a membrelor
e) se manifestă evident diferenţele morfologice în funcţie de sex
12) Precizaţi particularităţile perioadei de nou-născut:
a) existenţa stărilor tranzitorii (icter fiziologic, pierdere
fiziologică în greutate, criză genitală etc)
b) creştere staturo-ponderală lentă
c) creştere staturo-ponderală rapidă
d) deficienţă a funcţiei de barieră a tegumentelor şi mucoaselor
e) dezvoltare slabă a scoarţei cerebrale şi prevalenţa structurilor
subcorticale
13) Selectaţi particularităţile caracteristice perioadei de
preşcolar:
a) ritm de creştere comparativ cu alte perioade mai lent
b) ritm de creştere accelerat
c) apariţia dinţilor definitivi
d) dezvoltarea complexă a SNC (gândirii, vorbirii, locomoţiei) şi
creşterea independenţei
 e) patologia dominată de boli contagioase, cronicizarea unor a) săptămâna a VIII de dezvoltare intrauterină
patologii b) săptămâna a IV
c) săptămâna a II
14) Enumerați caracteristicele specifice perioadei de pubertate : d) săptămâna a III
a) deprimarea tranzitorie a aparării antiinfecțioase e) primele 7 zile de la concepţie.
b) oprirea creșterii staturale 2. Evidențiați din care segment al tubului cardiac se vor dezvolta
c) apariția caracterelor sexuale secundare
ulterior vasele magistrale:
d) dezvoltarea intelectuală intensă
a) bulbul cardiac
e) labilitate psihică și vegetativă
b) sinusul venos
15) Selectați din următoarele perioadele copilăriei: c) trunchiul arterial comun
a) perioada de gradinița d) ventriculul primitiv
b) perioada de nou-nascut e) atriul primitiv.
c) perioada de sugar 3. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va
d) perioada de copil mic dezvolta ulterior ventriculul drept:
e) perioda de școlar a)bulbul cardiac
b)sinusul venos
16) Enumerați consecințele acțiunii factorilor nociv asupra fătului c)trunchiul arterial comun
în sarcina: d)ventriculul primitiv
a)embriopatii e)atriul primitiv
b) amniopatii 4. Evidențiați din care segment al tubului cardiac primitiv va avea
c) coriopatii loc dezvoltarea ulterioară a venelor mari:
d) placentopatii a)bulbul cardiac
e) fetopatii
b)sinusul venos
c)trunchiul arterial comun
17) Precizați care sunt perioadele primei copilarii:
d)ventriculul primitiv
a) nou-născut
b) sugar e)atriul primitiv
c) copil mic 5.Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va
d) copil mare dezvolta ulterior ventriculul stâng:
e) adolescența a)bulbul cardiac
b)sinusul venos
18) Selectați factorii de risc prenatali în dezvoltarea fătului: c)trunchiul arterial comun
a) vîrsta mamei 20-35 ani d)ventriculul primitiv
b) fumatul e)atriul primitiv
c) alcoolul 6. Apreciați termenul de dezvoltare intrauterină, în care are loc
d) diabetul constituirea sistemului de conducere a cordului:
e) stresul a)săptămâna a III
b)săptămâna a IV
19) Indicați caracteristicele perioadei neonatale precoce: c)săptămâna a VI
a) prezența “ crizelor fiziologice” d)săptămâna a VIII
b) mortalitate mică
e)săptămâna a VII.
c) regresia modifocărilor provocate de naștere
7. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc
d) patologia dominantă sunt intoxicațiile
divizarea trunchiului arterial comun în artera pulmonară şi aortă:
e) tendința de aspect generalizat al infecțiilor
a)săptămâna a IV-V de concepţie
20) Selectați caracteristicele perioadei neonatale: b)săptămâna a V-VI de concepţie
a) creștere lentă staturo-ponderală c)săptămâna a VI-VII de concepţie
b) alimentație exclusiv lactată d)săptămâna a III-IV de concepţie
c) apariția dentiției de lapte e)săptămâna a VIII de concepţie
d) activitate nervoasă subcorticală 8. Apreciați prin ce se deosebeşte lipotimia de sincopă:
e) mortalitate mare a) lipsa pulsului.
b) pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
c) prezenţa manifestărilor neurologice
d) menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
Teste Pediatrie-Semiologie
e) rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
Semiologia sistemului cardiovascular la copii. Compliment 9. Enumerați pentru care patologii la copii este caracteristic suflul
simplu sistolic, perceput la baza cordului:
1. Indicaţi termenul când începe ontogeneza sistemului a) miocardită
cardiovascular: b) anemie
c) valvulopatie dobândită
d) patologie cardiacă congenitală e) la valva tricuspidă
e) tireotoxicoză 18.Evidenţiaţi care este sonoritatea zgomotelor cardiace la baza
10. Estimați importanța aprecierii unui suflu sistolic la apex la cordului, caracteristică copiilor de vârstă fragedă:
copii: a) sonoritatea zgomotului I este mai mare decât a zgomotului II
a) o patologie cardiacă dobândită b) sonoritatea zgomotului II este mai mare decât a zgomotului I
b) o miocardită c) zgomotul I şi II au sonoritate identică
c) o stenoză valvulară dobândită d) se percepe (auscultă) numai primul zgomot
d) o intoxicaţie cronică e) zgomotele sunt atenuate
e) hipertrofia miocardului ventricolului stâng 19. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei mitrale la copii:
a) pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
11. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o
b) în spaţiul intercostal II din dreapta
cardiopatie la copii în vârsta de până la 2 luni:
c) în spaţiul intercostal II din stânga
a) peste 0,45
d) la apex
b) peste 0,50
e) în punctul Botkin - Erb
c) peste 0,55 20. Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei tricuspide la
d) peste 0,60 copii:
e) peste 0,70 a) la marginea inferioară a sternului
12. Apreciați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o b) în spaţiul intercostal II din dreapta
cardiopatie la copii în vârstă de până la 2 ani: c) la apex
a) peste 0,60 d) în spaţiul intercostal II din stânga
b) peste0,55 e) în punctul Botkin - Erb
c) peste 0,40 21. Indicaţi localizarea unde se palpează şocul apexian la copiii sugari:
d) peste 0,45 a) în spaţiul intercostal II
e) peste 0,50 b) în spaţiul intercostal III
13. Evidențiați care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o c) în spaţiul intercostal IV
cardiopatie la copii în vârstă de până la 12 ani: d) în spaţiul intercostal V
a) peste 0,55 e) în spaţiul intercostal VI
b) peste 0,50 22. Indicaţi unde, în mod normal, se palpează şocul apexian la copiii în
c) peste 0,45 vârstă de 10 ani:
d) peste 0,60 a) în spaţiul intercostal IV
e) peste 0,40 b) în spaţiul intercostal III
c) în spaţiul intercostal V
14. Indicaţi care valoare a ICT poate fi sugestivă pentru o
d) în spaţiul intercostal II
cardiopatie la copii după vârsta de 12 ani:
e) în spaţiul intercostal VI
a) peste 0,40
23. Indicaţi particularitățile hemodinamice care influențează evoluţia
b) peste 0,50
modificărilor patologice în maladiile cardiovasculare congenitale:
c) peste 0,55
a) micşorarea contractilităţii miocardului
d) peste 0,45 b) creşterea tensiunii arteriale
e) peste 0,60 c) tulburările de ritm
d) creşterea permeabilităţii vasculare
e) tulburările hemodinamice
24. Apreciați modificările hemodinamice care influențează
15. Evidenţiaţi în ce patologii la copii se formează „ghebul cardiac": închiderea canalului arterial Botallov în perioada neonatală
a) tulburare de ritm precoce?
b) pericardită a) creşterea tensiunii venoase
c) endocardită b) creşterea rezistenţei vasculare
d) miocardită c) creşterea tensiunii în circuitul mic
e) viciu cardiac d) micşorarea tensiunii în artera pulmonară
16. Indicaţi ce reprezintă termenul ,,embriocardie” la copii în e) hipotensiunea arterială
primele luni de viaţă: 25. Indicaţi care este nivelul normal al tensiunii arteriale sistolice la
a) bloc cardiac nou-născutul la termen:
b) intervale egale între zgomotele cardiace I şi II, II şi I a) 50 mm Hg
c) bradicardie b) 30 mm Hg
d) extrasistolie c) 100 mm Hg
e) tahicardie d) 90 mm Hg
17. Indicaţi localizarea auscultativă a suflului sistolic funcţional la copiii e) 70 mm Hg
sănătoşi de vârstă fragedă: 26. Evidenţiaţi care este frecvenţa pulsului la copiii sănătoşi la
a) la apex vârstă de 4 ani ?
b) la p. Botchin-Erb a) 120 pe minut
c) la a. pulmonară b) 140 pe minut
d) la aortă c) 70 pe minut
d) 80 pe minut adult
e) 100 pe minut 9) Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a) nu se asociază cu freamăt catar
Compliment multiplu b) nu se propagă în afara limitelor cordului
1. Indicaţi care din malformaţiile congenitale enumerate sunt c) se percep numai la baza cordului
cianozante: d) se intensifică după efort fizic
a) dextrocardia e) dispar după efort fizic sau schimbarea poziţiei corpului
b) stenoza arterei pulmonare 10. Indicaţi în care patologie cardiovasculară congenitală la copii se
c) transpoziţia vaselor magistrale constată şunt dreapta-stânga:
d) ductul arterial comun persistent a) tetralogia Fallot
e) artezia valvei tricuspide b) caz de transpoziţie a vaselor magistrale
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ c) caz de atrezie a valvei tricuspide
sufluri organice: d) caz de defect septal interatrial
a) în anemie e) caz de defect septal interventricular
b) în tireotoxicoză 11. Selectaţi care afirmaţie cu privire la hemodinamica fătului este
c) în malformaţii congenitale de cord corectă:
d) în vicii cardiace dobândite a) circuitul mic nu funcţionează
e) în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie b) funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata c) tensiunea sanguină în artera pulmonară este mai mare decât în
modificări patologice ale pulsului: aortă
a)hipertireoză d) artera pulmonară transportă sângele în plămâni
e) este prezent defectul septului interventricular
b)anemie
12. Indicaţi care din particularităţile morfofuncţionale ale
c)stări febrile
sistemului cardiovascular la copii ameliorează circulaţia
d)bronşite sângelui şi presarcina cordului:
e)rahitism a)masa relativ mare a cordului
4. Indicaţi în ce cazuri are loc accentuarea zgomotelor b)dimensiunile relativ mari ale comunicărilor intracardiace
cordului la copii: c)dimensiunile relativ mari ale lumenului vascular
a) emoţii
d)tensiunea arterială scăzută
b) miocardite
e)poziţia specifică vârstei a cordului în cutia toracică
c) efort fizic
13. Evidențiați în ce cazuri la copii are loc diminuarea intensităţii
d) hipertireoidism
zgomotelor cardiace:
e) stenoză mitrală
a) hipertensiune arterială
5. Evidenţiaţii prin ce se caracterizează suflurile organice:
b) miocardite
a) intensitate mică
c) pericardite
b) intensitate mare
d) emfizem pulmonar
c) asociere de freamăt
e) hipotrofie
d) propagare în afara limitelor cordului
14) Apreciați caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
e) dispar după efort
a) intensitate mare
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează caracterul b) propagare în afara limitelor cordului
ECG la copii: c) auscultaţie în punctul Botkin-Erb
a)masa corporală d) se asociază cu freamăt
b)poziţia cordului în cutia toracică e) nu se modifică la schimbarea poziţiei corpului sau la efort fizic
c)raportul intre masa ventriculuilui stâng şi a celui drept 15) Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare
d)grosimea pereţilor ventriculelor la copiii de vârstă fragedă:
e)valoarea tensiunii arteriale a) edeme
7. Determinați particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou- b) dispnee
născut: c) malnutriție
a) fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri d) cianoză
b) sistemul de conductibilitate este nedezvoltat e) tuse
c) ţesutul conjunctiv este nediferenţiat 16. Caracterizați particularitățile hemodinamice ale circulaţiei
d) vasele sangvine coronariene sunt de calibru mic fetale:
e) pereţii ventriculului stâng sunt relativ mai groşi decât ai celui a)existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între
drept vasele magistrale
8. Apreciați particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la b)minut - volumul mai mare al circuitului mare
sugari: c)presiune scăzută în artera pulmonară
a) poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
d)asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
b) poziţia cordului este transversală
e)presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
c) este caracteristică suprapunereaumbrei timusului
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care
d) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e) umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la se produc la naştere:
a)scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului
vascular pulmonar
b)creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului
sangvin la periferie
c)închiderea căilor fetale de comunicare
d)maturizarea vascularizaţiei pulmonare
e)creşterea presiunii în artera pulmonară
18. Apreciați la care categorii de nou-născuţi se poate constata un
sindrom de persistenţă a circulaţiei fetale:
a)nou-născuţi prematuri
b)nou-născuţi cu infecţii intrauterine
c)nou-născuţi cu mame diabetice
d)nou-născuţi dismaturi
e)născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumerați care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare
a sistemului cardiovascular, fără legătură patologică între circuitul
mare şi circulatul mic:
a) situaţia patologică a venelor pulmonare
b) dextrocardia
c) coarctaţia aortei
d) stenoza congenitală a aortei
e) stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului
cardiovascular este caracteristică prezenţa şuntului stânga-
dreapta:
a) situaţia patologică a venelor pulmonare
b) ductul arterial Botallov deschis
c) dextrocardia
d) defectul septului interatrial
e) defectul septului interventricular
21. Indicaţi pentru care din anomaliile de dezvoltare a sistemului
cardiovascular este caracteristic şuntul dreapta-stânga:
a)defectul septului interatrial
b)ductul arterial comun persistent
c)transpoziţia vaselor magistrale
d)atrezia valvei tricuspide
e)tetralogia Fallot
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului
cardiovascular la copiii de vârstă fragedă:
a) prezenţa aritmiei respiratorii
b) volumul sistolic relativ mic
c) minut - volumul mai mic, raportat la kg masă corporală
d) frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
e) tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi care din antecedentele heredo-colaterale sunt
importante în anamnesticul copilului, suspect pentru o cardiopatie
congenitală:
a) prezenţa de cardiopatii congenitale la alţi membri ai familiei
b) existenţa cosanguinităţii
c) morţi subite inexplicabile la alţi membri ai familiei
d) prezenţă cardiomegalii
e) prezenţa patologiei pulmonare cronice
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la
colectarea anamnezei prenatale a copiilor, suspecţi pentru o
cardiopatie:
a) agresiuni toxice ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b) suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni
de sarcină
c) expunere la radiaţii
d) tratamente hormonale în timpul sarcinii
e) tratamente antibacteriale în timpul sarcinii
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale
enumerate sunt importante pentru copiii suspecţi la cardiopatie:
a) fatigabilitate
b) prezenţa dificultăţilor de alimentaţie
c) prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d) prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e) sindrom convulsiv
26. Indicaţi simptomele funcţionale de afectare a sistemului cardio-
vascular la copii:
a) cianoză
b) palpitaţii
c) dureri precordiale
d) tuse
e) dispnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a) pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor
vitale
b) rărirea marcată, până la oprire, a pulsului
c) rărirea marcată, până la oprire, a respiraţiei
d) tensiunea arterială menţinută
e) lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului
cardiovascular la copii:
a) efectuarea acestea se recomandă când copilul e liniştit sau în
timpul somnului
b) se va examina doar regiunea precordială şi sistemul
cardiovascular
c) se vor aprecia în mod obligatoriu parametrii antropometrici
d) se vor căuta leziuni cutanate, sugestive pentru o cardiopatie
e) se va realiza inspecţia generală a întregului organism şi locală la
nivelul sistemului cardiovascular
29. Indicaţi ce fel de informaţii furnizează palpaţia în examenul
obiectiv al sistemului cardiovascular la copii:
a)privind volumul cardiac
b)privind şocul apexian
c)privind freamătul şi galopul
d)privind calitatea circulaţiei periferice
e)privind durerea precordială
30. Indicaţi caracteristicile auscultative ale zgomotelor cardiace la
copii:
a)sunt mai frecvente
b)sunt mai intense
c)au tendinţa de egalizare (la sugar)
d)sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e)poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
a) intensitatea după scara Lewine 4-6
b) intensitatea după scara Lewine 1-2
c) nu sunt însoţite de freamăt
d) dispar după schimbarea poziţiei corpului
e) nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii de importanță diagnostică poate oferi
radiologia cardiopulmonară în examenul sistemului
cardiovascular la copii:
a) patologiile organelor cutiei toracice Semiologia sistemului hematopoietic la copii. Compliment
b) caracteristica circulaţiei pulmonare simplu
c) estimarea excursiei pulmonare 1) Indicaţi când începe hematopoieza în perioada intrauterină:
d) aspectul umbrei cordului a) de la a 3 a săptămână a dezvoltării intrauterine
e) aprecierea indicelui cardio-toracic b) de la a 2 a lună a dezvoltării intrauterine
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea c) de la a 9 a săptămână a dezvoltării intrauterine
sistemului cardiovascular la copii: d) de la a 4 a lună a dezvoltării intrauterine
a) starea miocardului e) de la a 7 a lună a dezvoltării intrauterine
b) ritmul cardiac
c) funcţia atrială şi cea ventriculară 2) Evidenţiaţi la ce termen de dezvoltare intrauterină se începe
d) contractilitatea miocardului hematopoieza în ficat:
e) diseletrolitemiile posibile a) de la 2 săptămâni de dezvoltare intrauterină
34. Indicați simptomele clinice caracteristice pentru patologia b) de la 7 săptămâni de dezvoltare intrauterină
cardiacă la copilul de vârstă fragedă: c) de la 6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
a) edemele d) de la 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
b) dispneea e) de la 10 săptămâni de dezvoltare intrauterină
c) acrocianoza
d) cianoza 3) Indicaţi la ce termen dezvoltare intrauterină hematopoeza fătului
e) icterul teumentelor este determinată preponderent de către ficat:
35. Estimați cei mai importanți parametri funcționali ai a) pe toată perioada intrauterină
hemodinamicii: b) din săptămîna a 5-a pînă în luna a 4-a de dezvoltare intrauterină
a) tensiunea arterială c) din săptămîna a 6-a pînă în luna a 5-a de dezvoltare intrauterină
b) Ps d) din săptămîna a 3-a pînă în luna a 5-a de dezvoltare intrauterină
c) FCC e) Din luna a 2-a pînă în luna a 7-a de dezvoltare intrauterină
d) presiunea în artera pulmonară
e) presiunea parietală 4) Indicaţi care este raportul hemoglobinei fetale (HbF) către
36. Apreciați ce reprezintă lipotimia: hemoglobina de tip adult (HbA) în sângele fătului la momentul
a) pieredrea de scurtă durată a conștiinței naşterii:
b) cu păstrarea circulației sangvine a) 80% /20%
c) cu păstrarea respirației b) 60% /40%
d) fără păstrarea circulației sangvine c) 50% /50%
e) fără păstrarea respirației d) 90% / 10%
37. Indicați elemente structurale ale pericardului la copil: e) 70% /30%
a) o structură distinctă care înconjoară inima
b) conține țesut conjunctiv
5) Indicaţi termenul dezvoltare intrauterină când începe hematopoeza
c) conține țesut elastic
d) este format din 2 foițe cu o cantitate mică de lichid între ele în splină:
e) conține țesut muscular a)în a 6-a lună de dezvoltare intrauterină
38. Apreciați particularitățile reglării nervoase a activității b) în a 8-a lună de dezvoltare intrauterină
cardiace la copil: c) în a 3-a lună de dezvoltare intrauterină
a) predominarea sistemului nervos simpatic d) în a 9-a lună de dezvoltare intrauterină
b) predominarea sistemului nervos parasimpatic e) la momentul naşterii
c) ingfluența redusă a nervului vagus
d) influența cresută a nervului vagus 6) Perioada hepato-splenică a hematopoiezei intrauterină durează
e) are posibilități de reglare a conductibilității cardiace a)din prima lună pînă în luna a 3-a de dezvoltare intrauterină
39. Evidențiați caracteristicile esențiale ale sistemului b)din luna a 2-a pînă în a 4-a lună de dezvoltare intrauterină
cardiovascular la copilul sugar: c) din luna a 3-a pînă în a 5-a lună de dezvoltare intrauterină
a) diafragma ridicată
d) în perioada de embriogeneză
b) torace scurt
c) cord poziționat mai orizontal, topografic mai sus e) din luna a 2-a pînă în a 5-a lună a dezvoltării intrauterine medulare
d) șoc apexian situat în spațiul IV intercostal stâng, în afara liniei
medioclaviculare 7) Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când la făt se include
e) diafragma amplasată mai jos hematopoeza medulară:
40. Indicați elementele caracteristice în structura histologică a a) din a 7-a lună de dezvoltare intrauterină
miocardului la nou-născuți: b)din a 5-a lună de dezvoltare intrauterină
a) miofibrile foarte subțiri c) la naştere
b) țesut conjunctiv slab dezvoltat d) din a 5-a săptămână de dezvoltare intrauterină
c) vascularizare sporită a miocardului e)din a 8-a lună de dezvoltare intrauterină
d) vascularizare redusă a miocardului
e) cantitate redusă de receptori β1β2 adrenergici
8) Indicaţi care este nivelul normal al hemoglobinei în sângele
periferic al nou-născuţilor după naştere:
a) 180-220 g/1 16) Indicaţi care din caracteristicile morfologice ale eritrocitelor
b) 140-160 g/1 reprezintă noţiunea de anizocitoză:
c) 120-140 g/1 a) formă atipică a eritrocitelor
d) 160-170 g/1 b) mărime diferită a eritrocitelor
e) 150-180 g/1
c) diametru mare a eritrocitelor
d) diametru mic a eritrocitelor
9) Care sunt cifrele critice ale Hb:
a) 30-40 g/l e) configuraţie deosebită a eritrocitelor
b)10-20 g/l
c)20-30 g/l Compliment multiplu:
d)40-50 g/l 1) La celulele leucocitare granulocitare se referă:
e)>10g/l a) limfocitele
b) bazofilele
10) Indicaţi care este longevitatea eritrocitelor la copiii nou-născuţi c) eozinofilele
sănătoşi: d) monocitele
a) 80 -l2 0 zile e) neutrofilele
b) 90-60 zile
c) 30 zile 2) La celulele leucocitare agranulocitare se referă:
d) 8-12 zile a) limfocitele T
e) 10-20 zile b) bazofilele
c) plasmocitele
11) Numărul critic de eritrocite este de : d) B-limfocitele
12 e) monocitele
a) 2,5*10 /l
b) 1,0*1012 /l
3) Care afirmații sunt corecte pentru eritrocite?
c) 1,5*1012 /l
d) 2,0*10 12 /l a) se formează în măduva osoasă
e)0,5 *1012 /l b) sunt celule roșii sub forma de disc și conțin nucleu
c) poikilocitoza fiziologică constituie 30%
12) Indicaţi vârstă, când la copii e caracteristică leucocitoza d)durata vieții la copiii de diferită vîrstă este aproximativ 120 zile
fiziologică: e)în perioada neonatală precoce durata vieții este de 12 zile
a) În perioada neonatală precoce
b) În prima și a 2-a lună de viață 4) Care particularități anatomo-fiziologice sunt corecte pentru
c) la a 2-a lună și a 3-a lună de viaţă
d) la 3 săptămâni de viaţă măduva osoasă?
e) la sfârşitul perioadei de nou-născut a) inițial măduva osoasă se formează în luna a 2-a a dezvoltării
intrauterine în oasele plate
13) Indicaţi termenul, când are loc prima ,,încrucişare” a formulei b) pînă la săptămîna a 11-a a dezvoltării intrauterine măduva
osoasă are functie osteogenă
leucocitare la copii:
c) celulele hematopoietice apar la săptămîna a 12-14-a a dezvoltării
a) la vârsta de 3 zile de la naştere
intrauterine
b) la vârsta de 4-5 zile de la naştere
d) canalul cefalo-rahidian se formează la 20-28 săptămâni a
c) la vârsta de 10 zile de la naştere
dezvoltării intrauterine
d) la vârsta de 1 săptămână de la naştere
e) începând cu luna a 2-a a dezvoltării intrauterine măduva
e) la vârsta de 1 lună
osoasă apare în clavicule.

14) Indicaţi vârsta copilului, când are loc a doua încrucişare a

5) Sindromul hemoragic cutanat poate să se manifeste sub forma de:
formulei leucocitare: a) macula
a) după vârsta de un an b) vezicula
b) la vârsta de l0 ani c) peteșii
c) la vârsta de 4 - 5 ani d) echimoze
d) la vârsta de 7-12 ani e) pustule
e) la vârsta de 15 ani
6) Care sunt organele centrale ale hematopoiezei:
15) Evidenţiaţi la ce vârstă formula leucocitară la copii este identică
a) timusul
cu cea a adultului:
b)splina
a) la vârsta de 5 ani
b) la vârsta de 10 ani c)măduva osoasă
c) la vârsta de 14 ani d)ganglionii limfatici
d) după vârsta de un an e) placile Payer
e) la vârsta de 5-7 ani
7) Indicaţi ce modificări hematopoetice se petrec la făt la a 5- a lună b) parazitoze
de dezvoltare intrauterină: c) sindromul Cushing
a) funcţia hematopoetică a ficatulului atinge apogeul d) boli dermatologice cronice
b) se încep a forma primele megacariocite şi neutrofile e) tumori
c) tipul megaloblastic de hematopoeză se înlocuieşte cu cel
normoblastic 15) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate este caracteristică
d) se include funcţia de hematopoeză hepatică hiperplazia ganglionilor limfatici la copii:
e) se formează eritroblaşti primitivi a) tuberculoză
b) infecţie respiratorie virală acută
c) leucemie
8) Indicaţi particularităţile caracteristice formulei leucocitare a nou- d) infecţie cu virusul HIV
născuţilor în primele 3 zile după naştere: e) patologie sistemică a ţesutului conjunctiv
a) numărul total absolut de neutrofile este mărit
b) numărul de neutrofile nesegmentate este mărit
c) numărul limfocitelor este mărit
d) prezenţa mielocitelor, promielocitelor Semiologia sistemului digestiv la copii. Compliment simplu:
e) numărul de neutrofile este micşorat
1) Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii, ce
caracterizează cavitatea bucală a nou-născutului şi
9) Selectaţi care celule se referă la rezerva granulocitară a măduvei
sugarului, nu este corectă:
osoase: a) cavitatea bucală e mică
a) mieloblaştii şi promielociţii b) musculatura buzelor şi obrajilor e bine dezvoltată
b) mielocitele c) mucoasa cavităţii bucale e relativ uscată
c) metamielocite d) palatul dur e îngust
d) nesegmentatele e) limba este scurtă, lată şi groasă
e) segmentatele
2) Cs Alegeţi caracteristicile corecte privind glandele salivare ale
10) Indicaţi cele 3 verigi principale ale hemostazei la copii: nou-născutului:
a) medulară a) glandele salivare sunt bine dezvoltate de la naştere
b) tisulară b) glandele salivare sunt dezvoltate de la naştere, dar secreţia salivară
c) vasculară este scăzută
d) plasmatică c) la naştere mai bine dezvoltate sunt glandele submandibulară şi
e) trombocitară sublinguală
d) glanda salivară parotidă nu e dezvoltată la naştere
11) Indicaţi semnele clinice, caracteristice sindromului anemic la e) glanda salivară parotidă apare în primele săptămâni de viaţă a
copii: nou-născutului
a) dureri abdominale
b) vertijuri 3) Cs Indicaţi care din afirmaţiile enumerate, privind particularităţile
c) hemoragii nazale cavităţii bucale la sugar nu este corectă:
d) paliditatea tegumentelor şi mucoaselor a) mucoasa cavităţii bucale este subţire şi vulnerabilă la manipulaţii
e) lipotimie b) mucoasa cavităţii bucale este relativ uscată si predispusă către
inflamaţie
c) mucoasa cavităţii bucale este slab vascularizată
12) Selectaţi simptomele caracteristice sindromului hemolitic la
d) mucoasa părţii inferioare a cavităţii bucale conţine plici vilozitare
copii: e) mucoasa cavităţii bucale este foarte bine vascularizată
a) icter
b) nivel scăzut al hemoglobinei 4) Cs Indicaţi care din afirmaţiile enumerate, privind particularităţile
c) reticulocitoză limbii la sugar nu este corectă:
d) creșterea rezistenţei osmotice a eritrocitelor a) limba e scurtă, groasă şi lată
e) paliditate b) limba e puţin mobilă
c) limba are un strat muscular bine dezvoltat şi are o putere mare
13) Selectaţi care din semnele indicate sunt caracteristice pentru d) rădăcina limbii ocupă partea cea mai mare a peretelui inferior al
anemie la copii în vîrsta de pînă la 5 ani: cavităţii bucale şi de aceea limba este puţin mobilă
a) micşorarea nivelului hemoglobinei sub 110 g/1 e) corpusculii gustativi sunt insuficient dezvoltaţi
b) micşorarea numărului eritrocitelor sub 4 * 1012/1
c) creşterea numărului de reticulocite 5) Acidul clorhidric în stomac este secretat de către:
d) micşorarea nivelului hemoglobinei sub 120 g/1 a) celulele parietale ale glandelor fundice
e) micşorarea valorii ferului seric b) epiteliul de suprafaţă
c) celulele principale ale glandelor fundice
d) glandele pilorice
14) Indicaţi căror patologii la copii este caracteristică eozinofilia:
a) alergii e) glandele cardiale
6) Alegeţi afirmaţia incorectă privind secreţia gastrică: c) ureaza
a) mucusul gastric este secretat în cea mai mare parte de celulele d) tripsina
mucoasei pilorice e) bicarbonatul
b) rolul protector al mucusului gastric este determinat de
glicoproteine şi mucopolizaharide 14. Cs Precizaţi ce aspect se apreciază în mase fecale cu reacţia
c) secreţia mucusului gastric este determinată de excitaţia locală Gregerson:
alimentară a) pH-ul scaunului
d) structura chimică a mucusului depinde de excitaţia locală b) sîngerarea digestivă ocultă
alimentară c) bacteriile
e) HCl este secretat de glandele fundice d) leucocitele
e) glucoza
7) Cs Marcaţi care este sediul principal al proceselor de absorbţie la
copii: 15. Cs Indicaţi ce calitate nu se include în aspectul steatoreic al
a) duodenul maselor fecale:
b) stomacul a) cel spumos
c) jejunul b) cel pastos
d) colonul c) cel aderent
e) rectul d) cel uleios
e) cel lucios
8) Cs Funcţiile intestinului sunt toate cu excepţia:
a) funcţiei autoimune 16. Cs Conţinutul salivei la sugar nu include:
b) funcţiei imunologice a) amilaza
c) funcţiei enzimatice b) lipaza
d) funcţiei bacteriologice c) lizocim
e) funcţiei de absorbţie d) IgA secretorii
e) IgG
9) Cs Regurgitaţia la copii reprezintă:
a) o expulsie orală a unui conţinut gastric neînsemnat 17. Cs Alegeţi indicaţia incorectă privind caracteristica pancreasului
b) un act patologic, precedat de greţuri nou-născutului:
c) un act fiziologic, rar întâlnit la sugari a) este dezvoltat insuficient
d) sinonimul cuvântului ruminaţie b) greutatea la naştere constitue 3 grame
e) o expulsie orală a aerului din stomac c) suoprafaţa este netedă
d) capsula subţire
10) Cs Precizaţi când se stabileşte funcţia de digestie gastrică a e) suprafaţa este reliefată
nou-născutului:
a) la 24 ore după naştere 18. Cs Ptializmul nu este caracteristic pentru:
b) lent, în decursul primelor luni de viaţă a) stomatită
c) la vârsta de 5-7 zile b) erupţia dinţilor
d) imediat după naştere la termen, dacă el este sănătos şi alimentat c) nevralgia trigemenului
natural d) faringita
e) la 3 zile după naştere e) afecţiuni bulbare

11) Cs Indicaţi care afirmaţie privind particularităţile stomacului la 19. Cs Constipaţia nu este caracteristică pentru:
sugari nu este corectă: a) stenoza hipertrofică de pilor
a) mucoasa bogat vascularizată b) megadolicocolon congenital
b) musculatura stomacului slab dezvoltată c) stenoza şi imperforaţie anală
c) muşchii pilorici bine dezvoltaţi d) exces de lapte de vaci în alimentaţie
d) glande stomacale fundice mai puţine e) intoleranţa la lactoză
e) muşchii pilorici slab dezvoltaţi
20. Cs Hematemeza la nou-născut nu este caracteristică pentru:
12) Cs Funcţia endocrină a stomacului este exprimată prin secreţia a) boala hemolitică
de: b) boala hemoragică
a) pepsinogen c) ingestia masivă de sânge matern intrapartum
b) apă d) gastrita hemoragică
c) mucus e) ulcer de stres
d) gastrină
e) acid clorhidric Complement multiplu:
1) Cm Marcaţi care din leziunile prezente pe fanere şi
13) Cs Din componenţa sucului pancreatic nu face parte: tegumente la copii pot fi sugestive pentru o hepatopatie
a) lipaza cronică:
b) amialaza a) eritemul palmar
b) manifestări de herpes nazal 9) Cm Precizaţi în ce caz la copil poate fi constatată mărirea
c) unghiile albe considerabilă a volumului abdomenului:
d) steluţele vasculare a) boala celiacă
e) acrocianoza b) pancreatita reactivă
c) hepatita cronică persistentă
2) Cm Indicaţi care din următoarele sunt considerate ca tulburări ale d) pareza intestinală
apetitului: e) rahitism
a) bulimia
b) xerostomia 10) Cm Indicaţi maladiile copilului, în care se poate întâlni
c) anorexia hematemeza:
d) asialia a) varicele esofagiene
e) halena b) gastritele cronice
c) hernia hiatală
3) Cm Precizaţi care din afirmaţiile enumerate sunt d) boala ulceroasă
caracteristice pentru duodenul nou-născutului şi sugarului: e) sindromul CID
a) este bine fixat
b) este localizat mai sus, la nivelul vertebrei I lombare 11) Cm Selectaţi semnele sindromului de deshidratare la copii:
c) este localizat la nivelul vertebrei a III - IV lombare a) tegumentele palide
d) este fixat insuficient b) când plica cutanată revine la normal lent
e) este relativ mai voluminos c) ochii înfundaţi
d) tahicardia
4) Cm Selectaţii caracteristicile scaunului sugarului sănătos şi e) când bea cu lăcomie, sete
alimentat natural:
a) este de culoare galben auriu, cu miros acid 12) Cm Indicaţi particularităţile anatomice ale stomacului care
b) este de culoare galben închis, ferm, miros fetid, pH alcalin predispun nou-născutul şi sugarul la regurgitaţie şi vomă:
c) este negru, brun închis, gelatinos, cu miros fetid a) fundul mic al stomacului situat mai inferior, decât partea pilorică
d) este ferm, bine legat, de culoare brună b) tunica musculară stomacală bine dezvoltată
e) este frecvent, în primele luni de viaţă - după fiecare alimentaţie, c) stratul muscular circular al pilorului bine dezvoltat
de consistenţă instabilă d) sfincterul cardial nedezvoltat
e) volumul fiziologic relativ mic al stomacului
5) Cm Stabiliţi în care din afecţiunile enumerate pot apărea la
copii modificările gustului: 13) Cm Indicaţi particularităţile anatomo-fiziologice ale stomacului
a) în difterie copilului nou-născut şi sugar:
b) în cazul afecţiunii respiratorii acute a) secreţia gastrică este scăzută
c) în cazul anemiei feriprive severe b) sfincterul piloric este bine dezvoltat
d) la insuficienţa hepatică c) sfincterul cardial e insuficient dezvoltat
e) în cazul pielonefritei acute d) cele 3 straturi musculare ale stomacului sunt bine dezvoltate
e) submucoasa este bine fixată
6) Cm Notaţi la care maladii se poate constata inflamarea
gingiilor: 14) Cm Precizaţi ce caracteristică prezintă apendicele vermiform al
a) gingivită acută si subacută nou-născutului:
b) pielonefrită cronică a) comparativ lung şi cu lumenul mai larg ca la adult
c) leucemie acută b) foarte mobil, datorită mezoului lung
d) ciroză hepatică c) poate fi localizat în orice loc al abdomenului, mai des retrocecal
e) infecţie intestinală d) chiar din prima zi după naştere are foliculi limfatici bine dezvoltat
e) are lungimea de circa 5 cm
7) Cm Stabiliţi în ce cazuri poate fi constatată bulimia la copii:
a) în cazul diabetului zaharat 15) Cm Alegeţi afirmaţiile corecte privind steatorea la copii:
b) la copii cu tulburări psihice a) este caracteristică pentru mucoviscidoză
c) în urma terapiei cu corticosteroizi b) este caracteristică pentru pancreatită
d) la copii cu anorexie nervoasă c) se constată la copiii alimentaţi artificial
e) în cazul alergiei alimentare d) este manifestarea clinică a indigestiei grăsimilor
e) poate fi fiziologică
8) Cm Precizaţi pentru care din patologiile indicate mai jos este
caracteristică regurgitaţia: 16) Vărsătura la copii reprezintă:
a) colecistopatia cronică a) expulsia orală forţată a conţinutului gastric
b) diverticula esofagienă b) contracţiile asociate ale muşchilor stomacali, diafragmei şi a
c) refluxul gastro-esofagian peretelui abdominal
d) paralizia bulbară c) un act patologic, precedat de greţuri
e) gastrita cronică d) contracţiile izolate ale muşchilor stomacali
e) o expulsie de aer cu conţinut stomacal neînsemnat
 dimensiuni
17) Cm Notaţi care preparate pot modifica culoarea scaunului c) procesele inflamatorii în pancreasul copilului evoluiază mai uşor
la copii, conferindu-i aspect de melenă: d) incidenţa afectării pancreasului la copil e mult mai mică decât la
a) preparatele care conţin fier maturi
b) antacidele e) particularităţile anatomice ale zonei pancreato-duodenale predispun
c) cărbunele medicinal copilul către afecţiunea secundară a pancreasului
d) preparatele cu bismut
e) enzimele pancreatice 25) Cm Selectaţi caracteristicile scaunul copilului în enterită:
a)mase fecale abundente, urât mirositoare
18) Cm Alegeţi afirmaţiile corecte privind rectul nou-născutului şi b)consistenţa lichidă (scaun apos)
sugarului: c)mase fecale scunde
a) rectul este relativ lung d)scaun spumos, neprelucrat, frecvent
b) ţesutul adipos pararectal nu este suficient dezvoltat e)steatoreie
c) rectul este predispus către prolaps
d) ţesutul adipos pararectal este bine dezvoltat 26) Cm Indicaţi maladiile copilului în care e caracteristică bulemia:
e) mucoasa rectului este bine vascularizată a) parazitoze intestinale
b) intoxicaţii acute cu medicamente
19) Cm Evidenţiaţi care sunt indicaţiile endoscopiei gastroduodenale c) insuficienţa renală cronică
la copii: d) tulburări psihice
a) abdomenul acut e) convalescenţă după boli grave
b) hemoragia digestivă superioară
c) aprecierea eficacităţii tratamentului antiulceros 27) Cm Indicaţi de cine e secretată pepsinogena:
d) suspecţie la anomalia de dezvoltare a tractului digestiv a) celulele principale fundice
e) boala de reflux gastrosofagian b) celulelele parietale fundice
c) celulele exocrine ale glandelor pilorice
20) Cm Precizaţi în care din afecţiunile enumerate se poate d) epiteliul de suprafaţă
constata disfagie: e) celulele mucolitice ale glandelor fundice
a) anemia feriprivă
b) anomalia de dezvoltare a esofagului 28) Cm Indicaţi inhibitorii funcţiei motorii a stomacului
c) tumoarea localizată la nivel de faringe, esofag a) gastrina şi motilina
d) faringita b) colecistochinina, secretina
e) esofagita c) centrii nervoşi vegetativi parasimpatici
d) centrii nervoşi vegetativi simpatici
21) Cm Indicaţi ce simptome se încadrează în sindromul de e) histamina
gastroenterocolită acută la copii:
a) vomă cu conţinut de alimente consumate (vărsături alimentare) 29) Cm Indicaţi de către cine sunt secretate mucinele:
b) sughiţ a) epiteliul de suprafaţă
c) durere abdominală b) glandele cardiale
d) diaree c) celulelele mucoide ale glandelor fundice
e) semne de deshidratare d) celulele epiteliale ale glandelor gastrice
e) glandele pilorice
22) Cm Selectaţi în care din patologiile enumerate la copii se poate
constata voma: 30) Cm Indicaţi aciditatea sucului gastric (PH):
a) boala diareică acută a) 4,7 la prematur
b) comoţia cerebrală b) 3,5-4,0 până la vârsta de 3 luni
c) cardiopatia congenitală c) 1,5-3,0 de la vârsta de 3 luni – 1 an
d) pilorospasmul, pilorostenoza d) 1,8 la copilul mai mare de 12 ani
e) toxiinfecţia alimentară e) 1,5-2,0 la nou-născut

23) Cm Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate mai
jos sunt caracteristice pentru intestinul subţire al nou-născutului:
a) este relativ mai lung, decât al adultului
b) este mai mobil
c) are mucoasă abundent vascularizată
d) tunica mucoasă şi musculară slab aderă una la alta
e) este format din 4 segmente
31) Cm Indicaţi particularităţile anatomo-fiziologice caracteristice
pentru intestinul gros al nou-născutului:
a) apendicii epiploici sunt nedezvoltaţi
b) haustrele sunt slab diferenţiate
c) teniile colonice nu sunt dezvoltate
d) lungimea intestinului gros este de 1 metru
e) colonul transvers e situat oblic la sugar

24) Cm Alegeţi afirmaţiile corecte, privind pancreasul copilului de 32) Cm Colica abdominală a sugarului are următoarele caracteristici:
vârstă fragedă: a) se întâlneşte mai des la vârsta de 3-12 săptămâni
a) pancreasul este acoperit cu o capsulă subţire şi elastică b) se datorează peristaltizmului intestinal mărit
b) ducturile pancreatice sunt largi şi aproape toate de aceleaşi c) se întâlneşte mai frecvent la sugari cu manifestări de alergie
alimentară
d) e condiţionată de paraziţii intestinali
e) e asociată proceselor inflamatorii din cavitatea abdominală Semiologia sistemului renourinar la copii.
Compliment simplu
33) Cm Precizaţi caracteristicile scaunului la sugar de 6 luni alimentat 1) ,,Infarctul uric” este caracteristic pentru:
artificial: a) nou-născut
a) 5-7 scaune în 24 ore b) sugar
b) miros fetid c) copii de 1-2 ani
c) are consistenţa păstoasă sau este oformat d) copii de 2-3 ani
d) are consistenţă instabilă de la semilichid la păstos e) copii după vârsta de 3 ani
e) are tendinţa spre constipaţie, frecvenţa scaunului fiind în mediu 2) Diureza reprezintă:
o dată în 24 ore a) frecvenţa micţiunilor în 24 ore
b) micţiuni frecvente şi dureroase
c) cantitatea de urină în 24 ore
34) Cm Indicaţi caracteristicile scaunului în enterocolita acută:
d) densitatea urinară
a) materii fecale apoase
e) micţiuni rare şi volum mic
b) materii fecale neprelucrate
c) materii fecale oformate 3) Evidenţiaţi ce nu este caracteristic pentru funcţiile renale a
copiilor nou-născuţi:
d) prezenţa de mucus
a) capacitatea redusă a filtraţiei glomelulare
e) creatoree, steatoree, amiloree în anamneză
b) capacitatea redusă de concentrare a urinei
c) capacitatea redusă de excreţie a ionilor de hidrogen
35) Cm Indicaţi afirmaţiile corecte privind steatoreia:
d) capacitatea redusă de menţinere a echilibrului acido-bazic
a) este caracteristică pentru celiachie
e) funcţia de concentrare şi diluţie bine dezvoltată
b) este caracteristică pentru pancreatită
4) Proprietăţile fizico-chimice ale urinei nu includ
c) se constată la copiii alimentaţi natural
următoarea:
d) este manifestarea indigestiei proteinelor
a) osmolaritatea
e) poate fi fiziologică
b) densitatea
c) reacţia urinei
36) Cm Vărsătura „centrală” la copil are următoarele caracteristici:
d) cristale urinare
a) este de obicei matinală
e) pH urinei
b) se asociază cu cefalee
5) Indicaţi pentru care patologie a copiilor nu eete
c) este de regulă fără greţuri
caracteristică creşterea acidităţii urinei:
d) aduce senzaţie de uşurare
a) insuficienţă renală
e) nu aduce senzaţie de uşurare
b) diabet zaharat
c) tuberculoză renală
37) Cm Indicaţi cauzele sialoreei fiziologice:
d) cistită
a) legată de stabilirea funcţiei glandelor salivare
e) leucemie
b) erupţia dinţilor
6) Indicaţi care din următoarele formaţiuni structurale
c) gura întredeschisă
determină funcţia endocrină a rinichilor:
d) stomatite
a) canaliculele renale
e) gingivite
b) stratul medular
c) vasele limfatice
38) Cm Enumeraţi funcţiile intestinului: d) aparatul juxtaglomelular
a) enzimatica e) ansele renale
b) bacteriologică 7) Evidenţiaţi unitatea structural-funcţională a rinichiului:
c) imunologică a) sistemul canalicular
d) secretorie b) nefronul
e) incretorie c) aparatul juxtaglomelular
d) vasele limfatice şi sanguine
39) Cm Indicaţi volumul fiziologic al stomacului: e) glomerulii
a) la nou-născut – 7 ml 8) Evidenţiaţi care din funcţiile renale enumerate se
b) la ziua 4-a după naştere – 40 ml apreciază prin proba Zimniţkii:
c) la ziua 8-a după naştere – 80 ml a) funcţia de concentrare şi de diluţie
d) la 1 an – 250 ml b) funcţia de excreţie a produselor azotice
e) la 3 ani 1000 ml c) funcţia de filtrare
d) funcţia endocrină
40) Cm Indicaţi maladiile, unde este prezentă diarea cronică: e) funcţia de menţinere a echilibrului acido-bazic
a) colita ulceroasă 9) Indicaţi nuvelul bacteriuriei patologice la copii:
b) boala Crohn a) 10 colonii într-un ml
c) boala Hurler b) 1x102 colonii într-un ml
d) fibroza chistică c) 1x103 colonii într-un ml
e) pancreatita cronică
d) 1x104 colonii într-un ml a) edemele
e) 1x105 colonii într-un ml b) hipertensiunea arterială
10) Funcţia endocrină a rinichilor nu este caracterizeazată c) hepatomegalia
de următoarea: d) oliguria
a) acidul uric e) proteinuria
b) eritropoietina 4) Leucocituria este caracteristică în următoarele afecţiuni
c) prostoglandine renale la copii:
d) renina a) cistită
e) calcitriol b) uretrită
11) Indicați limita normală de mobilitate a rinichilor la copii c) pielonefrită
de vârstă fragedă: d) amiloidoză renală
a) 1 cm e) glomerulonefrită
b) 0,5 cm 5) Selectaţi semnele renale în afecţiuni glomerulare la copii:
c) 1,5 cm a) proteinuria
d) 2 cm b) oliguria
e) 2,5 cm c) hematuria
12) Indicaţi metoda ,,skreening” pentru depistarea d) edemele
patologiei organice a sistemului reno-urinar la copiii: e) cilindruria
a) urografia excretorie 6) Indicați componentele filtrululi glomerular renal la copii:
b) examenul ultrasonor al sistemului reno-urinar (ecografia) a) membrana bazală glomerulară
c) cistografia b) celule epiteliale gigante podocite
d) examenul radiologic de ansamblu al cavităţii abdominale c) stratul muscular
e) renografia (cu izotopi radioactivi) d)intima seroasă
13) Precizați semnele renale de afecţiune glomerulară la copii, e) endoteliu capilar cu celule endoteliale
în afară de: 7) Selectați semnele de laborator, caracteristice pentru
a) oliguria sindromul nefrotic la copii:
b) hematuria a) proteinuria
c) edemele b) hipercaliemia
d) cilindruria c) hipoproteinemia
e) proteinuria d) hipercolesterolemia
14) precizați semnele extrarenale de afecţiune glomerulară la e) sideremia
copii, în afară de: 8) Precizați semnele sindromului nefritic acut la copii:
a) hipertensiunea arterială a) hematurie
b) edemele b) proteinurie
c) encefalopatia c) leucociturie
d) hepatomegalia d) hipertensiune arterială
e) proteinuria e) hiperlipidemie
15) Hipostenuria este caracteristică pentru toate maladiile 9) Selectați componentele Nefronului la copii:
renale la copii, în afară de: a) calicele renale
a) Diabet renal insipid b) hilul renal
b) diabet zaharat c) glomerulul renal
c) insuficienţă renală d) bazinetele renale
d) pielonefrită cronică e) tubul urinifer renal
e) poliurie fiziologică 10) Precizați funcţiile rinichiului la copii:
a) excretorie
Compliment multiplu: b) exocrină
1) Selectaţi particularităţile anatomice ale uretrei la fetiţe: c) endocrină
a) are ţesut elastic bine dezvoltat d) menţinerea homeostaziei
b) este mai scurtă decât la băieţi e) metabolică
c) lumenul este mai larg decât la băieţi 11) Funcţia excretorie a rinichilor la copii se apreciază
d) mucoasa este insuficient dezvoltată conform valorii următorilor indici:
e) ţesutul muscular este nedezvoltat a) ureea serică
2) Marcați afecţiunile renale la copii care evoluează cu b) creatinina serică
Hematurie: c) azotul rezidual
a) fosfat-diabetul d) sialoproteinele serice
b) tumorile renale e) acidul uric
c) glomerulonefrită 12) Capacitatea funcţională a tubilor renali la copii se
d) cistită acută apreciază după următorii indici:
e) pielonefrită a) echilibrul acido-bazic
3) Selectaţi semnele extrarenale în afecţiunile glomerulare la b) clearance-ul creatininei endogene
copii: c) nivelul excreţiei aminoacizilor
d) reacţia urinei A. în perioada de sugar
e) ionograma serică B. în perioada de nou-născut
13) Selectați metodele instrumentale de explorare a C. în perioada de pubertate
sistemului reno-urinar la copii: D. la copii în vârstă de 1-3 ani
a) urografia excretorie E. la copii în vârstă de 6 ani şi mai mult
b) ecografia CS
2) Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacităţii respiraţiei
c) aprecierea clearance-lui creatininei endogene
este:
d) scintigrafia renală
A. volumul curent respirator
e) cistografia B. minut-volumul respirator
14) Sindromul hipertensiunii arteriale în afecţiunile renale la C. frecvenţa respiratorie
copii este caracteristic pentru: D. măsurarea spaţiului mort
a) fosfat - diabet E. PaO2 şi PaCO2
b) glomeluronefrite CS
c) anomalii ale vaselor renale 3) Indicaţi modificările conţinutului alveolar în emfizemul
d) rinichi polichistic pulmonar:
e) insuficienţă renală A. O2 şi CO2 este crescut
15) Funcţia endocrină a rinichilor este determinată de B. O2 şi CO2 este scăzut
producţia de: C. O2 este scăzut şi CO2 este crescut
a) eritropoetină D. O2 este crescut şi CO2 este scăzut
b) trombopoetină E. O2 şi CO2 sunt neschimbate
c) renină CS
d) prostaglandină 4) Evidenţiaţi prin ce se explică localizarea frecventă a corpilor
e) calcitriol străini în bronhul drept la copii:
16) Selectaţi semnele care sugerează o patologie renală la A. bronhul drept este o ,,continuare” a traheii, unghiul de
copii: trecere este mai mare
a) oliguria B. bronhul drept este mai îngust, unghiul de trecere este mai
b) icterul sclerotegumentar mare
c) durerea abdominală C. bronhul drept este mai scurt, unghiul de trecere este mai mic
d) hipertenisiunea arterială D. bronhul drept este mai slab dezvoltată, unghiul de trecere
e) edemele este mai mic
E. bronhul drept este mai bine vascularizat, unghiul de trecere
17) Indicați mecanismele durerii abdominale de cauză renală
este mai mic
la copii:
CS
a) distensia calicelor renale 5) Evidenţiaţi care din afecţiunile respiratorii enumerate este
b) distensia capsulei renale caracteristică practic exclusiv copilului sugar:
c) contractura musculaturii uretrelor A. bronşita acută obstructivă
d) obstrucţia vasculară periferică B. laringita acută
e) lezarea interstiţiului renal C. otita acută medie
18) Marcați tulburările de micţiune la copii: D. pneumonia acută
a) retenţia de urină E. bronşiolita
b) disuria CS
c) oliguria 6) Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot
d) polakiuria constata auscultativ raluri sibilante:
e) incontinenţa de urină A. pneumonie comunitară
B. bronşită acută obstructivă
19) Selectați tulburările diurezei la copii:
C. viciu cardiac congenital
a) oliguria D. pseudocrup
b) poliuria E. rinofaringită
c) nicturia CS
d) anuria 7) Indicaţi în care din patologiile enumerate la sugar se pot
e) polakiuria constata auscultativ raluri crepitante:
20) Indicaţi particularităţile anatomice ale vezicii urinare la A. pneumonie confluentă
copiii de vârstă fragedă: B. bronşită acută
a) volumul mare C. astm bronşic
b) dezvoltarea insuficientă a ţesutului muscular D. laringotraheită
c) dezvoltarea insuficientă a ţesutului elastic E. bronşită obstructivă
d) mucoasa fină CS
8) Care este numărul de respiraţii pe 1 minut care ar trebui să fie
e) mucoasa bine vascularizată
la un copil sănătos de 2 ani în repaus?
A. 25-30
Semiologia sistemului respirator la copii. Compliment simplu
B. 40-50
CS
C. 30-35
1) Indicaţi în ce perioadă de vârstă a copilului se constată
D. 18-20
dispneea fiziologică:
E. 15-16
CS D. Zgomote respiratorii diminuate
9) Torace în formă de butoi apare cel mai des în: E. Apneea mai mult de 10 secunde
A. pleurezie exudativă
B. mucoviscidoză
C. pneumonie cu evoluţie trenantă Compliment multiplu:
D. astm bronşic CM
E. bronşită acută 18) Indicaţi în care afecţiuni ale copilului se constată tuse
CS bitonală:
10) Frecvenţa respiraţiei pe 1 minut la nou-născuţi: A. bronşită acută
A. 18-20 B. tumoare mediastinală
B. 16-18 C. bronhoadenită tuberculoasă (specifică)
C. 20-40 D. pneumonie
D. 45-55 E. corp străin în căile respiratorii
E. 30-35
CS CM
11) Numiţi din cîte segmente este constituit pulmonul drept: 19) Indicaţi în care afecţiuni la copii se constată percutor sunet
A. 9 timpanic:
B. 10 A. astm bronşic
C. 11 B. pneumonie
D. 12 C. pneumoscleroză
E. 8 D. pleurezie
CS E. emfizem pulmonar
12) Marcaţi unde sunt identificaţi mai frecvent corpii străini
pulmonari: CM
A. bronhia stângă 20) Indicaţi ce se referă la căile respiratorii inferioare:
B. bronhia dreaptă A. alveolele
C. trahee B. faringele
D. bifurcaţia traheii C. bronşiolele
E. bronhiole D. laringele
CS E. traheeа
13) Sinuzita nu este tipică pentru:
A. copiii de vîrstă şcolară mare CM
B. copii de vîrstă şcolără mică 21) Indicaţi particularităţile morfo-funcţionale a sugarilor, care
C. copii sugari determină localizarea frecventă a atelectaziilor pulmonare în
D. adolescenţi părţile postero - inferioare ale pulmonilor?
E. preşcolari A. excursia mică a cutiei toracice, fiziologică la această vârstă
CS B. ţesutului elastic al plămânilor insuficient dezvoltat
14) PEF-metria permite a aprecia: C. vascularizarea abundentă a plămânilor
A. capacitatea vitală forţată pulmonară (FCV) D. poziţia sugarului mic predominant culcat pe spate
B. debitul expirator maxim de fârf (PEF) E. ţesutul interstiţial pulmonar dezvoltat exagerat
C. conţinutul dioxidului de carbon în aerul expirat
D. volum rezidual pulmonar CM
E. modificările restrictive bronhopulmonare 22) Indicaţi în ce afecţiuni la copii сonstatăm auscultativ raluri
CS uscate:
15) Indicaţi investigaţia pentru identificarea pleureziei interlobare A. bronşită acută obstructivă
la copii: B. pneumonie comunitară
A. tomografia computerizată pulmonară C. astm bronşic
B. radiografie în incidenţă laterală D. rino-faringită
C. puncţie pleurală E. pleurezie
D. radiografie în incidenţă postero-anterioară
E. spirometria CM
CS 23) Indicaţi în care afecţiuni la copii se constată percutor matitate
16) Bronhiile de nivelul 1-2 diferă de alte ramuri ale arborelui localizată:
bronşic prin: A. laringotraheobronşită
A. prezenţa stratului fibro-cartilaginos B. bronşită acută
B. localizarea lor extrapulmonară C. bronşită acută obstructivă
D. pneumoscleroză
C. lipsa stratului fibro-cartilaginos
E. pneumonie
D. localizarea lor intrapulmonară
E. prin prezenţa stratului muscular CM
CS 24) Care factori favorizează mecanisme bronhoobstructive la
17) Care dintre următoarele trebuie considerate ca fiind patologie copii de vârstă fragedă?
a nou-născutului? A. dimensiunile mici ale arborelui bronşic
A. FR la 40-45 pe minut B. imunodeficienţa fiziologică, caracteristică vârstei
B. Pauză în respiraţie timp de 3 secunde. C. manifestările alergice în antecedente
C. Excursia mică a cutiei toracice D. pneumoniile frecvente
E. utilizarea de remedii cu proprietăţi alergice sau vazodilatante D. raluri umede localizate
(sinapisme) E. raluri sibilante pe toată aria pulmonară

CM
25) Ce particularităţi anatomo-fiziologice ale laringelui explică
predispoziţia copiilor cu infecţii respiratorii acute către fenomene
de stenoză?
A. fineţea şi deprimabilitatea cartilajelor laringelui
B. lumenul îngust al laringelui
C. vascularizarea abundentă a mucoasei laringiene
D. forma de ,,pâlnie” a laringelui
E. dezvoltarea abundentă a ţesutului limfoid în submucoasa
laringiană
CM
26) Indicaţi prin ce se explică predispoziţia copiilor în vârstă
de până la 6 luni către atelectazii pulmonare:
A. prin dezvoltarea bună a ţesutului interstiţial pulmonar
B. prin insuficienţa dezvoltării ţesutului elastic al plămânilor
C. prin excursia insuficientă a cutiei toracice
D. prin vascularizarea abundentă a plămânilor
E. prin poziţia preponderentă culcat pe spate
CM
27) Prin ce se explică tipul abdominal de respiraţie, fiziologic
la copiii de vârstă fragedă?
A. cutia toracică scurtă, aproape cilindrică
B. poziţia predominantă culcat pe spate
C. poziţia înaltă a diafragmei
D. excursia mică a cutiei toracice din cauza poziţiei practic
paralele a coastelor
E. dimensiunile relativ mari ale cordului
CM
28) Edemul pulmonar la copii poate fi indus de:
A. creşterea presiunii negative pulmonare
B. creşterea presiunii în capilarul pulmonar
C. scăderea presiunii coloidosmotice
D. reducerea reabsorbţiei limfatice pulmonare
E. scăderea presiunii negative pulmonare
CM
32) Indicaţi pentru care din patologiile enumerate la copii este
caracteristică asimetria participării în actul de respiraţie a
hemitoracelui stâng şi drept:
A. bronşită acută obstructivă
B. pneumonie lobară
C. pneumonie complicată cu pleurezie exudativă
D. emfizem pulmonar
E. pneumoscleroză
CM
33) Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale
faringelui caracteristice la copiii sugari:
A. mucoasa este bogat vascularizată
B. inelul limfatic Pirogov este dezvoltat insuficient
C. amigdalele palatine sunt dezvoltate suficient
D. comunicarea cu urechea medie este mai bună
E. comunicarea cu urechea medie este mai proastă
CM
34) Selectaţi care din particularităţile anatomice enumerate ale
bronhilor determină fenomenele obstructive frecvente la copii de
vârstă fragedă:
A. hidrofilitatea ţesuturilor şi predispoziţia către edemul
mucoasei bronşice
B. musculara bronşică slab dezvoltată
C. hipersecreţia bronşică, caracteristică vârstei
D. elasticitatea sporită a peretelui bronşic
E. mucoasa bronşică bogat vascularizată
CM
35) Indicaţi care semne auscultative la copii pot sugera prezenţa
de lichid în cavitatea pleurală:
A. ralurile sibilante
B. respiraţia diminuată pe partea afectată
C. ,,plămânul mut”
D. frotaţia pleurală
E. sunet pulmonar diminuat

CM CM
29) Indicaţi în ce afecţiuni la copii constatăm ascultativ raluri 36) Indicaţi în care din patologiile enumerate se poate constata
umede: auscultativ murmur vezicular diminuat:
A. bronşită acută A. bronşită acută
B. pneumonie B. pneumonie
C. edem pulmonar C. astm bronşic
D. laringită D. pleurezie
E. pleurezie E. pneumoscleroză

CM CM
30) Indicaţi în care din patologiile enumerate la copii se constată 37) Indicaţi în ce stări patologice la copii se poate constata
percutor sunet timpanic: dispnee expiratorie:
A. laringotraheobronşită A. astm bronşic
B. bronşită acută obstructivă B. bronşită acută obstructivă
C. pneumonie C. pneumonie
D. astm bronşic D. bronşiolită
E. emfizem pulmonar E. laringită

CM CM
31) Evidenţiaţi simptomele clinice, caracteristice sindromului 38) Indicaţi care sânt particularităţile anatomo-fiziologice ale
obstructiv la copii: traheii caracteristice pentru copiii de vârstă fragedă:
A. dispnee inspiratorie A. lumenul este mai îngust decât la adulţi
B. dispnee expiratorie B. mucoasa este bine vascularizată
C. respiraţie astmatiformă C. mucoasa este mai fină
D. mucoasa este vascularizată insuficient A. anemie
E. ţesutul elastic e dezvoltat insuficient B. intoxicaţie cu somnifere
C. creşterea presiunii intracraniene
CM D. pneumonie distructivă
39) Indicaţi în ce stări patologice la copii se constată dispnee E. sindrom febril
inspiratorie:
A. laringotraheită CM
B. astm bronşic 47) Sunet percutor diminuat este apreciat în:
C. corp străin al bronşilor A. emfizem pulmonar
D. stridor congenital B. pleurizie exudativă
E. difterie C. pneumonie segmentară
D. Cavernă tuberculoasă în plămâni
CM E. atelectazie segmentara
40) Selectaţi care sunt particularităţile anatomo-fiziologice ale
cavităţii nazale caracteristice pentru copiii sugari: CM
A. absenţa meatului nazal inferior 48) Caracteristicile anatomo-fiziologice ale tractului respirator
B. b lumenului mare superior la copii de vîrstă mică, determină dezvoltarea frecventă a
C. mucoasa bogat vascularizată următoarelor stări:
D. mucoasa umidificată suficient A. laringita stenozantă
E. mucoasa umidificată insuficient B. angină
C. epistaxis
CM D. stridor
41) Indicaţi care din simptomele enumerate sunt caracteristice E. sinusită
insuficienţei respiratorii acute la copii de vârstă fragedă:
A. respiraţie accelerată CM
B. frotaţia aripilor nazale 49) Crepitaţiile se formează ca rezultat a acumulării exudatului în:
C. cianoză periorală în repaos sau la efort A. trahee
D. tuse chinuitoare B. bronhii
E. tiraj al cutiei toracice C. bronhiole terminale
D. alveole
CM E. cavitatea pleurală
42) Care dintre medicamente stimulează formarea de surfactant:
A. mucaltin CM
B. acetilcisteina 50) În care afecţiuni la copii se auscultă frotaţia pleurală:
C. amoxicilina A. tuberculoza pleurală
D. ambroxol B. pleurezie exsudativă
E. lazolvan C. aderenţe pleurale
D. pleurezie fibrinoasă
CM E. tumoare pleurală
43) Pe baza căror criterii poate fi stabilit diagnosticul de
insuficienţă respiratorie? CM
A. frecvenţa respiraţiei 51) Numiţi semnele clinico-radiologice a corpului străin bronşic:
B. participarea muşchilor auxiliari în respiraţie A. acces de tuse seacă
C. radiografia toracică B. accentuarea desenului pulmonar pe radiografia toracică
D. USG cutiei toracice C. severitatea simptomelor variază la schimbarea poziţiei
E. gazimetria sîngelui arterial (pO2, pCO2) corpului
D. intoxicaţie
CM E. atelectazie pe radiografia toracică
44) Care sunt principalele indicaţii pentru bronhoscopia
diagnostică la copii: CM
A. astm bronşic 52) Marcaţi indicii care pot fi apreciaţi la spirometrie:
B. bronşită acută A. capacitatea vitală pulmonară
C. tuse persistentă de origine necunoscută B. capacitatea vitală forţată
D. suspecţie la aspiraţie de corp străin C. volumul expirator maxim pe secundă
E. suspecţie la tumoare a bronhiilor D. d) debitul expirator la 25-75% din FVC
e) frecvenţa respiratorie
CM
45) Tahipneea se constată în:
A. anemie Anemiile hemolitice. Complement simplu
B. febră
C. stare de comă 1. Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:
D. creşterea presiunii intracraniene
A. diminuarea cantităţii de eritrocite;
E. intoxicaţie cu somnifere
B. reticulocitoza;
C. icterul sclerotegumentar;
CM
D. hiperbilirubinemia;
46) Bradipneea se constată în:
 E. fierul seric diminuat. 11. În cadrul tratamentului anemiei hemolitice imune în primul
2. Cel mai informativ criteriu pentru hemoliza intravasculară este: plan se impun:
A. majorarea bilirubinei indirecte; A. terapia de substituţie;
B. reticulocitoza; B. glucocorticoizii;
C. icterul; C. splenectomia;
D. creşterea hemoglobinei plasmatice; D. citostaticele;
E. majorarea indicelui color. E. prepatatele dezagregante.
3. Pentru hemoliza extravasculară nu este caracteristic:

A. sferocite, microcite;
B. majorarea bilirubinei indirecte;
C. majorarea bilirubinei directe; 12. În tratamentul talasemiei nu se folosesc:
D. reticulocitoza;
E. splenomegalia. A. hormoni;
4. În cadrul sferocitozei ereditare, eritrocitele au următoarea B. masă eritrocitară;
C. desferalul;
caracteristică:
D. vitaminele;
A. diametrul majorat; E. transfuzia celulelor stem.
B. creşte diametrul, se micşorează grosimea; 13. Tratamentul sferocitozei nu include:
C. scade diametrul, se măreşte grosimea;
A. transfuziile regulate de masă eritrocitară;
D. scade diametrul, se micşorează grosimea;
B. transfuziile de masă eritrocitară la scăderea
E. eritrocitele nu se schimbă.
hemoglobinei sub 60g/l;
5. În mielogramă, în perioada de criză hemolitică în cadrul
C. splenectomie;
microsferocitozei ereditare se depistează:
D. desferal;
A. inhibarea sistemului eritroid; E. terapie simptomatică.
B. hiperplazia tuturor sistemelor; 14. Metoda cea mai eficientă de tratament în sferocitoza ereditară
C. lipsa de modificări; este:
D. sporirea sistemului eritroid;
A. transfuziile de masă eritrocitară;
E. prezenţa megacariocitelor.
B. desferalul;
6. Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este
C. splenectomia;
cacteristic:
D. terapia simptomatică;
A. paliditate; E. vitaminoterapia.
B. icter; 15. În tratamentul anemiei hemolitice este contraindicat:
C. mărirea splinei;
A. vitaminoterapia;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
B. preparatele fierului;
E. culoarea normală a scaunului.
C. desferalul;
7. Pentru sferocitoza ereditară nu este caracteristic:
D. transfuziile de masă eritrocitară;
A. anemia; E. trasfuzia celulelor stem.
B. reticulocitoza; Complement multiplu
C. microsferocitoza;
1. Indicați criteriile pentru hemoliză:
D. eritrocitele în formă de ţintă.
E. scăderea rezistenţei osmotice minime a eritrocitelor. A. reticulocitopenie;
8. Pentru B-talasemie nu este caracteristic: B. nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină;
C. reticulocitoză;
A. anemia;
D. icterul;
B. eritrocitele în formă de ţintă;
E. creşterea bilirubinei indirecte.
C. majorarea fierului seric;
2. Indicaţi afirmaţiile corecte în cadrul hemolizei intravasculare.
D. hipocromia;
E. hipercromia. A. cauza – sindromul CID;
9. În anemia falciformă nu se depistează totul, în afară de: B. cauza – transfuziile de sânge incompatibil;
C. creşterea nivelului Hb-plazmatice;
A. tipuri patologice de hemoglobină;
D. prezenţa sferocitelor, microcitelor;
B. eritrocitele în formă de seceră;
E. sporirea nivelului de bilirubină indirectă.
C. mărirea nivelului hemoglobinei fetale;
3. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
D. şocul hipovolemic în perioada de criză;
E. criza vaso-ocluzivă. A. hemoliza intravasculară;
10. Anemia hemolitică dobăndită, legată de administrarea B. hemoliza intracelulară;
medicamentelor, este: C. eritrocitele în formă de ţintă;
D. microcitoza;
A. autoimună; E. curba Price-Jones deviată în stânga.
B. heteroimună; 4. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
C. izoimună;
D. transimună; A. deficitul proteinei membranare a eritrocitelor;
E. neimună.
 B. epistaxisul; A. debutul lent;
C. tipul autozom – dominant de transmitere; B. debutul acut;
D. splenomegalia; C. durerile abdominale, febra, urina întunecată;
E. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitelor. D. proba Coombs directă negativă;
5. Pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare sunt E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi.
caracteristice: 14. La anemia falciformă se constată:

A. paliditatea; A. reticulocitoză;
B. icterul; B. eritrocite în formă de seceră;
C. splenomegalia; C. eritrocite sub formă de „ţintă”;
D. mărirea ganglionilor limfatici; D. majorarea hemoglobinei fetale;
E. epistaxisul. E. microcite.
6. În microsferocitoza ereditară se observă: 15. Tratamentul sferocitozei ereditare include:

A. suprimarea sistemului eritroid; A. transfuzii regulate de masă eritrocitară;

B. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitului; B. transfuzii de masă eritrocitară la hemoglobină sub 60
C. reducerea indicelui de culoare; g/l;
D. reducerea diametrului eritrocitului; C. splenectomie;
E. curba Price-Jones deviată în dreapta D. preparate de fier;
7. Simptomele B-talasemiei sunt: E. terapie simptomatică.
16. La tratamentul talasemiei au indicaţie:
A. diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobină;
B. eritrocitul sub formă de „ţintă”; A. masă eritrocitară;
C. creşterea nivelului fierului seric; B. transfuzii de celule stem;
D. creşterea indicelui de culoare; C. transplant de măduvă osoasă;
E. reducerea nivelului fierului seric. D. desferal;
E. preparate de fier.
17. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul
deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenază:
8. În tratamentul talasemiei sunt indicate: A. debut după administrarea medicamentelor;
B. debut pe fondalul infecţiei;
A. hemotransfuziile;
C. reticulocitoză marcată;
B. desferalul;
D. hemoglobinemie;
C. splenectomia;
E. hipocromie.
D. prednisolonul;
18. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemiile hemolitice
E. preparatele fierului.
autoimune:
9. Simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) sunt:
A. se leagă cu antigenii termici;
A. anemia;
B. se leagă cu antigenii hipotermici;
B. icterul;
C. au caracter ereditar;
C. crizele vaso-ocluzive;
D. debut acut;
D. crizele aplastice;
E. dureri în abdomen, febră, icter.
E. hemoragii.
19. Semnele de hemoliză intravasculară sunt:
10. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
A. aglutinarea spontană a eritrocitelor;
A. se depistează în vârsta înaintată;
B. hemoglobinemie;
B. predispoziţie la litiază biliară;
C. hemoglobinurie;
C. microsferocitoza;
D. hepatosplenomegalie;
D. eritrocitele sub formă de „ţintă”;
E. reducerea numărului de reticulocite.
E. deficitul proteinei membranare eritrocitare.
20. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în
11. Pentru B- talasemie sunt caracteristice:
sferocitoza ereditară:
A. creşterea hemoglobinei fetale;
B. dereglarea sintezei lanţurilor globinei; A. paliditatea;
C. hipocromia; B. icterul;
D. diminuarea fierului seric; C. hepatomegalia;
E. eritrocitele sub formă de „ţintă”. D. splenomegalia;
12. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin E. hemoragiile nazale.
21. Pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-
deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza:
fosfatdehidrogenază sunt corecte afirmaţiile:
A. criza apare după administrarea medicamentelor;
B. hemoliza intravasculară; A. mai frecvent se întâlneşte la barbaţi;
C. hemoliza intracelulară; B. hemoliza – peste 48 ore după administrarea
D. urina întunecată; medicamentelor;
E. majorarea bilirubinei indirecte. C. splenectomia eficientă;
13. Pentru anemia hemolitică autoimună sunt corecte: D. hemoliza intravasculară;
E. hemoglobinuria.
22. În cadrul talasemiei la bolnavi se observă:
A. oasele cutiei craniene au aspectul „periei” (semnul
„ariciului”);
B. craniul de turn;
C. reţinerea creşterii copilului;
D. hipoplazia măduvei osoase;
E. urolitiaza şi litiaza biliară frecvente.
Anemiile deficitare la copil. Complement simplu
1) Nivelul hemoglobinei imediat după naştere poate constitui:
A) 100–140 g/l;
B) 110–130 g/l;
C) 120–140 g/l;
D) 140–160 g/l;
E) 180–240 g/l.
2) Hemoglobina la sugarul sănătos nu trebuie să fie mai jos de
nivelul:
A) 90;
B) 100;
C) 110;
D) 120;
E) 130
3) Cauza mai frecventă cauză de dezvoltare a anemiei fieriprive
la copiii de vârstă mică poate fi:
A) maladia cronică;
B) factorul alimentar;
C) hemoragia cronică;
D) dereglarea absorbţiei fierului;
E) bolile infecţioase.
4) În diagnosticul anemiei fieriprive cel mai important indice
este:
A) hipocromia;
B) prezenţa sursei de hemoragie;
C) scăderea nivelului fierului seric;
D) raţia alimentară insuficientă în fier;
E) creşterea viguroasă a copilului.
5) Selectaţi care din factori nu se reduce în cadrul anemiei
fieriprive:
A) procentul de saturaţie a transferinei;
B) nivelul fierului seric;
C) nivelul fieritinei în ser;
D) concentrarea hemoglobinei în eritrocit;
E) capacitatea fierocaptantă a serului sanguin.
6) În tratamentul anemiei feriprive gr.II este indicat:
A) produsele alimentare vegetale;
B) transfuzii de sânge;
C) bucatele preparate din ficat;
D) preparatele de fier pentru administrarea perorală;
E) preparatele de fier pentru administrarea parenterală.
7)Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase
depinde preponderent de:
A) aciditatea sucului gastric;
B) activitatea amilazei salivare;
C) starea funcţiei secretorii a stomacului;
D) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului din
componenţa preparatelor medicamentoase;
E) activitatea proteolitică gastrică.
8) Anemia “tardivă” a prematurilor este:
A) hemolitică;
B) fieriprivă;
C) posthemoragică;
D) aplastică;
E) ereditară.
9) Indicaţi produsul alimentar în care fierul se asimilează mai
bine:
A) carne;
B) fructe;
C) legume;
D) făinoase;
E) lactate.
10) Pentru anemia de tipul B12 deficitară nu este caracteristic:
A) tipul megaloblastic de hematopoieză;
B) dereglarea secreţiei factorului intern;
C) anemia hipercromă;
D) aportul insuficient al vit. B12 cu produsele
alimentare;
E) sporirea nivelului fierului seric.
11)Un copil de 3ani are manifestări clinico-paraclinice de anemie
fierodeficitară gr.II. Cea mai efIcientă metodă de tratament este:
A) administrarea preparatelor de fier parenteral;
B) administrarea preparatelor de fier intravenos;
C) administrarea preparatelor de fier per os, până la
normalizarea hemoglobinei;
D) administrarea preparatelor de fier per os, până la
normalizarea hemoglobinei + încă 2–3 luni;
E) numai normalizarea alimentaţiei.
12)Copil de 2 luni, născut prematur gr.II, este la alimentaţie
naturală. Analiza generală a sângelui: Hb – 120 g/l; Er. – 3,9x1012
/l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h. Care recomandaţie este optimală:
A) administrarea preparatelor de fier în doză
curativă;
B) doar îmbunătăţirea alimentaţiei mamei;
C) doar administrarea preparatelor din fier mamei;
D) administrarea preparatelor de lapte adaptate;
E) administrarea preparatelor de fier în doza
profilactică.
13) Pentru deficitul de fier nu este caracteristic:
A) depistarea mai frecventă la vârsta de 6–24 luni;
B) alimentarea copiilor preponderent cu lapte şi terci de
griş;
C) deficitul de fier decurge asimptomatic;
D) hipocromia;
E) nivelul crescut al fierului seric.
14)În tratamentul copiilor de vârstă fragedă cu anemie
fierodeficitară nu se include:
A. preparatele de fier 5-6 mg/kg/24 ore per os;
B. cura de tratament numai până la normalizarea
hemoglobinei;
C. continuarea tratamentului 2–3 luni după normalizarea
hemoglobinei;
D. administrarea parenterală a preparatelor de fier în
sindromul de malabsorbţie;
E. corecţia raţiei alimentare.
15) Microcitele hipocrome sunt caracteristice în următoarele stări,
cu excepţia:
A. anemiile fierodeficitare;
B. talasemia majoră;
C. talasemia minoră;
D. insuficienţa de glucoză-6-fosfatdehidrogenază;
E. anemiile în maladii cronice.
16) Indicaţi afirmaţia incorectă în cazul anemiilor prin deficit de
acid folic:
A. administrarea fenobarbitalului influenţează asupra
metabolismului acidului folic;
B. se dezvoltă în patologii maligne;
C. nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră;
D. poate fi în sarcină;
E. se depistează în sindromul de malabsorbţie.
 C) alimentarea naturală a copilului;
D) preparatele de fier la toţi copiii sugari;
Complement multiplu E) preparatele de fier prematurilor pe parcursul primului
an de viaţă.
1) Cauzele apariţiei anemiei fierodeficitare la copii sunt:
11) Un copil de 7 ani prezintă paliditate, cefalee, dureri
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
abdominale. Analiza generală a sângelui: Er. – 3,8x1012/l, Hb –
B. aplazia măduvei osoase;
99g/l, Ic – 0,78. Analiza maselor fecale – ouă de helminţi.
C. sindromul de malabsorbţie;
Indicaţiile de tratament optime sunt:
D. cerinţele sporite ale copilului în Fe;
A) mebendazol;
E. bolile infecţioase.
B) acid acetilsalicilic;
2) Depozitul de Fe în organism se află în:
C) preparate de fier paranteral;
A) nodurile limfatice;
D) preparate de fier peros;
B) ficat;
E) biseptol.
C) rinichi;
12) Un copil de 2 ani. În anamneză: infecţii respiratorii frecvente,
D) ţesutul muscular;
enterocolită. Este palid, pofta de mâncare diminuată. An.generală
E) splină.
a sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x1012/l; I.c – 0,72, VSH – 7 mm/h.
3) Tabloul clinic al anemiei fierodeficitare la copii include:
Sunt corecte următoarele afirmaţii:
A) paliditatea tegumentelor;
A) anemie fierodeficitară;
B) limfadenopatia;
B) tratamentul cu preparatele de Fe să fie efectuate până
C) schimbările trofice ale pielii, părului, unghiilor;
la normalizarea indicilor sângelui roşu;
D) suflul sistolic la apex;
C) preparatele de fier să fie administrate până la
E) febra.
normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni;
4) Pentru anemia fierodeficitară la copii este caracteristică
D) preparatele de fier administrate parenteral;
reducerea:
E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24
A) hemoglobinei;
ore.
B) hematocritei;
13) Un copil de 8 luni, este palid, excitat, transpiră, tresare, doarme
C) reticulocitele sângelui periferic;
rău. Fontanela mare – 2x3 cm., capul de formă patrată, occipit
D) indicele de culoare;
aplatisat. Analiza generală a sângelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb – 89g/l,
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h. Diagnosticul prezumtiv:
5) În anemia fierodeficitară la copii se observă:
A) anemie gradul I;
A) diminuarea fierului seric; B) anemie gradul II;
B) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei; C) rahitism gr. I, evoluţie acută;
C) hipercromia; D) rahitism gr. II evoluţie acută;
D) hipocromia; E) rahitism gr II evoluţie subacută.
E) prezenţa sursei de hemoragie. 14) Absorbţia de fier în intestine se dereglează în:
6) Pentru anemia de tipul B12 deficitară sunt caracteristice: A) celiachie;
B) mucoviscidoză;
A) hematopoieza de tip megaloblastic; C) parazitoze intestinale;
B) diminuarea reticulocitelor; D) rahitism;
C) anemia hipercromă; E) colecistită.
D) sporirea fierului seric; 15) Indicii ce confirmă diagnosticul de anemie fierodeficitară sunt:
E) anemia microcitară A) diminuarea fierului seric;
7) Pentru deficitul latent de fier sunt caracteristice: B) mărirea capacităţii generale de conjugare a fierului în
plasmă;
A) diminuarea hemoglobinei; C) reticulocitoza marcată;
B) nivelul Hb în normă; D) majorarea capacităţii latente de conjugare a fierului;
C) testul disferal pozitiv; E) macrocitoza.
D) reducerea nivelului fierului seric; 16) La reducerea eritrocitelor în cadrul anemiei fierodeficitare se
E) reticulocitoza. depistează:
8) În condiţii fiziologice, fierul se absoarbe mai bine din: A) anizocitoză, microcitoză;
B) eritrocite în formă de ţintă;
A) produsele din carne; C) poikilocitoză;
B) crupe; D) sferocitoză;
C) produsele din peşte; E) macrocitoză.
D) legume; 17) Anemia fierodeficitară e necesar de diferenţiat în următoarele:
E) fructe. A) anemia hemolitică dobândită;
9) Tratamentul anemiei fierodificitare la copii include: B) talasemia;
A) terapia de substituţie cu plasmă; C) anemia cu celule semilunare;
B) glucocorticoizi; D) hemofilia;
C) vit. B12; E) diateza hemoragică.
D) acidul ascorbinic; 18) Pentru anemia foliodeficitară sunt corecte afirmaţiile:
E) preparatele fierului. A) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră;
10) Profilaxia anemiei fierodeficitare la sugari include: B) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie;
C) se dezvoltă în boli maligne;
A) preparatele de Fe în ultimele 3 luni de sarcină; D) poate fi în sarcină;
B) alimentarea cu lapte de vaci;
 E) administrarea fenobarbitalului nu influenţează asupra C) doza Fe este 6 mg/kg în zi;
metabolismului acidului folic. D) doza Fe este 1–2 mg/kg în zi;
19) Un copil de 8 luni. În luna a 7-a i-a fost introdus complement E) durata cursului 1–2 ani
sub formă de terci. Scaun abundent, spumos, lipicios.
Coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++. Analiza generală a
sângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb – 90g/l. Indice de culoare 0,76. Anemiile aplastice la copii.
Precizaţi diagnosticul corect.
A) mucoviscidoză; Cs
B) celiachie; 1. Ce fenomen nu include în sine anemia aplastică la copii:
C) anemie fierodeficitară; A. hipoplazia celulelor stem
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale; B. Transformarea adipoasă a medulei
E) administrarea preparatelor de fier C. Pancitopenie periferică
. D. Limfadenopatia
E. Hipocelularitatea medulei osoase
20) Un copil de 3 luni. Venit în policlinică pentru vaccinare.
Analiza sângelui Er.3,8x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72. Cs
Deciziile optime sunt: 2. Care din simptomele enumerate caracterizează anemia
A) permiterea vaccinării; aplastică
B) introducerea suplimentului; A. Hepatomegalia
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni; B. Splenomegalia
D) nu se prescrie administrarea fierului; C. Hipocelularitatea medulară
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în D. Limfadenopatia
decurs de 3 luni per os. E. Obezitatea
21) Simptomele sideropenice caracteristice anemiei fieriprive Cs
sunt:
A) tremurul în extremităţi; 3. Anemia aplastică poartă caracter:
B) modificările pielii, unghiilor, părului; A. Mielodisplastic
C) splenomegalia; B. Neoplastic
D) gustul pervers; C. Achiziţionat
E) suflul sistolic la apex. D. Limfoproliferativ
22) Anemia microcitară este caracteristică în următoarele cazuri: E. Mieloproliferativ
A) deficit de fier; Cs
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb; 4. Pentru anemia Fanconi nu este caracteristic:
D) patologie membranară a eritrocitelor; A. Afectare achiziţionată
E) talasemie. B. Pancitopenie progresantă
23) Anemia macrocitară este caracteristică în următoarele cayuri: C. Instabilitate cromozomială
A) anemie B 12-deficitară; D. Susceptibilitate tumorală
B) talasemie; E. Defect al celulelor precursorii
C) anemie Fanconi; Cs
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii. 5. Ce nu este caracteristic pentru anemia Fanconi:
24) Copil de 8 luni se află numai la alimentaţie naturală. Indicele A. Pancitopenie
sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72. Concentraţia B. Hipocelularitate medulară
de fier seric – 14 mcm/l. Sunt corecte următoarele afirmaţii: C. Rezistenţa umoral - celulară normală
A) deficitul latent de fier; D. Imunodeficienţa celulară şi umorală
B) anemia fierodeficitară; E. Trombocitopenie
C) introducerea complementului; Cs
D) preparatele de fier parenteral; 6. Care din factori sau fenomene nu participă în patogenia
E) preparatele de fier per os pe 2 luni. anemiei aplastice:
25) Un copil de 8 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2500 A. Limfocitele T - activate
g. La alimentaţie naturală. Acuze nu prezintă. Analiza generală a B. Granulocitele
sângelui este normală. Recomandările medicului sunt: C. Interleuchina - 2
A) preparate de fier profilactic 1-2 mg/kg corp;
D.  - interferonul
B) preparate de fier 6 mg/kg corp;
E. Factorul tumoral de necroză
C) nu necesită preparate de fier;
Cs
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la 1 an. 7. Cel mai drastic fenomen în anemia aplastică este:
26) În cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt A. Limfopenia
corecte următoarele afirmaţii: B. Limfocitoza
C. Neutropenia
A) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 D. Eritropenia
săptămâni; E. Monocitopenia
B) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină Cs
multigemelară;
8. Sindromul hemoragic în anemia aplastică poartă caracter:
A. Angiomatos Cm
B. Vascular - purpural 1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
C. Peteşial - macular A. Pancitopenie periferică
D. Mixt B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
E. Hematom C. Limfadenopatie
Cs D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
9. Definitivarea diagnosticului de anemie aplastică se face în
Cm
baza:
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Examenului morfologic al maduvei osoase
A. Anemia
B. Fenotiparea imunologică a celulelor sanguine
B. Hepatosplenomegalia
C. Evaluarii diametrului mediu al eritrocitelor
C. Trombocitopenia
D. Probele citochimice ale celulelor sanguine
D. Granulocitopenia
E. Morfometria celulară
E. Limfadenopatia
Cs
Cm
10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie
3. Anemia aplastică poartă următoarele caractere:
aplastică este evaluarea:
A. Congenital
A. Numărului de limfocite
B. Ereditar
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Achiziţionat
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Neoplastic
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Limfoproliferativ
E. Determinarea numărului de granulocite
Cm
Cs
4. Anemia aplastică Fanconi este o patologie:
11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice
A. Congenitală
este utilizarea:
B. Ereditară
A. Masa eritrocitară
C. Achiziţionată
B. Masa trombocitară
D. Imunopatologică
C. Hormonii androgeni
E. Cromozomială
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare Cm
Cs 5. Anemia aplastică achiziţionată este o patologie:
A. Imunopatologică
12. Eritrogeneza imperfectă este o:
B. Imunointermediată
A. Afectare totală a hematopoiezei
C. Citochin intermediară
B. Afectare a seriei eritroide
D. Alergică
C. Leziune congenitală
E. Atipică
D. Maladie achiziţionată
E. Trombocitopenie amegacariocitară Cm
Cs 6. Anemia aplastică la copii include în sine următoarele:
A. Granulocitopenie
13. La copii indicaţie pentru transfuzie de masă eritrocitară este:
B. Trombocitopenie
A. Cantitatea de Hg sub112 g/l
C. Eritropenie
B. Cantitatea de Hg sub 105 g/l
D. Reticulocitoză
C. Cantitatea de Hg sub 90 g/l
E. Trombocitoză
D. Cantitatea de Hg sub 60 g/l
E. Cantitatea de Hg sub 30 g/l Cm
Cs 7. Anemia aplastică la copii clinic se caracterizează prin
următoarele:
14. Recuperarea sindromului hemoragic în anemia aplastică
A. Sindrom anemic
constă în:
B. Sindrom hemoragic
A. Perfuzia masei eritrocitare C. Dereglare de ritm cardiac
B. Transfuzia directă de sînge D. Funcţie respiratorie diminuată
C. Perfuzia masei trombocitare E. Infecţii bacteriene severe recidivante
D. Administrarea în bolus a plasmei native Cm
E. Utilizarea crioprecipitatului
8. Anemia aplastică se defineşte prin prezenţa următoarelor:
Cs
A. Majorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
15. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei B. Defecte funcționale a elementelor stromale ale măduvei
aplastice este: osoase
A. Sindromul infecţios C. Micşorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
B. Sindromul anemic D. Concentraţia normală al elementelor hematopoietice
C. Hemoragiile E. Reducerea numărului de elemente hematopoietice
D. Majorarea în volum a ficatului şi splinei Cm
E. Limfoadenopatia
9. Granulocitopenia la copil cu anemie aplastică induce riscuri:
A. Mielofibroza Cm
B. Infecţii bacteriene
C. Infecţii fungice 17. Evidenţiaţi factorii cu risc confirmat de aplazie medulară
D. Sindrom mielodisplastic
A. Nitriţi şi nitraţi
E. Afectare neoplastică
B. Virusuri hepatitice B, C
Cm
C. Parvovirus B19
10. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică D. Benzen, toluen
achiziţionată prin următoarele: E. Modificatori de gust
A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achiziţionat
C. Afectarea cromozomială Disritmiile la copii. Complement simplu
D. Afectarea membranei eritrocitare
1. Indicați vârsta instalării ritmului sinusal normal la copil:
E. Afectarea totală a hematopiezei
A. Nou-născut
Cm
B. A 21 săptămână de gestație
11. Anemia aplastică achiziţionată la copii are caractere: C. În prima săptămâna de viață
A. Idiopatic D. A 16 săptămână de gestație
B. Ereditar E. În primul an de viață
C. Postinfecţios 2. Marcați modificarea ECG caracteristică pentru tahicardia
D. Congenital ventriculară la copil:
E. Posttoxic A. Unda P sinusală vizibilă în toate derivaţiile
Cm B. Complexul QRS lărgit
C. Complexul QRS îngust
12. Diagnosticul anemiei aplastice la copil se realizează prin D. Intervalul PR prelungit
prezenţa criteriilor: E. Interval QT prelungit
A. Numărului de sideroblaşti inelari 3. Precizați metoda terapeutică de elecţie în prevenirea
B. Numărului de trombocite recurenţelor de tahicardie supraventriculară:
C. Cantităţii de hemoglobină A. Administrarea amiodaronei
D. Numărului de granulocite B. Administrarea digoxinului
E. Numărului de reticulocite C. Ablaţia prin cateter cu radiofrecvenţă
Cm D. Implantarea cardiostimulatorului permanent
E. Aplicarea tehnicilor paleative
13. Argumentele esenţiale în confirmarea diagnosticului anemiei 4. Alegeți medicamentul de prima linie indicat în tratamentul
aplastice la copii sunt: fibrilației atriale cronice la copii:
A. Numărul absolut al limfocitelor A. Amiodarona
B. Numărul relativ al limfocitelor B. Propranolol
C. Celularitatea măduvei ososa C. Digoxin
D. Raportul ţesut hematopoietic/ţesut adipos D. Verapamil
E. Pancitopenia periferică E. Flecainida
Cm 5. Indicați manevra vagală care se aplică în tratamentul
tahicardiei supraventriculare la sugar:
14. Gradul de severitate al anemiei aplastice la copil este
A. Manevra Valsalva
determinat de următoarele:
B. Poziționare” pe vine”
A. Gradul de afectare a hematopoiezei
C. Aplicarea de scurtă durată a unei pungi cu gheață pe faţă
B. Prezenţa sindromului hemoragic
D. Masajul carotidian unilateral
C. Prezenţa sindromului anemic
E. Compresia globilor oculari
D. Gradul granulocitopeniei
6. Numiți medicamentul contraindicat în urgențe aritmice la
E. Intensitatea proceselor infecţioase
sugar:
Cm A. Amiodarona
15.În anemia aplastică Fanconi tratamentul esenţial include B. Propranolol
următoarele: C. Verapamil
D. Digoxin
A. Transplantul măduvei osoase E. Adenozina
B. Terapia antisecretorie 7. Precizați mecanismul de producere în flutter-ul atrial la copil:
C. Terapia de substituţie A. Automatism anormal
D. Administrarea vitaminelor B. Activitate declanşată
E. Utilizarea preparatelor desensibilizante C. Parasistolia
Cm D. Reintrarea
E. Potenţiale precoce
16. Următoarele preparate posedă efect mielotoxic confirmat: 8. Indicați antiaritmicul de prima linie în tratamentul de urgenţă
a tahicardiei ventriculare la copil hemodinamic stabil:
A. Sulfanilamide cu eliberare lentă A. Verapamil
B. Chloramfenicolul B. Lidocaina
C. Retinol acetat C. Digoxină
D. Alfatocoferol D. Isoproterenol
E. Sulfasalazina E. Amiodarona
9. Numiți care din aritmiile enumerate nu este considerată D. Sindromul Brugada
benignă la copii: E. Tulburărilor electrolitice
A. Tahicardie atrială ectopică 18. Indicați doza uzuală inițială a Amiodaronei în tratamentul
B. Aritmie sinusală arirmiilor cronice la copii:
C. Migrarea ritmului atrial A. 5-10mg/kg/zi per os
D. Bradicardie sinusală B. 2, 5 mg/kg/zi per os
E. Aritmie extrasistolică supraventriculară rară
C. 1 mg/kg/zi per os
10. Precizați valoarea medie a frecvenţei ventriculare la copii de
D. 5mg/kg/zi intravenos
vârstă 0-3 luni:
A. 140 bpm E. 10mg/zi per os
B. 180 bpm 19. Precizați medicamentul de prima linie în criza de tahicardie
C. 120 bpm paroxistică supraventriculară la copil:
D. 100 bpm A. Lidocaina
E. 90 bpm B. Adenozina
11. Afirmaţi careeste vârsta de maturare completă a sistemului C. Verapamil
excitoconductor: D. Digoxin
A. 2 luni E. Amiodarona
B. 2 ani 20. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții
C. 5 ani subite la copii cu sindromul QT lung:
D. 6 luni A. Glicozizi cardiaci
E. 7 ani
B. Betaadrenomimetice
12. Marcaţi definiția corectă de tahicardie sinusală la copii:
C. Betaadrenoblocante
A. Accelerarea ritmului sinusal cu 15-20% din valorile
D. Sedative
normale medii de vârstă
E. Blocantele canalelor de calciu
B. Acelerarea ritmului sinusal ≥ 100 bpm independent de
vârstă Complement multiplu
C. Acelerarea ritmului sinusal ≥ 120 bpm 1. Enumerați semnele clinice în tahicardia supraventriculară
D. Frecvenţa cardiacă cuprinsă între 140-270/min paroxistică la sugar:
A. Debut brusc
E. Accelerarea ritmului sinusal cu 10% din valorile normale
B. Refuzul alimentației
medii de vârstă
C. Agitație marcată
13. Indicați mecanismul cel mai comun de producere al aritmiilor D. Cianoză
active la copii: E. Respirație șuierătoare
A. Automatism anormal 2. Marcați particularitățile generale ale aritmiilor la copii:
B. Ativitate declanșată A. Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât
C. Reintrarea tulburările de conducere
D. Parasitolia B. Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
E. Automatism crescut a pacemakerului natural C. Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită
14. Numiți cea mai frecventă aritmie fetală: tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
A. Tahicardia supraventriculară
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu
B. Blocul atrioventricular congenital
necesită tratament
C. Extrasistolia atrială 3. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc
D. Sindromul Wolff-Parkinson-White de moarte subită:
E. Bradicardia sinusală A. Modalitatea de debut
15. Alegeți care dintre remediile cu efect antiaritmic nu este inclus B. Istoric familial pozitiv
în clasificarea antiaritmicilor după Vaughan-Williams: C. Frecvența de recurențe
A. Digoxin D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
B. Verapamil E. Copil frecvent bolnav
C. Amiodarona 4. Marcați particularătățile ECG la sugar:
D. Diltiazem
A. Unda P pozitivă în derivațiile I și II
E. Propranolol
B. Unda P poate fi negativă în derivația III
16. Indicați factorul decesiv în conduita terapeutică de urgență la C. Unda T în toate derivațiile este pozitivă
copii: D. Unda T poate fi negativă, aplatizată sau bifazică în
A. Starea hemodinamicului derivația a III
B. Tipul de malformaţia cardiacă E. Unda Q adâncă în derivațiile precordiale stângi
C. Convulsiile febrile 5. Alegeți aritmiile cu absența pulsului periferic la copii:
D. Semne de infecție acută A. Asistolia
E. Istoric familial pozitiv B. Fibrilația atrială
17. Numiți cauza cea mai frecventă a tahicardiei paroxistice C. Fibrilația ventriculară
supraventriculare la copilul mic: D. Disociația electromecanică
A. Existenței unui focar de automatism joncțional E. Ritm idioventricular
B. Miocardita acută 6. Indicați testele biologice importante în diagnosticul etiologic al
C. Sindromul Wolff-Parkinson-White aritmiilor la copii
 A. Electrocardiograma B. Scăderea progresivă a intervalului RR
C. Durata intervalului PR și RR este constantă
B. Marcherii de inflamație D. Complexul QRS lărgit
C. Marcherii leziunii miocardice E. Blocarea intermitentă a undei P cu interval PR constant
D. Hemoleucograma 16. Indicați factorii care determină simptomatologia unui copil cu
E. Concentrația electroliților în ser crize de tahicardie paroxistică supraventriculară:
7. Indicați aritmiile frecvent întâlnite la copii după corecția totală A. Vârsta
a malformaţiilor congenitale de cord: B. Durata și frecvența crizelor
A. Fibrilație sau flutter atrial C. Asocierea febrei
B. Bradicardie sinusală D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei
C. Tahicardie ventriculară primare
D. Disfuncţia nodului sinusal E. Sindromul Down asociat
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss 17. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic
8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de de prevenirea recurenţelor de tahicardie supraventriculară la copii:
tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare A. Sotalol
B. Durata accesului B. Propranolol
C. Infecții respiratorii repititive C. Antiaritmice din clasa IA
D. Maladie cardiacă subiacentă D. Antiaritmice din clasa IC
E. Anemia carențială E. Amiodarona
9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile 18. Numiți criteriile ECG în tahicardia joncțională la copii:
ventriculare benigne la copil: A. Complexul QRS îngust
A. Extrasistole monomorfe rare B. Frecvența contracţiilor cardiace 140-270 bpm
B. Extrasistole în salve C. Prezenţa undelor „f” aspect „dinţi de ferestrău”
C. Extrasistole ventriculare de gradul I după Lown D. Adesea asociază disociația atroventriculară
D. Ventriculare labile
E. Interval PR prescurat
E. Extrasistole polimorfe
19. Indicați scopul tratamentului cronic al tahicardiilor
10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale
la copil: supraventriculare la copii:
A. Deficitul de puls A. Controlul simptomatologiei
B. Absența pulsului B. Prevenirea morţii subite
C. Puls cu amplitudine variabilă C. Controlul/prevenirea disfuncţiei ventriculare
D. Puls şi zgomote cardiace iregulate D. Prevenirea episoadelor noi
E. Zgomotul I accentuat la apex E. Micşorarea frecvenţei contracţiilor cardiace
11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu 20. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la
amiodaronă la copii: copilul mic:
A. Grețuri și inapetență A. Dispneea
B. Hipoglicemie B. Palpitații cu ritm rapid
C. Hipo- sau hipertirioidism C. Sincopa
D. Bradicardie
D. Lipotemie
E. Hipotonie
12. Numiți manevrele care nu se recomandă în accesul de E. Crize hipoxice
tahicardie supraventriculară la sugar: 21. Marcați factorii de risc de moarte subită în flutter-ul atrial la
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă copii:
B. Compresia globilor oculari A. Gravitatea afecțiunii cardiace de bază
C. Administrarea digoxinei în sindromul Wolff-Parkinson- B. Dimensiunea cavităţii atriului stâng
White asociat C. Recurența episoadelor aritmice pe fondalul tratamentului
D. Administrarea verapamilului medicamentos
E. Administrarea adenozinei D. Asocierea prolapsului de valvă mitrală
13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White: E. Asocierea hipertensiunii pulmonare
A. Prescurtarea intervalului PR 22. Alegeți manevrele vagale utilizate în urgențele tahiaritmiilor la
B. Prescurtarea intervalului QT copii mari:
C. Prezența undei delta pe complexul QRS A. Compresia sinusului carotidian
D. Complexul QRS îngust B. Compresia globilor oculari
E. Complexul QRS lărgit și deformat C. Ingestia rapidă a unui pahar de apă foarte rece
14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii: D. Declanșarea reflexului de vomă prin stimularea faringelui
A. Stare confuzională E. Efectuarea masajului cardiac extern
B. Convulsii 23. Indicați dozele corecte de digoxină i.v. în tratametul de urgență
C. Bradicardie importantă al aritmiilor la copii:
D. Deprimarea contractilității miocardului A. 0,01-0,015 mg/kg/zi la nou-născut, prematur
E. Alungirea intervalului QT B. 0,02-0,04 mg/kg/zi la sugar
15. Enumerați criteriile ECG în blocul atrioventricular de gr. II C. 0,02-0,04 mg/kg/zi la copilul mare și adolescent
Mobitz I D. 0,02-0,04 mg/kg/zi la orice vârstă
A. Alungirea progresivă a intervalului PR, până la blocarea
E. 0,01-0,015 mg/kg/zi la orice vârstă
complexului QRS
24. Numiți aritmiile cu scurtarea intervalului PR:
 A. Sindromul Brugada 33. Indicați aritmiile întâlnite în defectul septal atrial necorectat la
B. Fibrilația atrială copii:
C. Sindromul QT lung A. Fibrilația atrială
D. Sindromul Lown-Ganong- Levine B. Flutter-ul atrial
E. Sindromul Wolff-Parkinson-White C. Tahicardia supraventriculară paroxistică
25. Precizați afirmațiile pentru fibrilația ventriculară la copii: D. Bradicardie sinusală
A. Majoritatea cazurilor se produc pe boli cardiace structurale E. Tahicardie ventriculară
B. Asociază frecvent cardiomiopatia dilatativă 34. Precizați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului
C. Unde neregulate, cu morfologie și amplitudine variabilă permanent la copii:
pe ECG standard A. Bradicardie marcată simptomatică
D. Mecanismul de producere este microreintrarea B. Bloc atrioventricular complet congenital
E. Mecanismul de producere este formarea anormală a C. Boala nodului sinusal simptomatic
impulsului D. Tahicardie supraventriculară paroxistică
26. Enumerați investigațiile noninvazive utilizate în diagnosticul E. Bloc atrioventricular de gradul I
etiologic al aritmiilor la sugar: 35. Alegeți cauzele blocului atrio-ventricular gradul II tip Mobitz
A. Ecocardiografia II la copii:
B. ECG standard în 12 derivații A. Intoxicaţie digitalică
C. Catetrismul cardiac B. Febra reumatismală acută
D. Biopsia endomiocardică C. Miocardita acută
E. Monitorizarea ambulatorie ECG Holter D. Hipokaliemie
27. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după E. Cardiomiopatie aritmogenă a ventriculului drept
semnificaţia clinică la copii: 36. Marcați metodele de tratament în bradiaritmiile critice la copii:
A. TV polimorfe A. Administrarea atropinei
B. TV cu potenţial letal B. Administrarea izoproterenolului
C. TV asociată malformaţiilor congenitale cardiace C. Instalarea cardiostimulatorului
D. TV asociată sindromului QT lung D. Masaj cardiac extern
E. TV monomorfă rară E. Cardioversie electrică sincronizată
28. Indicați criteriile ECG pentru ritm atrial rătăcitor: 37. Numiți cauzele cardiovasculare ale sincopelor la copii:
A. Asociază sindromul Wolff-Parkinson -White A. Bradiaritmii extreme
B. Se asociază frecvent cu perioade de bradicardie sinusală B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Se înregistrează cel puțin 4 morfologii diferite ale undei P C. Stenoza aortică
D. Schimbarea treptată a morfologiei și axei undei P D. Extrasistolie supraventriculară
E. Alungirea progresivă a intervalului PR până la undă P blocată E. Sindromul QT lung
29. Numiți medicamentele indcate în tratamentul de urgenţă al 38. Indicați cauzele blocului sinoatrial la copil:
tahicardiei ventriculare la sugar: A. Disfuncția sistemului nervos vegetativ
A. Lidocaina B. Bolile miocardului
B. Propranolol C. Intoxicații medicamentoase
C. Digoxina D. După stop cardiac resuscitat
D. Verapamil E. Tetralogia Fallot
E. Adenozina 39. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram
30. Precizați efectele electrofiziologice ale lidocainei: drept a fascicului Hiss la copii:
A. Inhibă influxul rapide de sodiu A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în
B. Scurtează durata potențialului de acțiune derivațiile III, aVF, V1 și V2
C. Inhibă automatismul anormal B. Durata complexului QRS normală
D. Are efecte asemănătoare ale betaadrenoblocantelor C. Durata intervalului PR prescuratată
E. Blocează aritmiile vetriculare D. Prezența undei delta (ð)
31. Marcați efectele adverse negative ale betaadrenoblocantelor la E. Unda T inversată complexului QRS
sugar: 40. Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru
A. Bradicardizare excesivă intoxicația digitalică:
B. Hipotensiune A. Extrasistolii atriale sau ventriculare
C. Vasoconstricție periferică şi bronhospasm B. Bloc atrioventricular
D. Toxixitate pulmonară C. Bradicardie sinusală
E. Fotosensibilitate D. Prescurtarea intervalului PR
32. Alegeți indicațiile de administrarea a amiodaronei în aritmiile E. Tahicardie ventriculară
copilului:
A. Prevenirea recurenţelor tahicardiilor supraventriculare
B. Tahicardia ventriculară susținută
C. Flutter-ul și fibrilația atrială după corecția chirurgicală a
malformaţiilor congenitale cardiace
D. Prevenirea extrasistoliilor ventriculare
E. Tahicardia joncțională ectopică Bronşita acută la copii. Complement simplu
Cs d) Virusul paragripal
e) Enterovirisurile
1. Marcaţi factorul etiologic care realizează mai frecvent bronşite Cs
acute la copii:
a) Alergeni alimentari 8. Marcaţi care din afirmaţii nu caracterizează bronşiolita la copii:
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni a) Afectează căile respiratorii mici (bronşiolele)
d) Agenţii micotici b) Este produsă de virusuri
e) Viruşi c) Este caracteristic wheezing-ul
Cs d) Dispnee inspiratorie
e) Tahipnee
2. În bronşita acută la copii examenul clinic va obiectiva CS
următoarea modificare:
9. Alegeţi semnul clinic obligator în bronşită acută la copii:
a) Crepitaţie
b) Matitate unilaterală a) Percutor matitate
c) Murmur vezicular b) Raluri difuze buloase
d) Raluri umede difuze care se modifică după tuse c) Crepitaţii localizate
e) Raluri localizate d) Sindrom toxic infecţios
f)
Cs
e) Dispnee
CS
3. Marcaţi caracterul tusei în debutul bronşitei acute la copii:
10. In tratamentul bronşitei acute la copii se indică:
a) Productivă cu expectoraţii
a) Antibiotice
b) Lătrătoare (spasmatică)
b) Bronhodilatatoare
c) Paroxistică (în accese)
c) Anticoagulante
d) Uscată
d) Antitusive
e) Mixtă
e) Expectorante
Cs
CS
4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută
11.Utilizarea antibioticelor în tratamentul bronşitei acute la copii
obstructivă şi bronşita acută simplă la copii?
se recomandă în caz de:
a) Expir prelungit
b) Tusea productivă a) Infecţie virală
c) Matitatea percutorie b) Infecţie bacteriană
d) Tusea bitonală c) Vomă indusă de tusă
e) Tusea uscată d) Sindrom febril
Cs e) Tuse umedă
CS
5. Marcaţi care aspect radiologic nu este caracteristic în bronşiolită
la copii? 12. Numiţi în care afecţiune a copilului este dispnee expiratorie:
a) Desenul pulmonar accentuat a) Stenoza acută a laringelui
b) Opacitate lobară confluentă
c) Modificări bilaterale interstiţiale cu infiltraţie b) Bronşită obstructivă
peribronşică c) Pneumonie
d) Оpacităţi segmentare şi subsegmentare d) Pleurezie
e) Hiperinflaţie pulmonară e) Fibroză chistică
Cs CS
6. Care din simptomele clinice nu este caracteristic pentru 13.Selectați afirmația corectă referitor la investigaţiile paraclinice
bronşiolită la copii: în bronşita acută la copil?
a) Tiraj a) Radiografia pulmonară
b) Polipnee, tahipnee b) Spirografia
c) Raluri crepitante difuze c) Scintigrafia pulmonară
d) Raluri crepitante localizate d) ECG
e) Wheezing-ul e) Analiza sumară de sînge
Cs CS
7. Numiţi agentul patogen cel mai des incriminat al bronşiolitei la 14. Alegeţi calea preferată de administrare a antibioticelor la
copii: copii?
a) Virusul respirator sincitial a) Per os
b) Virusul gripei A1 b) Intra/musculară
c) Virusul gripei A2 c) Intra/venoasă
 d) Sub/cutană 21. Selectaţi factorii de risc pentru bronşita obstructivă la copii:
e) Rectal
CS a) Malnutriţia
b) Rahitismul
15. Marcaţi mecanismul patogenic în producerea bronşiolitei c) Diateza alergică
acute la copii: d) Fumatul pasiv
e) Alimentaţia artificială
a) Calea de infectare este hematogenă Cm
b) Inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
c) Fenomenul bronhoobstructiv provoacă dificultăţi de 22. Selectaţi simptomele clinice ale bronşitei acute la copii:
eliminare a exudatului alveolar
d) PaCO2 35 - 45 mmHg, pH 7,36 – 7,44 a) Matitate localizată
e) Vîrsta sub 12 ani b) Respiraţie aspră
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm
CS
23. Care sunt manifestările clinice în bronşita acută obstructivă la
16. Selectaţi opţiunea în baza căruia poate fi efectuat un diagnostic copii?
diferenţial între pneumonie şi bronşiolită la copil:
a) Tuse, inclusiv nocturnă
a) Prezenţa dispneei b) Dispnee inspiratorie
b) Murmur vezicular diminuat c) Stridor
c) Tiraj intercostal şi tirajul toracelui (substernal) d) Dispnee expiratorie
d) Opacitate lobară de intensitate costală e) Sunet submat localizat
e) Raluri crepitante, subcrepitante Cm
CS
24. Care indici caracterizează gravitatea bronşiolitei la copii?
17. Selectaţi afecţiunea care se realizează prin dispnee expiratorie
la copii: a) SaO2 < 90%
b) PaO2 ≤ 60 mmHg
a) Faringită acută c) PaCO2 ˃ 40 mmHg
b) Laringită acută stenozantă d) SaO2 ˃ 96%
c) Bronşită acută obstructivă e) PaCO2 ≤ 45 mmHg
d) Traheită acută CM
e) Pneumonie
CS 25. Selectaţi care poate fi evoluţia în timp a bronşitei obstructive:

18. Selectaţi medicamentul care posedă efect mucolitic: a) Vindecare completă

b) Epizoade recurente de wheezing
a) Efidex c) Astm bronşic
b) Ambroxol d) Pneumonie cronică
c) Dextromethorphanum e) Mucoviscidoză
d) Libexin CM
e) Codeină
CS 26. Selectaţi caracteristicile în bronşiolita acută la copii:

19. Selectaţi medicamentul care posedă efect bronhodilatator: a) Se dezvoltă preponderent la sugarul mic
b) Afectează frecvent copiii de vârstă scolară
a) Salbutamol c) Inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
b) Ambroxol d) Mai frecvent de etiologie bacteriană
c) Bromhexine e) Obstrucţia bronşiolară
d) Carbocisteine
e) Acetylcysteine
CS CM

20. Specificaţi acţiunea farmacologică a salbutamolului 27. Simptomatologia bronşiolitei la copil include:
a) Selectiv stimulează beta2-adrenoreceptorii
a) Tahipnee
b) Stimulează beta1- şi beta2- adrenoreceptorii
b) Torace emfizematos
c) Stimulează alfa şi beta- adrenoreceptorii c) Submatitate unilaterală
d) Inhibă alfa- adrenoreceptorii d) Raluri subcrepitante difuze
e) Inhibă beta- adrenoreceptorii e) Expir prelungit
CM

28. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor

Complement multiplu
aeriene în bronşită acută la copii:
Cm
 a) Administrarea enzimelor sistemice d) Familiile social-vulnerabile sau familiile necompliante
b) Fluidificarea secreţiilor bronşice e) Raluri sibilante
c) Aportul adecvat de lichide în organism Cm
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie 35. Ce măsuri de recuperare sunt indicate copilului ce a suportat o
CM bronşită obstructivă?

29. Numiţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator a) Regim hipoalergic

sinciţial (VRs) la copii? b) Antihistaminice
c) Corticoterapie sistemică
a) Reinfectare frecventă, îndeosebi, în colectivităţi de copii d) Prevenirea recrudescenţelor bronşice
b) 75% copii care au suportat infecţii cu VRs în I – ul an de e) Nu necesită măsuri de recuperare
viaţă se reinfectează pe parcursul următorilor 2 ani Cm
c) Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs,
care necesită spitalizare 36. Selectaţi afecţiunile ce decurg cu dispnee preponderent
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare expiratorie?
e) Formează imunitate de durată
Cm a) Bronşită obstructivă
b) Astm bronşic
30. Alegeţi indicaţiile pentru tratamentul cu medicamente c) Crup
antivirale la copiii cu bronşiolită: d) Abces faringian
e) Pneumonie acută necomplicată
a) Prematurul care suportă infecţie severă cu virusul Cm
respirator sinciţial (VRs) 37. Numiţi semnele caracteristice în bronşita acută la copilul
b) Copilul mic cu manifestări grave respiratorii induse de şcolar:
infecţia сu VRs
c) Copilul mic cu manifestări respiratorii lejere induse de a) Intoxicaţie
infecţia VRs b) Raluri umede medii difuze în plămâni
d) Copilul mic cu MCC şi manifestări grave respiratorii c) Raluri umede buloase mici unilaterale în plămâni
induse de infecţia cu VRs d) Modificări inflamatorii moderate în analiza generală a
e) Preşcolarul cu infecţie severă VRs sîngelui
Cm e) Prezenţa focarelor de infiltraţie în plămâni pe R-grafie
Cm
31. Selectaţi principiile de tratament al bronşiolitei la copii: 38. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale
copilului:
a) Oxigenoterapia
b) Glicozidele cardiace a) Astm bronşic
c) Glucocorticosteroizi b) Bronşită acută obstructivă
d) Antibiotice în secţia de terapie intensivă c) Bronşiolită
e) Bronhodilatatori d) Sindrom atelectatic pulmonar
Cm e) Pneumonie
Cm
32. Tratamentul bronşitei acute la copii cu expectoraţii purulente
39. Precizaţi mecanismul de acţiune al β2-agoniştilor:
prevede:
a) Stabilizează celulele mastocite
a) Antibioterapie
b) Cauzează relaxarea muşchilor netezi bronşici
b) Remantadin
c) Influenţează hiperreactivitatea bronşică
c) Kineziterapie respiratorie
d) Măreşte rezistenţa în căile respiratorii
d) Aspirină
e) Reduce expectoraţia secreţiilor bronşice
e) Mucolitice
Cm
Cm
40. Monitorizarea obstrucţiei bronşice la copii prin PEF-metrie:
33. Tratamentul sindromului bronhoobstructiv în bronşita
a) Nu apreciază gradul de severitate al astmului
obstructivă prevede:
b) Poate furniza informaţii cu privire la severitatea
a) Dietă hipoalergică obstrucţiei bronşice
b) Tratament inhalator cu 2-agonişti c) Poate fi utilizat pentru prognoza obstrucţiei bronşice
c) Inhalaţii cu corticosteroizi inhalatori d) Nu poate fi utilizată pentru prognozarea obstrucţiei
d) Tratament etiotrop bronşice
e) Antagoniştii receptorilor H1-histaminici e) Oferă informaţie despre gradul hiperreactivitatăţii
Cm bronşice
Cm
34. Criteriile de spitalizare a copilului cu bronşita acută 41. Marcaţi mecanismele patogenice în bronşita obstructivă la
obstructivă: copii:

a) Tirajul cutiei toracice a) Are loc compresia bronhiilor din exterior

b) Complicaţii: sindrom convulsiv, insuficienţă respiratorie b) Sunt implicate mecanismele alergice
c) Malnutriţie severă c) Hipersecreţia de mucus
 d) Edemul mucoasei bronşice 4. Exclude manifestarea clinică care nu caracterizează bronșita
e) Spasmul bronşic cronică obstructivă la copil:
Cm A. Raluri crepitante localizate
42. Care sunt mecanismele care conduc la dezvoltarea obstrucţiei B. Respiraţie aspră
bronşice la copiii de vîrstă mică? C. Raluri uscate
D. Wheezing
a) Edemul mucoasei E. Dispnee expiratorie
b) Hipersecreţie Cs
c) Bronhospasm
d) Dereglarea funcţiei epiteliului mucociliar 5. Care din următoarele nu este anomalie bronhopulmonară?
e) Excursia mică a cutiei toracice
Cm A. Sindromul Marfan
B. Agenezia bronşică lobară unilaterală
43. Care medicamente antibacteriene au acţiune bactericidă?
C. Hipoplazia pulmonară
a) Peniciline D. Sindromul Makleod
b) Cefalosporine E. Malformaţia vaselor pulmonare
c) Tetraciclinele Cs
d) Aminoglicozide
6. Ce semn clinic caracterizează o patologie bronhopulmonară
e) Eritromicină
Cm cronică?
44. Care medicamente antibacteriene au acţiune bacteriostatică? A. Picior plat
B. Degete hipocratice
a) Peniciline
C. Arahnodactilie
b) Claritromicină
D. Brahidactilie
c) Cefotaxim
E. Mătănii costale, şasţ submamar Harrison
d) Meropenem
e) Tetraciclinele
Cs

Maladii bronhopulmonare cronice la copii. 7. Diagnosticul de certitudine pentru depistarea deformaţiilor

bronşice este:
Complement simplu A. Scintigrafia pulmonară
B. Radioscopia pulmonară
C. Radiografia pulmonară
D. Bronhoscopia
Cs
E. Computer tomografia pulmonară
1. În ce patologie bronhopulmonară nu este prezent hipocratismul Cs
digital?
8. Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistică, forma
A. Boala bronşiectatică cu evoluţie severă
mixtă la copil ?
B. Fibroză chistică
A. Insuficienţă pancreatică exocrină cronică
C. Bronşiolită obliterantă B. Surplus de masă din perioada de sugar
D. Bronşiectazii unilaterale, lobulare C. Expectoraţii mucopurulente, vîscoase, permanent
E. Dischinezii ciliare
D. Semne de pneumoscleroză focală la radiografia pulmonară
Cs
E. Bronșectazii cilindrice, sacciforme, bilateral
2. Selectează mecanismul etiopatogenic care nu-i specific în Cs
realizarea displaziei bronhopulmonare?
9. Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei
A. Imaturitatea pulmonară morfologică
ciliare primare ?
B. Toxicitatea oxigenoterapiei A. Bronhografia
C. Hiperreactivitatea bronşică B. Examenul bacteriologic al expectoraţiilor bronşice
D. Detresa respiratorie în perioada neo-natală
C. Microscopia electronică a cililor epiteliului nasal, bronşic
E. Ventilaţia pulmonară cu presiune pozitivă crescută
D. Scintigrafia pulmonară
E. Radiografia sinusurilor paranasale
Cs Cs

3. Care este semnul radiologic ce indică în mod direct prezenţa
bronşiectaziilor?
A. Pneumoscleroza focală cu diminuarea volumului pulmonar
B. Condensarea interstiţiului pulmonar
C. Imagini pronunţate în „fagure de miere”
D. Deformaţia cupolei diafragmului
E. Hipertransparenţă compensatorie în segmentele limitrofe
Cs
Cs
10. Criteriul major care confirmă diagnosticul de muciviscidoză
este:
A. Anamnesticul familial pozitiv pentru fibroza chistică
B. Degete în forma de “beţişoare de tobă”
C. Concentraţia ionilor de Cl- în testul sudorii mai mare de 60
ME/l
D. Depistarea radiologică a bronşectaziilor
E. Respiraţie şuierătoare
 11. Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic 18. Selectați semnul caracteristic pentru inflamația cronică la
bronhopulmonar la un copil în vârstă de 2 ani se vor efectua copii cu bronșiectazie:
următoarele investigaţii, cu excepţia: A. raluri umede tranzitorii
A. Radiografia toracelui B. raluri umede cu localizare constantă
B. Computer tomografia cutiei toracice C. frecatura pleurală
C. Testul sudorii D. raluri uscate sibilante localizate
D. Investigarea microbiologică a sputei
E. Efectuarea testelor funcţionale respiratorii E. raluri uscate sibilante difuze
Cs
12. Hemosideroza pulmonară poate fi argumentată prin Cs
următoarele expresii, cu excepţia ?
19. Care din următoarele simptome este caracteristic pentru
A. Este o afecţiune rar întâlnită la copii
hemosideroza pulmonară:
B. Se caracterizează prin acumulări patologice ale Ferului
(hemosiderină) în pulmoni A . prezența siderinofagilor în spută
C. Etiologia este cunoscută B. nivel ridicat de fier seric
D. Copilul prezintă tuse, dispnee, hemoptizii, vărsături „în zaţ” C. hipertransparență pulmonară
E. Se determină anemie microcitară, limfocitoză, eozinofilie D. infiltrat pulmonar eozinofilic
Cs
E. opacitate lobară
13. Indicaţi metoda cea mai utilă în diagnosticul unui copil cu tusă
cronică şi wheezing ? Cs
A. Radiografia cutiei toracice
B. Computer tomografia cutiei toracice 20. Care investigație este recomandată pentru identificarea
C. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal bronșiectaziilor pulmonare la copil:
D. Spirometria A. computer tomografia toracică
E. Eco grafia pulmonară B. pneumotahometria
Cs C. radiografia organelor cavității toracice
14. Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al D. spirometria
afectării mediastinului şi atelectazia pulmonară?
A. Computer tomografia cutiei toracice E. PEF – metria
B. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
C. Radiografia cutiei toracice Cs
D. Eco grafia pulmonară 21. Care este metoda sigură de confirmare a bronșitei cronice la
E. Spirometria
copil:
Cs
A. scintigrafia pulmonară
15. Bronhoscopia la copii se indică în următoarele situaţii, cu B. radiografia cutiei toracice profil oblic
excepţia ? C. pneumotahometria
A. Extragerea corpului străin din arborele bronşic D. bronhoscopia cu investigații citologice
B. Recoltarea probelor pentru bacteriologie după extragerea E. ultrasonografia pulmonară
corpului străin
C. Biopsia mucoasei bronşice Cs
D. Terapia locală cu remedii antiseptice şi antibacteriene în
atelectazii rezistente la tratament 22. Care din următoarele maladii necesită în scop diagnostic
E. Pentru a aprecia caracterul deformaţiilor bronşice efectuarea testului sudorii:
Cs A. pneumonia comunitară
B. pneumonie cu evoluție trenantă
16. Sindromul "diskineziei ciliare" este caracteristic pentru: C. bronșita cronică
A. mucoviscidoză D. astmul bronșic
B. pneumonie trenantă E. Sindromul Kartegener
C. Sindromul Kartegener
D. plămîn polichistic
E. hemosideroza pulmonară

Cs

17. Selectați afirmația ce caracterizează emfizemul pulmonar la

copii:
A. scăderea capacității vitale
B. creșterea volumului pulmonar rezidual
C. creșterea volumului expirator de rezervă

D. creșterea volumului expirator maxim pe secundă

E. creșterea volumului inspirator de rezervă

Cs
 Complement multiplu C. Diminuarea volumului pulmonar
D. Opacităţi reticulare (rețea cu linii)
Cm E. Opacităţi difuze ”în sticlă mată”
1. Care teste au importanţă diagnostică în identificarea displaziei
bronhopulmonare primare la copil ? Cm
A. Computer tomografia toracică
B. Saturaţia cu O2 a sângelui 8. Selectați măsurile terapeutice la un copil cu alveolită
C. ECG fibrozantă idiopatică?
D. Radiografia cutiei toracice A. Antiinflamatorii nesteroide
E. Testul sudorii B. Excluderea factorilor cauzali de risc
Cm C. Corticoterapie sistemică
D. Terapie simptomatică (antibiotice, expectorante)
2. Care caracteristici determină evoluţia nefavorabilă a fibrozei E. Oxigenoterapie
chistice la copii: Cm
A. Infecţia cu: Pseudomonas aeruginosa
B. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv 9. Indicaţiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei diagnostice
C. Cord pulmonar la copii sunt:
D. Insuficiența respiratorie cronică
E. Curba ponderală în descreştere A. Pneumonii complicate cu atelectazie cu eșec de la tratamentul
Cm conservativ
B. Emfizem acut unilateral cu deplasarea mediastinului
3. Tratamentul unui copil cu displazie bronhopulmonară primară C. Aspiraţie de corp străin în arborele bronşic
v-a include: D. Tuse cronică
A. Kineziterapie activă, pasivă şi drenaj postural pe parcursul E. Pneumonia franco-lobară
vieţii Cm
B. Tratament de substituţie cu enzime pancreatice pe parcursul
vieţii 10. Tratamentul unui copil cu fibroză chistică prevede ?
C. Tratament antibacterial al acutizărilor infecţiilor respiratorii
D. Tratament inhalator cu antibiotice şi expectorante A. Kinetoterapia activă şi pasivă (tuse provocată, drenaj postural,
E. Imunizare specifică (vaccinare antigripală şi gimnastică respiratorie)
antipneumococică) B. Antitusive
C. Ameliorarea clearance-ului mucociliar (soluţia salină
hipertonică inhalator, ambroxol)
Cm D. Regim alimentar hipercaloric
E. Controlul infecţiei pulmonare (antibiotice parenteral, oral,
4. Care sunt semnele clinice în sindromul Kartagener? inhalator)
A. Sindromul bronhoobstructiv
B. Bronşectazii
C. Sinusite cronice Cm
D. Amigdalite cronice
E. Situs viscerum inversus Cauzele insuficienţei respiratorii la copii sunt:
11.
Cm A. Pneumonia
B. Astmul bronşic
5. Indicați semnele radiologice în bronşiectazii la copii? C. Maladii obstructive ale căilor respiratorii superioare
A. Opacitatea lobulară triunghiulară cu vârful spre hil (epiglotit, laringospasm)
B. Imagini pronunţate în „fagure de miere” D. Pleurezie exudativă
C. Deplasarea organelor mediastinale spre partea afectată E. Bronşita acută
D. Deformaţia cupolei diafragmului pe partea afectată Cm
E. Sindrom de condensare a lobului micşorat în volum
12. Enumeraţi simptomele clinice respiratorii la copilul cu
Cm insuficienţă respiratorie:
6. Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile A. Ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)
interstiţiale pulmonare cronice la copii ? B. Semne de luptă respiratorie (tiraj, respiraţie paradoxală,
A. Tusă uscată asociată cu dispnee participarea musculaturii auxiliare)
B. Catar respirator cu evoluţie favorabilă C. Agitaţie, iritabilitate
C. Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică D. Tahicardie
după drenajul postural E. Dispnee
D. Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea Cm
exprimată
E. Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare 13. Pentru mucoviscidoză sunt mai caracteristice următoarele
forme:
A. edematoasă
Cm
B. mixtă pulmonară și intestinală
7. Ce modificări radiologice sînt sugestive pentru pneumoscleroză C. predominant intestinală
la copii? D. predominant pulmonară
A. Emfizem pulmonar E. renală
B. Deplasarea mediastinului
Cm A. Cardiomiopatia hipertrofică

14. Asocierea a două preparate antibacteriene este justificată în: B. Miocardita acută
A. complex tuberculinic primar
B. pneumonie focală C. Cardiomiopatia dilatativă
C. sepsis D. Cardiomiopatia restrictivă
D. pneumonie segmentară
E. bronșită obstructivă E. Cardiomiopatia peripartum

Cm 2. Precizaţi etiologia în cardiomiopatia hipertrofică primară la

copii:
15. Apariția sputei sangvinolente la copii este cauzată de
următoarele: A. Infecţie virală
A. prezența stenozei mitrale B. Вoală genetică
B. tuberculoză pulmonară C. Proces autoimun
C. bronșiectazii D. Infecţie bacteriană
D. stadiul de larvă a ascaridelor E. Acţiune multifactorială
3. Marcaţi manifestarea cea mai comună în miocardita acută
E. pneumonie franc-lobară
fulminantă la sugar:
Cm A. Insuficienţa cardiacă cronică
16. Mucoviscidoza poate fi însoțită de următoarele:
B. Semne de infecţie respiratorie
A. hiponatremie
B. infertilitate masculină C. Hipertensiunea arterială
C. atrezie anală
D. ileus meconial D. Şocul cardiogen
E. pneumonie cauzată de Pseudomonas aerugenosa E. Sincopa
Cm 4. Indicaţi sindromul clinic caracteristic miocarditei acute la
17. La malformații pulmonare se referă: copilul mare:
A. hipoplazia pulmonară
B. sechestrarea pulmonară A. Insuficienţa cardiacă congestivă
C. anomalia de ramificație a arborelui traheobronșic
D abces pulmonar B. Durerea toracică cu caracter constrictiv
E. bule pulmonare C. Hipertensiunea arterială
Cm D. Sincopa
18. Selectați medicamentele stimulează formarea de surfactant:
A. mucaltin E. Febra prelungită
B. Acetilcisteina
5. Numiţi criteriul ecocardiografic evocator în diagnosticul
C. alveofag
miocarditei acute la copii:
D. Echinacea
E. Ambroxol A. Hipertensiunea pulmonară
B. Scăderea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng
Cm
C. Hipertrofia miocardului ventriculului drept
19. Expectorație în "gură plină" se observă în: D. Prezenţa revărsatului pericardic
A. astm bronșic E. Prezenţa şuntului stânga-dreapta
B. mucoviscidoză 6. Marcaţi medicamentul care nu se administrează în faza de
C. bronșiectazii viremie a miocarditei acute virale la copii:
D. erupția abcesului bronșic
E. hipoplazia pulmonară A. Interferon
Cm B. Prednisolon
20. Selectați deosebirile între pleuriziile reumatice și C. Captopril
tuberculoase: D. Furosemid
E. Imunoglobulina
A. mai frecvent proces unilateral
7. Alegeţi metoda de tratamentul chirurgical în formele avansate
B. mai frecvent proces bilateral
de cardiomiopatie primară la copii:
C. Caracterul predominant seros
D. Caracterul predominant fibrinos A. Transplantul de cord
E. glucoza crescută B. Ablaţia prin radiofrecvenţă
C. Pericardiocinteza
D. Miectomie septală (tehnica Morrow)
Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu. E. Endocardectomie
1. Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară
întâlnită la copii: 8. Precizaţi „standardul de aur” în verificarea diagnosticului de
cardiomiopatie hipertrofică la copii:
 A. Istoric familial pozitiv E. Disfuncţia diastolică
B. Electrocardiografia 17. Indicaţi metoda invazivă de diagnostic în miocardita acută la
C. Analiza ADN pentru genele mutante copil:
D. Ecocardiografia A. Rezonanţa magnetică nucleară
E. Biopsia endomiocardică B. Biopsia endomiocardică
9. Marcaţi metoda de diagnostic care nu este obligatorie în C. Ecocardiografia
cardiomiopatiile primare la copii: D. Electrocardiograma
E. Angiocoronarografia
A. Biopsia endomiocardică 18. Marcaţi criteriul de diagnostic ecocardiografic în
cardiomiopatia hipertrofică la copil:
B. Electrocardiografia A. Hipertrofia ventriculului stâng
C. Ecocardiografia B.Hipertrofia ventriculului drept
C. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
D. Anchetă familială completă D. Hipertensiunea pulmonară
E. Revărsat pericardic
E. Radiografia cardiopulmonară 19. Numiţi examenul imagistic considerat ”standardul de aur” în
diagnosticul cardiomiopatiilor:
10. Alegeţi semnul clinic elocvent pentru forma obstructivă de A. Ecocardiografia
cardiomiopatie hipertrofică la copii: B. Electrocardiografia standard
C. Radiografia cardiopulmonară
A. Bradicardie D. Monitorizare ambulatorie Holter ECG
B. Stări sincople E. Biopsia endomiocardică
C. Insuficienţa valvei mitrale 20.Precizaţi care dintre afecţiunile enumerate nu este
D. Prodrom viral recent cardimiopatie primară:
E. Insuficienţă cardiacă congestivă A. Cardiomiopatia dilatativă
11. Precizaţi nozologia care nu se referă la cardiomiopatiile B. Cardiomiopatia metbolică
primare genetice: C. Cardiomiopatia restrictivă
A. Cardiomiopatia hipertrofică D. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept E. Cardiomiopatia de stres (“tако-tsubo“)
C. Non-compactarea de ventricul stâng
Complement multiplu
D. Glicogenozele
E. Miocradita 1. Enumeraţi principiile actuale de clasificare ale cardiomiopatiilor
12. Marcaţi cauza formei familiale de cardiomiopatie hipertrofică primare:
la copii:
A. Atleţi A. Fiziopatologice
B. Copii născuţi de la mame diabetice
C. Obezitate B. Etiopatogenice
D. Sindromul Noonan
E. Amiloidoză C. Infecţioase
13. Precizaţi tipul de cardiomiopatie primare în care screening-ul D. Medicamentoase
genetic al membrilor de familie este obligatoriu:
A. Cardiomiopatie dilatativă non-familială E. Idiopatice
B. Cardiomiopatie hipertrofică
C. Miocardita 2. Alegeţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de
D. Сardiomiopatie indusă de stres miocardită acută la copii:
E. Cardiomiopatie indusă de tahicardie A. Creatininkinaza fracţia MB
14. Alegeţi semnul clinic care nu caracterizează şocul cardiogen B. Troponina cardiacă T
la sugar: C. Lactatdehidrogenaza fracţiile 1 şi 2
A. Extremiţăţi reci şi paloare mucotegumentară D. Antistreptolizina O
B. Refuzul alimentării E. Proteina C reactivă
C. Dispnee cu tahipnee 3. Numiţi factorii etiologici virali mai frecvent implicaţi în
D. Sindrom hipertemic şi erupţii cutanate miocarditele acute la copii:
E. Zgomote cardiace asurzite A. Coxsackie B
15. Numiţi β –blocantul cel mai utilizat în cardiomiopatia B. Adenovirus
hipertrofică simptomatică la copii: C. Virusul hepatitei B
A. Carvedilol D. Parvovirusul B19
B. Metoprolol E. Vurusul rujeolei
C. Atenolol 4. Marcaţi investigaţiile instrumentale neinvazive utilizate la copii
D. Bisoprolol pentru confirmarea diagnosticului de miocardită acută:
E. Propranolol A. Radiografia cutiei toracice
16. Alegeţi paternul fiziopatologic caracteristic pentru B. Biopsia endomiocardică
cardiomiopatia restrictivă: C. Electrocardiografia
A. Disfuncţia sistolică D. Cateterismul cardiac
B. Hipertensiunea pulmonară E. Ecocardiografia
C. Hipertensiunea arterială 5. Enumeraţi modificările electrocardiografice sugestive pentru
D. Ischemia miocardului miocardita acută la copii:
 A. Prezenţa undei δ (delta) A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
B. Microvoltaj al complexului QRS C. Troponinele şi enzimele cardiace
C. Modificări ale segmentului ST şi undei T D. Consiliere genetică
E. Cicloergometria
D. Prescuratarea intervalului PR 14. Alegeţi elementele majore în conduita copiilor cu
cardiomiopatie hipertrofică primară:
E. Tahicardie sinusală
A. Restricţii moderate în activitatea fizică cu evitarea
6. Numiţi cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic sportului de performanţă
în miocardita acută la copii: B. Blocantele canalelor de calciu la copil asimptomatic
A. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng C. Betaadrenoblocantele la copil simptomatic
B. Hipo- sau akinezia peretelui ventriculului stâng D. Evitarea administrării glicozizilor cardiaci
C. Hipertrofie ventriculară stânga asimetrică E. Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă
D. Scăderea fracţiei de ejecţie 15. Indicaţi semnele radiologice sugestive pentru cardiomiopatia
E. Disfuncţie diastolică dilatativă la copil:
7. Alegeţi cele mai frecvente complicaţii în miocardita acută la A. Redistribuţia circulaţiei pulmonare
copilul mare: B. Cardiomegalie globală
C. Stază venoasă pulmonară
A. Cardiomiopatia dilatativă D. Reducerea vascularizării pulmonare
B. Insuficienţă cardiacă congestivă E. Valori normale ale indivelui cardio-toracic
C. Accese hipoxice 16. Enumeraţi criteriile de diagnostic sugestiv pentru
D. Hipertensiune arterială
cardiomiopatia restrictivă:
E. Tulburări de ritm şi de conducere
A. Semne ECG de hipertrofie ventriculară stânga
8. Enumeraţi criteriile clinice sugestive pentru miocardita acută
B. Insuficienţă cardiacă congestivă
fulminantă la copil:
C. Istoric familial pozitiv
A. Prodrom viral scurt
D. Semne ecocardiografice de disfuncţie diastolică
B. Şoc cardiogen
E. Prezenţa prodromului viral
C. Accese hipoxice
17. Alegeţi inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
D. Insuficienţă cardiacă cronică
utilizaţi în tratamentul cardiomiopatiilor primare la copii:
E. Aritmie istalată recent
A. Captopril
9. Precizaţi afecţiunile în diagnosticul diferenţial al miocarditei acute
la copilul mic: B. Enalapril
A. Deficiţienţă sistemică de carnitină C. Lizinopril
B. Hipertensiunea pulmonară primitivă D. Ramipril
C. Originea anormală a arterei coronariene stângi E. Perindopril
D. Bloc atrio-ventricular congenital 18. Numiţi metodele de tratament chirurgical în
E. Cardiomiopatia dilatativă cardiomiopatia dilatativă la copii:
10. Numiţi caracteristicile comune ale cardiomiopatiei dilatative la A. Transplantul cardiac
copil: B. Cateterism cardiac
C. Miotomia septală Morrow
A. Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară D. Implantarea defibrilatorului şi/sau stimulatorului cardiac
B. Etiologie mixtă E. Ablaţie septală cu alcool
C. Debutează cu accese hipoxice 19. Precizaţi procesele fiziopatologice caracteristice
D. Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului cardiomiopatiei hipertrofice la copii:
stâng A. Obstrucţia la nivelul tractului de ieşire a ventriculului
E. Este cea mai frecventă cauză de moarte subită stâng
cardiacă B. Disfuncţia diastolică
11. Indicaţi criteriile ECG sugestive în cardiomiopatia C. Ischemia miocardică
hipertrofică la copil: D. Disfuncţia sistolică
A. Modificări ale segmentului ST-T E. Hipertrofie ventriculară stânga
B. Poate asocia sintromul Wolff-Parkinson-White 20. Selectaţi caracteristicile miocarditei fulminante la copii:
C. Interval QT lung A. Debut acut
D. Semne de hipertrofie ventriculară stânga B. Insuficienţă cardiacă sau şoc cardiogen
E. Unda Q patologică C. Ventricul stâng nedilatat
12. Marcaţi afecţiunile importante în diagnosticul diferenţial al D. Vindecare completă frecvent
cardiomiopatiei hipertrofice la sugar: E. Evoluţie progresivă nefavorabilă
A. Stenoza aortică congenitală 21. Indicaţi testele de laborato obligatorii în diagnosticul
B. Miocardita acută miocarditei acute la copil:
C. Cardiomiopatia restrictivă A. Troponine cardiace
D. Cordul atletului B. Creatininkinaza totală
E. Erori metabolice eriditare С. Creatininkinaza fracţia MB
13. Precizaţi examinările obligatorii pentru screening-ul membrilor D. Teste virusologic
familiei în cardiomiopatia hipertrofică primară: Е. Тitrul de ASLO
 22. Indicaţi investigaţiile de prima linie în diagnosticul 31. Alegeţi criteriile ecocardiografice caracteristice pentru
cardiomiopatiei dilatative la copii: cardiomiopatia hipertrofică la copil:
A. Hipertrofia septului interventricular
A. ECG monitorizare Holter B. Hipertrofia peretelui ventriculului stâng
B. Ecocardiografia C. Disfuncţie diastolică
C. Radiologia cardiopulmonară D. Mişcarea anormală a cuspidei anterioare a valvei mitrale
D. ECG standard (fenomenul SAM)
E. Rezonanţa magnetică a cordului E. Dilatarea cavităţii ventriculului stâng
23. Numiţi criteriile ecocardiografice în cardiomiopatia 32. Enumeraţi criteriile cardiace majore caracteristice
dilatativă familială conform recomandărilor OMS: cardiomiopatiei dilatative la copil:
A. Hipertrofia septului interventricular A. Dispnee paroxistică nocturnă
B. Fracţia de scurtare a ventriculului stâng <25% B. Cardiomegalie
C. Fracţia de ejecţie a ventriculului stâng <45% C. Prezenţa zgomotului III şi ritmului de galop
D. Diametrul telediastolic al ventriculului stâng >117% din D. Raluri pulmonare
valoarea normală E. Dispnee de efort
E. Regurgitatre mitrala valvulara de gradul II-IV 33. Marcaţi bolile genetice care frecvent asociază cardiomiopatia
24. Precizaţi indicaţiile pentru biopsia endomiocardică în hipertrofică la copii:
miocardite la copii: A. Sindromul Noonan
A. Deteriorare acută a funcţiei cardiace de etiologie necunoscută B. Sindromul Down
B. Miocardita refractară la tratament C. Sindromul LEOPARD
C. Pretransplant cardiac D. Boala Pompe
D. Orice suspiciune de miocardită E. Sindromul Marfan
E. Miocardita fulminantă 34. Indicaţi grupele de medicamentele utilizate frecvent în
25. Cele mai comune sindroame în miocardita acută la copii: cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Insuficienţa cardiacă A. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
B. Durere toracică B. Betaadrenomimetice
C. Aritmie C. Betaadrenoblocante
D. Dispnee expiratorie D. Diuretice
E. Cardiomiopatie dilatativă E. Antibacteriene
26. Enumeraţi afecţiunile importante în diagnosticul diferenţial al 35. Numiţi tipurile de miocardită în conformitate cu criteriile
miocarditei acute virale la copilul mare: clinico-evolutive:
A. Miocardita de altă etiologie A. Miocardita acută (activă)
B. Cardiomiopatia dilatativă B. Miocardita cronică
C. Pericardită C. Miocardita toxică
D. Stare postinfecţioasă D. Miocardita fulminantă
E. Stenoză aortică E. Miocardita autoimună
27. Precizaţi criteriile de diagnostic care nu se referă la 36. Enumeraţi semnele şi simptomele sugestive pentru
miocardita acută la copil: cardiomiopatia restrictivă la copii:
A. Insuficienţă cardiacă congestivă A. Istoric familial pozitiv
B. Majorarea valorilor serice de troponine cardiace şi B. Insuficienţă cardiacă congestivă progresivă pe fondal
creatininkinaza MB somatic neschimbat
C. Hipertensiune arterială C. Disfuncţie diastolică şi trombi intracavitari
D. Istoric familial pozitiv D. Dilatarea cavităţilor atriilor şi hipertensiune pulmonară
E. Vodificări ale segmentului ST – T şi diverse tulburări de E. Disfuncţie sistolică
ritm cardiac 37. Enumeraţi fazele fiziopatologice în miocardita acută virală:
28. Numiţi manifestările clinice caracteristice cardiomiopatiei A. Faza de viremie
hipertrofice la copil: B. Faza răspunsului imun
A. Sincopa C. Faza acută
B. Adesea asimptomatic D. Faza cronică
C. Moarte subită E. Faza de remodelare sau recuperare
D. Hipertensiune arterială 38. Marcaţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă la
E. Dispnee de efort copii şi tineri cu cardiomiopatie hipertrofică :
29. Enumeraţi cardiomiopatiile primare de origine genetică: A. Vârsta tânără la diagnostic (≤14 ani)
A. Cardiomiopatia hipertrofică B. Istoricul familial de MSC la vârstă tânără
B. Cardiomiopatia aritmogenă a ventriculului drept C. Sincope, în special recurente
C. Non-compactarea de ventricul stâng D. Hipertrofie ventriculară apicală
D Cardiomiopatia dilatativă E. Mutaţie ale genei troponinei T cu hipertrofie uşoară
E. Cardiomiopatia indusă de tahicardie 39. Indicaţi cauzele non-infecţioase ale miocaditei la copil:
30. Precizaţi afimaţiile caracteristice cardiomiopatiei dilatative la A. Tireotoxicoza
copii: B. Diabetul zaharat
A. Frecvenţa crescută la sugari C. Boala Chagas
B. Etiologie eriditară exclusiv D. Toxicitate medicamentoasă
C. Forme idiopatice în 50% E. Leptospiroza
D. Istoric familial pozitiv în 25% 40. Enumeraţi efectele betablocantelor în tratamentul cronic al
E. Etiologie mixtă cardiomiopatiei hipertrofice:
A. Previn moartea subită
 B. Reduc frecvenţa cardiacă 9. Cs. Pentru diagnosticul de boala celiacă la copii nu sunt
C. Reduc hipertrofia ventriculară valabili:
D. Reduc obstrucţia sistolică a ventriculului stâng A. Anticorpi antigliadinici IgA
E. Scad contractilitatea miocardului B. Anticorpi antiendomisiali IgA
C. Anticorpi antinucleari
Malabsorbţia intestinală la copil. Complement simplu. D. Anticorpi antireticulină IgA
E. Anticorpi transglutaminazici
1. Cs. Selectați testul care confirmă diagnosticul de boală celiacă 10. Cs. Precizați vârsta la care debutează cel mai frecvent boala
la copii: celiacă la copii:
A. Neonatală
A. Dozarea albuminei în meconiu B. Sub 6 luni
B. Rectoromanoscopie C. 6-10 luni
C. Biopsia mucoasei intestinale D. După 12 luni
D. Dozarea clorului în sudoare E. Pubertate
E. Examen baritat 11. Cs. Boala celiacă la copii apare la diversificarea alimentaţiei
2. Cs. Boala celiacă este o intoleranţă la: cu:
A. Dizaharide A. Pireu din fructe
B. Gluten și proteinele înrudite B. Pireu din legume
C. Lipide animale C. Piure din carne
D. Monozaharide D. Paste făinoase
E. Lipide vegetale E. Produse de mare
3. Cs. Steatoreea cu predominarea acizilor graşi este caracteristică 12. Cs. Selectați afirmaţia care nu este corectă în tratamentul
în: bolii celiace la copii:
A. Alergie alimentară A. Dietoterapia este esenţială în vindecare
B. Enteropatia exudativă B. Steroizii sunt frecvent utili în vindecare
C. Insuficienşă de lactază C. Dispariţia semnelor bolii este în săptămîni-luni de
D. Boala celiacă tratament
E. Pancreatită acută D. Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentat
4. Cs. Selectați produsul alimentar contraindicat în boala celiacă E. Regimul fără gluten pentru toată viaţă
la copii: 13. Cs. Precizați ce boală este Fibroza chistică la copii:
A. Terci din griş A. Boală congenitală
B. Terci din hrişcă B. Boală monogenică
C. Terci din orez C. Boală dobîndită
D. Terci din porumb D. Aberaţie cromozomială
E. Terci din soia E. Boală poligenică
5. Cs. Boala celiacă este o enteropatie mediată prin mecanisme: 14. Cs. Indicați calea de transmitere a Fibrozei chistice la copii:
A. Enteropatie mediată imun
B. Enteropatie bacteriană A. Autosomal recesivă
C. Enteropatie parazitară B. Autosomal dominantă
D. Enteropatie alergică C. Legată de X-cromosom
E. Mecanisme nedeterminate D. Multifactorială
6. Cs. Boala celiacă este o consecinţă a interacţiunii următorilor E. Este boală dobîndită
factori, în afară de: 15. Cs. Precizati glandele afectate în fibroza chistică la copii:
A. Glandele endocrine secretoare de mucus
A. Factorul exogen – glutenul
B. Celule Langerhans
B. Factorul genetic (ereditar)
C. Glande parietale stomacale
C. Factori imunologici celulari şi umorali D. Glande exocrine secretoare de mucus
D. Factorul enzimatic – insuficienţa de peptidaze E. Enterocite
E. Factorul infecţios-parazitar 16. Cs. Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este:
7. Cs. Boala celiacă este : A. Atrezia căilor biliare
A. Maldigestie B. Pneumonie
B. Malabsorbţie C. Ileus meconial
C. Dereglare a circulaţiei limfatice intestinale D. Icter nuclear
D. Accelerare a tranzitului intestinal E. Displazie bronşică
E. Alergie alimentară 17. Cs. Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală
8. Cs. Precizați leziunea caracteristică la biopsia intestinală în este:
boala celiacă la copii: A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
A. Atrofie vilozitară intestinală totală sau subtotală
C. Limfangiectazia intestinală
B. Infiltrat al mucoasei cu bazofile şi mastocite D. Dereglarea fluxului sanguin intestinal
C. Depozite imune din IgE, complement şi fibrină E. Dereglarea tranzitului intestinal
D. Hipoplazia criptelor intestinale 18. Cs. Precizati modificarea caracteristică în fibroza chistică la
E. Hipocelularitate în lamina propria copii:
 A. Atrofie vilozitară intestinală subtotală la biopsie E. Antinucleari
B. Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei 7. Cm. Enumeraţi manifestările clinice în boala celiacă
C. Coprograma-acizi graşi crescuţi atipică la copii:
D. Amilaza serică crescută A. Sindromul anemic cronic
E. Nivelul de clor în sudoare crescut B. Osteoporoza prematură
19. Cs. Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică: C. Artrita deformantă
A. Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acide D. Nanismul
B. Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, păstoase E. Neuropatie periferică
C. Diareea cu sînge, mucus, puroi 8. Cm. Selectaţi afirmaţiile corecte în tratamentul bolii
D. Doar hemocolită celiace la copii:
E. Diareea cu tenesme A. Regimul dietetic este unica condiţie pentru vindecare
20. Cs. Excreţie crescută a clorului cu sudoarea este B. Excluderea parţială a glutenului din alimentaţie
caracteristică pentru: C. Excluderea absolută a glutenului din alimentaţie
A. Pancreatită cronică D. Regimul fără gluten toata viaţa
B. Celiachie E. Regimul fără gluten până la pubertate
C. Enteropatie exudativă 9. Cm. Marcaţi produsele alimentare contraindicate în
D. Intoleranţă la dizaharide boala celiacă la copii:
E. Fibroza chistică A. Din orez
B. Din grâu
C. Din soia
Complement multiplu. D. Din secară
1. Cm. Boala celiacă este intoleranţa la proteinele din E. Din porumb
10. Cm. Indicaţi produsele alimentare permise în boala
următoarele cereale:
celiacă la copii:
A. Grâu A. Din hrişcă
B. Orz B. Din porumb
C. Soia C. Din soia
D. Orez D. Din orz
E. Secară E. Din secară
2. Cm. Boala celiacă este rezultatul interacţiunii următorilor 11. Cm. Enumeraţi manifestările clinice în forma tipică de
factori patologici: boala celiacă la copii:
A. Diaree cu polifecașie, steatoree
A. Factorul infecţios-parazitar B. Osteoporoza prematură
B. Infecţia virală persistentă C. Artrita deformantă
C. Factorul genetic D. Retard staturo-ponderal
D. Factorul toxic-gliadină E. Distensie abdominală (aspect de păiangen)
E. Factorul imunologic 12. Cm. Precizaţi caracteristicele genetice ale fibrozei
3. Cm. Distrugerea enterocitelor în boala celiacă este datorată chistice la copii:
următoarelor mecanisme: A. Boala autosomală X-lincată
B. Boală monogenică
A. efectului toxic al gliadinei C. Boală autosomal -recesivă
B. prin intermediul Ig E D. Boală autosomal –dominantă
C. mecanismelor imunologice E. Aberaţie cromosomială
D. acţiunea cronică a virusurilor 13. Cm. Enumeraţi organele afectate primar în fibroza
E. acţiunea cronică a microbilor chistică la copii:
4. Cm. Marcați leziunile caracteristice la biopsia intestinală A. Creierul
în boala celiacă la copii: B. Glandele sexuale femenine
A. Hipoplazia criptelor intestinale C. Căile biliare hepatice
B. Număr crescut de limfocite intraepiteliale D. Pancreasul
C. Hipocelularitate în lamina propria E. Mucoasa traheobronşic
D. Atrofia vilozitară subtotală 14. Cm. Pentru ileusul meconial din fibroza chistică sunt
E. Doar o reacţie vasculară caracteristice:
5. Cm. Selectaţi semnele digestive tipice în boala celiacă la A. Debuteză în primele 24-48 ore după naştere
copii: B. Diaree, vărsături, meteorism
A. Saune apoase, cu mucus, spumoase, frecvente C. Vărsături bilioase, deshidratare
B. Diaree cu mucus, puroi, sânge D. Lipsa eliminării de meconiu
C. Scaune voluminoase, fetide, steatoreitice E. Radiologic-absenţa aerului în colon
D. Abdomen voluminos (pseudoascită) 15. Cm. Diareea din fibroza chistică are următoarele
E. Anorexie rebelă constantă caracteristici:
6. Cm. Indicaţi tipurile de anticorpi valabili pentru A. Scaune steatoreice, nedigerate
diagnosticul de boală celiacă la copii: B. Scaune voluminoase, lucioase, fetide
A. Antistreptolizina C. Scaune apoase, frecvente, acide
B. Antiendomisiali D. Scaune cu mucus, sînge, puroi
E. Scaune cu aspect normal
C. Antireticulina 16. Cm. Selectaţi manifestările clinice caracteristice pentru
D. Antitransglutaminazici fibroza chistică la copii:
 A. Dermatita atopică B) ritm de galop;
B. Tuse recidivantă, dispnee, wheezing C) cardiomegalie;
C. Diaree cronică-steatoree D) tahicardie;
D. Ileus meconeal E) zgomote cardiace clare, sonore.
E. Malnutriţie staturoponderală 5. Apreiați ce este indicat pentru monitorizarea terapiei cu digitale:
17. Cm. Indicaţi elementele fiziopatologice esenţiale în
fibroza chistică la copii: A) radiografia cordului;
A. Secreţie abundentă de mucus vîscos, deshidratat B) ultrasonografia cordului;
B. Obstrucţia canalelor excretorii ale glandelor C) electrocardiografia;
exocrine D) caterismul cardiac;
C. Dezvoltarea fibrozei pulmonare E) monitorizarea tensiunii arteriale.
D. Secreţie normală de mucus 6. Indicați care sunt cauzele fatigabiltății în insuficienţa cardiacă :
E. Secreţiile celulelor afectate sunt sărace în
A) hiperfuncţia cateholaminică;
calciu, proteine
B) retenţia hidrosalină ocultă;
18. Cm. Enumeraţi examenele paraclinice care confirmă
C) reducerea debitului cardiac;
diagnosticul de fibroză chistică la copii: D) perturbarea circulaţiei coronariene;
A. Nivele crescute de IgE serice E) edemul pulmonar interstiţial.
B. Nivele crescute anticorpi antiendomisiali 7. Apreciați în ce cazuri apare dispneea paroxistică nocturnă:
C. Testul sudorii pozitiv
D. Creatoree, steatoree în mase fecale A) accesele hipoxice;
E. Nivele scăzute tripsina în masele fecale B) astmul bronşic;
19. Cm. Selectați metodele de tratament în fibroza chistică C) insuficienţa respiratorie;
la copii: D) hipertensiunea pulmonară;
A. Dieta hipercalorică E) permeabilitatea vasculară sporită.
B. Dieta fără gluten 8. Selectați semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari:
C. Mucolitice
D. Substituţie cu enzime pancreatice A) tahipneea;
E. Kinetoterapie B) semne meningiale;
20. Cm. Terapia nutriţională din fibroza chistică la copii C) oliguria;
include următoarele: D) cianoza;
A. Dieta bogată în glucide E) paloarea.
B. Dieta bogată în lipide 9. Apreciați de ce este cauzată creşterea în greutate la copilul mic
C. Suplinire cu vitamine liposolubile cu insuficienţă cardiacă:
D. Substituţie cu enzime pancreatice
E. Dieta fără gluten A) alergie alimentară;
B) dispnee;
C) insuficienţă hepatică;
Insuficienţa cardiacă la copii Complement simplu D) edeme;
E) insuficienţă renală.
1.Indicați semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică 10. Determiați de ce este cauzată transpiraţia profuză în
stînga la copilul mic: insuficienţa cardiacă la copil:
A) durerea precordială; A) dispnee;
B) hepatomegalia; B) hiperfuncţia catecolaminică indusă de reducerea
C) tahipneea; debitului cardiac;
D) edemele periferice; C) edeme;
E) cefaleea. D) oboseală;
2. Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la E)hipotensiune arterială.
copil sunt următoarele, cu excepţia:
11.CS Semnele de congestie pulmonară la copil cu insuficienţă
A) bătăi ale aripelor nazale; cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:
B) tirajul;
C) geamătul; a) Detresă respiratorie la sugar şi copilul mic
D) hepatomegalia; b) Dispnee la efort
E) raluri pulmonare. c) Dispnee paroxistică nocturnă
3. Apreciați semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică d) Tusă cronică, raluri umede
dreapta la copil: e) Ceanoză de tip periferic
12.CS Optimizarea statutului nutriţional la copilul sugar cu
A) tahipneea; insuficienţă cardiacă prevede ajustarea aportului caloric:
B) hepatomegalia;
C) cardialgia a) Peste 170 Kkl pe zi
D) sincopa; b) Peste 150 Kkl pe zi
E) tusea. c) Sub 100 Kkl pe zi
4. Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt d) Sub 80 Kkl pe zi
următoarele, cu excepţia: e) Peste 300 Kkl pe zi
13. CS.Indicați care din remediile medicamentoase sunt
A) paloare, transpiraţii; contraindicate în insuficiența cardiacă din pericardite:
 a)digitalicele
b)β-adrenoblocantele Complement multiplu
c)IECA
d)diureticile 1.Identificați semnele de congestie pulmonară în cadrul
e)antagoniștii receptorilor de aldosteron insuficienţei cardiace la copil:

A) tahipneea;
14. Selectați care din preparate sunt de prima linie în insuficiența B) dispneea la efort;
cardiacă acută: C) tusea;
a)dopaminergice D) lipsa ralurilor;
b)β –adrenoblocante E) paliditatea.
c)IECA 2.Determinați semnele de congestie venoasă sistemică în
d) diuretice insuficienţa cardiacă la copil:
e)glicozide
A) lipsa edemelor;
B) ficatul în limitele normei;
15.Apreciați care examen se consideră util pentru diagnosticul
C) hepatomegalia;
insuficienței cardiace: D) edemele periferice;
a)EcoCG E) pulsaţia venelor jugulare.
b)ECG 3.Indicați semnele insuficienţei cardiace la copiii de vârstă fragedă
c)radiografia cardiopulmonară în clasa funcţională III NYHA/ROSS:
d) ECG monitorizarea Holter
e)RMN A) tahipnee marcată la efort mic;
B) dispnee intensă la efort mic;
16. Determinați care sunt indicațiile pentru administrarea C) tahipnee în repaos;
remediilor dopaminergice: D) retard staturoponderal;
E) diafareză in repaos.
a)insuficiența cardiacă congestivă
4. Selectaţi răspunsurile incorecte în tratamentul insuficienţei
b) șocul cardiogen
cardiace cronice la copil:
c)hipertensiunea arterială
d)hipotensiunea arterială A) poziţia semişezândă;
e)blocul AV gr.III B) oxigenoterapie;
17. Selectați care din remediile enumerate mai jos au efecte C) reducerea volumului alimentar;
asupra sistemului renină-angiotensină-aldosteron: D) aportul sporit de lichide;
a) IECA E) contraindicate diureticele.
b) β –adrenoblocantele 5. Indicați care sunt efectele pozitive ale digitalizării în
c) antagoniștii canalelor de Ca insuficienţa cardiacă la copiii:
d) antiagregantele
A) sporirea frecvenţei cardiace;
e)hipolipemiantele B) persistenţa ralurilor;
C) ameliorarea simptomelor clinice;
18.Indicați care este doza necesară ale preparatului Dopamină în D) micşorarea dimensiunilor cordului;
insuficiența cardiacă acută la copil: E) ameliorarea diurezei.
a) 5-20 mcg/kg/min 6. Apreciați semnele intoxicaţiei cu digitalice conform datelor
b)1-5 mcg/kg/min electrocardiografice:
c)20-25 mcg/kg/min
d)25-30 mcg/kg/min A) scurtarea intervalului PQ;
e) 30-40 mcg/kg/min B) prelungirea intervalului PQ;
C) subdenivelarea segmentului ST;
D) aritmiile ventriculare;
19. Apreciați care sunt manevrele care se efectuează în cazul E) aritmiile supraventriculare.
fibrilației ventriculare: 7. Dererminați care sunt acţiunile inhibitorilor enzimei de
a)defibrilarea conversie a angiotensinei în insuficienţa cardiacă cronică la copil:
b)cardioversia sincronă cu unda R al complexului QRS pe traseul
ECG A) reduc iritabilitatea cardiacă (depresor simpatic);
c)PACING-ul transcutanat B) scad postsarcina;
d)EcoCG C) reduc presarcina;
e)administrarea remediilor inotrope D) scad retenţia de sare şi apă;
E) posedă efect inotrop pozitiv.
8. Indicați care sunt indicii de performanţă miocardică:
20. Determinați energia șocurilor în cazul defibrilării
tahiaritmiilor ventriculare. A) contractilitatea;
a)se acceptă o energie a șocului de 4 J/kgcorp B) frecvenţa respiratorie;
b) 1-2 J/kgcorp C) frecvenţa cardiacă;
c) 4-5 J/kgcorp D) presarcina;
d) 5 J/kgcorp E) postsarcina.
e) 0,5-1 J/kgcorp
9. Apreciați manifestările severității insuficienţei cardiace cronice
la copil:
17. CM Indicați care afecţiuni se consideră secundare ce
A) cardiomegalia; cauzează sindromul de insuficienţă cardiacă la copii:
B) tusea bitonală; a) Cardiomiopatia aritmogenă
C) hepatomegalia; b) Ischemia miocardului
D) tahipneea; c) Afecţiunea toxică a miocardului
E) tahicardia. d) Miocarditele
10. Determinați investigaţiile paraclinice obligatorii în e) Originea arterei curonare stângi din artera pulmonară
insuficienţa cardiacă cronică la copil:

A) Radiografia cardiopulmonară; 18.CM Apreciați determinanţii primari, interdependenţi ai

B) Spirografia; performanţei ventriculare:
C) EcoCG Doppler; a) Contractivivtatea
D) Nivelul peptidelor natriuretice; b) Postsarcina
E) Nivelul electroliţilor serici. c) Presarcina
d) Frecvenţa cardiacă
e) Presiunea în artera pulmonară
11.CM. Selectați care parametri include severitatea
insuficienței cardiace:
19.CM Selectați la ce poate conduce stimularea sistemului
A) Alimentaţia (volum, ml, durată,minute ) renin/angiotenzină/aldosteron :
B) Examen obiectiv (frecvenţa respiratorie, detresă a) Majorarea concentraţiei în ser a reninei
respiratorie ) b) Majorarea în ser a angiotensinei II
C) Starea perfuziei periferice c) Majorarea în ser al aldosteronului
D) Starea patului vascular cerebral d) Stimularea sistemului simpato-adrenal
E) Imunodeficienţa e) Scăderea excreţiei de potasiu

12.CM Apreciați particularitățile evolutive ale insuficienței

cardiace: 20.CM Indicați sursele de eliberare a citokinelor proinflamatorii:
A) Acută şi cronică A) Limfocitle T
B) Cu debit crescut B) Macrofagii
C) Anterogradă/ retrogradă C) Fibroblaştii
D) Insuficienţa cardiacă dreaptă/ stânga şi biventriculară D) Endotelina -1
E) Hipertensivă E) Plasmocitele

13.CM Dererminați cauzele insuficienţei cardiace la copil:

21.CM Apreciați care este tabloul clinic al insuficienţei cardiace
A) Maladii cardiace congenitale
la copil datorate disfuncţiei miocardice :
B) Maladii cardiace dobândite
a) Cardiomegalia
C) Maladii cardice cu supraîncărcare de volum
b) Tahicardia
D) Maladii cardice cu supraîncărcare de presiune
c) RITMUL DE GALOP
E) Febră
d) Suflu sistoli de insuficienţă tricuspidală/mitrală
e) Vomă
14 CM Indicați care din următoarele maladii cauzează
apariţia insuficienţei cardiace:
22. CM Idicați semnele congestiei sistemice:
A) cardiomiopatia dilatativă
a) Hepatomegalia
B) cardiomiopatia restrictivă
b) Jugulare turgescente
C) cardiomiopatia hipertrofică
c) Edemele periferice
D) Anemia hemolitică
d) Voma
E) Bronşita
e) Febra

15.CM Selectați malformaţiile congenitale de cord la nou-

23. CM Apreciați caracteristica sindromului debitului
născut ce evoluează cu supraîncărcare de presiune:
cardiac mic:
a) Stenoză aortică severă
a) Astenia generală
b) Cuarctaţia de aortă
b) Scăderea capacităţii musculare la efort
c) Stenoza pulmonară severă
c) Scăderea memoriei
d) Insuficienţele valvulare severe
d) Oligurie
e) Transpoziţia de vase mari
e) Hemoragii nazale
16.Determinați care malformaţii congenitale de cord cu şunt
mare stânga/dreapta pot fi la copilul sugar:
a) Canal arterial perviabil 24. CM Evidențiați indicațiile terapiei cu diuretice în
b) Defect septal ventricular insuficienţa cardiacă cronică la copii:
c) Canal atrioventricular a) Semne de retenţie hidrosalină
d) Tulburările de ritm b) Presarcină crescută
e) Foramen ovale patent c) Supraîncărcare de volum al inimii
 d) Edeme a) Captopril
e) Hipotensiune arterială b) Enalapril
c) Ramipril
d) Lizinopril
25. CM Apreciați care sunt indicaţiile pentru tratamentul cu e) Lopril
Digoxină:
a) Tahicardia paroxistică supraventriculară
b) Fibrilaţie atrială 33. CM Selectați în ce caz este contraindicat un supliment de
c) Bloc atrioventricular gradul II potasiu:
d) Bloc atriventricular gradul I a) Dacă se utilizează diuretice antialdosteronice
e) Bradicardie sinusală b) Dacă se utilizează inhibitori ai enzimei de conversie
c) Dacă se utilizează L/carnitină
d) Dacă se utilizează seleniu
26. CM Indicați contraindicaţiile pentru terapia cu digitalice: e) La utilizarea vitaminelor şi mineralelor
a) Fibrilaţie ventriculară
b) Hipersensibilitate la digitalice
c) Tahicardie ventriculară 34. CM Apreciați indicaţiile pentru administrarea
d) Fibrilaţie atrială β/adrenoblocantelor în insuficienţa cardiacă cronică:
e) Tahiaritmiile supraventriculare a) Extrasistolia ventriculară de tip bigiminie, în salve
b) Tahiaritmiile supraventriculare
c) Tahicardia ventriculară
27. CM Selectați clasele de medicamente care au dat dovada d) Fibrilaţia ventriculară
scăderii mortalităţii în insuficienţa cardiacă cronică la e) Blocul atrio-ventricular gradul III
copii:
A) IECA
B) Antagoniştii receptorilor de aldosteron 35. Determinați contraindicaţiile pentru administrarea
C) Betadrenoblocantele preparatelor β/adrenoblocante:
D) Diuretice a) Şocul cardiogen
E) Digitalice b) Bradicardia sinusală sub 50 bătăi pe minut
c) Hipotensiunea arterială sistolică
d) Hipertensiunea arterială
28. CM Indicați modificările ECG secundare terapiei cu e) Sindromul hiperchinetic hemodinamic
Digoxină:
a) Subdenivelarea segmentului ST
b) Prelungirea intervalului PR 36. Apreciați contraindicaţiile pentru terapia cu diuretice:
c) Aplatizarea sau negativizarea undelor T a) Edeme periferice
d) Tahicardie ventriculară/fibrilaţie ventriculară b) Poliserozită
e) Supradenivelarea segmentului ST c) Dispnee
d) Hipotensiune arterială
e) Policitemie
29. CM Apreciați particularităţile clinice ale sindromului de
insuficienţă cardiacă cronică la copilul mare:
a) Dispnee 37. CM Selectați care remedii sunt cel mai frecvent utilizate
b) Fatigabilitate în terapia sindromului de insuficienţă cardiacă cronică:
c) Scăderea toleranţei la efort fizic a) IECA
d) Edeme b) β/adrenoblocantele
e) Wheezing c) antagoniştii de calciu
d) diuretice
e) antagoniştii receptorilor de aldosteron
30. CM Selectați efectele adverse în terapia sindromului de
insuficienţă cardiacă cronică cu IECA:
a) Hipotensiunea arterială 38. CM Estimați care examene instrumentale sunt
b) Neutropenia obligatorii la bolnavii cu insuficienţa cardicacă cronică:
c) Tusea cronică a) Radiografia toracică
d) Toxicitatea renală b) Ecocardiografia 2D şi Doppler
e) Hipertensiunea atrterială c) ECG
d) EEG
e) RMN
31. CM Apreciați reacţiile adverse ale terapiei cu Digoxin :
a) Digestive – greaţă, vome, dureri abdominale, dearee 39. CM Enumeraţi examenele obligatorii de laborator
b) Cardiace-aritmii indicate la bolnavii cu insuficienţa cardiacă cronică:
c) Neurologice – cefalee, agitaţie, tulburări de vedere a) Hemoleucograma
d) Laringospasm b) Nivelul de electroliţi (Na, K, Ca, Mg)
e) Convulsii c) Enzimele cardiospecifice: CFK-NB, Asat, LDH1
d) Troponinele cardiace
e) IgA,M,G
32. CM Determinați cele mai recomandate preparate din
IECA la copii:
 40. Apreciați care teste se consideră invazive în diagnosticul B. rahitismul, anemia carenţială, malnutriţiile,
patologiilor cardiovasculare: paratrofiile
a) Coronarografia C. alimentaţie neraţională (produse alergizante,
b) Angiografia conservanţi)
c) Ventriculografia D. disgravidii
d) Biopsia endomiocardică E. infecţii intrauterine
e) Scintigrafia 8. CS. În ce caz copilul cu infecţii respiratorii acute v-a fi internat
în staţionar?
INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE LA COPII. A. epiglotită
Complement simplu B. rinofaringită acută
C. otită externă acută
D. bronşită acută
E. faringită acută
1. CS. Care grup de maladii sunt cele mai frecvente în morbiditatea
9. CS. Care manifestare clinică este specifică crupului viral la
copiilor de vârstă mică?
copii?
A. maladiile reumatismale
A. edemul feţei
B. infecţiile respiratorii
B. sialoreea
C. infecţiile intestinale
C. tusea umedă
D. infecţiile căilor urinare
D. dereglarea deglutiţiei
E. infecţiile nosocomiale
E. disfonia
2. CS. Ce realizează virusul respirator sinciţial la sugarul mic cu
10. CS. În structura etiologică a infecţiilor respiratorii acute la copii
infecţii respiratorii acute?
predomină:
A. sinusită purulentă
A. bacteriile gram pozitive
B. bronşiolită
B. bacteriile gram negative
C. pleurezie supurativă
C. viruşi
D. diaree
D. protozoarele
E. guturai
E. micozele
3. CS. Ce va dezvolta copilul cu infecţie respiratorie cu
11. CS. Care din următoarele nu este factor favorizant pentru
rinovirusuri?
infecţii respiratorii la copii?
A. encefalopatie toxicoinfecţioasă
A. dificultăţi de deglutiţie
B. disfuncţii gastrointestinale
B. prematuritatea
C. pneumonie
C. anemii deficitare
D. guturai
D. alimentaţia naturală
E. angină-lacunară
E. rahitismul carenţial
4. CS. Simptomul clinic ce nu va favoriza diagnosticul diferenţial
12. CS. Care din următoarele nu este factor predispozant pentru
al epiglotitei cu crupul viral este?
infecţii respiratorii la copii?
A. disfonie
A. hipersecreţia de IgA secretorie
B. date epidemiologice pozitive pentru contact cu
B. prematuritate
infecţii respiratorii acute
C. imaturitatea mecanismelor de apărare
C. odinofagie şi disfagie
D. diametrul mic al căilor aeriene
D. hipersalivaţia
E. terenul genetic agravat
E. tiraj
13. CS. Care mecanism fiziopatologic nu este caracteristic
5. CS. Care din stările de urgenţe pediatrice nu apare ca consecinţă
infecţiilor respiratorii acute la copii:
a infecţiilor respiratorii acute?
A. edemul mucoasei
A. neurotoxicoza
B. accelerarea clearance-ului mucociliar
B. epiglotita
C. infiltraţia mucoasei
C. crupul viral
D. congestia vasculară
D. bronşiolita
E. hipersecreţia de mucus
E. angioedemul
14. CS. Apărarea locală specifică a mucoasei sistemului respirator
6. CS. Ca factor etiologic în dezvoltarea epiglotitei la copii, în mai
la copil este determinată de:
mult de 80%, este responsabilă infecţia cu:
A. IgA serică
A. Str. pneumoniae
B. IgM serică
B. Haemophilus influenzae
C. IgG serică
C. Mycoplasma pneumoniae
D. IgA secretorie
D. Adenovirusul
E. IgE totală
E. virusul respirator sinciţial
15. CS. Evidenţiaţi mijloacele care promovează termoliza
7. CS. Care sunt factorii exogeni responsabili de dezvoltarea
fiziologică la copil, cu excepţia:
infecţii respiratorii acute la copii
A. descoperirea tegumentelor
A. diatezele alergice, diateze imfatice în perioada
B. împachetări reci
sugarului şi copilului mic
 C. ştergerea tegumentelor cu apă caldă
D. orientarea spre copil a unui ventilator de aer
E. ştergerea tegumentelor cu alcool 90% 24. Copilul de 1,5 ani suportă infecţii respiratorii acute. La a 3-a zi
16. CS. Medicamentul de elecţie în febră la copii este: apare tusea lătrătoare, tiraj intercostal inspirator, excitabilitate.
Care din maladiile următoare decurg cu aceste simptome ?
A. acidul acetilsalicilic
B. paracetamol A. laringotraheita stenozantă
C. ibuprofen B. stridor congenital
D. aspirina C. acces cu pertusis
E. analgina D. corp străin în arborele bronşic
17. CS. Medicamentul cu acţiune specifică antivirală în infecţiile E. pneumonie
respiratorii acute la copii este:

A. dibazol
B. levamizol
C. oseltamivir COMPLEMENT MULTIPLU
D. viferon
E. tocoferol
18. CS. Evidenţiaţi măsura profilactică specifică în infecţiile 1. CM. Care sunt simptomele clinice de pericol la copiii cu infecţii
respiratorii la copil: respiratorii acute?
A. oseltamivir A. ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)
B. unguent cu oxolină B. semne de luptă respiratorie (tiraj, mişcări respiratorii
C. interferon paradoxale)
D. vaccinarea C. cianoza
E. călirea organismului D. cornaj – modificarea vocii
19. În care infecţii virale apare mai frecvent sindromul crupos? E. tusea
A) infecţie cu enterovirus 2. CM. Ce factori favorizează dezvoltarea infecţiilor respiratorii
B) paragripală acute la copilul mic?
C) infecţie adenovirală
D) rotavirus A. frecventarea colectivităţilor de copii
B. imaturitatea protecţiei antiinfecţioase
E) Gripa C. alimentaţia artificială a sugarului
D. vaccinarea antigripală
20. Care dintre factorii patogeni enumeraţi cauzează epiglotita: E. anemia carenţială
A) virus gripal 3. CM. Selectaţi contingentele de copii pentru care virusul gripei
B) virusul paragripal nu este virulent:
C) virusul sinciţial respirator A. copilul cu MCC
D) bacilul difteric B. copilul vaccinat cu vaccinul anti gripal
E) Haemophilus influenzae C. copilul care a suportat anul acesta infecţie gripală
D. copil preşcolar nevaccinat
21. Despre dezvoltarea insuficienţei respiratorii ne indică: E. copil cu imunodeficienţe primare
A) raluri umede de divers calibru 4. CM. Infecţiile respiratorii cu virusul gripal la copilul mic se
B) respiraţie amforică manifestă clinic mai frecvent prin:
C) diminuarea sunetelor percutorii
D) raluri uscate A. sindrom toxic
B. bronşiolită
E) dispnee cu tiraj intercostal
C. convulsii febrile
D. conjunctivită purulentă
22. Tuse frecventă cu caracter bitonal la un copil de cinci ani E. pneumonie segmentară
indică: 5. CM. Infecţiile respiratorii cu virusurile paragripale la copilul mic
A) IRVA se manifestă clinic prin:
B) laringită
C) pneumonie A. rinită purulentă
D) bronhoadenită B. amigdalită foliculară
E) bronşită C. laringotraheită
D. bronşită
23. Tuse lătrătoare aspră, la a 3-a zi de IRA, la un copil de 1,5 ani E. diaree
6. CM. Criterii de spitalizare a pacienţilor cu infecţii respiratorii
indică:
acute?
A) laringotraheită stenozantă
B) stridor congenital A. copilul cu neurotoxicoză
C) acces de tuse convulsivă B. copilul cu sindrom convulsiv
C. sindrom febril (mai mare de 390c) cu toleranţă la
D) corp străin terapia antipiretică
E) pneumonie acută D. copilul şcolar cu bronşită obstructivă
 E. copilul cu bronşiolită
7. CM. Ce predilecţii sezoniere sunt caracteristice pentru 15. simptom este de bază pentru indicarea antibioticoterapiei, în
enterovirusuri? IRVA:
A) diminuarea poftei de mâncare
A. iarna
B) Fenomene catarale în oronazofaringe
B. primăvara
C) creşterea temperaturii în primele trei zile de la debutul bolii
C. vara
D. toamna D) creşterea temperaturii după a treia zi de la debutul bolii
E. determinismul sezonier lipseşte E) în analiza generală a sîngelui - leucocitoza şi deviere spre
8. CM. Care sunt principiile conduitei terapeutice în infecţiile stînga
respiratorii virale acute la copilul mic?
16. Dispneea inspiratorie este caracteristică pentru:
A. reducerea în volum a regimului hidric A) pneumonie
B. medicaţie antipiretică cu aspirină B) crup
C. regim hidric optim C) corp străin în căile respiratorii superioare
D. tratament etiotrop cu antibiotice D) Bronşită
E. remedii antivirale
E) astm bronşic
9. CM. Care sunt indicaţiile pentru administrarea aspirinei
copilului?
17. Antibioticul este indicat în:
A. infecţia respiratorie virală acută A) pneumonie focală
B) pleurezie exudativă
B. febra reumatismală acută la copil C) accese de astmă bronşic
C. febra la nou-născut D) rinofaringită virală acută
D. angina cu febră la adolescent E) abces pulmonar
E. bronşita obstructivă
10. CM. Ce măsuri de profilaxie a infecţiilor respiratorii virale sunt
18. IRA poate fi complicată cu:
indicate pentru copii?
A) pneumoscleroză focală
A. evitarea contactelor cu persoanele infectate B) bronşită
B. călirea organismului C) pleurezie exsudativă
C. utilizarea antibioticelor D) bronşiectazie
D. vaccinarea antigripală E) pneumonie
E. medicaţia cu co-trimoxazol
11. CM. Care sunt contraindicaţiile pentru vaccinarea antigripală a 19. Numiţi penicilinele "protejate" dintre medicamentele
copilului? enumerate:
A. imunodeficienţe primare A) ampicilină
B. alergia la ouă B) oxacilină
C. alergia la proteina laptelui de vacă C) amoxicar
D. alergia la penicilină D) augmentin
E. mucoviscidoza E) Amoxiclav
12. CM. Indicaţiile pentru vaccinarea antigripală sunt următoarele:
20. Care particularităţi ale sistemului respirator a copilului de 3
A. nou-născut ani, favorizează apariţia frecventă a complicaţiilor IRA?
B. copii cu maladii cronice pulmonare în remisie
C. copii cu maladii cronice pulmonare în acutizare a) Îngustarea lumenului căilor respiratorii
D. copii sănătoşi după 6 luni b) Tendinţa mucoasei către edem şi hipersecreţie
E. copii cu TBC c) Insuficienţa drenajului şi funcţiei de protecţie a
13. CM. Ce complicaţii se pot dezvolta în infecţiile respiratorii bronhiilor
virale la copii? d) Imaturitatea tesutului conjunctiv a laringelui, traheei,
bronhiilor
A. sindromul coagulare intravasculară diseminată e) Bronhospasm
B. sindromul Reye
C. pneumonia
D. malformaţia congenitală de cord
E. encefalita
Hepatitele cronice la copii. COMPLEMENT SIMPLU

14. Care simptom este de bază pentru indicarea 1. Tratamentul hepatitelor autoimune la copii include
antibioticoterapiei, în infecţie virală respiratorie acută? administrarea următoarelor remedii:
A) creşterea temperaturii după a treia zi de la debutul bolii A. Ribavirina
B) creşterea temperaturii în primele trei zile de la debutul bolii B. Interferon alfa 2 beta asociat cu ribavirina
C) tuse C. Interferon alfa 2beta asociat cu lamivudina
D) fenomene catarale în nazofaringe D. Glucocorticoizi
E) agravarea stării generale a pacientului pe fundalul terapiei E. Lamivudina asociata cu ribavirina
antivirale
2. Indicaţi ce semnifică histologic necroza hepatocitelor în lanţ C. Interferon alfa 2 b pegilat combinat cu lamivudină
în lobulul hepatic: D. Perfuzii endovenoase a solutiilor de glucoză 5%
A. Prezenţa fibrozei in spaţiul portal E. Ribavirină
B. Punţi de necroză între spaţiul portal şi vena centrolobulară
C. Necrozele intralobulare 10. Gradul III de fibrozã hepaticã (conform scorului Knodell-
D. Necrozele focale Ishak) corespunde uneea din afirmaţiile indicate mai jos:
E. Inflamaţia portală A. Fibrozã minimă
B. Fibrozã uşoarã
3. Indicaţi complicaţia extrahepatică în hepatita virală cronică C: C. Fibrozã moderatã
A. Poliarterita nodoasă D. Fibrozã în punţi
B. Crioglobulinemia E. pseudolobul hepatic
C. Vasculita leucocitoclastică
D. Tiroidita autoimună 11. Precizaţi care dintre urmãtoarele criterii determină gradul de
E. Anemia hemolitică autoimună activitate histologică a hepatitei cronice:
A. Majorarea ALAT şi ASAT cu 10 valori faţă de normă
4. Indicaţi care dintre următoarele manifestări extrahepatice din B. Gradul procesului necro-inflamator determinat histologic
hepatita virală cronică C este mediata indirect imunologic: C. Hiperbilirubinemie > 150 mcmol/l
A. Sindromul Sjogren D. Prezenţa encefalopatiei hepatice
B. Lichenul plan E. Hepatomegalie cu 5 cm sub rebordul costal drept
C. Porfiria cutanată tardivă
D. Crioglobulinemia 12. Simptomul clinic cel mai frecvent întâlnit în hepatita virală
E. Dermatomiozita cronicã C la copii este:
A. Icterul
5. Faza nonreplicativă (integrare în genomul gazdei) a hepatitei B. Astenia fizicã
cronice cu virus B se caracterizează prin prezenţa următorilor C. Greaţa
marcheri ai VHB: D. Durerea abdominală
A. Prezenţa Ag HBe în ser E. Distensia abdominalã
B. Prezenţa ADN-VHB în ser
C. Prezenţa HBc Ag intrahepatocitar 13. Durata tratamentului antiviral în hepatita virală cronică C
D. antiHBeAg pozitiv depinde de următorul indice:
E. ADN-VHB negativ A. Leziunile histologice hepatice avansate
B. Evoluţia prelungitã a hepatitei virale cronice C
6. Indicaţi care dintre semnele enumerate este caracteristic formei C. Nivelul înalt al ARN-HCV
mutante de hepatită virală cronice B la copii: D. Genotipul VHC
A. Glomerulonefrita membranoasă E. Vârsta pacientului
B. HBsAg pozitiv şi HBeAg pozitiv
C. HBeAg negativ şi HBsAg pozitiv 14. Indicaţi care din urmãtoarele afirmaţii referitoare la
D. antiHBe pozitiv şi HBsAg patogeneza hepatitei autoimune nu este specifică maladiei :
E. AND VHB pozitiv şi HBsAg pozitiv A. Leziunile histologice hepatice sunt alcãtuite predominant din
infiltraţie plasmocitară în tracturile portale
7. Selectați indicele paraclinic obligatoriu pentru inițierea B. Se asociazã cu alte afecţiuni autoimune
terapiei antivirale cu interferoni în hepatita virală cronică B la C. Bolnavii prezintã autoanticorpi circulanţi antihepatici
copii: D. Prezenţa autoanticorpilor AAN şi anti-SMA în hepatita
A. Valorile crescute ale transaminazelor serice autoimună de tip I (“lupoidă”)
B. ADN VHB pozitiv E. Acest tip de hepatitã cronicã nu rãspunde la terapia cu
C. ADN VHB negativ glucocorticoizi/imunisupresoare
D. HBeAg pozitiv
E. antiHBs pozitiv 15. Indicaţi care din autoanticorpii indicaţi nu este specific pentru
hepatita autoimună la copii:
8. Precizați indicele paraclinic definitoriu al fazei replicative a A. Anticorpi antinucleari
infecţiei cronice cu virus hepatitic B la copii: B. Anticorpi antimitohondriali antiAMA
A. Prezenţa în ser a HBeAg şi ADN VHB C. Anticorpi anti-muşchi neted
B. Alaninaminotransferaza majorată cu 5 valori faţă de normă D. Anticorpi antimicrozomali ficat şi rinichi
C. Prezenţa în ser a Ag HBc E. Anticorpi împotriva "antigenului hepatic solubil"
D. Lezare hepatică minimă determinată histologic
E. Absenţa HBc Ag intrahepatocitar 16. Indicaţi care din anticorpii circulanţi este caracteristic pentru
hepatita virală cronicã D:
9. Tratramentul optimal în Hepatita virală cronică B la copii cu A. Anticorpii anti-LKM1
HBeAg negativ este cu: B. HBsAg şi antiVHD IgG pozitivi
A. Acid ursodezoxicolic C. Anticorpii antinucleari antiANA
B. Interferon alfa 2 beta pegilat monoterapie D. Anticorpii anti-antigen solubil hepatic anti LC
E. HBsAg pozitiv
17. Indicaţi marcherii specifici pentru hepatita autoimună de tip
III:
A. Prezintă anticorpi anti-LKM 1
B. Prezintă anticorpilor circulanţi anti-antigen solubil hepatic
C. anti CMV IgM
D. antiVEB VCA IgG
E. Prezintă anticorpi anti-mitocondriali anti AMA
18. Selectați afirmația corectă referitor la tratamentul copiilor cu
hepatită virală cronică B în faza nereplicativă:
A. Administrarea de prednisolonă de lungă durată
B. Administrarea injectabilă a Interferon alfa 2 beta pegilat
zilnic
C. Administrare de imunoglobuline specifice anti-hepatită B
D. Supraveghere fără tratamente medicamentoase
E. Administrare de analogi nucleozidici (lamivudina) per os
19. Indicaţi care din indicii paraclinici enumeraţi nu este
caracteristic hepatitei toxice medicamentoase :
A. Prezenţa ADN VHB
B. Hiperbilirubinemie directă
C. Aminotransferaze şi teste pentru colestază majorate
D. Histologic prezenţa colestazei şi steatozei hepatice
E. Hepatosplenomegalie şi icter
4. Care dintre semnele histologice enumerate mai jos semnifică
activitate histologică în hepatita cronică la copii:
A. Necroza periportală
B. Necroza intralobulară
C. Infiltraţie inflamatorie în tractul portal
D. Fibroza periportală
E. Arhitectonică păstrată a lobulului hepatic păstrat cu hepatocite
amplasate radiar
5. Monitorizarea tratamentului antiviral în hepatită virală cronică
C la copii include examinarea următorilor parametri paraclinici :
A. Examinarea lunară a ALAT şi ASAT
B. Determinarea repetată a genotipul VHC
C. Determinarea hemogramei, trombocitelor fiecare 3 luni
D. Determinarea la 48 de săptămâni a ARN VHC
E. Determinarea la 12, 24, 48 săptămâni a ARN VHC
6. Care sunt indicaţiile pentru tratamentul cu interferoni în
hepatita virală cronică B la copii:
A. ALAT, ASAT majorate cu mai mult de 2N şi HBsAg pozitiv
B. Viremie ADN VHB sub 2000 ui/ml
C. Viremie ADN VHB mai mare de 2000 ui/ml
D. Prezenţa sindromului de citoliză, HBsAg negativ, ADN VHB
negativ
E. Fază de viremie VHB, sindrom de citoliză, scor Knodel mai
mare de 15 puncte

20. Indicaţi care dintre indicii enumeraţi sunt necesari pentru 7. Tratamentul antiviral în hepatita virală cronică B la copii
determinarea stadiului hepatitei cronice: prevede următoarele scheme:
A. Determinarea ARN VHC A. Interferon alpha standard 3 - 6 UI/m2 x 3 ori/săptămână
B. Evaluarea procesului necro-inflamator în ţesutul hepatic timp de 6 luni
C. Evaluarea nivelului de majorare a aminotransferazelor B. Interferon alpha standard 3 – 6 UI/m2 x 3/săptămână +
D. Determinarea gradului de fibroză hepatică determinat Ribavirina 1000 mg/zi, timp de un an
histologic sau prin elastometrie C. Administrarea de Adefovir per os
E. Aprecierea nivelul seric al albuminei D. Interferon alpha 5 UI/m2 + Lamivudină 100 mg/zi, timp de 24
săptămâni
COMPLEMENT MULTIPLU E. Interferon alpha 2 beta pegilat 50-80 mcg/săptămână 24
1. Enumeraţi remediile antivirale aprobate pentru tratamentul săptămâni
hepatitelor virale cronice B la copii:
A. Interferon alfa 2 a şi alfa 2b standard 8. Indicaţi afirmaţiile ce corespund hepatitei virală cronică C la
B. Aciclovir copii:
C. Interferon alfa 2b pegilat A. Cronicizarea infecţiei acute cu VHC apare la 70% din cazuri
D. Entecavir B. La cei ce au contactat infecţia cu VHC prin transfuzii
E. Adefovir sanguine, evoluţia spre ciroză hepatică la 10-20 de ani este de 20
%.
2. Indicaţi care sunt semnele caracteristice pentru hepatita C. Gradul progresiei bolii hepatice este mai mare la pacienţii cu
cronică activă la copii: nivel înalt de ARN HVC
A. Sindrom asteno-vegetativ D. Afectarea hepatică este mai severă la pacienţii infectaţi cu
B. Necroze în punţi ale hepatocitelor genotipul 2
C. Sindrom de colestază E. Evoluţia hepatitei cronice cu VHC nu este influenţată de
D. Distonia vegeto-vasculară consumul de alcool
E. Detresă respiratorie
9. Care sunt caracteristicile clinice ale hepatitei autoimune la
3. Indicaţi marcherii specifici pentru sindromul de colestază la copii :
copii : A. Debut lent, vag cu supraoboseală, inapetenţă, dureri în
A. Hepatomegalie hipocondrul drept
B. Majorare de gamaGT B. Debut cu semne de insuficienţă hepatică acută
C. Majorarea colesterolului C. Testele biochimice hepatice normale
D. Fibroză hepatică de gradul F3 D. Prezenţa artralgiilor, mialgiilor şi subfebrilităţii
E. Hipoalbuminemie E. Prezenţa sindromului Raynaud
10. Care din afirmaţiile menţionate mai jos sunt pozitive pentru E. Prezenţa antiVHD sumar sau IgG
infecţia cronică cu VHD la copii:
A. Suprainfecţia cu VHD în HCVB duce în 70-80% la formarea 17. Care hepatite cronice la copii pot fi tratate cu administrarea
cirozei hepatice remediilor antivirale aşa ca interferon alfa 2 beta standard sau
B. Suprainfecţia cu VHD determină progresarea spre ciroză pegilat monoterapie?
hepatică timp de 5-10 ani A. Hepatita autoimună
C. Forma de manifestare clinică a HCVD este B. Hepatitele acute medicamentoase
hepatosplenomegalia, citoliză cu 10-20 valori faţă de normă C. Hepatita virală cronică В în fază replicativă;
D. Prezenţa autoanticorpilor Ac anti LKM 1 D. Hepatita virală cronică С în fază replicativă;
E. Prezenţa semnelor de insuficienţă hepatică E. Hepatita cronică metabolică în glicogenoza Girke

11. Indicaţi elementele care definesc faza de replicare a infecţiei 18. Tratamentul etiopatogenetic în hepatita autoimună la copii
cu VHB: include administrarea următoarelor preparate medicamentoase:
A. Prezenţa în ser a ADN VHB A. Prednizolon
B. HBeAg poztiv B. Interferon alfa 2 beta pegilat
C. ADN VHB > 2000 UI/ml C. Levamizol
D. ALAT şi ASAT majorate D. Albendazol
E. Hipoalbuminemie 28 g/l E. Azatioprină

12. Indicaţi care sunt schemele de tratament antiviral în HCVC 19. Sindromul de hepatocitoliză şi colestază în hepatita cronică la
genotip 1 la copii: copil este caracterizat prin următoarele semne de laborator:
A. Dieta 5 (Pevzner), hepatoprotectori , simptomatice A. Nivel crescut al transaminazelor ALAT şi ASAT
B. Terapia combinată INF alfa 2b pegilat+Ribavirină 24 de B. Nivelurile înalt a ARN VHC sau VHB
săptămâni C. Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 şi LDH 5
C. Terapia combinată INF alfa 2b pegilat+Ribavirină 48 de D. Nivel crescut al bilirubină totală din contul fracţiei
săptămâni directe
D. Monoterapia cu Ribavirină 48 de săptămâni E. Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP
E. Tratamentul cu Silimarină timp de 2 ani
20. Indicaţi criteriile de eligibilitate acceptate pentru iniţierea
13. Hepatita autoimună tip IIa are următoarele caracteristici : tratamentului antiviral cu interferoni în HVCC la copii:
A. Are incidenţa crescută la genul masculin A. Ciroza hepatică decompensată
B. Evoluează cu titruri crescute ale anticorpilor anti-LKM1 B. Nivel ALAT crescut mai mult de 1,5 ori peste limita
C. Are efect pozitiv la terapia cu glucocorticoizi superioară a normei
D. Prezintă titru normal al globulinelor serice de clasa IgG C. Hepatită virală cronică C cu activitate histologică
E. Frecvent se asociează cu hepatita virală cronică C D. Fibroză hepatică F 2 sau F3
E. ARN VHC detectabil
14. Pentru a determina gradul de activitate histologică în
hepatitele cronice la copii este necesară determinarea următorilor 21. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este
parametri: manifestat prin prin următoarele modificări:
A. Determinarea gradului de necroză a hepatocitelor A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombină;
B. Determinarea gradului de fibroză hepatică B. Nivel seric scăzut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Determinarea gradului procesului inflamaţiei portale C. Nivel seric crescut de fosfatază alcalină
D. Coloraţia specială a ţesutului hepatic pentru prezenţa D. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei
acumulărilor de Cu directe
E. Determinarea structurii şi a arhitectonicii lobulului E. Nivel seric crescut al colesterolului
hepatic
22. Sindromul hepatopriv în hepatita cronică la copil se
15.Care sunt metodele instrumentale necesare pentru confirmarea caracterizeazp prin următoarele modificări:
diagnosticului de hepatită cronică la copii: A. Nivel seric crescut al transaminazelor
A. Arteriografia vaselor hepatice B. Prezenţa hipoalbuminemiei
B. Elastografia ficatului C. Nivel serie crescut al fosfatazei alcaline
C. Biopsia hepatică prin metoda oarbă cu acul Menghini D. Prezenţa hipofibrinogenemiei
D. Sonografia abdominală şi doppler portal E. Prezenţa hipoprotrombinemiei
E. Radiografia abdominală
23. Marcherii sindromului imuno-inflamator în hepatita cronică la
16. Faza replicativă a hepatitei virale cronice D se caracterizează copil sunt următorii:
prin prezenţa următorilor marcheri: A. Hipergamaglobulinemia
A. Prezenţa în ser a anticorpilor antiVHD IgM B. Hipoalbuminemia
B. Prezenţa în ser a ARN VHD C. Nive crescut al imunoglobulinelor serice
C. Prezenţa în ficat a AgHVD D. Leucocitoza şi limfocitoza
D. Prezenţa în ser a HBsAg E. Creşterea titrului complementului C3
 E. Pacienţii rezistenţi la corticoterapie necesită trecere la
24. Care din semnele clinice enumărate mai jos sunt considerate remedii antivirale.
ca manifestări extrahepatice ale hepatitei autoimune la copii:
A. Icterul sclero- tegumentar; 31. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea hepatitelor
B. Artralgii şi artrite; cronice sunt adevărate
C. Vergeturi abdominale violacee; A. Gradul de activitate histologică este determinat de
D. Erupţii cutanate maculo-papuloase; severitatea fibrozei
E. Crioglobulinemie esecţială B. Fibroza hepatică este folosită pentru a clasifica stadiul
bolii
25. Care sunt contraindicaţiile la tratamentul antiviral cu C. Piece-meal necrosis defineşte necroza periportală
interferoni în hepatita virală cronică B la copil : D. Clasificarea hepatitei cronice în funcţie de grad de
A. Prezenţa în sânge a HBeAg pozitiv severitate ţine cont de gradul fibrozei şi al steatozei hepatice
B. Prezenţa semnelor de hepatită autoimună sau a altor E. Bridging necrosis confirmă un grad sever de activitate
maladii autoimune histologică şi defineşte punţile de necroză dintre tractul portal şi
C. Existenţa la pacient a semnelor de tulburări psihice şi vena centrală
comportamentale
D. Sexul femenin 32. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatitele
E. Leucopenia severă, trombocitopenia severă cronice sunt adevarate:
A. Hepatita virală cronică C evoluează rar cu anticorpi anti
26. Factorii predictivi pentru răspunsul favorabil la terapia LKM1
antivirală în HVCC la copil sunt: B. În hepatitele autoimune sunt prezenţi anticorpi anti
A. Nivel crescut de 2-5 ori ale ALAT LKM3 şi AAN
B. Durata mică de evoluţie a HCVC C. Anticorpii antinucleari sunt prezenţi în hepatitele
C. Încărcătura virală VHC joasă; autoimune de tip III
D. Genotip VHC 1a şi 1b D. În hepatitele autoimune tip III sunt prezenţi autoanticorpi
E. Genotip VHC 2 şi 3 antihepatici antiSLA
E. Hepatita autoimună de tip IV evoluează cu antiVHD şi
27. Care din criteriile de mai jos nu sunt caracteristice antiLKM3
diagnosticului de hepatită autoimună la copil?
A. Hipergamaglobulinemia 33. Indicaţi care dintre markeri enumăraţi mai jos reprezintă
B. Prezenţa anticorpilor antinucleari teste serologice diagnostice pozitive pentru hepatita virală
C. Prezenţa markerilor hepatitelor virale VHB sau VHC cronică B :
D. Răspuns favorabil la administrarea corticoterapiei A. ARN-VHD negativ
E. Prezenţa cupruriei, cupremiei, a ceruloplasminei serice B. HBsAg pozitiv
diminuate C. Ag HBc intrahepatic pozitiv
D. Anticorpi anti-HBc IgM
28. Care dintre virusurile hepatice au potenţial demonstrat de E. AgHBe
cronicizare?
A. VHB 34. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la stadiul
B. VHC hepatitelor cronice sunt adevarate:
C. VHA A. Stadiul I reprezintă absenţa fibrozei
D. VHE B. Stadiul I reprezintă fibroză periportală uşoară
E. VHD C. Stadiul III reprezinta fibroză severă si “bridging fibrosis”
D. Stadiul II reprezintă fibroză moderată cu septuri porto-
29. Selectați autoanticorpii specifici pentru hepatitele autoimune portale
la copii: A. Anticorpii anti-muşchi neted (SMA) E. Stadiul III reprezintă fibroză severă şi ciroză
B. Anticorpii antinucleari (ANA).
C. Anticorpii antimitocondriali (AMA). 35. Indicaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la hepatita
D. Anticorpii anti-antigen solubil hepatic (SLA). cronică activă sunt adevarate
E. Anticorpii antimicrozomali hepatici şi renali (LKM). A. Arhitectonică păstrată a structurii lobulului hepatic fără
fără activitate necro-inflamatorie
30. Care din următoarele afirmaţii referitoare la terapia hepatitelor B. Necroză focară în interiorul lobulului hepatic
autoimune sunt adevarate? C. Necroză periportală cu necroză în punţi
A. Corticoterapia reprezintă principalul mijloc terapeutic. D. Procesul inflamator necrotic este extins în interiorul
B. Doza de întreţinere a prednisonului este selectată lobulului hepatic
individual E. Examenul histopatologic relevă prezenţa steatozei
C. Doza de întreţinere a prednisonului poate fi 10 mg/zi hepatice
dacă este asociat cu azatioprina în doza de 50 mg/zi.
D. Azatioprina poate fi folosita în monoterapie, în doză de 36. Hepatita cronică la copil în perioada de remisie se
50 mg/zi. caracterizează prin următoarele semne clinico-paraclinice:
A. ALAT şi ASAT moderat majorate
B. Nivelurile serice ale ALAT şi ASAT normale 3. La hemoragie la copil cu hemofilia A indicaţia optimă este:
C. Prezenţa asteniei, inapetenţei, durerilor în hipocondrul A. plasma proaspăt congelată;
drept B. plasma nativă;
D. Indice de protrombină 95% C. crioprecipitatul;
E. Prezenţa indiceluli de protrombină sub 60% D. masa eritrocitară;
E. masa trombocitară.
37. Care din marcherii indicaţi mai jos semnifică statutul de 4. La tratamentul hemofiliei este contraindicat:
copil vaccinat antiHVB : A. crioconcentratul;
A. Absenţa în ser a HBsAg B. tamponul hemostatic;
B. Prezenţa în ser a antiHBs în titru mai mare de 10 UI/ml C. imobilizarea de scurtă durată a membrului afectat;
C. Absenţa în ser a HBeAg D. aspirina;
E. repaosul fizic.
D. Absenţa în ser a antiHBcor sumar sau IgG
5. Hemofilia A este o boală:
E. Prezenţa antiHBe
A. Autosomal-dominantă;
B. Autosomal-recesivă;
38. Profilaxia specifică a infecţiei cu VHB şi VHD la copii C. X-lincată, recesiv;
include următoarele măsuri: D. Multifactorialpă;
A. Administrarea în primele 12-24 de ore a vaccinului E. Dobîndită.
antiHVB după schema 0,1,2,12 6. Boala Willebrand se caracterizează prin:
B. Administrarea de imunoglobulină specifică antiHVB A. sângerare tip hematom;
C. Vaccinarea antiHVB a nou-născutului peste 48 de ore B. sângerare tip mixt;
după naştere C. sângerare tip vascular – peteşial;
D. Administrarea nou-născutului în primele 48 de ore a D. prognostic nefavorabil;
imunoglobulinei umane E. hemartroze frecvente.
E. Excluderea alimentării la sân a nou-născutului din mamă 7. Penru boala Willibrand nu este caractristic:
A. reducerea factorului VIII: C, VIII:R
cu HBsAg pozitiv
B. adezia trombocitară diminuată la suprafaţa sticlei;
C. agregarea redusă a trombocitelor la ristocetină;
39. Profilaxia infecţiei cu VHC la copiii include următoarele D. trombocitopenia;
măsuri: E. creşterea duratei de sângerare.
A. Vaccinarea antiHVB 8. Parametrul ce nu se modifică în hemofilie este:
B. Utilizarea instrumentariului sterilizat calitativ şi de o A. timpul de coagulare după Le-Wait;
singuraă folosinţă B. nivelul factorului VIII;
C. Evitarea microtraumatismului muco-cutanat, tatuajului, C. timpul tromboplastinei parţial activate;
piersing-ului la adolescenţi D. timpul de recalcificare a plasmei;
D. Individualizarea utilizării obiectelor de uz comun E. numărul de trombocite.
(periuţe de dinţi, foarfece,cercei etc) 9. Pentru hemofilia A nu este caracteristic:
E. Efectuarea analizei generale a sângelui A. Durata de sîngerare crescută;
B. Timpul de coagulare crescut;
C. Timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
40. Profilaxia infecţiei cu VHD la copii include următoarele
D. Durata de sîngerare normală;
măsuri : E. Deficit al factorului VIII.
A. Administrarea imunoglobulieni umane postexpunere 10. Identificaţi cea mai frecventă coagulopatie din următoarele:
B. Vaccinarea şi revaccinarea anti VHB a copiilor A. Hipofibrinogenemia
C. Determinarea antiVHD IgM şi sumar B. Hemofilia A
D. Determinarea cantitativă a ADN VHB C. Hemofilia B
E. Utilizarea instrumentariululu diagnostic sterilizat D. Hemofilia C
calitativ sau de uz unic E. Deficitul de factor V (parahemofilie)
Complement multiplu
1. Tabloul clinic al Hemofiliei include următoarele:
Coagulopatii la copii. Hemofilia. Complement simplu A. hemoragii abundente;
1. Pentru Hemofilie nu este caracteristic: B. hematoame;
A. sângerare de tip hematom; C. hemartroze;
B. hemartroze; D. echimoze şi peteşii;
C. hemoragie tardivă posttraumatică; E. hemoragie peste 1–2 ore după traumă.
D. peteşii şi echimoze; 2. Diagnosticul de hemofilie se stabileşte în baza:
E. număr normal de trombocite.
2. Hemofilia A include deficitul: A. anamnezei eredocolaterale;
B. creşterii duratei sângerării după Duke;
A. factorului IX;
C. consumului redus al protrombinei;
B. factorului VIII;
D. diminuării numărului trombocitelor;
C. factorului XI; E. creşterii timpului de coagulare după Le-White.
D. factorului XII; 3. Pentru hemofilie sunt caracteristice:
E. factorului V.
 A. durata de sângerăre crescută;
B. timpul de coagulare după Le-White crescut;
C. timpul tromboplastinei parţial activate sporit;
D. reducerea adeziei şi agregaţiei trombocitelor;
E. deficitul factorului VIII sau IX.
4. Сonfirmarea tipului de hemofilie se bazează pe:
A. insuficienţa factorului Willibrand;
B. deficitul factorului VIII;
C. deficitul factorului IX;
D. deficitul factorului XII;
E. deficitul factorului XI.
5. Alegeţi afirmaţiile care sunt caracteristice pentru Hemofilie:
A. durata de sîngerare crescută;
B. timpul de coagulare crescut;
C. timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. sîngerare de tip hematom;
E. este o boală genetică.
6. Pentru boala Willebrand sunt caracteristice:
A. scăderea adeziunii trombocitelor;
B. deficitul factorului IX;
C. deficitul factorului XII;
D. deficitul factorului Willibrand;
E. сreşterea timpului de sângerare.
7. Selectaţi afirmaţiile caracteristice pentru boala Willebrand:
A. transmiterea recesivă, X – lincată;
B. transmiterea autosomal – dominant;
C. diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor;
D. tipul mixt de sângerare;
E. hemartroze frecvente.
8. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru hemophilia B:
A. prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor;
B. creşterea timpului tromboplastinei parţial activate;
C. prognosticul pentru viaţă este favorabil;
D. deficitul factorului IX;
E. deficitul factorului XI.
9. Selectaţi afirmaţiile adevărate pentru hemofilie:
A. tip hematom de sângerare;
B. hemartroză – manifestare caracteristică a bolii;
C. tipul mixt de sângerare;
D. hemofilia B este mai frecventă ca hemofilia A;
E. tratamentul de substituţie este esenţial.
10. Determinaţi care indici ai coagulogramei se modifică în
hemofilie:
A. timpul tromboplastinei parţial activat;
B. consumul protrombinei;
C. testul cu etanol;
D. timpul trombinic;
E. timpul recalcificării plasmei.
11. La tratamentul hemofiliei sunt contraindicate:
A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurtă durată a articulaţiei afectate;
C. imobilizare de durată a articulaţiei afectate;
D. transfuzii de sînge;
E. concentrate liofilizate ale f. VIII.
12. Programul de terapie în hemartroza acută la bolnavii cu
hemofilie include:
A. perfuziile de reopoliglucin;
B. administrarea de crioprecipitat;
C. imobilizarea de scurtă durată a articulaţiei;
D. administrarea de heparină;
E. puncţia obligatorie a articulaţiei.
13. Evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării include:
A. Determinarea Timpului Tromboplastinei Parţial
Activate
B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea Timpului Protrombinei
D. Aprecierea nivelului F VIII de coagulare
E. Aprecierea nivelului F IX de coagulare
14. Evaluarea mecanismului extrinsec al coagulării include:
A. Aprecierea Timpului Protrombinei
B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea fibrinogenului
D. Aprecierea F VII
E. Determinarea toleranţei plasmei la heparină
15. Pentru boala von Willebrand sunt caracteristice:
A. Tipul autosomal de moştenire
B. Tipul X-linkat de moştenire
C. Diminuarea funcţiei de adeziune şi agregare a
trombocitelor
D. Creşterea duratei de sângerare
E. Tipul hematom de sângerare
16. Manifestările clinice tipice bolii von Willebrand sunt:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematome
D. Eritem, macule-papule
E. Peteşii, echimoze
17. Boala von Willebrand are următoarele caracteristici:
A. Tipul autosomal de moştenire
B. Afectare izolată a hemostazei primare
C. Afectare izolată a hemostazei secundare
D. Coagulopatie de tip mixt
E. Transmisă X-linkat
Glomerulonefritele la copii. Complement simplu
1. Cs Enumeraţi maladiile care nu pot declanșa
glomerulonefrita acută la copii:
a. vaccinarea DTP
b. boala Fabry
c. varicela
d. rujeola
e. hepatita A
2. Cs Debutul tipic al glomerulonefritei acute
poststreptococice la copii nu este determinat de:
a. sindrom urinar
b. sindrom hipertensiv
c. sindron edematos
d. sindrom de retenție azotată
e. debut cu insuficiență cardiacă
3. Cs Selectaţi agentul etiologic frecvent al glomerulonefritei
acute poststreptococice la copii:
a. virusurile ECHO
 b. stafilococul 10. Cs Selectaţi varianta morfologică ce corespunde
c. streptococul B-hemolitic glomerulonefritei acute rapid progresive?
d. vaccinările a. glomerulonefrita cu schimbări minimale glomerulare
e. alergiile alimentare b. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
4. Cs Marcaţi indicii paraclinici care atestă o evoluție
e. glomerulonefrita difuza sclerozantă
nefavorabilă a glomerulonefritei la copii:
a. leucociturie
b. proteinurie 11. Cs Indicaţi durata evidenței dispanserice la copiii cu
c. hematurie macroscopică glomerulonefrită acută:
d. cilindrurie frecventă a. 2 ani
e. proteinurie neselectivă b.5 ani
c.10 ani
d.15 ani
5. Cs Selectaţi leziunile glomerulare care produc
e.18 ani
proteinurie importantă la copii:
a. la nivel endotelial
12. Cs Pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la
b. la nivelul membranelor bazale
copii nu este caracteristic:
c. la nivelul membranelor subepiteliale
a. hipertensiune arterială
d. la nivelul celulelor epiteliale
b. hematurie
e. la nivel mezangial
c. edeme moderate
d. proteinurie>3,5g/24h
6. Cs Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice e. proteinurie<3,5g/24h
la copii nu include:
a. corticoterapie 13. Cs Selectaţi gradul de proteinurie caracteristic pentru
b. dieta hipoalergică, restrictivă de sare sindromul nefrotic idiopatic la copii?
c. terapie antibacterială a. pâna la 1g/l
d. antiagregante b. 1.0-2.0g/l
e. diuretice c. 2,0-2,5g/l
7. Cs Tratamentul patogenetic al sindromului nefrotic d. 2,5-3,0 g/l
idiopatic la copii se efectuează cu: e. peste 3,5g/l
a. prednisolon
b. diuretice 14. Cs Pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii nu este
c. antihipertensive caracteristic:
d. antibiotice a.hematurie macroscopică
e. antiagregante b.proteinurie
c.hipoalbuminemie
d.edeme generalizate
8. Cs Leziunile glomerulare în glomerulonefrita cronică la e.hiperlipidemie
copii se realizează cel mai frecvent prin mecanism:
a. imune
15. Cs Complicații cardiovasculare ale glomerulonefritei
b. metabolice
acute la copii nu sunt:
c. hemodinamice a.edem pulmonar
d. toxice b.insuficiență cardiacă
e. infecțioase c.nefroscleroză
d.encefalopatia hipertensivă
9. Cs Selectaţi sindromul clinic prin care se manifestă e.hipertensiunea arterială
glomerulonefrita acută cu schimbari minimale glomerulare la
copii: 16. Cs Leziunile fiziopatologice în glomerulonefrita acută
a. nefritic poststreptococică la copii nu sunt determinate de:
b. nefrotic a.depunerea complexelor imune circulante în glomeruli
c. urinar izolat b.activarea locală a complementului
d. nefrotic cu hematurie și hipertensiune arterială c.scăderea filtratului glomerular
e. hematuric d.creșterea permiabilitații filtrului glomerular
e.lezarea podocitelor
17. Cs Sindromul urinar în glomerulonefrita acută e.masive
poststreptococică la copii nu include:
a.hematurie 4. Cm Complicațiile glomerulonefritei la copii sunt
b.proteinurie următoarele:
c.cilindrurie a.edem pulmonar acut
d.celule epiteliale b.traheobronșite
e.hiperosmolaritate c.pneumonii
d.astm bronșic
18. Cs Selectaţi gradul de proteinurie caracteristic pentru e.infarct pulmonar
glomerulonefrita acută cu sindrom nefritic la copii?
a.până la 0,5 g/l 5. Cm Infecția streptococică este demonstrată prin
b. 0,5-3,0 g/l următoarele:
c. absenţa proteinuriei a.titrul ASLO crescut
d.>3,5 g/l b.antihialuronidaza crescuta
e. >3,0 g/l c.culturi faringiene pozitive
d.sumarul urinei
19. Cs Glomerulonefrita cronică la copii nu se manifestă clinic e.puncție bioptică renală
prin:
a.sindrom urinar 6. Cm Marcaţi semnele de gravitate în prognosticul
b.sindrom febril glomerulonefritei acute poststreptococice la copii?
c.sindrom edematos tip nefritic a.edemul pulmonar acut
d.sindrom edematos tip nefrotic b.encefalopatia hipertensivă
e.sindrom hipertenziv c.oliguria peste 50ml/kg/zi
d.clearance-ul creatininei sub 60ml/m2
20. Cs Selectaţi durata dispanserică a copiilor cu e.ureea sanguina sub 49mg/dl
glomerulonefrită cronică:
a.2 ani 7. Cm Selectaţi indicațiile pentru administrarea terapiei cu
b.5 ani anticoagulante în glomerulonefrită la copii?
c.10 ani a.scăderea antitrombinei III
d.toată viața b.hipoglobulinemia
e.pâna la vârsta de 18 ani c.hipoalbuminemia 15-20g/l
d.hiperfibrinogenemia>5g/l
e.hipocalciemie
Complement multiplu
1. Cm Enumeraţi condițiile care favorizează depunerea 8. Cm Diagnosticul diferențial al glomerulonefritei acute
complexelor imune circulante în rinichi în glomerulonefrită al poststreptococice la copii se efectuază cu:
copii: a.sindrom Alport
a.fluxul sanguin majorat b.nefropatie cu IgA
b.suprafața endotelială c.glomerulonefrita cu schimbări minime în glomerule
c.componentele filtrului glomerular d.glomerulonefrita rapid-progresivă
d.leziuni glomerulare e.glomerulonefrita focal-segmentară
e.nivelul crescut al fracțiilor complementului
9. Cm Enumeraţi formele morfologice ale sindromului
2. Cm Enumerați substanțele proinflamatorii care intervin în nefrotic idiopatic la copii:
patogenia leziunilor glomerulare în glomerulonefrită al copii: a.leziuni glomerulare absente sau minimale
a.molecule de adeziune celulară b.proliferarea mezangiului difuz
b.metaboliții reactivi de oxigen c.glomeruloscleroză focală
c.IgE d.glomerulonefrită endocapilară
d.acidul hialuronic e. glomerulonefrită membrano-proliferativă
e.factori de creștere
10. Cm Clasic glomerulonefrita acută la copii evoluează cu
3. Cm Enumerați caracteristicile specifice edemelor de origine următoarele sindroame:
renală la copii: a.sindrom edematos
a.albe b.sindrom algic
b.dure c.sindrom urinar
c.pufoase d.sindrom febril
d.localizare în țesut subcutanat lax bogat e.sindrom hipertensiv
 18. Cm Tratamentul glomerulonefritei acute cu sindrom
11. Cm Sindromul nefrotic impur la copii se caracterizează nefritic la copii include:
prin: a.antibiotice
a.proteinurie neselectivă b.dieta cu reducerea de sare
b.hematurie persistentă c.corticoterapie
c.prognostic nefavorabil d.citostatice
d.proteinurie selectivă e.diuretice
e.complement seric normal
19. Cm Marcaţi investigațiile obligatorii în glomerulonefrita
12. Cm Sindromul nefrotic pur la copii se caracterizează prin: acută la copii:
a.leziuni glomerulare minime sau absente a. creatinina
b.hematurie microscopică persistentă b.hemograma
c.hematurie macroscopică persistentă c.sumarul urinei
d.proteinurie selectivă d.ecografia renală
e.răspuns bun la corticoterapie e.biopsia renală

13. Cm Debutul atipic al glomerulonefritei acute la copii 20. Cm Edemele din sindromul nefrotic la copii sunt
include: determinate de:
a.sindrom urinar a.hipertensiune arterială
b.insuficiență cardiacă b.reducerea presiunii coloid-osmotice
c.insuficiență renală acută c.creșterea permiabilității membranelor bazale glomerulare
d.hipertensiune arterială brutală d.creșterea reabsorbției tubulare de sodiu
e.glomerulonefrită cu sindrom urinar minim e.hipervolemie

14. Cm Enumeraţi semnele urinare specifice sindromului 21. Cm Enumeraţi modificarile biochimice a sângelui în
nefrotic la copii: sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a.cresterea eliminării potasiului a.complement seric scăzut
b.scăderea eliminării sodiului b.hipoalbuminemie
c.absența cilindrilor hialini c.hiponatriemie
d.absența cilindrilor granuloși d.ASLO crescut
e.lipiduria e.colesterol crescut

15. Cm Diselectrolitemia în sindromul nefrotic la copii se 22. Cm Selectaţi criteriile de diagnostic a glomerulonefritei
caracterizează prin: de origine imunocomplexă primară la copii?
a.hiponatremie a.nivel crescut al complexelor immune circulante în ser
b.hipopotasemie b.nivel scăzut al complementului seric
c.hipofosfatemie c.afectarea difuză a ambilor rinichi conform ecografiei renale
d. hipocalcemie d.depozitarea imunoglobulinelor pe membrana bazală
e.hipernatremie glomerulară
e.date ecografice renale de afectare unilaterală a rinichilor
16. Cm Complicațiile tratamentului cu corticosteroizi în
sindromul nefrotic la copii sunt: 23. Cm Prognosticul în formele secundare de sindrom nefrotic
a.retard fizic la copii depinde de:
b.psihoză a.forma clinico-histologică
c.dereglarea somnului b.etiologie
d.hipotensiune c.complicațiile bolii
e.infectii secundare d.complicațiile apărute în rezultatul tratamentului
e.vârsta pacientului
17. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea biopsiei
renale la copii? 24. Cm Eficacitatea tratamentului sindromului nefrotic
a.proteinurie și hematurie de etiologie necunoscută steroidrezistent la copii depinde de:
b.hipertensiune arterială de etiologie necunoscută a. varianta morfologică
c.sindrom nefrotic corticorezistent b.expresivitatea modificărilor tubulo-interstițiale
d. amiloidoză renală c.componentul fibroblastic
e.tuberculoza renală d. mediul de proveniență a pacientului
e. sexul pacientului
25. Cm Tratamentul patogenic și simptomatic al a.canaliculară
glomerulonefritei cronice la copii include următoarele: b.colaptoidă
a.glucocorticoizi c.celulară
b.citostatice d.atipică
c.diuretice e.proliferativă
d.tratament antihipertensiv
e.tratament antihipotensiv 33. Cm Manifestările clinice ale glomerulonefritei
membranoase la copii sunt:
26. Cm Decesul precoce în cursul evoluției glomerulonefritei a.sindrom nefritic
cronice la copii se produce prin: b.sindrom nefrotic
a.insuficiență renală acută c.microhematurie
b.insuficiență cardiacă d.hipotensiune arterială
c.edem pulmonar acut e.macrohematurie
d.insuficiență hepatică
e.edem cerebral 34. Cm Tratamentul sindromului nefrotic cu schimbari
minimale glomerulare la copii în debut include:
27. Cm Marcaţi care medicamente sunt indicate în tratamentul a.prednisolon în doză 2mg /kg/24 h timp de 6 saptămâni
simptomatic a glomerulonefritei acute la copii: b.puls-terapia cu prednisolon
a.macrolide c.citostatice
b.peniciline semisintetice cu acid clavulonic d.terapie simptomatică
c.diuretice e.plasmafereză
d.citostatice
e.antihipertensive 35. Cm Enumeraţi sindroamele caracteristice pentru
glomerulonefrita cronica la copii:
28. Cm Selectaţi criteriile de vindecare în glomerulonefrită la a.sindrom urinar
copii? b.sindrom hipertensiv
a.reluarea diurezei c.sindrom edematos (tip nefritic sau nefrotic)
b.dispariția edemelor d.sindrom de retenție azotată
c.absența modificărilor histopatologice după 6 luni distanță e.sindrom hepato-renal
d.absența hematuriei
e.absența modificărilor histopatologice după 1 an distanță 36. Cm Alegeţi regimul alimentar pentru bolnavii cu sindrom
nefrotic la copii:
29. Cm Enumeraţi maladiile care se manifestă prin a.aport proteic 2-3g/kg/zi
sindromul nefrotic secundar la copii: b.dieta fără proteine
a.sindromul Alport c.dieta hiposodată
b.sindromul Down d.lichide reduse doar la prezența edemelor masive
c.sindromul Orbeli e.alimentație bogată în lipide
d.displazie hipoplastică renală
e.mucoviscidoză 37. Cm Enumeraţi criteriile diagnostice pentru sindromul
nefrotic idiopatic la copii:
30. Cm Tabloul clinic al glomerulonefritei membrano- a.edeme generalizate
proliferative la copii injclude următoarele: b.proteinuria>3.5g/24h
a.sindrom nefrotic c.proteinuria pâna la 1g/24h
b.hipertensiune arterială d.hipoalbuminemia
c.hematurie e.hipercolesterinemie
d.hipotensiune arterială
e.sindrom nefritic 38. Cm Precizaţi contraindicațiile biopsiei renale la copii:
a.anevrism al arteriei renale
31. Cm Selectaţi complicațiile terapiei cu diuretice la copii: b.rinichi unic
a.dereglări electrolitice c.insuficiență renală terminală
b.ototoxicitate d.hipertensiune arterială
c.alcaloze metabolice e.tuberculoză renală
d.calcificate în rinichi
e.hiperkaliemie 39. Cm Marcaţi factorii declanșatori ai leziunilor glomerulare
imune în glomerulopatii la copii:
32. Cm Marcaţi variantele morfologice ale glomerulonefritei a. complexe immune circulante
focal-segmentare la copii: b. complexe immune ,,in situ’’
c. trombocite 7. Cs Determinaţi ce este characteristic pentru gastrita atrofîcă la
d. anticorpi antimembrană bazală glomerulară copii:
e. reacții imune de tip celular A. Hiperaciditate gastrică
B. Metaplazie gastrică
C. Hipoaciditate gastrică
40. Cm Enumeraţi complicațiile evoluției sindromului D. Edeme şi ascită
nefrotic la copii? E. Hemoragie digestivă superioară
a.șoc hipervolemic
b.fenomene trombotice 8. Cs Evidenţiaţi agentul patogen cauzal al gastritei cronice la
c.infecții ale tractului urinar copii:
d.insuficiență renală cronică A. Candida albicans
B. Echerihia coli
e.hidrotorax masiv
C. Iersinia
D. Streptococul piogen
E. Helicobacter pylori
Gastrita cronică la copii. Boala ulceroasă la copii.
Complement simplu 9. Cs Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare
1. Cs. Indicaţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice care nu pentru diagnosticul gastritei cronice la copii:
face parte la copil: A. Radiologic
A. Prostaglandinele B. Histopatologic
B. Stratul de mucus C. Endoscopic
C. Bicarbonatul local D. Bacteriologic
D. Fluxul sanguin local E. Clinic
E. Bifido- şi lactobacteriile
10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi
2. Cs Marcaţi mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii confirmată prin toate testele, în afară de:
ulceroase la copii: A. Coprocitogramei
A. Predispoziţia ereditară B. Determinării titrului de anticorpi
B. Micşorarea debitului cardiac C. Testului ureazei
C. Micşorarea nivelului amilazei serice D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
D. Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie şi de protecţie E. Testului respirator cu urează marcată
E. Creşterea nivelului hormonului tireotrop în singe
11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul characteristic
3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt (patognomic) este pirozisul, de sine stătător:
următoarele, în afară de forma: A. Ulcerul duodenal
A. Primară B. Dispepsia funcţională
B. Superficială C. Gastroduodenita cronică
C. Atrofîcă D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
D. Hipertrofică E. Pancreatită
E. Erozivă
12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide
4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii gastrice la copii:
ulceroase la copii: A. Bicarbonatul
A. Hemoragia digestivă superioară B. Histamina
B. Peritonita C. Secretina
C. Penetraţia D. Somatostatina
D. Stenoza piloroduodenală E. Gastrina
E. Malignizare 13. Cs Indicaţi cel mai constant simptom al ulcerului duodenal la
copii:
5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de A. Vărsătura alimentară
agresiune asupra mucoasei gastrice la copii: B. Hematemeza
A. Pepsinogenul C. Durerea abdominală
B. Secreţia locală de bicarbonaţi D. Senzaţia de greaţă
C. Acidul clorhidric E. Scăderea ponderală
D. Refluxul gastriesofagian
E. “Helicobacterii pyloriul” 14. Cs Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric
la copii:
6. Cs Precizaţi cum este gastrita autoimună la copii, după aspectul A. Durerea epigastrică
histologic: B. Vărsătura alimentară
A. Superficială C. Meteorismul abdominal
B. Hipertrofică D. Anorexia
C. Eozinofilică E. Greaţa
D. Atrofîcă
E. Metaplazica 15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul
ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia 4. Cm Enumeraţi factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice la
D. Nivelul seric de gastrină copii:
E. Endoscopia A. Sărurile biliare
B. Producţia locală de bicarbonat
16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului C. Acidul clorhidric
inflamator în gastrita cronică „H.Pylori”: D. Microcirculaţia sanguină locală
A. Antrumul E. Pepsinogenul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare 5. Cm Enumeraţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice şi
D. Curbura mică duodenale la copii:
E. Cardia A. Pepsinogenul
B. Prostaglandinele
17. Cs Stabiliţi care este mecanismul de acțiune a C. Sărurile biliare
omeprazolului: D. Microcirculaţia sanguină locală
A. Blocarea pompei protonice E. Producţia locală de bicarbonate
B. Blocarea receptorilor gastrinici
C. Blocarea receptorilor histaminici-Н2 6. Cm Precizaţi care din următoarele caracteristici ale
D. Blocarea receptorilor colinergici “Helicobacter pylori” sunt corecte:
E. Blocarea receptorilor H1 histaminici A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau C. Este o bacterie gram-pozitivă
duodenal la copii: D. Calea de transmitere este hematogenă
A. Nișa ulceroasă E. Calea de transmitere este fecal-orală
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică 7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric în mediu acid gastric a “Helicobacter pylori” :
E. Tranzitul bulbar accelerat A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
19. Cs Determinaţi prin ce se manifestă ritmicitatea durerilor C. Secretarea proteazei
abdominale în cazul ulcerului duodenal: D. Creşterea fluxului sanguin local
A. Dureri, ce apar primăvara-iarna E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute după alimentație 8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore după alimentație sau noaptea “Helicobacter pylori” la copii:
E. Durerea nu este ritmică A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
20. Cs Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
la copiii, care se află la tratament cronic cu prednisolon: D. Determinarea elastazei serice
A. Omeprazol E. Testul ureazei
B. De-nol
C. Preparate ce conţin Ferum 9. Cm Stabiliţi ce include tratamentul patogenetic al bolii
D. Acid ursodezoxicolic ulceroase la copii:
E. Pangrol A. Inhibitorii producţiei de prostaglandine
B. Antiinflamatoare nonsteroidiene
Complement multiplu. C. Neutralizarea secreţiei acide gastrice
1. Cm Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la D. Protejarea mucoasei gastrice
copii: E. Inhibarea secreţiei gastrice
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita 10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia
C. Pancreatita antisecretorie în cadrul bolii ulceroase la copii:
D. Lamblioza A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
E. Insuficienţa cardiacă B. Anticolinergicele selective
2. Cm Alegeţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii: C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
A. Superllcială D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
B. Atrofică E. Inhibitorii pompei de protoni
C. In focar
D. Flegmonoasă 11. Cm Selectaţi formele morfologice ale gastritei cronice la
E. Metaplazică copii:
3. Cm Selectaţi care din preparatele enumerate se referă la H2- A. Superficială
histaminoblocatori: B. Atrofică
A. Ranitidina C. Displastcă
B. Famotidina D. Hiperplastică
C. Omeprazolul E. Metaplazică
D. Maaloxul
E. Lansoprazolul
12. Cm Secreţia acidă gastrică este stimulată de următoarele, în 1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză și ce îi recomandați
afară de: mamei?
A. Cafea, ceai A. Sistarea tratamentului
B. Vin, bere B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Calciu administrat oral C. Administrarea antidiareicelor
D. Grăsimi D. Efect advers al claritromicinei
E. Hiperglicemie E. Continuarea tratamentului

13. Cm Marcaţi funcţiile gastrice: 21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul
A. Sectretorie ulcerului indus de AINS:
B. De concentrare A. Inhibitorii pompei protonice
C. Motorie B. Blocantele receptorilor histaminici H2
D. Filtrare C. Prostaglandinele
E. Imună D. Amoxacilina
E. Claritromicina
14. Cm Indicaţi preparatele cu acţiune antihelicobacter la copii:
A. Famotidina 22. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu
B. Almagel boală ulceroasă:
C. Preparatele de bismut A. Acutizarea ulcerului
D. Amoxacilina B. Ulcerul primar depistat
E. Claritromicina C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
15. Cm Precizaţi care din următoarele semne caracterizează E. Mai mult de 2 acutizări pe an
“Helicobacter Pylori”:
A. Este bacil gram pozitiv 23. Cm Indicaţi care sunt variantele de tratament a bolii ulceroase
B. Este bacil gram negativ la copii:
C. Posedă flagele A. Nemedicamentos
D. Are formă spiralată B. Chirurgical
E. Are formă ovoidă C. Medicamentos
D. Biologic
16. Cm Stabiliţi care din următoarele semne pot fi depistate la E. Endoscopic
FEGDS:
A. Localizarea ulcerului 24. Cm Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează
B. Extinderea ulcerului diagnosticul diferențial al gastritei cronice la copii:
C. Complicațiile ulcerului A. Hepatita cronică
D. Răspunsul la tratament B. Pancreatita acută
E. Următoarea recidivă C. Dereglările funcționale
D. Boala ulceroasă
17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric E. Colita ulceroasă
sau duodenal la copii
A. Nișa ulceroasă 25. Cm Precizaţi principiile de tratament a gastritei cronice la
B. Bulbul în formă de trifoi copii:
C. Atonia gastrică A. Antacide
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric B. Eradicarea „H.Pylori”
E. Tranzitul bulbar accelerat C. Corecția dereglărilor motorii
D. Ameliorearea proceselor metabolice a mucoasei
18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de E. Reepitelizrea defectului ulceros
tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina 26. Cm Notaţi care sunt cele trei simptome, care mai frecvent se
B. Omeprazolul întîlnesc în boala ulceroasă:
C. Metronizolul A. Asteno-vegetativ
D. Tetraciclina B. Icteric
E. Claritromicina C. Dispeptic
D. Algic
19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart E. Edematos
(linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul 27. Cm Marcaţi stadiile de evoluție endoscopică a ulcerului:
B. Amoxacilina A. Durere acută
C. Claritromicina B. Epitelizare
D. Tetraciclina C. Cicatrizarea
E. Levofloxacina D. Recidivarea
E. Stenoză
20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia
antiulceroasă standart (amoxacilină, claritrimicină, lansoprazol), 28. Cm Numiți factorii cauzali a gastritelor acute primare
afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei (exogene):
avea A. Infecțioși
B. Medicamentoși 37. Cm Tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal se
C. Chimici efectuează - in complex şi individual pe etape. Numiți-le:
D. Alergeni alimentari A. Terapia acutizării afecţiunii;
E. Insuficiența renală acută B. Tratament de intreţinere;
C. Cura profilactică;
29. Cm Numiți formele speciale de gastrită cronică: D. Tratamentul balnear
A. Eozinofilică E. Tratament de inducer
B. Limfocitară
C. Granulomatoasă 38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de
D. Atrofică patologie gastro-duodenală:
E. Cu „H. Pylori” A. 1a
B. 1b
30. Cm Stabiliţi ce prevede tratamentul gastritelor acute: C. 2
A. Eliminarea agentului cauzal D. 8
B. Rehiratare adecvată E. 10
C. Spasmoliticele miotrope
D. Antibioticele 39. Cm Marcaţi testele obligatorii, în cadrul dispensarizării
E. Antacidele copiilor cu boală ulceroasă:
A. FEGDS
31. Cm Determinaţi ce se depistează la examninarea endoscopică B. Testul pentru H. Pylori
în cazul gastritei cronice H. Pylori pozitiva la copii: C. USG organelor abdominal
A. Hiperemia D. Radioscopia stomacului
B. Edemul E. Exmenul baritat al stomacului
C. Hipertrofia pliurilor
D. Leziunea circulară sau ovală, ce trece de lamina musculară 40. Cm Indicaţi tipurile gastritei cronice, după localizare:
E. Deformarea bulbului duodenal A. Antrală
B. A corpului gastric
32. Cm Stabiliţi prin ce se evaluează funcția incretorie la copii: C. Pangastrită
A. Evaluarea pepsinogenului sanguin D. Cardială
B. Evaluarea pepsinogenului urinar E. Bulbară
C. Examenul endoscopic
D. Testul cu urează
E. Examenul radiologic baritat
Febra reumatismală acută (FRA) la copii. Complement Simplu.
33. Cm Indicaţi clasificarea metodelor de diagnostic a H. Pylori 1. Numiţi picul de vârstă al debutului febrei reumatismale acute:
A. Invazivă a. 3-7 ani
B. Directă b. 5-15 ani
C. Indirectă c. 13-17 ani
D. Neinvazivă d. 2-10 ani
E. Probabilă e. 10-18 luni

34. Cm Precizaţi cu ce medicamente poate fi efectuată corecția 2. Notaţi agentul etiologic al Febrei reumatismale acute:
dereglărilor motorii în gastrita cronică la copii: a. Stafilococul aureus
A. Spasmolitice b. Streptococul epidermidis
B. Prokinetice c. Streptococul β-hemolitic grup A
C. Antidiareice d. Streptococul β-hemolitic grup B
D. Antiflatulente e. Enterococ
E. Inhibitorii pompei protonicce
3. Precizaţi la câte săptămâni după suportarea unei
35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în faringoamigdalite streptococice se poate dezvolta Febra
aprecierea bolii ulceroase: reumatismală acută?
A. Afecțiune de etiologie complexă a. 2-4 săptămâni
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale b. 2-4 luni
C. Are ca leziune comună ulceraţia, c. 1-2 săptămâni
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei d. 3 luni
gastrice sau duodenale în punctele de rezistenţă minimă. e. 5-6 săptămâni
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului
4. Determinaţi mecanismul patogenetic de dezvoltare al Febrei
36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia reumatismale acute.
digestivă superioară din ulcer gastric sau duodenal la copii: a. Autoimun
A. Sindrom Mallory- Weiss b. Infecţios
B. Siondrom Zolinger-Ellison c. Necunoscut
C. Gastrita hemoragică d. Alergic
D. Colita ulceroasă e. Imunologic
E. Diverticul esofagian
5. Menţionaţi care nu este criteriu major de diagnostic al febrei
reumatismale acute la copii:
a. Poliartrita 5. Determinaţi caracteristicile nodulilor subcutanaţi Meynet în
b. Artralgii Febra reumatismală acută:
c. Coreea a. Localizarea în hipoderm
d. Noduli subcutanaţi b. Sunt nedureroşi
e. Eritem marginat c. Sunt proeminenţi deasupra oaselor în zonele de extensie
d. Sunt aderenţi
6. Precizaţi care nu este criteriu minor de diagnostic al Febrei e. Sunt dureroşi
reumatismale acute la copii:
a. Febra 6. Precizaţi caracteristicile eritemului marginat în Febra
b. Artralgii reumatismală acută:
c. Leucocitoza a. Reprezintă zone eritematoase
d. Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă b. Este localizat pe torace, porţiunile proximale ale membrelor
e. Coreea c. Este migratoriu
d. Se albeşte la presiune
7. Numiţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră e. Este pruriginos
reumatismală acută cu cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani 7. Menţionaţi manifestările pleuropulmonare în Febra
b. 5 ani sau până la vârsta de 20 ani reumatismală acută:
c. Toată viaţa a. Pneumonie interstiţială
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani b. Vasculită pulmonară
e. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani c. Pneumonie prin aspiraţie
d. Pleurezie fibrinoasă
8. Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră e. Pleurezie exudativă
reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani 8. Determinaţi caracteristicile Coreei Sydenham în Febra
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani reumatismală acută:
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani a. Apare mai frecvent la fete
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani b. Apare în special la vârsta de 9–14 ani
e. Toată viaţa c. Apare după 2-6 luni de la infecţia streptococică
d. Apare după 2-4 săptămâni de la infecţia streptococică
e. Are risc de afectare de durată
Complement Multiplu.
1. Menţionaţi caracteristicile artritei în Febra reumatismală 9. Menţionaţi caracteristicile coreei Sydenham în Febra
acută: reumatismală acută:
a. Afectarea articulaţiilor mari şi medii a. Manifestările coreei apar treptat
b. Afectare articulară multiplă b. Mişcări involuntare, bruşte, repetitive
c. Afectare articulară migratorie c. Mişcări coordonate ale membrilor
d. Artrită erozivă d. Grimase, zâmbete inadecvate
e. Afectarea articulaţiilor mici e. Mişcările sunt accentuate de emoţii şi activitate fizică

10. Precizaţi semnele miocarditei difuze în Febra reumatismală

2. Numiţi criteriile majore de diagnostic ale Febrei reumatismale acută:
acute: a. Dispnee la efort fizic minimal
a. Cardită b. Atenuarea zgomotului I
b. Coreea Sydenham c. Suflu sistolic
c. Eritem marginat d. Suflu diastolic
d. Artralgii e. Cardiomegalie
e. Leucocitoză
11. Menţionaţi caracteristicile procesului inflamator activ în Febra
3. Notaţi criteriile minore de diagnostic ale Febrei reumatismale reumatismală acută:
acute: a. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi
a. Artralgii Proteinei -C reactive
b. Febră b. Creşterea globulinelor
c. Cardită c. Leucocitoză
d. Creşterea intervalului PR la Electrocardiogramă d. Creşterea fibrinogenului
e. Creşterea valorilor Vitezei de sedimentare a hematiilor şi e. Trombocitoză
Proteinei -C reactive
12. Numiţi criteriile de confirmare ale infecţiei streptococice în
4. Precizaţi criteriile de clasificare ale Febrei reumatismale Febra reumatismală acută:
acute: a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
a. Conform sindromului clinic b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
b. Conform gradului de activitate c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidază
c. Conform evoluţiei d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
d. Conform stadiului Insuficienţei cardiace cronice (NYHA) e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN
e. Conform prezenţei infecţiei streptococice
13. Determinaţi condiţiile de stabilire a diagnosticului de Febră
reumatismală acută: c. Dereglarea echilibrului între termogeneză şi
a. 2 criterii majore+o dovadă a infecţiei streptococice
termoliză
b. 1 criteriu major+2 criterii minore+ o dovadă a infecţiei
streptococice d. Activitatea fizică
c. 1 criteriu major+3 criterii minore+ o dovadă a infecţiei
streptococice e. Somnul
d. 2 criterii majore+ 2 criterii minore
e. 1 criteriu major+1 criteriu minor+ o dovadă a infecţiei 3. CS Precizaţi mecanismul prin care nu se realizează
streptococice
termoliză la copii
14. Menţionaţi scopurile tratamentului medicamentos în Febra a. Evaporare
reumatismală acută:
a. Eradicarea infecţiei streptococice şi profilaxia ei b. Vasoconstricţie
b. Supresia inflamaţiei în răspuns autoimun
c. Tratamentul Insuficienţei cardiace congestive c. Radiaţie
d. Diminuarea semnelor de activitate a maladiei
e. Vitaminoterapia şi fortificarea imunităţii umorale d. Convecţie

e. Conducţie
15. Precizaţi managementul coreei Sydenham în Febra
reumatismală acută la copii: 4. Precizaţi care dintre următoarele nu este pirogen-exogen:
a. Tratament antibacterian
b. Tratament antiinflamator a. Citokine pirogene
c. Benzodiazepine
d. Corticosteroizi b. Endotoxine bacteriene
e. Imunosupresoare c. Virusurile
16. Numiţi complicaţiile tipice ale Febrei reumatismale acute: d. Medicamente
a. Insuficienţa cardiacă congestivă
b. Endocardită infecţioasă e. Substanţe toxice
c. Tromboză intracavitară
d. Poliartrită 5. Selectaţi dintre urmăzoarele substanţa pirogen-endogen:
e. Coreea Sydenham a. Medicamente
17. Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Febră b. Bacterii
reumatismală acută:
a. Adresare primară cu semne clinice de Febră reumatismală c. Endotoxine bacteriene
acută
b. Adresare primară cu semne clinice de recădere a bolii d. Cytokine pirogene
c. Comorbidităţi importante e. Reacţia antigen-anticorp
d. Nodulii subcutanaţi
e. Eritem marginat 6. Selectaţi care dintre următoarele creşte nemijlocit pragul

de reglare al centrului hipotolamic în febra la copii:

Febra şi sindromul hipertermic la copil. a. Endotoxinele bacteriene

CS b. Unele medicamente

1. Precizaţi unde este localizat centrul de termoreglare: c. MAcrofagele

A. Hipotalamus d. Leucotrinele

B. Ochi e. ProsFaglandina E

C. Măduva spinării 7. Precizaţi care din următoarele nu produc pirogene-

D. Cerebel endogene:

E. Hipofiză a. Macrofagele

2. CS Selectaţi mecanismul determinant în febră la copii: b. Monocitele

a. Hipodinamia c. Prostaglandinele E

b. Alimentaţia artificială d. Celulele maligne

e. Destrucţia tisulară
8. Selectaţi preparatul de prima intenţie în febră la copil: c. Repetarea crizelor în intervalul

a. Acidul acetilsalicilic d. Prezintă risc de sechele neurologice

b. Diclofenacul e. Pot fi generalizate şi unilaterale

c. Paracetamolul 14. Selectaţi preparatul de prima alegere în tratamentul crizei

d. Pipolfenul de convulsii febrile la copil:

e. Analgina a. Diazepam

9. Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include: b. Glucoza

a. Descoperirea tegumentelor (dezbrăcarea) c. Prednizolon

b. Ştergere pielii cu un burete înmuiat în apă caldă d. Peridoxin

c. Acetaminofen e. Dimedrol

d. Ibuprofen 15. Precizați calea preferenţială de administrare a

e. Acid acetilaminosalicilic diazepamului în convulsii la sugari la etapa prespital:

10. Care din afirmaţii nu este corectă în tratamentul unei stări a. Intravenoasă

febrile la copil: b. Intrarectal

a. Preparatul de prima alegere este acetaminofenul c. Intramuscular

b. Calea preferenţială de administrarea acetaminophen d. Prin sondă nazogastrică

eate parenterală e. Percutant

c. Preparat de alternativă este ibuprofenul Complement Multiplu.

d. Se va trata obligator cauza febrei 1. Termogeneza se realizează prin următoarele:

e. Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizicale) a. Activarea proceselor metabolice

11. Pentru convulsiile febrile ale copilului mic nu este b. Convecţie

characteristic: c. Evaporare

a. Apar doar în context febril d. Creşterea tonusului muscular

b. Au durată scurtă, de obicei sub 15 minute e. Scăderea tonusului muscular

c. Sunt tonico clonice generalizate 2. Termoliza se realizează prin următoarele:

d. Apar între vârsta 6 luni – 5 ani a. Radiaţie

e. Prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele b. Convecţie

intercritice c. Conducţie

12. Precizaţi ce nu este characteristic pentru convulsiile d. Evaporare

febrile simple la copii: e. Vasoconstricţie

a. Sunt tonico clonice generalizate 3. Enumeraţi mecanismele fiziologice în termoliza la copii

b. Criza este scurtă, sub 15 min. a. Activitate muscular crescută

c. Criza este unilateral b. Frisonul

d. Starea neurologică normal postcritică c. Vasodilataţia preiferică

13. Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic: d. Transpiraţia

a. Apar în afara unui context febril e. Convecţie

b. Durata prelungită a crizei

4. Enumeraţi mecanismele de realizare a termogenezei la d. Trunchiul cerebral

copii: e. Hipotalamusul posterior

a. Frisonul 10. Selectaţi de la care nivele primesc informaţii centrii de

b. Intensificarea proceselor metabolice termoreglare la copii:

c. Transpiraţia excesivă a. Piele

d. Vasoconstrucţia periferică b. Muşchi

e. Activitate muscular crescută c. Fanere (păr, unghii)

5. Selectaţi substanţele pirogene- exogene la copii: d. Epiteliu ciliar

a. interleukina 8 e. Mediul intern

b. Endotoxinele bacteriene 11. Notaţi glandele endocrine care intervin în procesul de

c. Leucotrienele termogeneză la copii:

d. Medicamente A. Pancreasul

e. Substanţe hormonale B. Tiroida

6. Enumeraţi examenele paraclinice de prima intenţie în C. Hipofiza

febră la copii: D. Suprarenalele

a. Protein C reactivă E. Ficatul

b. Aprecierea statusului imun 12. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la hipertermie la

c. Radiografia pulmonară copil:

d. Examenul sumar de urină a. Este păstrat echilibrul termogeneza – termoliza.

e. Cistografia micţională b. Este dereglat echilibrul termogeneza-termoliza

7. Selectaţi remediile antipiretice la copii cu febră: c. Se datorează acumulării de căldură exogenă

a. Diazepamul d. Se datorează acumulării de căldură endogenă

b. Paracetamolul e. Nu se întâlneşte la copii

c. Acidul acetilaminosalicilic 13. Examinarea bacteriologică este necesară în următoarele

d. Diclofenacul stări febrile la copii:

e. Ibuprofenul a. Infecţii virale acute

8. Enumeraţi metodele generale de asistenţă la copil cu b. Dureri în abdomen cu diaree

febră: c. Erupţia dinţilor

a. Oferirea de lichid suplimentar d. Otită acută

b. Loţiuni cu apă caldă e. Dureri în regiunea lombară

c. Loţiuni cu alcool sau acid acetic 14. Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele

d. Aerisirea şi umidifierea mediului manifestări:

e. Frecventarea colectivităţilor a. Durează peste 15 minute

9. Precizaţi unde sunt localizaţi centrii termoreglării la copii: b. Pot genera status convulsiv

a. Cerebel c. Nu se repetă în serie în aceeaşi zi

b. Corpul colos d. Adesea sunt unilateral

c. Hipotalamusul anterior e. Apar în afara unui context febril

15. Convulsiile febrile simple la copii au următoarele b. Sulfatul de magneziu

caracterisitic: c. Diazepamul

a. Anamneza neurologică negativă d. Fenobarbitalul

b. Apar în context de febră e. Fenitoina

c. Primar generalizate

d. Durează peste 15 minute

Maladiile căilor biliare la copii. Disfuncţia vezicii biliare.
e. Se repetă în aceeaşi zi Colecistitele la copii

16. Pierderile fiziologice de căldură se produc prin

următoarele: 1. Cs Notaţi factorul etiologic definitoriu în colecistita acută la

copii:
a. Iradiere A. Factorul alimentar
B. Traumatismele
b. Termogeneză
C. Efortul fizic
c. Convecţie D. Stesul neuropsihic
E. Facorul infecţios
d. Evaporare

e. Conducţie 2. Cs Notaţi factorul principal ce contribuie la stimularea

17. Variaţiile nictimerale ale temperaturii corporale la copil evacuării bilei:
A. Secretina
sunt determinate de: B. Amilaza
C. Colecistokinina
a. Temperatura mediului
D. Gastrina
b. Activitatea fizică E. Sfincterul Oddi

c. Activitatea sistemului endocrine 3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este
indicat tratamentul chirurgical:
d. Culoarea pielii
A. Gangrenoase
e. Tranzitul gastrointestinal B. Catarale
C. Eritematoase
18. Enumeraţi cauzele sindromului febril la copii: D. Granulomatoase
a. Luxaţia congenital de şold E. Nespecifice

b. Infecţii virale 4. Cs Tratamentul în cazul colicistitei acute la copii nu include:

A. Antibioticele
c. Infecţii bacteriene
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
d. Febră metabolică C. Antispasticele
D. Analgezicele
e. Hipocalcemia E. Regimul igieno – dietetic
19. Enumeraţi cele mai frecvente cauze ale sindromului febril
5. Cs Precizaţi crae formă de colecistită acută evoluează cel mai
la sugari: uşor:
A. Flegmonoasă
a. Otita B. Gangrenoasă
b. Pneumonia C. Nespecfică
D. Catarală
c. Infecţia tractului urinar E. Specifică
d. Rahitismul
6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară
e. Anemia carenţială poate fi asociată cu deficienţe
clinice manifeste ale:
20. Precizaţi preparatele în tratatmentul stării de rău epileptic A. Vitaminelor A,D, şi K
B. Vitaminelor B şi C
la copii:
C. Proteinelor
a. Dexametazonul D. Glucidelor
E. Potasiului
 D. Vezica biliară este mică în volum
7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru E. Atrezia căilor biliare intrahepatice
decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală 15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic
B. Radiografia abdominală simplă pentru diskineziile biliare hipotone la copii:
C. Ecografia veziculei biliare A. Durerile surde, disconfortul în hipocondrul drept
D. Scintigrafia radioizotopică B. Greţurile, inapetenţă
E. Tomografia computerizată abdominală C. Gustul amar matinal
8. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la bolnavii cu D. Durerea acută, violentă
colecistită cronică în remisiune: E. Meteorism, constipaţia
A. VSH mărit 16. Cs Etiologia diskineziilor căilor biliare la copii este, cu
B. Leucocitoză excepţia:
C. Anemie A. Disfuncţiei neurovegetativă
D. Este în limitele normei B. Hepatitei virală suportată
E. Prezintă modificări nespecifice C. Traumatismelor
D. Alergiei alimentară
9. Cs Criteriile ecografice pentru colecistită cronică sunt E. Maladiilor endocrine
următoarele, cu excepţia:
A. Măririi dimensiunilor vezicii biliare 17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea diskineziilor
B. Îngroşării (≥3mm) şi deformării pereţilor vezicii biliare căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:
C. Indurării şi/sau stratificării pereţilor vezicii biliare A. Modului sedentar de viaţă
D. Micşorării în dimensiuni a vezicii biliare B. Traumei plexului solar
E. Neomogenităţii cavităţii vezicii biliare C. Anomaliilor vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţiei ereditară
10. Cs Acuzele pacienţilor cu colecistită cronică sunt, în afară de : E. Cistită
A. Cefalee
B. Subfebrilitate 18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică
C. Greaţă pentru diskineziile biliare hipertone (hiperkinetice) la copii:
D. Scaun instabil A. Greţuri, vărsături bilioase
E. Febră 39-40 0 C B. Durere acută, colicativă în hipocondriul drept
C. Durere acută, colicativă în hipocondriul stâng
11. Cs Precizaţi în ce situaţii se indică regimul la pat în caz de D. Dureri în hipocondrul drept la efort fizic
colecistită cronică: E. Durerea survine postprandial, după stres
A. În prezenţa febrei şi a sindromului dolor
B. La dispariţia febrei şi a sindromului dolor 19. Cs Precizaţi ce nu va include Tratamentul diskineziilor
C. La dispariţia febrei hipotone biliare la copil:
D. La dispariţia sindromului dolor A. Spasmoliticele
E. În remisiune B. Drenajele (sondaj) biliare
С. Regimul igieno-dietetic
D. Fizioterapia tonizantă
12. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la bolnavii cu E. Medicaţia prokinetică
diskinezii biliare:
A. VSH mărit 20. Cs Precizaţi ce nu va include tratamentul diskineziilor biliare
B. Leucocitoză hipertone la copil:
C. Anemie A. Regim igieno-dietetic
D. Este în limitele normei B. Drenajele (sondaj) biliare
E. Prezintă modificări nespecifice C. Spazmoliticele
D. Preparatele coleretice
13. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru diskinezia biliară E. Neurotropele-sedative
hipertonă-hiperkinetică la copii:
A. Hipotonia sf. Oddi
B. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi crescute Complement multiplu
C. Hipotonia vezicii biliare
D. Vezica biliară este mărită în volum 1. Cm Determinaţi care poate fi etiologia colecistitelor acute:
E. Dureri surde, sâcâitoare A. Bacteriană
B. Virală
14. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru diskinezia căilor C. Parazitară
biliare tip hipoton-hipokinetic la copii: D. Autoimună
A. Spasmul sf. Oddi E. Alimentară
B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare
C. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi sunt scăzute 2. Cm Marcaţi care sunt căile de emergenţă a infecţiei spre vezica
biliară:
A. Hematogenă
B. Limfogenă 10. Cm Determinaţi ce include tratamentul formelor uşoare de
C. Ascendentă din duoden colecistite acute la copii:
D. Transcutană A. Regim la pat
E. Prin inoculare directă B. Masa Nr. 5 după Pevzner
C. Terapie infuzională
3. Cm Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru D. Antiboticoterapie
declanşarea colecistielor acute: E. Spasmolitice
A. Inflexiuni la diferite nivele ale vezicii
B. Septuri intravezicale 11. Cm Marcaţi formele colecistitelor cornice, după etiologie:
C. Normokinezia căilor bliare A. Genetice
D. Hipofuncţia pancreatică exocrină B. Neinfecţioase
E. Hipermotilitatea gastrică C. Termice
D. Infecţioase
4. Cm Notaţi sindroamele clinice ce descriu un caz tipic de E. Actinice
colecistită acută la copii:
A. Sindromul dolor abdominal 12. Cm Stabiliţi ce cauzează colecistitele cronice infecţioase:
B. Sindromul hemoragic A. Virusurile
C. Sindromul dispeptic B. Fungii
D. Sindromul de intoxicaţie C. Bacteriile
E. Sindromul edematos D. Protozoarele
E. Chlamidiile
5. Cm Precizaţi prin ce se caracterizează sindromul dureros
abdominal în cazul colecistitei acute la copii: 13. Cm Notaţi cauzele neinfecţioase ale colecistitelor cronice:
A. Durerea suprapubiană A. Litiaza biliară
B. Durerea localizată în hipocondrul stâng B. Refluxul duodeno gastral
C. Durerea localizată în hipocondrul drept C. Refluxul duodeno-biliar
D. Durerea poate iradia în hemitoracele drept D. Reacţiile alergice în diatezele atopice
E. Durerea poate iradia în hemitoracele stîng E. Colitele cronice

6. Cm Marcaţi semnele clinice pozitive în cazul colecistitei acute 14. Cm Selectaţi formele colecistitelor cronice:
la copii: A. Calculoase
A. Merphy B. Icterice
B. Ortner C. Acalculoase
C. Kehr D. Nedefinite
D. Lepine E. Anicterice
E. Giordano
15. Cm Marcaţi factorii predispozanţi în dezvoltarea colecistitelor
7. Cm Notaţi formele clinice de colecistită acută la copii: cronice:
A. Catarală A. Disbacterioza intestinală
B. Flegmonoasă B. Discoliile
C. Gangrenoasă C. Esofagita de reflux
D. Granulomatoasă D. Anomaliile de dezvoltare ale vezicii şi căilor biliare
E. Eroziă E. Colitele cronice

8. Cm Precizaţi care sunt modificările hematologice, caracteristice 16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul
pentru colecistita acută bacteriană la copii: colecistitei cronice:
A. Eritrocitoza A. Dispeptic.
B. Anemia B. Algic.
C. Leucocitoză C. De insuficienţă hepatică
D. Neutrofilia D. Asteno-vegetativ
E. VSH sporit E. De intoxicaţie

9. Cm Stabiliţi care sunt modificările ultrasonografice depistate
în caz de colecistită acută la copii:
A. Mărirea în volum a vezicii bilare şi îngroşarea pereţilor mai
mult de 3 mm
B. Îngroşarea şi dedublarea pereţilor vezicii biliare
C. Subţierea pereţilor vezicii biliare
D. Dereglări de motriciate cu stază bilară
E. Prezenţa anomaliilor de dezvoltare posibile a colecistului
17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului
dolor din colecistita cronică la copil:
A. Sîcîitoare, surde, de compresie
B. Acute, violente
C. Se accentuează la 20-30 min după alimente reci. grase, picante
D. Se accentuează la efort fizic intens
E. Se pot localiza în hipocondriul drept
18. Cm Precizaţi ce putem determina în mod obiectiv în
colecititele cornice la copii: 26. Cm Notaţi care sunt diskineziile căilor biliare principale:
A. Ficatul puţin mărit A. Normotonia sfincterului Oddi
B. Tegumente palide B. Hipertonia vezicii biliare
C. Turgescenţa jugularelor C. Hipertonia sfincterului Oddi
D. Semnul Ortner pozitiv D. Hipotonia sfincterului Oddi
E. Acrocianoză E. Staza biliară

19. Cm Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în
maladiile vezicii biliare la copii:
A. Anamneza
B. Hemoleucograma, probele biochimice sangvine
C. Coprocultura
D. Ultrasonografia
E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie
27. Cm Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai diskineziilor
biliare:
A. Hepatita virală acută în anamneză
B. Disfuncţiile neurocirculatorii de diferită geneză
C. Maladiile endocrine
D. Maladiile cronice ale tractului gastrointestinal
E. Pneumonia

20. Cm Indicaţi criteriile ecografice pentru colecistită cronică: 28. Cm Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în
A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare diskineziile hipertonice:
B. Îngroşarea (› 3mm) şi deformarea pereţilor vezicii biliare A. Este localizat în hipocondriul drept
C. Indurarea şi/sau stratificarea pereţilor vezicii biliare B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
D. Micşorarea în dimensiuni a vezicii biliare C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
E. Neomogenitatea cavităţii vezicii biliare D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”
21. Cm Precizaţi cu care maladii se efectuează diagnosticul
diferenţial al colecistitei cronice la copil: 29. Cm Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în diskineziile
A. Gastroduodenită hipotonice:
B. Apendicită A. Este localizat în hipocondriul drept
C. Boală ulceroasă B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
D. Cistită C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
E. Proctosigmoidită D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”
22. Cm Stabiliţi ce tipuri de medicamente include tratamentul
colecistitei cronice la copii: 30. Cm Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul
A. Antiemeticele diskineziilor biliare:
B. Antifungicele A. Giordano
C. Antibioticele B. Koher
D. Colereticele C. Ortner
E. Dieta Nr. 5 după Pevzner. D. Kehr
E. Murphy
23. Cm Precizaţi recomandările pentru profilaxia colecistitelor
cronice la copii: 31. Cm Determinaţi, în baza căror investigaţii se poate stabili
A. Consum sporit de alimente bogate în grăsimi animaliere diagnosticul pozitiv de diskinezie a căilor biliare la copii:
B. Sanarea focarelor cornice de infecţie A. Examenul ecografic
C. Alimentaţia raţională conform vîrstei B. Examenul endoscopic
D. Administrarea dozelor profilactice de antibiotic C. Examenul radiogrfic abdominal
E. Practicarea unui mod activ de viaţă D. Hemoleucograma
E. Analiza biochimică a sîngelui
24. Cm Marcaţi modificările în hemoleucogramă, prezente în
cazul colecistitei cronice în acutizare: 32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul diskineziei căilor biliare
A. Reticulocitoza tip hipoton-hipokinetic la copil:
B. Poikilocitoza A. Vezica biliară mărită în volum
C. În unele cazuri anemie B. Vezica biliară micşorată în volum cu ½ peste 1 oră, după
D. Leucocitoza dejun
E. VSH mărit C. Configuraţia triunghiulară a vezicii urinare
D. Vezica biliară micşorată mai puţin de ½ peste 1 oră după
25. Cm Notaţi care sunt diskineziile vezicii biliare: mîncare
A. Hipertonia vezicii biliare E. Vezica biliară mică
B. Normotonia vezicii biliare
C. Staza biliară 33. Cm Marcaţi semnele USG în diskinezia căilor biliare tip
D. Hipotonia vezicii biliare hiperton-hipokinetic la copil sunt:
E. Hipertonia sfincterului Oddi A. Excreţia bilei este încetinită;
B. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după mîncare cu 1/2; în Lupusul eritematos sistemic la copii:
C. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după dejun, mai mult a. Oligoartrită
de 2/3; b. Poliartrită
D. Vezica biliară mică; c. Artrită erozivă
E. Gaz liber în abdomen. d. Artrită asimetrică
e. Artrita articulaţiilor mari
34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat
2. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic
diagnosticul diferenţial în cazul diskineziilor biliare:
pozitiv de Lupus eritematos sistemic la copii:
A. Ulcer gastric perforat a. 2
B. Colecistite b. 4
C. Litiaza biliară c. 11
D. Pneumonie bazală pe dreapta d. 5
E. Pielonefrită acută e. 1

35. Cm Stabiliţi ce include tratamentul diskineziilor hipertone: 3. Notaţi preparatul medicamentos utilizat în Puls–terapia
A. Masa Nr. 5, după Pevzner Lupusului eritematos sistemic la copii:
B. Remedii neurotrope stimulante a. Metotrexat
C. Remedii neurotrope sedative b. Metilprednizolon
D. Remedii spasmolitice c. Meloxicam
d. Hidroxiclorochina
E. Apă minerală cu mineralizare joasă, fără gaze, caldă
e. Micofenolat de mofetil
36. Cm Stabiliţi ce include tratamentul diskineziilor hipotone: 4. Apreciaţi mecanismul principal patogenetic al Lupusului
A. Masa Nr. 5, după Pevzner eritematos sistemic la copii.
B. Remedii neurotrope stimulante a. Autoimun
C. Remedii neurotrope sedative b. Infecţios–alergic
D. Remedii spasmolitice c. Polietiologic
E. Apă minerală cu mineralizare medie şi înaltă d. Monofazic
e. Infecţioas
37. Cm Precizaţi care sunt efectele colecistokininei:
5. Notaţi raportul genderic în Lupusul eritematos sistemic la
A. Stimulează contracţia veziculei biliare
copii:
B. Stimulează contracţia sfincterului Oddi a. F:B=8:1
C. Stimulează secreţia biliară b. F:B=1:3
D. Inhibă tonusul sfincterului Oddi c. F:B=1:1
E. Inhibă contracţia veziculei biliare d. F:B=2:1
e. F:B=1:8
38. Cm Indicaţi care sunt constituenţii bilei :
A. Acizii biliari 6. Determinaţi vârsta medie de debut al Lupusului eritematos
B. Colesterol sistemic:
C. Imunoglobulina A a. 1-5 ani
b. 2-4 ani
D. Hemoglobina
c. 1-3 luni
E. Lecitina d. 3-7 ani
e. 10-15 ani
39. Cm Stabiliţi care sunt complicaţiile colecistitei cronice la
copii: 7. Numiţi manifestarea cutanată clasică în Lupusul eritematos
A. Litiaza biliară sistemic la copii:
B. Dermatitele a. Livedo reticularis
C. Hepatitele b. Sindrom Raynaud
D. Uretrita c. Teleangiectazii
E. Duodenita d. Eritem „în fluture”
40. Cm Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea e. Alopecia
diskineziilor căilor biliare la copii:
8. Apreciaţi care din manifestări nu face parte din Criteriile
A. Modul sedentar de viaţă
ACR pentru diagnosticul de Lupus eritematos sistemic:
B. Trauma plexului solar
a. Serozite
C. Anomaliile vezicii şi căilor biliare b. Afectarea neurologică
D. Predispoziţia ereditară c. Ulceraţii orale nedureroase
E. Cistita d. Sindrom Raynaud
e. Anticorpi antinucleari

Lupus eritematos sistemic la copii.

CS Complement Multiplu.
1. Determinaţi ce nu este caracteristic pentru afectarea articulară 1. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul
eritematos sistemic: b. Pleurezie
a. Metildopa c. Hipertensiune pulmonară
b. Procainamide d. Infarct pulmonar
c. Diclofenac e. Embolii pulmonare recidivante
d. Clorpromatina
e. Vitamina E 10. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice
Lupusului eritematos sistemic:
2. Menţionaţi manifestările osteoarticulare frecvente în Lupusul a. Neuropatii periferice
eritematos sistemic: b. Psihoze
a. Artropatia Jaccound c. Meningo–encifalită
b. Artrita neerozivă d. Convulsii febrile
c. Artrita erozivă e. Afectarea nervilor cranieni
d. Artrita articulaţiilor mici ale pumnilor
e. Osteoporoza 11. Precizaţi anomaliile imunologice specifice Lupusului
eritematos sistemic:
3. Numiţi leziunile cutanate acute în Lupusul eritematos a. Anticorpi antinucleari
sistemic: b. Anticorpi anti–ADN dublu catenar
a. Eritem „în fluture” c. Anticorpi anticentromer
b. Fotosensibilitate d. Anticorpi anticardiolipidici
c. Leziuni discoide e. Anticorpi antifosfolipidici
d. Leziuni eritematoase şi buloase
e. Teleangiectazii 12. Numiţi manifestările hematologice specifice Lupusului
eritematos sistemic:
4. Determinaţi leziunile cutanate cronice în Lupusul eritematos a. Anemie
sistemic: b. Leucocitoză
a. Hipercheratoză c. Leucopenie cu limfopenie
b. Fotosensibilitate d. Trombocitoză
c. Atrofie la nivelul epidermului e. Trombocitopenie
d. Teleangiectazii
e. Leziuni maculare 13. Precizaţi preparatele medicamentoase folosite în tratamentul
Lupusului eritematos sistemic:
5. Apreciaţi semnele afectării vasculare în Lupusul eritematos a. Antiinflamatorii nesteroidiene
sistemic: b. Steroizi
a. Livedo reticularis c. Imunosupresive
b. Paniculite d. Preparate biologice (inhibitori ai factorului de necroză
c. Alopecie tumorală α)
d. Purpură palpabilă e. Antibacteriene
e. Ulceraţii la nivelul pulpei degetelor
14. Determinaţi ce include tratamentul nemedicamentos în
6. Precizaţi manifestările mai frecvente ale poliserozitei Lupusul eritematos sistemic:
poliserozitei în Lupusul eritematos sistemic: a. Dieta hipolipidică
a. Peritonită în 5-10% b. Creme protectoare SPF 30–50
b. Pleurezie c. Consumul alimentelor bogate în Calciu şi vitamina D
c. Pericardită d. Cafea, ceai concentrat
d. Pleurezie în asociere cu pericardită e. Evitarea stresului psihoemoţional
e. Hemopericard
15. Precizaţi factorii predictivi ai evoluţiei negative în Lupusul
7. Menţionaţi variantele morfopatologice ale nefritei lupice eritematos sistemic:
conform clasificării OMS: a. Trombocitopenia
a. Nefrita mezangială minimă b. Hipertensiunea arterială
b. Nefrita lupică locală c. Debut până la vârsta de 20 ani
c. Scleroza glomerulară d. Activitatea crescută a bolii
d. Nefrita membrano-proliferativă e. Anticorpi antinucleari
e. Nefrita proliferativă mezangială

8. Numiţi manifestările cardiovasculare caracteristice Lupusului

eritematos sistemic: Pielonefrita la copii
a. Tulburări de ritm şi conducere 1. Cs Marcaţi principalul factor etiologic care favorizează
b. Pericardită afectarea renală în primii ani de viață la copii:
c. Endocardita Libman–Sacks a. e.coli
d. Endocardita bacteriană b. proteus
e. Hipertensiunea arterială c. staphylococus
d. mycoplasma
9. Menţionaţi afectările pulmonare caracteristice Lupusului e. bacterii forma L
eritematos sistemic:
a. Pneumonita lupică
2. Cs Selectaţi prin ce se caracterizeaza evoluția latentă a c. tomografie computerizată a rinichilor
pielonefritei cronice la copii: d.scintigrafia renală
a.leucociturie recidivantă e. urografia intravenoasă
b.sindrom febril prelungit
c.piurie 11. Cs Selectaţi care este nivelul bacteriuriei semnificative în
d.reacții purulente locale pielonefrită la copii:
e.șoc toxico-infecțios a.50000 coloniii în 1ml.de urină
b.10000 colonii în 1 ml.de urină
3. Cs Tabloul clinic al pielonefritei la copii nu include: c.40000 colonii în 1 ml.de urină
a.frisoane d.lipsa creșterii microbiene
b.dureri lombare e.100000 colonii în 1 ml.de urină
c.incotenență urinară
d.febră 12. Cs Indicați caracterul leucocituriei în pielonefrita bacteriană la
e.piurie copii:
a.limfocite
4. Cs Selectaţi durata tratamentului de atac în primul puseu de b.monocite
pielonefrită la copii: c.eozinofile
a.4-7 zile d.neutrofile
b.5-10 zile e.nu are semnificație
c.10-15 zile
d.14-21 zile 13. Cs Marcaţi durata de dispensarizare a copiilor ce au suferit
e.20-30 zile pielonefrita acută:
a.1 an
5. Cs Alegeţi sindromul principal clinic în pielonefrita la copii de b.2 ani
vârstă fragedă: c.3 ani
a.sindromul astenic d.4 ani
b.sindromul disuric e.5 ani
c.sindromul dispeptic
d.sindromul hipertensiv 14. Cs Selectaţi la ce vârsta se scot de la evidența dispanserică
e.sindromul neurovegetativ bolnavii cu pielonefrită cronică secundară:
a.după vârsta de 10 ani
6. Cs Stabiliţi metoda screening în diagnosticul pielonefritei la b.după vârsta de 15 ani
copii: c.după vârsta de 18 ani
a.cistografia și urografia intravenoasă d.nu se scot de la evidență
b.ecografia rinichilor și vezicii urinare e.după vârsta de 17 ani
c.scintigrafia rinichilor și urografia intravenoasă
d.tomografia computerizată 15. Cs Precizaţi frecvența supravegherii de către nefrolog a
e.cistoureteroscopia copiilor care au suferit de pielonefrită:
a.o dată la 3 luni
7. Cs Selectaţi cauza de dereglare a pasajului urinar la copii: b.o dată la 5 luni
a.reflux vezico-renal c.nu se efectuează supravegherea
b.cistita d.o dată la 1 an
c.nefroptoza e.o dată la 2 saptamâni
d.vezică urinară neurogenă
e.nefrolitiază 16. Cs Selectaţi metoda de investigație care poate favoriza
pătrunderea infecției în rinichi la copii?
8. Cs O fetița în vârstă de 5 ani, anterior sănătoasă, este a.cateterizarea vezicii urinare
diagnostificată cu pielonefrita acuta. Care indice de laborator nu se b.puncția pleurală
utilizează pentru diagnostic la moment: c.biopsia hepatică
a.creatinina d.examenul ginecologic
b.sumarul urinei e.cateterizarea venei periferice
c.colesterolul seric
d.urocultura 17. Cs La ecografia renală din cadrul pielonefritei nu se determină
e.proba Niciporenco la copii:
a.rinichi măriți în dimensiuni
9. Cs Selectați afirmația corectă referitor la pielonefrita acuta la b.parenchim hiperechogen
copii: c.parenchim edemațiat
a.inflamația țesutului interstițial renal d.dilatarea sistemului pielo-caliceal
b.inflamația mucoasei vezicii urinare e.urină reziduală după micție
c.inflamația glomerulară
d.inflamația tubulară 18. Cs Selectaţi care este varianta normală a pH-ului urinar la copii:
e.inflamația ureterelor a.slab alcalină
b.puternic alcalină
10. Cs Selectaţi investigația obligatorie în enurezis la copii: c.slab acidă
a.biopsia renală d.puternic acidă
b.cistografia e.neutră
 7. Cm Precizaţi maladiile sub “masca” căror evoluează
19. Cs Alegeţi care indice al analizei generale a sângelui se pielonefrita acută la copii?
modifică în cadrul pielonefritei acute la copii? a.apendicita acută
a.hemoglobina b.pancreatita acută
b.eozinofilele c.infecție virală acută
c.VSH d.infecție intestinală
d.indicele de culoare e.colecistită acută
e.glucoza
8. Cm Selectaţi testele de laborator obligatorii în diagnosticul
20. Cs Marcaţi contraindicația pentru efectuarea urografiei pielonefritei acute la copii?
intravenoase la copii: a.analiza generală a sângelui
a.leucociturie b.enzimodiagnostica
b.colică renală c.analiza generală a urinei
c.traumă abdominală d.investigarea urinei la infecții oportuniste
d.modificări la ecografia renală e.investigarea statutului imun
e.anurie
9. Cm Marcaţi investigațiile de laborator suplimentare în
Complement multipli diagnosticul pielonefritei acute la copii sunt?
1.Cm Selectaţi agenții cauzali ai pielonefritei la copii? a.proba Zimnițkii
a.e.coli b.analiza sângelui pentru identificarea de R-proteine
b.chlamidiile c.morfologia sedimentului urinar
c.candida albicans d.testul lizocimic
d. infecția micoplasmatică cu Mуcoplasma hominis e.analiza generală a urinei
e. infecția micoplasmatică cu M.tuberculosis
10. Cm Selectaţi investigațiile instrumentale obligatorii în
2. Cm Marcaţi factorii de protecție locală a aparatului reno-urinar diagnosticul pielonefritei acute la copii sunt:
la copii: a.monitorizarea tensiunii arteriale
a.prezența IgA în urină b. ultrasonografia renală
b.nivelul crescut a pH-ului c.urografia intravenoasă
c.nivelul redus a pH-ului d.cistometria
d.fluctuațiile osmolarității e.cistografie micțională
e.uroproteina Tamm-Horsfall 11. Cm Selectaţi modificările de laborator caracteristice
pielonefritei la copii:
3. Cm Indicaţi principalele căi de pătrundere a infecției în rinichi a.reacția inflamatorie a săngelui
la copii: b.modificarea sedimentului urinar
a.urogenitală c.scăderea nivelului proteinei C reactive în sânge
b.hematogenă d.hipogamaglobulinemie
c.limfogenă e.scăderea densității relative a urinei
d.aerogenă
e.endogenă 12. Cm Selectaţi modificările sedimentului urinar caracteristice în
pielonefrita acută la copii:
4. Cm Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pielonefrita a.bacteriurie < 50.000 colonii/ml
acută la copii: b.bacteriurie > 100000 colonii/ml
a.febra>38C, frison c.proteinurie > 1gr/l
b.micțiuni sensibile d.proteinurie < 1gr/l
c.polachiurie e.leucociturie cu character neutrophil > 50%
d.semne de intoxicație
e.dureri lombare 13. Cm Dereglarea stării funcționale a rinichilor de tip
tubulointerstițial are loc prin:
5. Cm Indicaţiile pentru efectuarea scintigrafiei renale la copii a.creșterea osmolarității
sunt următoarele: b.scăderea osmolarității
a.infecții a tractului urinar recidivante c.scăderea densității relative
b.infecții a tractului urinar atipice la vârsta sub 3 ani d.creșterea densității relative
c.după 4-6 luni de la un epizod acut de infecție a tractului urinar e.scăderea indicilor acidoamoniogenezei
d.aghenezia renală
e.epizod acut a infecției de tract urinar 14. Cm Enumerați complicațiile pielonefritei la copii:
a.carbuncul renal
6. Cm Tabloul clinic al pielonefritei la copii include următoarele b.nefrita apostomatoasă
simptoame: c.nefrolitiaza
a.febră d.sindrom Alport
b.frisoane e.necroza papilară
c.dureri abdominale
d.dureri lombare 15. Cm Selectaţi criteriile de spitalizare a copiilor cu pielonefrită
e.dizurie acută:
a.forme medii ale pielonefritei acute
b.pielonefrita acuta asociată cu alte maladii în acutizare
c.pielonefrită acută la copii cu vârsta 10-15 ani 24. Cm Enumeraţi factori de care depinde gradul de expresivitate a
d.pielonefrita acuta la copiii primelor luni de viață simptomelor în pielonefrita acută la copii?
e.forme ușoare ale pielonefritei însoțite de febră a.patologii concomitente
b.vârsta copilului
16. Cm Enumeraţi metodele diagnostice paraclinice care confirmă c.gradul de dezvoltare fizică a copilului
diagnosticul de pielonefrită la copii: d.factori de predispunere ereditară
a.urografia intravenoasă e. greutatea copilului
b.scintigrafia renală
c.ultrasonografia renală 25. Cm Marcaţi semnele clinice a pielonefritei obstructive la copii?
d.radiografia cutiei toracice a.creșterea constantă a temperaturii
e.cistoscopia b.apariția durerilor acute în zona lombară afectată
c.lipsa febrei
17. Cm Alegeţi factorii de risc în dezvoltarea pielonefritei la copii: d.intensificarea durerii în zona lombară la micțiune
a.focare cronice de infecție e.lipsa durerilor
b.infecții intercurente frecvente
c.anemie carențială 26. Cm Enumeraţi factorii predispozanți antenatali în dezvoltarea
d.gastroduodenita acută pielonefritei la copii:
e.vulvovaginitele și cistitele a.nefropatia sarcinei
b.pielonefrită cronică
18. Cm Selectaţi мanifestări clinice caracteristice pielonefritei la c.dermatită alergică acută
copiii de vârsta fragedă: d.infecții intercurente frecvente
a.sindromul dizuric e.focare cronice de infecții la gravide
b.durere suprapubiană
c.sindromul febril prelungit 27. Cm Enumeraţi modificările prezente în analiza generală a
d.sindromul dispeptic sângelui la copii cu pielonefrită acută:
e.sindromul toxico-infectios generalizat a.creșterea VSH
b.leucocitoză
19. Cm Selectaţi factorii de risc locali în dezvoltarea pielonefritei c.eozinofilie
la copii: d.creșterea hemoglobinei
a.hidronefroza e.scăderea numărului de trombocite
b.urolitiaza
c.tumoare renală 28. Cm Marcaţi indicațiile pentru cistografia micțională la copii:
d.sindromul Alport a. enureza după vârsta de 3-5 ani
e.polichistoza renală b incontinență diurnă de urină
c. infecția urinară recidivantă
20. Cm Selectaţi maladiile cu care este necesar de efectuat d. rinichi afuncțional
diagnosticul diferențial în pielonefrita acută la copii: e. dureri lombare unilaterale
a.glomerulonefrita
b.tuberculoza renală 29. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea metodelor
c.cistita radiologice de cercetare a căilor urinare la copii:
d.bronșita acută a.colică renală
e.apendicita acută b.pielonefrita
c.traume abdominale
21. Cm Măsurile curative generale în pielonefrita acută d.apendicită acută
necomplicată la copii includ: e.hipersensibilitate la preparatele de iod
a.repaos la pat 1-2 zile după normalizarea febrei
b.aport crescut de lichide 30. Cm Selectaţi durata de administrare a chimioterapicelor la
c.limitarea produselor cu surplus de proteine, substanțe extractive copii:
d.respectarea regimului micții regulate a.3-6 luni în infecții a căilor urinare recidivante neobstructive
e.cotrimoxazol b. 6-12 luni sau până la momentul rezolvării chirurgicale
c.1 lună
22. Cm Tratamentul pielonefritei acute complicate la copii include: d.2 săptămîni
a.terapie antibacteriană e.2 luni
b.perfuzii intravenoase 31. Cm Selectaţi prin ce se caracterizează sindromul urinar în
c.nitrofurane cadrul pielonefritei acute la copii:
d.imunosupresoare a. leucociturie
e.dezagregante b.bacteriurie>100 000 colonii/ml. urină
c.scăderea densitații urinare
23. Cm Selectaţi simptoamele clinice tipice în pielonefrita la copii d. proteinuria > 3,0 g/l
după vârsta de 3 ani: e.eritrociturie
a.dureri abdominale
b.disurie 32. Cm Indicaţi chimioterapicele urinare cel mai frecvent utilizate
c.diaree în infecțiile tractului urinar la copii:
d.sindrom toxic-infecțios generalizat a.cotrimoxazol
e.frison b.nitrofurantoin
c.acid nalidixic
d.eritromicina e.colica renală
e.ciprofloxacina

33. Cm Pentru terapia orală a infecțiilor tractului urinar la copii se Pancreatitele la copii. Complement simplu.
utilizează:
a.acid nalidixic 1. Cs Cauzele pancreatitei acute la copii sunt, în afară de:
b.cefuroxima A. Infecţiile virale, bacteriene
c.cefixim B. Traumatismul abdominal
d.penicilina C. Cauzele obstructive cu mărirea presiunii în ductul
e.gentamicina pancreatic;
D. Afecţiunile neuropsihice
34. Cm Spitalizarea copiilor cu infecția tractului urinar se E. Afecţiunile toxice, alergice
efectuează în următoarele situații:
a.vârsta < 6 luni
2. Cs Factorii care stimulează activitatea tripsinei sînt
b.nu acceptă lichid per os
următorii, cu excepţia:
c.stare toxică
A. Abuzului de dulciuri şi alimente grase
d.obstrucție urinară
B. Distoniile vegeto-vasculară
e.stare medie
C. Factorilor toxico-medicamentoşi
D. Factorilor alergici
35. Cm Selectaţi criteriile de eficacitate a terapiei antibacteriene la
E. Foamei
copii cu pielonefrita acută:
a.ameliorarea clinică în decurs de 5-7 zile de la inițierea
tratamentului 3. Cs Marcaţi indicele de prognostic pentru cronicizare în
b.diminuarea sau dispariția leucocituriei la a 2-3 zi de la inițierea cazul pancreatitei severe:
tratamentului A. Hiperfermentemie
c.urina devine sterilă la 24-48 ore B. Hiperproteinemie, hipoalbuminemie
d.ameliorarea clinică în primele 24-48 ore de la inițierea C. Hipofermentemie
tratamentului D. Hiperlipidemie, glucozurie
e.agravarea tabloului clinic după 24 ore de la inițierea tratamentului E. Hipocalciemie, proteinurie
36. Cm Indicaţi obiectivele terapiei infecției de tract urinar la copii:
a.sterilizarea urinei 4. Cs Tratamentul pancreatitei acute la copii prevede
b.prevenirea diseminării infecției următoarele principii, în afară de:
c.reducerea probabilității lezării rinichiului A. Alimentaţia frecventă cu produse lactate, pireuri din
d.indentificarea agentului patogen fructe din prima zi
e.tratamentul infecțiilor intercurente B. Repaosul la pat, administrarea analgeticelor
C. Inhibarea secreţiei pancreatice
37. Cm Selectaţi factorii favorizanţi ai infecţiei urinare la copii: D. Administrarea inhibitorilor pompei de secreţie
a.tumori ale căilor urinare E. Administrarea preparatelor spasmolitice
b.imaturitatea şi dereglarea diferenţierii ţesutului renal
c.reflux vezico-renal
d.nefroptoza 5. Cs Pancreatita cronică recidivantă la copii se
e.fosfat-diabetul caracterizează prin următoarele, cu excepţia:
A. Alternării perioadelor de acutizare şi remisie
38. Cm Pentru profilaxia infecțiilor tractului urinar la copii sunt B. Tabloului clinic în acutizare fiind asemănător cu cel din
utilizate: pancreatita acută
a.acid nalidixic C. Sindromului dispeptic (greţuri, vome, amăraciuni în
b.co-trimaxozol gură)
c.metenamicină D. Majorării secreţiei bicarbonaţilor
d.nitrofurantoin E. Recidivelor de dureri abdominale
e.ampicilina

39. Cm Eficacitatea antibioticoterapei în pielonefrită la copii este 6. Cs Stabiliţi ce nu permite a depista ultrasonografia
în funcţie de: abdominală la copiii cu pancreatită cronică:
a.activitatea inflamaţiei bacteriene A. Ecogenitatea crescută
b.caracterul microflorei bacteriene B. Sectoarele hipo- şi hiperecogene
c.pH-ul urinei C. Modificarea ductului pancreatic
d.menţinerea diurezei și a altor funcţii renale D. Dereglările funcţionale pancreatice
e.vârsta copilului E. Marimea şi conturul schimbat al pancreasului

40. Cm Marcaţi contraindicaţiile pentru efectuarea urografiei 7. Cs Pancreatită reactivă la copii nu este o maladie:
intravenoase la copii: A. Primară
a.şocul B. Secundară
b.vicii cardiace decompensate C. Asociată cu gastroduodenilă cronică
c.oliguria D. Care se manifestă cu sindrom dispeptic
d.pielonefrita cronică
E. Cu dimensiuni mărite ale pancreasului (USG) D. Analgeticele, fermenții pancreatici, insulina

E. Sedativele, spasmoliticele, antiflatulentele

8. Cs Indicaţi prin ce nu se caracterizează pancreatita
cronică latentă la copii:
A. Lipsa sindromului dolor
14. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul lui Culen:
B. Pusela de vome repetate
A. Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor
C. Semnele clinice pancreatice pozitive
D. Cazurile de insuficienţă endocrină B. Pigmentarea surie în proiecția pancreasului
E. Progresarea insuficienţei exocrine
C. Hiperpigmentarea în partea stîngă laterală a abdomenului
9. Cs Notaţi cel mai tipic şi constant simptom în D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului
pancreatita cronică, forma doloră la copii:
A. Diarea apoasă E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale

B. Durerea abdominală nocturnă persistentă

C. Constipaţia cronică 15. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul lui Terner:

A.Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor
D. Icterul sclerotegumentar
B. Pigmentare surie în proiecția pancreasului
E. Durerea abdominală intermitentă sau persistentă
C. Hiperpigmentarea în partea stîngă laterală a abdomenului

D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului

10. Cs Selectaţi care este sindromul clinic de bază în
pancretitei acute: E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale
A. Febrilul

B. Toxicul

C. Algicul

D. Dispepticul
16. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul lui J.
E. Metabolicul Bartelheimer:
A. Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor

B. Pigmentare suriea în proiecția pancreasului

11. Cs Selectați momentul apariției durerii în în cazul
pacreatitei cronice: C. Hiperpigmentarea în partea stîngă laterală a abdomenului
A. Dimineața, postprandială
D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului
B. După alimentație și în a doua jumatate a zilei
E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale
C. În prima jumătate a zilei

D. În a doua jumătate a zilei, în lipsa alimentației

17. Cs Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul
E. Noaptea, după mese ușoare insuficienței pancreatice excretorii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale

B. Determinarea elastazei-2 și 3 în masele fecale

12. Cs Selectaţi care este sindromul clinic de bază în cazul
pancreatitei cronice în faza acută: C. Determinarea elastazei-1 în sînge
A. Febrilul
B. Toxicul D. Determinarea lipazei în masele fecale
C. Algicul E. Determinarea amilazei în sînge
D. Dispepticul
E. Metabolicul

18. Cs Stabiliţi la care dietă sunt incluse alimentele permise

13. Cs Selectați preparatele indicate pentru ameliorarea în pancreatita acuta și cronică în acutizare:
durerii în cazul pancreatitei: A. 5P
A. Analgeticele, spasmoliticele, fermenți pancreatici
B. 5
B. Fermenții pancreatici, sedativele
C. 5A
C. Spasmoliticele, antidiareicele
D. 1
 E. 1B 4. Cm Marcaţi factorii ce predispun la cronicizarea
pancreatitei la copii:
A. Predispunerea genetică
B. Diateza atopică, reacţiile alergice repetate
19. Cs Notaţi unde se proiectează punctul dureros Desjardin:
C. Hipertensiea stabilă în ductul pancreatic
A. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară dreaptă, la 6
D. Dereglarea dismetabolică
cm mai sus de ombilic E. Meteodependenţa
B. În regiunea unghiului costo-vertebral stîng

C. În epigastru, cu 6 cm mai jos de apendicele xifoid 5. Cm Notaţi simptomele de acutizare a pancreatitei

cronice la copii:
D. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară stîngă, la 6 A. Abdomenul moderat balonat şi dureros la palpare;
cm mai sus de ombilic B. Bulimia
C. Pulsaţia slabă perceptibilă a aortei;
E. În regiunea unghiului costo-vertebral drept, la 6 cm mai D. Pulsaţia vizibilă a aortei;
sus de ombilic E. Peristaltismul intestinal încetinit.

6. Cm Marcaţi semnele de insuficienţă pancreatică

20. Cs Marcaţi unde se proiectează punctul dureros Mayo- exocrină la copii:
Robson: A. Polifecalia
A. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară dreaptă, la 6 B. Hipoglicemia după ingerarea hranei peste 1-2 ore
cm mai sus de ombilic C. Steatorea, creatoree
D. Prezenţa florei iodofile
B. În regiunea unghiului costo-vertebral stîng E. Grăsimile neutre în coprogramă
C. În epigastru, cu 6 cm mai jos de apendicele xifoid
7. Cm Precizaţi care sunt cele mai utile metode pentru
D. Pe linia care unește ombilicul cu fosa axilară stîngă, la 6
argumentarea acutizării pancreatitei cronice la copii:
cm mai sus de ombilic A. Depistarea concentraţiei crescute a enzimelor
E. În regiunea unghiului costo-vertebral drept, la 6 cm mai pancreatice în patul sanguin (amilaza, lipaza)
B. Testul de provocare cu pancreazimină sau glucoză
sus de ombilic
C. Examenul coprologic cu scop de apreciere a funcţiei
exocrine pancreatice
D. Esofagogastroduodenoscopia
E. Radiografia abdominală

Complement multiplu
8. Cm Precizaţi prin ce se caracterizează pancreatita
cronică cu durere persistentă la copii:
A. Prezintă un proces inflamator de activitate înaltă
1. Cm Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea
B. Prezintă un proces imunopatologic lent (mai des
ţesutului glandei pancreatice la copii:
autoimun)
A. Infecţiile virale, bacteriene
C. Manifestă acutizări şi remisiuni vizibile
B. Traumatismul abdominal
D. Nu manifestă acutizări şi remisiuni vizibile
C. Cauzele obstructive, alergia
E. Durerea durează săptămîni şi chiar luni în şir
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă
9. Cm Indicaţi semnele ce diferenţiază pancreatita cronică
de pancreatită acută la copii:
2. Cm Precizaţi prin ce se manifestă modificările pato-
A. Dureri surde abdominale permanente
morfologice în faza iniţială a pancreatitelor acute la
B. Steatoree periodică
copii:
C. Steatoree stabilă
A. Degenerarea şi infiltrarea lipidică
D. Ductul pancreatic dilatat, larg
B. Edemul, infiltraţia leuco-limfocitară şi eritrocitară
E. Patomorfologic se depistează fibrozare
C. Fibrozarea
D. Exudaţia hemoragică
E. Micşorarea în volum a glandei pancreatice 10. Cm Precizaţi ce include tratamentul pancreatitei cronice
la copii:
A. Administrarea dietei hiposodate Nr.7
3. Cm Stabiliţi care vor fi indicii paraclinici la debutul
B. Dieta Nr. 5P, după Pevzner
pancreatitei (în primele ore) la copii:
C. Restabilirea florei intestinale cu probiotice
A. Amilazemia
D. Stimularea secreţiei stomacale
B. Amilazuria
E. Administrarea enzimelor pancreatice
C. Hipermagnezemia
D. Hipocalcemia
E. Elastazemia 11. Cm Stabiliţi care este rolul sucului pancreatic:
A. Stimularea colekinetică
B. Alcalinizarea bolului alimentar acid
C. Menţinerea PH-lui constant în bolul alimentar 19. Cm Selectați infecţiile mai frecvent implicate în patogenia
D. Descompunerea alimentelor în forme absorbative pancreatitelor:
E. Activarea fermenţilor duodenali A. Oreionul
B. Hepatitele
C. Infecţiile enterovirale
12. Cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitorie la D. Paraziţii (opistarhoza, ascaridiaza)
pancreatita cronică la copii: E. Variola
A. Durată de evoluţie sub 3 luni
B. Inflamaţia cronică a pancreasului
C. Componenta de fibroză progresivă 20. Cm Selectați formele morfologice a pancreatitei acute
A. Abces al pancreasului
D. Asocierea cu insuficienţa pancreatică exocrină
B. Necroza pancreasului
E. Nu se asociază cu insuficienţă pancreatică exocrină
C. Pseudochisturile pancreatice
D. Fisula pancreatică
13. Cm Selectaţi caracteristicile insuficienţei pancreatice E. Pancreatita hemoragică
exocrine din pancreatita cronică la copii:
A. Malabsorbţia 21. Cm Selectați formele morfologice a pancreatitei cronice
B. Maldigestia A. Pancreatita cronică provocată de alcool
C. Diarea cu steatoree B. Chistul pancreasului
D. Diarea apoasă C. Pseudochistul pancreasului
E. Meteorismul abdominal D. Pancreatita cronică infecțioasă
E. Necroza pancreasului

14. Cm Notaţi tipurile pancreatitei după caracterul secreţiei:

A. Hipersecretorie 22. Cm Selectați complicaţiile pancreatitei cronice
B. Normosecretorie A. Pseudochisturi
C. Hiposecretorie B. Icterul
D. Asecretorie C. Diabetul zaharat
E. Obstructivă D. Fistula
E. Insuficienţa renală

15. Cm Pentru aprecierea funcţiei incretorie a glandei

pancreatice se vor determina nivelurile de: 23. Cm Selectați variantele patogenetice ale pancreatitei
A. Insulină cronice
B. C-peptidă A. Obstructivă
C. Glucagon B. Imunopatologică
D. Glucoză în sânge şi urină C. Dismetabolică
E. Elastaza-1 în fecalii D. Alergică
E. Distructivă

16. Cm Selectați etiologia pancreatitei acute

A. Traumele 24. Cm Evidenţiaţi caracteristicile morfopatologice ale
B. Hemoragia digestivă inferioară pancreatitei cronice:
C. Infecţiile A. Fibroza
D. Bolile alergice B. Inflamaţia
E. Oreionul C. Balonizarea glandulară
D. Atrofia glandulară
E. Procesul inflamator cronic sclerozant
17. Cm Marcaţi cauzele mai frecvente ale pancreatitei
cronice secundară:
A. Afecţiunile intestinului gros 25. Cm Selectați sindroamele de bază în tabloul clinic al
B. Patologia sfincterului Oddi PA şi PC în faza acută
C. Bolile hepatice şi ale căilor biliare. A. Algic
D. Infecţiile ( virusurile, bacteriile, paraziţii ) B. Dispeptic
E. Bolile endocrine C. Metabolic
D. Modificări din partea sistemelor şi organelor interne
E. Hemoragic
18. Cm Marcaţi cauzele mai frecvente ale pancreatitei
cronice secundară:
A. Gastroduodenita cronica 26. Cm Selectați sindroamele de bază în tabloul clinic al PA
B. Bolile congenitale ale vezicii biliare şi PC în faza acută
C. Constipaţia cronică A. Algic
D. Colecistita cronică B. Dispeptic;
E. Sindromul intestinului iritabil C. Uremic
D. Hemolitic
E. Toxic pancreonecrozei:
A. Hemoragii
B. Dispepsii
27. Cm Selectați caracterul durerilor în pancreatita cronică C. Pseudochisturile pancreatice
A. Se majorează după alimentaţie şi în a doua jumatate a zilei D. Abcesul pancreatic
(în PC) E. CID sindrom
B. Se majorează după alimentaţie şi în prima jumatate a zilei
C. Apar după alimente grase, prăjite
D. Apar pe fondul dereglărilor dietetice (alimente dulci, 35. Cm Selectați patologiile pentru care trebuie facut
reci) diagnosticul diferenţial în pancreatite:
E. Apar pe fondul dereglărilor dietetice (mâncare la aburi, A. Ulcerul duodenal perforat
coaptă, temperatură potrivită) B. Ocluzia intestinală mecanică
C. Infarctul entero-mezenteric
D. Infarctul miocardic
28. Cm Selectați simptomele patologice în cazul PC: E. Apendicita cronică
A. Simptomul J. Bartelheimer
B. Simptomul lui Culen
C. Simptomul Terner 36. Cm Selectați elementele relevante în studiul spectrului
D. Simptomul lui Blumberg fermentativ în sânge şi urină în cazul pancreatitei:
E. Simptomul Ortner A. Amilaza, tripsina şi inhibitorii ei, elastaza-1, lipaza
B. Micşorarea coeficientului inhibitor/tripsină
C. Creșterea coeficientului inhibitor/tripsină
29. Cm Selectați punctele dureroase pe peretele abdominal D. Nivelul tripsinei şi lipazei în coprofiltrat
anterior în cazul pancreatitelor: E. Nivelul tripsinei şi lipazei în cadrul examenului
A. Punctul Desjardins coprologic
B. Punctul Voskresnschi
C. Punctul Mayo-Robson
D. Punctul Cacia 37. Cm Selectați elementele relevante în studiul spectrului
E. Punctul Terner fermentativ al sângelui şi urinei:
A. Micşorarea coeficientului inhibitor/tripsină
B. Creșterea coeficientului inhibitor/tripsină
30. Cm Notaţi tipurile de complicaţii în cazul C. Testul cu pancreozimină
pancreonecrozei: D. Nivelul tripsinei şi lipazei în coprofiltrat
A. Precoce E. Sindromul coprologic al insuficienţei pancreatice se-
B. Întîrziate cretorii (steatoreea, creatoreea, amiloreea)
C. Tardive
D. Minore
E. Majore 38. Cm Marcaţi metodele de tratament ale pancreatitei:
A. Conservative
B. Endoscopice
31. Cm Selectați complicaţiile precoce în cazurile C. Chirurgicale
pancreonecrozei: D. Homeopatice
A. Stare de şoc E. Fizioterapeutice
B. Insuficienţă respiratorie
C. Dezechilibre hidroelectrolitice şi acido-bazice
D. CID sindrom 39. Cm Indicaţi obiectivele tratamentului conservativ în
E. Ascită cazurile pancreatitelor acute
A. Combaterea sindromului algic
B. Crearea repaosului funcţional al glandei pancreatice
32. Cm Selectați complicaţiile precoce în cazul C. Micşorarea activităţii exocrine a glandei pancreatice
pancreonecrozei: D. Corecţia metabolismului proteic
A. Hipomagneziemia E. Corecţia circulației la nivelul glandei pancreatice
B. Hiperglicemia
C. Dezechilibre hidroelectrolitice şi acido-bazice
D. Hemoragii 40. Cm Indicaţi obiectivele tratamentului conservativ în
E. Fistule cazul pancreatitelor cronice:
A. Combaterea sindromului febril
B. Crearea repaosului funcţional al glandei pancreatice
33. Cm Selectați complicaţiile tardive în cazul C. Creșterea activităţii secretorii a glandei pancreatice
pancreonecrozei: D. Corecţia metabolismului glucidic
A. Fistule E. Corecţia sindromului de malabsorbţie
B. Peritonita
C. Pseudochisturile pancreatice
D. Abcesul pancreatic
E. Hipomagneziemia Tulburări cronice ale nutriţiei la copii. Malnutriţia.
COMPLIMENT SIMPLU
34. Cm Selectați complicaţiile tardive în cazul
1. Tabloul clinic al malnutriţiei dobândite de gradul II nu A. Scădere a apetitului
include: B. Tulburări gastrointestinale
A. Apetitul scăzut C. Creştere a cantităţii de suc gastric
B. Toleranţa digestivă marită D. Scădere a activităţii dizaharidazelor
C. Scaunul instabil E. Tulburări ale metabolismului
D. Turgorul tisular redus
E. Musculatura hipotonă 10. Enumeraţi criteriul clinic ce nu este utilizat pentru
determinarea gradului de malnutriţie la sugari:
2. Selectaţi factorul care nu constituie o greşeală alimentară A. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
calitativă în malnutriţia dobândită: B. Indicele ponderal
A. Raţie insuficientă de proteine C. Hipertrofia amigdalelor
B. Raţie insuficientă de glucide D. Indicele de nutriţie
C. Carenţă de lipide E. Tabloul clinic
D. Carenţa totală de calorii
E. Numărul de alăptări mărit 11. Indicați care este volumul alimentar pentru 24 ore în
malnutriţia de gradul I:
3. Tabloul paraclinic al malnutriţiei dobândite de gradul II nu A. 1/4 din masa reală
include: B. 1/5 din masa reală
A. Secreţia şi aciditatea sucului gastric scade C. 1/6 din masa reală
B. Metabolismul bazal scade D. 1/7 dina masa reală
C. Mobilitatea fagocitelor este redusă E. 1/8 din masa reală
D. IgA secretorie scade
E. Activitatea dizaharidazelor creşte 12. La etapa de alimentaţie minimă în malnutriţie, la 1 kg masă
reală a corpului, survin proteine:
4. Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt următoarele, A. 0,3-0,5 g/kg
cu excepţia: B. 0,5-0,7 g/kg
A. Neuropatică C. 0,7-1,5 g/kg
B. Cardiovasculară D. 2,5-3,0 g/kg
C. Neurodistrofică E. 3,0-3,5 g/kg
D. Encefalopatică
E. Neuroendocrină 13. În etapa II a dietoterapiei în malnutriţie, la 1 kg masă reală a
corpului revin lipide:
5. Cauzele malnutriţiei la copii sunt următoarele, cu exepţia: A. 4,0-4,5 g/kg
A. Potenţial caloric mic al alimentelor B. 5,0-5,5 g/kg
B. Oferta alimentară insuficientă C. 5,5-6,0 g/kg
C. Tulburări de gluţiţie D. 6,0-6,5 g/kg
D. Aport insuficient cantitativ, determinat de vomitări cronice E. 2,5-3,0 g/kg
E. Suprasolicitarea de glucide
14. În etapa II a dietoterapiei în malnutriţie, la 1 kg masă reală a
6. Malnutriţia congenitală este consecinţa următorilor factori corpului revin glucide:
etiologici, în afară de: A. 10-11 g/kg
A. Gestozele la mamă B. 11-12 g/kg
B. Influienţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali la mamă C. 12-13 g/kg
şi făt D. 13-15 g/kg
C. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii E. 16-17 g/kg
D. Boli cronice ale mamei
E. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii 15. La etapa a III-a a dietoterapiei în malnutriţie, la 1 kg masă
reală a corpului revin, kkalorii:
7. Malnutriţia dobândită este consecinţa următoarelor A. 100-110 kkal/kg
malformaţii congenitale, în afară de: B. 110-120 kkal/kg
A. Pilorostenoză C. 130-150 kkal/kg
B. Sindactilie D. 150-160 kkal/kg
C. Megacolon E. 170-180 kkal/kg
D. Atrezie a căilor biliare
E. Malformaţii congenitale de cord 16. Selectați criteriul definitoriu pentru malnutriţie dobândită de
gradul II:
8. Malnutriţia dobândită este consecinţa următoarelor grupe de A. Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi torace
factori, în afară de: B. Indicele nutriţional egal cu 0,95-1,1
A. Alimentar C. Indicele ponderal egal cu 0,76-0,61
B. Infecţii respiratorii recidivante D. Apetit redus
C. Malformaţii congenitale de cord E. Toleranţa digestivă redusă
D. Stare de stres a mamei cu copil ce se alimentează artificial
E. Anomalii enzimatice ereditare 17. Indicaţi semnul caracteristic tabloului clinic al malnutriţiei de
gr III:
9. Infecţiile respiratorii recidivante în malnutriţie nu contribuie A. Ţesut adipos diminuat pe membre şi trunchi
la: B. Indice nutriţional 0,89-0,76
C. Indice ponderal sub 0,61 C. Malformaţii congenitale ale tractului digestiv
D. Dezvoltare neuromotorie şi psihică normală D. Vaccinare profilactică
E. Toleranţă digestivă bună E. Enzimopatii ereditare

18. Precizaţi semnul caracteristic tabloului clinic al malnutriţiei de 6. Indicaţi gradele de severitate a malnutriţiei dobândite (după
gr.I: Gomez) admisă de OMS:
A. Deficit ponderal 20% A. Suspecţie la malnutriţie
B. Deficit ponderal 21-30% B. Malnutriţie uşoară gradul I
C. Indice nutriţional 0,75-0,61 C. Malnutriţie medie gradul II
D. Toleranţă digestivă prăbuşită D. Malnutriţie severă gradul III
E. Hipotonie musculară E. Malnutriţie primară

19. Precizaţi criteriul care nu semnifică evaluarea malnutriţiei la 7. Enumeraţi tulburările cronice ale stărilor de nutriţie la copiii
copii: sugari:
A. Talia A. Staţionare a curbei ponderale
B. Perimetrul braţului mediu B. Hipostatură
C. Masa corporală C. Paratrofie
D. Pliul cutanat D. Eutrofie
E. Perimetrul toracic E. Icter muco-cutanat

20. Selectaţi obiectivul principal în tratamentul malnutriţiei de 8. Specificaţi modificările adaptative ce se produc în organismul
gr.I la copilul sugar: copilului cu malnutriţie de gradul III:
A.Administrarea antibioticelor A. Insuficienţa mecanismelor de reglare neuro-endocrină
B. Eliminarea erorilor dietetice B. Rezerve energetice reduse
C. Reechilibrarea hidro-electrolitică şi acidobazică C. Mobilizarea din ficat a a acizilor grasi liberi
D. Recuperarea digestivă şi nutriţională D. Capacitate redusă de adaptare antiinfecţioasă
E. Hemotransfuzie E. Creştere staturală exagerată

COMPLIMENT MULTIPLU 9. Malnutriţia de gradul III se caracterizează prin următoarele

semne clinice:
1. Tabloul paraclinic al malnutriţiei dobândite de gradul II se A. Deficitul masei corporale > 30%
caracterizează prin următoarele semne: B. Indicele ponderal sub 0,61
A. Scăderea secreţiei şi acidităţii sucului gastric C. Indicele nutriţional sub 0,71
B. Scăderea metabolismului bazal D. Ţesut adipos disparut pe membre şi trunchi
C. Scăderea IgA secretorii E. Stagnarea în creşterea taliei
D. Creşterea activităţii dizaharidazelor
E. Reducerea mobilităţii fagocitelor 10. Tabloul clinic al malnutriţiei dobândite de gradul III se
caracterizează prin următoarele semne:
2. Enumeraţi greşelile alimentare calitative ca factori etiologici A. Apetit scăzut până la anorexie
ai malnutriţiei dobândite: B. Toleranţa digestivă scăzută
A. Raţie insuficientă de glucide C. Turgorul şi elasticitatea tisulară nu sunt schimbate
B. Raţie insuficientă de proteine D. Tegumentele sunt palide
C. Carenţa de lipide E. Scaun constipat
D. Numărul de mese mărit
E. Folosirea preponderent a proteinelor vegetale 11. Indicaţi care din datele anamnesticului istoric al malnutriţiei
au importanţă pentru precizarea diagnosticului:
3. Selectaţi greşelile alimentare cantitative ca factori etiologici ai A. Anamnesticul nu are valoare în diagnosticul malnutriţiei
malnutriţiei dobândite : B. Modul în care a decurs sarcina
A. Apetit scăzut la copil C. Alimentaţia mamei înainte şi în decursul sarcinii
B. Aport insuficient cantitativ determinat de vomitări cronice D. Greutatea la naştere a copilului
C. Hipogalactie la mamă E. Stabilirea antecedentelor infecţioase la mamă şi copil
D. Alimentaţie artificială
E. Dereglări de supt/deglutiţie 12. Pentru a stabili o dietă corectă în tratamentul malnutriţiei la
etapa de tatonare a toleranţei digestive este necesar de de
4. Selectaţi criteriile de apreciere a gradului de malnutriţie la apreciat:
sugar : A. Cantităţii de hrană pentru 24 ore
A. Curba ponderală B. Introducerea corectă a complementul
B. Evaluarea ţesutului adipos C. Alimentul de bază
C. Curba ponderală D. Cantitatea de lichid necesară pentru înlocuirea deficienţei de
D. Indicele de nutriţie hrană
E. Troficitatea şi tonusul muscular E. Numărul de mese

5. Selectaţi factorii etiologici care pot induce malnutriţia 13. Tratamentul malnutriţiei include următoarele principii:
dobândită : A. Depistarea şi lichidarea cauzelor ce au provocat hipotrofia
A. Alimentaţie hipocalorică B. Corecţia dietoterapie
B. Infecţii recidivante şi parazitoze intestinale C. Administrarea fermenţilor
D. Administrarea de vitamine
E. Administrarea de antibiotice 23.Selectaţi condiţiile socio-economice ce duc la tulburări
cronice de nutriţie la sugari:
14. Profilaxia malnutriţiei prevede următoarele acţiuni: A. Venit familial scăzut
A. Supravegherea medicală activă a sugarului B. Diversificarea adecvată a alimentaţiei
B. Menţinerea alimentaţiei naturale C. Îngrijirea incorectă a copilului
C. Depistarea precoce şi înlăturarea defectelor alimentare D. Obiceiuri vicioase ale mamei (alcoolism, tabagism)
D. Diversificarea adecvată a alimentaţiei naturale E. Educaţia sanitară inadecvată în familie
E. Tratamentul hipotrofiei
24. Enumeraţi care sunt mecanismele patogenetice ale malnutriţiei
dobândite:
15. Indicaţi care dintre factorii enumeraţi induc dezvoltarea A. Reducerea secreţiei de uree
malnutriţiei congenitală: B. Carenţa globală, proteică şi calorică afectează rezerva
A. Gestozele la mamă energetică din ţesutul adipos
B. Influenţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali asupra C. Perturbarea glicogenogenezei şi derivarea glucozei din
mamei aminoacizi
C. Alimentaţia deficitară a mamei în timpul sarcinii D. Scăderea toleranţei digestive
D. Bolile cronice ale mamei E. Mecanisme neuro-endocrine păstrate
E. Supraalimentaţia mamei în timpul sarcinii
25. Indicaţi care sunt modificările hepatice în malnutriţia severă:
16. Indicaţi care sunt formele clinice ale malnutriţiei congenitale: A. Hipoalbuminemie
A. Forma cardiovasculară B. Infiltraţie grăsoasă a ficatului
B. Forma neuropatică C. Pierderi urinare de K, P, Zn, Mg
C. Forma neurotrofică D. Sinteză scăzută de lipoproteine
D. Forma neuroendocrină E. Edeme periferice hipoproteice
E. Forma encefalopatică
26. Care din afirmaţiile de mai jos condiţionează dezvoltarea
17. Selectaţi care sunt cerinţele în proteine, lipide, glucide şi anemiei nutriţionale în malnutriţie
kkalorii la etapa a III a dietoterapiei în malnutriţie : A. Absorbţie deficitară de fier
A. Proteine 4,0 g/kg/zi B. Sinteza insuficientă de hemoglobină
B. Lipide 3-4-5 g/kg/zi C. Scăderea depozitelor medulare de fier
C. Glucide 10-15 g/kg/zi D. Infecţii recidivante
D. Valoarea calorică 100 kcal/kg/zi E.Perturbarea metabolizmului lipidelor
E. Valoarea calorică 150-200 kcal/kg/zi
27. Indicaţi care din afirmările de mai jos au rol important în
18. Indicaţi care sunt criteriile pentru aprecierea gradului de mecanismul adaptiv al modificărilor endocrine în malnutriţie la
malnutriţie utilizate la stabilirea diagnosticului: copil:
A. Factorul etiologic A. Utilizarea energiei endogene
B. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan B.Menţinerea funcţiilor vitale
C. Indicele ponderal C.Inhibarea cheltuielilor neesenţiale de energie endogenă
D. Indicele nutriţional D. Diminuarea preceselor metabolice
E. Tabloul clinic E. Prezenţa imunităţii IgA secretorie normală

19. Indicaţi care sunt semnele caracteristice pentru malnutriţia 28. Enumeraţi fazele evolutive ale malnutriţiei:
dobândită de gradul II: A. Debut
A. Turgor scăzut B.Progresare
B. Toleranţa digestivă mărită C.Stabilizare
C. Apetit scăzut D.Convalescenţă
D. Scaun instabil E. Reacutizare
E. Hipotonie musculară
29. Care sunt factorii exogeni ce favorizează malnutriţia:
20. Enumeraţi factorii etiologici favorizanţi pentru malnutriţia A. Factorii alimentari
dobândită: B. Factorii infecţioşi
A. Miopia C. Factorii toxici
B. Îngrijirea incorectă D. Prezenţa tulburărilor endocrine
C. Infecţiile recidivante E. Prezenţa enzimopatiilor
D. Factorii alimentari
E. Alimentaţia hiperproteică 30. Malnutriţia proteică (Kwashiorkor) se caracterizează prin
următoarele semne clinice:
22. Selectaţi modificările adaptive ce se produc în organism în A.Dezechilibru al balanţei azotate
malnutriţie: B.Carenţă selectivă de proteine
A. Nivel scăzut de insulină serică C.Stagnare a curbei ponderale după înţărcare
B. Inhibarea hormonului tirioidian şi somatomedieni-C D. Edeme generalizate
C. Absorbţie deficitară de fier E.Curbă ponderală normală
D. Sporirea nivelului seric de cortizol
E. Excitarea sistemului nervos central 31.Enumeraţi care sunt formele particulare ale malnutriţiei:
A.Marasmul C.Reechilibrarea hidro-electrolitică şi a mineralelor
B.Distrofia de făinoase D. Tratament dietetic etapizat reeşind din stadiul evolutiv al
C.Distrofia de război malnutriţiei
D.Malnutriţia rezultată din enteropatia exudativă E. Antibioticoterapia
E.Stagnare ponderală în rezultatul intoleranţei la lactoză
40. Indicaţi care sunt produsele de lapte recomendate în
32.Criteriul antropometric de evaluare a malnutriţiei include tratamentul dietetic al malnutriţiei:
următorii indici: A.Laptele delactozat şi parţial delactozat
A.Greutatea B. Amestecul lactat adaptat
B.Talia C.Laptele integru
C.Perimetrul braţului mediu D.Laptele pentru prematuri şi pentru copii cu greutate mică la
D. Perimetrul toracic naştere
E.Perimetrul abdominal E.Hidrolizatele de proteină

33.Criteriile biologice de evaluare a malnutriţiei sunt următoarele:

A. Hiperamilazemia
B.Anemia carenţială Pneumonia comunitară la copii. Complement simplu
C.Diminuarea proteinelor, lipidelor, glicemiei Cs
D.Rahitizmul 1 Selectaţi opţiunea care nu este variantă clinică-morfologică a
E.Imunodeficienţa pneumoniei comunitare la copil?
A. Pneumonia lobulară (bronhopneumonie)
34. Enumeraţi metodele diagnostice instrumentale necesare B. Pneumonie franc-lobară (lobară)
pentru confirmarea malnutriţiei de gradul II : C. Pneumonie segmentară
A. Examinarea baritată sau pe gol a abdomenului D. Pneumonie interstiţială
B. Gastroscopia E. Pneumonia cronică
C. Biopsia mucoasei jejenale Cs
D. Tomografia abdominală 2. Care stadiu patogenic nu caracterizează evoluţia pneumoniei
E. Determinarea radiologică a vârstei osoase pneumococice la copii:
A. Latenţă
B. Rezoluţie
35. Indicaţi cu care maladii se va face diagnosticul diferenţiat în C. Hepatizare cenuşie
malnutriţie : D. Hepatizare roşie
A.Limfangioectazia intestinală E. Congestie
B.Anomaliile cromosomiale congenitale Cs
C.Galactozemia comgenitală 3. Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută
D. Celiachia necomplicată la copii:
E.Gastroduodenita cronică A. Expir prelungit însoţit de geamăt
B. Accentuarea zgomotelor respiratorii
36. Enumeraţi factorii ce determină severitatea malnutriţiei: C. Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată
A.Genul pacientului D. Raluri uscate sibilante difuze
B.Vârsta la care a debutat malnutriţia E. Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar
C.Gradul malnutriţiei la tuse
D. Prezenţa maladiilor cronice asociate Cs
E. Anemia feriprivă de gradul III 4. Selectaţi factorul etiologic în pneumonia franc-lobară la copii:
A. Staphilococcus aureus
37. Indicaţi care sunt tulburările secundare de creştere a copilului: B. Bacilul haemofilus
A.Nanizmul hipofizar C. Klebsiella pneumoniae
B.Insuficienţa cronică respiratorie D. Streptococcus hemolitic
C.Lipidozele E. Streptococcus pneumoniae
D. Fibroza chistică Cs
E.Dischinezia hipomotorică a veziculei biliare 5. Diagnosticul definitiv in pneumonia comunitară la copii ca
regulă se stabileşte în baza:
38. Indicaţi care sunt principiile de tratament în malnutriţia A. Scintigrafiei pulmonare
sugarului: B. Spirograifiei
A.Terapia igieno-dietetică C. Bronhoscopiei
B.Reechilibrarea hidro-electrolitică D. Radiografiei cutiei toracice
C.Echilibrarea acidozei metabolice E. Bronhografiei pulmonare
D. Antibioticoterapia Cs
E.Detoxifierea extracorporală 6. Care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară:
A. Se afectează unul sau câteva segmente
B. Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră
39. Indicaţi care sunt obiectivele principale în terapia C. Wheezing-ul este caracteristic
malnutriţiei: D. Deseori evoluează cu component atelectatic
E. Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă
A.Recuperarea toleranţei digestive triungiulară cu baza spre hil
B.Individualizarea tratamentului conforn etiologiei malnutriţiei CS
7. Diagnosticul etiologic concludent al pneumoniei comunitare se C) radiografia pulmonară
stabileşte în baza: D) PEF-metria
A. Microscopiei sputei E) scintigrafia pulmonară
B. Explorărilor bacteriologice calitative a sputei
C. Explorărilor bacteriologice cantitative a sputei 16. Indicaţia cărui antibiotic este mai recomandată în pneumonia
D. Imunofluorescenţei sputei cu Mycoplasma:
E. Investigaţiilor imunologice celulare A) azitromicina
CS B) cefatoxim
8. Care este mecanismul de infectare în pneumonia comunitară C) tetraciclină
la copii? D) ampicilină
A. Aerogen E) cefalexin
B. Limfogen
C. Ascendent 17. Cel mai frecvent agent patogen atipic declanşator de
D. Pleural pneumonie la copiii de vârsta şcolară mare şi adolescenţei, este:
E. Mediastinal A) legionella
CS B) Pneumocist
9. Antibioticul de elecţie în pneumonia comunitară la copilul mic C) citomegalovirus
este: D) Toxoplasma
A. Amicacina E) mycoplasma
B. Biceptol
C. Amoxicilina 18. Pneumonia comunitară la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5
D. Doxaciclina ani este mai rar determinată de:
E. Tetraciclina A) Pseudomonas aeruginosa
CS B) pneumococ
10. Care este durata optimală a antibioticoterapiei la copil cu C) micoplasme
pneumonie comunitară necomplicată? D) Haemophilus influenzae
A. 1 zi după normalizarea temperaturii E) Klebsiella
B. 3 zile după normalizarea temperaturii
C. 5 zile după normalizarea temperaturii 19. În tratamentul pneumoniei cu Haemophilus influenzae,
D. Până la dispariţia tusei producătoare de beta-lactamază, este recomandabil să se utilizeze:
E. Până la rezorbţie totală a opacităţilor pulmonare A) fenoximetilpenicilină
CS B) amoxicilina în combinaţie cu acid clavulanic
11. Pneumonia atipică este de regulă produsă de: C) amoxicilină
A. Haemophilus influenzae D) ampicilină
B. Mycobacterium tuberculosis E) macrolide
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptococcus pneumoniae 20. Durata optimă a tratamentului cu antibiotice din grupul
E. Pseudomonas aeruginosa penicilinelor în pneumonie este:
CS A) pînă la de normalizarea temperaturii
12. Tratamentul de prima alegere în pneumonia atipică la copil B) pînă la resorbţia totală a infiltratului în plămîn
este cu: C) pînă la normalizarea VSH
A. Macrolide D) dinamică clinică pozitivă şi 2-5 zile de temperatură normal
B. Cefalosporine gen. II E) асоrd comun al medicului cu pacientul
C. Cefalosporine gen. III
D. Aminoglicozide 21. Pentru care pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15%
E. Aminopeniciline neutrofile, 5% eritrocite?
CS A) purulentă
13. Administrarea antibioticelor în pneumonia comunitară B) seroasă
necomplicată la copil este: C) hemoragică
A. Intramuscular D) sero-hemoragică
B. Intravenos E) fibrinoasă
C. Calea orală
D. Intrarectal 22. Cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în
E. Intrapleural lichidul pleural al căruia predomină neutrofilele:
CS A) etiologie bacteriană nespecifică
14. Devierea mediastinului spre partea afectata se observa in: B) tuberculoza
A) hemotorax C) cancer pulmonar
B) pneumotorax D) bronşită obstructivă
C) hidropneumotorax E) virală
D) emfizem lobar
E) atelectazie pulmonară 23. Care pneumonie poate fi atribuită stării de imunodeficienţă:
A) pneumococică
15. Care investigaţie instrumentară este necesară de a indica B) stafilococică
pacientului pentru confirmarea diagnosticul de pneumonie: C) cu micoplasma
A) spirografia D) pneumocistică
B) bronhografia E) virală
 C. Leucocitoză progresivă cu devierea formulei leucocitare spre
Complement multiplu stînga
D. Agravarea stării generale
Cm E. Progresarea simptomatologiei pulmonare
1. Criteriile de diagnostic a pneumoniei comunitare la copil după Cm
OMS, recomandate pentru sectorul primar sunt: 9. Ce afirmaţii confirmă prezenţa bronhopneumoniei în focar la
A. Tusea copil?
B. Tahipnee A. Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios, care domină examenul
C. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv fizic pulmonar
D. Tirajul intercostal şi substernal B. Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică
E. Refuz la supt C. Se localizează bilateral, diseminat sau paravertebral
Cm D. Se produce preponderent la copilul > 5 ani.
2. Factori de risc pentru producerea pneumoniei comunitare la E. Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3
copilul mic sunt: cm
A. Malnutriţia Cm
B. Stările imunocompromise 10. Radiografia pulmonară va evidenţia următoarele în
C. Alimentaţia artificială pneumonia necomplicată la copii:
D. Rahitismul A. Emfizem lobular
E. Prematuritatea B. Interlobită
Cm C. Accentuarea desenului pulmonar
3. Pentru pneumonia comunitară la copilul mic sunt caracteristice: D. Opacităţi micro-macronodulare
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv E. Accentuarea desenului inrestiţial
B. Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale Cm
C. Raluri umede buloase mici localizate 11. Care sunt complicaţiile în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei
D. Emfizem pulmonar comunitare la copii?
E. Tirajul A. Afectarea pleurei
Cm B. Otita purulentă
4. Semnele clinice ce caracterizează o pneumonie interstiţială C. Meningita purulentă
sunt: D. Atelectazii pulmonare
A. Semnele clinice caracteristice infecţiei virale respiratorii E. Corp străin în căile respiratorii
inferioare Cm
B. Tiraj intercostal şi substernal 12. Diagnosticul diferenţial în pneumonia comunitară la copii se
C. Examen fizic pulmonar redus va face cu următoarele maladii?
D. Respiraţie diminuată A. Rinofaringită acută
E. Raluri crepitante localizate B. Edemul pulmonar
Cm C. Tuberculoza pulmonară
5. Ce afirmaţii pentru pleureziile metapneumonice la copii sunt D. Epiglotită
corecte: E. Corp străin în căile respiratorii inferioare
A. Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator Cm
B. Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul 13. Criteriile de spitalizare a copilului cu pneumonie comunitară?
pneumoniei A. Copiii până la 6 luni
C. Exudatul pleural este seros-fibrinos B. Complicaţii extrapulmonare piemice
D. În hemoleucogramă se constată leucocitoză marcată, hiper - C. Lipsa eficacităţii terapeutice iniţiată ambulator
VSH D. Copiii din condiţii socio-economic vulnerabile
E. Complexele imunocirculante la valori majorate E. Copiii şcolari cu pneumonie franc-lobară
Cm Cm
6. In pneumoniile comunitare la copil, cei mai frecventi agenţi 14. Supravegherea medicală a copiilor ce au suportat pneumonia
patogeni sunt: comunitară cu evoluţie favorabilă include:
A. Streptococcus pneumoniae A. Evidenţă la medicului de familie pentru o perioadă de 3 luni
B. Haemophilus influenzae B. Efectuarea controlului radiologic în dinamică
C. Mycoplasma pneumoniae C. Efectuarea probelor funcţionale pulmonare în dinamică
D. Enterobacteriile D. Corecţia stărilor de fon (anemie, rahitism etc.)
E. Pseudomonas aeruginosa E. Măsuri de fortificare a organismului
Cm Cm
7. Sindromul de condensare pulmonară din pneumonia 15. Principiile de tratament în pneumonia comunitară la copii
comunitară se manifestă prin: prevede:
A. Raluri ronflante bilateral, difuze A. Măsuri generale de îngrijire
B. Submatitate localizată B. Terapie antihistaminică
C. Expir prelungit C. Măsuri fizioterapeutice
D. Accentuarea vibraţiilor vocale D. Tratamentului etiotrop
E. Raluri crepitante localizate E. Tratamentul simptomatic
Cm Cm
8. Ineficacitatea terapeutică în pneumonia comunitară este 16. Tratamentul simptomatic în pneumonia comunitară la copii:
remarcată prin următoarele afirmaţii: A. Mucolitice şi expectorante
A. Sindrom febril rebel B. Hidratare orală
B. Infiltraţie pulmonară redusă la examenul radiologic control C. Antipiretice în sindromul febril
D. Chinetoterapia respiratorie, drenaj postural 25. Procesele distructive pulmonare sunt caracteristice pentru
E. Terapie antihistaminică pneumonia cauzată de:
Cm A) pneumococ
17. Enumeraţi antibioticele de prima linie în pneumonia B) Pseudomonas aeruginosa
comunitară necomplicată la copil: C) streptococ
A. Aminopeniciline orale D) stafilococ
B. Cefalosporine gen. II, orale E) Chlamydia
C. Macrolide
D. Tetracicline orale 26. Infecţia cu Chlamydia poate provoca:
E. Aminoglicozide orale A) meningită
Cm B) conjunctivita
18. Enumeraţi preparatele antibacteriene în pneumonia atipică la C) uretrită
copil: D) pneumonie
A. Ampicilina E) encefalită
B. Claritromicina
C. Azitromicina 27. Semnele clinice ale pleureziei exsudative sunt următoarele:
D. Rovamicina A) tuse deranjantă, cu sindrom dolor
E. Nitrofurantoina B) respiraţie aspră
Cm C) rămînerea în urmă a hemitoracelui afectat, în procesul de
19. Indicaţi agenţii patogeni în pneumonia atipică la copil: respiraţie
A. Mycoplasma pneumoniae D) raluri umede mari
B. Staphylococcus aureus E) diminuarea sunetelor percutorii
C. Streptococcus pneumoniae
D. Escerichia coli 28. Semnele clinico-radiologice ale pneumotoraxului:
E. Chlamydia pneumoniae A) accentuarea dispneei
Cm B) deplasarea mediastinului spre partea afectată
20. Indicaţi afirmaţiile corecte în tratamentul pneumoniei C) deplasarea mediastinului spre partea sănătoasă
comunitare necomplicate la copil: D) lipsa desenului pulmonar pe radiografie
A. Antibioticoterapie parenterală E) diminuarea murmurului vezicular pe partea afectată
B. Antibioticoterapie orală
C. Antitusive
D. Durata antibioticoterapiei până la 21 de zile 29. La apariţia mai frecventă a pneumoniei, la copii de vîrstă
E. Aminopenicilinele orale sunt prima linie mică, contribuie:
A) diferenţierea insuficientă de acinilor şi alveolelor
21. Care dintre semnele clinice enumerate sunt caracteristice B) alimentare abundentă cu vase sangvine şi limfatice a ţesutului
pentru pleurezia exudativă? pulmonar
A) deplasarea organelor mediastinului spre partea sănătoasă C) funcţia diminuată a epiteliului mucociliar şi tusea reflectorie
B) deplasarea organelor mediastinului spre partea afectată D) poziţia orizontală a coastelor şi subdezvoltarea muşchiilor
C) sunet percutor de cutie intercostali
D) respiraţie vezicuară la auscultaţie E) frecvenţa crescută a mişcărilor respiratorii
E) diminuarea sunetului percutor

22. La factorii care contribuie la dezvoltarea pneumoniei la nou- 30. Criterii de diagnostic a pneumoniei la copii sugari, servesc
născuţi, se atribuie: următoarele simptome:
A) pneumopatiile A) tuse
B) prematuritatea B) tirajul cutiei toracice
C) toxicoza în prima jumătate a sarcinii C) frecvenţa respiraţiei 40 pe 1 minut
D) infecţie respiratorie a mamei în ultimile 2 săptămîni de sarcină D) creşterea temperaturii pînă la valori febrile
E) icter prelungit E) frecvenţa respiratorie peste 50 pe 1 minut

31. Copilului cu alergie la penicilină, i se pot indica următoarele

23. Pentru tratamentul pneumoniei stafilococice este utilizat: antibiotice:
A) peniciline A) eritromicina
B) levomicetina B) Gentomicina
C) aminoglicozide C) cefazolina
D) cefalosporine D) klindomicina
E) fluorochinolone E) amoxacilina

24. Tratamentul iniţial al pneumoniei cauzată de flora gram- 32. Complicaţiile pulmonare ale pneumoniei la copii includ:
pozitivă, trebuie efectuat cu: A) pleurezia
A) amoxicilină B) atelectazia
B) gentamicină C) piopneumotoraxul
C) levomicetină D) Sindromul cardio-vascular
D) tetraciclină E) neurotoxicitate
E) cefazolină
33. Pentru pneumonia cu Mycoplasma la copii sunt caracteristice:
A) caracer sezonier - de obicei toamna administrarea de:
B) creşterea ganglionilor limfatici cervicali A. Indometacină
C) distrugerea ţesutului pulmonar B. Prostaglandina E
D) eozinofilia C. Imunoglobulină
E) hepatosplenomegalia D. Ibuprofenă
E. Terapie cu oxigen
34. Pentru pneumonia cu Chlamydia la copii sunt caracteristice: Cs
A) rinita asociate 7. Semnele clinice frecvente ale hipoxiei cronice în Tetralogia
B) conjunctivită asociată Fallot sunt următoarele, cu excepția:
C) piodermie A. Hipocratism digital
D) creşterea ganglionii limfatici regionali B. Poliglobulie
E) tendinţ către necroza ţesutului pulmonar C. Absces cerebral
D. Leucocitoza
E. Accese hipoxice
35. Pentru pneumonia virală la copii sunt caracteristice: Cs
A) debut acut 8. Selectați indicaţia chirurgicală majoră pentru corecţia
B) neurotoxicitate chirurgicală în stenoza aortică la copii :
C) complicaţii din partea sistemului cardiovascular A. Apariţia manifestărilor clinice
D) neutropenie B. Valoarea gradientului presional transvalvular mai mare de
E) tendinţa către evoluţie lentă şi trenantă 70 mm Hg
C. Hipertrofia ventriculului drept
D. Dilatarea poststenotică considerabilă
Malformaţiile congenitale de cord. Complement simplu. E. Suflu diastolic
Cs Cs
1. Selectați malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent 9. Indicați care este standardul de aur în diagnosticul
depistată la nou-născuţii prematuri-: malformaţiilor congenitale de cord :
A. Defect septal atrial A. Electrocardiografia
B. Defect septal ventricular B. Radiografia cardiopulmonară
C. Canal arterial persistent C. Ecocardiografia bidimensională cu Doppler
D. Coarctaţie de aortă D. Tomografia computerizată
E. Tetralogia Fallot E. Coronaroangiografia
Cs/ Cs
2 Indicați care din malformaţiile congenitale de cord nu evoluează 10. Notați ce include managementul postoperatori la copiii
cu şunt stînga – dreapta : purtători de proteze sintetice:
A. Defect septal ventricular A. Profilaxia endocarditei infecţioase pe toată viaţa
B. Defect septal atrial B. Tratament anticoagulant sub controlul coagulării o dată la 1
C. Tetralogia Fallot lună
D. Canalul atrioventricular C. Cateterism cardiac o dată la 6 luni
E. Persistenţa ductului arterial D. Controlul coagulării o dată la 2 săptămâni pe toată viaţa
Cs E. Hemocultura obligatorie o dată la 3 luni
3. Precizați malformaţia congenitală de cord cu scăderea CS 11. La un copil cu Tetralogia Fallot în accesele de rău hipoxic
circuitului pulmonar : nu se indică:
A. Defect septal atrial A. digoxina
B. Tetralogia Fallot B. Oxigen
C. Defect septal ventricular C. Propranolol
D. Canal atrioventricular D. Diazepam
E. Fereastra aortopulmonară E. terapie infuzională
Cs CS 12. În defect major de sept interventricular la un copil de 6
4.Indicați care din tipurile următoare nu se include în clasamentul luni nu este specific:
defectului septal ventricular: A. dispnee
A. infundibular B. malnutriție
B. muscular C. tahicardie
C. infantil D. accentul zgomotului II la artera pulmonară
D. tip canal atrioventricular (subaortal) E. convulsii
E. perimembranos CS 13. Sufluri organice nu pot apărea în caz de:
Cs A. Tetralogia Fallot
5. Indicați vârsta optimală de închidere chirurgicală a defectului B. Anomalii minore de cord
septal interventricular larg : C. Transpoziția de vase magistrale
A. până la 5 ani D. Defect de sept ventricular
B. până la 1 an E. Coarctație de aortă
C. 3 ani 14. CS Apreciați care metodă de tratament este indicația absolută
D. 15 ani în coarctația de aortă:
E. după 5 ani A. intervenția chirurgicală cu plastia aortei
Cs B. administrarea remediilor β-adrenoblocante
6. În malformaţiile congenitale de cord ductodependente C. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a
menţinerea canalului arterial deschis se efectuază prin angiotensinei
D. limitarea efortului fizic D. Diminuarea pulsului la membrele inferioare
E.administrarea inhibitorilor receptorilor de aldosteron E. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mare decât la
15. CS Afirmați cărui examen instrumental i se atribuie membrele superioare
informativitatea primară în diagnosticul malformațiilor Cm
congenitale de cord: 8. Selectați malformaţiile congenitale de cord cianotice cu
A.ECG hipervascularizare în circuitul pulmonar :
B.EcoCG A. Tetralogia Fallot
C. Tomografia computerizată a cordului B. Transpoziţia de vase mari necorectată (D transpoziţie)
D. examenul prin rezonanța magnetică nucleară a sistemului C. Defect septal atrial
cardiovascular D. Anomalia totală de întoarcere venoasă pulmonară
E. radiografia toracelui E. Canal arterial persistent
Cm
Complement multiplu 9. Precizați complicaţiile postchirurgicale în malformațiile
Cm congenitale de cord cu şunt stînga – dreapta :
1. Indicați anomaliile anatomice caracteristice Tetralogiei Fallot : A. Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate
A. Defect septal ventricular B. Infecţii respiratorii frecvente
B. Stenoză pulmonară C. Şunturile reziduale
C. Defect septal atrial D. Endocardita bacteriană
D. Hipertrofia ventriculului drept E. Hemoragii intestinale
E. Dextropoziţia aortei Cm
Cm 10.Selectați ce semne/simptome caracterizează defectul septal
2. Indicați semnele clinice caracteristice în defectul septal interatrial mic :
interventricular cu debit mare: A. Suflu continuu la focarul aortei
A. Dispnee B. Asimptomatic
B. Dificultăţi de alimentaţie C. Suflu sistolic discret cu maximum de auscultaţie la baza
C. Suflu diastolic cordului
D. Deficit nutriţional D. Zgomotul II dedublat
E. Infecţii respiratorii recurente E. Dispnee de efort
Cm 11. Precizați în care din patologiile enumerate mai jos se pot
3. Apreciați care din malformaţiile congenitale de cord enumerate produce stări sincopale:
se consideră malformaţii vasculare: A. Blocurile atrioventriculare de gradul II –III
A. Anomalia Ebstein B. Coactația de aortă
B. Coarctaţia de aortă C. cardiomiopatia hipertrofică
C. Anomaliile arterelor coronariene D. DSA mic
D. Anomalia arcului aortic E. Foramen ovale patent
E. Ventricul unic 12. Durerea toracică de origine cardiacă se produce având ca
Cm substrat:
4. Indicați factorii hemodinamici responsabili de evoluția naturală A. insuficiența coronariană
a defectului septal ventricular : B. stenoza aortică strânsă
A. Dimensiunile defectului C. Corctația de Ao
B. Direcţia şuntului interventricular D. hipertensiune pulmonară
C. Localizarea defectului E. anomalii minore de cord
D. Presiunea în artera pulmonară 13. Apreciați care teste invazive se aplică în unele cazuri în
E. Grosimea peretelui ventriculului stâng diagnosticul malformațiilor cardiace congenitale :
Cm A. coronaroangiografia
5. Selectați criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular B. ventriculografia
complet: C. biopsia endomiocardului
A. Defect septal atrial de tip ostium primum D. pericardiocenteza
B. Defect septal ventricular cu localizare înaltă E. EcoCG
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Valvă atrioventriculară unică 14. Selectați malformațiile congenitale de cord cu evoluție
E. Defect septal ventricular muscular asimptomatică :
Cm A. defect de sept interventricular mic <5 mm
6. Precizați malformaţiile congenitale de cord cianogene: B. defect de sept interatrial mic
A. Ventricul unic C. stenoza largă a aortei
B. Trunchiul arterial comun D. stenoza largă a arterei pulmonare
C. Transpoziţia de vase mari E. defect de sept interventricular cu defect mare
D. Defect septal ventricular 15.Precizați malformațiile congenitale de cord cu evoluție severă
E. Persistenţa canalului arterial :
Cm A. anomaliile cianogene
7. Precizați aspectele clinice în coarctaţia de aortă de tip B. defect de sept interatrial cu defect mare
postductal (adult) : C. defect de sept interventricular cu defect mare
A. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mică ca la D. coarctația de Ao critică
membrele superioare E. foramen ovale patent 2-3 mm
B. Cianoză difuză 16. Selectați malformațiile congenitale de cord palide :
C. Hipertensiune arterială sistemică A. defectul de sept interatrial
 B. transpoziția vaselor magistrale B. ruptura sinusului Valsalva
C. drenaj venos aberant total C. stenoza pulmonară periferică
D. coarctație de aortă D. fereastra aorto-pulmonară
E. defect de sept interventricular E. defect de sept interatrial
17.Apreciați malformațiile cardiace congenitale cianotice : 27.Precizați mecanismele fiziopatologice în Tetralogia Fallot :
A. anomalia Ebștein A. fluxul dreapta- stânga în relație cu gradul stenozei
B. ventricul drept cu cale dublă de ieșire B. rezistența vasculară sistemică
C. drenaj venos aberant total C. mărimea defectului septal ventricular
D. stenoza aortei D. poziția aortei
E. stenoza arterei pulmonare E. trabecule suplimentare în ventriculul stâng
18.Indicați care sunt anomaliile tractului de ieșire din ventriculul 28.Apreciați tabloul radiologic cardiopulmonar în Tetralogia
stâng : Fallot :
A. stenoza aortică valvulară A. cord normal sau mărit ușor
B. stenoza aortică supravalvulară B.„inimă în sabot”
C. stenoza pulmonară valvulară izolată C. vascularizație pulmonară redusă
D. stenoza ramurilor arterei pulmonare D. hipervascularizație pulmonară
E. coarctația de aortă E. cord sub formă sferică
19. Precizați care anomalii se referă la tractul de ieșire din 29. Selectați complicațiile postoperatorii ale Tetralogiei Fallot :
ventriculul drept : A. embolii
A. stenoza pulmonară valvulară izolată B. endocardită infecțioasă
B. stenoza ramurilor arterei pulmonare C. boala vasculară pulmonară obstructivă
C. atrezia arterei pulmonare D. șunt dreapta-stânga
D. tetralogia Fallot E. crize hipoxice
E. anomalia Ebștein 30.Indicați factorii etiopatogenici în boala Ebștein :
20. Enumerați anomaliile valvelor atrioventriculare : A. insuficiența valvei tricuspide cu creșterea presiunii în
A. stenoza mitrală congenitală ventriculul drept
B. atrezia valvei tricuspide B. șunt dreapta – stânga prin defect de sept interatrial sau
C. anomalia Ebștein deschidrea foramen ovale
D.originea anormală a marilor vase C. reducerea funcției ventriculul drept și a fluxului pulmonar
E. Defectul septal atrial D. aritmii
21.Indicați explorările paraclinice recomandate în stenoza arterei E. șunt stânga-dreapta
pulmonare : 31.Precizați evoluția naturală și prognosticul în cazul canalului
A. examenul radiologic cardiopulmonar atrioventricular comun :
B. EcoCG Doppler A. favorabil
C. cateterismul cardiac B. nefavorabil
D. angiografia C. depinde de gradul șuntului stânga- dreapta
E. cicloergometria D. depinde de nivelul rezistenței vaselor pulmonare
22. Precizați care sunt formele anatomice ale stenozei aortice E. depinde de gradul insuficienței valvelor atrioventriculare
congenitale : 32. Indicați tipurile morfopatologice ale drenajului venos
A. stenoza aortică valvulară pulmonar aberant total :
B. stenoza aortică supravalvulară A. tipul supracardiac
C. stenoza subaortică B. tipul cardiac
D. valva unicuspidă C. tipul infracardiac
E. valva aortică tricuspidă D. tipul mixt
23. Indicați malformațiile cardiace cu șunt stânga-dreapta : E. tipul supradiafragmatic
A. defect de sept interatrial 33. Selectați explorările paraclinice de diagnostic recomandate în
B. defect de sept interventricular drenajul venos aberant total la copii :
C. defect septal aorto-pulmonar A. Examenul radiologic cardiopulmonar
D. canalul arterial permeabil B. EcoCG 2D și Doppler
E. boala Ebștein C. cateterismul cardiac și angiografia selectivă
24. Apreciați malformațiile congenitale cardiace complexe : D. ECG
A. transpoziția completă a vaselor mari E. examenul RMN a sistemului cardiovascular
B. drenajul venos pulmonar total 34. Apreciați care tipuri morfopatologice de fereastră
C. malpoziția cordului și situsului visceral aortopulmonară distingem :
D.anomalia de întoarcere a circulației venoase pulmonare A. comunicare circulară între aorta ascendentă și artera
E. defect de sept ventricular pulmonară
25. Enumerați formele anatomice ale defectului septal atrial în B. comunicare ovalară între aorta ascendentă și artera pulmonară
funcție de sediul defectului : situată la nivelul bifurcației arterei pulmonare
A. defect de sept interatrial tip ostium secundum C.comunicare ovalară între aorta ascendentă și artera pulmonară
B. defect de sept interatrial tip ostium primum în cazul originei arterei pulmonare drepte de la nivelul postero-
C. defect de sept interatrial tip sinus venos lateral al aortei ascendente
D. defect de sept interatrial tip sinus coronar D. anomalie a septului ce divide trunchiul arterial comun
E. dehiscența a cuspei anterioare a valvei mitrale E. anomalie a valvei mitrale
26. Diagnosticul diferențial al canalului arterial permeabil se 35. Precizați care din preparatele enumerate mai jos sunt indicate
efectuează cu următoarele patologii : în terapia de suport al malformațiilor congenitale de cord palide
A. drenajul venos pulmonar aberant total complicate cu insuficiență cardiacă congestivă :
 A. IECA D. Sinteza majorată a reaginelor
B. inhibitorii receptorilor de aldosteron E. Sinteza micşorată a reaginelor
C. diuretice 8. Cs Marcaţi care este calea eficientă de administrare a
D. glicozide cromoglicatului de sodiu în tratamentul astmului bronşic la copii:
E. opioide A. Intravenos
36. Apreciați care remedii sunt contraindicate în tratamentul de B. Submuscular
suport al malformațiilor congenitale de cord cianogene : C. Intramuscular
A. Glicozide D. Inhalator
B. IECA E. Per os
C. diuretice 9. Cs Marcaţi veriga principală în patogenia astmului bronşic
D. antagoniștii de Ca atopic la copii:
E. nitrații A. Infecţia virotică
B. Influenţa unor elemente chimice
C. Factorii genetici
D. Infecţia bacteriană
Astmul bronşic la copii. E. Infecţia mixtă (virotică şi bacteriană)
10. Cs Marcaţi acţiunea inhibitorilor degranulării mastocitelor în
tratamentul astmului bronşic:
1. Cs Marcaţi celula care joacă rolul principal în patogenia A. Împiedică eliberarea mediatorilor reacţiilor alergice
astmului bronşic: B. Blochează B-2 receptori bronşice
A. Limfocitul C. Micşorează hiperreactivitatea bronhiilor
B. Celula endotelială D. Majorează hiperreactivitatea bronhiilor
C. Eozinofil E. Micşorează doza adrenomimeticilor
D. Monocit 11. Cs Marcaţi care modificare fiziopatologică în astmul bronşic
E. Fibroblast la copii nu este caracteristică:
2. Cs Marcaţi care clasă de inunoglobuline este implicată în A. Spasmul musculaturii netede bronşice
patogenia astmului bronşic atopic la copii: B. Edemul mucoasei
A. IgA C. Hipersecreţia de mucus
B. IgD D. Obstrucţia bronşică
C. IgE E. Spasmul laringian
D. IgM
E. IgG 12. Cs Marcaţi grupa de preparate care nu se include în
3. CsMarcaţi veriga principală în patogenia astmului bronşic tratamentul antiinflamator în astmul bronşic la copii:
atopic: a. Antiinflamatoare nonsteroidiene
A. Procesul inflamator de origine alergică al mucoasei bronhiilor b. Corticosteroizi inhalator
B. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine virotică c. Antileucotriene
C. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine bacteriană d. Cromoglicatul disodic
D. Procese autoimune e. Nedocromilul
E. Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine micotică 13. Cs Marcaţi grupa de medicamente care provoacă mai des
semnele astmului bronşic la copii?
4. Cs Marcaţi cu ce este legată hiperreactivitatea bronhiilor în A. Glucocorticosteroizi
astmul bronşic: B. Antiinflamatorii nonsteroidene
A. Blocarea β2-adrenoreceptorilor C. Hiposensibilizante
B. Leziunile morfologice ale peretelui bronhial D. Teofelina
C. Leziunile imunopatologice ale peretelui bronhial E. Antileucotriene
D. Leziunile funcţionale ale peretelui bronhial 14. Cs Marcaţi evoluţia astmului bronşic la copii
E. Leziunile infecţioase ale peretelui bronhial A. Acută
5. Cs Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este B. Cronică
caracteristic pentru asmul bronşic atopic: C. Trenantă
A. Creşte permiabilitatea capilarilor D. Fulminantă
B. Creşte producţia de mucus local E. Subacută
C. Dilatare bronşică 15. Cs Marcaţi veriga imunologică a astmului bronşic non-
D. Bronhoconstrisţie atopic?
E. Edem mucasei bronhiale A. IgA
6. Cs Marcaţi ce nu este caracteristic pentru criza de astm B. IgM
bronşic la copii: C. IgG
A. Tusă spastică cu spută albicioasă D. IgE
B. Dispnee expiratorie E. CIC (complexe imunocirculante)
C. Stare de agitaţie, frică, cefalee 16. Cs Marcaţi cu ce metodă se apreciază variabilitatea zilnică a
D. Dispnee inspiratorie semnelor de astmul bronşic
E. Accese le survin frecvent noaptea A. ECG
7. Cs Marcaţi de ce este determinată blocarea β2- B. Cardiointervalografia
adrenoreceptorilor în astmul bronşic la copii: C. PEF-metria
A. Acumularea calciului în citoplasmă D. R-grafia cutiei toracice
B. Activarea sintezei leucotrienelor E. Ultrasonografia inimei
C. Activarea sintezei citochinelor 17. Cs Marcaţi markerul al informaţiei alergice din spută în
astmul bronşic la copii: A. Tuse în accese, chinuitoare
a. Eozinofilia B. Accese de dispnee
b. Leicocitoza C. Prurit cutanat
c. Neitrofileza D. Expiraţie prelungită
d. Monocitoza E. Strănut
e. Trombocitopenia 7. CM Selectaţi criteriile de gravitate pentru astmul bronşic la
18. Cs Marcaţi concentraţia a cărei substanţe în spută este copii:
caracteristic pentru astmul bronşic A. Frecvenţa acceselor de dispnee
A. Oxid nitric B. Caracterul şi durata acceselor
B. Oxid de carbon C. Frecvenţa IRVA
C. Bicarbonat de sodiu D. Frecvenţa crizelor nocturne
D. Carbon de natriu E. Toleranţa la efort fizic
E. Potasiu 8. Cm Cauzele dezvoltării statusului astmatic la copii sunt
19. Cs Marcaţi scopul principal în tratamentul astmului bronşic la următoarele:
copii: A. Anularea nemotivată a glucocorticoizilor din tratament
A. Atingerea şi menţinerea controlului manifestărilor clinice B. Folosirea hiposensibilizanţilor
B. Sanarea focarelor de infecţie C. Folosirea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetici
C. tratarea bolilor concomitente D. Acutizarea procesului inflamator în plămâni
D. Ameliorara proceselor de respiraţie nazală E. Inhalaţii de gucocorticoizi
E. Îmbunătăţirea proceselor de microcirculaţie 9. Cm Marcaţi afirmaţiile caracteristice pentru astmul bronşic la
copii:
Complement multiplu. A. Obstrucţie reversibilă a căilor respiratorii
Cm B. Patologia este legată de hiperreactivitatea bronşică
1. Cm Mecanismele genetice în astmul bronşic la copii sunt C. Debutul maladiei este preponderent la sugar
responsabile de următoarele: D. Este o inflamaţie cronică a căilor aeriene
A. Hiperactivitatea bronşică E. Inhalaţiile cu simpatomimetice sunt eficace
B. De activarea sintezei leucotrienelor 10. Cm Enumeraţi factorii de risc al astmului bronşic la copii:
C. De activarea sintezei unor citochine A. Predispoziţia genetică
D. Sinteza micşorată a reaginelor (IgE) B. Infecţiile virale respiratorii frecvente cu antibioticoterapia
E. Sinteza majorată a reaginelor (IgE) necontrolată
Cm C. Diateza alergică în primul an de viaţă
2. Cm Diagnosticul astmului bronşic la copii se pune în baza D. Absenţa maladiilor alergice la rude
următoarelor: E. Disfuncţia sistemului nervos vegetativ
A. Predispunerea ereditară 11. Cm Planul de investigare în astmului bronşic la copii de vârstă
B. Crize repetate de obstrucţie bronşică şcolară include:
C. Nivel crescut de IgE a. IgE în serul sanguin (comuni şi specifici)
D. Dereglări obstructive a bronhiilor mici la spirogramă b. Radiografie abdominală
E. Dereglări restrictive a ventilaţiei pulmonare externe c. Aprecierea complexilor imunocirculante
d. Investigaţia sputei
3. Cm Astmul bronşic la copii trebuie să fie diferenţiat de e. Spirografia
următoarele patologii:
A. Corp străin 12. Cm Efectele adverse ale teofilinei la copii sunt următoarele:
B. Astmul cardiac a. Greaţă, vomă,
C. Mucoviscidoza b. Tahicardie, hipotensiune arterială, aritmie
D. Stomatită aftoasă c. Iritabilitate, tremor
E. Bronşită obstructivă d. Cefalee, insomnie
Cm e. Prurit cutanat
4. Cm Indicaţiile pentru tratamentul cu glucocorticosteroizilor
inhalatorii ale astmului bronşic la copii sunt: 13. Cm Marcaţi simptoamele caracteristice pentru „Triada de
A. Accese o dată în lună aspirină”:
B. Lipsa efectului de la terapie a. Accese de dispnee
C. Accese în fiecare zi b. Prurit cutanat
D. Accese după efort fizic c. Adenoide
E. Accese nocturne zilnic d. Sinusita
e. Urticaria
Cm 14. Cm Marcaţi complicaţiile imediate ale astmului bronşic la
5. Cm Simptoamele clinice ale statusului astmatic la copii sunt: copii:
A. Acces de dispnee mai mult de 6 ore a. Status astmaticus
B. Dereglări din partea sistemului nervos b. Insuficienţa cardiacă cronică
C. Dezvoltarea plămânului „mut”, dispariţia tusei c. Pneumotorax spontan
D. Acces de dispnee care a trecut după 4 ore de la începutul d. Emfizem mediastinal subcutan
terapiei e. Atelectazie segmentară
E. În plămâni respiraţie aspră, expiraţie prelungită, raluri umede
15. Cm Marcaţi stadiile statusului astmatic la copii :
6. Cm Marcați acuzele caracteristice pentru execerbarea a. Compensare relativă
astmului bronşic: b. Compensare absolută
c. Decompensare 25. Cm Marcaţi criteriile minore în diagnosticul astmul bronşic la
d. Coma hipoxică fulminantă copii sub 5 ani
e. Coma hipoxică treptată a. Rinoree în absenţa infecţie respiratorie acută
16. Cm Marcaţi alergenii alimentari, care mai des provoacă criza b. Wheezing în absenţa infecţie respiratorie acută
astmului bronşic la copii? c. Eozinofile
a. Ouă d. Alergie alimentară
b. Citrice e. Infecţie respiratorie acută
c. Peşte şi produsele de peşte 26. Cm Marcaţi patologiile, cu care trebuie să fie diferenţiat
d. Arachide, nuci astmul bronşic la copii:
e. Porumb a. Reflux gastroesofagian
17. Cm Marcaţi aieroalergenii care mai des provoacă criza b. Tuberculoza
astmului bronşic la copii? c. Bronhiectazii
a. Praf menager d. Laringotraheobronşita
b. Mucegaiuri e. Astm cardiac
c. Polenuri 27. Cm Terapie de urgenţă a crizei de astmul bronşic include:
d. Fumul de ţigară a. B2 – agoneşti selectivi cu durata scurtă
e. Oxigen b. Teofelinile cu acţiune rapidă
18. Cm Marcaţi factorii de risc în dezvotarea astmului bronşic la c. Anticolinergicele
copii de vârsta fragedă d. Corticosteroizi sistemic
a. IRVA e. Antileucotriene
b. AB la părinţi 28. Cm Selectaţi preparatele anticolinergice folosite în tratamentul
c. Dermatita atopică astmului bronşic la copii:
d. Rinita alergică a. Ipatropine bromid
e. Alergie alimentară b. Teofelina
19. Cm Clasificarea astmului bronşic în funcţie de severitate c. Oxytopirine bromid
include: d. Tiotrapium bromid
a. Atopic e. Sulfatul de Magneziu
b. Intermitent 29. Cm Indicaţi efectele terapeutice ale corticoizilor sistemicei în
c. Persistent moderat astmul bronşic la copii:
d. Persistent uşor A.Reduce inflamaţia în mucoasa căilor aeriene
e. Persistent sever B. Stimulează inflamaţia în mucoasa căilor aeriene
20. Cm Clasificarea astmului bronşic (AB) în funcţie de nivelul C. Restabileşte sensibilitatea adrenoreceptorilor
de control include: D. Măreşte sensibilitatea adrenoreceptorilor
a. Control total E. Au un efect inhibitor asupra reflexelor mediate de nervus
b. Control parţial vagus
c. Necontrolată 30. Cm Efectele terapeutice ale teofelinei cu acţiunea rapidă în
d. Crize de AB lipsesc astmul bronşic la copii sunt:
e. Crize de AB nocturn a. Bronhodilatatoarele accentuate
21. Cm Marcaţi complicaţiile tardive ale astmului bronşic la copii b. Inhibă fazele precoce şi tardive ale reacţiilor alergice
a. Suprainfecţie bronşică c. Protejează mucoasa bronşiilor
b. Pneumonii intercurente d. Efect antiinflamator
c. Insuficienţa cardiacă cronică e. Stimulează inflamaţia bronşică
d. Dereglări neurologice 31. Cm În tratamentul de ”urgenţă” a crizei de astm bronşic la
e. Iatrogene copii sunt indicate:
22. Cm Marcaţi indicii pentru diagnosticul gradului de severitate a. Oxigenul
a exacertărilor astmului bronşic la copii: b. Inhalaţi cu salbutomol
a. Frecvenţa crizelor de astm c. Corticosteroizi sistemic
b. Accesele nocturne d. Teofilinele
c. Examenul funcţional pulmonar e. Antibioticoterapia
d. Examinarea alergologică
e. Examinarea funcţională a sistemului nefrourinar 32. Cm Scopul administrării preparatelor ”controlor” în astmul
bronşic sunt:
23. Cm Marcaţi criterii majore pentru astm la copii cu vârsta sub a. De a evalua corect gradul de severitate
5 ani b. Obţinerea controlului pentru o durată cât mai îndelungată
a. sex feminini c. Menţinerea controlului bolii pentru o durată cât mai
b. 3 epizoade de wheezing în ultimele 6 luni îndelungată
c. Dermatita atopică d. Obţinerea controlului bolii de câteva ore
d. Istoric de astm la unul din părinţi e. Menţinerea controlului bolii pe câteva zile
e. Sensibilizare la pneumoalergeni 33. Cm Marcaţi preparatele ”controlor” în astmul bronşic la
24. Cm Marcaţi modificările caracteristice pentru spută în astmul copii
bronşic atopic? a. Antiinflamatoare nesteroidene
a. Eozinofile b. Corticosteroizi topici
b. Cristale Sharcat-Layden c. Antileucotriene
c. Trombocite d. Cromonii
d. Spiralele churschmann e. Teofeline retard
e. Leucocite 34. Cm Acţiunile preparatelor modificatori ai leucotrienilor în
tratamentul astmului bronşic la copii sunt: b. Deformări ale membrelor
a. Supresie producţiei de leucotriene c. Transpiraţii abundente
b. Imunosupresie d. Hipotonie musculară
c. Blocada receptorilor de adezie
e. Alopecie occipitală
d. Ameliorează bronhospazmul la efort fizic, la aer rece
e. Participă la inhibarea fazelor precoce şi tardive ale inflamaţiei 7. Indicați care din următoarele nu este o manifestare
35. Cm Acţiunile cromonelor în în tratamentul astmului bronşic la osoasă craniană în rahitism la copii:
copii sunt: a. Craniotabesul
a. Inhibă procesul de degranulare a mediatorilor mastocitelor b. Plagiocefolia
b. Inhibă procesul de eliberare a mediatorilor mastocitelor c. Macrocrania
c. Inhibă activarea eozinofilelor, neutrofilelor d. Microcefalia
d. Previne fazele precoce şi tardive a răspunsului alergic
e. Capul patrat
e. Stimulează procesele, degranularea şi eliberarea mediatorilor
36. Cm Marcaţi preparatele „de control” al astmului bronţic la 8. Indicați care din următoarele nu este manifestare
copii mai mici de 5 ani osoasă toracică în rahitism la copii:
a. β2-agonişti cu acţiune imediată a. Genu varum
b. Doze mici de CSI (Cortico-steroizi inhalatorie) b. Mătaniile condrocostale
c. Modificatori de leucotriene c. Aplatizarea anteroposterioară torace
d. Doze mici de CSI + modificatori de leucotriene d. Toracele lărgit la bază
e. Doze duble de CSI
e. Sternul înfundat
9. Indicați care din următoarele nu este manifestare
osoasă din partea membrelor în rahitism la copii:
Rahitismul carenţial la copii. Complement Simplu a. Brăţările rahitice
1. Rahitismul carenţial comun este o boală: b. Genu valgum
a. Metabolică c. Fracturile spontane
b. infecţioasă d. Genu varum
c. alergică e. Scolioza
d. imunopatologică 10. Precizați cauza principală a rahitismului carenţial
e. ereditară la copii:
2. Rahitismul carenţial survine la vârsta de: a. Alimentaţia naturală
a. Nou-născut b. Carenţa cronică de vit.D.
b. Adolescent c. Alimentaţia artificială
c. Pubertate d. Creşterea viguroasă a copilului
d. Şcolar mic e. Zona geografică temperată
e. 3-24 luni 11. Profilaxia specifică a rahitismului carenţial cu
3. Cea mai mare cantitate de calciu din organismul vit.D în Republica Moldova se efectuează până la
uman se află în: vârsta de:
a. Creier a. 6 luni
b. Muşchi b. 12 luni
c. Oase şi dinţi c. 24 luni
d. Celule d. 18 luni
e. Lichidul extracelular e. 36 luni
4. Indicați factorul iatrogen care nu este cauza de 12. Pentru spasmolifia manifestă la copii este
rahitism la copii: caracteristic:
a. Tratamentul cu corticosteroizi a. Semnul Maslov
b. Tratamentul cu anticonvulsivante b. Semnul Chwostek
c. Tratamentul cu diuretice c. Semnul Trousseau
d. Tratamentul cu probiotice d. Convulsiile tonico-clonice generalizate
e. Tratamentul cu antiacide e. Sincopa
5. Precizați termenul de sarcină pentru profilaxia 13. Pentru spasmolifia latentă la copii nu este
specifică cu Vit.D: caracteristic:
a. Ultimul trimestru de sarcină a. Spasmul carpo-pedal
b. Primul trimestru de sarcină b. Semnul Erb
c. Trimestru 2 de sarcină c. Semnul Trousseau
d. Toată sarcina d. Semnul Chwostek
e. Nu se indică profilaxie specifică e. Semnul Maslov
6. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic 14. Cel mai activ metabolit al vitaminei D este:
perioadei de debut în rahitism la copii: A. Colecalciferolul
a. Hiperexcitabilitate neuromusculară B. 7-dihidroxicolesterolul
C. 25-oxivitamina D3
D. 24,25-dioxivitamina D3
E. 1,25- dioxivitamina D3
15. Indicaţi organul în care se formează cel mai activ
metabolit al vitaminei D: Complement Multiplu
A. Piele 1. Selectați componentele esențiale ale substanţei minerale solide
B. Intestine a osului la copii:
C. Ficat a. Calciul
D. Rinichi b. Vitamina D
E. Stomac c. Magneziul
Cs d. Vitamina A
16. Hiperplazia ţesutului osteoid în rahitism formează e. Fosforul
următoarele simptome, în afară de: 2. Enumerați organele cu cea mai mare cantitate de calciu din
A. Şanţul Harrison organismul uman:
B. Bosele frontale şi parietale ale craniului a. Ficatul
C. “mătănii costale” b. Creierul
D. “brăţări rahitice” c. Oasele
E. “şirag de mărgăritare” d. Sângele
Cs e. Dinţii
17. Marcaţi necesitatea zilnică fiziologică în vitamina D la 3. Indicați organele în care are loc transformarea Vitaminei D
copii: în compuşi metabolici activi:
A. 40 UI a. Pulmonii
B. 50 UI b. Ficatul
C. 200 UI c. Splină
D. 300 UI d. Rinichii
E. 400-500 UI e. Suprarenalele
Cs 4. Enumeraţi organele ţintă de acţiune a Calcitriolului la
18. Precizați vârsta de apariție a primelor simptome ale copii:
rahitismului carenţial la sugar: a. Intestinul
A. 1-2 săptămâni b. Rinchii
B. 4-6 săptămâni c. Hipofiză
C. 4-6 luni d. Ţesutul osos
D. 6-8 luni e. Glanda paratirodiă
E. 8 - 12luni 5. Indicaţi sistemul hormonal de reglare a metabolismului
Cs fosfo-calcic la om:
19. Selectați doza terapeutică în tratamentul rahitismului a. Adenohipofiza
carenţial la copii: b. Glanda paratiroidă
A. 500 UI/zi c. Suprarenalele
B. 1000 UI/zi d. Glanda tiroidă
C. 2000 - 5000 UI/zi e. Calcitriolul
D. 20000 UI/zi 6. Enumeraţi efectele Parathormonului în rahitism la copii:
E. 50000 UI/zi a. Creşte reabsorbţia renală de fosfaţi
Cs b. Creşte reabsorbţia renală de calciu
20. Mecanismele patogenetice ale rahitismului carenţial la c. Măreşte excreţia renală de fosfaţi
copii includ următoarele, în afară de: d. Stimulează formarea de calcitriol
A. Scăderea absorbţiei calciului în intestin e. Demineralizarea osului
B. Reabsorbţia scăzută a fosforului la nivelul sistemului tubular 7. Marcați factorii determinanţi ai carenţei cronice de
C. Secreţia crescută a parathormonului Vitamina D în rahitism la copii:
D. Reabsorbţia scăzută a glucozei la nivelul sistemului tubular a. Alimentaţia artificială cu formule adaptate
E. Deficit de osificare a matriţei osoase b. Dereglarea metabolismului Vitaminei D
c. Deficit de producţie /aport a vitaminei D
d. Profilaxia specifică cu vitamina D
e. Deficit de absorbţie intestinală a vitaminei D
8. Selectați factorii etiologici exogeni în rahitism la copii:
a. Poluarea atmosferei
b. Copii născuţi toamna-iarna
c. Lipsa expunerilor la soare a copilului
d. Pielea albă
 e. Sindromul de malabsorbţie b. Aplatizarea anteroposterioară a toracelui
9. Enumerați factorii alimentari etiologici în rahitism la c. Deformaţia osului tumeral
copii: d. Abdomen mare hipoton
a. Diversificarea corectă şi la timp e. Stern înfundat
b. Exces de făinoase 18. Precizați anomaliile biochimice în rahitism la copii sunt:
c. Alimentaţia artificială cu formule adaptate a. Alcaloza
d. Alimentaţia artificială cu formule neadaptate b. Acidoza
e. Regim vegetarian c. Hipermagneziemia
10. Marcați factorii iatrogeni etiologici în rahitism la copii: d. Hipocalcemia
a. Administrare de durată a polivitaminelor e. Hipofosfatemia
b. Administrare de probiotice 19. Selectați semnele caracteristice evoluţiei acute a
c. Administrare de durată a costicosteroizilor rahitismului carenţial la copii:
d. Administrarea de durată a fenobarbitalului a. Osteomalacia
e. Administrarea de durată a diureticilor b. Hiperplazia ţesutului osteoid
11. Indicați factorii etiologici endogeni în rahitism la copii: c. Hiperexcitabilitatea neuromusculară
a. Aport alimentar insuficient de vitamina D d. Demineralizarea osului
b. Sindromul de malabsorbţie e. Hipotonia musculară
c. Factori genetici 20. Profilaxia specifică a rahitismului la copii include
d. Boli colestatice hepatice următoarele:
e. Poluarea atmosferei a. Este indicată la toţi copiii până la cârsta de 24 luni
12. Indicaţi verigele fiziopatologice în rahitism la copii: b. Doze fiziologică se administrează zilnic
a. Hipocalcemia c. Administrarea injectabilă este preferenţială
b. Hipercalcemia d. Administrarea per os este preferenţială
c. Hipofosfatemia e. Doza profilactică este 2000-3000 ui/zi
d. Hiperparatiroidism secundar Cm
e. Hipovitaminoza D 21. Rahitismul carenţial la copii se caracterizează prin
13. Selectați manifestările clinice ale hiperplaziei de ţesut următoarele perioade:
osteoit în rahitism la copii: A. De debut
a. Craniotabesul B. De stare
b. Mătăniile costale C. De reconvalescenţă
c. Brăţările rahitice D. De sechele postrahitismale
d. Plagiocefalia E. Avansată
e. Îngroşarea oaselor Cm
14. Indicați manifestările clinice de osteomalacie în rahitism 22. Clasificarea rahitismului carenţial la copii cuprinde
carenţial la copii: următoarele:
a. Craniotabesul A. Perioada bolii
b. Fontanela cu bordurile moi B. Gradul de gravitate a maladiei
c. Plagiocefalia C. Evoluţia bolii
d. Mătăniile costale D. Variantele de evoluţie
e. Abdomen mare, hipoton E. Caracterul afectării sistemului cardiovascular
15. Marcați semnele clinice ale perioadei de debut în Cm
rahitism la copii: 23. Perioada de stare a rahitismului carenţial la copii decurge cu
a. Hiperexcitabilitate neuromusculară următoarele semne craniene:
b. Deformări osoase A. Craniotabesul
c. Transpiraţii abundente B. Hipertelorism
d. Brăţări rahitice C. Capul “pătrat”
e. Hipotonie musculară D. Fruntea olimpiană
16. Precizați modificările osoase ale cutiei craniene în E. Bosele frontale şi parietale proeminente
rahitism la copii: Cm
a. Microcefalia 24. Funcţiile metabolitului activ 1,25(OH)2D3 sunt următoarele:
b. Osteomalacia A. Nu influenţează absorbţia calciului în intestin
c. Plagiocefalia B. Asigură mineralizarea oaselor
d. Bombarea fontenelei C. Asigură creșterea scheletului
e. Cap patrat, macrocronic D. Măreşte reabsorbţia calciului şi fosforului în tubii renali
17. Indicați modificările osoase ale cutiei toracice în rahitism E. Asigură contracția musculară normală
la copii: Cm
a. Mătăniile condrocostale 25. Sinteza metabolitului activ 25(OH)D3 în ficat este activată de
următoarele:
A. Hipocalciemie B. Efectele citotoxice limfocitare
B. Hipovitaminoza D C. Lezarea autoimună şi nespecifică a celulei ţintă
C. Hiperparatireoidism D. Acţiunea amilazei pancreatice
E. Implicarea sistemului neuropeptidic
D. Hipercalciemie
E. Hipovitaminoza A 3. Cs Factorii de protecţie a mucoasei intestinului gros sînt
Cm următorii, cu excepţia:
26. Selectați efectele parathormonului în patogenia rahitismului A. IgA secretorie
carenţial la copii: B. IgG stimulată
A. Mobilizarea calciului din oase în condiţiile de hipercalciemie C. pH-ul alcalin al conţinutului intestinal
B. Stimularea sintezei de 1,25(OH)2D3 D. Migrarea macrofagelor
E. Sistemul limfoid local
C. Stimularea reabsorbţiei calciului şi magneziului în tubii renali
D. Mărirea excreţiei fosfaţilor cu urina 4. Cs Precizaţi colonul unde este localizat procesul
E. Mărirea excreţiei bicarbonaţilor cu urina inflamator în forma uşoară a rectocolitei ulcero-
Cm hemoragice la copii:
27. Marcați semnele hipotoniei musculareîn rahitismul carenţial A. Transvers
la copii: B. Sigmoid
A. Pareza diafragmei C. Rect
B. Abdomenul “de broască” D. Sigmoid şi col transvers
E. Cec
C. Dehiscenţa muşchiului drept al abdomenului
D. „Constipaţia” cu scaune moi 5. Cs Rectocolita ulcero-hemoragică se caracterizează prin
E. Coxa vara, genu varum următoarele semne, în afară de:
Cm A. Tendinţa de extindere spre sectoarele proximale la
28. Selectați afecțiunile dentare în rahitismul carenţial dobândit întregul colon
la copii: B. Congestia mucoasei
A. Erupţia întârziată a dinţilor de lapte C. Sunt posibili polipi inflamatorii sau pseudopolipi
D. Se evidenţiază sectoare afectate şi neafectate ale
B. Hipoplazia smalţului dentar
mucoasei intestinale
C. Predispunerea la carie a dentiţiei definitive E. Mucoasa este fragedă, uşor sîngerează
D. Erupţia dentară definitivă precoce
E. Erupţia dentară de lapte precoce 6. Cs Precizaţi în baza cărui criteriu se poate stabili
Cm diagnosticul clinic definitiv de rectocolită ulcero-
29. Enumerați factorii care determină ineficienţa razelor solare în hemoragică la copii:
etiologia rahitismului la copii: A. Modificări în hemogramă
B. Prezenţa proteinei C reactive în ser
A. Latitudinea nordică
C. Prezenţa sîngelui în scaun
B. Sticla obişnuită D. Rezultatul endoscopiei
C. Poluarea atmosferei E. Radiografia panoramică abdominală
D. Sezonul anului – primăvara
E. Pigmentarea cutanată 7. Cs Notaţi care afecţiune are mai multe semne commune
Cm clinico-patogenice cu rectocolita ulcero-hemoragică la
30. Selectaţi modificările la nivelul oaselor lungi caracteristice copii:
A. Dizenteria acută
pentru rahitismul carenţial la copii:
B. Amebiaza şi balantidiaza
A. “Brăţările” rahitice C. Campilobacterioza
B. Coxa vara D. Boala Crohn
C. Genu varum E. Papiloza rectocolonică
D. Deformaţiile în formă de “O”sau “X”
E. Şanţul Harrison 8. Cs Marcaţi prin ce se caracterizează boala Crohn spre
deosebire de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Nu este asociată cu un risc crescut de cancer de colon
Rectocolită ulcero-hemoragică şi boala Crohn la copii. B. Se manifestă frecvent prin hematochezie zilnică
C. Posedă risc scăzut de apariţie a fistulelor perianale
1. Cs Indicaţi factorul decisiv în realizarea rectocolitei D. Afectarea intestinală este de obicei mai mult segmentară,
ulcero-hemoragice la copii: decât continuă
A. Factorul infecţioşi E. Se include dezvoltarea megacolonului toxic
B. Factorul psihologic
C. Disfuncţia neuro-vegetativă 9. Cs Evidenţiaţi preparatele cărei grupe sunt cel mai
D. Predispunerea ereditară frecvent utilizate pentru tratamentul rectocolitei ulcero-
E. Consumul alimentelor alergene hemoragice:
A. Antibiotice
2. Cs În patogenia rectocolitei ulcero-hemoragice la copii B. Antraglicozide
sunt stabilite următoarele verigi, înafară de: C. Aminoglicozide
A. Implicarea sistemului imun al mucoasei intestinale D. Aminosalicilaţi
 E. Antiinflamatoare nesteroidiene
10. Cs Boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sunt
patologii intestinale cronice inflamatorii, având un şir de
similitudini. Totuşi există diferenţe patofiziologie
esenţiale. Precizaţi unde se iniţiază procesul în boala
Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie proximală
B. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu
progresie până la afectare transmurală
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu
progresie până la regiunea ileocecală
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu
afectare limitată la nivelul mucoasei.
11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de
boala Crohn. Indicaţi care din următoarele manifestări
sunt caracteristice pentru patologia respectivă:
A. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică
stângă
B. Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără
elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de
actul defecaţiei
D. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
E. Au loc chemări imperative la defecaţie
12. Cs Conform clasificarii Montreal, 2005, se consideră a fi
rectocolită ulcero-hemoragică de severitate medie, în cazul
existenţei a mai mult de:
A. un scaun/zi
B. 2 scaune/zi
C. 3 scaune/zi
D. 4 scaune/zi
E. 5 scaune/zi
13. Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la
epidemiologia bolii Crohn este adevărată:
A. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
B. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ
cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de
viaţă
D. Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-
europeni, evrei, în special Ashkenazi şi Sepharzi
E. Nu se asociază cu patologiile reumatologice.
14. Cs Care preparate, ce urmează a se selecta este cel mai
eficient pentru tratamentul bolii Crohn fistulizante:
A. Mesalazina
B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul
15. Cs Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-
hemoragică, faţă de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea
stratului muscular
C. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
D. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a
rectului
16. Cs Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie
locală, din cadrul bolii Crohn:
A. Fisura anală
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozantă
17. Cs Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile
de spitalizare, în cazul acutizării rectocolitei ulcero-
hemoragice:
A. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
B. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corecţia malabsorbţiei
18. Cs În cazul existenţei a semnelor şi simptomelor
caracteristice rectocolitei ulcero-hemoragice, mai mult de o
săptămână, este nevoie de a monitoriza riscul de instalare a:
A. Insuficienţei cardiace
B. Trombozei venoase profunde
C. Hipokaliemiei şi a hiponatriemiei
D. Malabsorbţiei
E. Hipocloremiei
19. Cs Pentru inducerea remisiei, pacientului i s-a prescris
sulfasalazina. Luând în consideraţie reacţiile adverse ale
preparatului, atunci care din cele ce urmează reprezintă o
recomandare adecvată:
A. Administrarea unimomentană a dozei zilnice
B. Administrarea preparatului pe nemâncate, cu cca 1 oră
înaintea mesei
C. Sistarea preparatului în cazul virării culorii urinei în
portocaliu
D. Administrarea preparatului cu o cantitate suficientă de
apă (250ml, risc de nefrolitiaza)
E. Nu este nevoie de suplinire lichidiană în cazul utilizării
sulfasalazinei.
20. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de
susţinere în cazul bolii Crohn rezistente la tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9
Complement multiplu
1. Cm Marcaţi factorii imunopatologici în cazul
patogenezei rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:
A. Deficitul de fracţii ale complementului seric
B. Cantităţile mari de fracţii ale complementului în ser
C. Scăderea sintezei interferonului
D. Scăderea activităţii fagocitare a leucocitelor
E. Prezenţa în exces a limfocitelor citotoxice şi a
anticorpilor antimucoasă intestinului gros
2. Cm Selectaţi semnele caracteristice procesului inflamator
distructiv în rectocolita ulcero-hemoragică la copii:
A. Debutul este localizat în rect
B. Răspîndirea procesului în direcţia proximală
C. Poate fi afectat numai segmentul rectal
D. Este afectată mucoasa intestinului subţire
E. Este posibilă afectarea întregului intestinului gros
 B. Hiperplazia limfoidă pătrunde în toate păturile peretelui
3. Cm Evidenţiaţi care semne patomorfologice se detectă la intestinal
biopsie în rectocolita ulcero-hemoragică: C. Se formează abcese în cripte
A. Formarea granuloamelor limfoide D. Lipsesc abcese în cripte
B. Infiltraţia limfoido-celulară a mucoasei şi submucoasei E. Frecvent se depistează pseudo-polipi
intestinului gros
C. Dilatarea vaselor, inflamaţia criptelor 11. Cm Stabiliţi principiile de tratament ale rectocolitei
D. Formarea cript-abceselor şi a sectoarelor de necroză a ulcero-hemoragice la copii:
epiteliului A. Aport caloric şi proteic crescut
E. Fibroza difuză, transmurală B. Administrarea preparatelor pentru imunocorecţie
C. Folosirea antibioticelor din grupa penicilinei
4. Cm Indicaţi cele mai caracteristice simptoame ale D. Utilizarea preparatelor antiinflamatoare - derivate ale 5-
rectocolitei ulcero-hemoragice la copii: aminosalicilatului şi corticosteroizi
A. Afebrilitate E. Administrarea anticoagulantelor
B. Subfebrilitate, deficit ponderal
C. Dureri abdominale după defecaţie 12. Cm Selectaţi preparatele utilizate pentru tratamentul
D. Diaree sanguinolentă imunomosupresiv în rectocolita ulcero-hemoragică la
E. Astenie, stare depresivă, labilitate emoţională copii:
A. 6 - mercaptopurina
5. Cm Determinaţi ce se depistează în hemograma şi B. Azatioprina
analizele biochimice la copii cu, rectocolita ulcero- C. Ciclosporina
hemoragică: D. Gamaglobulină intramusculară
A. Anemie, leucocitoză, VSH mărit E. Imudonul
B. Disproteinemie
C. Hipoalbuminemie 13. Cm Indicaţi complicaţiile locale, posibile la copiii cu
D. Bilirubină crescută boala Crohn:
E. Proteina С reactivă crescută A. Perforaţie, hemoragie
B. Dermatită, artrită
6. Cm Precizaţi ce complicaţii intestinale locale sunt C. Fistule, stricturi
posibile în rectocolita ulcero-hemoragică la copii: D. Colelitiază, colangită sclerozantă
A. Hemoragia intestinală E. Irită, iridociclită
B. Megacolonul toxic
C. Perforaţia intestinului 14. Cm Marcaţi particularităţile procesului inflamator pentru
D. Fisurile anale, paraproctită boala Crohn:
E. Piodermia gangrenoasă, sepsis A. Pătrunde tot peretele intestinului (mucoasa, submucoasa,
musculoasa, seroasa)
7. Cm Indicaţi ce sunt caracteristice pentru boala Crohn: B. Este localizat numai în submucoasă
A. Afectarea diferitor sectoare ale tractului intestinal C. Infiltratul este limfocitar
B. Afectarea numai a intestinului gros D. Infiltratul este format predominant din neutrofile
C. Poate fi afectat cecum E. Se formează granuloame sarcoidale
D. Se poate dezvolta sindromul de malabsorbţie
E. Se exclude artrita, eritemul nodos, piodermia 15. Cm Determinaţi de ce depind manifestările clinice şi
gangrenoasă evoluţia bolii Crohn la copii:
A. Localizarea şi destinderea procesului inflamator în
8. Cm Marcaţi semnele endoscopice caracteristice pentru tractul digestiv
boala Crohn: B. Stadiul bolii
A. La debutul bolii mucoasa intestinală este mată, cu C. Vârsta copilului
eroziune, mucus purulent D. Sexul copilului
B. În perioada de stare sunt posibile fistele, semnul "Pietre E. Complicaţiile apărute
de pavaj"
C. Lumenul intestinal este normal pe tot parcursul tractului 16. Cm Precizaţi care din cele ce urmează reprezintă
D. Se pot determina pseudopolipi contraindicaţii pentru efectuarea examenului endoscopic,
E. În faza de ameliorare se depistează stenoza intestinului la copiii cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. > 80 puncte după scorul clinic Lloyd-Still si Green
9. Cm Marcaţi semnele histologice ale bolii Crohn: utilizat IBD la copii
A. Intlamaţie nespecifică cu infiltiraţie celulară B. Colita activă cu evoluţie severă
B. Infiltratul celular este alcătuit din limfocite, celule C. Colita activă cu evoluţie uşoară
plasmatice, hisliocite, eozinofile D. Megacolonul toxic
C. Infiltratul celular este alcătuit din neutrofile, bazofile E. Tendinţa la hemoragie şi perforaţii
D. Se depistează granuloame cazeiforme
E. Procesul inflamator nu afectează submucoasa intestinală 17. Indicaţi ce se evidenţiază în cadrul tabloului colonoscopic,
al pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
10. Cm Notaţi semnele histologice ale rectocolitei ulcero- A. Leziunile sunt difuze, simetrice, omogene;
hemoragice la copii: B. Afectarea este continuă, lipsesc ariile „cruţate", excepţie
A. Hiperplazia şi infiltraţia limfoidă în mucoasa intestinului - după aplicarea tratamentelor topice;
gros
 C. Nu există leziuni patognomonice în tabloul endoscopic D. Restabilirea şi menţinerea curbei ponderale
pentru rectocolita ulcero-hemoragică ; normale/maturarea sexuală
D. Dispersia leziunilor debutează din regiunea distală a E. Prevenirea sau corectarea deficienţelor mintale
rectului, cu extindere distală;
E. Ulcerele sunt secundare inflamaţiei şi nu sunt obligatorii
pentru diagnostic; 24. Cm Marcaţi manifestările extraintestinale cu afectare
articulară în cazul pacienţilor cu boala Crohn:
18. Cm Stabiliţi ce informaţii oferă examenul histologic, A. Artropatiile seronegative
utilizat în cazul pacienţilor cu IBD: B. Spondilita anchilozantă
A. Permite stabilirea diagnosticului C. Spondilolisteza anterioară
B. Apreciază extinderea procesului inflamator şi gradul de D. Artrita reumatoidă
severitate E. Sacroileita
C. Nu asigură aprecierea răspunsului la tratament
D. Permite stabilirea prezenţei complicaţiilor 25. Cm Determinaţi în baza căror manifestări clinice se
E. Nu permite discriminarea cu certitudine între boala efectuează aprecierea gravităţii bolii Crohn la copii:
Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică. A. Frecvenţa scaunului
B. Temperatura corporală
19. Cm Evidenţiaţi prin ce se caracterizează tabloul C. Frecvenţa respiratorie
radiologic baritat în colita ulceroasa la copil: D. Deficitul ponderal
A. Edemaţierea şi îngroşarea mucoasei ce cauzează un E. Formula leucocitară
aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceraţiile aftoide (discrete colecţii de bariu înconjurate 26. Cm Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent
de un halou radiotransparent) se consideră a fi complementari în inducerea bolii Crohn:
C. Inflamaţiile transmurale şi fibroza; A. Coxiella burnetti
D. Stenozele lungi şi strînse la nivelul ileonului care B. Mycobacteriumul paratuberculosis
alternează cu zone dilatate: „semnul sforii” C. Leptospira interrogans
E. Ulcerele profunde, care penetrează mucoasa şi se extind D. Listeria monocytogenes
în submucoasă sub formă de ulceraţii E. Bartonella hensellae
în „buton de cămaşă”
27. Cm Stabiliţi prin ce se caracterizează tabloul histologic
20. Cm Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore al rectocolitei ulcero-hemoragice la copii în perioada
pentru tratamentul chirurgical de urgenţă, în cazul acută:
pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică: A. Edemul şi hiperemia a stratului mucos
A. Perforaţia intestinală B. Predominarea limfocitelor în lamina propria
B. Hemoragia persistentă C. Criptita - prezenţa PMN în lumenul criptei glandulare
C. Megacolonul toxic D. Hipoproducerea de mucus
D. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate E. Hemoragia focală
E. Forma fulminantă a bolii.
F. 28. Cm Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în
21. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
cu rectocolită ulcero-hemoragică: A. Derivatii acidului acetilsalicilic
A. S0 – după scorul Montreal B. Suplimentele de acid folic
B. Rectoragia cronică şi recurentă C. Derivaţii acidului aminosalicilic
C. Faza activă a bolii D. Antibioicele şi probioticele
D. > 80 puncte după scorul clinic Lloyd-Still şi Green E. Anticolinesterazicele
utilizat pentru IBD
E. Remisia clinică a bolii 29. Cm Selectaţi tipurile tratamentului medicamentos în
cazul bolii Crohn la copii:
22. Cm Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt A. Tratamentul de bază
carcateristice pentru corticosteroizii administrate copiilor B. Tratamentul profilactic
cu rectocolita ulcero-hemoragică: C. Tratamentul deficientelor instalate
A. Leucopenie D. Tratamentul complicaţiilor
B. Hipotensiunea arterială până la colaps E. Exclusiv tratamentul nutriţional
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii 30. Cm Evidenţiaţi care sunt caracteristicile proctitei
E. Semnele de deshidratare ulcerative:
A. Este o patologie de sine stătătoare
23. Cm Precizaţi obictivele tratamentului medicamentos în B. Reprezintă o formă particulară a colitei ulcero-
cazul rectocolitei ulcerohemoragice la copii sunt: hemoragice
A. Atenuarea manifestărilor gastrointestinale şi sistemice cu C. Se caracterizează prin limitarea procesului inflamator şi
cel mai mic grad posibil de efecte un prognostic bun.
adverse D. Poate progresa în forme generalizate de rectocolită
B. Inducerea şi menţinerea remisiei clinice ulcerohemoragică
C. Prevenirea complicaţiilor şi restabilirea densităţii osoase E. Diagnosticul diferenţial cu boala Crohn (limitată rectal)
normale - este imposibil.
 31. Cm Selectaţi care din patologiile listate mai jos se C. Maladie inflamatorie cu evoluţie cronică
asociază cu un sindrom de malabsorbţie: D. Leziuni ulcerohemoragice, localizate la nivelul mucoasei
A. Boala Whipple colonului, preponderent al rectului.
B. Boala Crohn E. Predilecţie pentru partea terminală a intestinelor subţire
C. Boala Kuru şi gros.
D. Boala celiacă
E. Rectocolita ulcerohemoragică 39. Cm Marrcaţi caracteristicile patologiei intestinale
32. Cm Marcaţi care produse alimentare sunt interzise inflamatorii cronice explicate de teoria igienii:
pacienţilor cu boala Crohn: A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale
A. care stimulează motilitatea intestinală cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
B. Bogate în potasiu B. Rata mai frecventă a patologiei intestinale inflamatorii
C. Bogate în grăsimi animale cronice la afroamericani, comparativ cu caucazienii.
D. Bogate în oxalaţi C. Riscul scăzut de dezvoltare al patologiei intestinale
E. Picante şi iritative cronice in zonele cu incidenţa sporită a helmintiazelor
D. Incidenţa crescută a patologiei intestinale inflamatorii
33. Cm Coprocultura poate facilita diagnosticul diferenţiat cronice în emisfera nordică, comparativ vu cea sudică.
al BID cu câteva patologii. Marcaţi care sunt acestea: E. Frecvenţa sporită a bolii Crohn şi a colitei ulceroase în
A. Campylobacterioza mediul urban.
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza 40. Cm Selectaţi argumentele care demonstrează că
D. Strongyloidoza tratamentul chirurgical este mai puţin eficient în cazul
E. Escherichioza pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita
ulceroasă:
34. Cm Determinaţi ce aspect se pot releva prin testele A. Pentru că afectarea intesinală este continuă
imunologice în cadrul rectocolitei ulcerohemoragice la B. Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
copii: C. Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului
A. Scăderea nivelului de proteina C reactivă digestiv, începând cu mucoasa bucală
B. Creşterea titrului de complexe imune circulante D. Fiindcă se afectează doar rectul
C. Pozitivitatea mai frecventă a ASCA, decât p-ANCA E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple
D. Creşterea Imunoglobulinelor G
E. Anticorpii antinucleari pot fi pozitivi.
Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii. Complement
35. Cm Precizaţi ce se poate evidenţia în cadrul examenului simplu.
ultrasonografic al pacienţilor cu rectocolită Cs
ulcerohemoragică: 1.Trombocitopenia la copii este determinată de:
A. Îngroşarea pereţilor intestinali pînă la 10-15mm în A. Scăderea vădită a factorului Willebrand
zonele inflamate B. Lipsa factorului antihemofilic A.
B. Pereţii intestinali hiperecogeni C. Disfuncţia trombocitară
C. Pereţii intestinali hipoecogeni D. Lipsa factorului antihemofilic B
D. Ulceraţiile hiperecogene E. Reducerea numărului de trombocite
E. Dispariţia stratificării parietale (direct proporţională cu Cs
avansarea bolii) 2. Trombocitopatia la copii este determinată de:
A. Scăderea factorului XII
36. Cm Marcaţi fazele evoluţiei morfopatologice a bolii B. Disfuncţia trombocitară
Crohn: C. Afectarea mixtă a hemostazei
A. Faza de incubaţie D. Coagulopatie nedeterminată
B. Faza fisurilor E. Reducerea numărului de trombocite
C. Faza preinfiltrativă Cs
D. Faza infiltrativă 3. Investigaţia ce nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie la
E. Faza de cicatrizare copii este:
A. Mielograma
37. Cm Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
mai frecvent asociate cu colita pseudomembranoasă care C. Aprecierea numărului de trombocite
necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero- D. Determinarea timpului de sîngerare
hemoragică: E. Determinarea timpului de coagulare
A. Glicopeptidele Cs
B. Cefalosporinele 4. Tipul de sîngerare caracteristic pentru trombocitopenie la copii
C. Streptograminele este:
D. Fluorchinolonele A. Hematom
E. Lincosamidele B. Peteşial-macular
C. Mixt
38. Cm Selectaţi caracteristicile bolii Crohn, care se include D. Vascular-purpural
în definiţie: E. Angiomatos
A. Leziuni transmurale ce pot afecta orice segment al Cs
tubului digestiv 5. Alegeţi afirmaţia corectă pentru boala Willebrand:
B. Maladie inflamatorie cu evoluţie acută A. Hemoragii abundente
B. Tip hematom de sîngerare C. Concentrate de factor VIII
C. Tip mixt de sîngerare D. Splenectomie
D. Hemartroze E. Masă trombocitară
E. Erupţii vascular-purpurale Cm
6. Testul ce nu caracterizează sistemul vascular trombocitar al 4. La trombocitopatiile la copii pot fi dereglate următoarele
hemostazei la copii este: funcţii:
A. Durata sîngerării după Duke A. de adezivitate şi agregare a trombocitelor
B. Aprecierea numărului de trombocite B. de coagulare sangvină
C. Aprecierea morfologiei trombocitare C. de contractibilitate a cheagului sanguin
D. Aprecierea timpului trombinei D. fibrinolitică
E. Aprecierea funcţiilor trombocitare E. de autoliză
Cm
Cs 5. Reducerea şi lipsa trombocitelor la copii duc la:
7. Manifestarea tipică în trombocitopenie la copii este: A. Dereglări de coagulare sanguină
A. Formarea hemoragiilor pe palme și tălpi B. Majorarea permeabilităţii vaselor sanguine
B. Hemartroza C. Dereglări funcţionale trombocitare
C. Sindromul hemoragic cutaneo-mucos D. Majorarea fragilităţii vaselor sanguine
D. Hemoragiile gastrointestinale E. Majorarea potenţialului anticoagulant
E. Hematomele subcutane Cm
Cs 6. Trombocitopatiile la copii sînt determinate de:
8. Semnul ce nu caracterizează sindromul hemoragic cutanat în A. Deficienţa calitativă a sistemului trombocitar al hemostazei
trombocitopenie la copii este : B. Dereglările microcirculaţiei în rezultatul activării în exces a
A. Spontanietatea apariţiei tromboplastinei
B. Localizarea strict specifică C. Insuficienţa cantitativă al sistemului trombocitar al hemostazei
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice D. Toate tipurile de “incompetenţă” trombocitară
D. Policromia E. Insuficienţa factorilor de coagulare
E. Asimetria Cm
7. Pentru purpură trombocitopenică idiopatică la copii nu sunt
Cs caracteristice:
9. Pentru purpura trombocitopenică idiopatică la copii nu este A. Sindromul hemoragic cutanat
caracteristic: B. Splenomegalia
A. Numărul scăzut de trombocite C. Limfoadenopatia
B. Durata de viaţă a trombocitelor scăzută D. Metroragiile
C. Numărul normal de trombocite E. Hepatomegalia
D. Prezenţa anticorpilor antitrombocitari Cm
E. Prezenţa de megacariocite 8. Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică are
Cs indicaţii:
10. Alterarea funcţiilor trombocitare la copii cuprinde A. În forma umedă cu evoluţie peste 6 luni
următoarele, în afară de: B. În forma acută cu sîngerări grave
A. Deficitul de factor III C. Suspecţie la hemoragie intracraniană
B. Sindromul trombocitelor cenuşii D. Sindrom hemoragic cutanat
C. Modificările adezivităţii trombocitelor E. Hemoragii în organele interne
D. Scăderea fibrinogenului plachetar Cm
E. Factorii fizici, chimici 9. La un copil cu sindrom hemoragic cutanat pronunţat şi cu
reducerea numărului de trombocite au fost administrate
următoarele preparate. Alegeţi indicaţiile corecte:
Cm A. Aplicaţii cu acid aminocapronic
1. Purpura trombocitopenică idiopatică la copii se manifestă prin B. Aplicarea masei hemostatice
următoarele simptome: C. Administrarea subcutanată a heparinei
A. Gingivoragii D. Administrarea hormonilor glucocorticoizi
B. Epistaxis E. Perfuzia masei trombocitare
C. Hematoame Cm
D. Echimoze 10.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru purpura trombocitopenică
E. Metroragii idiopatică:
Cm A. Morbiditatea este maximă la vârsta copilăriei
2. Pentru tratamentul trombocitopatiilor la copii sînt indicate: B. Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentă
A. Terapia hormonală – grupul prednizolonei C. Există o netă predominanţă a afectării sexului feminin
B. Dezagregante – curantil, trental D. Debut frecvent la vârsta 3 ani până la 7 ani
C. Preparate de magneziu, carbonat de litiu E. Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare
D. Plasma proaspăt congelată Cm
E. Tratament simptomatic 11. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru boala Willebrand:
Cm A. Transmitere recesiv, X-lincat
3. Tratamentul în purpura trombocitopenică idiopatică la copii B. Este o consecinţă a dereglării sintezei moleculei factorului de
include următoarele: coagulare VIII
A. Corticosteroizi C. Se caracterizează prin defect în sistemul de coagulare
B. Imunoglobulină intravenos D. Se caracterizează prin defect în sistemul vascular-trombocitar
al hemostazei c) Laptele matern maturizat
E. După traumatisme sângerarea se instalează tardiv – peste 1-3 d) Laptele mamei care a născut copil la termenul de 30 săptămâni
ore e) Laptele de vacă
См 9. Alegeţi afirmaţia corectă ce defineşte alimentaţia naturală
12. Caracteristicele esenţiale ale purpurei trombocitopenice exclusivă :
idiopatice sunt: a) Nu se dă copilului nici un alt aliment în afară de lapte matern
A. Distrucţia excesivă a trombocitelor b) Nu sunt oferite biberoane
B. Producţia medulară insuficientă a trombocitelor c) Se hrăneşte de 8-12 ori pe zi
C. Defect funcţional al trombocitelor d) Se hrăneşte de 5-6 ori pe zi
D. Sindrom hemoragipar cutaneomucos e) Se hrăneşte nu mai des de 6-8 ori pe zi
E. Trombocitopenie marcată 10. Afirmaţi contraindicaţia alimentaţiei naturale:
a) Boala hemolotică la nou-născut
b) Forma activă a tuberculozei
TESTELE ROMÂNĂ, LA NEONATOLOGIE. c) Mastita
Complementul simplu d) Intrebuintarea antibioticilor de catre copil
1.Marcaţi cauza ce determină respiraţia puerilă la nou-născuţi: e) Întrebuinţarea antibioticelor de către mamă
a) Persistenţa canalului arterial 11.Marcaţi care poate fi pierderea maximală în greutate în primele
b) Infecția intrauterină zile de viaţă la nou-născut?
c) Boala hemolitică a nou/născutului a) 15% din greutate
d) Ventilația artificială a plăminilor b) 200 grame
e) Elasticitatea înaltă şi peretele toracic subţire c) 400 grame
2.Alegeţi care este cauza de bază a pierderilor de căldură la nou- d) 6% din greutate
născuţi prematuri: e) 10%
a) Persistența circulației fetale 12.Indicaţi ce trebuie să includă raţia copilului la vârsta de 3 luni
b) Alimentația prin gavaj aflat la alimentaţia naturală?
c) Poziția deflectată și reducerea mișcărilor a) Lapte + suc de fructe
d) Detresa respiratorie b) Lapte + gălbenuş de ou
e) Asfexia nou-născutului c) Lapte + fiertură de legume
3. Precizţi maladia în care este prezent mirosul de "şoarece" de la d) Lapte + pireu de legume
nou-născut: e) Numai lapte matern
a) Boala Goşe 13.Selectaţi care este raportul proteine : lipide : glucide în laptele
b) Sindromul Patau matern?
c) Fenilcetonuria a) 1:2:1
d) Leucinoza b) 2:3:6
e) Administrarea vitaminelor c) 1:3:6
4. Selectaţi afirmaţia corectă despre milia la nou-născuţi: d) 2:2:3
a) Obturaţia canalelor sudoripare e) 1:1:6
b) Obturaţia canalelor glandelor sebacee 14.Enumerati ABC-ul corect al reanimării neonatale:
c) Afectarea bacteriană a foliculelor glandelor sebacee a) I. - A - iniţierea respiraţiei; B - permeabilizarea căilor
d) Obturaţia canalelor sudoripare şi sebacee respiratorii; C - menţinerea circulaţiei
e) Afectarea bacteriană a canalelor sudoripare b) II. - A - permeabilizarea căilor respiratorii; B - prevenirea
5. Marcaţi care fontanelă este deschisă la naştere la un nou-născut perderilor de căldură; C-iniţierea
normoponderal: respiraţiei
a) Laterale anterioare c) III. - A - permeabilizarea căilor respiratorii; B - iniţierea
b) Laterale posterioare respiraţiei; C - menţinerea circulaţiei
c) Posterioară d) IV. - A - prevenirea pierderilor de căldura; B - iniţierea
d) Anterioară respiraţiei; C - administrarea
e) Anterioară şi posterioară medicamentelor
6. Marcaţi cantitatea de urină eliminată de un nou-născut e) V. – B-Tratament medicamentos
normoponderal în primele ore de viaţă: 15. Selectaţi afirmaţia adevărată pentru un nou-născut care este
a) 50 ml/kcorp ventilat eficient?
b) 25 ml/kcorp a) Expansionare toracică bună, nou-născutul pare că respiră adânc
c) 6-8 ml/kcorp b) Manometrul înregistrează o presiune de ventilaţie adecvată
d) Anurie fiziologică sau oligurie pentru un anumit copil, chiar dacă
e) 40 ml/kcorp nu observaţi prezenţa unor mişcări de ridicare şi coborâre a
7. Alegeţi nivelul de temperatură care se consideră normal la nou- toracelui
născut: c) Observaţi mişcări toracice, nou-născutul respiră uşor
a) 35,0-35,1 oC d) Observaţi mişcări abdominale
b) 36,0-36,1o C e) Frecvenţa respiratorie mai mult de 40/min
c) 36,1-36,5 oC 16. Marcaţi cât durează etapa iniţială a reanimării neonatale:
d) 36,6-37,4 oC a) 10-15 sec
e) 37,4-38,0oC b) 15 - 30 sec
8. Selectaţi care tip lapte matern conţine cea mai mică cantitate de c) 30-60 sec
grăsimi? d) 1 minut
a) Colostru e) Mai mult de 1 minut
b) Laptele tranzitor 17. Selectaţi afirmaţia adevărată referitor la scorul Apgar:
a) Scorul Apgar, fiind apreciat la 1 min. după naştere, nu este util c) Predomină bilirubina directă
pentru decizia de iniţiere a d) Creşterea bilirubinei pe oră - 5-6 mcmol/l
reanimării e) Anemie în sângele periferic
b) Scorul Apgar nu este necesar la nou-născutul care necesită 26.Selectaţi ce nu se referă la Indicaţiile exsanguinotransfuziei în
reanimare boala hemolitică neonatală:
c) Pipele utilizate la nou-născuţi sunt toate de aceeaşi mărime, a) Culoarea icterică a tegumentelor în primele ore de viaţă
atât pentru prematuri cât şi pentru b) Reticulocitoza
cei născuţi la termen c) Creşterea pe oră a bilirubinei mai mult de 6 mcmol/l/oră
d) Scorul Apgar nu este necesar pentru nou-nascut prematur d) Bilirubina ombilicală mai mare de 60 mcmol/l
e) Nu este obligator de apreciat Scorul Apgar la 5 min. e) Bilirubina ombilicală mai mare de 20 mcmol /l
18. Selectati care nu este calea de transmitere a agentului patogen 27.Indicaţi afirmaţia corectă referotor la cauza icterului din prima
de la mamă la făt: zi după naştere:
a) Hematogen a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Prin apele fetale infectate b) Alimentaţie la sân
c) Limfogen c) Incompatibilitatea după Rh factor
d) Ascendent d) Hipertireoidism
e) Descendent e) Hipotiroidism
19. Selectaţi la ce vârstă eliminările din ochi pot fi socotite ca 28.Selectaţi factorul care nu provoacă apariţia icterului
manifestare a infecţiei bacteriene: "fiziologic"?
a) 24-48 ore a) Imaturitatea ficatului la nou-născuţi
b) 2-5 zile b) Intestinul steril la nou-născuţi
c) 10-12 ore c) Transfuzie placento-fetală
d)48 ore d) Activitate înaltă a β-glucoronidazei în peretele intestinal la
e) l72 ore nou-născuţi
20.Selectaţi simptomul cel mai precoce al enterocolitei ulcero- e) Copil născut la termen
necrotice (70%) la prematuri: 29.Alegeţi cauza apariţiei icterului la nou-născuţi în prima zi de
a) Balonarea abdomenului viaţă?
b) Instabilitatea temperaturii a) Boala Mincovschii-Şofar
c) Apnee b) Galactozemia
d) Bradicardie c) Atrezia coledocului
e) Tahicardie d) Incompatibilitatea după sistemul ABO
21.Marcaţi care din candide cel mai frecvent provoacă candidoza e) Hipotiroidism
la nou-născuţi? 30.Selectaţi ce este corect pentru icterul cauzat de laptele matern?
a) Candida tropicalis a) Apare în primele 24 ore de viaţă
b) Candida parapsilosis b) Se caracterizează printr-un nivel mărit al bilirubinei conjugate
c) Candida albicans c) Este legat de cantitatea mărită în lapte a colinesterazei
d) Candida krusei d) Dispare la administrarea dozelor mărite de phenobarbital
e) Candida glabrata e) Este legat de nivelul mărit a pregnandiolului în lapte
22.Indicaţi semnul care nu este caracteristic pentru septicemia 31.Selectaţi în ce caz boala hemolitică a nou-născuţilor nu apare:
neonatală: a) Incompatibilitate ABO
a) Anemie normo - hipocromă b) Incompatibilitate Rh factor
b) Leucocitoză c) Antigen Rh rar întâlnite
c) Deviere spre stânga formula leucocitară d) Antigene sistem Liuteran
d) Proteina creactivă pozitivă e) Rezus factor pozitiv
e) Eozinofilie 32.Selectaţi prin ce se caracterizează varianta displastică a
23.Indicaţi poziţia în incubator în caz de detresă respiratorie reţinerii de dezvoltare intrauterină a
neonatală, hipovolemie fără edem fătului?
cerebral: a) Retenţia în masă
a) Poziţia Tredelenburg b) Retenţia în lungime a copilului
b) Orizontală c) Retenţia proporţională în masă şi în lungime
c) Cu capul ridicat d) Se asociază cu diferite anomalii congenitale
d) Poziţia Anti- Tredelenburg e) Se mai numeşte variantă simetrică
e) Cu capul hiperflexat 33.Alegeeţi care tip al retardului dezvoltării fizice intrauterine a
24. Restabilirea volumului de sânge în caz de detresă respiratorie fătului se numeşte displastic?
severă neonatală se a) Masa corporală mică
efectuează cu: b) Masa şi lungimea mică
a) Hemotransfuzie cu sânge de donor c) Masa şi lungimea mare + anomalie congenitală
b) Masă eritrocitară d) Masa mare + anomalie congenitală
c) Glucoză 10% e) Lungimea mică + anomalie congenitală
d) Plasma 34.Marcaţi până la cât timp se menţine hipertonusul fiziologic la
e) Factori de coagulare prematuri:
25.Selectaţi afirmaţia adevărată pentru hiperbilirubinemia a) 2-3 săptămâni
"fiziologică" neonatală: b) 3-4 săptămâni
a) Apariţia icterului la a III zi de viaţă c) 1-2 luni
b) Nivelul bilirubinei în cordonul ombilical este egal cu 40 d) 3 luni
mcmol/l e) 4 luni
35.Selectaţi ce este caracteristic pentru scaunul prematurului ce se b) La 3-5 zi de viaţă
află la alimentaţia naturală: c) După I săptămână de viaţă
a) Culoarea galben - aurie d) În săptămâna III de viaţă
b) Culoarea cafeniu - deschisă e) Până la o săptămână de viaţă
c) Scaun incolor 45.Indicaţi ce este caracteristic pentru conjunctivita condiţionată
d) Culoarea cu adaus verzui de Neisseria gonorrhae la nou
e) Culoarea albuie născuţi:
36. Precizaţi temperatura optimală în incubator pentru îngrijirea a) Afectarea unui ochi
prematurilor cu greutatea de 1,5 b) Conjunctivita bilaterală
kg în a II săptămână de viaţă: c) Afectarea ambilor ochi, apoi concentrarea infecţiei doar la unul
a) 30 oC singur
b) 28 oC d) Conjunctivita seroasă
c) 37 oC e) Midriaza
d) 32-33 oC 46.Indicaţi când apar semnele clinice ale enterocolitei ulcero-
e) 34-35 oC necrotice la prematuri:
37.Selectaţi care din stările enumerate mai jos nu este a) 1 zi
caracteristic pentru prematuri: b) 3-10 zi
a) Simptomul Finkelştein c) 14 zi
b) Lanugo d) 16 zi
c) Sclerema e) 21 zi
d) Hipotonie musculară Complement multiplu
e) Hipertonie musculară 1.Indicaţi complicaţiile hipotermiei la nou-născuţi:
38.Marcaţi până la ce vârstă menţinerea icterului se socoate a) Hipoglicemia
fiziologică la copiii prematuri: b) Şocul
a) 5-6 zile c) Apnea
b) 8-10 zile d) Hemoragia intraventriculară
c) 10-15 zile e) Acidoza metabolică
d) 1 lună 2.Marcaţi metodele de menţinere a temperaturii corpului nou-
e) 2 luni născutului în timpul
39.Selectaţi termenul de apariţie a reflexului de supt şi deglutiţie transportării:
la prematuri : a) Contactul "piele la piele"
a) 32-33 săptămâni de gestaţie b) Incubatoarele de transport
b) 34 săptămâni de gestaţie c) Saltele umplute cu apă
c) 29 săptămâni de gestaţie d) Copilul învelit în plapumă
d) 30 săptămâni de gestaţie e) Copilul înfăşat foarte strâns
e) 23 săptămâni 3.Marcaţi mecanismele transmiterii de căldură la nou-născuţi:
40.Indicaţi necesarul în calorii la vârsta de 1 lună la prematuri: a) Radiaţia
a) 100 kcal/kg b) Iradierea
b) 110 kcal/kg c) Conducţia
c) 120 kcal/kg d) Convenţia
d) 135 - 140 kcal/kg e) Evaporarea
e) 80 kcal/kg 4.Selectaţi afirmaţiile corecte referotor la termenul şi temperatură
41.Indicaţi vârsta copilului la care dispare reflexul Babchin: la care poate fi păstrat laptele matern:
a) 0 lună a) 6 luni la t -20oC
b) 3 luni b) O săptămână la t +4oC
c) 4 luni c) 24 ore la t +10oC
d) 6 luni d) 3 zile la t +15oC
e) 1 an e) 24 ore la t +4oC
42.Indicaţi dimensiunea corectă a sondei endotraheale 5.Indicaţi beneficiile laptelui matern pentru nou-născut:
corespunzătoare greutăţii la naştere de a) Protecţia împotriva infecţiei
1000 - 2000 g: b) Protecţia faţă de alergie
a) 1,0 c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
b) 1,5 d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
c) 2,0 e) Risc pentru diabet infantil
d) 2,5 6.Indicaţi semnele ce caracterizează suptul corect al copilului la
e) 3,0 sân:
43.Selectaţi care din următoarele este recomandat pentru aspiraţia a) Copilul trebuie să cuprindă o porţiune cât mai mare a sânului în
meconiului din trahee la nou gură
născut? b) Copilul suge într-un ciclu supt-înghiţit-respirat
a) Sonda endotraheală c) Mamelonul, areola au formă de "tetină" în gura copilului
b) Sonda de aspiraţie 6 sau 8 Fr d) Limba copilului cuprinde ca o cupă mamelonul şi o undă de
c) Sonda de aspiraţie introdusă prin sonda endotraheală compresie se deplasează de-a
d) Sonda nasogastrică lungul limbii către partea din spate a gurii
e) Sonda gastrică e) Mandibula se ridică apăsând laptele
44.Indicaţi când se manifestă conjunctivita cu Chlamydia: 7.Indicaţi semnele poziţionări corecte la sân a sugarului:
a) Imediat după naştere a) Gura copilului e larg deschisă
b) Bărbia copilului atinge sânul b) Gangrena bontului ombilical
c) Mamelonul arată aplatizat c) Sindrom Bekwit
d) Buza inferioară a copilului este curbată către exterior d) Ombilic amniotic
e) Laptele va fi găsit insuficient în sân e) Ulcer ombilical
8.Indicaţi gesturile de reanimare neonatală pentru componenta B 17.Selectaţi agenţii patogeni frecvenţi ai conjunctivitei la nou-
al ABC-ului reanimării: născuţi :
a) Folosirea balonului şi a măştii a) Escherichia coli
b) Medicaţia b) Neisseria gonorrhoeae
c) Introducerea sondei endotraheale c) Staphilococus aureus
d) Ventilarea cu presiune pozitivă d) Staphilococus epidermalis
e) Stimularea tactilă e) Streptococus
9.Marcaţi modificările provoacate de aspiraţia de meconiu la 18.Selectaţi semnele caracteristice pentru conjunctivita bacteriană
nounăscut: la nou-născuţi:
a) Obstrucţia căilor respiratorii a) Eliminări purulente
b) Dereglarea schimbului de gaze b) Edemul şi hiperemia pleoapelor
c) Creşterea rezistenţei în vasele pulmonare c) Injectarea vaselor conjunctivei
d) Boala membranelor hialine d) Eliminări sanguinolente
e) Micşorarea rezistenţei în vasele pulmonare e) Eliminări seroase
10.Indicaţi care dintre următoarele sunt considerate complicaţii 19.Indicaţi metodele de tratament în Candidoza la nou-născuţi:
ale masajului cardiac extern la copil: a) Alimentaţia la sân (dacă nu este afectat mamelonul)
a) Fracturi costale b) Terapia locală
b) Stop cardiac c) Antibioticoterapia
c) Ruptura hepatică d) Preparate antifungice
d) Pneumotorax e) Preparate imunomodulatoare
e) Ruptură de claviculă 20.Slectaţi afirmaţiile corecte referitor la Septicemia neonatală
11.Selectaţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului precoce:
în sala de naştere: a) Debut la 1 - 4 zi
a) Eritrocitoza b) Evoluţie "fulger"
b) Hipotermia c) Detresă respiratorie
c) Apnea d) Meningită
d) Malformaţii cardiace congenitale e) Evoluţie lentă
e) Pneumotoraxul 21. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la Septicemia neonatală
12.Indicaţi căile de administrare a adrenalinei la nounăscuţi: tardivă :
a) Intravenos a) Debut la 1 - 4 zi
b) Intramuscular b) Evoluţie "fulger"
c) Endotraheal c) Detresă respiratorie
d) Intrarectal d) Meningită
e) Intracutanat e) Evoluţie lentă
13.Selectaţi corect primele 3 etape ale introducerii 22.Marcaţi semnele de manifestare a Meningitei stafilococice
laringoscopului şi a sondei endotraheale în neonatală:
timpul intubaţiei neonatale: a) Febră
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă b) Inhibare
b) Fixarea capului nou-născutului c) Hiperexcitabilşitate
c) Introducerea lamei între limbă şi palat până la baza limbii d) Bombarea fontanelei
d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului e) Convulsii
e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glotei 23.Selectaţi prin ce se manifestă Septicemia cu Escherichia coli la
14.Selectaţi care dintre următoarele sunt semnele de hipovolemie nou născuţi:
la nou născuţi: a) Evoluţie lentă
a) Paloarea persistentă după oxigenare b) Febră
b) Puls slab asociat cu frecvenţa cardiacă bună c) Hipotermie
c) Hipertensiune arterială d) Icter
d) Răspuns nesatisfăcător la manevrele de reanimare e) Hepatomegalie
e) Puls amplu cu frecvenţă cardiacă normală 24.Selectaţi semnele caracteristice pentru depresia
15.Marcaţi primele patru măsuri necesare de efectuat în cazul cardiorespiratorie la nounăscuţi:
excursiei neadecvate a cutiei a) Bradicardie
toracice în timpul ventilării pulmonare artificiale (VAP) la nou b) Tahicardie
născuţi: c) Tonus muscular diminuat
a) Mărim presiunea la inspiraţie până la 20-40 mm col H2O d) Tonus muscular mărit
b) Confirmăm că gura copilului e întredeschisă e) Hipotensiune arterială
c) Aspirăm conţinutul căilor respiratorii 25. Indicaţi primele 3 măsuri necesare de efectuat în şocul
d) Controlăm ermeticitatea etanşeizării măştii pe faţă hipovolemic neonatal:
e) Schimbăm poziţia copilului ca să restabilim permeabilitatea a) Hemotransfuzie
căilor respiratorii b) Introducerea plasmei, albuminei
16.Selectaţi din următoarele patologiile infecţioase ale bontului c) Soluţii cristaloide
ombilical la nounăscuţi: d) Sânge placentar
a) Omfalita catarală e) Dopamină
26.Indicaţi funcţiile Surfactantului: 35.Indicaţi criteriile de determinare a retardului dezvoltării fizice
a) Prevenirea colabării alveolelor intrauterine a fătului:
b) Acţiune bactericidă contra florei anaerobe a) Morfologic
c) Reglează microcirculaţia în plămâni b) Neuromuscular
d) Condiţionează clearance-ul mucociliar c) Indicele ponderal
e) Acţiunea bactericidă contra florei aerobe d) Concomitent morfologic şi neuromuscular
27.Selectaţi principiile de bază ale terapiei respiratorii în caz de e) Tabelele centile
detresă respiratorie neonatală: 36.Selectaţi metodele de diagnostic antenatal al malformaţiilor
a) Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii congenitale:
b) Oxigenarea adecvată a) Cercetarea ultrasonografică
c) Înlăturarea cauzelor detresei respiratorii b) Determinarea α- fetoproteinei în sângele mamei
d) Administrarea bicarbonatului de natriu c) Radiografia
e) Laringoscopia d) Datele examenului genetic
28.Indicaţi semnele caracteristice pentru icterul fiziologic e) Radioscopia
neonatal: 37.Selectaţi cauzele ce poate determina scăderea turgorului
a) Apariţia lui după 24 ore de viaţă ţesuturilor la nounăscut:
b) Viteza creşterii a bilirubinei pe oră - 6 mcmol/l a) Deshidratare
c) Evoluţie ondulatorie b) Infecţia intrauterină
d) Durata icterului mai mult de 28 zile c) Hemoragia subarahnoidiană
e) Nivelul bilirubinei la sfârşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 d) Hipotrofia congenitală
mcmol/l e) Hipotirioza congenitală depistată tardiv
29.Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa 38.Indicaţi cauzele tahicardiei la nou-născut :
bolii hemolitice a nounăscutului? a) Hipotermie
a) Anemie cu reticulocitoză b) Hipertermie
b) Acidoza metabolică c) Persistenţa canalului arterial
c) Hipoglicemia d) Fosa ovală deschisă
d) Icter din primele ore de viaţă e) asfixia moderată
e) Hepatosplenomegalia 39.Indicaţi care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-
30.Marcaţi semnele caracteristice pentru forma edematoasă a bolii născuţi se determină la vârsta
hemolitice a nou-născutului? de un an?
a) Hepatosplenomegalia a) Reflexul de căutare
b) Icter din prima oră de viaţă b) Reflexul Robinson
c) De obicei se dezvoltă după sistemul ABO c) Reflexul Babinschii
d) Anemie pronunţată d) Reflexul Moro
e) Dereglări pronunţate ale sistemului cardio-vascular e) Reflexul de supt
31.Indicaţi complicaţiile exsanguinotransfuziei în boala 40.Indicaţi cauzele palorii tegumentelor la nou-născuţi:
hemolitică a nou-născutului: a) Anemie
a) Enterocolita ulcero-necrotică b) Şoc
b) Embolia c) Ductus arteriosus persistent
c) Dereglări de electroliţi d) Policitemie
d) Policitemia e) Septicemie
e) Erupție cutanată 41.Selectaţi cauzele acrocianozei la nou-născuţi:
32.Marcaţi cu ce se asociază Icterul în prima zi de viaţă la nou- a) Hipotermie
născut: b) Hipovolemie
a) Enzimodeficit eritrocitar c) Sindromul copilului abia născut
b) Alimentaţia naturală d) Ventilaţie neadecvată
c) Incompatibilitatea în sistemul ABO e) Policitemie
d) Hipotiroidism 42.Marcaţi stările ce caracterizează simptomul "petei albe" la
e) Incompatibilitatea Rh factor nou-născuţi:
33.Indicaţi care din următoarele elemente corelează cu vârsta a) Hipovolemia
gestaţională a fătului: b) Prezenţa dereglărilor vegetative în urma traumatizării
a) α-fetoproteina sistemului nervos central
b) Lungimea brațului fătului stabilit ecografic c) Prezenţa anemiei pronunţate
c) Testul cu oxitocină d) Poliglobulia
d) Estriolul în urină la mamă e) Hipervolemia
e) Diametrul biparietal al capului la făt 43.Indicaţi modificările pielii considerate fiziologice pentru un
34.Selectaţi care din grupele enumerate ne indică prezenţa nou-născut:
retardului în dezvoltarea fizică a) Paloare pronunţată
intrauterină a fătului: b) Icterul tegumentelor în I zi de viaţă
a) Prematurii cu masa corespunzătoare termenului de gestaţie c) Milia
b) Prematurii cu masa mai mică ca termenul de gestaţie d) Miliaria cristalină
c) Copii născuţi la termen sau prematurii la care masa corporală e e) Nevus
mai mică decât 10 centile 44.Indicaţi beneficiile laptelui matern pentru nou-născut:
d) Greutatea la naştere mai mult de 3000 gr. a) Protecţia împotriva infecţiei
e) Talia la naştere 52 cm b) Protecţia faţă de alergie
c) O incidenţă mai scăzută a sindromului morţii subite la copii
d) O mai bună dezvoltare psihomotorie
e) Risc pentru diabet infantil
45.Indicaţi simptoamele hemoragiei acute neonatale:
a) Se menţine paliditatea, deşi se continuă oxigenarea
b) Tahicardie
c) Pulsul în normă
d) Puls slab, filiform
e) Timpul de recolorare capilară prelungit