De la ADN la cromozomi

ADN monocatenar (mc) – unele virusuri, de ex. parvovirusuri
ADN dublucatenar (dc)
Unele virusuri
Cromozom bacterian, Plasmide bacteriene
circular ADN mitocondrial, ADN cloroplastic

ADN dc circular
ADN dc circular de la virusul SV40 Plasmide la E.coli
Plasmide la E.coli
ADN dc circular
ADN dc circular din mitocondrii umane
Cromozom la E.coli
Cromozom la E.coli

linear Unele virusuri
Cromozomi de la eucariote

ADN dc linear uman in replicare
 De la ADN la cromozomi
În celule, moleculele de ADN sunt asociate cu proteine

Fiecare moleculă ADN + proteinele asociate = cromozom, şi la PK, şi la EK

Cuvântul cromozom :   chroma = culoare,    soma = corp  Î cromozom = corp colorat 
Împachetarea ADN‐ului în cromozomi îndeplineşte mai multe funcții :
‐ ADN‐ul celular are dimensiune mai mare decât celula Î ptr a încăpea în celulă, ADN‐ul trebuie compactat
‐ Împachetarea ADN‐ului şi asocierea cu proteine protejează față de alterări
ADN‐ul nud este destul de instabil în celule, spre deosebire de cromozomi, care sunt mult mai stabili
‐ Doar în formă compactată în cromozomi, ADN‐ul poate fi transmis eficient şi egal la cele 2 celule fiice
‐ Crz conferă o organizare globală fiecărei molecule de ADN, organizare ce conferă şi accesibilitate către ADN

½ din masa unui crz EK = proteine Cromatină = regiuni din ADN asociate cu proteine
Majoritatea proteinelor asociate cu moleculele de ADN = proteine cu g.m. mică, bazice ‐ HISTONE
Alte proteine asociate cu ADN :  NON‐HISTONE ‐ reglează replicarea, repararea, recobinarea şi transcrierea 

Primul rol improtant al proteinelor asociate cu ADN, în mod special al histonelor, este compactarea moleculelor de ADN
De ex: grosimea medie a unei pb = 3,4 Å

1 celulă umană conține 3 x 109 pb / set haploid, ~ 1010 Å ~ 1 m → 1 cel. are în nucleu ( φ =10‐15mm) 2 m de ADN

Fiecare celulă are un anumit număr, specie-specific, de cromozomi

PK
Nu există membrană nucleară Æ nu există nucleu 
Majoritatea PK au 1 cromozom = 1 moleculă de ADN d.c. circular Cromozomul bacterian ‐ nucleoid

ADN extracromozomal:  PK pot avea şi plasmide (molecule ADN dc, de obicei circulare) 
Organismele se înmulțesc prin diviziune celulară simplă  ‐ fisiune binară

EK
Majoritatea celulelor EK sunt DIPLOIDE: au câte 2 exemplare din fiecare crz, dar cele 2 exemplare nu sunt identice
Număr par de cromozomi în nucleu (2n), fiecare crz = 1 moleculă ADN d.c. linear

ADN extracromozomal:  în mitocondrii, cloroplaste – câte 2‐10 molecule ADNdc circular ADN mt

Diploidia asigură înmulțirea de tip sexuat a organismelor EK – gameții au ½ nr.crz

(câte 1 exemplar din fiecare tip de crz)

Organismele EK (majoritatea) se înmulțesc prin reproducere sexuată

Celule 2n meioză Gameți fecundație

n unirea a 2 gameț
unirea a 2 gameți
Celule 2n
Cromozomul la procariote PK – proteine histone-like : HU (Helix-Unwinding)

c r o m o so m
b a cter ia n

p l i er e

c i r ca 5 0 d o m e n i i
p e r c r o m o so m
b a cter ia n

REP

su p r a r a su ci r e
REP

d o m en i i A D N gir a za
su p r a sp i r a l i z a t e
n ega tiv
Cromozomul la eucariote
 Nr.total Nr.seturi Nr.crz. / Dimensiune genom
SPECIE set haploid Forma crz
crz haploide [Mpb]
PROCARIOTE
Escherichia coli 1 1 1 circular 4,6
Staphylococcus aureus 1 1 1 circular 2,8
Vibrio cholerae 2 1 2 circular
Agrobacterium tumefaciens 4 1 4 3 C, 1 L 5,7
EUCARIOTE
Saccharomyces cerevisiae
32 1 sau 2 16 linear 12,1
drojdia de bere
Caenorhabditis elegans 12 2 6 linear 97
Arabidopsis thaliana 10 2 5 linear 125
Allium cepa 16 2 8 linear 15 000
Pisum sativum
14 2 7 linear 4500
mazăre
Drosophila melanogaster 8 2 4 linear 180
Mus musculus 40 2 20 linear 2600
Felis catus
38 2 19 linear 2500
pisica domestică
Canis familiaris
78 2 39 linear 2400
câine
Sus scrofa
38 2 19 linear 2700
porc domestic
Ovis aries 54 2 27 linear 2700
oaie
Bos taurus
60 2 30 linear 2900
vaca domestică
Equus caballus
64 2 32 linear 2600
cal
Gorilla gorilla 48 2 24 linear 2900
Pan troglodytes 48 2 24 linear 3300
Homo sapiens 46 2 23 linear 3200
Organismele mai complexe au densitate genică scăzută
NUCLEOZOMUL
În celulele EK, majoritatea cantității ADN este împachetat în NUCLEOSOMI
Nucleosom = miez de 8 proteine histonice + regiunea ADN înfăşurată în jurul lor Aspect de mărgele pe un fir

ADN‐ul dintre 2 nucleosomi adiacenți = ADN linker (de legătură)

Asamblarea/împachetarea în nucleosomi = prima etapă şi esențială în compactarea ADN‐ului

Prin asamblare/împachetare în nucleosomi, ADN‐ul se scurtează de 6 ori

ADN înfăşurat în jurul unui octamer histonic ~ 147 pb, de 1,7 ori

H2A
H2B
H3
H4
Histonele = proteine mici, încărcate pozitiv

Histonele = cele mai abundente proteine asociate cu ADN la EK
‐ proteine mici, încărcate pozitiv (conținut ridicat în AA încărcat pozitiv)
11‐15 KDa – H2‐H4
21 KDa – H1

5 tipuri: H1, H2A, H2B, H3, H4  2 x [ H2A, H2B, H3, H4 ] = MIEZUL NUCLEOSOMULUI

1 x H1 se leagă la ADN‐ul linker, dintre 2 nucleosomi
histonele  miez
Miezul proteic al nucleosomului are formă de disc

În soluție, cele 4 tipuri de histone se asamblează astfel:

H2A + H2B → heterodimer H2A‐H2B 

H3 + H4 → heterodimer H3‐H4
2 heterodimeri H3‐H4 → tetramer H3‐H4
H2A Asamblarea unui nucleosom este realizată într‐o anumită ordine:

H2B 1. Dimerizarea histonelor
H3
H4 H3 + H4 Æ heterodimer [H3‐H4]

2 x [H3‐H4] Æ tetramer 4[H3‐H4]

H2A + H2B  Æ heterodimer [H2A‐H2B]

2. Inițierea nucleosomului
1 tetramer 4[H3‐H4] se ataşează la ADN 

3. Terminarea formării nucleosomului
2 heterodimeri [H2A‐H2B] se ataşează la acest complex

NUCLEOSOM 
STRUCTURA CROMATINEI Eucromatina şi Heterocromatina 

În interfază materialul genetic :

- este structurat sub formă de CROMATINĂ
- cromozomii nu sunt vizibili la microscop

Cele 23 de perechi de cromozomi umani ocupă anumite teritorii în nucleu

Chiar şi în interfază, nu toată cromatina are acelaşi grad de condensare :

EUCROMATINA HETEROCROMATINA 
‐ se colorează mai slab ‐ se colorează mai intens 
‐ este mai activă ca rată de transcriere ‐ este mai puțin activă ca rată de transcriere

Histona H1 seleagă la ADN linker dintre nucleosomi

Odată formați nucleosomii, următarea etapă în împachetarea moleculelor
mpachetarea moleculelor  
de ADN = legarea histonei H1 

H1 = o proteină mică, încărcată pozitiv, se leagă la ADN‐ul dintre nucleosomi
Se leagă la ADN în 2 zone:
‐ o zonă este exact în afara unui nucleosom
‐ o zonă este regiunea centrală de înfăşurare a ADN în jurul histonelor miez 

În acest mod, H1 stabilizează asocierea ADN‐ului cu proteinele 
nucleosomale şi deci, stabilizează structura nucleosomului
Adăugarea histonei H1 Æ un nivel superior de compactare a ADN‐ului
Următoarea etapă de compactare = FIBRA DE 30 nm Evidențiată şi in vitro şi in vivo
2 modele de structură a fibrei de 30 nm
Modelul SOLENOID Se formează un superhelix ce conține 6 nucleosomi per spiră 
ADN‐ul linker se găseşte spre interiorul superhelixului, dar NU trece prin axul central al acestuia 
Zonele de “intrare” şi “ieşire” a ADN din nucleosomi NU sunt accesibile

Lungimea ADN‐ului linker
ului linker  
variază (distanța 
dintre 2 nucleosomi)

Regiunile cu linker mai lung
Regiunile cu linker mai lung  
(deci cu densitate mai 
mică de nucleosomi) ai 
fibrei de 30 nm au 
Modelul ZIGZAG Se formează un superhelix ce conține 4 nucleosomi per spiră  structură ZIGZAG
ADN‐ul linker TRECE prin axul central al superhelixului  Într‐un acelaşi nucleu se
i nucleu se  
Zonele de “intrare” şi “ieşire” a ADN din nucleosomi nu sunt mai accesibile pot întâlni în simultan 
ambele forme
Regiunile amino‐terminale ale histonelor sunt necesare ptr formarea fibrei 30 nm

Cozile amino‐terminale ale histonelor nucleosomale (H2A, H2B, H3, H4) interacționează cu nucleosomii adiacenți
Următoarea etapă în compactarea ADN = formarea de bucle mari
Formarea nucleosomilor + formarea fibrei 30 nm Æ compactarea ADN cu scurtare pînă la de 40 de ori
Este încă insuficient Æ este necesară compactarea mai puternică a ADN

Model: Fibra 30nm formează bucle mari, de 40‐90 kpb, ținute de o structură proteică  denumită  NUCLEAR SCAFFOLD
(traducere ad literam
(traducere ad literam: s
: schelă nucleară
chelă nucleară))
2 clase de proteine:
‐ Topo II: la baza fiecărei bucle, menține forma buclată; buclele sunt topoizomeri
‐ Proteine SMC (Structural Maintenance of Chromosome)

Se formează fibra de cromatină = structură de bază a cromozomilor

MBOG – Nucleosome Assembly
Structura cromozomilor se schimbă de‐a lungul ciclului celular
Gradul de condensare a materialului genetic variază în timpul unui ciclu celular
Interfază – condensare mai redusă a materialului genetic, permite transcriere, replicare, reparare
După replicare, moleculele fiice: ‐ asamblare nucleosomi
‐ formarea fibrei 30nm
‐ coeziunea cromatidelor surori – complex proteic denumit coezină
În interfază nu se văd cromozomii ca entități distincte citologic; sunt vizibile doar blocuri cromatice – cromatină , 
unele colorate mai slab – eucromatină, altele colorate mai intens ‐ heterocromatină
Profază – continuă condensarea cromatinei (deci, a materialului genetic) → formarea cromozomilor ca entității  
vizibile la microscop
(procesul se mai numeş
(procesul se mai numeşte ş
te şi 
“condensarea  cromozomilor”
condensarea  cromozomilor”)

ncepe procesul de decondensare a  
La sfârşitul diviziunii celulare reîncepe procesul de decondensare a
cromozomilor, pâna la gradul de fibră de cromatină,
şi chiar până la fibra 30‐nm, 10‐nm
DEZASAMBLAREA / ASAMBLAREA NUCLEOSOMILOR în replicarea ADN 
Nucleosomii sunt ‐ dezasamblați pe molecula parentală, în fața bifurcației de replicare
‐ asamblați pe moleculele fiice, în ordinea anterior prezentată 

Tetramerii H3‐H4 vechi rămân asociați cui cu  
molecula ADN şi  trec ca atare, fie la una 
din moleculele noi, fie la cealaltă

Dimerii H2A‐H2B vechi se desprind de pe
se desprind de pe  
ADN şi trec întâi în soluție.
De reținut 
 G1 1 cromozom = 1 moleculă ADN = 1 cromatidă Cromozom monocromatidic

S Replicare ADN = dublarea cantităţii de ADN

G2 1 cromozom = 2 molecule ADN identice = 2 cromatide surori Cromozom bicromatidic

Diagram of a replicated and condensed metaphase eukaryotic chromosome.

Human chromosomes during metaphase.
(1) Chromatid – one of the two identical parts of the chromosome after S phase.
(2) Centromere – the point where the two chromatids touch, and where the microtubules attach.
(3) Short arm.
(4) (4) Long arm.
 Molecula ADN este complexată cu proteine
Rolul histonelor

stabilitatea şi protecţia moleculelor de ADN

Împachetarea moleculelor ADN
Structurarea cromatinei şi a cromozomilor
Mediază acţiunea altor proteine pe molecula ADN – proteine ptr replicarea, exprimarea ADN
Alfabet grecesc

Literă mare Literă mică Se citeşte Literă mare Literă mică Se citeşte

Α α alfa Ν ν niu

Β β beta Ξ ξ ksi

Γ γ gama Ο ο omicron

Δ δ delta Π π pi

Ε ε epsilon Ρ ρ rho (ro)

Ζ ζ zeta Σ σ sigma

Η η eta Τ τ tau

Θ θ theta Υ υ ipsilon

Ι ι iota Φ φ phi (fi)

Κ κ kappa Χ χ chi (hi)

Λ λ lambda Ψ ψ psi

Μ μ miu Ω ω omega