De la INTERNA}IONAL

Pizza,
straturile de shaorma [i
zarzavat, la apa mineral`
gr`dina cu scap` de
alpinariu [i taxa
cascad` P/10 fast-food P/07
Vineri, 5 februarie 2010 Nr. 20 (4428) www.curentul.ro
PREMIAT CU „DISTINC}IA CULTURAL~“ DE C~TRE ACADEMIA ROMÂN~

Fiica lui Cezar

NU ARUNCA ACEST ZIAR LA VOIA |NTÂMPL~RII. OFER~-L VECINULUI T~U ● CURENTUL ESTE TIP~RIT PE HÂRTIE RECICLABIL~ ● ZIAR NA}IONAL DISTRIBUIT GRATUIT

Iv`nescu: Mircea
Speciali[tii trag semnale de alarm` Dinescu mi-a
b`gat tat`l \n
mormânt
Ro[ia Montan` - izvor de
otrav` pentru România
Interven]iile publice pe tema controversatei exploat`ri
a aurului de la Ro[ia Montan` sunt din ce \n mai P/04
sus]inute \n ultima perioad`. Apelul la Referendum pe
tema aurului Apusenilor, lansat de Academia Român`, }ara lui
a stârnit dezbateri serioase \n rândul ong-urilor care au Mihuleac
militat pentru salvarea patrimoniului românesc de la
Ro[ia Montan`.
Un Referendum organizat f`r` informarea prealabil` a
popula]iei asupra situa]iei de la Ro[ia Montan` nu este
o alternativ` viabil` \n acest moment cât` vreme
puterea financiar` a mogulilor aurului permite lansarea
unor campanii propagandistice [i mincinoase de zeci de
milioane de euro, manipulând prin intermediul mass-
mediei la scar` mare popula]ia României.
Resursele societ`]ii civile, ale profesorilor [i P/05
academicienilor nu se pot compara cu banii arunca]i \n
joc de corpora]iile ce râvnesc aurul românesc.
De la Mickey
„Curentul“ are \n vedere prezentarea punctelor de
Mouse la... Gu]`
vedere argumentate pe tema scandalului aurului
românesc.
Continuare \n pagina 3

N`stase, Mitrea [i Diaconescu au stricat

festivismul lui Geoan` P/06 P/08
ACTUAL MONDEN ACTUAL
Bref
Realitatea, umflat` cu pompa Andreea Raicu - SUA bag` oficial
de GfK? [edin]` foto
O afacere gigantic` pe pia]a media - m`surarea f`r` machiaj România sub scutul
audien]ei - se afl` \n måinile unei firme al c`rei nume este
legat de un personaj implicat direct \n activitatea unui trust antirachet` ANIma]ie
de pres`, c`s`torit chiar cu o prezentatoare cunoscut` a Pre[edintele Traian B`sescu a |n ultimele eurobarometre
Trustului eolian, unde este de asemenea frecvent invitat, justi]ia din România a câ[tigat
anun]at ieri c` România este câteva procente de \ncredere.
pe post de „analist“. Cosmin Alexandru, microsociolog cu invitat` de c`tre SUA s` devin` Cum le-a ob]inut, numai ea
o meserie incert`, de „sf`tuitor de business-meni“ (?), fost parte integrant` a sistemului de [tie. De regul` au \ncredere \n
cap de partid de lift (URR), emanat din siajul lui Emil ap`rare antirachet`, [eful statului justi]ie cei care sunt sco[i
Constantinescu, a fost co-fondator [i managing director al basma curat` [i n-au \ncredere
anun]ând totodat` c` este vorba de cei care n-au bani de basma
GfK România - Institut de Cercetare de Pia]` \ntre 1992 [i
amplasarea unor componente ale sau se trezesc f`r` ea. S-a spus
2005. Mai are \ns` \n continuare birou la sediul firmei [i
acestuia pe teritoriul României. adesea c` politica nu s-a mai
\nc` lucreaz` cu GfK pe proiecte de consultan]`. C`s`torit amestecat \n justi]ie. Discu-
Liderul de la Cotroceni a mai spus
cu Liana P`tra[, militant al Voxpublica, a[a-zisa platform` tabil! Dar c` justi]ia se cam
c` vechiul sistem nu acoperea decât
online a Trustului Realitatea, Cosmin Alexandru amestec` \n politic` devine
centreaz` [i d` cu capul, dup` cum se vede mai ales la partea de vest a ]`rii noastre [i, ceva mai clar. Spune-mi cine
poarta Realit`]ii. Tot el, respectiv GfK-ul s`u de suflet, odat` cu aceast` schimbare de e[ti, cu cine te-ntâlne[ti, ca
m`soar` audien]a postului de care este atåt de legat, tot strategie, \ntreaga suprafa]` a s`-]i spun ce e[ti: inculpat sau
României va beneficia de protec]ia achitat.
suflete[te, dar [i a altor posturi TV, [i public` rezultatele
de care depind foarte mul]i bani, care n-au nicio treab` cu scutului antirachet` american. Tia {erb`nescu
cele suflete[ti. Continuare \n pagina 5 P/14 Continuare în pagina 2 Continuare \n pagina 6
 Vineri, 5 februarie 2010 curentul.ro
02  Vâlcea: Autorit`]ile jude]ene vor o clinic` medical` antidrog

actual 


Tulcea: Arme [i cartu[e de vân`toare, confiscate de poli]i[ti
MJ a demarat dou` proiecte privind ANP
Buz`u: Flagrant de dare de mit`

SUA bag` oficial România sub scutul antirachet`

(Urmare din pagina 1)
B`sescu a precizat c` mesajul lui
Obama a fost adus la Bucure[ti de
subsecretarul de stat american pentru
controlul armamentelor, Hellen
Tauscher, cu care a avut o \ntrevedere
\n cursul dimine]ii de ieri. „Instalarea de
elemente ale scutului antirachet` \n
România e un element care arat`
\ncrederea reciproc` \ntre SUA [i
România“, a declarat pre[edintele
B`sescu. El a mai explicat c` decizia
adoptat` ieri de CSAT este \n
conformitate cu art. 118, alin. 5 din
Constitu]ie, cu articolul 3 din Legea
291/2007, dar [i cu legea siguran]ei
na]ionale [i a ap`r`rii na]ionale.
Acordurile SUA-România privind
instalarea componentelor vor fi
ratificate de Parlament, a men]ionat
B`sescu. {eful statului a precizat c` \n
România vor fi amplasa]i „interceptori
tere[tri“, iar calendarul convenit cu
delega]ia american` vizeaz`
opera]ionalizarea facilit`]ilor de pe
teritoriul României, \ncepând cu anul
2015.
Implica]ii geopolitice
Invitarea ]`rii noastre \n cadrul celui
mai mare proiect de securitate conceput
vreodat` ar putea aduce României un
statut sporit \n cadrul NATO. Totodat`,
rolul României de furnizor de securitate
\n cadrul Alian]ei Nord-Atlantice va
c`p`ta o nou` dimensiune. Dac` pân` \n
prezent, solda]ii români prezen]i \n
teatrele de r`zboi deschise de NATO
acopereau componenta ofensiv` a
activit`]ilor României \n interiorul
Alian]ei, odat` cu aceast` propunere
f`cut` de partea american`, România va
asigura [i partea defensiv` a NATO.
Totodat`, echilibrul de putere \n zona
M`rii Negre ar putea fi schimbat. Dac`
pân` acum, România se b`tea cu
Ucraina pentru pozi]ia a treia (dup`
Rusia [i Turcia) ca influen]` \n zona
M`rii Negre, Bucure[tii vor beneficia
acum de un rol sporit \n ecua]ia puterii
la Marea Neagr`. Aceast` nou` realitate
geopolitic` va \nclina balan]a
procesului de transformare a M`rii
Negre din „lac rusesc“, \ntr-un „lac
NATO“. Cooptarea României \n acest
proiect nu este \ntâmpl`toare. Practic,
prin aceast` manevr`, NATO se va
\nt`ri consistent \n zona frontierei
estice, for]ând astfel brâul de securitate
al Rusiei. Totodat`, NATO \[i va
deschide noi oportunit`]i spre zona
Caucazului, mai ales pentru asigurarea
securit`]ii rutelor energetice.
România, \n
colimatorul Rusiei
Cu toate acestea, România nu va
avea doar beneficii. Bucure[tii vor intra
sub aten]ia special` a Moscovei, care nu
vede cu ochi buni acest proiect
american, chiar dac`, la nivel
declarativ, Rusia a fost de acord cu noul
proiect al administra]iei Obama. De
asemenea, \[i va vedea [i mai mult
amenin]ate interesele deosebite pe care
le are \n zona Caucazului [i a Asiei
Centrale, dar [i pe cele strategice pe
care Moscova le \ntre]ine cu Orientul
Mijlociu. Rusia nu va r`mâne
impasibil` la aceast` mutare a NATO [i
este de a[teptat ca \n perioada
urm`toare, Moscova s` retalieze printr-o
mi[care similar`.
Nicolae Bucur
Politicienii români,
favorabili scutului
Clasa politic` din România a mar[at,
\n marea ei majoritate, pe ideea c` invita]ia
f`cut` de SUA este una care va aduce
beneficii României [i totodat` este
concretizarea tuturor eforturilor politico-
militare de pân` acum f`cute de ]ara
noastr` de la aderarea la NATO, pân` \n
prezent. „Invita]ia adresat` ]`rii noastre
reprezint` un succes al politicii externe
consecvente, promovat` \n ultimii cinci
ani de pre[edintele României, Traian
B`sescu, comandantul For]elor Armate.
Aceasta consolideaz` parteneriatul
strategic româno-american [i este rezul-
tatul eforturilor conjugate ale institu]iilor
cu responsabilit`]i \n domeniul ap`r`rii [i
securit`]ii na]ionale“, apreciaz` ministrul
ap`r`rii, Gabriel Oprea. P`rerea lui Oprea
a fost \mp`rt`[it` [i de premierul Emil
Boc. „Este un succes politic, diplomatic,
militar [i strategic al României“, a spus
[eful Executivului. Pre[edintele de onoare
al PSD, Ion Iliescu, a afirmat c` el se
declar` \mpotriva amplas`rii scutului
antirachet` american. „Eu a[ fi \mpotriv`,
dar...“, a concluzionat sec fostul pre[edinte
al României. Pre[edintele UDMR, Marko
Bela, consider`, la rândul s`u, pozitiv`
decizia ca România s` participe la dezvol-
tarea sistemului de ap`rare antirachet`.

Bogdan Hossu vrea s`-[i ]in` averea la secret Nemul]umi]i de legea pensiilor, magistra]ii
|n contextul \n care parla-
mentarii doresc modificarea Legii
ANI \n sensul \n care [i liderii de
sindicat s` fie obliga]i s`-[i
depun` declara]iile de avere, unul
dintre cei mai cunoscu]i repre-
zentan]i ai breslei, Bogdan Hossu,
a declarat revoltat c` mai bine
pl`te[te amenda, decât s` depun`
declara]ia de avere. „Avem
termen pân` la 15 februarie s`
depunem declara]iile de avere [i
de interese la ANI. Eu nu o s` o
depun declara]iile [i a[tept s` vin`
DNA s` m` pun` sub acuzare
pentru faptul c` nu am depus
declara]ia de avere. Amenda
pentru nedepunerea declara]iilor
la Agen]ia Na]ional` de Inte-
gritate pân` la termenul stabilit
este cuprins` \ntre 100 [i 500 de
lei [i eu sunt dispus s` o pl`tesc“,
a declarat ieri Bogdan Hossu.
Depunerea declara]iei de avere i-a
sup`rat atât de tare pe repre-
zentan]ii Cartel Alfa, \ncât au
sesizat \n cursul s`pt`mânii
trecute Avocatul Poporului pentru
„\nc`lcarea grav` a libert`]ii
sindicale“, urmând a depune
plângere \mpotriva statului român
la Organiza]ia Interna]ional` a
Muncii pentru nerespectarea
conven]iei libert`]ilor sindicale.
(A.M.B.)
amenin]` cu noi proteste
Magistra]ii au recunoscut public faptul c` banii
da]i de ei drept contribu]ii sociale nu justific`
pensiile speciale de care beneficiaz`, dar, cu
toate acestea, ei se declar` total nemul]umi]i de
proiectul legii privind sistemul unitar de pensii
publice [i amenin]` din nou cu protestele.
Pre[edintele interimar al |naltei Cur]i de Casa]ie
[i Justi]ie, Lidia B`rbulescu, a explicat c`
adoptarea acestui proiect de lege va duce la un
materii, adev`rul este destul de limpede de
nou val de proteste [i plec`ri din sistem. Fostul consemnat. Urmeaz` s` ne prezent`m pozi]ia \n
pre[edinte al CSM, Virgil Andreie[, a cerut cadrul Guvernului [i cred c` e firesc ca pân`
guvernan]ilor s` le respecte statutul, spunând c` atunci s` fim destul de rezerva]i asupra acestor
ei nu trebuie „s` uite c` magistra]ii au \nv`]at formul`ri pe care le vom avea. Totu[i, la fel de
s`-[i apere drepturile“. La rândul lui, [i Andreie[ normal este s` avem un minim de aprecieri \n
a precizat c` magistra]ii nu vor ceda [i, dac` va fi
cadrul Consiliului“. El le-a transmis membrilor
cazul, vor fi f`cute noi ac]iuni la instan]ele
CSM c` o reform` \n domeniul pensiilor este
na]ionale [i interna]ionale. De cealalt` parte a
baricadei, ministrul justi]iei, C`t`lin Predoiu, a necesar` pentru c` exist` prea multe
spus c` situa]ia nu este \ngrijor`toare [i c` reglement`ri, „ceea ce a dus la o incoeren]` a
trebuie tratat` cu calm, amintindu-le sistemului“, dar [i pentru c` acest act normativ
magistra]ilor c` „\n continuare condi]iile este o obliga]ie asumat` fa]` de institu]iile
economice sunt extreme“. |n [edin]a CSM, financiare interna]ionale. Consiliul Superior al
Predoiu a apreciat c` materialul preg`tit de Magistraturii a decis la sfâr[itul [edin]ei s`
Consiliu este o cercetare serioas` [i este similar` solicite de urgen]` o \ntâlnire cu prim-ministrul
celei a direc]iilor de specialitate din Ministerul Emil Boc pentru a discuta despre proiectul legii
Justi]iei, „ceea ce demonstreaz` c`, \n anumite privind sistemul unitar de pensii. (A.M.B.)
curentul.ro Vineri, 5 februarie 2010
 Tulcea: Po[ta[ii, \nv`]a]i de poli]i[ti cum s` se apere de infractori
03



Satu Mare: Cl`dire modern` \n vama Halmeu
Militarii romåni specializa]i \n neutralizarea explozivelor s-au \ntors
Doi membri ai unei re]ele de trafican]i de droguri au fost prin[i actual
Speciali[tii trag semnale de alarm`
Ro[ia Montan` - izvor de otrav`
pentru România
(Urmare din pagina 1) cea mai mare problem` va rit adev`rat, cu o min` \n va costa \n realitate cel
fi iazul de decantare. A[a toat` regula, cu galerii pu]in 20 miliarde euro!
Dup` recenta luare de cum rezult` din studiul de aflate \n subteran, a[ putea Adic` de vreo 5 ori mai
pozi]ie a Academiei impact, fundul viitorului sprijini exploata]ia mi- mult! Iar Gabriel va fi fost
Române, public`m ast`zi iaz este plin de fisuri [i nier` cu anumite condi]ii. plecat de mult` vreme!
un material provenind din microfisuri, care nu vor fi Vreau o min` care s` \mi La o simpl` evaluare,
mediul ONG-urilor izolate \n niciun fel. Asta prezerve mediul curat, atåt economic` cåt [i de
specializate \n problemele se va \ntåmpla \ntr-o zon` peisajul natural [i istoria mediu, se poate vedea c`
de mediu, adresat cu carstic`, plin` de ponoare complet` ne[tirbit` [i folosirea extrac]iei \n
câteva zile \n urm` [i izbucuri. |n cå]iva ani, nealterat`. La Ro[ia galerii, folosind \ns` ma-
ministrului Mediului, cånd presiunea va fi Montan`, mediul va fi [ini moderne (ca acelea
Laszlo Borbely. suficient de mare, toat` distrus, peisajul transfor- utilizate la s`parea de
Pre[edintele organiza]iei apa freatic` pån` la Arad mat \ntr-o groap` imens` tuneluri, Canalului Må-
mure[ene Valea Soarelui, va fi \n cele din urm` a 5 mun]i, istoria unic` a necii, Gothard, etc), ar
ing. Dan-C`lin Tocaciu, contaminat`. Definitiv. locului distrus`. Inaccep- putea eficientiza extrac]ia,
atrage aten]ia asupra Iremediabil. tabil. Intolerabil. Inadmi- protejånd \n acela[i timp cadrul Academiei de Gold Corporation pentru a
pericolelor exploat`rii pe Otrava va ajunge \n sibil. mediul [i istoria locurilor! {tiin]e Economice din ob]ine avizele de mediu
baz` de cianuri. ap` [i la oameni 4. Cianura nu este un Dezvoltarea ar putea fi Bucure[ti - [i inginerul reiese, potrivit speciali[-
pericol \n sine (sunt durabil`! {i f`r` cianur`! Gheorghe Manea. tilor de la ASE, c` dup`
Atitudinea 2. Cel`lalt mare peri- inginer chimist), ci modul Cerem Ministerului
duplicitar` a col al iazului de decantare Potrivit documentului \nchiderea investi]iei ur-
guvern`rilor fa]` ei de manipulare. La fel ca Mediului s` pun` piciorul elaborat de speciali[ti, meaz` o activitate com-
\l reprezint` barajul de un cu]it de buc`t`rie. Po]i \n prag [i s` spun` clar:
de Ro[ia Montan` p`månt care \nchide iazul. „multe genera]ii umane plex`, ampl` de gestio-
ucide cu el! Sau po]i s` tai mediul natural din vor sta sub amenin]area nare a apelor acide,
„Ro[ia Montan` Orice baraj de p`månt se påinea. Mercurul este [i el Romånia nu suport` iazului de decantare [i a \ntre]inerea infrastructurii
r`måne o problem` de fisureaz` mai devreme toxic [i va fi interzis. Dar abera]ii economice cum haldelor de steril de la iazurilor (barajelor),
atitudine duplicitar` a sau mai tårziu. Trebuie amalgamul de argint a fost se vrea exploatarea Ro[ia Ro[ia Montan`“, iar re]elelor de colectare a
Ministerului Mediului [i a doar un por prin care s` folosit cu succes f`r` a Montan` Gold Corpo- „bugetul de stat va avea, apelor pluviale, scur-
guvern`rilor de orice fel. treac` apa [i \n timp intoxica purt`torul de ration!“ anual, un capitol de gerilor din iazuri [i halde,
La Ro[ia Montan` se barajul se va rupe. Iar plomb`. Toxina botulinic`
dore[te o Distrugere Speciali[tii din cheltuieli destinat acope- monitorizarea haldelor de
pentru ruperea lui \ndreapt` ridurile. Sau
Durabil`, [i nu o mediul universitar: ririi nes`buin]ei deciden- de[euri solide, pomparea
imediat`, trebuie doar o ucide! Gazul metan,
Dezvoltare Durabil`. niciun beneficiu ]ilor ce au \nlesnit o apei limpezite din iazul
ploaie un pic mai mare azotatul de amoniu pot fi
S-au \mplinit 10 ani pentru statul asemenea investi]ie“. principal \n concavitatea
decåt cea de 100 de ani periculoase doar månuite
de la accidentul de la român Pornind de la docu- unei mine, tratarea apelor
luat` \n calcul [i, gata, s-a incorect. s.a.m.d....
«Aurul» Baia Mare din 30 menta]ia la Proiectul acide cu con]inut de sulf,
dus barajul. |n zona „Investi]ia de la Ro[ia
ianuarie 2000, cånd un dig Mineritul aurului se Ro[ia Montan`, \ntocmit` a apelor ce provin din apa
Abrudului, ploaia de 100 Montan` nu este \n avan-
de p`månt s-a rupt [i poate face [i f`r` de beneficiar \n vederea intersti]ial` din iazul
de ani nu s-a \ntåmplat de tajul statului romån.
100.000 de m3 de ap` cu cianuri. Cianura ob]inerii avizelor de principal, a apei limpezite
vreo 200 de ani [i poate Romånia r`måne cu un
trebuie interzis`! \ncepere a lucr`rilor de cu con]inut de cianuri [i
cianuri [i metale grele au veni oricånd. Barajul de z`c`månt pre]ios epuizat,
5. Alt mare pericol exploatare a minereurilor metale grele etc. Insta-
ajuns \n råul L`pu[, iar p`månt este periculos \n un beneficiu minim va fi de aur [i argint din zon`, la]iile r`mån s` func]io-
apoi \n Tisa [i Dun`re. sine, iar cel ce va fi este falimentul. Exact ca cheltuit \nzecit pe urm`- autorii lucr`rii se refer` la neze \n sistemul de tratare
Firma vinovat` a dat construit este pe cåt de la Baia Mare. RMGC va torii o sut` de ani sau mai momentul \nchiderii a apelor pe termen neli-
faliment, iar paguba a subdimensionat [i pe atåt falimenta atunci cånd mult, pentru a gestiona investi]iei, \ncercånd s` mitat cu tot ce \nseamn`
r`mas statului romån. de \nalt, 114 m. |ntr-un fel costurile refacerii zonei dezastrul r`mas dup` eviden]ieze ce r`måne \n aceast` activitate precum
Dac` ve]i vrea s` sau altul, cianurile vor vor fi egalate de valoarea exploatare. Dezastrul urm`. Rezultatele sunt necesarul de reactivi,
uita]i aceast` lec]ie a ajunge \n ap`, la sau peste aurului teoretic exploa- cuprinde: schimbarea dezastruoase pentru Ro- energia electric`, re]ele de
trecutului, atunci se va oameni. Lent [i otr`vitor tabil. |n acel moment, peisajului natural, aspect månia: 2.134,9 milioane conducte, de[euri de la
na[te un monstru mai sau repede [i distrug`tor! RMGC va da faliment, iar selenar adus zonei, de- tone de substan]e toxice sta]iile de tratare, personal
mare [i mai periculos, 3. Exploata]ia de la refacerea zonei va trebui [euri depozitate pe termen pot fi deversate, \n cazul de operare [i de supra-
exploata]ia minier` Ro[ia Ro[ia Montan` nu va fi o f`cut` din cele «4 miliarde nelimitat \n toat` zona, un unui accident, \n Mure[ [i veghere, \ntre]inere insta-
Montan` Gold Corpo- min`, ci o carier`, o ex- de dolari» care «respect` iaz de decantare cu o \n Dun`re. Speciali[tii la]ii, re]ele de drumuri,
ration. ploata]ie de suprafa]`. normele europene de zestre uria[` de material subliniaz` c` \n docu- laboratoare etc.
1. La Ro[ia Montan`, Dac` ar fi vorba de mine- mediu»! Refacerea zonei toxic care, accidental, menta]ie nu se precizeaz` Astfel, potrivit auto-
poate ajunge \n re]eaua cum [i dac` vor fi rilor studiului, „o entitate
hidrografic` din zon` [i a construite depozite spe- organizatoric` trebuie
Dun`rii cu difuziune \n cial amenajate sau rezer- \nfiin]at` [i pus` \n
Ungaria, Serbia, Bulgaria, voare cu pere]i dubli mi[care pe termen neli-
Ucraina, pagubele fiind pentru utilajele, rezer- mitat pentru gestiunea
foarte greu de calculat, ca voarele, substan]ele zonei dup` \nchiderea
[i responsabilitatea celor toxice, uleiurile reziduale, minei. Bugetul anual al
vinova]i (evident, aceasta solven]ii [i materialele acestei entit`]i (eventual
apar]ine statului romån)“. rezultate \n urma demo- firm` particular`) va
Acestea sunt concluziile l`rilor. trebui alimentat din
unui studiu realizat de Tot din analiza datelor fonduri bugetare pe
Florina Bran [i Afrodita [i aprecierilor speciali[- termen nelimitat“. Adic`
Iorgulescu - profesori tilor ce au \ntocmit docu- tot din banii no[tri.
universitari doctori din menta]ia necesar` firmei George Roncea
 Vineri, 5 februarie 2010
04
actual
Fiica lui Cezar Iv`nescu: Mircea Exclu
sivita
te
Dinescu mi-a b`gat tat`l \n mormânt
|n urm` cu doi ani, pe 4 februarie 2007, scriitorul
Cezar Iv`nescu intra \n greva foamei la sediul Uniunii
Scriitorilor. Era o reluare \n premier` a acestei forme
extreme de protest, dup` 1989. Dar [i acuzele erau
extreme. F`r` absolut nicio dovad`, membrul
Colegiului CNSAS Mircea Dinescu r`spândise ca
„informa]ie sigur`“, prin intermediul ma[in`riei de
minciuni [i manipulare a infractorului milionar Sorin
Ovidiu V\ntu, „[tirea“ c` Cezar Iv`nescu ar fi fost
informator al Securit`]ii. Realitatea era exact contrar`.
Conform unei Note Strict Secrete a Securit`]ii, aflat` la
CNSAS [i \n Arhiva SRI, Fond „D“, dosar nr. 10 966,
vol. 27, f. 200-201, m`surile stabilite de DSS \n privin]a
lui Cezar Iv`nescu erau chiar singulare printre scriitori,
altfel r`spl`ti]i cu favoruri de Securitate. Dac` Nicolae
Manolescu, actualul pre[edinte al USR, era abonat la
navet` pe ruta Bucure[ti - Paris, iar Ana Blandiana
f`cea chiar turul lumii, \n privin]a lui Cezar Iv`nescu,
Securitatea stabilise, printre altele, urm`toarele:
„Informarea organelor de partid sau C.C.E.S. despre
inten]iile de a publica unele opere literare ce nu
corespund ideologiei noastre socialiste. |mpiedicarea
particip`rii acestuia la ac]iuni unde este prezent`
conducerea superioar` de partid [i de stat, ori la alte
activit`]i organizate, unde, prin comportarea sa, le-ar
putea compromite. Prin conducerea redac]iei se vor lua
m`suri de \ndep`rtare a acestuia din locurile unde au loc
ac]iuni publice organizate sau unde este prezent`
conducerea de partid [i de stat. Asigurarea sa, cu
sprijinul organelor de investiga]ii [i, la nevoie, cu cele
de Mili]ie, pe perioada desf`[ur`rii ac]iunii. Darea sa \n
consemn la U.S.L.A. (Unitatea Special` de Lupt`
Antiterorist` - n. red.) [i Direc]ia a V-a (Securitate [i
Gard` - n. red.)“.
Intelectualii PCR
Ei bine, \n ciuda acestor dovezi implacabile [i a
lipsei vreunui act care s` ateste contrariul, nici pân` azi
agen]ia [i postul TV care au produs dezinformarea, ca
[i ziarele care au preluat-o f`r` cea mai mic` verificare,
nu au reparat public aceast` gre[eal`, \n ciuda cererilor
repetate ale fiicei poetului, Clara Aru[tei, care
consider` c` prin aceast` opera]iune „Mircea Dinescu
mi-a b`gat tat`l \n mormânt“.
|ntr-o emisiune „Na[ul“ din acele zile, Cezar
Iv`nescu amintea c` „pe 1 februarie, la emisiunea de pe
Realitatea TV a lui Stelian T`nase, fostul activist PCR,
sursa scurgerii s-a autodivulgat singur`: Mircea
Dinescu, fost soldat frunta[ la arma Securitate. {i
pentru aceast` m`g`rie \l voi da \n judecat`“. Dup`
exact doi ani, iat` c` [i Agen]ia Na]ional` de Integritate
a descoperit o alt` incompatibilitate a „poetului-
portofel“, legat` de afacerile sale de latifundiar pe
terenurile statului, ob]inute prin trafic de influen]` de la
Academia Român`. Cezar Iv`nescu observase cum
toate aceste personaje controversate, gen Manolescu,
Blandiana sau Dinescu, f`ceau parte din „Grupul de la
Comana“ al potentatului CC al PCR [i membru al
CPEx Gheorghe „Gogu“ R`dulescu, arestat dup` 1989,
dar eliberat rapid [i disp`rut apoi \n condi]ii
neelucidate. La scurt timp dup` ce a f`cut greva foamei,
Cezar Iv`nescu, sl`bit [i afectat puternic de r`spândirea
cu repeziciune a minciunii ordinare a lui Mircea
Dinescu, f`r` posibilitatea de a o contracara la acela[i
nivel, s-a scurs, ne\mp`cat, printr-o moarte la fel de
controversat` ca [i a Patriarhului Teoctist. Red`m mai
jos o scrisoare tulbur`toare a fiicei poetului, transmis`
ziarului nostru, iar pe www.curentul.ro ve]i putea g`si
 IJPF Suceava are un nou comandant



Teleorman: Femeie \n[elat` de un fals func]ionar
Suceava: Contrabandist de ]ig`ri, r`nit de poli]i[ti
Bac`u: Cet`]ean german, cercetat pentru de]inere ilegal` de
arm`
transcrierea emisiunii „Na[ul“ de la postul B1 TV \n
care Cezar Iv`nescu \l acuz` pe agentul filorus Mircea
Dinescu de moartea lui Marin Preda, la vremea
respectiv` aflat \n colimatorul sovieticilor pentru „Cel
mai iubit dintre p`mânteni“ [i „Delirul“, ap`rut de altfel
\n variant` cenzurat` la presiunile KGB [i ale
Ambasadei URSS. Victor Roncea
Apel pentru memoria lui Cezar
Iv`nescu
Celor care nu cunosc sau care au uitat coordonatele
acestei drame le amintesc c` Cezar Iv`nescu a murit \n
condi]ii tulbur`toare [i suspecte, pe 24 aprilie 2008.
Decesul s-a produs din cauze necunoscute \nc`, la
dou` zile dup` o interven]ie medical` banal`,
programat` [i garantat modern` [i neinvaziv`. Poetul a
fost con[tient pân` la urcarea sa \n elicopterul SMURD,
pe 24 aprilie, ora 15, [i a vorbit [i s-a interesat de actele
necesare pentru procesul \mpotriva lui Mircea Dinescu.
Toate circumstan]ele [i documentele legate de
interven]ia chirurgical` care a provocat decesul sunt \n
continuare ascunse cu obstina]ie de toate institu]iile
abilitate s` r`spund` cu transparen]` solicit`rilor
legitime ale familiei de a afla adev`rul (IML „Mina
Minovici“ Bucure[ti, Colegiul Medicilor, Spitalul
Jude]ean Bac`u).
Pe 29 ianuarie 2008, ora 16, ca urmare a unui atac
declan[at de o „surs`“ - rapid-[i-g`l`gios-
autodivulgat`, printr-o institu]ie media (agen]ia lui
Sorin Ovidiu V\ntu NewsIn, parte a Grupului
Realitatea-Ca]avencu), Cezar Iv`nescu a fost livrat
lin[ajului public. „Sursa“, conform propriilor afirma]ii
f`cute \n direct [i pe postul Realitatea TV, s-a dovedit a
fi nimeni altul decât Mircea Dinescu, membru al
Colegiului CNSAS, fost secretar U.T.C. al U.S.R., fost
membru al P.C.R., condamnat penal cu suspendarea
condi]ionat` a efectu`rii pedepsei (pentru infrac]iunea
de lovire prev. art. 180 alin. 2 din Codul penal, cf.
sentin]ei penale nr. 1439, dat` \n [edin]a public` de la 4
septembrie 1981, Judec`toria Sectorului 3, Municipiul
Bucure[ti, dosar nr. 10121/1980), [i \n lumina
dezv`luirilor f`cute relativ recent chiar pe un post de
televiziune, un personaj care reprezint` interese str`ine
ostile României.
|ncepând cu acea dat` (29 ianuarie 2008), Cezar
Iv`nescu a fost supus unui atac mediatic care a avut la
baz` o ac]iune premeditat` [i concertat` [i care a vizat,
\n mod evident, eliminarea scriitorului Cezar Iv`nescu
din via]a public`. La acesta a participat - oferind
implicit o sus]inere oficial` prin nerespectarea
Statutului Uniunii Scriitorilor [i prin lips` de reac]ie - [i
conducerea U.S.R., format` la acea dat`, ca [i ast`zi,
din Nicolae Manolescu, pre[edinte, [i Varujan
Vosganian, vicepre[edinte.
Ca r`spuns la atacul ilegal [i profund imoral al lui
Mircea Dinescu, membru al U.S.R., [i la atitudinea
incorect` [i nestatutar` a \ntregii conduceri a Uniunii
Scriitorilor, Cezar Iv`nescu a recurs la toate formele
legale de reac]ie [i protest social nonviolent. A scris, \n
calitate de membru al U.S.R., câteva scrisori deschise;
una din ele pre[edintelui Uniunii Scriitorilor din
România, ambasador UNESCO al României la Paris (1
februarie 2008, 4 februarie 2008, scrisoare preluat` [i
de agen]ia Amos News). O alt` scrisoare redactat` de
Cezar Iv`nescu, \n calitate de cet`]ean al României, dar
[i de Comandor al Ordinului „Steaua României“, i-a
fost adresat`, \n acelea[i condi]ii de legalitate,
curentul.ro
pre[edintelui României, Traian B`sescu, totodat` [ef al
acestui Ordin (scrisoarea Nr. 2994 din 4.02.2008). |n
scrisorile sale, Cezar Iv`nescu a denun]at nedreptatea
flagrant` [i ilegalit`]ile comise de Mircea Dinescu, care
a uzat \n acest scop imoral de autoritatea func]iei sale
publice \ntr-o institu]ie a Statului Român.
Pe 4 februarie 2008, poetul a declarat greva foamei
\n Sala cu Oglinzi a U.S.R., ca o ultim` [i decisiv`
form` de protest social nonviolent. La nivel
institu]ional, urm`rile tuturor acestor forme legale de
protest fa]` de o ilegalitate comis` de un \nalt func]ionar
al statului român au fost practic nule. Pe 29 aprilie,
Cezar Iv`nescu a fost \nmormântat.
Ast`zi, la doi ani de la declan[area acelui atac
mediatic, de o virulen]` f`r` precedent \n presa român`
postdecembrist`, mai cu seam` c` persoana vizat`,
poetul Cezar Iv`nescu, nu ocupa func]ii \n vreo
structur` a puterii de stat, v` cer sprijinul pentru a
sus]ine oficial demersul de stabilire a adev`rului \n
cazul Cezar Iv`nescu.
Adresez pe aceast` cale un apel tuturor redac]iilor [i
tuturor ziari[tilor din presa tip`rit` [i din cea on-line,
care au publicat pân` la moartea lui Cezar Iv`nescu [i
chiar dup` aceea, \n ferpar, informa]ia c` Cezar
Iv`nescu ar fi primit o a[a-numit` decizie de colaborare
sau de poli]ie politic` din partea CNSAS, considerând
c` au obliga]ia, din punct de vedere deontologic [i
uman, s` clarifice o situa]ie pe care au generat-o
con[tient [i benevol \n momentul \n care au preluat o
informa]ie care nu avea la origine absolut nicio prob`.
Am dorit s` transmit acest apel \n mod public -
vede]i [i www.cezar-ivanescu.blogspot.com - pentru
c`, \n pofida evidentei nevinov`]ii a scriitorului Cezar
Iv`nescu [i a \ntregii sale vie]i tr`ite \n onestitate [i
s`r`cie, dar [i a zguduitoarei declara]ii f`cute de
Cazimir Ionescu, \n februarie 2008, pe un post public de
televiziune: „Nu exist` nicio decizie. Cine a vrut s`-i
fac` r`u lui Cezar Iv`nescu l-a f`cut!“. Nici pân` azi,
nimeni dintre cei implica]i, direct sau indirect, nu a
manifestat buna-credin]` de a dori \ndreptarea acestei
situa]ii.
|n continuare, [i post-mortem, poetul este supus
unei cenzuri de neexplicat pentru o personalitate de o
asemenea anvergur` [i pentru un mare scriitor român
elogiat de Mircea Eliade, Marin Preda, Petru Cre]ia,
Constantin Noica, Basarab Nicolescu [i \nc` de multe
alte personalit`]i ale vie]ii culturale din România [i din
afara ]`rii.
Mul]umesc ziarului „Curentul“ pentru c` sparge
acest boicot media aruncat asupra personalit`]ilor reale
ale României [i prezint` aceast` frântur` de adev`r
scris` cu lacrimi de sânge.
Clara Aru[tei
curentul.ro
 Buz`u: Doi b`tråni g`si]i mor]i \n cas`
 Patru angaja]i ai Administra]iei Finan]elor Alba Iulia, trimi[i \n judecat`
 DGA [i-a creat cont pe Facebook, YouTube [i Yahoo Messenger
 |CCJ a fost corect sesizat` \n procesul lui Gigi Becali
Realitatea, umflat` cu pompa de GfK?
(Urmare din pagina 1)
Cifrele de audien]`
sunt importante, pe de o
parte, pentru strategia de
programe (posturile de
televiziune \[i planific`
astfel emisiunile \n gril`),
iar pe de alt` parte,
pentru vånz`rile de
publicitate. |n func]ie de
audien]a postului, se
calculeaz` cåt cost` o
reclam` TV. Pia]a total`
de publicitate TV este
estimat` la peste 200
milioane de euro.
GfK România m`-
soar` audien]ele TV
pentru perioada
2008-2011, \n baza unui
contract \n valoare de 7,9
milioane de euro, semnat
cu Asocia]ia Romån`
pentru M`surarea Au-
dien]elor. ARMA are
drept membri 44 de
posturi TV, 35 de agen]ii
de media/ publicitate [i
11 clien]i de publicitate.
GfK, acuzat
de m`sluirea
audien]elor \n 2009
Fluctua]ii ciudate ale
audien]elor au deter-
minat, \n ianuarie 2009,
Societatea Romån` de
Televiziune (SRTv) s`
anun]e c` inten]ioneaz`
s` ac]ioneze \n instan]`
compania GfK România,
pe motiv c` datele furni-
zate nu ar fi cele
conforme cu realitatea.
Surse din televi-
ziunea public` sus]ineau
atunci c` audien]a pos-
turilor este mult mai ridi-
cat` decåt cea prezentat`
\n analiza GfK, iar asta
s-ar datora faptului c` nu
au fost livrate constant
datele pentru 1.200 de
gospod`rii (a[a cum pre-
vede contractul), ci doar
pentru vreo 600-800.
Astfel, \ncas`rile din
Vineri, 5 februarie 2010
05
actual
publicitate erau mai mici
\n 2008 decåt \n 2007
(cånd furnizorul datelor
despre audien]e era
TNS-AGB), de[i au fost
difuzate evenimente
foarte importante, pre-
cum Campionatul Euro-
pean de Fotbal - Euro
2008 [i Jocurile Olim-
pice de la Beijing. |n
aceste condi]ii, SRTv
inten]iona s`-[i recupe-
reze \n instan]` „preju-
diciile“ cauzate de GfK
România. S-a lansat
informa]ia, la vremea
aceea, c` un audit f`cut
de CESP, o firm` din
Fran]a, a descoperit pro-
bleme grave ale m`su-
r`rii TV realizate de
GfK. Citându-se surse
ARMA, pe blogul lui
Tolontan, se afirm` c`
audien]a raportat` pe
anumite canale este tot un instrument media SOV din strada Paris. c` mai este obiectiv` o
deformat`! Teoria con- subordonat total inte- Mandatul GfK, actual astfel de idee.
form c`reia m`surarea reselor PSD, via Sorin furnizor unic de audien]e Ceea ce se [tie cu
audien]elor TV \n Romå- Ovidiu V\ntu. TV, se va \ncheia anul precizie este c` Reali-
nia nu se face tocmai viitor, dar Consiliul Na- tatea TV a \nceput s`
corect, ci exist` ma- „Cherchez la ]ional al Audiovizualului creasc` \n 2008, brusc,
nipul`ri a m`sur`torilor a femme“ ori preg`te[te deja caietul de misterios, odat` cu
mai fost luat` \n discu]ie cherchez la V\ntu? sarcini al licita]iei care va apari]ia firmei care a fost
ocazional, dar despre urma s` aib` loc \n condus` de Cosmin
Ca instrument de
anun]atul proces dintre decembrie 2011. Alexandru, pe post de
realizare a scopurilor
SRTv [i GfK nu s-a mai Poate ar fi util` intro- „m`sur`tor“ al audien-
patronului, implicat f`]i[
auzit nimic. ducerea \n caietul de ]elor televiziunilor. Leg`-
Un posibil r`spuns al \n politic`, aceast` tele-
sarcini [i a unor pasaje tura de familie pe linie de
dezangaj`rii institu]iei viziune, \mpreun` cu Trust eolian a fostului
referitoare la conflictul
publice \n aceast` pro- \ntreaga armat` de de interese. Nu punem \n director de la GfK, cu
blem` ar fi factorul redactori [i tehnicieni, discu]ie ce se \ntâmpl` \n scaun \nc` \n firm`, nu a
politic. TVR-ul s-a dove- s-a aflat nu \n slujba familia cuplului P`tra[ - f`cut de fapt decât s`
dit un instrument politic interesului public [i al Alexandru, de[i consfin]easc` un alt tip
subordonat servil inform`rii corecte a „cherchez la femme“ este de confinii ideologice [i
PSD-ului, prin Ale- cet`]eanului, ci \n slujba o vorb` cu o \ndelungat` de clan promovate pe
xandru Sassu. {i Cosmin exclusiv` a candidatului istorie. |n vechime, se platforma Trustului Rea-
Alexandru face parte PSD Mircea Geoan`, credea c` femeia ar fi litatea a lui Sorin Ovidiu
dintr-o „confrerie“ me- invitatul permanent la cheia oric`rui mister, noi V\ntu.
dia, Trustul Realitatea, SPA-ul din re[edin]a lui nu suntem atât de siguri George Roncea

Opera]iunea care a f`cut din mic[ora pedeapsa care st` s` clemen]a tuturor forurilor Mutu! Cu lacunele sale din
Mutu o icoan` de uz na]ional, vin`, românii din Italia cump`r` planetare, de la UEFA pân` la educa]ie, cu drogurile lui, cu
pupat` cu o abunden]` salivar` toate lumân`rile din comer] [i de NATO. Doar un Iliescu s-ar mai curv`s`ria lui, cu b`t`ile lui din
}ARA LUI MIHULEAC

Adrian Mutu demn` de o cauz` mai bun`, e
are nevoie comparabil` ca amploare doar cu
omagierea de care se bucura
de mineri
marele cârmaci Nicolae Ceau-
[escu. S` privim rezultatul:
poporul \ntreg, unit \ntr-o
singur` voin]` [i \ntr-o singur`
gloat`, \l sus]ine cu un singur
glas pe cel care \ncarneaz`
perfect prostia fudul` made in
România, cu ocazia unei noi [i
minunate boac`ne puse de el \n
practic`.
Nimeni nu st` cu mâinile \n
sân: impresarii scotocesc dup`
tertipuri pentru a radia sau
la bi[ni]ari pentru a le aprinde \n
biseric`, realizatorii de tembe-
liziune plou` cu emisiuni de
sus]inere, mama gre[itului
plânge [i suspin` cum c` ea este
aceea care i-a trimis cu avionul
pastila blestemat`, deci mititelul
Adrian ce vin` are, el e
nevinovat ca un prunc. Se-mpart
manifeste, se cheam` la lupt`.
}`ranii amenin]` c` vor pune
mâna pe coase [i pe furci,
muncitorii au \n vedere o serie de
greve ca \n 1933, iar intelectualii
scriu peti]ii peste peti]ii, cerând
s` pogoare asupra Mutului
cere, ca s` bage dou` de[te \n
gur` [i s` fluiere dup` mineri, c`
tot au `[tia un sentiment de
inutilitate, de când [omajul i-a
c`p`cit [i Miron Cozma s-a dat
la fund. Dac` ni-l lua]i pe Mutu,
via]a nu mai are pentru noi nicio
noim` [i a[tepta]i-v` la tot ce
este mai sângeros, spune mânios
glasul poporului.
Cât` energie consumat`
proste[te! Fiindc`, dac` cineva
dore[te cu adev`rat binele
sportului de performan]` din
]ar`, trebuie s` procedeze taman
pe dos: s` cear` eradicarea lui
crâ[me, Mutu trebuie s` dispar`,
pân` nu-[i fac din el un idol to]i
pu[tanii care bat mingea [i
viseaz` s` ajung` campioni!
Dac` privim lucrurile pe
termen scurt, gra]ierea lui Mutu
l-ar mai face apt pentru vreo zece
meciuri ale echipei na]ionale.
Dac` \ns` nu judec`m române[te
[i ne gândim pe termen lung,
pedepsirea drastic` a lui Mutu ar
fi cea mai bun` sperietoare
pentru to]i sportivii \n curs de
derbedizare.
C`t`lin Mihuleac
 Vineri, 5 februarie 2010
06
politic
BREF
ANIma]ie
(Urmare din pagina 1)
La Craiova, fiul unui
poli]ist a fost condamnat la
trei ani cu suspendare [i
eliberat din \nchisoare dup`
ce a \mpu[cat mortal o fat` de
18 ani. Zilele trecute,
primarul din Rm. Vâlcea a
intrat la \nchisoare pentru
luare de mit`. Morala: s` iei
mit` e mai grav decât s` iei
via]a unui om. |n Capital`
lucrurile sunt mai sofisticate:
ANI a descoperit incompa-
tibilit`]i \ntre apartenen]a lui
Mircea Dinescu la CNSAS [i
administrarea unor firme.
ANI a fost acuzat` imediat c`
a descoperit incompatibi-
litatea lui Dinescu abia dup`
ce acesta a devenit incom-
patibil cu dl B`sescu [i a
trecut la Geoan`-Antonescu.
Dar ce trebuia s` fac` ANI?
S` lase incompatibilitatea \n
pace ca s` nu se spun` c`-i
ANImal politic [i-i caut`
pricin` bardului de la Cetate?
Rolurile arti[tilor \n politic`
devin tot mai grele: actorul
Florin C`linescu a fost propus
la excludere din PNL fiindc`
a f`cut traseul invers [i i-a
criticat pe dnii Geoan` [i
Antonescu sus]inându-l pe dl
B`sescu. Rea e via]a de artist:
diminea]a liberal, la prânz
pedelist, noaptea socialist.
Dar mai bine artist decât
activist: o tân`r` deputat` din
PD-L a debutat la TV
declamând „disolu]ia din
PSD“. Ce disolu]ie, fat`? S` fi
v`zut disolu]ie \n PD-L dac`
pierdea dl B`sescu alegerile.
Acum alerga]i to]i dup`
avoca]i. |n PSD nu e nici
m`car r`zboi, dup` cum a
precizat chiar dl Geoan`: „e o
competi]ie democratic`“ [i „o
lupt` colegial` f`r` leziuni“
care „nu e un concurs de fru-
muse]e“ ci „un meci prag-
matic“ f`r` a fi „un joc opor-
tunist“. Dl Geoan` e totu[i
„sup`rat“ pe „unii colegi care
au mimat“ sus]inerea sa \n
campanie. Ei, poftim! Pu]ini
b`rba]i \[i dau seama când
dedesubt se mimeaz`. Asta nu
l-a \mpiedicat pe dl Geoan` s`
vorbeasc` despre sine la
diverse persoane gramaticale:
„Geoan` a luat 5 milioane de
voturi, Geoan` are sus]inere“
[i respectiv „voi r`mâne lider
al PSD, acesta e destinul
meu“. M` rog, \n politic`
numai victoriile transform` o
biografie \n destin. Altfel
soarta (sau soacra) bate
destinul.
N`stase, Mitrea [i Diaconescu au
stricat festivismul lui Geoan`
Dup` ce \n ultimele s`pt`mâni PSD-ul
s-a transformat \ntr-un câmp de lupt`
intern` \ntre liderii pro [i anti-Geoan` pe
tema reform`rii partidului la Congresul din
20 februarie, ieri, la ultima reuniune a
Consiliului Na]ional sub auspiciile
pre[edin]iei lui Geoan`, N`stase, Mitrea [i
Diaconescu au pus \n dificultate, prin
intensitatea discursurilor lor, tridentul
Geoan`-Vanghelie-Hrebenciuc, stricân-
du-le spectacolul victimiz`rii. |n fapt,
pre[edintele PSD, al`turi de echipa sa,
dorea ca prin intermediul acestei strategii
festiviste s` atenueze criticile [i e[ecurile
punctate de contracandida]i, pentru a nu se
putea crea o majoritate solid` \nspre o
tab`r` sau alta. Astfel, de la tribuna
Consiliului Na]ional, \n prezen]a a peste
700 de delega]i social-democra]i din
teritoriu, Geoan` a pozat \n victima
perfect`, cerând colegilor s`i ca PSD-ul s`
devin` mai atractiv pentru tineri,
intelectuali [i ONG-uri, pentru a sc`pa de
stereotipiile trecutului legate de comunism.
Dup` ce a trecut \n revist` principalele
probleme ale forma]iunii din timpul
Florin C`linescu: „Nu voi candida la
Parlament nici \nscris, nici ne\nscris \n PD-L“
|n replic` la zvonurile privind
apropierea de democrat-liberali [i posibila
sa candidatur` la postul vacant de deputat
din Colegiul 19 \n urma demisiei
conservatoarei Daniela Popa, actorul
Florin C`linescu a declarat ieri c` nu mai
are de gând s` candideze pentru niciun loc
de parlamentar, men]ionând \n acest sens
c` nu este \nscris \n PD-L [i c` nu va
candida pentru Colegiul 19. „Nimeni din
PD-L nu mi-a propus s` candidez \n
colegiul din sectorul 4 pân` pe 3 februarie.
Nu am avut nicio discu]ie cu vreun lider
care s` poat` propune a[a ceva. Nu
candidez la Colegiul din sectorul 4“, a
precizat C`linescu. Pe de alt` parte, omul
de televiziune a mai punctat faptul c` nu
dore[te s` mai candideze vreodat` la un
 Cataram` s-a \nscris oficial \n cursa pentru [efia PNL
 Ha[otti vrea s` modifice Regulamentul Senatului
 Urban, deranjat de senatorii chiulangii
 Frâncu, preocupat de taxa pe fast-food
mandatului s`u, Geoan` a cerut un nou
mandat liderilor din teritoriu, scuzându-[i
vizita la V\ntu din timpul preziden]ialelor
[i amânarea demisiei din fruntea PSD prin
necesitatea asigur`rii stabilit`]ii. La rândul
s`u, liderul deputa]ilor PSD de la Camer`,
Viorel Hrebenciuc, a cerut amânarea
„v`rs`rilor de sânge din partid“ [i, implicit,
unitate \n partid pentru a atenua criticile
t`ioase \mpotriva lui Geoan`. „Nu cred c`
azi avem nevoie de sânge \n partid.
Conflictele din perioada 2004-2009 trebuie
s` \nceteze. Nu este timpul orgoliilor \n
PSD. Nu trebuie s` facem propagand` la
televizor \njurând partidul“, a spus Hrebe.
Surpriza lui N`stase...
De[i nu mai era o surpriz` pentru
nimeni din sal`, N`stase a \nceput ofensiva
\mpotriva lui Geoan`, anun]ându-[i
candidatura la [efia PSD \n aplauzele s`lii:
„Da, voi candida!“. Utilizând tehnica
discursului bine \nchegat, N`stase [i-a
justificat candidatura prin necesitatea
constituirii unei echipe puternice, care s`
lupte „cu o viitoare dictatur`“. Dup` ce a
eviden]iat faptul c` partidul a pierdut
electorat considerabil \n fa]a PD-L [i a lui
B`sescu, N`stase i-a repro[at lui Geoan`
faptul c` la dezbaterile electorale pentru
alegerile preziden]iale de anul trecut a fost
]inut deoparte. „Nu candidez \mpotriva
unora, i-am considerat parteneri, chiar dac`
am v`zut c` la dezbaterile pentru
preziden]iale numele N`stase era pomenit,
dar Ilie N`stase era prezent acolo“, a
precizat N`stase. La rândul s`u, Cristian
Diaconescu [i-a anun]at candidatura la
[efia partidului, ar`tând faptul c` partidul
[i, implicit, Geoan`, nu i-a ajutat pe unii
membri, atunci când reprezentau
forma]iunea \n unele competi]ii, persoane
care \n prezent nu mai sunt \n PSD, o aluzie
loc de parlamentar. „Nu candidez pentru
c` nu inten]ionez s` mai candidez
niciodat` la Parlament de azi \nainte.
Parlamentul e drum \nchis pentru mine“, a
spus Florin C`linescu. |n acest sens, acesta
a infirmat [i zvonurile potrivit c`rora ar fi
\nscris \n PD-L. „Nu sunt \nscris \n PD-L.
Nu [tiu ce voi face pe viitor, dar nu voi
mai candida la Parlament nici \nscris, nici
ne\nscris \n PD-L“, a conchis actorul. Cu
privire la excluderea sa din rândul
liberalilor arge[eni, trâmbi]at` \n aceste
zile de pre[edintele organiza]iei Pite[ti,
C`linescu a r`spuns sec: „nu pot fi exclus
din PNL Pite[ti deoarece am demisionat
din PNL Arge[ \n decembrie 2008“.
Practic, \n aceste zile candidatura lui
C`linescu pe lista democrat-liberal` \n
curentul.ro
clar` la Sorin Oprescu.
„Niciodat` nu am fost un partid mic.
Nu ne putem obi[nui cu o asemenea stare
oricât s-ar str`dui al]ii“, a declarat
Diaconescu.
Spre vremurile de
alt`dat`...
De[i nu [i-a anun]at oficial candidatura,
Miron Mitrea i-a produs ieri fiori reci lui
Geoan` prin discursul s`u de la tribun`,
construit \n jurul gravelor deficien]e ale
mandatului lui Geoan`: sus]inerea tacit` a
PNL \n septembrie 2007-decembrie 2008,
renun]area la Sorin Oprescu [i lansarea lui
Vanghelie. „Este un bun primar, dar nu
trebuie s` ne reprezinte la nivel na]ional“, a
afirmat Mitrea. Pe de alt` parte, acesta [i-a
mai exprimat regretul c` oamenii buni din
partid au fost determina]i s` plece. |n
schimb, europarlamentarul PSD Adrian
Severin i-a transmis liderului partidului c`
vizita la Sorin Ovidiu V\ntu nu a fost lucrul
cel mai grav, ci faptul c` nu a oferit nicio
explica]ie public` asupra gestului. De[i
discu]iile \n privin]a statutului [i a
platformei ideologice r`mân deschise pân`
\n ziua congresului, pre[edintele de onoare
al PSD, Ion Iliescu, i-a dat o palm` moral`
lui Geoan`, criticând structura stufoas` a
partidului [i faptul c` PSD a pierdut timpul
cu conspira]ii [i lupte interne \ntre 2005 [i
2009.
Lec]ia lui Iliescu...
„Nu m` intereseaz` func]ii, onoruri. Nu
am nevoie de a[a ceva. Eu am o anumit`
conduit` a vie]ii mele [i cine m` respect`
m` respect` nu pentru func]ii, ci pentru
ceea ce am reprezentat“, a opinat Iliescu.
Sebastian Rusu
Colegiul 19 din Capital` a fost un subiect
vehiculat pe surse \n presa central`,
mizându-se pe apropierea lui C`linescu de
[eful statului la preziden]ialele din
toamn`. (S.R.)
curentul.ro Vineri, 5 februarie 2010
 MS: 1,5 milioane de romåni, vaccina]i \mpotriva gripei cu virus AH1N1
07
 Pericol de avalan[e pe traseul spre Vårful Omu din Mun]ii Bucegi
 90 de candida]i pe 8 locuri la Spitalul Jude]ean Targu Mure[
 Anchet` \n Motru dup` ce locuitorii ora[ului au stat o noapte \n frig social
Pizza, shaorma
sau apa mineral`
scap` de taxa
Raicu: Aqua Park Tineretului, Câ[tigul salarial
mediu net, mai
fast-food
Secretarul de stat \n
dat de ALPAB pe måna unei mare \n
decembrie
Ministerul S`n`t`]ii, Adrian
Streinu-Cercel, a declarat,
ieri, c` de pe lista produ-
„firme de apartament“
selor alimentare nereco- Viceprimarul general al 17 noiembrie 1998 privind un serviciu public aflat \n subordinea
mandate care ar putea fi Capitalei, Mircea Raicu, solicit` proprietatea public` [i regimul CGMB. Conform proiectului Aqua
taxate vor lipsi lactatele, Consiliului General al Municipiului juridic al acesteia“, explic` Raicu. |n Park, propor]ia de ocupare a
carnea, pizza, shaorma [i Bucure[ti [i Prefecturii Capitalei s` plus, „societatea privat` care se terenului este de 80%, ceea ce
apa mineral`. „Nu ne intervin` pentru intrarea \n legalitate angajeaz` s` fac` investi]ia de 25 dep`[e[te de aproape patru ori limita
propunem s` tax`m carnea a proiectului Aqua Park Tineretului. milioane de euro \n acest proiect are prev`zut` de reglement`rile \n
[i produsele din carne, Potrivit acestuia, prin acest proiect capital social de numai 2.000 de lei, vigoare pentru zona respectiv`.
brånza [i produsele lactate, Administra]ia Lacuri, Parcuri [i fiind \n fapt o «firm` de apartament» Astfel, acolo ar urma s` fie defri[at`
pizza [i shaorma. |n Agrement Bucure[ti (ALPAB) \mpotriva c`reia nu se va putea vegeta]ie valoroas`“.
schimb, ne gåndim s` lu`m „s`vår[e[te un grav abuz“. |n primul ac]iona \n cazul nerespect`rii Zona Parcul Tineretului
\n discu]ie produsele cu o rånd, „parteneriatul \ncheiat de clauzelor contractuale care prev`d beneficia de un proiect de
cantitate foarte mare de Municipalitatea Bucure[ti este nul de redeven]e de 250.000 euro anual \n reamenajare \nc` de la \nceputul
gr`simi, dulciurile hiper- drept \ntrucåt nu \ndepline[te beneficiul Municipiului Bucure[ti. O anului 2008, cånd se afla deja \n Cå[tigul salarial
concentrate [i b`uturile condi]iile legale, el fiind realizat afacere profitabil` pentru o societate procedura de licita]ie pentru Arena mediu net a crescut \n
carbogazoase, dar nu apa printr-un abuz al directorului general privat` obscur` nu satisface [i Multifunc]ional`, proiect ce decembrie anul trecut cu
mineral` [i sucurile natu- al ALPAB. Acesta se prevaleaz` de interesele comunit`]ii bucure[tene, prevedea procedura de concesiune 8,1%, adic` 111 lei, fa]`
rale“, a explicat Streinu- un articol din Regulamentul de care este titularul dreptului de lucr`ri publice, reaminte[te Mircea de noiembrie, la 1.477
Cercel. Acesta a ad`ugat c` Organizare [i Func]ionare al proprietate public`“. Cåt despre Raicu. Potrivit acestuia, „arena de lei, ca urmare a
num`rul cazurilor de ALPAB, de[i, pentru a avea terenul pe care urmeaz` a se construi prevedea un num`r minim de 16.000 acord`rii de premii
persoane supraponderale [i posibilitatea \ncheierii unui Aqua Park-ul, acesta, potrivit de locuri, valoarea investi]iei fiind
ocazionale, drepturi \n
obeze este \n cre[tere \nc` parteneriat public privat de viceprimarului general al Capitalei, prev`zut` la aproximativ 50 milioane
natur` [i ajutoare b`ne[ti
de la vårste foarte mici, mai anvergura Aqua Park Tineretului, are o valoare estimativ` de 100 de euro, din surs` de finan]are
din fondul de salarii,
ales la grupa 3-6 ani [i la ALPAB este constråns` de acordul milioane de euro, ce apar]ine asigurat` 100% din fondurile
potrivit Institutului
copiii din \nv`]`måntul Consiliului General al Municipiului comunit`]ii: „De acest teren nu poate investitorului privat selectat“.
G. Vl`sceanu
Na]ional de Statistic`
primar. (G.V.) Bucure[ti, conform Legii nr. 213 din dispune, dup` bunul plac, ALPAB,
(INS).
Valorile cele mai
mari ale cå[tigului
Ancheta \n cazul Pa[cani poate dura câteva luni 95% dintre turi[tii str`ini provin din Europa salarial mediu nominal
Pre[edintele Colegiului net au fost \n
Medicilor din Romånia, Vasile Sosirile vizitatorilor str`ini \n intermedieri financiare -
Romånia, \nregistrate la punctele 4.111 de lei, iar cele mai
Ast`r`stoae, sus]ine c` ancheta
de frontier`, au fost anul trecut mici \n activit`]ile de
declan[at` \n cazul pacientului de
de 7,575 milioane, \n sc`dere cu hoteluri [i restaurante -
36 de ani care a murit la Spitalul
14,5% fa]` de anul anterior, 810 de lei. Potrivit INS,
Pa[cani [i a c`rui familie \i acuz`
potrivit Institutului Na]ional de cele mai mari cre[teri,
pe medici c` nu l-au operat la timp Statistic`. Majoritatea
ar putea dura cåteva luni. de peste 30%, s-au
vizitatorilor str`ini provin din \nregistrat \n silvicultur`
„Este greu de stabilit cauza ]`ri situate \n Europa (95,1%).
mor]ii, pentru c` familia a refuzat [i exploatare forestier`,
Din statele UE, s-au \nregistrat pescuit [i acvacultur`,
efectuarea autopsiei. S-au rugat de 63,4% din totalul sosirilor
medici s` nu-i fac` autopsie, apoi fabricarea produselor
vizitatorilor str`ini \n Romånia. Dintre aceste state, cele mai
au venit cu acuza]ii c` bolnavul nu farmaceutice de baz` [i
multe sosiri au fost din Ungaria - 38,3%, Bulgaria - 18,3%,
a fost tratat corect. Afirma]ia familiei c` b`rbatul a sångerat trei zile e o a preparatelor
Germania - 9,2% [i Italia - 7,8%. Transportul naval a \nregistrat
poveste, pentru c` e greu de crezut c` ar fi putut rezista atåta timp“, a farmaceutice [i
\n 2009 cea mai mare sc`dere, respectiv 37,5%. (G.V.)
afirmat Ast`r`stoae. telecomunica]ii. (G.V.)

2.000 de lei - salariul
unui expert ]igan
Cinci romi din jude]ul
Vålcea vor primi un salariu lunar
de 2.000 de lei ca angaja]i ai
Agen]iei Na]ionale pentru Romi,
pentru a fi manageri de proiect \n
comunit`]ile \n care locuiesc.
„Misiunea exper]ilor locali este
de a elabora proiecte pentru
comunitatea de romi din mai
multe localit`]i pentru a ajuta cåt
mai mul]i romi s` se integreze
social [i profesional. Cei cinci
vålceni au sus]inut un concurs
pentru a ocupa func]ia de «expert
local»“, au declarat repre-
zentan]ii Biroului Jude]ean
pentru Romi.
18 echipaje SMURD din trei jude]e, f`r` bani
Un num`r de 18 echipaje
SMURD din jude]ele Ia[i,
Hunedoara [i Mure[ au
probleme de finan]are, \n
special \n ceea ce prive[te
plata salariilor.
„Primarii spun c` nu au
bani pentru plata salariilor.
Costurile de \ntre]inere sunt
suportate de la bugetul de stat.
|n momentul de fa]` sunt mai
multe variante [i totul este
legat de plata salariilor
deoarece, conform legii,
num`rul de salaria]i din
prim`rii [i consilii jude]ene
este limitat. Probleme avem la
PE SCURT
16 turi[ti, intoxica]i la
un hotel din Suceava
Un num`r de 16 turi[ti dintr-un
hotel aflat la ie[irea din municipiul
Suceava au primit \ngrijiri medicale
la Spitalul Jude]ean Suceava,
autorit`]ile sanitare \ncercånd s`
depisteze cauza unei intoxica]ii,
care, ini]ial, s-a manifestat precum
una cu monoxid de carbon. Unul
18 echipaje din 160. Aceste pentru situa]ii de urgen]`. |n dintre turi[ti a fost g`sit decedat
probleme sunt \n Ia[i, mod normal, acest serviciu \ntr-una dintre camere. Potrivit
Hunedoara [i Mure[, unde trebuie s` continue“, a afirmat, proprietarului hotelului, cele 15
unit`]ile SMURD nu ieri, subsecretarul de stat \n camere ale unit`]ii sunt \nc`lzite cu
func]ioneaz` integral pe Ministerul S`n`t`]ii, Raed o central` termic` de genera]ie
structura inspectoratelor Arafat. nou`, cu ventiloconvectoare.
 Vineri, 5 februarie 2010
08
reportaj
De la Mickey Mouse la... Gu]`
Se nume[te Adela, are 22 de ani, nu a luat niciodat` lec]ii de pictur`
[i, cu toate acestea, poate s` deseneze orice personaj de desen
animat pe care \l vede. A \nceput s` deseneze de la vârsta de 5-6 ani.
{i-a dorit s` fac` liceul Toni]a, \ns` a sfâr[it prin a urma cursurile
unui liceu teoretic, iar acum e student` la facultatea de Construc]ii
Utilaj Tehnologic. Primii bani pe care i-a câ[tigat din pictarea unor
personaje de desen animat au fost de la o vecin`, acum patru ani.
Vecina a[tepta un copil [i a rugat-o s`-i fac` ni[te desene \n camera
acestuia. De[i nu era foarte convins` c` \i va reu[i lucrarea, la
insisten]ele vecinei a cedat, astfel c` i-a decorat pere]ii camerei
copilului cu un Bugs Bunny, un Duffy Duck [i un elefant cu leu pe
tromp`. „De acolo, \n urm`torii doi ani de zile au urmat o serie de
curentul.ro
 Expozi]ie de pictur` Marin Sorescu, la MNLR
 Arad: Spectacol de teatru contemporan cu dou` distribu]ii
 Ac]iuni de binefacere desf`[urate de Arhiepiscopia Clujului
 Expozi]ia de pictur` „Galaxia culorilor“, la Palatul Parlamentului
lucr`ri pe la diver[i prieteni, cuno[tin]e“, ne-a declarat Adela. Dup`
ce [i-a f`cut firma a venit [i o comand` mai serioas` din partea unei
gr`dini]e, pe care a \nfrumuse]at-o cu personaje de desene animate
de una singur`. „Nu a fost ceva complicat, pentru c` a trebuit s`
desenez numai 11 personaje, \n trei \nc`peri de sus [i jos \n sala de
mese“, a explicat Adela.
Spiderman i-a dat b`t`i de cap
Cea mai grea lucrare pe care a f`cut-o a fost \n Ploie[ti [i a constat
\n acoperirea unui \ntreg perete dintr-o camer` de copil cu o
secven]` din Spiderman. Iar lucrarea care i-a pl`cut cel mai tare a
fost una extrem de simpl`, respectiv pe un fundal maro a pictat trei
flori albe. „Mi-a pl`cut efectul, \ns` nu o pot cataloga drept
provocarea vie]ii, dar a fost o lucrare mai serioas`, nu numai desene
animate“, a spus Adela. Ea a ad`ugat c` poate executa inclusiv
desene florale, gen tapet. „|n principiu pot face aproape orice, \ns`
la portrete nu cred c` m-a[ descurca a[a bine, dar nici nu am avut
ocazia s` fac. De altfel, nu am \ncercat s` fac lucr`ri \nc`rcate de
efecte, cum ar fi reproducerea unei vederi sau peisaje, \ns` atunci
când o s` mi se cear`, o s` v`d dac` o pot realiza“, ne-a m`rturisit
artista. Adela a ad`ugat c` nu folose[te nici semne când execut`
desenul, nici rigle, nici alte metode pentru a se \ncadra \n spa]iu.
„V`d peretele, v`d desenul pe care omul dore[te s`-l execut, \mi
explic` unde trebuie s` se \ncadreze [i asta-i tot. |ntâi fac un contur
cu un creion [i apoi \ncep s` pun lavabila“, a declarat artista.
Pre]ul unei lucr`ri \ncepe
de la 150 RON
Pentru lucr`ri care dureaz` o zi, deci ceva simplu, pre]ul poate varia
\ntre 150 [i 200 RON, \ns` dac` lucr`rile se execut` pe tavan, atunci
pre]ul cre[te de la 250 la 300 RON. Cea mai scump` lucrare pe care
a realizat-o l-a costat pe doritor 2000 RON [i a fost executat` \n
Balote[ti, unde a avut de umplut aproape 3 pere]i. |n aceste
condi]ii, Adela a ajuns s` câ[tige uneori chiar 3500 RON pe lun`, \ns`
asta se \ntâmpl` \n plin sezon, adic` vara. „De obicei, iarna e un
sezon mort, pentru c` nimeni nu renoveaz` \n acest anotimp, \ns`
prim`vara, vara [i chiar toamna lucrurile merg destul de bine, din
perspectiva comenzilor“, a spus artista.
Lucreaz` doar cu materialele proprii
Materialele de pictur` [i le cump`r` singur` [i sunt incluse \n pre]ul
lucr`rii. Aceast` decizie a survenit \n urma faptului c` \n
necuno[tin]` de cauz` clientul ar putea cump`ra materiale nu
foarte bune calitativ, astfel c` s-ar putea strica toat` pictura. Iar
vopselele pe care le folose[te Adela sunt cele lavabile, la care
adaug` nuan]or. Potrivit ei, pentru o sum` de 300 RON \[i poate
achizi]iona materiale pentru a executa 10 lucr`ri.
Gusturi diferite
„Cea mai mare cerere la personaje de desen animat am avut-o
pentru Mickey Mouse. Iar pe locul doi se afl` personajele din «101
dalma]ieni», nu chiar to]i“, a explicat Adela. Ea ad`ugat c` \n topul
preferin]elor p`rin]ilor de fete se g`sesc prin]esele, iar p`rin]ii de
b`ie]i prefer` ma[inile. „Eu, personal, sunt fan desene animate, \ns`
numai din categoria Disney. Desenul meu preferat e «Robin Hood».
Desenele animate din ziua de azi sunt reci, lipsite de caracter [i
violente“, a ad`ugat artista. Iar la categoria cea mai ciudat` cerere,
Adela a precizat c` i s-a cerut la un moment dat s`-l picteze pe
cânt`re]ul de manele Nicolae Gu]`, „ceea ce, evident, am refuzat!“.
„Ideea a fost c` vreau s` câ[tig bani din ceea ce-mi place s` fac, s`
nu depind de un program sau de un patron. Tot ceea ce-mi doresc e
s` nu fiu obligat` s` fac altceva decât ceea ce fac acum. Senza]ia pe
care o tr`ie[ti dup` 4 zile de munc`, când consta]i c` ai l`sat ceva \n
urm`, nu se compar` cu nimic“, a conchis Adela.
Ana-Maria Bujor
curentul.ro Vineri, 5 februarie 2010 09
Automate de vânzare a biletelor de tren
La sfâr[itul lunii ianuarie 2010, a fost pus în func]iune
sistemul xSellKiosk de vânzare a legitima]iilor de c`l`torie în
trafic intern, în cadrul unui program pilot (etapa I), prin
instalarea unui automat de vânzare bilete în Gara de Nord
din Bucure[ti, urmând ca cel de-al doilea s` fie instalat în
urm`toarele zile. Noul program de vânzare a legitima]iilor -
xSellKiosk - se aplic` etapizat, pentru a permite testarea [i
monitorizarea echipamentelor utilizate.
Automatele de vânzare a legi- rezervarea locurilor pentru
tima]iilor de c`l`torie în trafic vagoane de dormit [i cu[et`. Înc` Sistemul xSellKiosk de vânzare
intern sunt u[or de folosit, prin 10 automate de vânzare a a legitima]iilor de c`l`torie în
intermediul unui touch-screen, iar legitima]iilor în sistem xSellKiosk trafic intern este un proiect ne-
pentru plata legitima]iilor de vor fi montate [i în alte în sta]ii CFR cesar [i util nu numai pentru
c`l`torie au încorporat cititor de re[edin]` de jude], din ]ar`, pe modernizarea activit`]ii comer-
card bancar (POS). Acestea sunt parcusul anului 2010. ciale a CFR C`l`tori, dar mai ales
prev`zute cu module [i aplica]ii pentru c` ofer` publicului o
necesare pentru emiterea legi- Etapa a doua prevede ca - din disponibilitate maxim` de utilizare
tima]iilor [i rezervarea locurilor, [i jum`tatea a doua a anului 2010 - 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
ofer` o gam` larg` de servicii: sistemul s` aib` op]iunea de plat` Totodat`, punerea în func]iune a
☛ Informarea c`l`torilor despre [i în numerar. automatelor de vânzare bilete
orele de plecare [i sosire a permite companiei asigurarea de
trenurilor. Pre]ul de cost al automatelor de noi canale de distribu]ie a
☛ Vânzarea de legitima]ii de vânzare este sc`zut, pentru im- legitima]iilor de c`l`torie CFR,
c`l`torie în trafic intern - se emit plementare [i exploatare utilizând acestea urmând a fi montate în
legitima]ii de baz`, la tarif de: pre] acelea[i tehnologii, acelea[i sta]iile unde nu este asigurat
întreg, pentru copii, elevi [i ecrane de cerere [i r`spuns, serviciu permanent, unde nu este
studen]i, cu rezervarea locurilor acelea[i legitima]ii [i raport`ri ca asigurat serviciu de noapte, în
doar la vagoane clas`. ale unui post de lucru xSell- post halte unde biletele se vând prin
☛ Plata prin card a legitima]iilor de casier (xSell - sistemul elec- ter]i [i în mall-uri [i supermar-
tronic de emitere a legitima]iilor de keturi, pentru a atrage mai mul]i
achizi]ionate cu tip`rirea chitan]ei c`l`tori la tren.
aferente pentru tranzac]ia c`l`torie [i cu rezervare a
bancar`. locurilor în trafic intern, omologat
Proiectul este realizat în cola-
în anul 2000). În acela[i timp,
borare cu Informatica Feroviar`
În cursul lunii februarie - în etapa automatele de vânzare au fost
SA - furnizor [i dezvoltator al
I, programul pilot î[i va extinde concepute modular atât din punct
software-ului utilizat în cadrul
func]ionalit`]ile de baz` prin de vedere hardware cât [i sistemului xSell ce a asigurat
introducerea ofertelor tarifare software, permi]ând dezvolt`ri dezvolt`rile software [i hardware
(dus-întors, minigrup etc.) [i ulterioare. necesare pentru restructurarea [i
dezvoltarea aplica]iilor existente
în cadrul sistemului informatic
xSell, astfel încât s` permit`
efectuarea vânz`rilor de bilete cu
rezervarea locurilor prin au-
tomatele de vânzare. Practic, au-
tomatele de vânzare pot fi con-
siderate posturi de lucru xSell f`r`
operator uman, pentru care toate
încas`rile, situa]iile comerciale [i
rapoartele sunt întocmite, trans-
mise [i arhivate dup` acelea[i
principii ca orice alt post.
Rug`m c`l`torii s` evite
introducerea codurilor pin eronate
în mod repetat.
 Vineri, 5 februarie 2010 curentul.ro
10  Fitch a \mbun`t`]it perspectiva de rating a patru b`nci române[ti

economic 


Tranzac]iile imobiliare s-au redus cu peste 27% \n 2009
Chiriile locuin]elor din Bucure[ti s-au redus anul trecut cu 26%
ASSAI: Asigur`torii au restan]e de 300 mil. euro c`tre
service-urile auto

Rate ROBID/ROBOR
7 zile
1 lun`
05,31/05,81
06,45/06,95
3 luni 06,54/07,04
6 luni
9 luni
12 luni
06,63/07,38
06,63/07,38
06,63/07,38
Cota]ii valutare
Cursurile pie]ei valutare
valabile pentru data de
5 februarie, anun]ate
de BNR
Valut`
1 Dolar australian
1 Leva bulg`reasc`
1 Dolar canadian
1 Franc elve]ian
1 Coroan` ceh`
1 Coroan` danez`
1 Lir` egiptean`
1 Euro
1 Lir` sterlin`
100 Forin]i maghiari
100 Yeni japonezi
1 Leu moldovenesc
1 Coroan` norvegian`
1 Zlot polonez
1 Rubl` ruseasc`
1 Coroan` suedez`
1 Lir` turceasc` nou`
1 Dolar S.U.A.
1 Rand sud-african
1 Real brazilian
1 Renminbi chinezesc
1 Rupia indian`
100 Woni sud-coreeni
1 Peso mexican
1 Dolar neo-zeelandez
1 Dinar sârbesc
1 Hryvna ucrainean`
1 Dirham EAU
1 gram Aur
1 DST
[i
www.indaco.ro
Parola de azi: LIBER
De la straturile de zarzavat, la
gr`dina cu alpinariu [i cascad`
Cre[terea num`rului de 5 euro dac` e produc]ie intern`
vile construite \n jurul marilor [i 8 euro pe metrul p`trat dac`
ora[e a dus la o cre[tere a este importat“, ne-a declarat
cererii pentru servicii profe- ing. Stelian Scarlat.
sioniste pentru amenajarea Stilul de aranjare a unei
gr`dinii. Dac` \n trecut româ- gr`dini difer` \n func]ie de
nii puneau \n curte straturi de arhitectura casei, suprafa]a
RON zarzavaturi, acum gr`dina este avut` la dispozi]ie sau tren-
2,6198 amenajat` cu alpinariu, durile din domeniu, dar, de
2,1073 cascad` sau \n stil minimalist, cele mai multe ori, proprietarii
2,7972 \n func]ie de tendin]e, arhi- vin cu ideile proprii.
2,8048 tectura casei sau... orgoliul „Pentru un sistem de
0,1579 proprietarului. iriga]ii costurile sunt \ntre 3,5
Un lucru e cert - amena- [i 5 euro pe metrul p`trat.
0,5536
jarea gr`dinilor este o afacere Depinde [i de forma gr`dinii,
0,5436 diferite forme, peste care se mai mul]i colaboratori [i
care \ncepe s` câ[tige teren [i dac` este dreptunghiular`,
4,1214 adaug` diverse plante. asigur`m personal specializat
\n România. Firmele de amenajarea e mai ieftin` decât
4,7161 „Plantele pot costa 100 de [i pentru persoane fizice.
amenaj`ri peisagistice au din \n cazul \n care suprafa]a are milioane sau 500 de milioane.
1,5119 Important este s` fie mai mul]i
ce \n ce mai multe solicit`ri, multe col]uri care trebuie Mul]i clien]i \[i doresc arbu[ti \n aceea[i zon`. Costul se
3,2839 iar o gr`din` bine amenajat` acoperite“, explic` Scarlat. mari care nu pot fi adu[i decât
poate deveni argumentul hot`- Gr`dina poate fi loc de luat calculeaz` \n func]ie de munca
0,2324 de afar` [i ace[tia sunt mai
râtor \n vânzarea unei case, masa, [i atunci este nevoie de prestat`. Pentru o gr`din` de
0,5040 scumpi. Dar se pot folosi 20 de ari, gr`dinarul cost` 200
1,0242 crescând pre]ul propriet`]ii. un mobilier adecvat - mobilier plante [i copaci din ]ar`, la
Costurile pentru amena- pentru servirea mesei, gr`tar, de euro pe lun` [i include trei
0,0988 pre]uri mai rezonabile“, spune
jarea unei gr`dini variaz` \n foi[or sau chio[c. tunderi ale gazonului, tra-
Scarlat.
0,4064 func]ie de suprafa]` [i de Dac` se dore[te amena- tamente pentru plante, t`ierea
1,9853 plantele alese de proprietar - de jarea unui loc de joac` pentru Gr`dinarul - 200 pomilor“, spune Stelian
2,9749 la câteva mii de lei, pân` la copii, se pot pune tobogane, de euro pe lun` Scarlat. Dac` nu sunte]i
0,3940 câteva mii de euro. leag`ne sau, dup` moda ferici]ii proprietari ai unei
1,6076 „Pre]ul variaz` \n func]ie american`, c`su]a din copac. Odat` amenajat`, gr`dina gr`dini, pute]i \ncerca s`
0,4358 de suprafa]`, tipul de ame- Pentru o cas` construit` \n poate fi \ntre]inut` de pro- amenaja]i balconul. Costurile
najare, speciile [i num`rul de stil rustic, se va alege o gr`din` prietar sau se poate angaja un sunt cu mult mai mici [i nu
0,0644
plante folosite. Spre exemplu, natural`. Se poate face o profesionist. trebuie s` ave]i la dispozi]ie
0,2585
gazonul din s`mân]` cost` 2 cascad`, jocuri de ap` sau un „Noi asigur`m \ntre]inerea hectare pentru un cochet
0,2295 gr`dinilor mai mult pentru aranjament feng shui.
euro pe metrul p`trat, iar cel alpinariu. Acesta se confec-
2,0705 care este sub form` de rulouri - ]ioneaz` din roci [i poate avea spa]ii comerciale. Dar avem Oana Voinea
0,0417
0,3631
0,8099
Certificatul energetic pentru cl`diri ar putea fi obligatoriu din martie
105,5091 Certificatul energetic pentru cl`diri ar putea redeveni profesional` a auditorilor energetici [i vor fi omologate
4,5794 obligatoriu din luna martie a acestui an, dac` câteva programe de calcul utile auditorilor energetici.
Guvernul va aproba ordonan]a de urgen]` Totodat`, centrele universitare care organizeaz` cursuri
privind reintroducerea certificatului, pentru viitorii auditori vor organiza [i cursuri de ini]iere
propus` de Ministerul Dezvolt`rii
\n folosirea acestor programe. Prin certificatul energetic,
Regionale [i Turismului (MDRT), a
anun]at ieri institu]ia. Astfel, \n poten]ialul cump`r`tor sau chiria[ este informat asupra
perioada urm`toare se va performan]ei energetice a apartamentului, exprimat`,
intensifica procesul de \n principal, prin consumul total anual specific de
atestare tehnico- energie.

Exod. Bucure[tenii \[i vånd apartamentele din Titan

Cele mai multe anun]uri de vânzare postate de
bucure[teni \n ianuarie 2010, indiferent de num`rul
de camere, au \n vedere apartamente din cartierul
Titan, potrivit unui studiu imopedia.ro.
Dac` pentru vânz`tori situa]ia nu este tocmai
roz, din cauza concuren]ei [i a duratei mari de
a[teptare pân` la \ncheierea tranzac]iilor, pentru
cump`r`tori vestea este bun`. Cei interesa]i de
achizi]ionarea unei locuin]e \n zona Titan au de unde
alege, oferta bogat` ducând [i la sc`derea pre]urilor.
La garsoniere, \n topul num`rului de anun]uri
pe cartiere pe primul loc se afl` Titan, cu 456 de
anun]uri noi, la foarte mare distan]` de locul doi -
cartierul Dristor (de unde au fost date 121 anun]uri
de garsoniere) [i locul trei - cartierul Militari (cu 114
anun]uri). Pe locurile patru [i cinci se afl` cartierele
Berceni [i Vitan.
La apartamente de dou` camere, \n afar` de
primul loc, p`strat de cartierul Titan (cu 534 de
anun]uri noi), pe locul doi se afl` de aceast` dat`
cartierul Berceni (347 anun]uri noi), pe locul trei -
Drumul Taberei (205 anun]uri). Pe locurile patru [i
cinci se afl` Militari [i Dristor.
Topul zonelor ca num`r de anun]uri noi la
apartamente cu trei camere seam`n` mai mult cu
cel al apartamentelor cu 2 camere. Pe locul \ntâi se
afl` cartierul Titan, pe locul doi tot cartierul Berceni.
Oferta mare de garsoniere a f`cut ca [i plaja de
pre]uri s` fie foarte mare - \ntre 18 [i 90.000 de euro.
|n Titan, cel mai mic pre] pentru o garsonier`
este de 18.000 euro, \n zona Fizicienilor, iar cel mai
mare pre] este de 90.000 euro \n Aleea Mizil.
Pentru apartamentele de dou` camere, \n
Titan, cel mai mic pre] este 45.000 euro \n zona Billa,
iar cel mai mare pre] este de 115.000 euro, \n zona
Titan Parc.
La apartamentele de trei camere, \n Titan, cel
mai mic pre] este de 57.000 de euro, iar cel mai mare
pre] - de 150.000 de euro. (O.V.)
curentul.ro Vineri, 5 februarie 2010
 Suspec]ii de terorism vor fi interoga]i \n SUA dup` metode [tiin]ifice
11



Copiii din Costa Rica, invita]i s` participe la alegerile preziden]iale
Schimb`rile climatice amenin]` p`s`rile de ap` din America de Nord
Cafea la pre] triplu pentru clien]ii rromi \ntr-un bar din Roma
în lume
Chinezii „cuceresc“ lumea cu ajutorul Magna]ii din Hong
Kong au avere de
bicicletelor electrice 135 miliarde dolari
Magna]ii din Hong
Kong au adunat o avere
Georgiana Moro[an de succes a fost creat chiar de el.
de aproximativ 135
Bicicleta electric` a fost un
miliarde de dolari, ali-
Afacerea cu biciclete elec- produs experimental \n 1986, la
mentat` \n special de
trice poate p`rea banal` la prima Tianjin, aflat la 120 de kilometri
investi]iile \n China con-
vedere, dar dac` ne arunc`m de Beijing. |n prezent, exist`
tinental`, potrivit revistei
privirea spre China, vom afla c` aproximativ o mie de pro-
duc`tori \nregistra]i [i al]i 2.000 „Forbes“. Patruzeci cele
aceasta este un real succes. Shi mai bogate persoane de
„ocazionali“, \ns` doar
Zhongdong, patron al firmei pe insul` au cumulat o
Zhongdong se poate l`uda cu
Vaillant Cheval, export` deja avere de 82 miliarde de
brevetul de inventator. Inginerul
biciclete electrice \n numeroase dolari \n 2009, datorit`
chinez a \nfiin]at la vârsta
]`ri, inclusiv \n Europa, care este baterie relans`rii pie]ei finan-
pension`rii, \n 1999, firma
cunoscut` pentru normele sale Hanma Electric Bicycles, la cu litiu [i continentul ciare [i a cre[terii rapide
exigente. Acesta mizeaz` foarte Tianjin, aceasta având o pro- seam`n` cu scuterul. Succesul a nord-american. „Exist` un mare a pre]ului valorilor imo-
mult pe acest vehicul, apreciind duc]ie anual` de 50.000-100.000 fost urmat [i de e[ec, din cauza viitor pentru bicicleta electric` biliare \n Hong Kong [i
c` bicicleta electric` reprezint` de biciclete. autorit`]ilor, care au decis limite \n Europa, preocupat` de \n China. 24 dintre ace[ti
„viitorul, este practic`, curat` [i |n prezent, exist` \n de greutate [i de vitez`, sub 20 mediul \nconjur`tor“, unde din „bog`tani“ [i-au sporit
economic`“. Pe lâng` aceste circula]ie aproximativ 120 de km pe or`, plus introducerea acest motiv nu sunt agreate averile cu cel pu]in 50%,
caracteristici, o biciclet` milioane de biciclete electrice [i permisului de circula]ie, bateriile cu plumb. \n alunecare. Cel mai
electric` are avantajul de a fi num`rul acestora tinde s` favorizând \n acest fel bicicleta Vehiculele respective se bogat om de afaceri, Li
u[or de condus, este un vehicul creasc`, deoarece reprezint` tradi]ional`. Reac]ia opiniei vând la export cu 295 de euro, Ka-shing, patronul im-
silen]ios [i nu polueaz`. Shi alternativa la automobil, care publice nu a \ntârziat \ns` s` mai scump decât la intern, plus periului Cheung Kong
Zhongdong a indicat c` este prea scump, [i la apar` [i autorit`]ile au revenit taxele de transport de Holdings, de]ine cea mai
produc]ia a „explodat“ \n anul transportul \n comun, deseori asupra deciziei lor. Shi export` aproximativ 75 de dolari pentru mare parte a averii
2006, afirmând cu mare mândrie nepractic [i aglomerat. Bicicleta 30% din produc]ia sa \n diferite biciclet`, a explicat inventatorul cumulate \n insul`,
c` acest vehicul care se bucur` electric` este ac]ionat` de o ]`ri asiatice, din UE [i pe [i omul de afaceri chinez. respectiv 21,3 miliarde
de dolari, conform listei
Germanii \[i p`r`sesc \n num`r tot mai mare ]ara anuale a celor mai boga]i
Un ziarist, luat la palme oameni, publicat` de
de un ministru sârb Germania a \nregistrat \n anul 2008, majoritatea celor care au plecat fiind „Forbes“. Locul doi \i
revine lui Lee Shau-kee,
pentru prima dat` \n ultimul sfert de str`ini. Chiar [i a[a, num`rul germanilor care conduce Henderson
Ministrul sârb al
infrastructurilor, deceniu, un num`r mai mare de oameni care aleg s` plece din ]ara lor este \n Land, averea fiind de 19
Milutin Mrkonjic, [i-a care au p`r`sit ]ara, comparativ cu al cre[tere. |n Germania tr`iesc \n prezent miliarde de dolari, urmat
cerut miercuri scuze de imperiul familial imo-
unui ziarist pe care \l
celor care au venit, potrivit cotidianului aproximativ 6,7 milioane de str`ini, cei
biliar Kwok, 17 miliarde
p`lmuise \n Parla- „Bild“. Principalele ]`ri de destina]ie ale mai mul]i provenind din Turcia, Italia [i de dolari. Nicio femeie
mentul Serbiei. Po- emigran]ilor germani au fost Polonia, Serbia. Din 2001 pân` \n 2008, \n nu figureaz` \n acest an
trivit tabloidului
„Kurir“, Mrkonjic a România [i Statele Unite. Potrivit Germania au venit aproximativ 2,1 pe lista „Forbes“, care
luat la palme unul ultimului raport privind migra]ia, milioane de solicitan]i de azil, \ns` doar [i-a stabilit clasamentul
dintre ziari[tii s`i, la pe baza informa]iilor
\ntocmit de guvernul federal, \n 2008 128.605 de cereri de azil au fost furnizate de autorit`]ile
reuniunea unei comisii a Parlamentului din Serbia.
Organiza]ia pentru Media \n Europa de Sud-Est, s-au stabilit \n Germania 682.146 de acceptate [i 503.312 str`ini au fost bursiere, de exper]i [i de
organism de ap`rare a media cu sediul la Viena, a persoane [i au p`r`sit ]ara 737.889, trimi[i \napoi \n ]`rile lor. (G.M.) magna]ii \n[i[i. (G.M.)
dat asigur`ri c` ministrul l-a p`lmuit pe jurnalist \n
timp ce discuta cu ni[te colegi, lansându-i apoi
cuvinte obscene. Ministrul [i-a cerut scuze,
precizând c` are un mod neobi[nuit de a comunica
Dona]iile pentru Haiti, sub cele acordate pentru tsunamiul din Asia
[i c` gestul s`u a decurs dintr-o simpatie Pre[edintele Crucii Ro[ii strång` dona]ii \n valoare de trei
personal`. Avocatul ziarului „Kurir“ a indicat c` franceze, Jean-François Mattei, a miliarde de dolari dup` tsunami, \n
jurnalistul accept` scuzele ministrului [i c` nu va declarat miercuri c` nu au donat prea vreme ce dup` cutremurul din Haiti
depune reclama]ie \mpotriva lui. (G.M.) mul]i francezi pentru Haiti, dup` ce au fost acumula]i 400 milioane de
organiza]ia a stråns 11,5 milioane de euro. Mai mult, \n SUA [i \n Canada,
Publicitate euro, de zece ori mai pu]in decåt unde se afl` o diaspor` haitian`
pentru tsunamiul din 2004 din Asia. important`, CR a ob]inut 160 de
|n acel an, cånd un tsunami a
milioane [i, respectiv, 150 de
devastat continentul asiatic, Crucea
milioane de dolari. Mattei a afirmat
Ro[ie francez` a stråns 112 milioane
\ns` c` nu sus]ine compara]ia [i a
de euro. Crucea Ro[ie francez` este
primul operator-colector de dona]ii precizat ca posibile motive pentru
pentru Haiti dup` Funda]ia Fran]ei, aceste diferen]e criza, solicit`rile
care a acumulat al`turi de marile frecvente, dar [i polemicile mediatice
institu]ii de pres` circa 24 milioane cu privire la folosirea fondurilor.
de euro, pe care-i va redistribui altor Circa 18% dintre cet`]enii francezi au
organiza]ii. La nivel na]ional, f`cut dona]ii pentru Haiti, a mai
mi[carea Crucea Ro[ie a reu[it s` ad`ugat Mattei. (G.M.)
 Vineri, 5 februarie 2010 curentul.ro
12  P`pu[` Barbie cu \nf`]i[area „mamei“ lui Harry Potter

life 


Chanel va lansa o nou` variant` a parfumului Chance
Misiunea Cassini pe Saturn, prelungit` pân` \n 2017
Bijuteriile, contaminate cu un metal toxic

Record Guinness: Cea mai Vinul ro[u ofer` „tinere]e

ve[nic`“ doar dac` este
consumat \n exces
mare p`pu[` din lume, Consumul de vin ro[u poate \ncetini procesul de
\mb`trânire celular`, \ns` este nevoie de cel pu]in 15

realizat` \n Cuba sticle de vin \n fiecare zi pentru a alunga ridurile,

Leonor, o p`pu[` neagr`
confec]ionat` din [ifon, m`surând
18 metri, a fost instalat`, miercuri,
\n pia]a central` din localitatea
Camaguey din centrul Cubei, de
c`tre un grup de artizani, care au
stabilit astfel un nou record
Guinness, informeaz` AFP.
Aceast` p`pu[` neagr` uria[`,
„dedicat` tuturor copiilor haitieni
care au pierdut totul“ \n urma
seismului din 12 ianuarie, a fost
instalat` cu ajutorul unei macarale
\n Pia]a muncitorilor din Cama-
guey - un ora[ situat la circa 530 de
kilometri de Havana -, \n fa]a unui
public numeros, a explicat Carmen
Soto, coordonatoarea grupului de 13
artizani.
|mbr`cat` \ntr-o rochie tradi-
]ional` \n culorile drapelului
cubanez - albastru, ro[u [i alb -,
p`pu[a Leonor a fost confec]ionat`
\ntr-o perioad` de nou` luni, din
buc`]i de stof` puse pe un schelet
metalic.
„Am f`cut-o pentru a dobor\
recordul Guinness“ de]inut de
p`pu[a Pepona din Argentina, care a
avut o \n`l]ime de 13 metri, a
declarat Laura Bermudez,
directoarea Centrului cultural din
Camaguey.
Atunci când au confec]ionat-o
pe Leonor, cubanezii s-au inspirat
din „P`pu[a neagr`“, una dintre
pove[tile incluse \n volumul „La
Edad de Oro/ Epoca de Aur“,
publicat \n 1889 de scriitorul [i
poetul na]ional cubanez José Marti
(1853-1895), care [i-a botezat
eroina principal` dup` numele
mamei sale, Leonor.
„Leonor este dedicat` tuturor
persoanelor din lume, copiilor
str`zii, a c`ror copil`rie a fost
furat`... [i \n special copiilor
haitieni care au pierdut totul“ \n
urma recentului seism din Haiti, a
spus Carmen Soto, care conduce un
program local \n favoarea
persoanelor cu handicap, a
dependen]ilor de alcool [i a copiilor
provenind din familii dezbinate din
acest ora[ inclus \n patrimoniul
mondial UNESCO.
potrivit unui studiu efectuat de cercet`torii de la
Universitatea Göteborg, informeaz` express.co.uk.
Un studiu efectuat de cercet`torii suedezi de la
Universitatea din Göteborg a stabilit c` resveratrolul,
o substan]` din vinul ro[u, poate s` distrug` celulele
care provoac` procesul de \mb`trânire. |ns` cantitatea
de vin necesar` pentru a eficientiza acest proces
presupune un nivel atât de mare de alcool \ncât ar
putea s`-i ucid` pe pacien]i \nainte ca ei s` moar` din
cauza \mb`trânirii celulare.
Cercet`torii suedezi au studiat propriet`]ile
resveratrolului pentru a determina felul \n care aceast`
substan]` influen]eaz` procesul de \mb`trânire. Ei s-au
concentrat asupra drojdiei, ale c`rei celule au fost
eficiente \mpotriva proteinelor d`un`toare ce provoac`
procesul de \mb`trânire.
Profesorul Thomas Nystrom, coordonatorul
studiului, a declarat: „Resveratrolul se g`se[te \n vinul
ro[u [i \n alte produse [i el poate s` controleze ritmul
de \mb`trânire. |ns` o persoan` ar trebui s` bea foarte
mult vin ro[u pentru ca
substan]a s` aib` efect,
probabil \ntre 15 [i 100 de
sticle de vin ro[u \ntr-o
singur` zi, ceea ce
reprezint` o cantitate pe
care nimeni nu o poate
asimila“.
|n opinia cercet`torului
suedez, aceste descoperiri
sunt foarte importante,
deoarece ele pot fi folosite
\n tratamentul maladiilor
ce apar la vârsta a treia.

 MIC~ PUBLICITATE  MIC~ PUBLICITATE
Administra]ia Finan]elor Publice Ovidiu.
Str. S`n`t`]ii nr. 7, OVIDIU, Tel.: 0241 255499,
Fax : 0241 255880, e-mail:
Admin.OVCTCFNX01.CT@mfinante.ro. Dosar de
executare nr.1/06.03.2009.
Nr. 1612/01.02.2010. ANUN}UL PRIVIND VÂNZAREA
PENTRU BUNURI MOBILE. Anul 2010, luna
FEBRUARIE, ziua 17. |n temeiul art. 162 alin. (1) din
Ordonan]a Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedur` fiscal`, republicat`, cu modific`rile [i
complet`rile ulterioare, se face cunoscut c` \n ziua
de 17, luna februarie , anul 2010, ora 10, \n
localitatea OVIDIU, str. S~N~T~}II nr.7, se vor
vinde prin licita]ie urm`toarele bunuri mobile,
proprietate a debitorului SC GLOBAL
PROFESSIONAL CONSULTING SRL, cu domiciliul
fiscal \n localitatea M. Kog`lniceanu, cod de
identificare fiscal` 17038093: Denumirea bunului
mobil, descriere sumar`: se vor indica drepturile
reale [i privilegiile care greveaz` bunurile, dac` este
cazul; Pre]ul de evaluare sau de pornire a licita]iei,
exclusiv TVA este de ..... lei; Cota TVA: Autobanda
nr. 1 VOLGA UAZ452 - 23.153 lei, 19%; Autobanda nr.
2 VOLGA UAZ452 - 39.168 lei, 19%; Agregat pornire
nr. 1 KAMAS URAL APA 5D - 26.255 lei, 19%; Agregat
pornire nr. 2 KAMAS URAL APA 5D - 26.255 lei, 19%;
Pentru bunurile mai sus men]ionate
licita]ia este la al doilea termen, pre]ul de pornire
a licita]iei fiind diminuat cu 25%. Cota de tax` pe
valoarea ad`ugat` pentru vânzarea bunurilor
mobile este de 19% impozabil` \n conformitate cu
 MIC~ PUBLICITATE
prevederile art.128 alin. (3) lit. b) din LEGEA
NR.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modific`rile
ulterioare, [i pct. 6 alin. (7) din Normele Metologice
de aplicare a Titlului VI din Codul Fiscal, aprobate
prin Hot`rârea Guvernului nr.44/2004,cu
modific`rile ulterioare. Invit`m pe cei care pretind
vreun drept asupra acestor bunuri s` \n[tiin]eze
despre aceasta organul de executare, \nainte de
data stabilit` pentru vânzare. Cei interesa]i \n
cump`rarea bunurilor sunt invita]i s` prezinte,
pân` la termenul de vânzare sau, \n cazul vânz`rii
prin licita]ie, pân` \n ziua precedent` termenului de
vânzare: oferte de cump`rare; \n cazul vânz`rii la
licita]ie, dovada pl`]ii taxei de participare,
reprezentând 10% din pre]ul de pornire a licitatiei;
\mputernicirea persoanei care \l reprezint` pe
ofertant; pentru persoanele juridice de
na]ionalitate român`, copie de pe certificatul unic
de \nregistrare eliberat de Oficiul Registrului
Comer]ului; pentru persoanele juridice str`ine,
actul de \nmatriculare tradus \n limba român`;
pentru persoanele fizice române, copie de pe actul
de identitate; dovada emis` de creditorii fiscali c`
nu au obliga]ii fiscale restante, urmând s` se
prezinte la data stabilit` pentru vânzare [i la locul
fixat \n acest scop. |mpotriva prezentului \nscris,
cel interesat poate introduce contesta]ie la instan]a
judec`toreasc` competent`, \n termen de 15 zile de
la comunicare sau luare la cuno[tin]`, \n
conformitate cu prevederile art. 172-173 din
Ordonan]a Guvernului nr. 92/2003, republicat`, cu
modific`rile [i complet`rile ulterioare. Potrivit
dispozi]iilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonan]a
Guvernului nr. 92/2003, republicat`, cu modific`rile
[i complet`rile ulterioare, când urmeaz` s` se ia
m`suri de executare silit`, nu este obligatorie
 MIC~ PUBLICITAT E
audierea contribuabilului. Pentru informa]ii
suplimentare, v` pute]i adresa la sediul nostru sau
la telefon num`rul 0241/255499. Data afi[`rii:
05.02.2010.
Se citeaz` S.C. GILLMAD INTERMED S.R.L., cu sediul
\n loc. Bradu, sat Geamana, Aleea Genicom nr.36,
jud. Arge[, \nregistrat` la O.R.C. Arge[ sub
nr.J03/2274/2005, CUI 18245518, pentru data de
18.02.2010, ora 8.30, \n dosarul nr.1194/1259/2009
aflat pe rolul Tribunalului Comercial Arge[, din
Pite[ti, str. Maior {on]u nr.2, jud. Arge[, având ca
obiect procedura insolventei prev`zut` de Legea
nr.85/2006.
S.C. AV KALI S.R.L., cu sediul \n Mangalia, str. Matei
Basarab nr.97, jude]ul Constan]a, CUI 17922196,
\nmatriculat` la Registrul Comer]ului sub
nr.J13/2853/2005, este citat` s` se prezinte la data
de 22.02.2010, ora 08.30, la Tribunalul Constan]a,
Sec]ia Comercial`, \n calitate de debitoare pentru
legea insolven]ei, \n dosarul nr.6980/118/2009.
Se citeaz` Bârghi[an Gheorghe, \n data de
19.02.2010, ora 8.30, la Judec`toria F`g`ra[, \n dosar
nr. 1669/226/2007 pentru constatare, succesiune \n
proces cu Bârghi[an Maria.
Pârâta Veghe[ Veronica Eugenia este citat` \n data
de 23.02.2010 \n dosarul Judec`toriei F`g`ra[ nr.
5132/226/2009, \n proces cu Veche[ Gheorghe
Mihai, pentru divor].
Se citeaz` pârâta Severin Monica M`rioara \n dosar
civil nr. 4423/226/2009 al Judec`toriei F`g`ra[, cu
 MIC~ PUBLICITATE 
termen la 4.03.2010, ora 8.30, \n proces cu Pârvu
Nicolae [i Pârvu Maria, pentru succesiune.
Se citeaz` pârâ]ii Costea Mari[ca Cizma[ [i Dumitru
Cisna[iu \n dosar civil nr. 4424/226/2009 al
Judec`toriei F`g`ra[, cu termen la 04.03.2010, ora
8.30, pentru uzucapiune.
Se citeaz` Iaru Iano[ a lui Tama[, proprietar tabular
\n CF 174 Netotu, la Judec`toria F`g`ra[, \n data de
16.02.2010, ora 8.30, dosar civil nr. 16/226/2005,
pârât, uzucapiune.
Se citeaz` F`tu Gheorghe [i F`tu Victoria,
proprietari \n CF 1055 Ludi[or, la Judec`toria
F`g`ra[, \n data de 26.02.2010, ora 8.30, dosar civil
2528/226/2009, pârâ]i, uzucapiune.
SC IFN RED STAR SRL, având CUI 18518855, cu
ultimul sediu declarat \n Mangalia, str. Bucovinei
nr.5A, camera 1, jud. Constan]a, este citat` \n
calitate de debitor, conform prevederilor Legii
85/2006, la Tribunalul Constan]a, Sec]ia Comercial`,
Contencios Administrativ [i Fiscal, \n data de
22.02.2010, ora 08.30, F1, \n dosarul
nr.6978/118/2009.
Se citeaz` S.C. VALIBO MOBILIER SRL, cu sediul \n
com. C`line[ti, sat Gorganu, jud. Arge[, \nregistrat`
la O.R.C. Arge[ sub nr.J03/1756/2003, CUI 16026244,
pentru data de 24.02.2010, ora 11, \n dosarul
nr.360/1259/2009 aflat pe rolul Tribunalului
Comercial Arge[, din Pite[ti, str. Maior {on]u nr.2,
jud. Arge[, având ca obiect procedura insolven]ei
prev`zut` de Legea nr.85/2006.
Botezatu Cezar Sebastian este chemat la Judec`toria
Boto[ani, \n 08.02.2010, dosar nr. 554/193/2009, de
c`tre Botezatu Mihaela Alina, proces divor].
curentul.ro
Pagin` realizat` în colaborare
cu Academia Român`
Resursele energetice ale viitorului, sub
semnul \ntreb`rii
Convorbire cu prof. univ. Nicolae Anastasiu,
membru corespondent al Academiei Române
- De curând, a]i
participat la Conferin]a
interna]ional` de la
Malmaison-Paris, cu tema
„Strategii privind re -
sursele energetice ale
viitorului“. Cu ce prilej?
- Asocia]ia [tiin]ific` a
geologilor petroli[ti din
S.U.A (AAPG) organi-
zeaz` anual, pe teritoriul
SUA [i pe alte continente,
conferin]e [i simpozioane
\n care se dezbat probleme
de mare actualitate din
domeniul hidrocarburilor,
cursuri de specializare,
public` reviste de mare
interes [i, nu \n ultimul
rând, stimuleaz` tinerii
cercet`tori din spa]iile
universitare. Eu am fost
invitat ca \ndrum`tor-
coordonator al cercului
[tiin]ific studen]esc din
Universitatea Bucure[ti,
care a ob]inut, \n 2009, un
premiu de excelen]` AAPG,
[i m-am aflat acolo prin
sprijinul colegilor de la
PETROM SA.
- Care a fost tematica
pus` \n discu]ie la aceast`
edi]ie?
- Tematica sesiunii a
acoperit un spectru larg de
probleme de mare interes:
Bazinul Mediteranean,
Marginile Atlanticului [i
Europa de Nord, Tehno-
logii [i metode actuale de
dezvoltare, Europa Cen-
tral` [i de Est, Resursele
neconven]ionale [i dez-
voltarea durabil`. Dintre
subiecte, amintesc: Bazi-
nul Mediteranei - pers-
pective petrolifere [i criza
Messinian`; Sisteme
petrolifere \n Carpa]i
(România) [i Depresiunea
Panonic` - poten]ial [i
perspective; Viitorul ener-
getic al Europei; Resurse
neconven]ionale [i tehno-
logii noi.
- Este [tiut c`
majoritatea resurselor
naturale sunt epuizabile [i
[ t i r i l e d i n u l t i ma v r e me
sunt \ngrijor`toare pentru
to]i. Ce spun speciali[tii?
- Marea majoritate a
resurselor naturale [i a
rezervelor calculate sunt,
prin exploatare [i
utilizare, epuizabile [i
neregenerabile. Foarte
pu]ine resurse sunt
regenerabile, de exemplu
hidroenergia, apele ter-
male, apele hidrogazoase,
biocarburan]ii, energia
eolian` (considerând [i
„puterea vântului“ o
resurs`). Societatea a
construit [i [i-a adaptat
necesit`]ile folosind
]i]eiul, ast`zi fiind \nc` o
resurs` energetic` pre-
]uit`, dar comunitatea
[tiin]ific` a \nceput s` se
gândeasc` la solu]ii alter-
native. Asemenea solu]ii
pot fi resursele neconven-
]ionale, a c`ror identi-
ficare [i punere \n valoare
impun tehnologii noi [i
pre]uri mai ridicate.
- Ne pute]i da
exemple?
- Desigur. Vorbind
despre utilizarea meta-
lelor, lu`m exemplul
telurului, care era consi-
derat un element chimic
lipsit de utilitate, un steril,
[i era „aruncat“, dup`
procesarea minereului de
aur [i argint, \n iazurile cu
de[euri miniere. Dup` ce i
s-au descoperit noi pro-
priet`]i a devenit un
element foarte c`utat
pentru fabricarea pilelor
solare, \n microelec-
tronic` etc. |n categoria
resurselor cu poten]ial
energetic, \n ultimii 15
ani, la \nceput \n S.U.A [i
apoi [i \n Europa, \n ]`ri
ca Germania, Fran]a,
Marea Britanie, s-au iden-
tificat forma]iuni argi-
loase cu gaze naturale
captive (a[a-zisele argile
gazeifere - gas shales),
c`rora nu li s-a acordat
niciun interes pân` de
curând. Cercet`rile cu
ajutorul unor tehnologii
de vârf, inexistente \n
trecut (precum forarea
orizontal`, fracturarea
„din mers“ a argilelor), au
dus la constatarea c` ele
pot elibera gazele pe care
le con]in \n porii de
dimensiuni micronice [i
pot deveni, astfel, corpuri
geologice cu caracter de
„rezervor“ de gaze natu-
rale. Nisipurile [i rocile
poroase din care s-a ex-
ploatat ]i]eiul (\n propor]ie
numai de 30% din rezerva
de hidrocarburi calculat`
ini]ial) pot fi supuse unor
opera]iuni de recuperare
secundar`: prin dizolvare
de c`tre solu]ii apoase sau
saline \n care s-a injectat
CO2. Iat` c` o nou`
tehnologie permite atât
reevaluarea unor structuri
petrolifere p`r`site, cât [i
utilizarea dioxidului de
carbon stocat \n rezer-
voare naturale subterane.
Scos din sistemul care-l
produce, putem evita
pierderea sa \n circuitul
atmosferic [i, astfel,
putem reduce cunoscutul
„efect de ser`“.
- Care este situa]ia \n
]ara noastr`?
- |n ciuda oportuni-
t`]ilor generate de struc-
tura geologic` a terito-
riului românesc sau, mai
bine spus, ale spa]iului
carpato-panono-danubian,
unde se cunosc resurse
energetice conven]ionale
variate - hidrocarburi,
c`rbuni, combustibili
nucleari - existente \n
Carpa]ii Orientali, Depre-
siunea Getic`, Depresiu-
nea Panonic`, Platforma
Moesic` (Câmpia Ro-
mân`) [i platoul conti-
nental al M`rii Negre,
resursele sunt bine cunos-
cute, dar rezervele sunt
mici, chiar dac` structu-
rile geologice care le
con]in sunt numeroase.
Estim`ri f`cute de spe-
ciali[ti pe baza datelor
existente la Agen]ia
Na]ional` pentru Resurse
Minerale arat` c`, \n
ritmul actual de utilizare a
lor [i cu tehnologia de
ast`zi, aceste resurse s-ar
epuiza \n urm`torii 15-20
de ani.
- Destul de aproape de
noi. De ce ar fi nevoie?
- Avem nevoie de o
abordare strategic` a
Vineri, 5 februarie 2010
cultur\
modului de folosire, dar [i
de cercet`ri care s` ia \n
considerare poten]ialul
existent sub nivelele
actuale de exploatare. E
vorba de explorarea unor
noi sectoare \n extinderea
celor existente [i, nu \n
ultimul rând, explorarea
unor resurse alternative:
argilele gazeifere (gas
shales), nisipurile imper-
meabile (tight sands) etc.
La c`rbuni, rezervele
existente, chiar dac` nu
sunt de o calitate foarte
bun` (precum lignitul, de
exemplu), asigur` un
echilibru pe un termen
mai lung, de 30 - 35 de
ani. Dup` cum vede]i
cifrele nu se deosebesc
prea mult de tendin]ele
din multe ]`ri europene.
Ca peste tot \n lume, [i \n
România, haldele [i iazu-
rile de decantare, \n
momentul depozit`rii lor,
acum 100, 50 sau 10 ani,
includeau \n a[a-zisele
de[euri miniere depozite
de steril, cu con]inuturi de
metal de 1-2% (pentru
cupru, de exemplu) sau de
2-3 g/ton` (pentru aur)
care nu permiteau o
procesare \n condi]ii de
rentabilitate economic`.
Or, ast`zi, prin tehnologii
avansate aceste metale
s-ar putea extrage [i livra
economic dac` ating con-
centra]ii de 0,3-0,5% sau,
respectiv, 0,5-1 g/ton`.
Aceste depozite, nume-
roase la noi \n ]ar` [i \n
volume notabile, pot trece
din categoria resurselor
antropice, \n categoria
13
rezervelor.
- |n aceste condi]ii,
care ar fi direc]iile care ar
trebui urmate pentru
cre[terea poten]ialului de
resurse energetice [i cum
ar evolua rela]iile gene-
rate de utilizarea lor cu
mediul [i societatea?
- Plecând de la nece-
sitatea dezvolt`rii dura-
bile [i armonioase a
societ`]ii noastre, \n acord
cu statutul României de
membru cu drepturi [i
obliga]ii depline a Uniunii
Europene, principalele
condi]ii ale unei strategii
viabile, pe termen scurt [i
lung, ar trebui s` constea:
- \ntr-o reconsiderare
periodic` a poten]ialului
de resurse minerale [i
energetice, \n pas cu
progresele [tiin]ei deci, cu
dezvoltarea bazelor de
date existente, cu
realizarea unor studii
integrate \n paralel cu
achizi]ia noilor tehnologii
[i accesul la fondurile de
investi]ii. Nu trebuie s`
uit`m necesitatea form`rii
speciali[tilor;
- \ntr-o percep]ie
corect` a efectelor
utiliz`rii acestor resurse
asupra mediului \ncon-
jur`tor [i dinamicii so-
ciale. Nu trebuie s`
neglij`m rolul pe care
aceste activit`]i antropice
\l poate avea asupra
schimb`rilor climatice
globale [i consecin]ele
lor. Nu suntem singuri pe
Terra.
Elena Solunca Moise
 Vineri, 5 februarie 2010 curentul.ro
14  Radu Maz`re va dansa pe carul alegoric lång` fotbalistul Cafu

monden 


Oana Z`voranu, asasin` la Hollywood
Monica Tatoiu: Comunismul nu este o perioad` numai gri
Gabriela Cristea nu pozeaz` \n „Playboy“

Andreea Raicu - [edin]` foto f`r` machiaj
Maria Ionescu
„Mi-a pl`cut s` m`
joc. Mi-a pl`cut s` \mi
aduc aminte cum era la
\nceput. |mi amintesc
prima [edin]` foto. Am
f`cut-o cu un bun prieten
care era foarte måndru c`
tocmai \[i cump`rase un
aparat de fotografiat
dup` ce strånsese bani un
an de zile pentru el. Ne-am
dus \ntr-un parc f`r`
nimic aranjat, f`r`
machiaj, f`r` styling de
p`r sau haine speciale.
(...) Am g`sit pozele de
curånd cånd m-am
mutat. Mi-a f`cut pl`cere
s`-mi amintesc“, m`rtu-
rise[te Andreea pe blogul
Bote \l amenin]` pe
„Ricky Martin“
Ghi]` Mure[an
filmeaz` la
personal.
De la amintire pån`
Bucure[ti
la dorin]a de a realiza un
remake a fost doar un
pas. Alt prieten pasionat
de fotografie, alt` [edin]`
foto f`r` machiaj. Iar
rezultatul - ei bine,
spuneam c` vedeta TV
este o curajoas`, a[a c`
l-a postat pe site, s` \l
analizeze toat` lumea.
Dup` cum vede]i, nici nu
ar fi avut de ce s` nu fie
måndr` de el. O ade-
v`rat` provocare lansat` Singurul baschet-
spre alte staruri, s` \[i balist care a evoluat \n
dea jos straturile de NBA, Ghi]` Mure[an, a
machiaj [i s` se lase \n sosit la Bucure[ti, pentru
voia obiectivului a[a a filma o reclam`
cum sunt ele de fapt. \mpreun` cu soli[tii
Anna Lesko [i Dan
B`lan, pentru o
Doctorul companie de telefonie
mobil`.
Din]i de 7.000 stomatolog al
Raluc`i
„Big Ghi]`“ a sosit

Invitat la emisiunea „Happy Hour“, de euro B`dulescu

C`t`lin Botezatu a afirmat c` nu \n]elege
de ce Monica [i „Ricky“ au parte de atåta
aten]ie din partea presei: „Dac` Monica [i
cu «Ricky» au ajuns subiect de [tiri,
atunci... s`-mi bag picioarele!“
Botezatu a ]inut s` precizeze c` Voicu
va fi taxat. „I-am spus c` dac` nu \[i
manageriaz` aceast` problem` cu Monica
va fi dat afar`!“, astfel designerul dorind ca
toat` lumea s` \n]eleag` faptul c` s-a
s`turat ca numele lui s` fie tåråt prin
scandaluri, al`turi de
cel al lui „Ricky“.
Mai mult decåt atåt,
Botezatu i-a
transmis Monic`i
Columbeanu s` nu \i
mai pronun]e numele,
decåt ca designer [i nu
legat de bårfe [i
scandaluri.
miercuri \n Capital` [i va
r`måne doar dou` zile,
revine \n pentru a filma \mpreun`
cu Anna Lesko [i Dan
România o B`lan, fostul solist al
dat` la o trupei O-Zone.
Fosta so]ie a lui Vali Pung` nu lun`, timp „Cu Dan ne cunoa[-
economise[te niciun ban atunci cånd
de o tem din SUA, am
vine vorba de a ar`ta impecabil. Dup` participat [i la emisiuni
ce a sl`bit considerabil, Raluca s`pt`mân`, radio \n direct. Film`rile
B`dulescu se preg`te[te acum s` aib` pentru a vor \ncepe joi diminea]a
un zåmbet \ntocmai ca actri]ele de la onora o [i sper s` ias` totul bine.
Hollywood. Reclama va fi lansat` \n
Aceasta nu ezit` s` scoat` din serie de 15 februarie, la o zi dup`
buzunar nici chiar 7.000 de euro atunci program`ri ziua mea de na[tere, dar
cånd vine vorba de a avea o dantur` exclusive eu voi fi deja \n SUA. De
perfect`, potrivit agentiadepresa - ziua mea, \n 14
mondena.com. Pentru o serie de printre care februarie, m` voi afla la
implanturi [i lucr`ri dentare, Raluca [i pe cea a Dallas, la All Star Game
B`dulescu nu a apelat la orice medic Raluc`i. din NBA“, a declarat
stomatolog, ci la unul de top, din Ghi]` Mure[an, pentru
Spania, dar de origine romån`. Mediafax.

SUDOKU STAREA VREMII

PROGNOZA PENTRU
Face]i cuno[tin]` cu Sudoku - un joc logic cu ROMÂNIA
cifre. |n traducere japonez`, „su“ \nseamn` Cerul va fi variabil, cu
„cifr`“, iar „doku“ - „separat`“, „unic`“. \nnor`ri \n regiunile vestice,
\ncepând din cursul serii.
Regulile jocului sunt simple: completeaz` Izolat vor fi condi]ii de
c`su]ele libere cu cifre de la 1 la 9, astfel precipita]ii slabe. Vântul va
\ncât \n fiecare [ir vertical sau orizontal, ca [i prezenta unele intensific`ri
\n fiecare dintre p`tratele formate din 3x3 \n Banat, sudul Cri[anei,
c`su]e, fiecare cifr` s` apar` o singur` dat`. precum [i la munte.
Temperaturile minime vor
Rezultatul careului va fi afi[at \n pagina 16 fi cuprinse \ntre -13 [i -3
a ziarului. grade, mai coborâte \n
depresiuni, spre -20...-19
grade. |n zonele joase, pe
arii restrânse, va fi cea]`.
Temperaturile maxime se
vor \ncadra, \n general,
\ntre -4 [i 6 grade.
PROGNOZA PENTRU
BUCURE{TI
Cerul va fi variabil, iar
vântul va sufla slab pân` la
moderat. Temperatura
minim` va fi de -11 ... -9
grade, chiar mai sc`zut` \n
zona preor`[eneasc`. Vor fi
condi]ii de cea]`.
Temperatura maxim` va fi
de 0 ... 1 grad.
curentul.ro Vineri, 5 februarie 2010
 Concursurile de s`rituri pentru iepuri cuceresc M. Britanie
15
 Un soldat din garda regal` danez` a le[inat de emo]ie la ceremonie
 Cubul de ap` de la Beijing, cel mai mare parc acvatic din Asia
 Singapore: femeile primesc gratis de b`ut \n club, \n func]ie de bust monden
Bancuri
Cic` toate ]`rile fost-
Perle din sala de judecat`
comuniste au fost \n c`dere De[i mul]i sunt de p`rere c` procesele pot fi lungi [i AVOCATUL: [i dl Denton era mort \n acel moment?
liber` pân` au atins fundul MARTORUL: Dac` nu, \n mod sigur a fost pân` am terminat
gropii. Aproape toate au
plictisitoare, mul]i dintre cei prezen]i la astfel de
autopsia!
\nceput s` urce peretele \nf`]i[`ri pot spune c` au tr`it s-o vad` sau, mai bine zis, AVOCATUL: E[ti calificat s` dai o mostr` de urin`?
abrupt al gropii \n care sunt, s-o aud` [i p-asta. Perlele ie[ite din gura unor avoca]i MARTORUL: Dar dumneata chiar e[ti calificat s` pui \ntreb`ri??
cu excep]ia României, care care se vor a fi profesioni[ti, dar [i din gura martorilor au AVOCATUL: Aceast` astenie grav` v` afecteaz` memoria?
acum sap` mai adânc. f`cut de nenum`rate ori deliciul celor din sal`. S` ne MARTORUL: Da.
- De ce au urm`rit românii amuz`m [i noi!
AVOCATUL: \n ce fel v` afecteaz` memoria?
eclipsa cu atâta interes ?
- Pentru c` a fost singurul
MARTORUL: Uit.
eveniment din ultima vreme AVOCATUL: Cum s-a \ncheiat primul dumneavoastr` mariaj? AVOCATUL: Uita]i? Ne pute]i da un exemplu de un lucru pe care
care a fost prognozat [i s-a [i MARTORUL: Prin moarte. l-a]i uitat?
\ntâmplat... AVOCATUL: {i prin moartea cui s-a \ncheiat? AVOCATUL: Doctore, e adev`rat c` dac` o persoan` moare \n
MARTORUL: |ncerca]i s` ghici]i ! somn, el nu-[i va da seama de treaba asta pân` a doua zi Pot s`-mi iau un alt avocat?
Am auzit c` \n România, AVOCATUL: Pute]i descrie individul? diminea]`? AVOCATUL: Doctore, \nainte s` faci autopsia, ai c`utat s` vezi
\ntr-o fabric`, a fost dat` jos MARTORUL: Cam de \n`l]ime medie [i purta barb`. MARTORUL: E adev`rat c` dumneata chiar ai trecut examenul dac` mai avea puls?
o lozinc` pe care scria: AVOCATUL: Era b`rbat sau femeie? de barou? MARTORUL: Nu.
„Noi muncim mai bine MARTORUL: |n afar` de cazul \n care era vreun Circ \n ora[, a[ AVOCATUL: Fiul cel tân`r, cel de dou`zeci de ani, ce vârst` are? AVOCATUL: Ai controlat tensiunea?
pentru 10 ru[i decât pentru merge pe varianta b`rbat. MARTORUL: Are 20 , cam ca [i IQ-ul dumneavoastr` MARTORUL: Nu.
un american“. AVOCATUL: Are apari]ia dumneavoastr` aici vreo leg`tur` cu AVOCATUL: Era]i de fa]` când v-a fotografiat? AVOCATUL: Ai verificat dac` mai respira?
- Cum poate fi explicat acest Nota de Dispozi]ie pe care am trimis-o avocatului MARTORUL: Glumi]i? MARTORUL: Nu.
lucru ? dumneavoastr`? AVOCATUL: Deci data conceperii (bebelu[ului) a fost 8 august AVOCATUL: Deci e posibil ca pacientul s` fi fost \nc` viu atunci
- Am cercetat acest eveni- MARTORUL: Nu , a[a m` \mbrac eu când merg la serviciu MARTORUL: Da. când ai \nceput autopsia?
ment inexplicabil mai AVOCATUL: Doctore, câte din autopsiile pe care le-ai f`cut au AVOCATUL: {i ce f`cea]i dumneavoastr` atunci? MARTORUL: Nu.
\ndeaproape. Explica]ia e fost pe oameni mor]i? MARTORUL: Cam ce crede]i ca f`ceam? AVOCATUL: Cum po]i fi sigur doctore?
foarte simpl`: era o fabric` MARTORUL: Toate. Cei \nc` vii... se zbat prea mult ! AVOCATUL: Ea avea trei copii, a[a e? MARTORUL: Pentru c` creierul lui st`tea pe o t`vi]` pe biroul
de sicrie. AVOCATUL: TOATE r`spunsurile dumneavoastr` trebuie s` fie MARTORUL: Da. meu.
|n timpul r`zboiului, un ORALE. Bine? La ce [coal` a]i fost? AVOCATUL: Câ]i din ei erau b`ie]i? AVOCATUL: |n]eleg, dar nu ar fi putut totu[i ca pacientul s` fie
român era urm`rit de nem]i. MARTORUL: ORALE. MARTORUL: Niciunul. viu, \n ciuda acestui lucru?
Fuge românul ce fuge, AVOCATUL: V` aminti]i la ce or` a]i examinat trupul? AVOCATUL: Era vreunul din copii fat`? MARTORUL: Ba da, e posibil s` fi fost viu [i s` practice
nem]ii pe urmele lui. |n MARTORUL: Autopsia a \nceput la ora 8.30 p.m. MARTORUL: Onorat` Curte, cred c` am nevoie de un alt avocat. avocatura!
disperare de cauz`, românul
se ascunde \ntr-o fântân`, la
marginea unei p`duri. |mplinirea unui om care a recunoa[te c` la \nceput i s-a concerte rock, \nmormânt`ri [i a magazinului, pe care \i acuz` de
Nem]ii trec mai departe, p`rut o prostie, dar când mersul i mers chiar [i la restaurante de snobism.
doar unul se opre[te lâng` renun]at la \nc`l]`minte s-a deteriorat grav [i a observat top f`r` nicio problem`. Aceasta
pe la 40 de ani c` merge precum pân` acum, când patronul
fântân` [i \ncepe s`
gândeasc` cu glas tare:
acum 8 ani inspectorul Morse, a decis c` a magazinului Tesco din comitatul
- O fi oare \n fântân` ? Dave Richards este un om venit clipa s` renun]e la a mai englez Derbyshire i-a interzis s`
Românul, ca s` nu se dea de simplu la prima vedere. Dac` te purta \nc`l]`ri. Acesta recu- mai cumpere f`r` a fi \nc`l]at.
gol, o face pe ecoul: ui]i \ns` mai atent, vei observa c` noa[te c` a fost ca un miracol Dup` ce a refuzat accesul
- O fi oare \n fântân` ? arat` ca noi to]i pân` la un punct: pentru el, [i-a vindecat afec- oamenilor care veneau s` se
- Sau s-o fi dus \n p`dure ? picioarele. Dave a renun]at acum ]iunea [i i-a fost atât de bine aprovizioneze \mbr`ca]i \n
- Sau s-o fi dus \n p`dure ?... 8 ani de zile s` mai poarte \ncât nu a mai sim]it nevoia s` pijama, Tesco i-a interzis accesul
- Mai bine \l caut \n p`dure. pun` vreodata pantofi \n [i lui Dave Richards, pe motiv c`
\nc`l]`minte, dup` ce fiziote-
- Mai bine \l caut \n
rapeutul s`u i-a spus c` va sc`pa picioare. So]ia sa este un fan ceilal]i clien]i s-ar putea sim]i
p`dure...
- Dar mai bine s` arunc o \n acest mod de mersul declarat al stilului „shoe-free“, \n ofensa]i. Dave afirm` \ns`
grenad` \n fântân`. [chiop`tat, cu care s-a ales dup` ciuda faptului c` ea are o colec]ie amuzat c` picioarele sale sunt
- Dar mai bine m` cau]i \n ce [i-a rupt piciorul. B`rbatul, impresionant` de pantofi. Dave a chiar dr`gu]e [i nici nu miros,
p`dure... acum \n vârst` de 47 de ani, umblat descul] ani de zile pe la dac` de asta se tem cumva [efii

HOROSCOP 5 februarie 2010 DIRECTOR GENERAL: MIRELA IACOB

REDACTOR-{EF: IULIA NUELEANU
Leu - Percepe]i altfel toate S ` g e t ` t o r - Sunte]i nevoit s` SENIOR EDITORI: TIA {ERB~NESCU
Berbec - Ve]i primi din nou
sume de bani sau gratifica]ii mai evenimentele majore din via]a dvs. participa]i la o \ntrunire important` GEORGE PRUTEANU
pentru dvs. din punct de vedere REDACTOR-{EF ADJUNCT: VICTOR RONCEA
mari decât v` astepta]i, dar va de pân` acum. Ave]i impresia c`
financiar [i s` renun]a]i la \ntâlnirea PUBLICIST-COMENTATOR: C~T~LIN MIHULEAC
trebui s` respecta]i unele condi]ii, v` afla]i la o r`scruce, c` trebuie s`
dat` de persoana iubit`. PUBLICIST-COMENTATOR: CORNELIU VLAD
destul de incomode. decide]i o alt` direc]ie. REPORTER SPECIAL: GEORGE RONCEA
Fecioar` - Conflictele care apar C a p r i c o r n - Este bine s` nu
Taur - O veste bun` se asociaz` Responsabilitatea juridic` pentru
cu o stare de nelini[te [i adopta]i sunt minore [i este de preferat s` alimenta]i criticile din partea rudelor materialele ap`rute în paginile ziarului
[i s` lua]i o atitudine mai pu]in „Curentul“ apar]ine exclusiv autorilor
o ipostaz` de indiferen]`, total nu le lua]i \n seam`. Energia cu
nepotrivit`. Sunt posibile sever` fa]` de cei care v` iubesc. DIRECTOR PUBLICITATE: SILVIA MELNIC
care reac]iona]i la cea mai mic` Finalizare tardiv` a unor renov`ri. DIRECTOR DIFUZARE: BOGDAN PETRESCU
tulbur`ri hormonale. insult` v` sperie cunoscu]ii. IT MANAGER: CRISTIAN ANTON
V ` r s ` t o r - Competen]a dvs. Editor: SC Dramiral Media
Gemeni - Pot interveni schimb`ri Balan]` - Atrage]i ca un magnet
majore \n sectorul profesional, profesional` este recunoscut` de Group Bucure[ti
privirile persoanelor de sex opus toat` lumea, dar vor ap`rea persoane Membru al Biroului Român
care v` vor crea o altfel de reac]ie de Audit al Tirajelor
din anturaj! Reac]ia dvs. este \ns` care v` vor cere sfatul \n probleme
la impunerea unor gesturi Str. Ionescu Gion nr. 13,
caritabile. departe de a fi cea mai potrivit` \n \n care sunte]i doar diletant. sector 3, Bucure[ti
astfel de ocazii. Internet: www.curentul.ro;
Rac - În plan sentimental, se Pe[ti - O puternic` rela]ie Telefon: 320.13.75, 320.13.76,
poate afirma c` apar modific`ri Scorpion - Mentalitatea dvs. se amoroas`, ascuns` cu grij` pân` 320.13.82, 320.13.84; Fax: 320.99.47
memorabile, foarte pl`cute. dovede[te cam prea libertin` [i acum, devine public`. Sunte]i
Tiparul executat la Tipografia
Financiar, nu ave]i de ce v` sunte]i gata s` accepta]i situa]ii pe obligat s` face]i declara]ii, s` lua]i FRIGOPRINT S.R.L. Bucure[ti [i
plânge. care al]ii le-ar g`si condamnabile. atitudine. GARAMOND TIPOGRAFIE SRL Cluj-Napoca
 Vineri, 5 februarie 2010 curentul.ro
16  România \[i afl` duminic` adversarii din preliminariile CE din 2012

sport 


Asocia]ia Sportiv` Fotbal Club Cetatea Suceava, dizolvat` de judec`torie
Dilevski sper` s` joace pentru Australia la CM din Africa de Sud
Owen Hargreaves lipse[te de pe lista UEFA a lui Manchester United

28 de romåni pentru Vancouver Sportivii români de la JO

Delega]ia României pentru Jocurile
Olimpice de iarn` de la Vancouver
va fi format` din 53 de persoane,
dintre care 28 sunt sportivi care vor
concura la cele opt probe: bob,
sanie, skeleton, schi fond, schi
alpin, biatlon, patinaj artistic [i
patinaj vitez`.
Robert Jugravu
sport@curentul.ro
România este cotat` cu [anse
minime la câ[tigarea vreunei
medalii la Jocurile Olimpice de
iarn`, dar sportivii no[tri vor
\ncerca s` ob]in` m`car o clasare
pe podium. Pre[edintele Comi-
tetului Olimpic [i Sportiv Român
(COSR), Octavian Morariu,
sus]ine c` ]ara noastr` va trimite un
num`r mare de sportivi la
Vancouver deoarece forul pe care
\l conduce s-a implicat mai mult \n
preg`tirea lor. „Delega]ia
României va fi alc`tuit` din 28 de
sportivi [i 25 de oficiali, un total de
53 de persoane. Este o delega]ie
care pare mic` la prima vedere, dar
trebuie s` [ti]i c` facem parte din
rândul ]`rilor cu delega]ie medie.
Vom participa la opt discipline:
bob, sanie, skeleton, schi fond, schi
alpin, biatlon, patinaj artistic,
patinaj vitez`. Sunt discipline \n
care COSR a avut \ncredere [i a
sus]inut eficient federa]iile
respective. Dup` JO de la Torino,
am ini]iat o strategie pentru
sporturile de iarn`, un program
bine definit, \n care COSR a
investit sume deloc neglijabile.
|n perioada 2008-2009, aceste
investi]ii s-au ridicat la 2,5
milioane de lei \n centrele olimpice
Biatlon: Reka Ferencz, Sabina
de juniori, preg`tire sportiv` Mihaela Purdea, Elena Dana
finan]area fondului solidarit`]ii Plotogea, Eva Tofalvi, Raluca
sportive“, a declarat Octavian
Alexandra Stoian
Morariu.
Schi alpin: Edit Miklos, Gabriel
Jocurile Olimpice se
vor desf`[ura între Ioan Nan, Drago[ Staicu
Schi fond: Monika Gyorgy,
12 [i 28
februarie. Petric` Hogiu, Constantin Paul
Pepene
Bob: D`nu] Ioan Dovalciuc,
Florin Cr`ciun, Nicolae Istrate,
Ionu] Andrei, Alina Savin,
Carmen Radenovic
Sanie: Andrei Anghel, Cosmin
Chetroiu, Paul Ifrim, Raluca
Str`m`turaru, Violeta
Str`m`turaru, Mihaela Chira[,
Valentin Cre]u, }`ran Ionu]
Skeleton: Maria Marinela Mazilu
Patinaj artistic: Zoltan Kelemen
Patinaj vitez`, short-track:
Kristo Katalin

Ziua „Regelui“ Avram Grant a fost Copos se plânge din nou

Cel mai titrat fotbalist romån al tuturor
timpurilor, Gheorghe Hagi, \mpline[te ast`zi
45 de ani. N`scut pe 5 februarie, la S`cele,
fostul lider al „Genera]iei de Aur“ a debutat \n
fotbal la Farul Constan]a [i a mai jucat, de-a
lungul carierei, la Sportul Studen]esc, Steaua,
Real Madrid, Brescia, FC Barcelona [i
Galatasaray Istanbul. Pentru echipa na]ional`,
Hagi a marcat 35 de goluri \n 125 de meciuri.
|n prezent, cel poreclit „Regele“ se ocup` de
propria academie de fotbal, dar sper` s` revin`
\n antrenorat cåt mai curånd.
la „feti]e“ Finan]atorul rapidist George
Copos s-a sim]it neglijat \n ultima
perioad`, astfel c` a postat, pe
Antrenorul echipei lui R`zvan Coci[ blogul personal, un articol \n care
de la Portsmouth, Avram Grant, \[i plånge, din nou, de mil`.
face obiectul unei anchete mai „Dup` [tiin]a mea - [i crede]i-m`
c` [tiu ce vorbesc - am investit
pu]in ob[nuite. Israelianul ar
pån` acum 35 milioane de euro \n
putea fi interogat de poli]ia clubul Rapid [i am scos 0; \n
englez` dup` ce a fost surprins 2008, am predat clubul poten-
ie[ind dintr-o cas` de toleran]`. ]ialului cump`r`tor cu o datorie de
Autorit`]ile britanice vor s` \i 40.000 lei [i acum avem datorii de
10 milioane“, a declarat patronul
interogheze pe clien]ii „salonului
Rapidului, care de ani de zile
de masaj“ pentru a afla ce se sus]ine c` nu poate s` vånd`
petrece \n`untru, deoarece clubul, de[i Fathi Taher [i Lutz
bordelurile sunt interzise \n Stache au fost foarte aproape s`
Albion, chiar dac` prostitu]ia nu. preia pachetul majoritar de
Avram Grant ar fi pl`tit \n jur de ac]iuni. Copos a men]ionat c` to]i
banii \ncasa]i de pe urma
150 de euro \n schimbul unui act transferurilor „au intrat \n
sexual. buzunarul Rapidului“.

S-au g`sit vinova]ii uciderii lui „P`s`ril`“

Rezolvarea careului din pagina 14

Autorit`]ile maghiare au anun]at, ieri, Tat`l lui Marian Cozma, Petre, este \nc`
rezultatele anchetei deschise dup` ce foarte afectat de evenimentul care i-a curmat
handbalistul romån Marian Cozma a fost via]a fiului s`u, astfel c` a declarat c` \[i
SUDOKU

\njunghiat mortal \ntr-un local din Veszprem, dore[te ca vinova]ii s` fie \nchi[i pe via]`.
pe 8 februarie 2009. Conform celor anun]ate
de [eful sec]iei Criminalistic` din cadrul
Poli]iei din Veszprem, Pogany Peter, Rafael
{andor este uciga[ul, care a mai avut [i doi
complici. „Opiniile exper]ilor, martorilor [i
alte dovezi arat` c` Rafael {andor l-a
\njunghiat \n inim` pe sportiv, dar \nainte de
asta i-a mai [i aplicat o lovitur` de cu]it \n
zona rinichilor. Croatul Ivan Pesici a fost
\njunghiat de al doilea suspect, N. Gyozo,
care l-a lovit [i cu piciorul \n cap pe cel`lalt
handbalist r`nit, sårbul Zarko Sesum“, a
declarat oficialul autorit`]ilor din Veszprem.