Albu S. Albu I. Piata Imobiliara PDF

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/310550513
Piaţa imobiliară: Lucrare ştiinţiﬁco-metodică privind analiza pieţii imobiliare

(exemplul mun. Chişinău)
Book · January 2014
CITATIONS READS
0 522
2 authors:
Albu Svetlana Albu Ion

Technical University of Moldova Technical University of Moldova
35 PUBLICATIONS 0 CITATIONS 8 PUBLICATIONS 0 CITATIONS
SEE PROFILE SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Eficientizarea managementului imobilului comercial în condițiile R.Moldova View project
Evaluarea și gestiunea eficientă a patrimoniului public în R.Moldova View project
All content following this page was uploaded by Albu Svetlana on 20 November 2016.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea Cadastru, Geodezie și Construcții
Catedra Evaluarea și Managementul Imobilului
Svetlana ALBU, Ion ALBU
Piața imobiliară
Lucrare științifico-metodică privind analiza pieței

imobiliare (exemplul mun. Chișinău)
Chișinău
Editura „Tehnica – UTM”
2014
Municipiul Chișinău
CZU 332.72(075)
A 33
Prezenta lucrare, cu aspect științifico-metodic,
reprezintă un studiiu asupra pieței imobiliare din municipiul
Chișinău. Lucrarea este destinată evaluatorilor bunurilor
imobile din Republica Moldova, studenților, masteranzilor și
doctoranzilor.
Lucrarea poate fi utilizată în calitate de material
didactic în cadrul disciplinelor predate la nivel de masterat:
„Analiza pieței imobiliare”, precum și la cursul de licențiat:
„Bazele pieței imobiliare”, „Evaluarea imobilului I și II”,
„Evaluarea terenurilor”.
Redactor responsabil: dr.hab., conf.univ. Svetlana Albu
Recenzent: preşedintele Camerei Naţionale de Imobil

din Republica Moldova Alexandru Vitanov
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII
Albu, Svetlana.
Piața imobiliară: Lucrare științifico-metodică privind analiza
pieței imobiliare / Svetlana Albu, Ion Albu; red. res.: Svetlana
Albu; Univ. Tehn. a Moldovei, Fac. Cadastru, Geodezie și
Construcții, Catedra Evaluarea și Managementul Imobilului. –
Chișinău: Tehnica-UTM, 2014. – 144 p.
50 ex.
ISBN 978-9975-45-308-0.
332.72(075)
A33
ISBN 978-9975-45-308-0.
© Albu Svetlana, Albu Ion, 2014
© U.T.M., 2014
___________________2__________________
Analiza pieței imobiliare
CUPRINS
ПРЕДИСЛОВИЕ ………………………………………… 5
INTRODUCERE …………………………………………. 6
REPUBLICA MOLDOVA ………………………………. 7
1. MUNICIPIUL CHIȘINĂU……………………….. 9
1.1. Date generale…………………………………… 9
1.2. Teritoriul……………………………………… 12
2. Piața imobiliară…………………………………… 17
2.1. Etapele formării………………………………. 17
2.2. Dezvoltarea ………………………………….. 21
3. Pața funciară……………………………………… 32
3.1. Structură terenurilor în Republica Moldova..... 32
3.2. Terenuri agricole……………………………… 35
3.2.1. Exploatațiile agricole utilizate ………..... 35
3.2.2. Oferta în mun. Chișinău………………… 40
3.3. Terenuri destinate construcțiilor …………….. 42
3.3.1. Oferta în mun. Chișinău………………… 42
4. Piața imobilului rezidențial……………………..... 47
4.1. Fondul locativ………………………………… 47
4.2. Imobil locative tip (apartamente)…………….. 52
4.2.1. Piața primară……………………………. 52
4.2.2. Piața secundară………………………..... 58
4.3. Case individuale………………………………. 65
4.3.1. Piața secundară………………………..... 65
4.4. Chirie ………………………………………… 70
5. Piața imobilului comercial……………………….. 74
5.1. Dimensiuni și structură……………………..... 74
5.2. Tranzacții …………………………………..... 77
___________________3__________________
5.3. Oferte…………………………………………. 82
5.3.1. Vănzare-cumpărare……………………… 82
5.3.2. Chirie…………………………………….. 93
6. Piața imobilului industrial………………………… 98
6.1. Dimensiuni și structură……………………….. 98
6.1.1. Aspecte istorice ………………………..... 98
6.1.2. Zone industriale………………………..... 99
6.2. Tranzacții …………………………………….. 107
6.3. Oferte…………………………………………. 109
6.3.1. Vînzare – cumpărare ……………………. 109
6.3.2. Chirie…………………………………….. 113
Generalizări……………………………………………….. 116
Surse de informații………………………………………... 122
Anexe……………………………………………………… 123
1. Fișa cadastrală centralizatoare a terenurilor la data 123
01.01.2011 pe Republica Moldova……………………
2. Imobil rezidențial tip în municipiul Chișinău............... 135
3. Oferta imobilului residential tip în or. Chișinău……… 139
4. Imobil industrial………………………………………. 140
___________________4__________________
ПРЕДИСЛОВИЕ
Данная научно-методическая работа содержит анализ

рынка недвижимости муниципия Кишинев. Работа
предназначенна оценщикам недвижимого имущества
Республики Молдова, студентам, мастерантам и аспирантам.
Работа может быть использованна в качестве
учебного пособия по предметам «Анализ рынка
недвижимости» (мастерат) и «Основы рынка
недвижимости», «Оценка недвижимости I и II», «Оценка
земельных участков» (лицензиат).
В данной работе рынок недвижимости рассмотрен
сегментированно: рынок земельных участков
(сельскохозяйственного и несельскохозяйственного
назначения), рынок жилищной недвижимости, рынок
комерческой недвижимости и рынок промышленной
недвижимости.
Каждый сегмент рынка проанализирован с точки
зрения текущего состояния, обьема, удовлетворенного
спроса, предложения и средних цен предложения.
Расмотренны как первичные так и вторичные рынки.
Проанализированны структура и динамика каждого сегмента
и выевленны тенденции развития последних лет.
___________________5__________________
INTRODUCERE
Prezenta lucrare, cu aspect științifico-metodic,

reprezintă un studiiu asupra pieței imobiliare din municipiul
Chișinău. Lucrarea este destinată evaluatorilor bunurilor
imobile din Republica Moldova, studenților, masteranzilor și
doctoranzilor.
Lucrarea poate fi utilizată în calitate de material
didactic în cadrul disciplinelor predate la nivel de Masterat:
„Analiza pieței imobiliare”, precum și la cursul de licențiat:
„Bazele pieței imobiliare”, „Evaluarea imobilului I și II”,
„Evaluarea terenurilor”.
Lucrarea cuprinde descrierea pieței imobiliare
segmentată în: piața funciară (terenuri agricole și neagricole),
piața imobilului locativ, piața imobilului comercial și piața
imobilului industrial.
Fiecare segment de piață este examinat din punctul de
vedere al stării actuale, volumului, cererii satisfăcute, ofertei și
prețurilor medii de ofertă. Sunt examinate atât piața primară,
cât și cea secundară. Este analizată structura și dinamica
fiecărui segment de piață, sunt scoase în evidență tendințele
ultimilor ani.
___________________6__________________
REPUBLICA MOLDOVA
Moldova este situatã în partea de Sud-Est a Europei. La

Nord, Est și Sud ea se mărginește cu Ucraina, iar la Vest – cu
România. Ocupã o suprafață de 33,8 mii km2 (anexa 1).
Teritoriul Moldovei are o întindere de la Nord la Sud de 350
km, de la Vest la Est – 150 km. Relieful Moldovei este
prezentat prin dealuri și cîmpii, podișurile ocupînd mai ales
partea centrală a teritoriului. Altitudinile reliefului variază între
5 m (Giurgiulești) și 429 m (Bălănești).
Clima Moldovei este temperat-continentală, influențată
de masele de aer atlantic dinspre Vest, mediteraneene dinspre
Sud-Vest și continental-excesive dinspre Nord-Est.
Temperatura medie anuală a aerului constituie 8,4°-10,8°C.
Precipitațiile anuale scad în intensitate de la Nord-Vest la Sud-
Est respectiv de la 683 mm pînă la 367 mm. Cea mai mare
cantitate de precipitații cade în regiunea Codrilor.
Apele Moldovei fac parte din bazinul Mării Negre.
Principalele râuri sunt Nistrul și Prutul, care izvorăsc din
munții Carpați. Pe o porțiune mică, la Sud, Dunărea atinge
teritoriul Moldovei. Lacurile Moldovei sunt mici. Majoritatea
dintre ele se găsesc în luncile Prutului și Nistrului.
Pe teritoriul Moldovei, sub influența reliefului și a
elementelor pedoclimatice, predomină 2 tipuri de vegetație: de
pădure și de stepă. Pădurile de foioase sunt predominate de
speciile de stejar, fag, ulm, carpen. Vegetația de stepă s-a
păstrat doar pe alocuri în formă de terenuri aparte și fragmente
de asociații vegetale de stepă.
Fauna Moldovei este grupată în cinci biotipuri și este
reprezentată prin variate specii. Pădurile sunt populate de
___________________7__________________
mistreți, bursuci, cerbi, căprioare, diverse păsări și reptile. În

zonele de stepă sunt răspîndite rozătoarele. Fauna acvatică este
reprezentatã prin specii de somn, crap, plăticã. Resursele
naturale ale Moldovei sunt puțin variate. Principala bogăție
naturală este solul, reprezentat prin diverse tipuri de cernoziom.
Alte resurse naturale care se găsesc pe teritoriul Moldovei sunt
materialele de construcție: granit, calcar, argilă, gresie.
Figura 1. Republica Moldova - zonele climaterice
Teritoriul Republicii Moldova cuprinde trei zone

climaterice (fig.1) și trei zone seismice. Municipiul Chișinău se
află în zona climaterică II, zonele seismice 7 și 8 fapt care
determină cerințele tehnico-constructive ale construcțiilor
existente și potențiale.
___________________8__________________
1. MUNICIPIUL CHIȘINĂU
1.1 Date generale

Municipiul Chişinău, capitala Republicii Moldova, este
centrul politic, economic, ştiinţific, educaţional şi cultural al
republicii. Concentrând potenţial şi multe pârghii de influenţă
economică, Chişinăul joacă, pe plan naţional, rolul unui centru
urban strategic de creştere a competitivităţii economice şi de
dezvoltare a economiei naţionale în ansamblu. Statutul de
capitală conferă municipiului o forţă şi un dinamism de
dezvoltare superioare celorlalte unităţi administrativ-teritoriale.
Potenţialul economic şi financiar al Chişinăului derivă din
statutul de capitală, care presupune realizarea unei game largi
de funcţii politice, administrative, economice şi culturale ce
conferă municipiului un caracter unic şi distinct.
Municipiul Chişinău este unul din cele mai mari
aglomeraţii urbane din regiune. În perioada sovietică, oraşul a
cunoscut unul din cele mai înalte ritmuri de creştere a
populaţiei. Începând cu anul 2000, populaţia capitalei este în
descreştere, principalii factori fiind migrarea la munci peste
hotare sau la alt loc de trai. În 2005 se observă tendința de
migrare a populației din capitală în orășelele (cca.6,3%) și
comunele municipiului (cca.4,7%), tendință care se păstrează,
într-o proporție mai mică, până în prezent (fig.2).
___________________9__________________
Figura 2. Populația prezentă la începutul anului în municipiul

Chișinău (mii locuitori)
Având în anul 2012 o pondere de cca. 23% din

populaţia republicii, municipiul deţine peste 50% aproape la
toţi indicatorii principali. Municipiul asigură peste 45% din
PIB-ul naţional şi peste 60% din volumul total al impozitelor şi
taxelor încasate la bugetul consolidat, efectuează circa 80% din
importuri şi 60% din exporturi. Din totalul de întreprinderi
active, în care lucrează peste 50% din salariaţi, peste 70% sunt
din Chişinău. Astfel ponderea în totalul economiei naţionale
___________________10__________________
este suficient de mare, încât să putem afirma că aceasta

depinde, în mod hotărâtor, de economia capitalei.
Competitivitatea municipiului pe piaţa internă este net
superioară faţă de restul ţării.
Municipiul Chişinău ocupă o poziţie specială în ierarhia
localităţilor Republicii Moldova. Rolul capitalei în context
naţional este determinat de următorii factori: 1) amplasarea
geografică favorabilă atât pe teritoriul ţării, cât şi faţă de alte
capitale şi oraşe mari ale statelor europene învecinate; 2)
amplasarea municipiului la intersecţia diverselor tipuri de căi
de comunicaţii şi transport: rutiere, feroviare, aeriene, fluviale;
3) un potential uman cu premise reale pentru dezvoltarea
ulterioară; 4) condiţii pentru revitalizarea complexului
industrial şi reorientarea către tehnologiile moderne; 5) dotare
suficientă cu elemente ale infrastructurii socio-culturale de
nivel naţional; 6) cadre calificate în domeniul cercetărilor şi
ştiinţelor aplicative; 7) condiţii climaterice şi naturale
favorabile, existenţa unor obiecte de patrimoniu, necesare
pentru dezvoltarea turismului şi sectorului balnear; 8) relaţii
culturale tradiţionale cu alte oraşe din străinătate, predispoziţia
investitorilor autohtoni şi străini de a susţine iniţiativele locale.
Relevanţa municipiului Chişinău rezidă în funcţiile sale:
centru administrativ şi socio-economic în reţeaua naţională şi
regională de localităţi; capitală a unui stat suveran european, cu
toate atribuţiile respective, inclusiv diplomatice; nucleu al
zonei centrale din punctul de vedere al structurării regionale;
reşedinţă de municipiu, posibilităţi de relaţionare cu toate
localităţile componente.
___________________11__________________
1.1 TERITORIUL
Capitala Republicii Moldova, în conformitate cu datele
statistice europene, se află în ierarhia orașelor cu o populație
cuprinsă între 500.000 și 1.000.000 de locuitori.
Municipiul Chișinău este format din 19 unități
administrativ – teritoriale din care 7 orașe (Chișinau, Codru,
Cricova, Durlești, Sîngera, Vadul lui Vodă, Vatra) și 12
comune (Bacioi, Bubuieci, Budești, Ciorescu, Colonița,
Condrița, Cruzești, Ghidighici, Grătiești, Stăuceni, Tohatin,
Trușeni).
Teritoriul municipiului Chișinău are o suprafață totală
de 57164 ha din care 19054,34 ha în intravilan. Din punct de
vedere al raportului teren urban – teren rural, suprafețele
unităților administrativ – teritoriale indică pentru zonele urbane
o cifră totală de 26491 ha (din care 15025 ha în intravilan) și
pentru zonele rurale o suprafață totală de 30673 ha (din care
4027 ha în intravilan).
Suprafața administrativă a orașelor reprezintă 46% din
totalul suprafeței municipiului. Arealele cele mai întinse le are
orașul Chișinău, urmat de Sîngera iar cea mai restrânsă
suprafață o înregistrează orașul Cricova. În ceea ce privește
comunele, suprafețele cele mai mari sunt înregistrate la Băcioi
și Trușeni, iar cele mai reduse sunt consemnate la Condrița și
Ciorescu. O notă aparte privind teritoriul municipiului o
reprezintă „întovărășirile pomicole”, care au devenit zone
locuite, dar fără un statut administrativ.
___________________12__________________
Tabelul 1. Bilanțul teritoriului unităților administrativ-

teritoriale din cadrul municipiului Chișinău
Nr. Categoriile și deținătorii de terenuri Cantitatea, % din
crt. mii ha. total
1 2 3 4
1. Terenuri utilizate în agricultură 24,5 55,30
din care: terenuri agricole 23,5
cu includerea terenurilor arabile 17,2
păsuni 0,1
plantațtii multianuale 6,1
Inclusiv: livezi 2,6
vii 3,4
2. Terenuri proprietate publică a statului 3,9
3. Terenuri proprietate publică a unităților 1,2
administrativ-teritoriale
din care: întovărăsiri pomicole 1,2
4. Terenuri proprietate privată 19,4
din care: G.T. 14,4
Loturi pomicole 0,64
Grădini 4,1
5. Terenurile localităților 7,0 15,8
6. Terenuri proprietate pubică a statului 0,1
7. Terenuri proprietate pubică a UAT 2,7
din care: loturile caselor individuale 4,1
9. Terenurile (fondului) industriei și 1 2,3
transportului
10. Terenuri proprietate publică a statului 0,7
din care: drumuri 0,4
13. Terenuri cu funcții de protecție a naturii 0,01 0,02
din care: proprietate publică a statului 0,01
14. Terenurile fondului silvic 3,9 8,78
din care: proprietate publică a statului 3,9
15. Terenurile fondului apelor 1 2,3
16. Terenuri proprietate pubică a statului 1
___________________13__________________
(Continuarea tabelului 1)
1 2 3 4
18. Terenurile fondului de rezervă 6,9 15,5
19. Terenuri proprietate pubică a statului 0,04
inclusiv: parloagă 0,3
fanețe -
păsuni 3,04
21. Terenuri supuse proceselor geologice 0,4
periculoase
Total terenuri în limitele UAT 44,31 100
Spațiile cu funcții recreative în mun. Chișinău constituie

56,35 mii ha sau cca. 94 m.p. pentru un locuitor (tab.2).
Rezerva funciară a orașului care poate fi valorificată în
perspectivă este extrem de mică (fig.2), fapt care în mod direct
influențează piața imobiliară a mun. Chișinău limitând oferta în
raza orașului. Concomitent cu restricțiile fizice există și
restricții legale privind dezvoltarea centrului istoric al orașului
(tab.3), care de asemenea au un impact considerabil asupra
pieței imobiliare locale.
Tabelul 2. Spațiile cu funcțiuni recreative în mun.Chisinau

Nr. Tip Suprafața, ha m2 / locuitor
crt.
1. Total municipiu 56350 784,93
2. Terenurile fondului silvic 3866 53,85
3. Terenurile fondului apelor 1028 14,32
4. Spații verzi în orasul
1870 31,50
Chișinău
Total terenuri recreative 6764 94,22
___________________14__________________
Tabelul 3. Unele dintre cele mai importante străzi cu obiecte

de patrimoniu din or. Chisinau
Nr. Nr. Nr. scriptic Inclusiv % nr.
crt. Denumirea total de monument mon. /
străzii de case monumente e nationale nr. case
1. str. M.Eminescu 72 37 15 51,39
2. Str. M. 92 57 21 61,96
Cogălniceanu
3. Str. București 119 17 17 14.29
4. Str. Al-ru cel Bun 117 56 39 47,86
5. Str. Banulescu- 57 22 2 38,60
Bodoni
6. Str. N. Iorga 26 17 10 65,38
7. Str. Șciusev 165 78 14 47,27
8. Str. 31 August 146 44 5 30,14
1989
9. Str. Șt. cel Mare 199 23 13 11,56
10. Str. A. Mateevici 117 58 21 49,57
11. Str. V. Parcălab 71 34 6 47,89
12. Str. Columna 141 49 6 34,75
13. Str. S. Lazo 50 24 8 48,00
Total 4096 977 236 23,85
Sursa: Decizia primăriei or. Chișinău nr. 109/6366 din 18.08.1994
___________________15__________________
Figura 2. Rezerva funciară a oraşului Chişinău, care poate fi

valorificată în perspectivă (conform datelor Primăriei mun.
Chișinău la 14.10.2010)
___________________16__________________
2. PIAȚA IMOBILIARĂ
2.1 ETAPELE FORMĂRII

În dezvoltarea economică a Republicii Moldova din
1990 până în prezent se pot delimita următoarele 3 etape:
 Prima etapă (1990-1994)– perioada unei continue descreşteri
economice rezultate cu o scădere a PIB de circa 60%.
 A doua etapă (1995-1999) – scăderea depresivă – PIB a
scăzut încă cu 6%, care atinsese în anul 2000 starea de
aproximativ 34% faţă de anul 1990.
 A treia etapă (începând cu anul 2000) – perioada stabilizării
economice şi a unei creşteri economice moderate, care a
apărut în urma reformelor structurale promovate, ajutorului
din afara ţării şi datorită unui supraefort al unei mari părţi
din populaţia republicii. Acestei etape i-a fost caracteristică
o creştere continuă a PIB: de la 2,1% la 7,8% în perioada
2000-2008, o reducere de 6% în 2009 urmată de o creștere
de cca.7% anual în 2010 și 2011.
În perioada crizei economice nivelul vieţii populaţiei a
scăzut continuu şi Republica Moldova a devenit cea mai săracă
ţară din Europa. În anul 2000 salariul mediu acoperea doar 1/3
din coşul minim de consum. A avut loc o continuă
dezindustrializare economică: cota-parte a industriei în PIB a
scăzut de la 39% (în anul 1993) până la 16% în anul 2000. În
aceeaşi perioadă, în structura valorii adăugate a crescut nivelul
serviciilor până la 50%, iar nivelul gospodăriilor agricole s-a
micşorat de la 31% (în anul 1993) până la 25%.
Depăşirea crizei economice din Republica Moldova a
fost posibilă doar prin trecerea la economia de piaţă, întrucât
___________________17__________________
acest tip de economie este singurul care s-a impus în plan

istoric, printr-o înaltă eficienţă, viabilitatea sa fiind atestată de
nivelul economic al ţărilor avansate din lume.
Pentru a realiza acest obiectiv, se impunea o perioadă
de tranziţie pe parcursul căreia trebuia efectuată reforma
economică – un proces amplu şi complex de transformări
profunde şi structurale a întregului sistem economic. Latura
economică a reformei are ca principal obiectiv ajustarea
structurală a economiei şi edificarea unui nou mecanism de
funcţionare al economiei naţionale, care să se sprijine pe
proprietatea privată şi libera iniţiativă, conducând la instaurarea
economiei libere de piaţă şi reformarea cardinală a sectorului
public.
Transformările economice din Republica Moldova au
inclus următoarele direcţii de bază: 1) trecerea la o nouă
politică de asigurare a stabilităţii macroeconomice; 2) crearea
unui sector privat şi a unui mecanism efectiv de piaţă; 3)
reformarea sectorului public; 4) crearea unui sistem de
protecţie socială; 5) asigurarea unei integrări eficiente a
economiei naţionale în economia mondială.
O parte componentă a reformei economice din
Republica Moldova a fost și rămâne a fi procesul de
privatizare, care a demarat în 1991.
În primii cinci ani principalul obiectiv al privatizării a
fost efectuarea acesteia contra bonuri patrimoniale. Programul
adoptat pentru anii 1993-1994 includea privatizarea integrală
contra bonuri patrimoniale a 1555 de întreprinderi mari, medii
şi mici, privatizarea parţială contra bonuri patrimoniale a 20%
din 19 întreprinderi, vinderea a 37 construcţii nefinalizate. De
___________________18__________________
fapt, însă, au fost privatizate 372 de întreprinderi mari şi medii

şi 265 de întreprinderi complexe patrimoniale unice. Contra
mijloace băneşti au fost vândute 18 construcţii nefinalizate, în
valoare de 4,95 mln. lei. În această perioadă, s-au privatizat
102000 de apartamente, ceea ce a constituit 46% din fondul de
locuinţe de stat.
În anii 1995–1996 au fost privatizate, total sau parţial,
2235 de întreprinderi aflate în proprietatea statului, inclusiv
1139 de întreprinderi mari şi mijlocii. Aproximativ 3,1 mln. de
titulari ai bonurilor patrimoniale (90%) au participat la
privatizare; 2/3 din ei şi-au investit bonurile prin intermediul
Fondurilor de Investiţii şi Companiilor Fiduciare, iar 1/3 -
direct prin intermediul centrelor de colectare a cererilor
publice. Mai mult de jumătate din totalul activelor comerciale,
aflate în proprietatea statului, au fost transferate în sectorul
privat: 80% din industria uşoară, 90% din industria
prelucrătoare şi aproape 100% din ramura comerţului şi a
sectorului de deservire.
Ulterior, în 1997–1998 procesul de privatizare a derulat
prin utilizarea diferitelor metode: licitaţii publice deschise cu
strigare, inclusiv „licitaţia olandeză" (licitaţii la care preţul este
redus până la limita acceptată de ofertant); concursuri
comerciale şi internaţionale (astfel, au fost înstrăinate
aproximativ 77 de întreprinderi, inclusiv 3 reţele de distribuire
a energiei, o companie de producere a cimentului, fabrici de
producere a încălţămintei, de prelucrare a pielii etc.); negocieri
directe; vânzarea acţiunilor aflate în proprietatea statului la
Bursa de Valori a Moldovei. În total în această perioadă au fost
___________________19__________________
supuse privatizării 1041 de întreprinderi aflate în proprietatea

statului.
Aceeași modalitate de privatizare s-a menținut și în
perioada anilor 1999 –2006. În anii 1999-2000 s-au privatizat:
prin concursuri investiţionale 66 întreprinderi; prin concursuri
comerciale - 4 întreprinderi; prin licitaţii - 135 de întreprinderi;
prin Bursa de Valori au fost vândute acţiunile statului din 200
S.A.; terenuri aferente - 1549; construcţii nefinalizate - 2; la un
preţ simbolic de un leu -1. În perioada 2001-2005 patrimoniul
public a fost privatizat prin: concursuri investiţionale,
comerciale şi negocieri directe - 26 de întreprinderi; prin
licitaţii „cu strigare şi cu reducere” - 56 de unităţi; prin Bursa
de Valori a Moldovei - 74 de unităţi.
Anume procesul de privatizare a pus bazele creării
pieței imobiliare în Republica Moldova.
Conform Codului Civil al Republicii Moldova (art.
288), la categoria de bunuri imobile se raportau terenurile,
porțiunile de subsol, obiectele acvatice separate, plantățiile
prinse de rădăcini, clădirile, construcțiile și orice alte
lucrări legate solid de pământ, precum și tot ceea ce, în
mod natural sau artificial, este încorporat durabil în acesta,
adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se
cauza prejudicii considerabile destinației lor.
Actual, conform datelor oficiale, numărul bunurilor
imobiliare din ţară se caracterizează prin următoarele cifre:
 apartamente (locuinţe) în toate localităţile Republicii
Moldova – peste 330 de mii;
 case de locuit individuale în oraşe – cca. 125 de mii;
 case de locuit în localităţile rurale – cca. 900 de mii;
___________________20__________________
 proprietăţi industriale şi comerciale – peste 50 de mii;

 loturi de pămînt în asociaţii pomi-legumicole–cca.115 mii;
 garaje – cca. 120 de mii.
2.2 DEZVOLTAREA
Piața imobiliară din Republica Moldova s-a creat și
dezvoltat pe parcursul ultimilor 20 ani. Cele mai înalte ritmuri
de dezvoltare a marcat piața imobilului locativ, urmată de piața
terenurilor și a imobilului comercial. Cel mai lent se dezvoltă
piața imobilului industrial.
Pe parcursul ultimilor ani înregistrarea obligatorie a
tranzacțiilor permite monitorizarea pieței imobiliare. ÎS
„Cadastru” efectuează atât înregistrarea primară a bunurilor
imobile, cât și orice tranzacție ulterioară. În ultimii ani
înregistrările s-au efectuat în mod uniform, numărul acestora
variind în limitele de 8% (fig.3). Cele mai multe înregistrări ale
bunurilor imobile din ultimii cinci ani au fost în anul 2011 (377
789), iar cele mai puține în 2010 (343 310). Fluctuația lunară a
numărului înregistrărilor nu diferă considerabil pe parcursul
ultimilor ani (fig. 4).
Figura 3. Numărul bunurilor imobile înregistrate anual de

către ÎS „Cadastru”
___________________21__________________
Figura 4. Numărul bunurilor imobile înregistrate lunar de către

ÎS „Cadastru”
În totalitatea înregistrărilor tranzacțiile cu bunuri

imobile reprezintă cca. 74%. Numărul tranzacțiilor încheiate
(vânzare-cumpărare, moștenire, donații, schimb) indică
reducerea considerabilă a activității pe piața imobiliară în 2010
(fig.5) cu modificarea ulterioară a structurii tranzacțiilor
încheiate (fig. 6).
Figura 5. Numărul tranzacțiilor înregistrate în R.Moldova
___________________22__________________
Figura 6. Structura tranzacțiilor imobiliare înregistrate
Dacă în 2009 tranzacțiilor de vânzare – cumpărare le

revine peste 50% din numărul total al tranzacțiilor încheiate,
apoi în perioda 2010 – 2013 cota acestora scade constant (41%
în 2010, 39,2% în 2011, 38,6% în 2012 și 37,9% în cinci luni
ale anului 2013).
Piața imobiliară din municipiul Chișinău se deosebește
de cea republicană atât prin dinamică, cât și prin structură.
Numărul minim de tranzacții în mun. Chișinău a fost înregistrat
în 2009, cu un an anticipând situația pe țară. În structura
tranzacțiilor ponderea contractelor de vânzare-cumpărare este
în creștere. Dacă în 2009 tranzacțiile de vânzare-cumpărare au
constituit 38% din numărul total de tranzacții încheiate în mun.
Chișinău, apoi în 2010 acestea au constituit 41,5%, în 2011 –
45,5%, iar în 2012 – 47,4%. (fig.7).
În primele cinci luni ale anului 2013 tranzacțiilor de
vînzare – cumpărare le revine doar 30,7% pe republică și cca.
25% în mun. Chișinău, fluctuația lunară fiind în limitele a 3%
(tab.4).
___________________23__________________
Figura 7. Structura tranzacțiilor cu bunuri imobile în

municipiul Chișinău
Tranzacțiilor de moștenire le revine cca. 25% pe

republică (fig.8) și doar cca. 16% în mun. Chișinău (fig.9), iar
tranzacțiilor de donație/schimb le revine cca. 16,6% pe
republică și doar cca. 9,5% în muun. Chișinău. Un număr
considerabil de înregistrări revine contractelor de ipotecă, care
în mun. Chișinău constituie cca. 20,5% din totalul tranzacțiilor
imobiliare. Tranzacțiile privind locațiunea sunt mult mai puține
deoarece înregistrării obligatorii sunt supuse doar contractele
de lungă durată, pe când majoritatea proprietarilor încheie
contracte de locațiune pentru un an calendaristic.
Pe parcursul ultimilor ani s-a conturat componenta
sezonieră a tranzacțiilor pe piața imobiliară. Perioada cu
activitate sporită cuprinde lunile septembie – decembrie,
februarie și iunie (fig.10). Abaterea în lunile cu activitate
redusă față de periaoda activă a anului constituie în mediu pe
parcursul ultimilor cinci ani cca.10,4%. Majoritatea
tranzacțiilor de vânzare–cumpărare, de asemenea, sunt
___________________24__________________
încheiate în perioada septembrie – decembrie cu o scurtă

activizare în perioada de primăvară (fig. 11).
Tabelul 4. Structura tranzacților înregistrate în 2013, %

Tipul Regiu ianu febru
tranzacției nea arie arie martie aprilie mai Total
vînzare - RM 32,19 31,04 30,21 29,33 30,94 30,70
cumpărare Chișinău 36,14 34,88 34,40 36,75 32,39 34,98
RM 29,49 24,66 24,69 23,91 23,57 25,27
moștenire Chișinău 17,53 17,48 14,96 14,50 14,34 15,70
donație / RM 14,91 18,56 18,23 16,60 14,77 16,62
schimb Chișinău 9,64 11,11 9,38 8,33 9,19 9,47
RM 9,74 11,52 10,44 10,49 11,09 10,64
altele Chișinău 16,74 17,72 18,20 16,88 17,45 17,38
RM 7,12 6,89 7,11 7,14 8,80 7,38
ipotecă Chișinău 17,50 16,61 21,70 21,46 24,72 20,47
RM 6,55 7,34 9,31 12,54 10,83 9,39
locațiune Chișinău 2,46 2,19 1,36 2,07 1,92 2,00
Figura 8. Structura tranzacțiilor înregistrate în R.Moldova pe

parcursul anului 2013 (cinci luni)
___________________25__________________
Figura 9. Structura tranzacțiilor înregistrate în municipiul

Chișinău pe parcursul anului 2013 (cinci luni)
Figura 10. Numărul tranzacțiilor imobiliare încheiate în

R.Moldova
Figura 11. Numărul tranzacțiilor de vânzare – cumpărare în

R.Moldova
___________________26__________________
În ultimii ani se observă tendința de diminuare a

tranzacțiilor de vânzare - cumpărare cu concomitenta majorare
a numărului ipotecilor. În primele cinci luni ale anului curent
numărul ipotecilor față de aceeași perioadă a anului precedent a
crescut cu 35,3%, pe când tranzacțiile de vânzare-cumpărare s-
au majorat doar cu 2,9% (tab.5).
Tabelul 5. Modificarea numărului tranzacțiilor

înregistrate în R.Moldova față de perioada respectivă a anului
precedent, %
Tipul
tranzacțiilor 2009 2010 2011 2012 2013 (5 luni)
Tranzacții
imobiliare 108,04 87,15 110,99 99,71 108,44
Vânzare -
cumpărare 125,80 71,14 105,99 98,17 102,91
Ipoteci 70,58 131,06 116,08 106,36 135,27
Pe parcursul ultimilor patru ani (2010-2013) numărul

contractelor de ipotecă a crescut în mediu anual cu 22%.
Majoritatea ipotecilor sunt contractate la începutul anului
(februarie-martie) și la finele anului (decembrie) cu o mică
activizare pe parcursul lunii iunie (fig.12).
Pe piața municipiului Chișinău diferențierea respectivă
este mult mai vagă. Pe parcursul anilor 2010-2012 sporul
mediu anual al numărului contractelor de ipotecă constituie
25,2%, iar cel al contractelor de vânzare-cumpărare – 24,2%
(fig. 13).
Examinând structura tranzacțiilor în funcție de tipul
imobilului (fig.14, fig.16), observăm că cota majoritară
absolută în republică o dețin terenurile agricole (64% – 70% în
___________________27__________________
ultimii cinci ani), urmate de apartamente (10,4% - 13,05%),

case de locuit individuale (10% - 12%), terenuri neagricole
(6,6% - 8,4%).
Figura 12. Numărul ipotecilor înregistrate în R.Moldova
Figura 13. Numărul ipotecilor înregistrate în mun. Chișinău
Figura 14. Structura tranzacțiilor imobiliare înregistrate în

R.Moldova în funcție de tipul imobilului
___________________28__________________
Figura 15. Structura tranzacțiilor imobiliare înregistrate în

mun. Chișinău în funcție de tipul imobilului
În municipiul Chișinău tabloul pieței imobiliare diferă

de cel general pe republică (fig.15, fig.17). Obiectul de bază al
tranzacțiilor imobiliare înregistrate în mun. Chișinău îl
constituie imobilele locative față de terenurile agricole, care
reprezintă obiectul principal al tranzacțiilor în republică.
Figura 16. Tranzacții imobiliare înregistrate în primele cinci

luni ale a.2013 în R.Moldova
___________________29__________________
Figura 17. Tranzacții imobiliare înregistrate în primele cinci

luni ale a.2013 în municipiul Chișinău
Structura respectivă în mun.Chișinău se păstrează pe

parcursul ultimilor cinci ani, fapt care permite aprecierea
principalelor segmente ale pieței imobiliare și a ponderii
acestora:
1. Piața imobilului locativ tipizat (apartamente) – 56%
2. Piața terenurilor neagricole – 20%
3. Piața caselor individuale – 11%
4. Piața terenurilor agricole – 6%
5. Piața spațiilor comerciale – 4%
Specificul dezvoltății economice a mun.Chișinău a
influențat și dezvoltarea segmentelor pieței imobiliare din
punct de vedere teritorial. Astfel, în capitală zonele valorice
(fig.18) s-au conturat în baza structurii administrative existente
(tab.6). În orășele și comune diferențierea valorică se observă
în dependență de amplasarea în centrul, sau la periferia
localității, fie în zonele destinate noilor construcții.
___________________30__________________
Tabelul 6. Zonele valorice în mun. Chișinău

Sectorul administrativ Zona valorică
Centru
Centru, Telecentru, Schinoasa
Ciocana
Ciocana, Otovasca
Botanica Botanica de Jos, Botanica,
Aeroport
Buiucani
Buiucani, Buiucanii Noi, Sculeanca
Rîșcani Rîșcani, Rîșcanii de Jos, Poșta
Veche, Albișoara
Figura 18. Zonele valorice ale or. Chișinău
___________________31__________________
3. PIAȚA FUNCIARĂ
3.1. STRUCTURA TERENURILOR ÎN

REPUBLICA MOLDOVA
În Republica Moldova majoritatea terenurilor, cca.
55,6%, se află în proprietate privată. În proprietatea publică a
unităților administrativ–teritoriale se află 21,3% din suprafața
terenurilor și 23,1% se află în proprietatea publică a statului
(tab.7).
Tabelul 7 . Suprafața terenurilor Republicii Moldova la

01.01.2011
Din care
Suprafaţa incluse în
Categoria terenurilor în fondul ariilor
totală, ha
intravilan protejate de
stat
1 2 3 4
Terenuri cu destinaţie
agricolă 2 008 695,48 4 733,19 427,68
Terenuri din intravilanul
localităţilor 312 100,22 286 957,23 231,63
Terenuri destinate
industriei, transportului,
telecomunicaţiilor şi cu
alte destinaţii speciale 58 861,94 10 936,95 289,59
Terenuri destinate
protecţiei naturii, ocrotirii
sănătăţii, activităţii
recreative, terenuri cu
valoare istorico-culturală,
terenuri ale zonelor
suburbane şi ale zonelor
verzi 4 171,98 878,32 694,55
___________________32__________________
1 2 3 4
Terenuri ale fondului silvic 446 747,97 1 299,92 53 117,92
Terenuri ale fondului
apelor 87 308,59 1 058,83 282,83
Terenuri ale fondului de
rezervă 466 739,37 9 061,54 2 778,62
TOTAL TERENURI 3 384 625,55 314 925,99 57 822,82
Terenuri proprietate
publică a statului 781 897,42 55 280,29 53 005,58
publică a unităţilor
administrativ-teritoriale 721 027,86 88 950,06 4 524,82
privată 1 881 700,26 170 695,63 292,42
Din punct de vedere al modului de utilizare, 59,3% din

suprafața țării sunt terenuri cu destinație agricolă, 13,8% sunt
incluse în fondul de rezervă, 13,2% aparțin fondului silvic,
9,2% din terenuri se află în intravilanul localităților, 2,6% sunt
ocupate de bazine acvatice și doar 1,7% dunt destinate
industriei, transportului, telecomunicațiilor și altor destinații
speciale, iar 0,1% sunt terenuri destinate protecției naturii,
ocrotirii sănătății, activităţilor recreative, terenuri cu valoare
istorico-culturală, terenuri ale zonelor suburbane şi ale zonelor
verzi (fig.19).
___________________33__________________
Figura 19. Structura terenurilor în Republica Moldova
___________________34__________________
3.2. TERENURI AGRICOLE
3.2.1. EXPLUATAȚIILE AGRICOLE UTILIZATE

În Republica Moldova 61,4% din suprafața agricolă
utilizată (SAU) este utilizată de exploatațiile agricole cu
personalitate juridică (tab.8). SAU medie/exploatație agricolă
cu personalitate juridică este de 391,27 hectare. Din aceasta,
aproximativ 55% din suprafața agricolă totală este utilizată de
Societățile cu Răspundere Limitată cu o SAU
medie/exploatație de 388,01 hectare. Aproximativ 28% din
SAU este utilizată de „Alte tipuri de exploatații”, cu o SAU
medie/exploatație de 340,95 hectare. Cooperativele agricole
utilizează 12% din SAU, cu o SAU medie pe exploatație de
712,8 hectare. Restul SAU este utilizată de Societățile pe
acțiuni (4%) cu o SAU medie /exploatație de 455,38 hectare şi
de Întreprinderile de stat (1%) cu o SAU medie /exploatație de
192,34 hectare.
SAU medie/exploatație agricolă fără personalitate
juridică este de 0,89 hectare.
Tabelul 8. Exploatații agricole

din care:
Număr Loturi de pe
Suprafața Terenuri in
Regiuni exploata lingă casă şi
totală,ha camp, ha
ții gradini, ha
1 2 3 4 5
Total exploatații agricole
R. Moldova 902214 2243540,02 1926771,59 316768,43
Mun. Chişinău 32098 27018,81 20689,97 6328,84
Nord 310241 793248,91 683975,40 109273,51
Centru 357997 707549,01 581471,30 126077,71
___________________35__________________
1 2 3 4 5
Sud 160920 564064,83 503787,06 60277,71
UTA Gagauzia 40958 151658,46 136847,86 14810,60
Exploatații agricole cu personalitate juridică
R. Moldova 3446 1272666,01 1272581,85 84,16
Mun. Chisinau 100 12607,95 12607,55 0,40
Nord 1156 520125,67 520110,07 15,60
Centru 1310 296974,15 296906,39 67.76
Sud 683 330162,25 330161,85 0,40
UTA Gagauzia 197 112795,99 112795,99 -
Exploatații agricole fără personalitate juridică
R. Moldova 898768 970874,01 654189,74 316684,27
Mun. Chişinău 31998 14410,86 8082,42 6328,44
Nord 309085 273123,24 163865,33 109257,91
Centru 356687 410574,86 284564,91 126009,95
Sud 160237 233902,58 173625,21 60277,37
UTA Găgăuzia 40761 38862,47 24051,87 14810,60
Suprafaţa agricolă utilizată totală a ţării (SAU), care

se ridică la 1940135,56 hectare, reprezintă 86,5% din suprafața
totală a exploataţiilor (2243540,02 hectare), iar 13,5% a
suprafeţei totale este distribuită între Suprafaţă agricolă
neutilizată (11%) şi alte suprafeţe (2,5%), care cuprind
Suprafeţe împădurite (0,3%), Terenuri sub clădiri, construcţii,
curţi şi drumuri (1,8%) şi Alte terenuri (0,4%).
După principalele categorii de folosinţă ale SAU, la
nivel de ţară există următoarea structură:
 Terenul arabil acoperă cea mai mare parte a SAU (73%);
 Păşunile şi fînețele naturale acoperă 17% din SAU;
 Culturile permanente acoperă 10% din SAU.
___________________36__________________
În funcție de statutul juridic, pe cele două tipuri de

exploataţii se pot observa următoarele aspecte specifice:
 Pentru exploataţiile cu personalitate juridică ponderea
terenului arabil în total SAU este de 66%, iar pentru
exploataţiile agricole fără personalitate juridică - de
84%; în cifre absolute suprafaţa arabilă a exploatațiilor
cu personalitate juridică este mai mare cu aproape 25%
comparativ cu cele fără personalitate juridică.
 Atît în cifre absolute cît şi ca pondere pe tipuri de
gospodării, culturile permanente sunt cu preponderență
cultivate în cadrul exploataţiilor agricole fără
personalitate juridică.
 Păşunile şi fînețele naturale predomină în exploataţiile
agricole cu personalitate juridică (27% în total SAU) şi
sunt aproape absente în exploataţiile fără personalitate
juridică (0,2% în total SAU).
Din totalul Suprafeţei agricole neutilizate (248398,27
hectare) aproape 72% reprezintă teren arabil neutilizat
(abandonat, etc.), iar 28% reprezintă culturi permanente
abandonate (70064,14 ha), din care 51% vii, 48% livezi şi 1%
plantaţii de nuci.
În funcţie de statutul juridic al exploataţiilor, există
diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ponderea suprafeței
agricole neutilizate în suprafaţa totală aferentă fiecărui tip de
exploataţii, respectiv 4,5% în exploataţiile agricole cu
personalitate juridică și 19,7% în exploataţiile agricole fără
personalitate juridică.
___________________37__________________
Suprafaţa agricolă neutilizată este aproape egal

distribuită pe categorii de teren în cadrul fiecărui tip de
exploataţii, după cum urmează:
 Terenul arabil neutilizat reprezintă aproximativ 70% din
totalul suprafeţelor agricole neutilizate în ambele tipuri de
exploataţii.
 Culturile permanente abandonate reprezintă aproape 30%
din totalul suprafeţelor neutilizate în ambele tipuri de
exploataţii. De asemenea, în cadrul acestei categorii de
terenuri, distribuţia subcategoriilor de terenuri neutilizate
este aproape simetrică, şi anume:
o plantaţii de livezi – 45% în exploataţiile cu
personalitate juridică şi 48% în exploataţiile
individuale;
o plantaţii de nuci – 3% în exploataţiile cu
personalitate juridică şi 1% în exploataţii
individuale;
o plantații de vii – 52% în exploataţiile cu
personalitate juridică şi 51% în exploataţiile
individuale.
Structura suprafeţei însămînţate indică preferinţa
producătorilor agricoli pentru cultivarea Cerealelor boabe
(aproximativ 63% din totalul de teren arabil), urmate de Plante
tehnice (28,3% din totalul de teren arabil), Cartofi, legume şi
pepeni verzi şi galbeni (5,1% din totalul de teren arabil) şi
Plante furajere (3,6% din totalul de teren arabil).
Structura suprafeţei însămînţate diferă în funcţie de
statutul juridic al exploataţiei. Chiar dacă per total ponderile în
___________________38__________________
terenul arabil sunt similare (peste 93%), următoarele aspecte

pot fi subliniate:
 În ambele tipuri de exploataţii, suprafaţa cultivată cu
cereale este aproape egală în cifre absolute, dar cu ponderi
mai mari în exploataţiile agricole fără personalitate juridică
(70% în total suprafaţă cultivată) în comparaţie cu
exploataţiile cu personalitate juridică (57%).
 Suprafaţa cultivată cu plante industriale are o pondere de
peste două ori mai mare în total suprafaţă însămînţată în
cazul exploataţiilor cu personalitate juridică (38,9%) în
comparaţie cu exploataţiile agricole fără personalitate
juridică (15,4%); în cifre absolute, suprafeţele cultivate de
exploataţiile agricole cu personalitate juridică sunt aproape
de trei ori mai mari comparativ cu cele fără personalitate
juridică (283474,02 ha, faţă de 93002,30 ha în exploataţiile
agricole fără personalitate juridică).
 Suprafeţele de teren arabil în repaus sunt de 2 ori mai mari
în exploataţiile agricole cu personalitate juridică.
 Legumele sunt cultivate preponderent de exploataţiile
agricole fără personalitate juridică (56292,93 ha, respectiv
9% din totalul suprafeţei cultivate) comparativ cu entităţile
juridice (11460,40 ha, respectiv 2% din totalul suprafeţei
cultivate de acestea).
 Suprafaţa aferentă culturilor furajere este de două ori mai
mare în exploataţiile agricole fără personalitate juridică
(32391,05ha) faţă de exploataţiile cu personalitate juridică
(respectiv 15641,55 ha).
43% din SAU este cultivată cu cereale.
Suprafaţa totală însămînţată acoperă 94% din terenul arabil.
___________________39__________________
Terenul arabil în repaus (neînsămînțat, ogor negru, etc.)

reprezintă 6% din suprafața totală de teren arabil.
3.2.2 OFERTA ÎN MUNICIPIUL CHIȘINĂU

Precum s-a menționat anterior, segmentul de piață a
terenurilor agricole în mun.Chișinău este de cca.8 ori mai mic
față de piața imobilului locativ tip (apartamente).
În 2011 terenurile agricole în municipiul Chişinău au
fost propuse spre vânzare la 18 000 – 20 000 euro/ha, iar în
republică oferta medie a constituit 8 000 – 9 000 euro/ha.
În vara 2013 cele mai multe obiecte expuse pe piața
mun.Chișinău sunt amplasate în or. Durlești (21% din
totalitatea ofertelor în municipiu), urmată de comunele
Stăuceni (14%) și Bubuieci (12%). Un număr egal de oferte
(12% din total fiecare) au fost observate în comunele Trușeni,
Grătiești și or. Sângera (fig.20).
Suprafața medie a loturilor expuse pe piață constituie
cca. 75 ari, prețul mediu de ofertă al unui ar constituie 430
euro. Prețurile de ofertă variază considerabil atât în funcție de
localitate, cât și în funcție de suprafața lotului (tab.9).
În orașul Chișinău suprafețele agricole sunt restrînse și
puține ca număr. Pe piață în iunie-iulie 2013 sunt expuse doar
11 oferte. Loturile expuse pe piață sunt amplasate la periferia
sectoarelor Centru, Botanica, Ciocana și Buiucani. Suprafața
terenurilor variază între 30 și 600 ari. Prețul de ofertă variază
între 55 și 200 euro pentru un ar.
___________________40__________________
Figura 20. Structura ofertei terenurilor agricole în mun.

Chișinău în perioada iunie-iulie 2013
Tabelul 9. Oferta terenurilor agricole în mun. Chișinău

iunie-iulie 2013
Localitatea Suprafața, ari Prețul de ofertă, euro/ar
min. max min. max
1 2 3 4 5
Băcioi 13 200 250 1000
Bubuieci 15 450 47 500
Budești 32 500 39 174
Ciorescu 12 650 40 300
Colonița 48 218 20 438
Cruzești 12 342 150 250
Ghidighici 13 60 75 615
Grătiești 9 110 200 760
___________________41__________________
(Continuarea tabeluui 9)
1 2 3 4 5
Stăuceni 10 234 69 1000
Trușeni 20 71 56 914
or. Durlești 5 130 50 1000
or. Sângera 6 883 44 502
or. Vadul
lui Vodă 6 117 34 858
or. Vatra 25 150 45 800
3.3 TERENURI DESTINATE CONSTRUCȚIILOR
3.2.1 OFERTA ÎN MUN. CHIȘINĂU

Piața terenurilor pentru construcții din capitală în
ultimii ani se află în stagnare (cererea s-a redus cu cca.15%
(fig.21), oferta a crescut cu cca.25%), concomitent prețurile
ofertei lent se măresc (fig.22). Având în vedere mărimea mică
a rezervei funciare (fig.2), segmentul de piață respectiv este
reprezentat preponderent de loturi amplasate în cartierele
locative și loturi destinate imobilelor comerciale (amplasate pe
marginea arterelor de transport principale).
În perioada 2010-2011 s-a observat o fluctuație
sezonieră considerabilă a prețurilor, până la 48%. După care,
în 2012 – 2013 devierea lunară a prețurilor de ofertă s-a limitat
la 1-3%. În 2010 creşterea medie a preţurilor a constituit 14%
(de la 14 696 euro/ar la 16715 euro /ar), preţul maxim fiind
atins în luna mai – 16 723 euro/ar.
___________________42__________________
Figura 21. Numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a

terenurilor înregistrate în R.Moldova și mun. Chișinău
Figura 22. Prețurile medii de ofertă a terenurilor pentru

construcții în or. Chișinău (2010 – 2013), euro/ar
Cele mai prestigioase zone pentru construcția caselor

individuale sunt regiunea parcului Valea Morilor şi între str.
Neaga şi Belinski din sectorul Buiucani. În aceste zone
preţurile au variat între 20 000 - 25 000 euro/ar.
În alte zone ale oraşului cu o densitate mare a caselor
individuale preţul de ofertă la terenurile destinate construcţiilor
___________________43__________________
în mediu a constituit: zona Sculeni – 10000 euro/ar; sectorul

Buiucani în regiunea uzinei “Alfa” – 10000-12000 euro/ar;
zona Schinoasa – 5000-7000 euro/ar; în regiunea Universităţii
Agrare – 5000-8000 euro/ar; zona Botanica de Jos – 8000-
10000 euro/ar; regiunea noului centru comercial “Megapolis
Mall” sectorul Ciocana – 8000-10000 euro/ar; în regiunea
Universităţii Tehnice sectorul Râșcani – 12000-15000 euro/ar.
În 2011 preţul mediu de ofertă a constituit 15 907
euro/ar, cu 5,27% mai mult decât în a. 2010. Cele mai multe
oferte au fost în sectoarele Rîşcani şi Buiucani ale capitalei.
Cele mai mari preţuri la terenuri pentru construcţii din
or. Chişinău s-au întâlnit în sectorul Ciocana str. I. Vieru, un ar
s-a propus spre vânzare cu 110 000 euro, în sectorul Centru pe
bd. Ştefan cel Mare arul se propunea spre vânzare cu 82 000
euro, iar pe str. Bucureşti 90 000 euro/ar. Aceste oferte sunt
considerte de excepție, unice datorită amplasării reuşite.
În 2012 preţul mediu de ofertă a crescut cu 8,6 %
constituind 17400 euro/ar. Cele mai multe oferte au fost
observate în sectoarele Buiucani şi Telecentru ale capitalei.
În perioada iunie-iulie 2013 pe piața or. Chișinău au
fost expuse loturi cu suprafața între 5,5 – 15 ari. Prețul unui ar
variază de la 828 euro până la 24 mii euro/ar în funcție de
amplasare și utilizarea potențială (tab.10).
Anterior a fost menționat fenomenul de migrare a
populaţiei din oraş în suburbii datorat epuizării loturilor de
pământ libere. Cererea pentru aceste terenuri este în creștere în
ultimii ani. Însă odată cu aprofundarea crizei economice şi
politice, în localităţile municipiului Chişinău s-a observat o
___________________44__________________
diminuare a preţurilor de ofertă la terenurile pentru construcţii.

În 2010 această reducere a atins 58%.
Tabelul 10. Prețul mediu de ofertă al unui ar de treren în

Chișinău pentru construcţii comerciale (6 luni 2013)
Nr. Sectorul Preț mediu al 1 ar, euro
1 Botanica 10 000
2 Buiucani 9 000
3 Rişcani 11 000
4 Ciocana 10 000
5 Centru 30 000
6 Bd. Stefan cel Mare 50 000
7 Municipiu 3 500
În 2012 preţurile medii de ofertă la terenurile pentru

construcţii amplasate în municipiul Chişinău au constituit 2400
euro/ar, iar la terenurile din republică de aproape 2 ori mai
puțin - 1250 euro/ar.
În perioada iunie-iulie 2013 în municipiul Chișinău au
fost expuse spre vînzare loturi pentru construcții cu suprafața
între 4 – 13 ari. Prețul unui ar variază de la 700 euro pentru un
ar până la 5 500 euro/ar în funcție de amplasare (fig. 23). Prețul
mediu de ofertă constituie cca. 2300 euro/ar.
Din 2010 în mun. Chișinău au fost reluate licitațiile
funciare (anexa 2). Până la finele anului 2013 s-au desfășurat 9
licitații cu strigare. În 2010 au fost vândute 21 terenuri
destinate construcțiilor, în 2011 – 15 loturi, în 2012 – 6 loturi,
iar în 2013 au fost comercializate 22 loturi (fără rezultatele
ultimei licitații din 20.12.2013 care nu au fost încă publicate).
___________________45__________________
Figura 23. Prețul mediu de ofertă al unui ar de teren pentru

construcții în mun. Chișinău (iunie-iulie 2013), euro/ar
Tabelul 11. Rezultatele licitațiilor funciare, preț mediu, euro/ar

Anul 2010 2011 2012 2013
Nivel min max min max min max min max
1 2 3 4 5 6 7 8 9
teren destinat imobilului locativ (1,88 ari – 6,00 ari)
Botanica 7 341 7 738 4 149 4 979 2 459
Buiucani 18 973 5 187
Centru 2 948 14 385 37 317 5 705 47 540
Ciocana 2 578 3 466
Rîșcani 4 619 9 009 5 220 8 462
teren destinat construcției blocurilor locative (11,75 ari – 20,67 ari)
Botanica 20 975
Buiucani 11 277 19 099
Ciocana 9 414 10 162
teren destinat construcțiilor comerciale, sociale, oficiilor
Botanica 8 291 4 463 26 213
Buiucani 8 769 26 717
Centru 7 151 60 492
Ciocana 2 666 25 385 5 404
Rîșcani 4 782 7 921 3 048 5 088 23 044
___________________46__________________

1 2 3 4 5 6 7 8 9
teren destinat construcțiilor industriale, depozitelor, deservirii imobilelor
existente
Botanica 9 232
Centru 3 798 5 977
Ciocana 8 684 5 404 14 261
Rîșcani 2 295 2 517
Comparând prețurile medii ale ofertei cu cele

determinate în cadrul licitațiilor se observă o diferență de
cca.20% în 2010, de cca.30% în 2011 și de 25% în 20131.
4. PIAȚA IMOBILULUI REZIDENȚIAL
4.1 FONDUL LOCATIV

Fondul locativ al Republicii Moldova la finele anului
2012 a constituit 80 163,4 mii m.p. Localităţilor urbane le
revin 31 077,5 mii m.p. sau 38,7% din volumul total al
fondului locativ, localităţilor rurale – respectiv 49 085,9 mii
m.p. sau 61,3%. Gradul de asigurare a populaţiei cu spaţiu
locativ pe un locuitor, în medie pe ţară, a constituit 22,4 m.p.,
în localităţile urbane – 20,8 m.p., rurale – 23,6 m.p.
La 1 ianuarie 2012 fondul locativ al Republicii
Moldova a cuprins 1315,3 mii apartamente, din care în
localităţi urbane 768,2 mii unităţi, în localităţi rurale – 547,1
mii unităţi. Din volumul total al apartamentelor existente
10,5% revin apartamentelor cu o cameră, 32,3% – cu două
1
Pentru anul 2012 sunt insuficiente tranzacții în cadrul licitației
___________________47__________________
camere, 36,2% – cu trei camere, 21% – cu patru şi mai multe

camere.
Fondul locativ al municipiului Chișinău la finele anului
2012 a constituit 17 337,1 mii m.p. Localităţilor urbane le
revin 15 447,1 mii m.p. sau 89% din volumul total al fondului
locativ, localităţilor rurale – respectiv 1 890 mii m.p. ceea ce
constituie 11% (fig.24). Suprafața locuibilă constituie
10 813,5m.p., inclusiv 9 687,1m.p. în localitățile urbane și
1 126,4 m.p. în localitățile rurale.
Figura 24. Fondul locativ al mun. Chișinău
Figura 25. Darea în exploatare a caselor de locuit în 2011, mii

metri pătrați
___________________48__________________
Fondul locativ al municipiului Chișinău constituie 21,6%

din totalul fondului locativ al Republicii Moldova. Din
totalitatea locuințelor noi date în exploatare în ultimii cinci ani
municipiului Chișinău îi revin 74%-79%.
Dezvoltarea fondului locativ într-o măsură mai mare în
localitățile rurale față de cele urbane (tab.12) denotă tendința
de migrare a populației spre zonele ecologice, din apartamente
la case individuale amplasate în cadrul municipiului, însă în
afara razei orașului Chișinău.
În ultimii ani se observă schimbări în preferințele
populației. Piața primară permite a urmări principalele:
 Sporirea suprafeței medii a apartamentelor construite -
de la 99,6 m.p. în 2008 până la 113,5 m.p. în 2011, în special
din contul mijloacelor proprii ale populației - de la 139,2 m.p.
în 2008 pînă la 154,8 m.p. în 2011 (fig. 26).
 În construcția de locuințe actualmente este preferată
cărămida și piatra (blocuri din calcar), urmat de materiale
netradiționale, moderne (fig. 27).
Tabelul 12. Fondul locativ al municipiului Chișinău

Indicatori 2009 2010 2011 2012
Mun. Chisinau, suprafața mii
m.p. 16192,2 16621,5 17088,7 17337,1
Față de anul precedent, % 102,65 102,81 101,45
Localitati urbane, suprafața
mii m.p. 14455,9 14844 15247,8 15447,1
Localitati rurale, suprafața
mii m.p. 1736,3 1777,4 1840,9 1890
___________________49__________________
Figura 26. Suprafața medie a apartamentelor construite, m.p.
Figura 27. Repartizarea caselor de locuit după materialele

pereților în 2011
Figura 28. Repartizarea caselor de locuit după numărul de

camere
___________________50__________________
 Se modifică structura apartamentelor în funcție de numărul

camerelor. Dacă în 2008 majoritatea apartamentelor (34%)
erau cu trei camere, apoi în 2011 majoritatea (33,1%) sunt
cu două camere (fig. 28).
Cele menționate permit a evidenția caracteristicile

ofertei moderne standard ale imobilului locativ tipizat în
Republica Moldova:
Apartament cu două sau trei odăi în clădire cu multe
nivele (6, 7, 8, 10 sau 15) construită din piatră și
cărămidă.
___________________51__________________
4.2 IMOBIL LOCATIV TIP (APARTAMENTE)
4.2.1 PIAȚA PRIMARĂ

În ultimii zece ani prețurile producătorilor în construcție
au crescut de 3 ori, ultimilor cinci ani revenindu-le doar un
spor de cca.44% (fig.29), în construcția de locuințe prețurile
au crescut de 2,67 ori pe parcursul ultimilor zece ani (fig.30).
Figura 29. Modificarea prețurilor producătorilor în construcții
Pe parcursul ultimilor ani situaţia pe piaţa

apartamentelor nu a suferit schimbări esenţiale. Majoritatea
apartamentelor propuse la vânzare au fost în variantă
„albă/gri”. Ele necesită cheltuieli suplimentare pentru
efectuarea lucrărilor de finisare. Riscurile la procurarea
apartamentelor în blocurile nefinisate sunt mari. Din această
cauză o parte din potenţialii cumpărători s-au reorientat spre
piaţa secundară.
___________________52__________________
Figura 30. Dinamica prețurilor pentru lucrările de construcție

și montaj a locuințelor
Conform analizei pieţei primare a bunurilor imobile

preţurile de ofertă la apartamente în 2010 variază de la 650
până la 1200 euro/m.p., în dependenţă de gradul de finisare şi
amplasare a blocului. Cele mai mari preţuri de ofertă au fost
înregistrate în centrul oraşului, ele încep să crească de la 850
euro/m.p. Cele mai multe vânzări au avut loc în casele deja
date în exploatare.
În anul 2011 au fost date în exploatare 40 blocuri
locative, cu 3828 apartamente. Din aceste blocuri 14 au fost
construite în sect. Râşcani, 9 în sect. Botanica, cîte 6 în
sectoarele Centru şi Buiucani şi 5 blocuri locative au fost
construite în sectorul Ciocana al capitalei.
Pe parcursul anului 2012 au fost date în exploatare 25
blocuri locative în or. Chişinău, respectiv 11 blocuri sunt
situate în sectorul Buiucani, 7 în sect. Râşcani, 4 în sect. Centru
şi 3 în sect. Botanica al capitalei. Fondul locativ s-a majorat cu
1787 apartamente.
___________________53__________________
În prima jumătate a anului 2013 oferta apartamentelor

noi este localizată preponderent în sectorul Botanica (27%),
Buiucani (26%) și Ciocana (22%) (fig. 31).
Figura 31. Structura teritorială a ofertei apartamentelor în or.

Chișinău, 2013
Prețurile medii de ofertă ale unui metru pătrat al

apartamentelor amplasate în mun. Chișinău oscilează de la 413
în suburbie până la 843 euro în secorul Centru al capitalei
(fig.32). Cele mai mici prețuri în raza orașului sunt solicitate în
sectorul Telecentru (550 euro/m.p.), iar cele mai mari prețuri
din suburbie – în or. Codru (583 euro/m.p.).
Examinând prețurile de ofertă în blocurile noi a fost
observată o diferențiere majoră a acestora în cadrul aceluiași
sector, de la 18 la 41% în raza orașului Chișinău (tab.13).
Analiza detaliată ulterioară n-a permis evidențierea unor factori
determinanți. Nu influențează data dării în exploatare, puțin
influențează nivelul la care este amplasat apartamentul (în
special în procesul negocierilor).
Apartamentele noi sunt oferite în blocuri de la la 5 la
17 nivele.
___________________54__________________
Figura 32. Prețurile medii de ofertă în 2013, profil teritorial,

euro/m.p.
O altă categorie de apartamente oferite pe piața primară

sunt cele de tip mansardă. Astfel de apartamente sunt amplasate
la nivelul 6 sau 7 al clădirilor construite anterior. Majoritatea
ofertelor se află în sectorul Botanica (41%). În sectoarele
Rășcani și Buiucani numărul ofertelor nu diferă considerabil -
21% și respectiv 19%. Cele mai puține oferte sunt localizare în
zona Telecentru – 3% din numărul total al ofertelor expuse pe
piață în prima jumătate a anului 2013 (fig. 33).
Prețurile de ofertă în sectorul Centru variază de la 520 la
575 euro/m.p., în sectorul Botanica - de la 420 până la 725
euro/m.p., în sectorul Buiucani – de la 395 până la 820
euro/m.p., în sectorul Ciocana – de la 535 până la 860 euro/m.p.,
în sectorul Râșcani - de la 550 până la 635 euro/m.p. (fig.34).
___________________55__________________
Tabelul 13. Oferta apartamentelor în blocuri locative noi

în 2013
Prețul de ofertă, Numărul de
euro/m.p. Abaterea,
Amplasarea nivele în
%
min max blocul locativ
Ciocana 530 700 32 11, 14, 17
7, 10, 14, 15,
Botanica 580 820 41
16
6, 8, 9, 10, 12,
Buiucani 610 730 20
13, 14, 15
Centru 700 930 33 7, 9, 14
Telecentru 550 550 0 5, 13
Râșcani 660 780 18 5, 10, 12, 14
Poșta veche 500 625 25 13, 16
or. Codru 570 600 5 10
or. Durlești 400 420 5 9
Figura 33. Structura ofertei apartamentelor tip mansardă,

2013, sem. I
___________________56__________________
Figura 34. Limitele prețurilor de ofertă pentru apartamentele

tip mansardă, or. Chișinău, profil teritorial, euro/m.p.
Prețurile medii pentru apartamente la mansardă nu

diferă considerabil față de apartamenetele amplasate în blocuri
noi, în unele sectoare le depășesc (fig.35), fapt care nu sporește
cointeresarea populației, cererea fiind redusă.
Figura 35. Prețurile medii de ofertă pentru apartamente

amplasate la mansardă și în blocuri noi, 2013, euro/m.p.
___________________57__________________
4.2.2 PIAȚA SECUNDARĂ

Piața secundară a imobilului locativ tip cuprinde
apartamentele fondului locativ existent expuse la vânzare. Din
punct de vedere arhitectural și constructiv fondul locativ tip se
împarte în clădiri planificare nouă și planificare veche:
 Planificate nouă cuprinde seriile
o Seria 143
o Seria Bălți
o Seria Cahul
o Seria MC și MC 2
o Seria MCB (Varnița)
o Seria 102
o Seria 135
o Seria cehă
o Planificare individuală
 Planificare veche este de tip
o „stalinist”
o „hrușciovist”
o „brejnevist”
În anul 2010 pe piaţa imobilului rezidenţial s-a observat
o reducere a cererii şi micșorarea de cca.6% a preţurilor la
apartamente, de la 900 euro/m.p. la 850 euro/m.p. În această
perioadă preţurile de ofertă la apartamentele amplasate în
sectorul Centru nu s-au modificat considerabil, scăderea a
constituit doar cca.5 % (de la 1015 euro/m.p. la 969 euro/m.p.).
În sectorul Botanica preţurile de ofertă au crescut
nesemnificativ, cu cca.2%, fiind în limitele 884 euro/m.p - 900
euro/m.p. În sectorul Râşcani s-a observat cea mai mare
creştere a preţurilor, constituind 7%. În celelalte sectoare,
___________________58__________________
Ciocana şi Telecentru, dimpotrivă preţurile s-au redus cu cca.

4% în comparaţie cu începutul anului. În sectorul Buiucani
preţurile de ofertă au rămas constante, constituind 830
euro/m.p. (fig.36).
Pe parcursul anului 2011 preţurile ofertei pentru
bunurile imobile locative s-au modificat considerabil de la o
lună la alta. Preţul mediu de ofertă pentru apartamente în a.
2011 constituia 853 euro/m.p., cu 1,5% mai mic faţă de anul
2010.
În anul 2011 ca şi în anii precedenţi s-au observat
următoarele tendințe:
 menţinerea unei cereri mai ridicate la apartamentele cu
suprafaţa cca. 50-60 m.p.;
 creşterea termenului de expunere pe piață a
apartamentelor. Dacă în anii până la criză apartamentele se
vindeau timp de o lună - două, în 2011 termenul cel puțin
s-a dublat (3-4 luni, uneori şi mai mult timp);
 menţinerea nivelului preţului (până la vânzarea bunului
imobil). Dacă în anii până la criză vânzătorii reduceau
preţurile la imobile ce erau expuse mai mult timp pe piaţă,
atunci acum acest lucru se întâmplă foarte rar, de ex. în
cazuri de vânzări forţate, ş.a.
În 2012 preţurile medii de ofertă a apartamentelor din
or.Chişinău au atins nivelul de 896 euro/m.p. pentru
apartamentele cu o cameră, 877 euro/m.p. – apartamentele cu 2
camere, 835 euro/m.p. – apartamentele cu 3 camere. Cel mai
mare preţ mediu de ofertă la apartamente în anul 2012 s-a
observat în iunie şi a constituit 893 euro/m.p., iar cel mai mic
preţ - în ianuarie şi a constituit 834 euro/m.p.
___________________59__________________
În prima jumătate a anului 2013 prețurile medii de

ofertă s-au modificat neesențial față de media anului 2012 (o
scădere în medie cu cca 2,2%).
Figura 36. Fluctuația prețurilor de ofertă medii pentru

apartamente amplasate în or. Chișinău, perioada 2010-2012,
euro/m.p.
Analizând dinamica preţurilor medii de ofertă în funcție

de amplasare, se observă că pe parcursul ultimilor ani cele mai
mari preţuri sunt la imobilele amplasate în sectorul Centru, iar
cele mai joase preţuri sunt în sectorul Ciocana și Telecentru
(fig. 37).
În perioada primăvară–vară 2013 pe piață au fost
expuse cca.500 apartamente, preponderent seriile: 143, MC,
102, planificare individuală, tip „hrușciovist” și „brejnevist”
(fig.38).
___________________60__________________
Figura 37. Fluctuația prețurilor medii de ofertă pe sectoare în

perioada 2010-2013, euro/m.p.
Figura 38. Oferta apartamentelor tip în or. Chișinău

conform planificării
Majoritatea apartamentelor sunt amplasate în sectorul

Botanica (31%), urmat de sectorul Ciocana (20%), Râșcani
(14%), Buiucani (13%), Centru (13%), Poșta Veche (5%) și
Telecentru (4%) (fig.39). Structura ofertei conform numărului
de camere este aproape uniformă: apartamente cu o cameră
___________________61__________________
sunt oferite cca. 30%, cu 2 camere – 25%, cu 3 camere – 26%

și, respectiv, cu 4 camere – 19% (fig. 40; Anexa 3, tab. A3.1.).
Majoritatea apartamentelor expuse la vânzare sunt amplasate în
clădiri cu 9-10 nivele (51%) și clădiri cu 5 nivele (35%)
(fig.41).
Figura 39. Oferta apartamentelor tip – profil teritorial
Figura 40. Oferta apartamentelor tip – numărul de camere
Figura 41. Oferta apartamentelor tip – numărul de nivele a

clădirii
___________________62__________________
Prețurile medii ale ofertei diferă pe sectoare în limitele

a 2 – 7% în funcție de numărul de odăi. În cazul apartamentelor
cu suprafață mică diferențierea prețurilor de ofertă pe sectoare
este minimă, cca.2%, cu cât numărul de odăi (respectiv
suprafața apartamentelor) crește cu atât mai mult, din punct de
vedere teritorial, diferă prețurile medii (fig.42).
Figura 42. Prețurile medii ale ofertei apartamentelor în or.

Chișinău pe sectoare și număr de camere, euro/m.p.
Prețurile maxime sunt atestate în sectorul Centru,

Telecentru, Buiucani, Ciocana, Botanica, Râșcani (fig.43).
Prețurile înalte în sectorul Poșta Veche reprezintă o excepție
cauzată de oferta preponderentă a apartamentelor cu suprafață
mare.
___________________63__________________
Figura 43. Prețurile medii ale ofertei apartamentelor în or.

Chișinău (mai – iulie 2013) – profil teritorial, euro/m.p.
Prețurile medii ale unui metru pătrat scad proporțional

măririi suprafeței apartamentului (în mediu cu 2,3% la fiecare
10 m.p.) până la limita de 100 m.p., după care prețul crește cu
cca. 2% la fiecare 45 m.p. (fig. 44; anexa 3, tab.A3.2.).
Figura 44. Prețurile de ofertă la un metru pătrat în funcție de

suprafața apartamentului
___________________64__________________
4.3 CASE INDIVIDUALE
4.3.1 PIAȚA SECUNDARĂ

Numărul caselor individuale cu 1-2 nivele a sporit
considerabil în ultimii ani de la 0,3% în 2008 pînă la 48,4% în
2011 (fig. 45).
Figura 45. Repartizarea caselor de locuit după

numărul de etaje
Casele individuale de locuit sunt extrem de variate. Cei

mai răspândiţi parametri ai unei case moderne sunt: suprafaţa
totală de 250-300 m.p. şi terenul de 600 m.p.
În 2010 pe piaţă a existat o insuficienţă a caselor cu
suprafeţe mai mici de 200 m.p. S-a observat tendinţa de
diminuare a preţurilor de ofertă aproximativ cu 14%, care a
durat până toamna. Începând cu luna octombrie s-a înregistrat o
mică creştere a preţurilor de la 880 euro/m.p. la 940 euro/m.p.
(fig.46).
Criza economică a afectat cel mai mult piaţa caselor
individuale de locuit din sectorul Centru, unde preţurile s-au
micşorat cu 23%. În sectorul Botanica şi Râşcani se observă o
___________________65__________________
oscilație neînsemnată a preţurilor faţă de începutul anului,

creşterea constituind 8% şi 3%. În sectoarele Ciocana şi
Telecentru preţurile s-au micşorat cu aproximativ 20%. În
sectorul Buiucani se observă o creştere spre sfârşitul anului cu
7 % (fig.47).
Figura 46. Fluctuația prețurilor medii de ofertă pentru case

individuale în or. Chișinău în perioada 2010-2013, euro/m.p.
Pe parcursul anului 2011 s-a înregistrat o fluctuație a

preţurilor de cca.13%. Preţul mediu de ofertă pentru casele
individuale de locuit constituia 934 euro/m.p., cu 1,4% mai mic
faţă de a.2010.
În 2012 preţurile au rămas la același nivel, media ofertei
variind cu cca. 1% față de anul precedent. Prețul mediu de
ofertă pentru casele individuale de locuit din or. Chişinău
constituia 945 euro/m.p.
Cel mai mare preţ mediu de ofertă s-a observat în
decembrie – 1003 euro/m.p. Cel mai mic preţ de ofertă mediu
pentru case individuale de locuit s-a atestat în ianuarie şi
___________________66__________________
constituia 877 euro/m.p. Preţurile anului 2012 au crescut în

comparaţie anul precedent cu cca. 1,2 %
Analizând dinamica preţurilor medii de ofertă pe
sectoare, se observă că cele mai mari preţuri sunt la imobilele
amplasate în sectorul Centru al oraşului Chişinău, iar cele mai
mici preţuri sunt în sectorul Ciocana (fig.47).
Figura 47. Fluctuația prețurilor medii de ofertă pe sectoare în

În iunie-iulie 2013 pe piața orașului Chișinău au fost

expuse 155 case individuale. Majotitatea sunt amplasate în
sectorul Centru (49%), urmat de sectorul Buiucani (20%),
Botanica (16%), Râșcani (12%) și Ciocana cu doar 3% (fig.48).
___________________67__________________
Figura 48. Oferta caselor individuale în or. Chișinău în iunie-

iulie 2013, profil teritorial
Tebelul 14. Ofertele caselor individuale expuse pe piață în

perioada iunie-iulie 2013
Prețul mediu S Numărul ofertelor
de ofertă, mediu,
Amplasarea euro/m.p. m.p. 1 nivel 2 nivele 3 nivele
Centru 931 173 17 8 13
Telecentru 878 262 5 16 16
Botanica 879 184 10 8 7
Râșcani 988 240 1 3 5
Poșta Veche 906 114 8 1 1
Buiucani 928 196 12 8 11
Ciocana 938 170 2 1 2
Prețurile medii ale ofertei diferă atît în funcție de

sectorul administrativ, cît și în cadrul aceluiași sector pe zone
valorice (tab.14). Cele mai mari prețuri medii sunt atestate în
sectorul Rășcani, cele mai mici - în zona Telecentru. Suprafața
medie a caselor individuale pe sectoare variază de la 114 m.p.
până la 240 m.p. (fig. 49). În proporție egală sunt expuse la
___________________68__________________
vînzare case cu unul și trei nivele. Cu 18% mai puține sunt

casele cu două nivele (fig.50).
Figura 49. Suprafața medie a caselor individuale expuse pe

piață în iunie-iulie 2013, profil teritorial, m.p.
Figura 50. Numărul caselor individuale expuse pe piață în

iunie-iulie 2013 după numărul de nivele în profil teritorial
___________________69__________________
4.4 CHIRIE
Piața chiriei imobilului rezidențial tip este un segment

de piață dezvoltat, care reacționează prompt la orice schimbări
economico-sociale. Ca regulă, oferta este repartizată uniform
pe sectoarele orașului Chișinău. În perioada iunie-iulie 2013 în
structura ofertei se evidențiază sectorul Centru cu 36% din
oferte, cele mai puține fiind observate în sectorul Ciocana -
11% (fig.51). Cele mai multe oferte revin apartamentelor cu 3
camere 43%, urmate de garsoniere cu 23% (apartamente cu 1
camere). Sunt propuse spre închiriere odăi separate, când
chiriașul locuiește cu proprietarul în același apartament –
cca.13% din ofertă (fig. 52).
Figura 51. Structura teritorială a ofertei de chirie a

apartamentelor în or. Chișinău, iunie-iulie 2013
Plata pentru chirie diferă considerabil în funcție de

amplasare, numărul de camere și suprafața închiriată. Cele mai
mari prețuri medii pentru chirie sunt solicitate în sectorul
Râșcani și Centru, iar cele mai mici - în sectorul Ciocana, zona
Petricani (fig. 53).
___________________70__________________
Figura 52. Structura ofertei în funcție de numărul de camere a

apartamentului, or. Chișinău
Figura 53. Chiria medie pe sectoare, euro/lună
Plata lunară medie pentru chiria apartamentelor cu una

și două camere diferă neesențial, pentru apartamentele cu 2
camere fiind cu cca.7% mai mică. Acest fapt se explică prin
diferențele considerabile a cheltuielilor de întreținere (plata
serviciilor comunale), care sunt pe seama chiriașilor.
Apartamentele mari în mediu sunt închiriate cu 470 euro/lună
(fig.54), însă în funcție de amplasare și dotări se ajunge și la
1400 euro lunar.
___________________71__________________
Figura 54. Chiria medie în or. Chișinău în funcție de numărul

de camere a apartamentului, euro/lună
În funcție de suprafața apartamentului chiria variază

considerabil. Astfel, pentru garsoniere diferența de cca. 15 m.p.
conduce la sporirea plății pentru chirie cu cca. 38% (fig.55).
Pentru apartamentele cu trei camere, amplasate în sectorul
Centru cu suprafața de până la 100 m.p., diferența de 30 m.p.
modifică plata pentru chirie cu 50%. Pentru apartamentele cu o
suprafață mai mare de 100 m.p. plata pentru chirie variază cu
cca. 31% (fig.56). În sectorul Râșcani se observă aceeași
situație pentru apartamentele cu suprafața de pînă la 100 m.p.,
însă chiria apartamentelor cu suprafețe mai mari crește în
medie cu cca.73%.
___________________72__________________
Figura 55. Chiria apartamentelor cu 1 camere în sectorul

Botanica în funcție de suprafață, euro/lună
Figura 56. Chiria apartamentelor cu 3 camere în sectorul

Centru și Râșcani în funcție de suprafață, euro/lună
În municipiu piața chiriei este puțin dezvoltată.

Majoritatea ofertelor concentrându-se la periferia capitalei în
zone cu infrastructură dezvoltată, în special în or. Codru și
com. Stăuceni. Plata chiriei variază între 31 euro/lună în
comune pînă la 200 euro lunar în orașe (fig.57).
___________________73__________________
Figura 57. Mărimea chiriei imobilului locativ în localitățile

mun. Chișinău, euro/lună
5. PIAȚA IMOBILULUI COMERCIAL
5.1 DIMENSIUNI ȘI STRUCTURĂ

Pe parcursul ultimilor cinci ani piața imobilului
comercial se află în dezvoltare continuă. Numărul unităților de
comerț în municipiul Chișinău aproape s-a dublat, de la 3760 la
începutul anului 2009 s-a ajuns la 7298 la începutul anului
2013. Preponderent a sporit numărul magazinelor, gheretelor și
chioșcurilor (fig.58). Concomitent s-a mărit și suprafața
comercială cu cca.70%, de la 307 856 m.p. la începutul anului
2009 până la 521 314 m.p. la începutul anului 2013 (fig.59).
___________________74__________________
Figura 58. Numărul unităților comerciale, anii 2009-2013 în

mun. Chișinău
Figura 59. Suprafața comercială a unităților de comerț

amplasate în mun.Chișinău, la începutul anului 2013, m.p.
În 2013 din numărul total al unităților comerciale 38%

sunt magazine, 28% gherete și chioșcuri, 16% buticuri, 8%
farmacii, 7% stații de alimentare cu petrol și 3% pavilioane
(fig.60). Magazinele ocupă o suprafață de 406 878 m.p. ceea ce
reprezintă 88% dun suprafața comercială totală. 6% din
suprafețele comerciale aparțin farmaciilor, 4% buticurilor și
2% pavilioanelor (fig. 61).
___________________75__________________
Figura 60. Structura unităților comerciale în mun.Chișinău la

începutul anului 2013
Figura 61. Structura suprafeței comerciale în mun. Chișinău la

începutul anului 2013
Suprafețele comerciale dețin prioritate și în construcțiile

noi. Astfel în 2011 din totalitatea clădirilor cu destinație
nerezidențială, date în folosință, 16,1% aparțin celor cu
destinație comercială (fig.62).
___________________76__________________
Figura 62. Structura clădirilor cu destinaţie nerezidenţială date

în folosinţă în 2011
În anul 2011 în orașul Chișinău au fost date în exploatare

40 blocuri locative, în care pe lângă apartamente au fost
propuse pe piață și 4897 m.p. spaţii comerciale. Iar pe
parcursul a 11 luni ale anului 2012, fiind date în exploatare 25
blocuri locative, suprafețele comerciale s-au majorat cu 2530
m.p.
5.2 TRANZACȚII
Numărul tranzacțiilor cu imobile comerciale în
municipiul Chișinău după o scădere de cca.10% față de 2008,
în perioada 2009-2011 a crescut cu cca.53%. După care, în
2012, numărul tranzacțiilor înregistrate s-a redus cu cca.22%
(fig.63). Cota majoritară pe parcursul ultimilor cinci ani o dețin
tranzacțiile de vânzare-cumpărare, de la 49% pînă la 64% (fig.
64).
___________________77__________________
Figura 63. Dinamica tranzacțiilor cu imobile comerciale în

municipiul Chișinău în perioada 2008 - 2012
Figura 64. Structura tranzacțiilor cu imobile comerciale în

municipiul Chișinău în perioada 2008 – 2012
Numărul tranzacțiilor înregistrate în orașul Chișinău

este net superior celor înregistrate în raza municipiului (fig.65),
concomitent observându-se sporul tranzacțiilor cu imobile
comerciale amplasate în afara orașului (de cca. 2,5 ori mai
multe în 2011 față de anul precedent). În raza orașului numărul
tranzacțiilor în perioada 2008-2011 a crescut în mediu cu 4%,
iar în municipiu în aceeași perioadă tranzacțiile s-au majorat în
mediu cu 65% (fig.66).
___________________78__________________
Figura 65. Numărul tranzacțiilor cu imobile comerciale în oraș

și municipiul Chișinău în perioada 2008-2011
Structura tranzacțiilor examinată în dinamică, la fel,

diferă în oraș față de municipiu. Dacă în perimetrul orașului
majoritatea tranzacțiilor sunt de gen vânzare-cumpărare
(fig.67), apoi în raza municipiului majoritatea revine altor
tipuri de tranzacții și celor gen donație și schimb (fig. 68).
Figura 66. Ponderea tranzacțiilor cu imobile comerciale în

oraș și municipiul Chișinău în perioada 2008-2011
___________________79__________________

orașul Chișinău

În perioada 2008-2011 numărul ipotecilor înregistrate a

crescut în mediu anual cu cca.20%, iar în 2012 s-a redus cu
cca.21% față de anul precedent (fig. 69). Majoritatea obiectelor
ipotecii sunt amplasate în oraș și doar 4,2%-7,5% (în funcție de
perioadă) sunt amplasate în municipiu (fig. 70).
___________________80__________________
Figura 69. Numărul ipotecilor imobilului comercial în

Figura 70. Divizarea teritorială a ipotecilor imobilului

comercial
În perioada 2008-2011 numărul contractelor de

locațiune înregistrate a crescut în mediu anual cu cca.3%. Cel
mai mare număr de contracte, 255, au fost înregistrate în 2009
(fig.71). Majoritatea obiectelor ipotecii sunt amplasate în oraș
și doar 2,4%-7,8% (în funcție de perioadă) sunt amplasate în
municipiu (fig. 72).
___________________81__________________
Figura 71. Numărul contractelor de locațiune a imobilului

comercial înregistrate în municipiul Chișinău
Figura 72. Divizarea teritorială a contractelor de locațiune a

imobilului comercial înregistrate în municipiul Chișinău
5.3 OFERTE
5.3.1 VÂNZARE-CUMPĂRARE
Pe parcursul ultimilor ani fluctuația prețurilor de ofertă
penru oficii în capitală s-a micșorat de la 32% în 2010, până la
cca.4% în perioada 2011-2013 (fig.73).
În 2010 preţurile de ofertă a oficiilor în oraşul Chişinău
au fost în scădere continuă. Cele mai mari preţuri au fost
înregistrate în perioada de primăvară - vară (1115 -1105
___________________82__________________
euro/m.p.). Spre finele anului preţurile de ofertă s-au redus

esenţial (cu 45%), ajungând la nivelul de 800 -775 euro/m.p.
Volumul spaţiilor vacante a scăzut considerabil. Au fost
solicitate încăperile mici de 50-100 m.p. şi apartamentele de la
parterul clădirilor locative, cu perspectiva schimbării statutului
lor și asigurării unei intrări separate.
Figura 73. Fluctuația prețurilor medii de ofertă pentru oficii în

Pe parcursul anului 2011 preţurile pentru oficiile din or.

Chişinău au avut o dinamică pozitivă. Spre finele anului preţul
mediu de ofertă pentru oficii a atins nivelul de 900-970
euro/m.p. Cele mai multe oferte au fost cu suprafaţa de până la
100 m.p., amplasate în blocuri locative, unde apartamentele au
fost scoase din fondul locuibil şi trecute în cel nelocuibil.
Pe parcursul anului 2012 preţurile de ofertă pentru oficii
în or. Chişinău s-au micşorat de la 970 euro/m.p. în luna
ianuarie la 874 euro/m.p. în luna decembrie. Preţul mediu de
ofertă la oficii în a. 2012 a constituit 898 euro/m.p., în
comparație cu anul 2011, care a fost în scădere cu cca.1,3 %.
___________________83__________________
Preţurile medii de ofertă pentru oficiile amplasate în

municipiu au constituit 510 euro/m.p., iar în ţară - 250
euro/m.p. În anul 2012 a continuat vânzarea blocurilor
administrative din raioanele republicii ce au fost expuse pe
piață anul precedent, preţurile de ofertă fiind între 100 și 300
euro/m.p.
În prima jumătate a anului 2013 preţurile medii de ofertă
pentru oficii sunt în creştere cu 3% față de aceeași perioadă a
anului precedent, astfel preţul mediu de ofertă constituie 939
euro/m.p.
Preţurile de ofertă în mare parte depind de suprafaţă şi
amplasarea bunului imobil.
Pe parcursul ultimilor ani fluctuația prețurilor de ofertă
pentru spații comerciale în capitală s-a micșorat de la cca.80%
pe parcursul anului 2011, până la cca.4% în perioada 2012-
2013 (fig.74).
Dinamica preţurilor de ofertă la imobilul comercial în
prima jumătate a anului 2010 a înregistrat o tendinţă negativă.
Desigur, reducerea vânzărilor, mărirea şomajului şi micşorarea
puterii de cumpărare a populaţiei au condus la micşorarea
preţurilor la imobilele comerciale. În comparaţie cu anul
precedent preţurile de ofertă au scăzut cu aproximativ 30-50%
în funcţie de tipul de imobil comercial. Preţul unui m.p.la
imobilele comerciale din Chişinău pentru perioada octombrie-
decembrie constituie 900-1200 euro/m.p. Foarte activ este
segmentul magazinelor alimentare mici de lângă case, în
interiorul cartierelor rezidenţiale. Criza a demonstrat
stabilitatea lor înaltă. Preţul imobilului comercial destinat
___________________84__________________
vânzărilor de pe străzile periferice constituie 700-1000

euro/m.p.
Figura 74. Fluctuația prețurilor de ofertă pentru spații

comerciale în perioada 2011-2013, euro/m.p.
Pe parcursul anului 2011 preţurile la bunurile imobile

comerciale din or. Chişinău au avut o dinamică pozitivă. Spre
finele anului 2011 preţul mediu de ofertă pentru spaţiile
comerciale constituia circa 1100 euro/m.p. Cea mai variată
gamă de oferte sunt la imobilele comerciale cu suprafeţele între
200-400 m.p. Comparativ cu a. 2010 preţurile medii de ofertă
pe parcursul a. 2011 au fost constante.
Preţurile medii de ofertă la spaţiile comerciale
amplasate în municipiu au constituit cca. 500 euro/m.p., iar în
ţară - de la 200 la 300 euro/m.p.
Pe parcursul anului 2012 preţurile pentru bunurile
imobile comerciale din or. Chişinău s-au menţinut la același
nivel, cca. 1009 euro/m.p. În comparație cu a. 2011 preţurile au
crescut cu cca. 2,2 %.
În prima jumătate a anului 2013 preţurile medii de
ofertă pentru spaţiile comerciale amplasate în or. Chişinău
___________________85__________________
constituie 978 euro/m.p. în scădere cu 4% față de aceeaşi

perioadă a anului precedent.
Privind preţurile medii de ofertă a bunurilor imobile
comerciale. amplasate în municipiu, se observă o scădere faţă
de începutul anului, respectiv preţul mediu de ofertă constituie
433 euro/m.p.
Analiza teritorială a ofertei imobilelor cu destinatie
comercială în 2013 (fig.75) a permis evidențierea zonelor cu
cele mai multe oferte: Centru - 40%, Botanica - 20%, Râscani -
17%, Ciocana -12%, Buiucani -11%.
Figura 75. Structura teritorială a ofertei imobilelor comerciale

în or. Chișinău, în perioada 2013 sem.I
Din punct de vedere al utilizării potențiale (tab.15), în

sectorul Centru cca.71% din oferte revin oficiilor, 20%
spațiilor comerciale și cca. 9% încăperilor destinate
alimentației publice. În sectorul Botanica oficiile reprezintă
50% din numărul ofertelor, 37,5% sunt spații comerciale și
12,5% revin cateringului. În sectorul Râșcani oferta oficiilor
reprezintă cca. 47% din numărul total al ofertelor imobilelor
comerciale, spațiilor cu destinație comercială le revine 30%, iar
___________________86__________________
celor destinate alimentației publice - cca. 23%. În sectorul

Buiucani oficiile și spațiile comerciale au o pondere aproape
egală, 41% și respectiv 47%, alimentației publice revenindu-i
cca.12%. Doar în sectorul Ciocana majoritatea ofertelor sunt
spații comerciale 63%, oficii – cca. 26% și spații destinate
alimentației publice cca.11% (fig.76 ).
Tabelul 15. Structura ofertei imobilului cu destinație

comercială în funcție de amplasare și utilizare, %
Spații Alimentația
Amplasarea Oficii comerciale publică
Centru 70,67 20,00 9,33
Botanica 50,00 37,50 12,50
Buiucani 41,18 47,06 11,76
Ciocana 26,32 63,16 10,53
Râșcani 46,67 30,00 23,33
Figura 76. Structura tehnologică a ofertei spațiilor comerciale

în or. Chișinău, 2013 sem.I
Analizând obiectele comerciale oferite pe piață din

punct de vedere al suprafeței totale expuse, s-a constatat că
61% din suprafața imobilelor comerciale revine oficiilor, 28%
___________________87__________________
spațiilor comerciale și 11% - spațiilor destinate alimentației

publice (fig.77). În profil teritorial suprafața maximă (fig.78 ):
 destinată oficiilor este oferită în sectorul Centru (zona
administrativă a municipiului), urmată de sectoarele
Râșcani, Buiucani, Botanica și Ciocana.
 destinată spațiilor pentru comerț se află în sectorul Ciocana,
urmată de sectoarele Centru, Râșcani, Botanica, Buiucani.
 destinată alimentației publice se află în sectorul Râșcani,
urmată de sectoarele Centru, Botanica, Buiucani, Ciocana.
Suprafața medie a unui obiect destinat oficiilor
constituie 294 m.p., un obiect destinat activității comerciale în
mediu este de 230 m.p., iar cel destinat alimentației publice -
237 m.p. (fig.79).
Figura 77. Structura suprafeței totale a imobilului comercial

oferită spre vânzare în Chișinău, 2013 sem.I
Figura 78. Suprafața medie a unui obiect cu destinație

comercială expus pe piață în or.Chișinău, 2013, sem.I, m.p.
___________________88__________________
Figura 79. Structura suprafețelor comerciale oferite spre

vânzare în or. Chișinău, în funcție de sector, 2013, sem I
Bunurile imobile destinate oficiilor au fost analizate din

punct de vedere al autonomiei. S-a constatat că majoritatea
obiectelor expuse pe piață sunt încorporate, cca.68% (fig.80).
În sectorul Centru sunt încorporate 59% din oficii, în sectorul
Botanică - 94%, Râșcani - 79%, Buiucani - 71%, în sectorul
Ciocana - 60% (fig. 81).
Figura 80. Divizarea spațiilor destinate oficiilor în or.

Chișinău, în funcție de autonomie, 2013, sem.I
___________________89__________________
Figura 81. Numărul ofertelor de suprafețe destinate oficiilor în

or. Chișinău, în funcție de autonomie și amplasare
Majoritatea ofertelor expuse pe piață, cca. 67%

reprezintă încăperi amenajate, în stare foarte bună (fig.82). Un
număr mare de oferte, cca. 24%, sunt propuse în clădiri noi,
însă în varianta nefinisată „gri” sau „albă” (în funcție de etapa
de finisare a pereților). Iar cca.7% din birourile oferite necesită
reparație capitală.
În majoritate birourile, cca. 80% din numărul total
expuse pe piață în primăvara anului 2013, (fig. 83) sunt
amplasate la parter sau etajul 1.
Figura 82. Structura ofertei spațiilor destinate oficiilor în

funcție de amplasare și starea fizică
___________________90__________________
Figura 83. Structura ofertei spațiilor destinate oficiilor în

funcție de amplasarea pe verticală (nivelul în clădire)
Examinând oferta clădirilor destinate integral oficiilor,

s-a constatat că sunt propuse spre vânzare clădiri cu unu și
două nivele doar în sectorul Centru. Preponderent pe piață sunt
expuse clădiri cu trei și patru etaje cca.63% (fig.84 ).
Prețurile medii de ofertă pentru oficii oscilează de la
410 euro/m.p. în zona Poșta Veche până la 894 euro/m.p. în
sectorul Centru (fig.85). Cele mai mari prețuri, 2250 euro/m.p.,
au fost solicitate în sectorul Centru, strada Tighina, pentru o
clădire separată de 400 m.p. destinată oficiilor.
Figura 84. Distribuția clădirilor destinate oficiilor expuse pe

piață în primăvara anului 2013 în profil teritorial
___________________91__________________
Figura 85. Prețurile medii de ofertă a spațiilor pentru oficii în

or. Chișinău, profil teritorial, 2013, sem I
Prețurile medii de ofertă pentru spații comerciale

oscilează de la 497 euro/m.p. în sectorul Buiucani până la
1002 euro/m.p. în sectorul Centru (fig.86). Cele mai mari
prețuri au fost solicitate în sectorul Centru, strada Vasile
Alexandri, 2743 euro/m.p. pentru o clădire de 80 m.p. și strada
Tighina, 1998 euro/m.p. pentru o clădire de 400 m.p.
Figura 86. Prețurile medii de ofertă pentru spații comerciale

în or. Chișinău, profil teritorial, 2013, sem.I, euro/m.p.
___________________92__________________
5.3.2 CHIRIE
Chiria spațiilor comerciale depinde de tipul clădirii. Pe
piața mun. Chișinău ofertele pot fi divizate în două categorii:
spații în incinta clădirilor moderne specializate și spații în
clădiri vechi replanificate (sau modernizate).
În ultima perioadă chiria s-a diminuat considerabil. Spre
exemplu:
în centrul comercial Le Roi în 2008 chiria lunară a variat
între 24 și 28 euro pe metru pătrat, iar începând cu anul
2009 arenda unui metru pătrat s-a înregistrat între 18 și 22
euro.
în office-centru Kentford în 2008 chiria a ajuns la 16 euro
pe metru pătrat, din anul 2009 și până în prezent a scăzut
cu 20% până la 12 euro. Gradul de ocupare a centrului a
scăzut la 82%;
centrul de afaceri Skytower în timpul crizei nu și-a
schimbat mult politica de formare a prețurilor (chiriei).
Limita inferioară a plății pentru chirie a rămas la 17 euro
pe metru pătrat lunar, iar cea superioară a fost redusă de la
24 la 21 euro. Gradul de ocupare al centrului de afaceri
este de aproximativ 70%.
în centrul comercial Jumbo în perioada 2008-2012 limita
inferioară a plății pentru chirie a scăzut cu cca.38%, iar cea
superioară cu cca.58%.
Piața chiriei obiectelor comerciale se dezvoltă paralel
cu cea de vînzare-cumpărare.
Ca și pe piața de vânzare-cumpărare, majoritatea
ofertelor de închiriere a oficiilor sunt concentrate în sectorul
___________________93__________________
Centru, cca. 48%, urmează sectoarele Botanica 21% și Râșcani

17% (fig. 87).
Figura 87. Structura teritorială a ofertei spațiilor pentru oficii

în or. Chișinău, 2013, sem.I
Plata pentru chirie depinde esențial de amplasare,

precum și de comoditatea accesului, existența parcării și starea
fizică a imobilului. Cele mai scumpe oficii sunt propuse în
sectorul Centru, cu media sectorială de 8,5 euro/m.p. lunar, iar
cele mai ieftine - în sectorul Ciocana, cu media de 3,7
euro/m.p. lunar (fig.88).
Figura 88. Plata medie pentru chirie, oficii amplasate în or.

Chișinău, profil teritorial, 2013, sem. I, euro/m.p. lunar
___________________94__________________
Figura 89. Limitele minime și maxime ale plății pentru chiria

oficiilor în or. Chișinău, profil teritorial, 2013, sem. I,
euro/m.p. lunar
Plata pentru chirie în cadrul aceluiași sector oscilează în

limite foarte mari. Astfel, în sectorul Centru chiria variază de la
4,3 la 25 euro/m.p. lunar, iar în sectorul Ciocana – de la 3,1 la
6,3 euro/m.p. lunar. În sectoarele Buiucani și Botanica limitele
plății pentru chirie sunt identice, minimum 4 euro/m.p. lunar și
maximum 13 euro/m.p. lunar. În sectorul Râșcani plata pentru
chirie se încadrează între 3,5 și 10 euro/m.p. lunar (fig.89).
Oferta spațiilor comerciale destinate închirierii

asemenea oficiilor este concentrată în sectorul Centru 37%,
urmat de sect. Botanica 25%. Multe obiecte comerciale sunt
oferite în sectorul Ciocana, 20% din totalitatea obiectelor
expuse pe piață (fig.90).
___________________95__________________
Figura 90. Structura teritorială a ofertei spațiilor comerciale în

or. Chișinău, 2013, sem.I
Cea mai mare plată medie pentru chiria spațiilor

comerciale în lunile iunie-iulie 2013 este solicitată în sectorul
Botanica de 11,1 euro/m.p. lunar, iar cea mai mică în sectorul
Ciocana, cu media de 4,6 euro/m.p. lunar (fig.91).
Figura 91. Plata medie pentru chirie pentru spații comerciale

amplasate în or. Chișinău, 2013, sem. I, euro/m.p. lunar
Plata pentru chirie în cadrul aceluiași sector oscilează în

limite foarte mari. Astfel, în sectorul Centru chiria variază de la
3,6 la 30 euro/m.p. lunar, iar în sectorul Ciocana – de la 3,0 la
6,5 euro/m.p. lunar. În sectoarele Buiucani și Botanica limitele
maxime ale plății pentru chirie sunt identice, 20 euro/m.p.
___________________96__________________
lunar, iar cele minime diferă cu 17%. În sectorul Râșcani plata

pentru chirie variază între 3 și 9 euro/m.p. lunar (fig. 92).
Fifura 92. Limitele minime și maxime ale plății pentru chiria

spațiilor comerciale în or. Chișinău, 2013, sem. I, euro/m.p.
lunar
___________________97__________________
6. PIAȚA IMOBILULUI INDUSTRIAL
6.1 DIMENSIUNI ȘI STRUCTURĂ
6.1.1 ASPECTE ISTORICE

Piaţa imobilelor industriale în oraşul Chişinău este
constituită preponderent din imobile cu un înalt grad de uzură,
aceasta se explică prin faptul că acest segment de piaţă s-a
dezvoltat cel mai mult în perioada anilor 1970 - 1990, perioadă
în care Republica Moldova a cunoscut o creştere continuă a
economiei, respectiv capitala se dezvolta atât sporind
construcţia imobilelor de menire socială, locativă, cât şi a celor
industriale şi de depozitare (fig.93).
Depozitele din perioada anterioară 1970 sunt în
majoritatea sa depozite militare sau foste cazarme amplasate în
zonele străzilor Uzinelor și Munceşti. Depozitele şi halele de
producere din anii 1970 - 1990 au fost construite cu forțe
proprii (sau la comandă) ale întreprinderilor, care nu erau
satisfăcute de capacitățile utile existente, sau pentru extinderea
producerii. După anii 1990 numeroase clădiri de producere au
rămas părăsite din cauza crizei economice a Republicii
Moldova şi necesitatea construcţiilor noi a fost minimă. La
mijlocul anilor, 90 economia ţării începe să se stabilizeze, fapt
care a condiționat construcţia unor clădiri industriale noi.
Actualele depozite, majoritatea, amplasate în municipiul
Chişinău, au uzura mare, sunt fie reconstruite, fie reutilate și
transformate din clădiri de producere.
___________________98__________________
Figura 93. Numărul construcțiilor industriale date în

exploatare în perioada respectivă
6.1.2 ZONE INDUSTRIALE

Delimitarea zonelor industriale are o importanţă majoră
pentru orice localitate. Aspectele specifice ale clădirilor de
producere determină dezvoltarea zonelor respective. Astfel,
principalele probleme sunt condiționate de poluarea zonei din
imediata apropiere prin nivelul sporit de zgomot, vibraţii, fum,
miros, praf, toxicitate, risc de producere a incendiului şi a
exploziei, umezeală sporită, căldură sau iradiere.
În oraşul Chişinău sunt 18 zone industriale, acestea
fiind delimitate şi clasificate conform zonării funcţionale a
oraşului. Zonele industriale din oraşul Chişinău sunt: Uzinelor,
Munceşti, Ciocana Nouă, Petricani, Sculeni, Vatra, Revaca,
Coloniţa, Visterniceni, Riverană, Bubuieci, Aeroport, Poşta
Veche, Centru, Buiucani, Telecentru şi Budeşti (fig.94; tab.16;
Anexa 4, tab.A4.1).
___________________99__________________
Figura 94. Zonele industriale or. Chișinău
Principalele zone industriale sunt:

 Zona Uzinelor, cuprinde 24% din totalitatea
construcțiilor industriale existente și ocupă o
suprafață de 341 ha, ceea ce reprezintă 20% din
suprafața totală a zonelor industriale.
 Zona Ciocana Nouă, cuprinde 17% din
construcțiile industriale existente și ocupă o
suprafață de 234 ha sau 14% din suprafața
zonelor industriale.
 Zona Riverană, având un număr redus de
construcții, doar 55 sau 3% din totalitatea
acestora, ocupă o suprafață de 200 ha sau 12%.
___________________100__________________
 Zona Munceşti, cuprinde 17% din numărul

construcțiilor industriale și o suprafață de 144 ha
sau 8% din suprafața zonelor industriale.
 Zona Petricani, cuprinde 11% din numărul
construcțiilor industriale și o suprafață de 82 ha
sau 5% din suprafața totală a zonelor industriale.
Tabelul 16. Numărul de construcţii industriale date în

exploatare pînă în anul 2011
Suprafaţa
Numărul de construcţii
Zona de ocupată
amplasare pînă 1970- 1990- 2000- Ponde
1970 1990 2000 2011
Total
rea, % Ha %
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Ciocana
84 172 16 48 320 17 234 14
Noua
Uzinelor 142 222 18 74 456 24 341 20
Vatra 23 36 2 7 68 4 144 8
Muncești 105 149 18 46 318 17 118 7
Petricani 42 108 14 42 206 11 82 5
Sculeni 28 69 11 13 121 6 101 6
Buiucani 4 22 5 7 38 2 23 1
Centru 9 29 3 0 41 2 40 2
Posta
34 16 1 7 58 3 65 4
Veche
Telecentru 8 28 4 2 42 2 48 3
Revaca 19 38 3 8 68 4 138 8
Aeroport 5 18 2 6 31 2 26 2
Bubuieci 6 15 2 5 28 1 40 2
Riverană 17 28 2 6 55 3 200 12
Râşcani 4 9 2 1 16 1 15 1
Coloniţa 1 7 0 2 10 1 30 2
___________________101__________________

1 2 3 4 5 6 7 8 9
Visterni
12 9 1 3 25 1 11 1
ceni
Budești - 10 0 4 14 1 50 3
Total 543 985 104 281 1915 100 1706 100
După destrămarea URSS, multe întreprinderi, uzine şi-

au sistat activitatea, ceea ce a adus pe piață, în urma
privatizării, numeroase obiective industriale. Deoarece
majoritatea întreprinderilor ajunse la privatizare erau
falimentate, iar construcțiile nu corespundeau cerințelor
tehnologice moderne, pe piață au ajuns multe construcții cu
utilitate redusă. Respectiv, în perioada anilor 1990 - 2000
clădiri de producere sau depozite au construit doar investitorii
străini care nu erau satisfăcuți de condiţiile oferite de clădirile
deja existente. După anul 2000 construcția mai multor edificii
industriale se explică prin stabilizarea economiei naţionale,
sporirea investiţiilor şi creşterea uzurii fizice a clădirilor
industriale din perioada sovietică.
Actual, pe piaţa imobilelor industriale din oraşul
Chişinău sunt expuse depozite cu o vârstă medie de 25-30 de
ani, aferente unor întreprinderi de producere care şi-au redus
volumul de lucru sau care s-au reprofilat. Astfel, majoritatea
depozitelor prezintă construcţii cu un grad înalt de uzură fizică
şi funcţională. Unele depozite au fost supuse reconstrucţiei sau
reparaţiei capitale şi sunt cotate pe piaţă pe măsura utilităţii lor.
Privind construcţia depozitelor noi, numărul acestora
este destul de mic. Construcţiile de acest gen sunt concentrate
în zonele industriale şi comerciale periferice ale sectoarelor
administrative ale oraşului şi reprezintă construcţii uşoare de
___________________102__________________
tip sandwich pe fundaţii din beton armat. Asemenea depozite

se bucură de o cerere deosebită. Aglomerarea unor zone se
poate explica prin amplasarea în apropierea de cale ferată, cu
acces la magistralele auto naţionale şi internaţionale,
infrastructura dezvoltată şi alți factori de ordin economic și
social (fig.95).
Figura 95. Numărul construcţiilor industriale date în

exploatare în perioada anilor 2000-2011 în oraşul Chişinău, pe
zone industriale
Suprapunerea zonelor industriale cu zonele

administrative ale mun. Chișinău permite a evidenția
potențialul de dezvoltare teritorial. Astfel, în direcția Ciocana
sunt circa 824 construcţii industriale pe o suprafaţă de 695 ha.
(anexa 4, tab.A4.1). În această direcție sunt incluse sectorul
administrativ Ciocana cu zonele industriale Ciocana Nouă și
Uzinelor precum și zonele industriale ce corespund comunelor
respective din cadrul municipiului Coloniţa, Bubuieci şi
Budeşti. Sectorul se caracterizează prin suprafețe mari de teren
pentru construcție.
___________________103__________________
În sectorul Râşcani sunt amplasate cca. 305 construcţii

industriale pe o suprafaţă de 173 ha., sunt cuprinse zonele
industriale Râșcani, Poșta Veche, Petricani și Visterniceni.
Sectorul cuprinde zone compacte cu un număr mare de
construcții pe o suprafață comparativ restrânsă.
Direcția Botanica cuprinde sectorul administrativ
Botanica cu zonele industriale Munceşti, Aeroport și Riverană
precum și zona industrială Revaca supusă administrativ
orașului Sîngera. Direcția ocupă o suprafață de 482 ha și
cuprinde cca. 470 construcții, posedă un potențial de dezvoltare
sporit datorat accesului la căile de transport atât auto, cât și
feroviar, și aerian.
În direcția Buiucani sunt cuprinse sectorul administrativ
Buiucani cu zonele industriale Buiucani și Sculeni, precum și
zona industrială Vatra cuprinsă în zona administrativă a
orașului cu același nume. În această direcție sunt amplasate 227
construcţii industriale pe o suprafaţă de 268 ha. Majoritatea
obiectelor (53%) sunt amplasate în zona Sculeni, care ocupă o
suprafață de 101 ha. Suprafața maximă o deține zona Vatra
(54%) cu un număr redus de clădiri - 68.
Sectorul Centru are o suprafaţă industrială comparativ
mică, doar 88 ha, însă obiectivele industriale au dimensiuni
mari, ceea ce în mediu conduce la crearea situației de o clădire
la mai mult de un hectar.
Din punct de vedere teritorial imobilele industruale din
or. Chișinău sunt amplasate preponderent în sect. Ciocana
(44%) și sect. Botanica (26%) (fig. 96).
___________________104__________________
Figura 96. Suprafața ocupată de imobilele industriale pe

sectoare administrative în or. Chişinău, ha
Imobilele industriale din municipiu sunt concentrate în

orașul Vatra și comunele Bubuieci, Budești, Colonița și Revaca
(fig. 97). Cota majoritară aparține zonelor industriale Vatra cu
36% și Revaca cu 34%.
În sectorul Ciocana, cea mai mare zonă industrială, sunt
amplasate cele mai mari întreprinderi industriale precum: SA
„Vismos”, producător de vinuri spumante şi de marcă, SA
„Tutun-CTC”, producător al produselor de tutungerie,
combinatul materialelor de construcţie SA „Macon”, ÎS
„Fabrica de sticlă din Chişinău”, ÎM „Resan”, SA „Glass
Container Company”, SA „CET-2”, principalul producător şi
furnizor de energie electrică şi termică, SA „Farmaco”, SA
„Fabrica de drojdii”, ÎM „Efes Vitanta Moldova Breweri”, SA
„Moldovahidromaş”, Compania „Coca-Cola”, SA „Incomaş”,
SA „Combinatul de carton Chişinău”, SA „Midgard Terra”
(fosta Fabrică de produse chimice de uz casnic).
___________________105__________________
Figura 97. Suprafața ocupată de imobilele industriale în mun.

Chişinău, ha
În sectorul Botanica este amplasată zona

antreprenoriatului liber „Expo- Bussiness- Chişinău” care are o
suprafaţă de 23,6 ha, cu 41 agenţi economici. În acest sector
activează astfel de companii ca SA „Carmez”, CTŞ
„Hidrotehnica”, Î.M.„Zernoff”, fabrica de mobilă SA „Codru”,
SA „Franzeluţa” şi SA „Semnal”.
Principalele întreprinderi ce activează în sectorul
Buiucani sunt: SA „Tracom”, SA „Topaz”, SA „Pielart”, SA
„Viorica Cosmetics”, fabrica de mobilă „Confort” şi SA
„Alfa”.
În sectorul Râşcani printre principalele companii ce
activează se numără SA „Uzina Aba-1”, SA „Mezon”, SA
„Edilitate”, SA „Transfrigo”, SA „Întreprinderea Transport
Auto” şi SA ,,Supraten”.
În sectorul Centru sunt amplasate mai multe
întreprinderi mari printre care se evidențiază SA „Bucuria”, SA
„SteauaReds”, SA „Ionel”, SA „Steaua” şi SA ,,Sovtransavto”,
SA „Moldtelecom”.
___________________106__________________
6.2 TRANZACȚII
Piaţa imobilului industrial cuprinde clădiri de producere
din diferite ramuri ale economiei naţionale, precum şi
construcţii auxiliare cum ar fi depozite, blocuri administrative
şi altele. În majoritatea cazurilor clădirile industriale sunt
obiecte mari şi scumpe fapt ce condiționează un număr redus
de tranzacţii cu astfel de obiecte. Din acest motiv piața
imobilelor industriale va fi examinată împreună cu segmentul
de piață al depozitelor, care poate fi considerat un indicator
indirect ce reflectă dezvoltarea industriei şi a antreprenoriatului
în zonă.
Pe parcursul ultimilor ani numărul tranzacțiilor cu
depozite a crescut de cca. două ori (fig.98), însă numărul
acestora este extrem de mic: de la 34 tranzacții în 2009 pînă la
66 tranzacții în 2012. Tipul preponderent al tranzacțiilor este
vânzarea-cumpărarea acestora (în ultinii 5 ani în mediu
cca.72%) (fig. 99).
În 2012 din numărul total al tranzacțiilor înregistrate
73% sunt tranzacții de vînzare-cumpărare, 5% cuprind
tranzacțiile de divizare, la fel 5% tranzacții înregistrate prin
decizia judecății, 3% donație și 2% schimb. Altor tipuri de
tranzacții le revin 12% din numărul total al tranzacțiilor
înregistrate (fig. 100; anexa 4, tab.A4.2).
___________________107__________________
Figura 98. Numărul tranzacțiilor cu depozite
Figura 99. Structura tranzacţiilor cu depozite, %
Figura 100. Structura tranzacţiilor cu depozite în 2012
___________________108__________________
6.3 OFERTE
6.3.1 VÂNZARE – CUMPĂRARE

În 2010 cererea pentru depozite a fost mare, iar bunurile
imobile cu destinaţie industrială au prezentat puţin interes, ele
având un termen îndelungat de expunere pe piaţă. În municipiu
pe acest segment imobiliar preţul mediu s-a aflat în limitele
100-250 euro/ m.p.
În 2011 preţurile medii de ofertă în perimetrul or.
Chişinău au variat de la 400 la 600 euro/m.p. Cele mai multe
oferte au fost în sectorul Ciocana. Preţurile medii de ofertă în
municipiu s-au aflat în limitele 200-250 euro/m.p. Au fost
înregistrate și prețuri de extremă, minimum 19 euro/m.p. şi
maximum 740 euro/m.p., acestea fiind în dependenţă de
suprafața utilă și tipul producerii.
În 2012 prețurile nu au suportat modificări
considerabile. În raza orașului Chişinău preţul mediu de ofertă
s-a aflat în limita 520 euro/m.p. În municipiu bunurile imobile
industriale s-au oferit cu 150-250 euro/m.p.
În prima jumătate a anului 2013 preţurile medii de
ofertă la spaţiile pentru producere, amplasate în perimetrul
orașului Chişinău, s-au micșorat la 423 euro/m.p., iar în raza
municipiului - la 229 euro/m.p. În perimetrul orașului cele mai
ridicate preţuri de ofertă au fost observate în sectorul Centru
(442 euro/m.p.), urmat de sectorul Ciocana unde preţurile de
ofertă au fost în mediu 431 euro/m.p., sectorul Râşcani cu
prețul mediu de 420 euro/m.p., sectorul Buiucani cu prețul
mediu 399 euro/m.p., sectorul Botanica cu 390 euro/m.p.
___________________109__________________
În perioada lunilor martie - aprilie 2013 s-a observat o

creștere a ofertelor pe piața bunurilor imobile industriale, în
special în sectoarele Buiucani, Ciocana și Râşcani unde în
perioada ianuarie – februarie au fost cele mai puţine oferte de
acest tip. Preţurile de ofertă ale clădirilor industriale şi a
depozitelor în oraşul Chişinău în prima jumătate a anului au
variat de la 50 euro/m.p. până la 700 euro/m.p. în funcţie de
dotările inginereşti, amplasare, caracteristicile tehnice ale
bunului imobil, suprafaţa construcţiei sau a terenului aferent.
În perioada iunie-iulie 2013 în perimetrul orașului
Chișinău au fost identificate cca. 79 oferte a imobilelor cu
destinație industrială (anexa 4, tab.A4.3). Majoritatea acestora
sunt amplasate în sect. Ciocana (29%), urmat de sect. Centru
(21%), sect. Botanica (19%), sect. Râșcani (18%) și Buiucani
(13%) (fig. 101).
Figura 101. Repartizarea teritorială a ofertei imobilelor

industriale amplasate în perimetrul orașului Chișinău (iunie-
iulie 2013)
___________________110__________________
Figura 102. Prețurile medii de ofertă pe zone

industriale ale or. Chișinău, în iunie-iulie 2013, euro/m.p.
Oferta în funcție de amplasare reprezintă de la 3% (în

sect. Ciocana) până la 44% (în zona industrială Râșcani) din
totalitatea imobilelor industriale existente (tab.17). Prețurile
medii de ofertă variază considerabil atât în funcție de sector,
cât și în funcție de zonele industriale (anexa 4, tab.A4.3) ce
aparțin aceluiași sector administrativ. Cele mai mari prețuri
(fig.102) au fost atestate în zona industrială Râșcani (mediu
517 euro/m.p.), iar cele mai mici în zona Telecentru (mediu
110 euro/m.p.).
În perioada iunie-iulie 2013 în raza municipiului
Chișinău au fost identificate cca.16 oferte ale imobilelor cu
destinație industrială. Majoritatea acestora sunt amplasate în
com. Bacioi (25%), urmează regiunea Cricova și Sîngera (cu
19% fiecare), Colonița (13%) și Ghidighici, Durlești și Buneț
(a câte 6% fiecare) (fig.103).
Prețurile medii de ofertă variază de la 133 euro/m.p. în
or. Sîngera până la 426 euro/m.p. în or. Vatra (fig.104).
___________________111__________________
Tabelul 17. Ponderea ofertei pe piața orașului Chișinău

numărul numărul imobilelor ponderea,
Amplasarea
ofertelor industriale existente %
Centru 12 41 29
Telecentru 5 42 12
Ciocana 23 776 3
Botanica 15 402 4
Buiucani 4 38 11
Sculeni 6 121 5
Râșcani 7 16 44
Poșta Veche 7 58 12
Figura 103. Repartizarea teritorială a ofertei imobilelor

industriale amplasate în raza mun.Chișinău (iunie-iulie 2013)
Figura 104. Prețurile medii de ofertă în mun. Chișinău, iunie-

iulie 2013, euro/m.p.
___________________112__________________
6.3.2 CHIRIE
Pe piața imobilului industrial segmentul închirierii este
la fel de slab dezvoltat. În ultimii ani oferta depăşeşte cu mult
cererea. De regulă, în procesul de negociere proprietarii sunt
dispuşi să ofere reduceri în cazul încheierii contractului pe
termen lung.
În prima jumătate a anului 2012 (fig.105, a) majoritatea
ofertelor pentru închiriere au fost amplasate în sect. Ciocana
(41%) urmat de sect. Botanica (21%). În 2013 (fig.105, b)
numărul maxim de oferte a fost atestat în sect. Centru (43%),
urmat de asemenea de sect. Botanica (21%).
a) 2012
b) 2013
Figura 105. Repartizarea teritorială a ofertei chiriei imobilelor
industiale amplasate în perimetrul orașului Chișinău
___________________113__________________
Plata solicitată pentru chiria imobilelor industriale și a

depozitelor în prima jumătate a anului 2013 a sporit
considerabil față de aceeași perioadă a anului precedent. Dacă
în 2012 plata pentru chirie s-a aflat în limitele 1,5 – 3 euro
lunar pentru un metru pătrat de suprafață utilă, apoi în 2013
aceasta deja variază între 2,5 – 6,3 euro/m.p. lunar (fig.106).
Dacă în 2012 cele mai mari sume pentru chirie au fost
solicitate în sect. Botanica (în mediu cca.3 euro/m.p. lunar)
apoi în 2013 cele mai mari plăți pentru chirie sunt solicitate în
sect. Centru (în mediu peste 6 euro/m.p. lunar).
Figura 106. Fluctuația plății pentru chiria spațiilor

industriale și de depozitare, euro/m.p lunar
Plata pentru chirie diferă considerabil de suprafața

închiriată. Majoritatea ofertelor expuse pe piață au suprafețe
relativ mici (pînă la 500 m.p.). Respectiv pentru aceste oferte
plata pentru chirie variază într-un interval extrem de larg (de la
1,8 euro/m.p. până la 11,3 euro/m.p. lunar) în funcție de dotări
și amplasare (tab.17). Suprafețe mari sunt oferite la plăți ce
variază între 2 și 5 euro/m.p. lunar.
___________________114__________________
Tabelul 17. Intervalul plății de arendă în funcție de

suprafața depozitului
Plata lunară pentru chirie, euro/m.p.
Suprafața 2012 2013
10 000 2,2 x
4000-6000 1,0-2,0 x
1000-4000 1,5-2,1 3,0-5,0
500-1000 1,6-3,0 2,0-5,0
pînă la 500 1,3-5,0 1,8-11,3
___________________115__________________
GENERALIZĂRI
Dezvoltarea pieței imobiliare în Republica Moldova

demarează odată cu procesul de privatizare la finele secolului
XX. Municipiul Chişinău ocupă o poziţie specială în ierarhia
localităţilor Republicii Moldova. Rolul capitalei în context
naţional este determinat de următorii factori:
1) amplasarea geografică favorabilă atât pe teritoriul
ţării, cât şi faţă de alte capitale şi oraşe mari ale statelor
europene învecinate;
2) amplasarea municipiului la intersecţia diverselor
tipuri de căi de comunicaţii şi transport: rutiere, feroviare,
aeriene, fluviale;
3) un potenţial uman cu premise reale pentru
dezvoltarea ulterioară;
4) condiţii pentru revitalizarea complexului industrial şi
reorientarea către tehnologiile moderne;
5) dotare suficientă cu elemente ale infrastructurii
socio-culturale de nivel naţional;
6) cadre calificate în domeniul cercetărilor şi ştiinţelor
aplicative;
7) condiţii climaterice şi naturale favorabile, existenţa
unor obiecte de patrimoniu construit, necesare pentru
dezvoltarea turismului şi sectorului balnear;
8) relaţii culturale tradiţionale cu alte oraşe din
străinătate, predispoziţia investitorilor autohtoni şi străini
pentru a susţine iniţiativele locale.
Aspectele menționate au condiționat formarea și
dezvoltarea pieței imobiliare cu caracteristici aparte.
___________________116__________________
Piața municipiului Chișinău, atât în totalitate cât

și pe segmente, reacționează mult mai rapid la
provocările economice și/sau politice existente,
este mult mai dinamică (fig. 107 - 114).
Figura 107. Numărul tranzacțiilor imobiliare în mun. Chișinău

și țară
Figura 108. Dinamica tranzacțiilor cu bunuri imobile în mun.

Chișinău față de total pe țară
___________________117__________________
Figura 109. Dinamica tranzacțiilor cu apartamente
Figura 110. Dinamica tranzacțiilor cu case de locuit

individuale
Figura 111. Dinamica tranzacțiilor cu terenuri agricole
___________________118__________________
Figura 112. Dinamica tranzacțiilor cu terenuri neagricole
Figura 113. Dinamica tranzacțiilor cu clădiri comerciale
Figura 114. Dinamica tranzacțiilor cu alte tipuri de bunuri

imobile
Structura pieței municipiului Chișinău este

neomogenă și diferă considerabil de cea
___________________119__________________
republicană (tab.18). Principalul obiect al

tranzacțiilor imobiliare înregistrate în mun.
Chișinău îl constituie imobilele locative față de
terenurile agricole, care reprezintă obiectul
principal al tranzacțiilor în republică.
Tabelul 18. Structura pieței imobiliare

Segmentele pieței Municipiul Republica
imobiliare Chișinău Moldova
Piața imobilului locativ 56% 12%
tipizat (apartamentele)
Piața terenurilor 20% 8%
neagricole
Piața caselor individuale 11% 11%
Piața terenurilor agricole 6% 66%
Piața spațiilor comerciale 4% 2%
Oferta bunurilor imobile pe piața municipiului

Chișinău depășește cererea, însă cererea satisfăcută
în ultimii ani este în continuă creștere. În 2012
tranzacții încheiate au fost înregistrate cu 89% mai
multe față de 2009 (fig.115).
În creștere este și numărul contractelor de ipotecă,
cu 95% mai multe în 2012 față de 2009, fapt care
indică dezvoltarea economică continuă în ultimii
ani.
Fluctuația prețurilor pe principalele segmente de
piață în mun. Chișinău este minimă. În perioada
2010-2012 prețurile medii pentru apartamente s-au
modificat lunar în medie cu 0,05%, pentru casele
___________________120__________________
individuale – cu 0,17%, iar pentru terenuri

neagricole – cu 0,89% (fig.116).
Figura 115. Cererea satisfăcută (numărul tranzacțiilor

înregistrate)
Figura 116. Dinamica prețurilor pe principalele segmente de

piață
___________________121__________________
SURSE DE INFORMAȚII
1. Primaria municipiului Chișinău, www.chisinau.md

2. Biroul Național de Statistică, www.statistica.md
3. Agenția Relații Funciare și Cadastru, www.arfc.gov.md
4. ÎS „Cadastru”, www.cadastru.md
5. Planul de amenajare a teritoriului municipiului
Chișinău, www.chisinau.md
6. Plan urbanistic general al municipiului Chișinău,
www.chisinau.md
7. www.lara.md
8. www.nikaimobil.md
9. www.makler.md
10. www.999.md
11. www.imobile.md
12. www.casa-ta.info
___________________122__________________
ANEXE
ANEXA 1
FIŞA CADASTRALĂ CENTRALIZATOARE A

TERENURILOR LA DATA DE 01.01.2011 PE
REPUBLICA MOLDOVA
(în hectare)
Numărul deţinătorilor
Din care
Numărul rîndului
Indicele rîndului
(18+19+20+26+
Suprafaţa totală
30+31+32+33)
protejate de stat
funciari
Categoriile şi
fondul ariilor
în intravilan
incluse în
deţinătorii de terenuri
A B C 1 2 3 4
I. Terenuri cu 133362 2008695,48 4733,19 427,68
1
destinaţie agricolă
(total), din care: 1
I.1. terenuri proprietate 283 270808,77 714,61 131,18
publică a statului,
inclusiv: 2
I.2. terenuri proprietate 8 35103 45124,28 1117,65 6,00
administrativ-
teritoriale, inclusiv:
I.2.1. terenuri din domeniul 1643 3885,06 360,94 0,00
public 9
I.2.2. terenuri din domeniul 33460 41239,22 756,71 6,00
privat, din care: 10
I.2.2. Loturi pomicole 720 3915,14 75,31 0,00
1.
neprivatizate 11
___________________123__________________
(Continuarea anexei 1)
A B C 1 2 3 4
I.2.2. Alte terenuri de 32740 37324,08 681,40 6,00
2.
interes privat, 12
I.2.2. inclusiv: loturi 871 192,80 0,00 0,00
2.1
auxiliare 13
I.3 Terenuri proprietate 129823 1692762,43 2900,93 290,50
5
privată, inclusiv: 14
I.3.1 cooperative agricole, 232 126305,46 189,66 0,00
inclusiv: 15
I.3.1. cooperative 6 7248,37 0,00 0,00
1
agricole de
întreprinzător, din
care: 16
I.3.1. terenuri proprii 107,86 0,00 0,00
1.1 17
I.3.1. terenuri arendate, 7140,51 0,00 0,00
1.2 18
I.3.1. inclusiv: pe un 659,50 0,00 0,00
1.2.1
termen mai mare de 3
ani 19
I.3.1. Cooperative 226 119057,08 189,66 0,00
2
agricole de producţie,
din care: 20
I.3.1. incluse în 35784,97 23,24 0,00
2.1
capitalul statutar 21
I.3.1. incluse în 83272,11 166,42 0,00
2.2
capitalul împrumutat,
inclusiv: 22
I.3.1. terenuri ale 10780,81 0,82 0,00
2.2.1
membrilor
cooperativei 23
2.2.2 24
___________________124__________________
A B C 1 2 3 4
I.3.1. inclusiv: pe un 4636,80 0,00 0,00
2.2.2.
1
ani 25
I.3.2 Societăţi pe acţiuni, 161 40377,51 46,50 0,00
inclusiv: 26
I.3.2. societăţi pe 118 37386,97 38,11 0,00
1
acţiuni agricole, din
care: 27
1.1 28
1.2 29
I.3.2. inclusiv: pe un 4157,28 0,00 0,00
1.2.1
ani 30
I.3.2. Societăţi pe 43 2990,54 8,39 0,00
2
acţiuni neagricole,
din care: 31
2.1 32
2.2 33
I.3.2. inclusiv: pe un 384,29 0,00 0,00
2.2.1
ani 34
I.3.3 Societăţi cu 3624 683205,20 170,51 4,50
răspundere limitată,
inclusiv: 35
I.3.3. societăţi cu 2931 663580,36 149,75 4,50
1
răspundere limitată
agricole, din care: 36
1.1 37
___________________125__________________
A B C 1 2 3 4
1.2 38
I.3.3. inclusiv: pe un 38183,70 0,31 0,00
1.2.1
ani 39
I.3.3. Societăţi cu 693 19624,84 20,76 0,00
2
răspundere limitată
neagricole, din care: 40
2.1 41
2.2 42
I.3.3. inclusiv: pe un 851,49 0,00 0,00
2.2.1
ani 43
I.3.4 Gospodării ţărăneşti 391646 555090,91 196,58 132,00
(de fermier), inclusiv: 44
I 45
II 46
I.3.4. inclusiv: pe un 3651,77 0,00 0,00
II.1
ani 47
I.3.4. Gospodării ţărăneşti 143535 89025,06 36,24 0,00
1
cu suprafaţa de pînă
la 1 ha, din care: 48
1.1 49
1.2 50
I.3.4. inclusiv: pe un 9,00 0,00 0,00
1.2.1
ani 51
___________________126__________________
A B C 1 2 3 4
2
(de fermier) cu
suprafaţa de la 1 pînă
2.1 53
2.2 54
I.3.4. inclusiv: pe un 5,11 0,00 0,00
2.2.1
ani 55
3
(de fermier) cu
suprafaţa de la 5 pînă
3.1 57
3.2 58
I.3.4. inclusiv: pe un 102,46 0,00 0,00
3.2.1
ani 59
4
(de fermier) cu
suprafaţa de la 10
pînă la 50 ha, din
care: 60
4.1 61
4.2 62
I.3.4. inclusiv: pe un 251,76 0,00 0,00
4.2.1
ani 63
___________________127__________________
A B C 1 2 3 4
5
(de fermier) cu
suprafaţa de la 50
pînă la 100 ha, din
care: 64
5.1 65
5.2 66
I.3.4. inclusiv: pe un 147,44 0,00 0,00
5.2.1
ani 67
6
(de fermier) cu
suprafaţa mai mare
de 100 ha, din care: 68
6.1 69
6.2 70
I.3.4. inclusiv: pe un 3136,01 0,00 0,00
6.2.1
ani 71
I.3.5 Mănăstiri, alte 48 436,08 6,98 0,00
organizaţii (instituţii)
de cult 72
I.3.6 Terenuri prelucrate 807289 221719,32 1975,92 154,00
de sine stătător de
către particulari
(persoane fizice -
proprietari) 73
I.3.7 Loturi pomicole 35689 2576,48 56,80 0,00
74
___________________128__________________
A B C 1 2 3 4
I.3.8 Loturi auxiliare 3726 700,58 0,00 0,00
75
I.3.9 Alte terenuri 55820 62350,90 257,97 0,00
76
II. Terenuri din 77 104247 312100,22 286957,2 231,63
6 3
intravilanul
localităţilor, din
care:
II.1. terenuri proprietate 78 888 50803,62 47626,13 0,12
inclusiv:
II.1.1 terenurile localităţilor 79 708 10270,08 10180,28 0,07
.
urbane, din care:
II.1.1 terenuri aferente 80 641 1128,71 1066,20 0,07
.1
întreprinderilor,
instituţiilor şi
organizaţiilor de stat
II.1.2 terenurile localităţilor 81 180 40533,54 37445,85 0,05
.
rurale, din care:
.1
întreprinderilor,
instituţiilor şi
organizatiilor de stat
II.2. Terenuri proprietate 83 25721 80880,01 74388,83 230,34
administrativ-
II.2.1 terenuri ale 84 19263 21926,32 21026,14 170,09
.
localităţilor urbane,
din care:
.1
obiectelor social-
culturale şi de uz
public
___________________129__________________
A B C 1 2 3 4
II.2.2 terenuri ale 86 6458 58953,69 53362,68 60,25
.
localităţilor rurale,
din care:
.1
obiectelor social-
culturale şi de uz
public
II.3. Terenuri proprietate 88 101586 180416,58 164942,2 1,17
7 8
privată, inclusiv:
II.3.1 terenuri ale 89 182014 17836,07 16438,58 1,00
.
localităţilor urbane,
din care:
II.3.1 loturi destinate 90 174733 16195,70 14935,88 1,00
.1
construcţiilor
individuale de locuit
II.3.2 lerenuri ale 91 833853 162580,51 148503,6 0,17
. 9
localităţilor rurale,
din care:
II.3.2 loturi destinate 92 789871 154013,90 140513,1 0,00
.1 7
construcţiilor
individuale de locuit
III. Terenuri destinate 93 9218 58861,94 10936,95 289,59
industriei,
transportului,
telecomunicaţiilor şi
cu alte destinaţii
speciale, din care:
III.1. terenuri proprietate 94 1978 46831,50 4995,40 288,84
inclusiv:
III.1. terenuri destinate 95 85 2516,54 244,45 0,03
1.
industriei
___________________130__________________
A B C 1 2 3 4
III.1.2. terenuri destinate 96 221 1141,76 164,53 0,00
sistemului energetic
transportului rutier
transportului feroviar
III.1.5. terenuri destinate 99 3 17,40 0,84
transportului fluvial
transportului aerian
transportului prin
conducte
telecomunicaţiilor
necesităţilor de
apărare, trupelor de
grăniceri şi interne
III.1.10 alte terenuri 104 274 3330,46 208,18 0,00
III.2. Terenuri proprietate 105 1887 7008,93 3096,44 0,00
administrativ-
III.2.1. Terenuri destinate 106 959 5125,07 2435,53 0,00
industriei
transportului rutier
transportului prin
conducte
___________________131__________________
A B C 1 2 3 4
III.2. alte terenuri 11 758 1295,92 436,69 0,00

5. 0
III.3. Terenuri proprietate 11 5353 5021,52 2845,11 0,75
1
privată, inclusiv:
1. 2
industriei
2. 3
3. 4
telecomunicaţiilor
III.3. alte terenuri 11 3075 1578,76 640,59 0,00
4. 5
IV. Terenuri destinate 11 302 4171,98 878,32 694,55
6
protecţiei naturii,
ocrotirii sănătăţii,
activităţii recreative,
terenuri cu valoare
istorico-culturală,
terenuri ale zonelor
suburbane şi ale
zonelor verzi, din
care:
IV.1. Terenuri proprietate 11 75 2899,06 355,68 139,72
7
inclusiv:
IV. terenuri ale ariilor 11 13 328,82 7,01 32,92
1.1. 8
protejate de stat
IV. terenuri ale spaţiilor 11 2 45,93 21,16 18,26
1.2. 9
verzi
___________________132__________________
A B C 1 2 3 4
0
administrativ-
teritoriale
1
privată
V. Terenuri ale 12 4461 446747,97 1299,92 53117,92
2
fondului silvic, din
care:
V.1. Terenuri proprietate 12 27 362924,60 784,04 52312,22
3
inclusiv:
V.1.1 terenuri ale ariilor 12 29133,30 16,74 12953,30
. 4
protejate de stat,
V.1.1 inclusiv: terenuri ale 12 5 21132,59 0,00 17053,22
.2 5
rezervaţiilor
ştiinţifice
V.1.2 loturi auxiliare 12 26,77 0,00 17,47
. 6
7
administrativ-
teritoriale
8
privată
VI. Terenuri ale 12 1302 87308,59 1058,83 282,83
9
fondului apelor, din
care:
VI.1. Terenuri proprietate 13 626 48603,26 804,42 133,50
0
inclusiv:
VI.1. terenurile zonelor de 13 13 1294,22 0,00 130,50
1 1
protecţie a apelor
___________________133__________________
A B C 1 2 3 4
2
administrativ-
teritoriale
3
privată
VII. Terenuri ale 13 1979 466739,37 9061,54 2778,62
4
fondului de rezervă,
din care:
VII.1 Terenuri proprietate 13 1979 466739,37 9061,54 2778,62
5
administrativ-
VII.1 terenuri destinate 13 1132 13924,62 3375,69 0,00
.1. 6
dezvoltării sociale a
localităţilor
VII.1 terenuri de uz comun 13 762 400938,63 4529,88 2268,11
.2. 7
VII.1 alte terenuri 13 85 51876,11 1155,98 510,51
.3. 8
VIII. TOTAL 13 239335 3384625,55 314925,9 57822,82
9 9 9
TERENURI, din
care:
VIII. terenuri proprietate 14 3877 781897,42 55280,29 53005,58
1. 0
publică a statului
2. 1
administrativ-
teritoriale
3. 2 2 3
privată
___________________134__________________
ANEXA 2
Tabelul A.2.1.Rezultatele licitațiilor funciare în mun. Chișinău
Data Supra Prețul
Destinația
vân Sectorul Strada fața, procurării,
terenului
zării ari lei
1 2 3 4 5 6
Râșcani Voluntarilor 1,5 120 000 comercial
Constantin
5,36 1 290 000
Centru Vîrnav locativ
locativ +
3,85 500 000
Trifan Baltă
30.03.2010
Centru magazin
Ciocana Sadoveanu 3,06 690 000 oficiu
garaje cu spații
5,01 540 000
Botanica Belgrad locative
comercial +
0,83 840 000
Centru Tiraspol oficiu
Alba Iulia 7,83 3 500 000 social -
Buiucani colț Deleanu comercial
Botanica Zelinschi 4,81 670 000 oficiu
social - cultural
5,66 680 000
Centru Corolenco și comercial
social - cultural
7,74 1 030 000
Râșcani Ceucari și comercial
Râșcani Dimo 4,08 1 740 000 magazin
social - cultural
23.04.2010
5,6 825 000

Buiucani Ion Neculce și comercial
Mircea cel
2,57 1 020 000
Ciocana Bătrân comercial
Eugen 6 740 000 constr.
Botanica Popușoi individuală
___________________135__________________
1 2 3 4 5 6
M. 1,55 195 000 comercial, de
Centru Lomonosov deservire
comercial, de
4,75 200 000
25.06.2010
Ciocana Otovasca deservire

mimimarket,
4,1 360 000
Râșcani Ipotești frizerie
constr.
5,34 325 000
Centru Trifan Baltă individuală
Valea 3,23 350 000 constr.
Centru Rediului individuală
constr.
4,9 560 000
Râșcani Bucovinei individuală
des.social-
8,67 450 000 culturală și
Râșcani Albișoara comercială
constr.
4,2 430 000
Drumul 4,6 390 000 constr.
Botanica Bacioiului individuală
23.03.2011
Eugen constr.
5,52 390 000
Eugen constr.
5,34 450 000
constr.
4,8 3 050 000
Centru Milești individuală
bloc locativ cu
15,68 5 600 000 obiecte
Botanica Burebista comerciale
Râșcani Doina 16,57 710 000 depozit
33,08 5 200 000 comercială cu
Botanica Valea Bîcului depozite
___________________136__________________
1 2 3 4 5 6
constr.
4,01 500 000
constr.
4,65 710 000
constr.
28.04.2011
5,11 400 000

Râșcani Cornești individuală
constr.
individuală,
3,11 1 000 000
servitut rețele
Buiucani Vasile Lupu tehnice
deservirea
0,54 21 000 imobilelor
Râșcani Zimbrului existente
constr.
3,82 330 000
Centru Gh. Cașu individuală
Mitropolit deservirea
Gurie Grosu, 2,26 130 000 imobilelor
Centru 11/2, 12 existente
Vadul lui 18,25 2 400 000 comercial cu
08.06.2012
Ciocana Vodă depozite
6,72 300 000 comercial cu

Centru Gh. Cașu spațiu locativ
constr.
individuală,
3,31 260 000
servitut rețele
Buiucani Vasile Lupu tehnice
constr.
1,88 70 000
Botanica Dacia individuală
atelier servicii
3,95 920 000
Ciocana Varnița auto
21.06.2013
comercial,
7,44 2 800 000 strămutarea
Râșcani Calea Moșilor rețelelor
N. Milescu
11,75 1 950 000
Ciocana Spătaru bloc locativ
___________________137__________________
1 2 3 4 5 6
Buiucani Alba Iulia 16,03 5 000 000 bloc locativ
constr.
2,46 1 910 000
21.06.2013
Centru Pietrarilor individuală

constr.
5,63 480 000
Râșcani Petricani individuală
constr.
5,3 300 000
Ciocana Călătorilor individuală
Ciocana Călătorilor 5,7 240 000 constr. individ.
constr.
4,5 520 000
constr.
3,8 470 000
constr.
4,5 540 000
deservirea
1 100 000 imobilelor
Centru Pietrarilor existente
constr.
5,41 480 000
constr.
5,65 800 000
19.07.2013

constr.
5,73 760 000
constr.
5,44 760 000
7,4 630 000 comercial,
Râșcani Mircești servitute
Botanica Valea Crucii 16,07 1 200 000 centru medical
Botanica Dacia 3,42 1 500 000 comercial
Vadul lui 18,25 1 650 000 comercial cu
Ciocana Vodă depozite
N. Milescu 12,38 1 950 000
Ciocana Spătaru bloc locativ
Buiucani Alba Iulia 20,67 3 900 000 bloc locativ
___________________138__________________
ANEXA 3
OFERTA IMOBILULUI REZIDENȚIAL TIP ÎN

or.CHIȘINĂU
Tabelul A3.1. Prețurile medii ale ofertei apartamentelor în or.
Chișinău pe sectoare și număr de odăi (mai – iunie 2013)
1 odăi 2 odăi 3 odăi 4 odăi
Suprafața, m.p. 21-40 26-60 64-80 62-135
Botanica 878 856 767 779
Buiucani 875 858 780 778
Centru 867 883 758 788
Ciocana 878 833 802 772
Râșcani 879 829 772 762
Poșta Veche 871 853 770 818
Telecentru 864 836 775 818
Tabelul A3.2. Prețurile medii ale ofertei apartamentelor în or.

Chișinău în funcție de suprafață (mai – iunie 2013)
Suprafața, Prețul mediu, Abaterea față de
m.p. euro/m.p. precedenta, %
14-34 854 0
35-44 833 -2,46
45-64 811 -2,64
65-84 817 0,74
85-105 777 -4,90
105-150 787 1,29
180-225 809 2,80
___________________139__________________
ANEXA 4
IMOBIL INDUSTRIAL
Tabelul A4.1. Divizarea teritoriază a imobilului industrial în
mun. Chișinău
Sectorul Zona Numărul Suprafața,
Direcția administrativ industrială construcțiilor ha
Ciocana
or. Chișinău, Noua 320 234
sect. Ciocana
Uzinelor 456 341
comuna
Bubuieci Bubuieci 28 40
comuna
Budești Budești 14 50
comuna
Ciocana Colonița Colonița 10 828 30 695
Muncești 318 118
or. Chișinău,
sect. Botanica Aeroport 31 26
Riverană 53 200
Botanica or. Sîngera Revaca 68 470 138 482
or. Chișinău, Buiucani 38 23
sect. Buiucani Sculeni 121 101
Buiucani or. Vatra Vatra 68 227 144 268
Râșcani 16 15
or. Chișinău, Poșta Veche 58 65
sect. Rășcani Petricani 206 82
Râșcani Visterniceni 25 305 11 173
or. Chișinău, Centru 41 40
Centru sect. Centru Telecentru 42 83 48 88
___________________140__________________
Tabelul A4.2. Numărul de tranzacţii cu depozite pe

perioada 2009 - 2012
Perioada analizată
Tipuri de Total Ponderea,
tranzacţii 2009 2010 2011 2012 %
Vînzare- 20 37 54 48 161 72
cumpărare
Schimb 2 1 3 1 7 3
Judecată - 3 - 3 6 3
Divizare 4 3 2 3 11 5
Donaţie - 1 - 2 3 1
Privatizare 3 1 - - 5 2
Alte cazuri 5 9 8 9 31 14
Total 34 55 67 66 222 100
Tabelul A4.3. Oferta imobilelor industriale în perioada

iunie-iulie 2013
Numărul Preț de ofertă
Amplasarea ofertelor mediu, euro/m.p. Ponderea, %
1 2 3 4
or. Chișinău
Centru 12 206 15
Telecentru 5 110 6
Ciocana 23 315 29
Botanica 15 323 19
Buiucani 4 167 5
Sculeni 6 313 8
Râșcani 7 517 9
Poșta Veche 7 417 9
Total 79 x 100
___________________141__________________
(Continuarea tabelului A4.3)

1 2 3 4
mun. Chișinău
Sîngera 3 133 19
Vatra 1 426 6
Bacioi 4 164 25
Colonița 2 270 13
Buneț, Tohatin 1 237 6
Cricova 3 413 19
Durlești 1 231 6
Ghidighici 1 167 6
Total 16 x 100
___________________142__________________
Piața imobiliară
Lucrare științifico-metodică privind analiza pieței

imobiliare (exemplul mun. Chișinău)
Autori: Svetlana ALBU

Ion ALBU
Redactor: E. Gheorghișteanu
Bun de tipar 26.05.2014 Formatul hârtiei 60x80 1/16

Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 9,0 Comanda nr.53
MD-2004, U.T.M., Chișinău, bd.Ștefan cel Mare, 168
Editura „Tehnica-UTM”.
MD-2068, Chișinău, str. Studenților, 9/9
___________________143__________________
View publication stats

Albu S. Albu I. Piata Imobiliara PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Albu S. Albu I. Piata Imobiliara PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

Piaţa imobiliară: Lucrare ştiinţiﬁco-metodică privind analiza pieţii imobiliare

Book · January 2014

Albu Svetlana Albu Ion

SEE PROFILE SEE PROFILE

Eficientizarea managementului imobilului comercial în condițiile R.Moldova View project

Evaluarea și gestiunea eficientă a patrimoniului public în R.Moldova View project

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Svetlana ALBU, Ion ALBU

Lucrare științifico-metodică privind analiza pieței

Redactor responsabil: dr.hab., conf.univ. Svetlana Albu

Recenzent: preşedintele Camerei Naţionale de Imobil

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

Данная научно-методическая работа содержит анализ

Prezenta lucrare, cu aspect științifico-metodic,

Moldova este situatã în partea de Sud-Est a Europei. La

mistreți, bursuci, cerbi, căprioare, diverse păsări și reptile. În

Figura 1. Republica Moldova - zonele climaterice

Teritoriul Republicii Moldova cuprinde trei zone

1.1 Date generale

Figura 2. Populația prezentă la începutul anului în municipiul

Având în anul 2012 o pondere de cca. 23% din

este suficient de mare, încât să putem afirma că aceasta

Tabelul 1. Bilanțul teritoriului unităților administrativ-

Spațiile cu funcții recreative în mun. Chișinău constituie

Tabelul 2. Spațiile cu funcțiuni recreative în mun.Chisinau

Tabelul 3. Unele dintre cele mai importante străzi cu obiecte

Figura 2. Rezerva funciară a oraşului Chişinău, care poate fi

2.1 ETAPELE FORMĂRII

acest tip de economie este singurul care s-a impus în plan

fapt, însă, au fost privatizate 372 de întreprinderi mari şi medii

supuse privatizării 1041 de întreprinderi aflate în proprietatea

 proprietăţi industriale şi comerciale – peste 50 de mii;

Figura 3. Numărul bunurilor imobile înregistrate anual de

Figura 4. Numărul bunurilor imobile înregistrate lunar de către

În totalitatea înregistrărilor tranzacțiile cu bunuri

Figura 5. Numărul tranzacțiilor înregistrate în R.Moldova

Figura 6. Structura tranzacțiilor imobiliare înregistrate

Dacă în 2009 tranzacțiilor de vânzare – cumpărare le

Figura 7. Structura tranzacțiilor cu bunuri imobile în

Tranzacțiilor de moștenire le revine cca. 25% pe

încheiate în perioada septembrie – decembrie cu o scurtă

Tabelul 4. Structura tranzacților înregistrate în 2013, %

Figura 8. Structura tranzacțiilor înregistrate în R.Moldova pe

Figura 9. Structura tranzacțiilor înregistrate în municipiul

Figura 10. Numărul tranzacțiilor imobiliare încheiate în

Figura 11. Numărul tranzacțiilor de vânzare – cumpărare în

În ultimii ani se observă tendința de diminuare a

Tabelul 5. Modificarea numărului tranzacțiilor

Pe parcursul ultimilor patru ani (2010-2013) numărul

ultimii cinci ani), urmate de apartamente (10,4% - 13,05%),

Figura 12. Numărul ipotecilor înregistrate în R.Moldova

Figura 13. Numărul ipotecilor înregistrate în mun. Chișinău

Figura 14. Structura tranzacțiilor imobiliare înregistrate în

Figura 15. Structura tranzacțiilor imobiliare înregistrate în

În municipiul Chișinău tabloul pieței imobiliare diferă

Figura 16. Tranzacții imobiliare înregistrate în primele cinci

Figura 17. Tranzacții imobiliare înregistrate în primele cinci

Structura respectivă în mun.Chișinău se păstrează pe

Tabelul 6. Zonele valorice în mun. Chișinău

Figura 18. Zonele valorice ale or. Chișinău

3.1. STRUCTURA TERENURILOR ÎN

Tabelul 7 . Suprafața terenurilor Republicii Moldova la