28

ROLUL MUGURILOR DENTARI ÎN DEZVOLTAREA

APOFIZELOR ALVEOLARE. TIPURI DE CONTURARE

Între dezvoltarea apofizelor alveolare şi dinţi există o interdependenţă certă.

Conform unei ipoteze, primordiile dentare sunt factorii principali în formarea osu-
lui alveolar.
Prezenţa lor stimulează formarea iniţială a apofizelor alveolare şi creşterea lor pe
parcursul erupţiei dentare.
Unii autori (Я. Коминек, Я. Томан, Е. Розковцева, 1968 ş.a.) aduc argumente întru
susţinerea ipotezei respective, specificând că în cazurile de polidisplazie ectodermală
ereditară cu prezenţa ageneziei primordiilor dentare, apofizele alveolare nu se dezvol-
tă, în timp ce alte părţi structurale ale maxilarelor persistă.
Astfel, agenezia dinţilor în mandibulă şi, parţial, în maxilă, conform numeroaselor
studii, cauzează atrofia osului în urma insuficienţei presiunilor funcţionale asupra ţe-
suturilor respective.
Dezvoltarea normală a apofizelor alveolare urmează următoarea succesiune.
După formarea completă a dentiţiei deciduale, vârfurile septurilor alveolare se dis-
pun puţin inferior nivelului limitei smalţiar-cementară.
Vârfurile septurilor incisivelor mediani inferiori e frecvent dedublată. Se remarcă o de-
dublare constantă a vârfurilor septurilor incisivilor mediani superiori. Forma vârfurilor
septurilor interalveolare în regiunea dinţilor frontali laterali până la vârsta de 4 ani este
rotunjită.
Stratul compact e bine pronunţat. Apoi pe măsura creşterii apofizei alveolare proceselor
de resorbţie a dinţilor deciduali şi dezvoltarea celor permanenţi are loc modificarea formei
septurilor interalveolare.
Vârfurile rotunde ale septurilor în regiunea dinţilor frontali se schimbă prin altele plate
care se păstrează până la schimbarea cu dinţi permanenţi. Vârfurile septurilor interalveola-
re între molari are constant o formă plată, trapezoidă.
O aplatizare mai pronunţată a acestora se remarcă pe măsura creşterii mandibulei. La
resorbţia rădăcinii dinţilor de lapte septurile interalveolare îşi pierd baza minerală şi treptat
se resorb în totalitate. În perioada de erupţie a dinţilor permanenţi marginea alveolară sufe-
ră modificări acute. Iniţial, vârfurile septurilor interalveolare nu sunt formate, au contururi
ca şi cum ar fi decupate pe partea dintelui în erupţie, se dispun mai sus de limita smalţiar-
cementară.
Fanta parodontală la coletul unui asemenea dinte este lărgită. Pe măsura derulării erup-
ţiei dinţilor, vârful septului capătă treptat contururile caracteristice lui.
Formarea septurilor interalveolare interradiculare şi alveolelor dentare continuă. Aceste
procese se desfăşoară concomitent cu formarea rădăcinii dentare şi părţii sale apicale.
După erupţia completă a dinţilor permanenţi, coraportul apexurilor septurilor interal-
veolare cu limita smalţiar-cementară în regiunea dinţilor frontali este:
 29
• la 7-8 ani - vârful septurilor interalveolare se află puţin mai sus de limita smalţiar-
cementară,
• la 9-12 ani - vârful septurilor interalveolare se află în regiunea limitei smalţ-ce-
ment,
• la 13-15 ani - vârful septurilor interalveolare se află puţin inferior de ea.
Septurile interalveolare în regiunea dinţilor masticatori se află frecvent la nivelul limitei
smaltiar-cementare.
Forma vârfurilor septurilor interalveolare are unele particularităţi în dependenţă de lo-
calizarea grupurilor separate de dinţi.
În regiunea dinţilor frontali inferiori forma vârfuilor septurilor interalveolare reprezintă
un con format de două lame compacte ascuţite convergente, mai rar fiind întâlnită o forma
arcată. În afara de forma arcată sau ascuţită ale vârfurilor septale dintre incisivii centrali
inferiori, adesea se depistează un sept al cărui vârf are o incizura semilunară.
Uneori vârful septului dintre incisivii mediani se dedublează şi se termina cu două pro-
eminenţe care se dispun la diferite nivele.
Grosimea septurilor interalveolare în regiunea dinţilor frontali inferiori e diversă, fiind
strâns legată de particularităţile amplasării dinţilor. Excepţie reprezintă grosimea septuri-
lor interalveolare ale incisivilor mediani superiori, care în regiunea apexului e lărgita.
Septurile interalveolare, aflate între dinţii molari şi premolari, au o forma de trunchi de
con sau trapez cu vârful rotunjit sau plat.
Indiferent de forma vârfurilor, septurile interalveolare la periferie sunt tapetate cu un
strat compact continuu. Continuitatea stratului este un indice important al stării normale a
septurilor interalveolare.