Problema 1

Într-o uzină de piese navale, în atelierul de prelucrări mecanice se fabrică cinci tipuri de piese
(P1, P2, P3, P4, P5) pentru care procesul tehnologic cuprinde şase operaţii (strunjire, frezare,
debitare, rectificare, rabotare, alezare) notate cu litere de la A la F. Fluxul tehnologic pentru
cele cinci piese este:
P1: A-C-D-E-B-F
P2: A-B-C-D-E-F
P3: B-C-D-A-E-F
P4: A-B-C-E-B-F
P5: A-D-B-C-E-F

Se cere:
Să se întocmească schema teoretică de amplasare optimă a locurilor de muncă folosind
metoda verigilor.

1.Tabelul verigilor de producţie

Elaborarea tabloului pentru stabilirea intensităţii de trafic (frecvenţei de legături) între locurile
de muncă.
2.Tabloul intensităţii de trafic

3. Elaborarea schiţei de amplasare a locurilor de muncă în două variante folosind grila cu

ochiuri triunghiulare.

Se amplasează primele trei locuri de muncă, cu cel mai mare număr de verigi de producţie cu
celelalte locuri de muncă, locurile de muncă notate B, C, E, în centrul reţelei (suprafeţei de
producţie).
După locurile de muncă B, C, E urmează locul de muncă D.
Analiza posibilităţilor de amplasare. Se calculează intensităţile de trafic de la locurile de
muncă deja amplasate, aşezate la extremităţile laturilor triunghiului obţinut (laturile BC, BE,
CE) la locul de muncă D.
BD + CD = 1 + 3 = 4 (latura BC)
BD + ED = 1 + 2 = 3 (latura BE)
CD + ED = 3 + 2 = 5 (latura CE)
Locul de muncă D va fi amplasat în faţa laturii CE, deoarece cu aceasta are cele mai multe
verigi de producţie.
Următorul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie va fi locul de muncă A.
Analiza posibilităţilor de amplasare. În mod similar se calculează intensităţile de trafic de la
locurile de muncă amplasate, aflate la extremităţile laturilor rombului format (BC, BE, CD,
DE) la locul de muncă A.
BA + CA = 2 + 1 = 3 (latura BC)
BA + EA = 2 + 1 = 3 (latura BE)
CA + DA = 3 + 2 = 5 (latura CD)
DA + EA = 2 + 1 = 3 (latura DE)
Locul de muncă A va fi amplasat în faţa laturii CD, deoarece cu aceasta are cele mai multe
verigi de producţie.
Ultimul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie va fi locul F.
Analiza posibilităţilor de amplasare. Se procedează în mod analog.
AF + CF = 0 + 0 = 0
CF + BF = 0 + 2 = 2
BF + EF = 2 + 3 = 5
DF + EF = 0 + 3 = 3
AF + DF = 0 + 0 = 0
Locul de muncă F va fi amplasat în faţa laturii BE, deoarece cu aceste locuri de muncă are
cele mai multe verigi de producţie.

Problema 2
Realizaţi graficul de circulaţie (situaţia existentă) şi de analiză detaliată pentru cazul unui
stingator de incendiu:

Nr. Crt. Denumirea operaţiei Durata (min) Distanţa Nr.

(m) persoane
1 Debitare table 7 - 2
2 Aşteptare roluire 10 - -
3 Roluire 70 - 1
4 Aşteptare prelucari mecanice 10 - -
5 Prelucari mecanice 300 - 2
6 Aşteptare sudare 10 - -
7 Sudare 30 - 1
 8 Aşteptare control 10 - -
9 Control presiune 15 - 1
10 Transport spre cala de vopsire 10 200 1
11 Vopsire 20 - 1
12 Asamblare manometru 30 - 1
13 Asamblare mecanism directionare 10 1
14 Control mecanism directionare 5 - 1
15 Asteptare montaj 5 - -
16 Montaj subansamble 15 1
17 Control presiune 10 - 1
18 Transport la masa de etichete 5 100 1
19 Asteptare etichete 5 - -
20 Montaj etichete 5 - 1
21 Depozitare stingatoare 10 - 2

Graficul de analiză detaliată – situaţia existentă

Graficul de circulaţie – situaţia existentă

Problema 3
Să se determine durata ciclului de producţie pentru primele 4 piese dintr-un lot care trec
printr-un proces tehnologic format din 6 operaţii, prin metoda: mixtă şi paralelă, cunoscând
duratele operaţiilor: t1=1h; t2=4h; t3=3h; t4=1h; t5=2h; t6=3h;

Metoda paralela

Metoda mixta

Problema 4
Se consideră o linie în flux sincronizată pe care se execută 6 operaţii cu următoarele durate în
minute: op.1=4min; op.2=12min; op.3=8min; op.4=4 min; op.5=8min; op.6=12min. Tactul de
productie al liniei este de 4 min. Aratati modul de sincronizare al executarii operatiilor la
primele 4 piese din lot.
 Problema 5
În atelierul de prelucrări mecanice din cadrul unui şantier naval există 10 locuri de muncă
specializate :
2 utilaje-strunguri longitudinale;
1 utilaj-maşină de rabotat;
2 utilaje-maşini de debitat;
1 utilaj-maşină de rectificat;
2 utilaje-maşini de frezat;
2 utilaje-maşini de alezat.
Se simbolizează operaţiile executate pe aceste utilaje cu :
A-debitare;
B-strunjire;
C-rabotatre;
D-frezare;
E-alezare;
F-rectificare.
Atelierul de prelucrări mecanice este specializat în fabricaţia a 3 repere R1, R2, R3 care
vor fi executate în următoarele cantităţi :
R1-4500 buc.
R2-6500 buc.
R3-9600 buc.
Fluxul tehnologic al fiecărui reper va fi :
R1 : A E C B F D F C
R2 : A F B D C F E A
R3 : B D A C A F A C
Transportul reperelor între locurile de muncă se realizează pe loturi de produse cu
ajutorul unor containere de transport, a căror capacitate este influenţată de gabaritul acestor
repere. Într-un container se transportă :
R1=150 buc. R2=250 buc. R3=300 buc.
Amplasarea locurilor de muncă în varianta în care nu se cunosc cantităţile care se fabrică şi se
transportă :

2. Întocmirea tabelului intensităţilor de trafic

3. Amplasarea primelor trei locuri de muncă, cu cel mai mare număr de verigi de producţie, cu
celelalte locuri de muncă (F, A, C) în centrul suprafeţei de producţie.

4.Analiza posibilităţilor de amplasare a celorlalte locuri de muncă, în ordine descrescătoare a

numărului de verigi de producţie, faţă de locurile de muncă deja amplasate.
după amplasarea locurilor de muncă A, F, C urmează amplasarea locului D.
DA+DF=1+2=3
DF+DC=2+1=3
DC+DA=1+1=2
Locul D va fi amplasat, fie în faţa laturii AF, fie în faţa laturii FC, deoarece cu
acestea are cele mai multa verigi de producţie. Convenim să-l amplasăm în faţa laturii AF.
următorul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie va fi B.
BA+BF=0+2=2
BF+BC=2+1=3
BC+BA=1+0=1
BA+BD=0+2=2
Locul de muncă B se va amplasa în faţa laturii FC.
următorul loc de muncă este E.
EA+EF=2+1=3
EF+EB=1+0=1
EB+EC=0+1=1
EC+EA=1+2=3
EA+ED=2+0=2
Locul E va fi amplasat în faţa lui AF sau a lui CA. Convenim sa-l amplasăm în faţa lui AC.
Varianta în care se cunosc cantităţile care se fabrică şi se transportă.
Nimărul de containere necesar pe o perioadă de o lună de zile pentru transportul celor trei
repere va fi :
. Etapa de întocmire a tabloului intensităţilor de trafic, presupune trecerea în căsuţa
corespunzătoare fiecărei verigi de producţie a fiecărui produs, numărul de containere
transportate lunar din fiecare fel de produs. În continuare se însumează numărul de containere
în acelaşi mod ca şi în varianta precedentă. Procedând astfel, tabloul intensităţilor de trafic
arată astfel :

3. Amplasarea primelor trei locuri de muncă în ordine descrescătoare a numărului de

containere de transport în centrul suprafetei de producţie A, F, C.

4. Analiza posibilităţilor de amplasare a celorlalte locuri de muncă (în ordine descrescătoare a

numărului de containere de transport).
a) primul loc de muncă după A, F, C, care va fi transportat pe suprafaţa de producţie este D.
Analiza posibilităţilor de amplasare :
DA+DF=32+90=122
DF+DC=90+26=116
DC+DA=26+32=58
Locul D va fi amplasat în faţa laturii AF.
b) următorul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie va fi B.
BA+BF=0+56=56
BF+BC=56+30=86
BC+BA=30+0=30
BA+BD=0+58=58
Locul de muncă B va fi amplasat în faţa laturii CF.
c) analiza posibilităţilor de amplasare pentru locul de muncă E.
EA+EF=56+26=82
EF+EB=26+0=26
EB+EC=0+30=30
EC+EA=30+56=86
EA+ED=56+0=56
Locul de muncă e va fi amplasat în faţa laturii CA.
Prin urmare, indiferent de varianta adoptată, se obţine aceiaşi schemă teoretică de
amplasare. Totuşi, se observă că varianta a-II-a este mai exactă, probabilitatea de a avea
situaţii identice în ceea ce priveşte numărul de containere transportate fiind mai mică decât în
cazul luării în considerare a numărului de verigi dintre locurile de muncă.

PROBLEMA NR. 6
Să se calculeze capacitatea de producţie anuală a unei secţii de asamblare a secţiilor de corp
cu suprafaţa de 2000 m2, suprafaţa unitară de asamblare fiind de 180m2, iar durata de
asamblare de 80 ore. Secţia lucrează 220 zile pe an în regim de un schimb de 8 ore.

Rezolvare
Numărul locurilor de asamblare ce se pot organiza în atelier:

locuri de asamblare
unde: S este suprafaţa atelierului, m2
s – suprafaţa unitară de asamblare, m2.
Se adoptă 11 locuri de asamblare.
Numărul secţiilor de corp care se pot asambla pe un loc:

secţii / loc

unde: q loc este numărul de secţii care se pot asambla la un loc

Ft – fondul total de timp, ore / an
Da - durata de asamblare, ore.
Capacitatea de producţie a secţiei:
C p = N loc · q loc = 11 ·22 = 242 secţii de corp navă.
PROBLEMA NR. 7
Atelierul de confecţionare al unui şantier naval are o producţie Q = 9.000 t pe an. Indicele de
utilizare intensivă, în raport cu realizările maxime (de vârf), Iumax = 1,5 kg / m2· h.
Timpul disponibil pentru atelier este Fd = 1750 ore, iar timpul efectiv de funcţionare Fe =
1700 ore. Suprafaţa atelierului este S = 3600 m2.
Se cere să se determine:
Capacitatea de producţie a secţiei;
Gradul de utilizare a capacităţii de producţie;
Rezerva potenţială totală de capacitate;
Rezerva potenţială extensivă;
Rezerva potenţială intensivă;
Indicele realizat de utilizare intensivă a capacităţii de producţie;
Indicele realizat de utilizare extensivă a capacităţii de producţie;
Gradul de utilizare intensivă a capacităţii de producţie în raport cu realizările de vârf.
Rezolvare
a. Capacitatea de producţie a atelierului
Cp = S · Iumax · Fd = 3600 · 1,5 · 1750 = 9.450.000 kg / an = 9.450 t /an
b. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie

c. Rezerva potenţială totală de capacitate

Rpt = Cp – Q = 9450 – 9.000 = 450 t / an
d. Rezerva potenţială extensivă
Capacitatea extensivă Qe este producţia ce s-ar fi realizat pentru timpul disponibil:

Rezerva potenţială extensivă va fi:

e. Rezerva potenţială intensivă

Rpi = Rpt - Rpe = 450 – 264,7 = 185,3 t / an
f. Indicele de utilizare extensivă a capacităţii de producţie

g.Indicele de utilizare intensivă a capacităţii de producţie

h.Gradul de utilizare intensivă a capcităţii de producţie în raport cu realizările de vârf

PROBLEMA NR. 8
Să se calculeze capacitatea de producţie anuală a unei cale cu patru locuri de montaj,
cunoscând că fondul de timp planificat este 220 zile, pentru următoarele situaţii :
a) şantierul construieşte nave portcontainer şi tancuri chimice a căror durată a ciclului de
montaj este 90 zile;
b) şantierul construieşte nave de cercetare cu durata de montaj de 45 zile;
c) şantierul construieşte remorchere cu durata de montaj de 30 zile.
Rezolvare

unde C pc este capacitatea de producţie a calei, corpuri navă;

Nloc – numărul locurilor de montaj;
Ft – fondul de timp planificat, zile;
t corp – durata ciclului de montaj a corpului, zile.

a) pentru portcontainere şi tancuri chimice,

b)pentru nave de cercetare,

c)pentru remorchere,

PROBLEMA NR. 9
Să se calculeze capacitatea de producţie a unei dane la care se pot arma câte două nave în
paralel. Numărul locurilor de acostare este de 3. Durata ciclului de armare este 70 zile, iar
fondul de timp este 220 zile.
Rezolvare