Sunteți pe pagina 1din 16

Dumbrăvescu Carmen

Grupa MS9

Formatted: Font: Bold

Proiect VECS
Formatted: Font: Italic
Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
Scopul lucrarii de față este de a compara cele doua centrale (pentru combustibil de tip
biomasa și combustibil fosil ) în funcție de volum. Formatted: Font: Cambria, Italic

Pentru realizarea acestui proiect m-am folosit de programul de calcul excel, în care am Formatted: Font: Italic
realizat atât calculele cât și graficele aferente lucrării.

În continuare voi face o scurtă prezentare în ceea ce privește definirea conceptelor cheie ce stau
în spatele acestei lucrari.

Formatted: Font: Cambria, Romanian

Arderea este procesul de oxidare rapidă a unor substanţe, în urma căruia se degajă Formatted: Font: Bold
căldură. Din punct de vedere termodinamic, procesul de ardere este analizat global,
în sensul că nu se studiază mecanismul de desfăşurare a arderii, denumit cinetica
arderii, care este un fenomen chimic extrem de complex şi nu se studiază nici
produsele intermediare ale arderii.

Combustibilii sunt substanţe care prin ardere, respectiv oxidare, produc o Formatted: Font: Bold
însemnată cantitate de căldură şi deci pot să fie utilizate ca surse economice de
căldură.

Combustibilii solizi şi lichizi, au în compoziţie ca şi elemente chimice combustibile: Formatted: Font: Bold
carbonul (c), hidrogenul (h) şi sulful (s). În paranteze, cu litere mici, au fost notate
participaţiile masice ale elementelor chimice. Dintre aceste elemente, sulful este o
prezenţă nedorită, deoarece reacţionează cu umiditatea din combustibil, rezultând
acid sulfuric, iar acesta este extrem de coroziv pentru elementele metalice ale
instalaţiilor de ardere. Alte elemente care participă la procesul de ardere sunt:
oxigenul (o) legat, deci existent în combustibil şi umiditatea combustibilului (w).
Masa inertă, minerală, sau balastul, are participaţia masică notată prin (a). Suma
participaţiilor masice evidenţiate prin analiza elementară, trebuie să satisfacă
relaţia:

c+h +s+o+w +a =1
Prin ardere, energia chimică a combustibililor se transformă în căldură prin reacţii
exoterme de oxidare (exoterm => cu degajare de căldură; endoterm => cu absorbţie
de căldură). Câteva condiţii pe care trebuie să le îndeplinească o substanţă pentru a
fi considerată combustibil sunt următoarele:

- să reacţioneze exoterm cu oxigenul, cu viteză mare şi la temperaturi ridicate;

- produsele rezultate în urma arderii să nu fie toxice;

- să fie suficient de răspândit în natură, deci să fie ieftin şi să nu prezinte alte utilizări
posibile, mai economice;

- produsele arderii să nu fie corozive pentru suprafeţele cu care intră în contact etc.

În continuare, prin termenul combustibili, sunt desemnaţi combustibilii fosili clasici:


cărbuni, petrol şi produsele derivate din acesta, gaze naturale etc.

Clasificarea combustibililor se poate realiza pe de-o parte după starea de agregare


în combustibili solizi, lichizi şi gazoşi, iar pe de altă parte după provenienţă în
combustibili naturali şi artificiali.

În continuare sunt prezentate câteva exemple:

- combustibili solizi naturali: rumeguş, lemn, cărbune (turbă, huilă, antracit etc.),
paie, etc.;

- combustibili solizi artificiali: mangal, cocs, brichete de cărbuni, peleţi, etc.;

- combustibili lichizi naturali: ţiţei;

- combustibili lichizi artificiali: benzină, motorină, petrol, păcură, gaze lichefiate etc.;
- combustibili gazoşi naturali: gaz metan, gaz de sondă etc.;

- combustibili gazoşi artificiali: gaz de cocserie, gaz de furnal, etc.

Compoziţia combustibililor

Compoziţia combustibililor poate să fie stabilită global prin desemnarea părţii care
participă efectiv la procesul de ardere, denumită masa combustibilă şi a părţii care
nu participă la ardere, denumită balast, care se regăseşte între produşii finali ai
arderii, sub formă de zgură. Această modalitate de definire a compoziţiei
combustibililor evidenţiază în plus şi umiditatea, respectiv cantitatea de apă
conţinută de combustibili şi este numită analiză tehnică. Necesităţi practice legate
de calculul procesului de ardere, impun detalierea compoziţiei celor două componente
ale combustibililor, prin analiza chimică elementară, sau mai scurt analiza
elementară, în elemente chimice primare, sau compuşi stabili, care alcătuiesc
împreună combustibilul.

Compoziţia chimică elementară, este exprimată pentru combustibilii solizi şi lichizi


(utilizati în cazul de față ) în participaţii masice [kg component / kg combustibil]. Formatted: Font: Century Schoolbook, 12 pt

Combustibilii solizi şi lichizi, au în compoziţie ca şi elemente chimice


combustibile: carbonul (c), hidrogenul (h) şi sulful (s). În paranteze, cu litere mici, au
fost notate participaţiile masice ale elementelor chimice. Dintre aceste elemente,
sulful este o prezenţă nedorită, deoarece reacţionează cu umiditatea din combustibil,
rezultând acid sulfuric, iar acesta este extrem de coroziv pentru elementele metalice
ale instalaţiilor de ardere. Alte elemente care participă la procesul de ardere sunt:
oxigenul (o) legat, deci existent în combustibil şi umiditatea combustibilului (w).
Masa inertă, minerală, sau balastul, are participaţia masică notată prin (a). Suma
participaţiilor masice evidenţiate prin analiza elementară, trebuie să satisfacă
relaţia:

cC + h + s + o + w + a = 1

Procesul de ardere.

Căldura de ardere (puterea calorică) Pentru a analiza procesul de ardere, sistemul


termodinamic în care se produce aceasta, este definit ca în schema din figura
alăturată şi permite introducerea unor noţiuni foarte importante pentru înţelegerea
ulterioară a fenomenelor legate de ardere.
Spaţiul în care se desfăşoară arderea este denumit focar. În acest spaţiu sunt
introduse cele două elemente care se întâlnesc obligatoriu în orice proces de ardere şi
anume combustibilul, adică acea componentă care urmează să ardă, având debitul
masic 𝑚̇cb şi comburantul, adică acea componentă care conţine oxigenul necesar Formatted: Font: Century Schoolbook, 12 pt
arderii. De regulă, în procesele de ardere uzuale din tehnică, aerul este cel mai
întâlnit comburant. Mai rar, de exemplu uneori în metalurgie, se utilizează ca şi
comburant, oxigen tehnic, având o puritate foarte ridicată.

Debitul volumic de oxigen conţinut de aer, este notat cu 𝑉̇𝑂2 . Formatted: Font: Century Schoolbook, 12 pt
Formatted: Font: Century Schoolbook, 12 pt

În urma arderii, rezultă:

- gaze de ardere, având o compoziţie care diferă în funcţie de tipul combustibilului şi


al comburantului,

- cenuşă sau zgură, datorită balastului conţinut de combustibil;

- putere termică (căldură), care reprezintă efectul util şi care depinde de condiţiile în
care se desfăşoară arderea şi de cantitatea de aer (comburant) introdusă în sistem.

Puterea termică rezultată în urma arderii este notată cu 𝑄̇ . Formatted: Font: Century Schoolbook, 12 pt
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
Pentru oxidarea completă a elementelor combustibile, deci pentru ca arderea să fie
Formatted: Font: Century Schoolbook, 12 pt
completă, este necesară o cantitate minimă de oxigen (O2min), conţinută într-o
cantitată minimă de aer (Lmin).
Arderea desfăşurată în prezenţa aerului minim necesar, poartă denumirea de ardere
stoichiometrică, sau ardere teoretică.

Stoichiometria este ramura chimiei care studiază raporturile cantitative dintre


elemente, în combinatii sau reactii

Arderea incompletă mecanic, este caracterizată prin faptul că gazele de ardere conţin
particule mecanice combustibile (de exemplu C).

Arderea incompletă chimic, este caracterizată prin faptul că gazele de ardere conţin
gaze combustibile (de exemplu CO). Prin ardere, energia chimică a combustibililor
este eliberată sub formă de căldură, denumită şi căldură de reacţie sau căldură de
ardere.

Pentru căldura de reacţie sau căldura de ardere, se utilizează şi denumirea de putere


calorică (H) a combustibililor. A nu se confunda cu noţiunea de putere termică. În
funcţie de valoarea căldurii de reacţie (căldură de ardere, sau putere calorică)
degajate în procesul de ardere, poate să fie evaluată calitatea unui combustibil, iar
aceasta reprezintă un criteriu de comparaţie a combustibililor.

Căldura de ardere (puterea calorică) este căldura de reacţie produsă în condiţiile


stării normale fizice (po = 1.013 bar; t = 0 °C). Căldura de ardere (puterea calorică)
poate să fie definită mai simplu, ca fiind căldura dezvoltată prin arderea completă a
unităţii de cantitate de combustibil. Unitatea de măsură a căldurii de ardere (puterii
calorice), pentru combustibilii solizi şi lichizi, este [kJ/kg], iar pentru combustibilii
gazoşi este [kJ/m3N]. Ţinând seamă că în gazele de ardere există apă (H2O),
provenită din oxidarea hidrogenului sau a hidrocarburilor (CmHn), pot să fie definite
două tipuri de călduri de ardere (puteri calorice), în funcţie de starea de agregare în
care se regăseşte apa, ca produs final al arderii. Dacă apa rezultată în urma arderii,
se regăseşte în gazele de ardere sub formă de vapori, căldura latentă de vaporizare a
apei (Qvap) este conţinută în gazele de ardere. Dacă apa rezultată în urma arderii, se
regăseşte ca produs de ardere sub formă lichidă, căldura căldura de vaporizare a apei
(Qvap) este conţinută în căldura de reacţie.

Căldura de ardere (puterea calorică) superioară (Hs), este căldura de reacţie


pentru cazul în care aceasta conţine căldura de vaporizare a apei (apa reprezintă un
produs al arderii, în stare lichidă, iar toate produsele arderii sunt obtinute în
condiţiile de temperatură şi presiune corespunzătoare stării normale fizice – starea
iniţială a combustibilului şi comburantului, înainte de arderea propriu-zisă).

Căldura de ardere (puterea calorică) inferioară (Hi), este căldura de reacţie


pentru cazul în care aceasta nu conţine căldura de vaporizare a apei, deoarece aceasta
se regăseşte în gazele de ardere (apa reprezintă un produs al arderii, în stare de
vapori, iar toate produsele arderii sunt obtinute în condiţiile de temperatură şi
presiune corespunzătoare desfăşurării arderii). Între cele două tipuri de puteri
calorice există relaţia evidentă:

Hi  Hs  Qvap

Pentru combustibili solizi şi lichizi se poate scrie:

Qvap = 2510(h + w) J/kgcb]

unde: h şi w sunt participaţiile masice ale apei rezultate din arderea hidrogenului,
respectiv apei conţinute iniţial de combustibilul solid, sau lichid.

Căldura de ardere (puterea calorică) se poate determina experimental într-o


instalaţie denumită bombă calorimetrică. Determinarea experimentală stabileşte
căldura de ardere (puterea calorică) reală a combustibilului şi constă în încălzirea
unei cantităţi cunoscute de apă, între valori determinate experimental ale
temperaturii iniţiale şi finale, cu ajutorul căldurii rezultate în urma arderii unei
cantităţi cunoscute de combustibil. Căldura de ardere (puterea calorică) se poate
determina prin calcul, cunoscând elementele combustibile componente, căldurile de
ardere (puterile calorice) ale acestora şi participaţiile masice, respectiv volumice ale
acestora.

Formatted: Font: Century Schoolbook, 11 pt


Formatted: Font: Century Schoolbook, 11 pt
Formatted: Font: Century Schoolbook
Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
Formatted Table
Formatted: Font: Century Schoolbook
Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
Etapa 1 & 2 - Calculul PCI si PCS pt cei doi combustibili.
Formatted: Font: Century Schoolbook, 11 pt
Date de intrare Formatted: Font: Century Schoolbook
Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
Nr. catalog N = 13 -
Exces aer de ardere α = 1,3 - Formatted: Font: Century Schoolbook

Randament η = 31,6 - Formatted: Font: Century Schoolbook


Puterea electrica la bornele Formatted: Font: Century Schoolbook
generatorului 𝑃𝑏𝑔 = 37 [MW] Formatted: Font: Century Schoolbook
Umiditatea W = 0 - Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
Excesul de aer λ = 2,5 [MJ/kg]
Formatted: Font: Century Schoolbook, 11 pt
Formatted: Font: Century Schoolbook
[kg/kg
Umiditatea abs. a aerului de ardere x = 0,01 aer uscat] Formatted: Font: Century Schoolbook
Apa injectie 𝑊𝑖𝑛𝑗 = 0 - Formatted: Font: Century Schoolbook, Romanian
𝐾𝑆𝑂2 = 0,99 - Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
𝐾𝐻𝐶𝑙 = 0,99 -
Formatted ...
P = 101325 [Pa]
Formatted: Font: Century Schoolbook, 11 pt
Temperatura T = 1173,15 [K]
Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
Constanta gazelor ideale R = 8314 [J/kmol*K]
Formatted ...
Formatted: Font: Century Schoolbook, 11 pt
Combustibili folositi: Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li

- de tip biomasă “ Tescovină din trestie de zahăr “ Formatted ...


- de tip fosil “ Cărbune bituminos ” Formatted: Font: Century Schoolbook, 11 pt
Formatted: Font: Century Schoolbook
Pentru fiecare combustibil în parte ne sunt date participațiile masice pentru C, H, O, N, S,
Formatted: Font: Century Schoolbook
Cl, I.
Formatted: Font: Century Schoolbook
Volumul de aer introdus în mod real în procesul de ardere, denumit şi aerul real de Formatted: Font: Century Schoolbook
ardere (L), poate fi determinat utilizând un parametru denumit coeficientul excesului Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
de aer, sau mai simplu excesul de aer (), definit prin relaţia: Formatted: Font: 12 pt
𝐿 Formatted ...
𝜆=
𝐿𝑚𝑖𝑛 Formatted ...
Formatted: Normal, Centered, Line spacing: Multiple
În continuare vom determina PCI ( “Puterea calorifică inferioara “) a combustibililor 1.15 li, No bullets or numbering
de tip biomasă folosind formula GRABOSKY și BAIN : Formatted: Font: 12 pt

PCS = 0.328 C + 1.4306 H – 0.0237 N + 0.0929 S – (1 – i/100)(40.11 * H/C) + 0.3466 Formatted ...
Formatted ...
Se va face determinarea și pentru PCI a combustibilului fosil, de data aceasta cu
Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
ajutorul formulei ITG :
Formatted ...
PCS = 0.341 C + 1.323 H + 0.0685 – 0,0153 I – 0,1194(O+N)
𝜆(𝑊+9 𝐻) Formatted ...
PCI = PCS -
100

Datele rezultate ( din excel ) sunt figurate in tabelul de mai jos: Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
Formatted: Font: (Default) Century Schoolbook, 16 pt
Formatted: Font: Cambria
C H O N S Cl I PCS PCI
[MJ/kg] [MJ/kg]
Biomasa 44,8 5,3 39,5 0,3 0,0 0,1 9,79 18,3656 17,1619
5 5 8 1 2
Fosil 77 5 5 1,5 0,5 0 11 31,9961 30,8711

Etapa 3 – Calcularea necesarului de căldură pornind de la ecuatia de Formatted: Font: 12 pt, Bold, Underline
ardere a unui cb. solid : Formatted: Left, Line spacing: Multiple 1.15 li
Formatted: No underline
Formatted: No underline
c + h + n + s + cl + i + w = 100

Ecuațiile de ardere sunt ecuații stoichiometrice între H și O.

0
reprezintă cantitatea teoretică

Biomasa Fosil
0
CO2 [kg/kgcb] 1,1947 2,0533
CO [kg/kgcb] 0,5973 1,0267
SO2 [kg/kgcb] 0,0001 0,005
H20 [kg/kgcb] 0,428 0,4
CO2 [Nm3/kgcb] 0,8363 1,4373
CO [Nm3/kgcb] 0,4181 0,7187
S02 [Nm3/kgcb] 0,0001 0,0035
H20 [Nm3/kgcb] 0,2996 0,28
0
𝐶𝑂 [kg/kgcb] 1,6427 2,8233
0
𝐶𝑂 [kg/kgcb] 1,0453 1,7967
0
𝐻 𝑂 [kg/kgcb] 0,4815 0,45
0
𝑆𝑂 [kg/kgcb] 0,0001 0,005
0
𝑉𝐶𝑂 [Nm3/kgcb] 0,8363 1,4373
0
𝑉𝐶𝑂 [Nm3/kgcb] 0,8363 1,4373
𝑉𝐻0 𝑂 [Nm3/kgcb] 0,5992 0,56
0
𝑉𝑆𝑂 [Nm3/kgcb] 0,0001 0,0035
Biomasa Fosil
0
[kg/kgcb] 1,2273 2,4083
0
[Nm3/kgcb] 0,8591 1,6858
0
𝑎 [kg/kgcb] 5,2901 10,3806
𝑉𝑎0 [Nm3/kgcb] 4,091 8,0276
𝐾𝑖 [-] 44,8038 77,1875
0
𝑎 [kg/kgcb] 5,2936 10,3861
𝑉𝑎0 [Nm3/kgcb] 4,0838 8,0205
0
𝑎 𝑚 [kg/kgcb] 5,3465 10,49
𝑉𝑎0 𝑚 [Nm3/kgcb] 4,1495 8,1496
0

Exemplu de calcul (cb biomasă) :

Cantitatea teoretică de CO2 necesar arderii :


𝑀𝑂2 𝑀𝑐𝑡𝑒𝑠𝑐𝑜𝑣𝑖𝑛𝑎 3 44,8
CO2 = 1
*
100
=
1
*
100
= 1,1947 [kg/kgcb]

Masa teoretica de CO2 necesar arderii :


𝑀𝐶𝑜2 𝐶 44 44,8
0
𝐶𝑂2 = 1
*
100
=
1
*
100
= 1,6427 [kg/kgcb]

Volumul teoretic de CO2 necesar arderii :


𝑉𝑚 𝐶 ,4 44,8
0
𝑉𝐶𝑂2
= * = * = 0,8363 [Nm3/kgcb]
1 100 1 100

Oxigenul necesar arderii complete a C,H,S :


3 𝐶 16 𝐻 𝑆−𝑂
0
=1 *
100
+
1
*
100
+
100
= 1,2273 [kg/kgcb]

Masa teoretica de gaze necesar arderii :


100
0
𝑎 = *
0
= 5,2901 [kg/kgcb]
3,

Volumul teoretic de gaze necesar arderii


100
𝑉𝑎0 = *
0
= 4.0838 [Nm3/kgcb]
1

Carbon redus :

Ki = C + 0,375 * S = 44,8038 [ - ]

Masă teoretică de aer necesar arderii


0
𝑎 𝑚 = 0
𝜇 + x/100 * 0
𝑎 = 5,3465 [kg/kgcb]

Volumul teoretic de aer necesar arderii

𝑉𝑎0 𝑚 = 𝑉𝑎0 + 1,244 + x/100 * 1,293 * 𝑉𝑎0 = 4,1495

Etapa 4 Calculul volumului gazelor de ardere pentru cei doi cb.


0
𝑅𝑂 [kg/kgcb] 1,6428 2,8283
0
𝑉𝑅𝑂 [Nm3/kgcb] 0,8364 1,4408
0
𝑁 [kg/kgcb] 4,0693 7,9915
𝑉𝑁0 [Nm3/kgcb] 3,2292 6,3482
0
𝐻 0 [kg/kgcb] 0,482 0,451
𝑉𝐻0 0 [Nm3/kgcb] 0,5939 0,5551
𝑉𝑔0 [Nm3/kgcb] 4,0656 7,789
0
𝑉𝑔𝑎 [Nm3/kgcb] 4,6595 8,3441
𝑉𝑔 [Nm3/kgcb] 5,2907 10,1952
𝑉𝑔𝑎 [Nm3/kgcb] 5,9044 10,789
𝑔𝑎 [kg/kgcb] 6,2486 11,38

Formule folosite pentru determinarea valorilor din excel :

0
𝑉𝑅𝑂2
= 𝑉𝐶𝑂
0
2
+ 𝑉𝑆𝑂
0
2
[Nm3/kgcb]
0
𝑅𝑂2 = 0
𝐶𝑂2 + 0
𝑆𝑂2 [kg/kgcb]
76,8 N
0
𝑁2 = ∗ 0
𝑎 + [kg/kgcb]
100 100

79 N ,4
𝑉𝑁02 = ∗ 0
𝑎 + * [Nm3/kgcb]
100 100 8

18 𝐻 𝑊 𝑥
𝐻2𝑂 = + W inj [kg/kgcb]
0 0
∗ + + ∗ 𝑎
100 100 100

𝑉𝐻02𝑂 = 0,111 H + 0,244 *W + 1,244* W inj + 0,00161 * x 𝑉𝑎0 [Nm3/kgcb]

𝑉𝑔0 = 𝑉𝐻02𝑂 + 𝑉𝐶𝑂


0
2
+ 𝑉𝑁02 [Nm3/kgcb]
0
𝑉𝑔𝑎 = 𝑉𝑔 + 𝑉𝐻02𝑂 [Nm3/kgcb]
0
𝑉𝑔 = 𝑉𝑔𝑎 + (𝛼 − 1) ∗ 𝑉𝑎0 [Nm3/kgcb]
0
𝑉𝑔𝑎 = 𝑉𝑔𝑎 + (𝛼 − 1) ∗ 𝑉𝑎0 𝑚 [Nm3/kgcb]
1
𝑔𝑎 =1− + W inj + (1+x) * 0
𝑎 [kg/kgcb]
100

Etapa 5 Calculul debitului necesar de cb. pentru a obtine o Pel la bornele


generetorului de 37 MW

P bg = Bi * PCI * 𝜂

Unde Bi = ?

Biomasa :
Pbg 37
Bi = ∗ 100 = ∗ 100 = 6,8226 [kg/s]
PCI∗𝜂 17,1619 ∗ 33,5

Fosil :
Pbg 37
Bi = PCI∗𝜂 ∗ 100 =
30,8711 ∗ 33,5
∗ 100 = 3,7928 [kg/s]

Etapa 6 Calculul factorilor de emisie de SO2 si de HCl raportati la energia


primara
𝑎 𝑛
𝑆𝑂2 [gSO2/kWhtdezprinardere] 0,042 1,1661
𝑎 𝑛
𝐻𝐶 [gHCl/kWhtdezprinardere] 0,2588 0
𝑎 𝑛

𝑎 𝑛 3.6∗106 𝑆 𝑀𝑆02
𝑆𝑂2 = ∗ ∗ [gSO2/kWhtdezprinardere]
𝑃𝐶𝐼 100 𝑀𝑠
𝑎 𝑛 3.6∗106 𝐶𝑙 𝑀𝐻𝐶𝑙
𝐻𝐶 = ∗ ∗ [gHCl/kWhtdezprinardere]
𝑃𝐶𝐼 100 𝑀𝐶𝑙

Etapa 7 Calculul factorilor de emisie de SO2 si de HCl raportati la energia


utila
𝑎 𝑛
𝑆𝑂2 [gSO2/kWhenelprodusa] 0,0013 0,1435
𝑎 𝑛
𝐻𝐶𝑙 [gHCl/kWhenelprodusa] 0,0046 0
𝑎 𝑛

𝑎 𝑛 3.6∗106 𝑆 𝑀𝑆02
𝑆𝑂2 = 𝑃𝐶𝐼
∗ 100 ∗ 𝑀𝑠
∗ (1 − 𝐾𝑠𝑜2 ) [gSO2/kWhenelprodusa]

𝑎 𝑛 3.6∗106 𝐶𝑙 𝑀𝐻𝐶𝑙
𝐻𝐶𝑙 = 𝑃𝐶𝐼
∗ 100 ∗ 𝑀𝐶𝑙
(1 − 𝐾𝐻𝐶𝑙 ) [gHCl/kWhenelprodusa]

Etapa 8 Calculul factorilor de emisie de SO2 si de HCl raportati la energia


primara, utila.

𝑎 𝑛
𝐶𝑂2 [gCO2/kWhtdezprinardere] 344,5772 329,24
𝑎 𝑛
𝐶𝑂2 [gCO2/kWhenelprodusa] 1090,4343 1041,8986
°

𝑎 𝑛 3.6∗106 𝐶 𝑀𝐶02
𝐶𝑂2 = ∗ ∗ [gCO2/kWhtdezprinardere]
𝑃𝐶𝐼 100 𝑀𝑐

𝑎 𝑛 3.6∗106 𝐶 𝑀𝐶𝑂2
𝐶𝑂2 = ∗ ∗ [gCO2/kWhenelprodusa]
𝑃𝐶𝐼 100 𝑀𝐶

Etapa 9 Calculul volumelor camerelor de ardere

Pornind de la ecuația de stare a gazelor ideale, ale cărei valori au fost declarate la
începutul etapei 1 :

𝐩𝐕 = 𝛎𝐑𝐓

Se vor calcula masa gazelor de ardere

°
𝑚𝐶𝑂2
= 0
𝐶𝑂2 ∗ Bi °
𝑚𝑆𝑂2 =
0
𝑆𝑂2 ∗ Bi °
𝑚𝐻 2𝑂
=
0
𝐻2 𝑂 ∗ Bi

°
𝑚𝑁 2 =
0
∗ Bi 𝑚𝑎°= 0
∗ Bi
𝑁2 𝑎

𝑚𝑔𝑎 = 𝑚̇𝐶𝑂2 + 𝑚̇𝑆𝑂2 + 𝑚̇𝐻 + 𝑚̇𝑁2 + (𝛼 − 1) ∗ 𝑚°𝑎


2𝑂
𝑚𝐶𝑂2 =𝑚̇𝐶𝑂2

𝑚𝑆𝑂2 = 𝑚̇𝑆𝑂2

𝑚𝐻 = 𝑚̇𝐻
2𝑂 2𝑂

76.8
𝑚𝑁2 = 𝑚̇𝑁2 + * 𝑚𝑎°
100

23
𝑚𝑂2 = ∗ 𝑚𝑎°
100

𝑚𝐶𝑂2 𝑚𝑆𝑂2
𝑛𝐶𝑂2 = 𝑀 𝑛𝑆𝑂2 = 𝑀
𝐶𝑂2 𝑆𝑂2

𝑚̇𝐻 𝑂
2 𝑚 𝑁2
𝑛𝐻 = 𝑛𝑁2 =
2𝑂 𝑀𝐻 𝑂 𝑀 𝑁2
2

𝑚 𝑂2
𝑛𝑂2 = 𝑀
𝑂2

nam = 𝑛𝐶𝑂2 * 𝑚𝐶𝑂2 % + 𝑛𝑆𝑂2 ∗ 𝑚𝑆𝑂2 % + 𝑛𝑂2 𝑚𝑂2 %

Datele au fost calculate și de această dată folosind interfața de lucru Excel.


𝑚°𝐶𝑂2 [kg] 11,2075 10,7082
𝑚°𝑆𝑂2 [kg] 0,0007 0,019
𝑚°𝐻2𝑂 [kg] 3,2885 1,7106
𝑚°𝑁2 [kg] 27,7632 30,3102
𝑚°𝑎 [kg] 36,1161 39,3924
𝑚𝑔𝑎 [kg] 53,0947 54,5657
𝑚𝐶𝑂2 [kg] 11,2075 10,7082
𝑚𝑆𝑂2 [kg] 0,0007 0,019
𝑚𝐻2𝑂 [kg] 3,2885 1,7106
𝑚𝑁2 [kg] 36,0843 39,3862
𝑚𝑂2 [kg] 2,5137 2,7417
𝑚𝐶𝑂2 [%] 21,1085 19,6244
𝑚𝑆𝑂2 [%] 0,0013 0,0348
𝑚𝐻2𝑂 [%] 6,1937 3,1349
𝑚𝑁2 [%] 67,9622 72,1812
𝑚𝑂2 [%] 4,7344 5,0246
𝑛𝐶𝑂2 [kmoli] 0,2547 0,2434
𝑛𝑆𝑂2 [kmoli] 0,00001 0,0003
𝑛𝐻2𝑂 [kmoli] 0,1827 0,095
𝑛𝑁2 [kmoli] 1,2887 1,4067
𝑛𝑂2 [kmoli] 0,0786 0,0857
𝑛𝑎𝑚 [kmoli] 0,9446 1,0704
V [m3] 90,9274 103,037

După cum putem vedea volumule obținute V1=90,9274, V2=103,037 se încadrează în limitele impuse de
50 -270 [m^3]

104 103.037
102
100
98
96
94 FOSIL
92 90.9274
90
88
BIOMASA
86
84
1

v1 v2
Comparație între factorii de emisie produși de
S02 raportați la en.primara
biomasa fosil

1.1661

0.042

Comparație între factorii de emisie produși de


S02 raportați la en. utilă
biomasa fosil

0.1435

0.0013

Comparație între factorii de emisie produși de


S02 raportați la en.utilă / en.primară
biomasa fosil

1090.4343

1041.8986

1
Centralizator etapele 1-9

1 PCIbiomasa MJ/kg 17,1619 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li


2 PCIfosil MJ/kg 30,8711 Formatted Table
Biomasa Fosil Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li

3 G O20 [kg/kgcb] 1,2273 2,4083 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
V O20 [Nm3/kgcb] 0,8591 1,6858
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
G Ga0 [kg/kgcb] 5,2901 10,3806 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
V Va0 [Nm3/kgcb] 4,091 8,0276 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li

Ki - 44,8038 77,1875 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li

G Ga0 [kg/kgcb] 5,2936 10,3861 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li

V Va0 [Nm3/kgcb] 4,0838 8,0205 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
G Gaum0 [kg/kgcb] 5,3465 10,49 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
V Vaum0 [Nm3/kgcb] 4,1495 8,1496 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
4 G CO2 [kg/kgcb] 1,6427 2,8233 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
H2O [kg/kgcb] 0,482 0,451 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
SO2 [kg/kgcb] 0,0001 0,005 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
GN20 [kg/kgcb] 4,0693 7,9915 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
V CO2 [Nm3/kgcb] 0,8363 1,4373
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
H2O [Nm3/kgcb] 0,5939 0,5551
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
SO2 [Nm3/kgcb] 0,0001 0,0035
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
VN20 [Nm3/kgcb] 3,2292 6,3482
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
Vgu0 [Nm3/kgcb] 4,0656 7,789
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
Vga0 [Nm3/kgcb] 4,6595 8,3441
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
Vgu [Nm3/kgcb] 5,2907 10,1952
Vga [Nm3/kgcb] 5,9044 10,789 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
Gga [kg/kgcb] 6,2486 11,38
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
5 Bi [kg/s] 6,8226 3,7928
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
6 SO2 [gSO2/kWht dezvoltat prin ardere] 0,042 1,1661
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
HCl [gHCl/kWht dezvoltat prin ardere] 0,2588 0
SO2 [gSO2/kWhen el prod] 0,0013 0,1435 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
7
HCl [gHCl/kWhen el prod] 0,0046 0 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li

8 CO2 [gCO2/kWht dezvoltat prin ardere] 344,577 329,24 Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
CO2 [gCO2/kWhen el prod] 1090,43 1041,9
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
9 n [kmol] 0,9446 1,0704
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li
V [m3] 90,9274 103,037
Formatted: Justified, Line spacing: Multiple 1.15 li