UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” BACĂU

FACULTATEA DE INGINERIE

PROIECT
PROTECŢIA MEDIULUI
CASA ECOLOGICĂ

Cuprins
Capitolul I – Introducere

Capitolul II - Materiale de construcţie

Capitolul III - Technologii utilizate

Capitolul IV - Beneficii si eficienţă

Capitolul V – Concluzii

Bibliografie

Capitolul I - Introducere

Casa ecologică – Casa viitorului

 ”O clădire este considerată verde dacă prin design, materiale de construcție și
tehnologiile utilizate se reduc atât consumul de energie cât și impactul negativ asupra
mediului” - Laura Nemoianu, reprezentant România Green Building Council

În ultimele decenii ale acestui secolul, pe plan european s-au luat o serie de măsuri
pentru stoparea risipei resurselor naturale şi financiare, pentru limitarea efectelor nocive
asupra mediului înconjurător şi a existenţei omului, în general, rezultate în urma dezvoltării
necontrolate a activităţilor, marilor aglomerări urbane, poluarea mediului natural, schimbări
ale climei, degradarea stării de sănătate a locuitorilor planetei etc.

Omul şi-a creat un mediu propriu de viaţă, cel artificial, alcătuit din case, curţi, clădiri
publice, culturi de cereale și ferme zootehnice. Azi, mediul nostru de viaţă este un amestec de
natură şi ansamblu artificial, mediul rural fiind mai aproape de natură, iar mediul urban mai
aproape de mediul artificial. In oricare varianta, mediul trebuie să ne asigure oxigenul pe care-
l putem respira, apă curată și siguranță alimentară.

Populația este în creștere, iar dezvoltarea industrială face ca satele să se schimbe în

oraşe, iar oraşele în metropole. Spaţiul pentru noile clădiri este luat tot din natură. Ca urmare a
acestor acţiuni, natura se micşorează ca întindere şi unele produse larg consum produc şi o
seamă de reziduuri care sunt toxice şi dăunătoare vieţii omului, plantelor şi animalelor.

Protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă sunt două dintre dezideratele de mare

actualitate care, în mod obligatoriu, trebuie să preocupe atât proiectanţii–arhitecţii și inginerii,
cât şi executanţii–constructorii, inginerii şi beneficiarii serviciilor.

În trecut a existat o slabă preocupare faţă de aceste probleme, dar în prezent, ritmul
accelerat de dezvoltare, mută centrul de interes de la aspectele cantitative la cele calitative
imediate (funcţionalitate, confort, estetică), și către aspectele calitative de perspectivă, cum ar
fi protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. Omul modern preferă traiul sănătos într-o lume
nepoluată și mai puțin stres; o lume în care omul se străduiește să nu mai intervină atât de
agresiv în evoluția și dezvoltarea spațiului în care locuiește.
 Conceptul unei casei ecologice poate constitui o primă ocazie pentru administraţiile
teritoriale de a se înscrie în spiritul respectului pentru om şi pentru mediu, apropiindu-se mai
mult de principiile dezvoltării durabile. Acest concept nu se limitează numai la o clădire de
locuit care integrează mediul, ci se extinde şi către cadrul global în care se înscrie construcţia
(nouă sau reabilitată), incluzând următoarele principii (1):
• integrarea preocupărilor legate de mediu (nu numai în ceea ce priveşte utilizarea
raţională a energiei) chiar din faza de concepţie a clădirilor noi sau de reabilitare a celor vechi,
de amenajare urbană şi peisageră;
• disponibilitatea transportului în comun;
• reţeaua de circulaţie pietonală;
• multifuncţionalitatea zonei;
• accesul optimal la reţeaua energetică etc.
• casă ecologică poate fi o casă realizată din finisaje naturale, izolată foarte bine. Din
ce în ce mai căutate, optăm pentru acest tip de construcţie din două motive: se construieşte
mai repede decât una obişnuită şi economiseşte mult mai multă energie.

Deoarece în România nu există o tradiţie a caselor ecologice, constructorii folosesc

tehnici şi materiale speciale în realizarea locuinţelor așa-numite case ”prietenoase cu mediul
înconjurător”. Acest tip de locuinţe sunt realizate din materiale naturale, sunt prevăzute cu un
sistem de încălzire solară a apei calde (montat pe acoperiş) şi cu sistem de încălzire centrală
bazat pe lemn. Faţă de o locuinţă normală, acest tip de casă are un sistem de izolare superior
datorat calităţii finisajelor naturale. O casă ecologică are multe puncte comune dar nu se
confundă cu o casă de lemn sau cu o locuinţă pasivă. Acest tip de casă este inteligentă,
prezintă pierderi foarte mici deoarece este foarte bine izolată şi, pe cât posibil, totul este
reciclabil (este construită din pământ presat, apa de la toaletă provine din apa de ploaie etc).

Deşi costurile acestui tip de locuinţă sunt mai mari decât ale uneia obişnuite, orice
investiţie în plus este ulterior recuperată prin reducerea substanţială a costurilor de energie.
De asemenea, casele ecologice au un transfer termic cu mediul înconjurător extrem de mic. În
plus, acest tip de locuinţă se poate autoventila.

Capitolul II - Materiale de construcţie

În timp ce o casă obișnuită consumă resursele naturale și aruncă reziduurile

nefolositoare în mediul înconjurător, o casă ecologică protejează mediul. Acesta o ajută să se
integreze în ecosistemul în care se află având un impact minim asupra acestuia.
 Casa ecologică presupune folosirea eficientă a resurselor în două scopuri: pentru a
economisi financiar și pentru a proteja mediul. Astfel, se pune accentul pe energiile
alternative, lumina naturală eficientă, folosirea apei de ploaie etc.

Ca energii neconvenționale, se pot folosi panouri solare, pompe de căldură, turbine

eoliene etc. Există case ecologice pasive, fără consum de energie și case cu un consum minim
de energie termică. Astfel de sisteme permit reducerea costurilor de încălzire și de răcire între
50- 80%. Energia poate fi economisită și prin design. Arhitectura ecologică are rolul de a
proiecta case care reduc consumul de energie și favorizează un aport solar maxim.

Materialele folosite pentru construirea unei case ecologice nu poluează semnificativ

mediul în nici unul dintre stadiile de realizare: fabricare, transport, montaj etc. Astfel de
materiale nu sunt toxice și trebuie să lase cât mai puține deșeuri pe șantier. O casă ecologică
poate fi ridicată pe o structură de lemn pentru a asigura un consum redus de energie la
încălzire. Alte materiale ecologice folosite frecvent sunt: termoizolația din paie, cărămida
din lut, învelitorile din stuf, mortarul din var, acoperișul din stuf, vata de celuloză,
izolanți vegetali, plută, cânepă, in etc.

În România, nu există o tradiție a construirii caselor ecologice. De aceea, informațiile

disponibile sunt mai puține, precum și profesioniștii în domeniu. Prin urmare, se poate ca un
astfel de proiect să fie mai solicitant din punct de vedere al efortului, banilor și timpului
comparativ cu construirea unei case obișnuite care nu are în vedere protejarea mediului. În
plus, cererea pentru astfel de case fiind în evoluție, există deocamdată mai puțini producători
pe piață, ceea ce le permite celor existenți să practice prețuri mai ridicate.

În cazul caselor ecologice cu structură din lemn, acesta, netratat corespunzător, este
vulnerabil față de umiditate și insecte. În plus, este important ca o casă pe structură de lemn să
aibă o izolație foarte bună deoarece altfel există riscul unei slabe izolări fonice.

Locuințele economice au apărut din dorința și nevoia de a proteja mediul înconjurător

și de a înlocui construcțiile din beton. Deși ne imaginăm că aceste case nu se pot realiza decât
într-un stil arhitectural limitat, materialele din care sunt construite sunt foarte rezistente și
permit realizarea unor adevărate opere arhitecturale.

De obicei, clădirile “verzi” sunt proiectate pentru a fi cât mai bine expuse la soare
iarna și umbrite pe timpul verii. În contextul economic actual, în țaara noastră, o casă
construită cu materiale clasice are un preț mediu de aproximativ (500 euro + TVA)/ pe metru
pătrat construit. Prețul unei case construite prin utilizarea tehnologiilor verzi ajunge la
aproximativ (600 euro +TVA)/ pe metru pătrat construit. Proprietarii unei case “verzi” vor
beneficia însă de o locuință călduroasă, mai bine protejată, cu o calitate mai înaltă a
construcției și o maximă eficientizare a utilizării spațiului construit.
În momentul de față, tehnologiile ecologice orientate spre eficientizarea și asigurarea
autonomiei energetice sunt bazate, în primul rând, pe energia solară și energia eoliană.

Casele gen apartament cu 2 camere pot fi construite în 2 săptămâni, cu multiple

modalități de extindere în timp. Casele din lemn pot avea un design interior la fel ca orice
casă construită din alte materiale. Casele din lemn au avantajul că pot fi montate și demontate
rapid și pot beneficia și de sisteme de energie bio prin montarea de panouri fotovoltaice
pentru a va asigura alimentarea cu curent la consumatorii ce nu au acces la rețeaua de energie
electrică.

Casele din lemn pot fi poziționate pe o fundație izolată din piloni de beton (traverse
din beton "second hand" de la căile ferate) sau din metal.

Casele din lemn reprezintă soluția de a evada din orașele supraîncălzite, din blocurile
de beton și de a trăi într-un mod sănătos, în mijlocul naturii.

Casa verde este un termen folosit pentru clădirile construite și folosite la un mod
responsabil față de mediul înconjurător, în tot ciclul de viață al acestora: design, construcție,
folosință, întreținere, renovare și demolare. Acest tip de locuință este dotat cu un sistem de
încălzire solară a apei calde iar încălzirea centrală este bazată pe folosirea lemnului.
Totodată, casa ecologică are un sistem de izolare superior, acest lucru datorându-se
calităților finisajelor naturale.

O casă ecologică nu înseamnă doar o casă din lemn sau o casă pasivă. Deși definițiile
acestora sunt asemănătoare, diferențele sunt multiple. În primul rând, o casă ecologică este o
casă care nu prezintă pierderi termice importante, deoarece este foarte bine izolată. Apoi
aproape totul este reciclabil (apa de la toaletă provine din apa de ploaie), inclusiv materialele
din care este realizată putând fi reciclabile. Constructia unei case cu structura de lemn,
reprezinta un lucru mult mai complex si dificil decat, poate parea la prima vedere. Ca urmare
a expansiunii, din ultimii ani, a acestui tip de constructie, dar si a modului de punere in opera
a acestora, de tip ” do it yourself “, incercam incepand de astazi, sa va prezentam in cat mai
multe informatii, modul corect de constructie al unei case din lemn.

După modul de execuţie, îmbinările pot fi demontabile sau nedemontabile, executate

pe şantier sau în ateliere specializate, pe baza unor tehnologii moderne.
 După rolul pe care îl au, îmbinările pot fi:
– de solidarizare, care se prevăd în vederea asigurării stabilităţii relative a
elementelor, transmit eforturi de care, în general, nu se ţine seama în calcul şi care
se execută pe criterii constructive, de exemplu solidarizarea cu scoabe, dornuri sau
buloane la îmbinarea de prelungire a barelor comprimate, sau solidarizarea cu
scoabe la îmbinarea.
– de rezistenţă, dimensionate pe bază de calcul la eforturile pe care le transmit.
Din punctul de vedere al deformaţiilor iniţiale şi în care se produc în îmbinare, pot fi:
– îmbinări prin păsuire, la care efortul se transmite direct, fară piese de legătură,
elementul principal al îmbinării fiind suprafaţa de contact; la aceste tipuri de
îmbinări deformaţiile iniţiale sunt mari datorită aşezării pieselor în îmbinare, iar în
timp deformaţiile cresc foarte puţin;
– îmbinări nepăsuite (cuie, buloane, plăcuţe elastice) la care deformaţiile sunt foarte
mici în prima etapă şi cresc mult în limp.

În funcţie de mijloacele de îmbinare utilizate şi de natura solicitărilor la care sunt

supuse, pot fi:
- îmbinări prin chertare, solicitate la strivire şi forfecare;
- îmbinări cu pene prismatice şi pene inelare netede, cu dinţi sau cu gheare, solicitate
la strivire şi forfecare;
- îmbinări cu tije cilindrice şi cu pene lamelare, flexibile, solicitate în principal la
încovoiere, iar elementele îmbinate solicitate la strivire;
- îmbinări cu cuie şi şuruburi pentru lemn, solicitate la smulgere;
- îmbinări cu asamblaje mecanice care preiau diferite solicitări juguri, tiranţi,
elemente de reazem, piese pentru articulaţii etc.;
- îmbinări încleiate, care lucrează în principal la forfecare.

Executarea imbinarilor elementelor de constructie din lemn

Îmbinările elementelor din lemn masiv apar necesare datorită sortimentului limitat atât
ca lungime, cât şi ca secţiune, care nu corespund întotdeauna cu deschiderile necesare şi cu
solicitările din elementele de construcţie.

La construcţiile din lemn, îmbinările se folosesc pentru:

– realizarea unor secţiuni compuse, când sortimentul existent este insuficient pentru
preluarea solicitărilor;
– îmbinarea în lung a pieselor din lemn îmbinări de prelungire
– îmbinări între piese la noduri sau la intersecţii, executate atunci când două sau mai
multe piese fac un unghi α între ele.

Cap. III-Tehnologii utilizate

 Înainte de ajunge termoizolație, lâna de oaie trece prin anumite etape: lâna este spălată,
pieptănată mecanic și presată în straturi mici. Rezultatul acestor operațiuni este o lână de oaie
de diferite grosimi și mărimi, folosite ulterior ca izolație termică pentru pereți, plafon sau
acoperiș.Lâna de oaie este un material izolator performant și natural, ce se comportă foarte
bine la umiditate. Mai mult decât atât, lâna de oaie își păstrează forma și revine întotdeauna la
grosimea și densitatea originală. Fibrele din lână fac ca termoizolația să devină și un suport
fonoizolant. Mai exact, lâna are și calitatea excelentă de a reduce zgomotul, dovedindu-se un
foarte bun absorbant fonic, atât pentru pereți, cât și pentru tavane.
Un alt avantaj al lânii de oaie este rezistența împotriva dăunătorilor și împotriva
mucegaiului. Lâna este un material ignifug foarte bun, așa că nu va trebui să îți faci probleme
pentru un eventual incendiu. O altă caracteristică a acestui material termoizolator este
înmagazinarea căldurii latente. Mai exact, în sezonul canicular, pe timpul zilei, pereții se
răcesc prin evaporare, iar noaptea degajă căldură din condensare. Nu în ultimul rând, lâna,
spre deosebire de alte materiale izolatoare, are puterea de a elimina din aer formaldehida, o
substanță toxică, inclusă de către oamenii de știință în clasa substanțelor cancerigene. Prin
urmare, izolarea din lâna de oaie îți protejează sănătatea!
Ca orice alt material izolant, lâna de oaie are și dezavantaje. Un dezavantaj important este
modul de montare al lânii de oaie, care trebuie așezată doar pe un cadru de lemn, și nu direct
pe peretele de cărămidă. Un alt dezavantaj este faptul că lâna de oaie poate fi montată mai
mult în interior, și mai puțin în exterior deoarece apa poate ajunge mai ușor la exterior și
poate distruge calitățile izolatoare ale acestui material.

Dacă vorbim de prețuri, lâna poate fi un material ieftin pe care îl poți folosi în izolarea
casei tale. Prețul unui metru pătrat de lână începe de la 4 Euro, pentru lâna cu o grosime de 20
milimetri și poate ajunge până la 16 Euro, pentru lâna cu o grosime de 100 milimetri. Prețul
pentru montarea lânii de oaie este de asemenea accesibil. Pentru montarea izolației și finisarea
peretelui izolat se percepe o manoperă de aproximativ 50 lei pe metru pătrat.

Deși costurile acestui tip de locuință sunt mai mari decât ale uneia obișnuite, orice
investiție poate fi recuperată prin reducerea substanțială a costurilor legate de energie. Un alt
lucru pe care trebuie să îl avem în vedere privitoare la casele ecologice este faptul că acestea
au un transfer termic cu mediul înconjurător extrem de mic. De exemplu, în acest tip de
locuință nu va fi nevoie să porniți aerul condiționat pe timpul verii, deoarece beneficiază de
un sistem special care nu permite pătrunderea căldurii în interior centrala bio cu compost este
o invenție atribuită francezului Jean Pain (1928-1931) și poate fi construită de către orice
gospodar, cu o investiție minimă. Sistemul inovator pe bază de compost poate să asigure
fermei, casei de la țară și solarului toată clădura și apa caldă necesară pe timp de iarnă,
facilități generate în mod 100% natural. La baza centralei verzi se află, așa cum vă puteți da
seama, proprietatea compostului de a genera căldură, temperaturile din interior putând atinge
și 65 de grade Celsius. Mai este nevoie de o pompă, de țeavă și de plasă de oțel, iar sistemul
bio poate asigura nevoile de încălzire pentru o suprafață de 1.500 de metri pătrați, timp de cel
puțin 12-16 luni – după care compostul trebuie schimbat.

Dimensiunea standard recomandată pentru acest sistem este cea cu un diametru de 5

metri și înălțime de 2,5 metri.

Sistemul este folosit în multe gospodării și ferme din întreaga lume, iar în străinătate
se organizează chiar și seminarii în care toți cei interesați învață cum să își contruiască singuri
sursa de apă caldă și căldură.

Compostul este un amestec de lemn verde tocat cu frunze cu tot până la dimensiunea
așchiilor și înmuiat bine cu apă, care care are proprietatea de a genera căldură; pe bază acestei
proprietăți Jean Pain a construit, după multe încercări de variante, o movilă din resturi de
lemn tocat într-o formă circulară, asemănătoare unei pile electrice, cu diametrul de 5 metri și
înălțimea de 2,5 metri. Unele surse dau dimensiuni mult mai mari, de 10 x 6 metri. În orice
caz, importante sunt formă cilindrică și un raport de ½ între înălțime și diametru.

Materialul folosit la compost este nepretențios, crengi de copaci și de tufișuri, adică

exact ceea ce rămâne de la curățarea pădurilor și a perdelelor forestiere pentru întinerire!
Condiția de bază este că lemnul să fie verde, nu uscat. Se pot folosi esențe de foioase pentru
că generează o mai bună fermentare decât rasinoasele.

Resturile de lemn și frunzele se toacă până la dimensiunea unor așchii cu o grosime de

până la 5 mm. Atenție, o dimensiune mai mică a așchiilor produce întotdeauna o tasare mai
puternică a stratului de compost, eliminarea unei mari părți de aer și, în consecință, reducerea
posibilității de fermentare!

Bază grămezii de compost trebuie să fie plană și acoperită de o folie din plastic care
se folosește la amenajarea iazurilor, pentru a nu permite apei să se scurgă în sol. Materialele
folosite la construcție sunt: circa 100 de metri de țeava maleabila din plastic pentru
conducerea apei în interiorul movilei, o pompă pentru circulația apei, un rezervor metalic
solid de 4 mc pentru biogaz cu conductă de metal pentru colectarea gazului și o plasă de
susținere a compostului (care poate fi un gard de oțel obișnuit).

Construcția se poate ridica în circa șase ore de muncă susținută, dacă se utilizează mijloace
mecanizate.

Peste folia așezată pe pământ se montează circular gardul de susținere și apoi se trece
la umplerea spațiului cu lemnul tocat, concomitent cu așezarea în spirală, de jos în sus, în
jurul rezervorului de biogaz, a conductei pentru apa caldă. În centrul construcției se așează
rezervorul pentru biogaz, care trebuie să fie situat cu capătul de sus la limită superioară a
movilei și cu cel de jos la cel puțin un metru deasupra bazei movilei, pentru a i se asigură
încălzirea constanța. Pe timpul construirii și în următoarele patru zile se udă din belșug fiecare
strat de lemn adăugat și tasat, astfel încât să aibă o umiditate de cel puțin 70%. Cea mai
frecvență greșeală care duce la eșec este tocmai umiditatea prea mică a amestecului de lemn,
care întârzie producerea compostului.

Compostul pentru rezervorul de biogaz trebuie prelucrat și înmuiat în apa cu cel puțin
două luni înainte de construirea „centralei”. Rezervorul tebuie să aibă un volum de
aproximativ 4 mc din care trebuie asigurat un spațiu liber pentru acumularea gazului.

Odată terminată construcția, conductă de apa și țeava de biogaz se racordează la

instalațiile de încălzire și la terminalul de gaz dorit. Biogazul se poate utiliza, după o filtrare
prealabilă de impurități, la bucătărie ori la alimentarea autovehiculelor cu motoare adaptate,
prin stocare în butelii speciale. Noi recomandăm consultarea și acreditarea acestei activități de
către instituțiile specializate.

Este bine că întreagă construcție să se acopere cu un strat din baloți de paie peste care
se poate așeza, bine legată, o folie de plastic cu găuri de aerisire pe latură verticală, pentru a o
feri de intemperiile sezonului rece – vânt puternic, ploi, zăpada, ger.
 -Trebuie avut în vedere faptul că procesul de fermentație are nevoie de o perioadă cuprinsă
între 70 și 90 de zile, așa că trebuie să terminați lucrarea cu cel puțin trei luni înainte de
începerea iernii!

-Unii specialiști recomanda adăugarea gunoiului de grajd, care accelerează fermentația și

mărește concentrația biogazului.

-Ați remarcat, desigur, construcția „centralei” bio sub formă unei pile electrice; butelia de
biogaz în centru, înconjurată de o manta de compost care îi asigură căldură necesară formării
biogazului. Ei bine, această căldură se poate recupera prin apa circulată în interiorul movilei,
care ajunge la o temperatură de 60-65 de grade Celsius și cu un debit de 4 litri/minut,
suficientă pentru nevoile casnice ale unei gospodarii precum încălzirea pe timp de iarnă a unei
suprafețe de 1500 mp și utilizarea la bucătărie și la baie.

-Cantitatea de biogaz produsă în rezervor poate ajunge la 300-400 mc pe toată durată de

funcționare.
La sfârșitul duratei de viață a instalației, compostul se poate utiliza că cel mai bun
îngrășământ natural pentru grădină. De aceea, această instalație este recomandată fermelor și
mai ales agricultorilor care își strâng toamnă gunoiul de grajd în grădini pentru a fermenta
fără folos până în primăvară; folosind această inovație ei pot exploata la maximum
posibilitățile pe care le oferă această resursa naturală gratuită în loc să o lase să-și piardă
degeaba una dintre cele mai importante calități pe care o oferă natură – aceea de a produce
căldură!
Panouri de încălzire cu infraroșu
Se bazează pe convecție, aer de incălzire uscat
» Pereții sunt relativ reci și umezi
» Circulația aerului antrenează praful
» Gradientul termic produce senzația de curenți de aer la nivelul pardoselii
» Sunt necesare temperaturi ambientale mai mari
» O mare parte din aerul cald stationează sub tavan
» Probleme de sănătate, de exemplu astm, alergii, reumatism, s.a.m.d.

Radiațiile infraroșii au proprietatea de a nu incălzi aerul, ci toate obiectele care se află

în incăpere, adică corpul omenesc, mobilierul și pereții. Acestea cedează căldura mediului și
asigură o temperatură ambientală plăcută. Se produce un efect de înmagazinare de căldură,
deoarece căldura este stocată în întreagă incăpere. Pereții uscați și calzi izolează mai bine!
Într-un înveliș uscat și cald omul se simte în mod evident mai confortabil decât într-un înveliș
umed și rece.
De aceea incălzirile cu radiații infraroșii transformă energia în căldură, în procent de
aproape 100%, deoarece ele nu incălzesc în mod inutil aerul, ci incălzesc direct omul.
Fosele septice ecologice deservesc o locuința pentru o lungă perioadă de timp în cazul
în care sunt proiectate, construite și întreținute în mod corespunzător. Toate aceste etape sunt
esențiale, însă doar una depinde de utilizator și anume mentenanța. Chiar și cele mai
performanțe fose septice ecologice, bine proiectate și instalate se vor deteriora în cele din
urmă, fără întreținere periodică și fără respectarea unor reguli de bază. Acest ghid descrie pe
scurt componentele sistemului septic și modul în care acestea ar trebui menținute în parametri
optimi.

Din ce este compus un sistem septică ?

 Fosă septică

Un sistem septic este un sistem de epurare a apelor uzate dintr-o gospodărie și este
format din țevi de scurgere a deșeurilor, fosă septica, cutie de distribuție și câmp de drenaj.

Țevile de scurgere sunt montate prin pereții casei colectează toate deșeurile din
toalete, chiuvete, dușuri, , mașini de spălat etc, pe care le direcționează apoi către un rezervor
îngropat pământ, proximitatea .

Fosele septice ecologice toate evacuările de la instalații sanitare de uz casnic timpul

necesar pentru deșeurile se decanteze. Solidele ajung pe fundul rezervorului, unde acestea
descompuse de bacterii anaerobe formează nămolul.

Cutia de distribuție repartizează mod uniform apele uzate din pe conductele din
câmpul de drenaj. Este important fiecare primească o cantitate de lichid pentru preveni unei
zonei de absorbție.

Câmpul de drenaj este un sistem de șanțuri conducte de distribuție care apele uzate
tratate biologic de către solul din jur. Sistemul este umplut parțial cu pietriș. Câmpul de
absorbție trebuie fie dimensionat, construit întreținut mod adecvat, astfel încât asigure o
funcționare afoselor septice.

Fosele septice ecologice ar trebui fie vidanjate, medie, la fiecare doi, trei ani. Unele
locuințe au nevoie de astfel de servicii des rar, funcție de capacitatea fosei, numărul
utilizatorilor cu care se folosește canalizarea.

Ce trebuie faci pentru întreținerea fosei ecologice:

- Vidanjeaza mod regulat.

- Păstrează o pompărilor, inspecțiilor, întreținerii reparațiilor.
 - Fara echipamente grelein jurul fosei si a câmpului de drenaj.
- Nu construi structuri, cum ar fi podeturi, terase, piscine, câmpului de absorbție zone care
limitează accesul la cutia de distribuție la rezervor.
- Nu folosi produse chimice puternice, cum ar fi agenți de curățare de scurgere, solvenți,
vopsele, diluanți pentru vopsele, ulei de motor, antigel, pesticide produse chimice foto, care
distrug bacteriile anaerobe din fose.
- Nu canalizare materialele care nu se degradează ușor, cum ar fi prosoape de hârtie,
tampoane de bumbac, produse, medicamente, scutece, zatul de cafea, nisipul din pisicii,
grăsimi / uleiuri de gătit, discuri demachiante, materiale plastice, tocătoarele de gunoi de la
chiuvete, deoarece acestea cresc mod substanțial riscul acumulării de solide rezervor câmpul
de absorbție etc.
- Nu risipi, redu la minimum evacuările sistemul pentru o funcționare acestuia.
De asemenea, nu existe scurgeri montează echipamente sanitare economice.
Drenează departe de sistemul de câmpul de drenaj deoarece poate solul poate procesul de
epurare realizat de bacteriile aerobe din pământ.
- Nu copaci arbuști sistemului deoarece rădăcinile se conducte sistemul.

Sistemul septic al casei ecologice.

Materiale des utilizate in constructia de case ecologice:

Iuta – material organic biodegradabil, prezent sub formă de ţesătură, de diverse densităţi,
folosită şi ea împotriva alunecărilor de teren, dar cu nenumărate alte posibilităţi de utilizare.

Pluta – disponibilă în diferite grosimi şi culori, fiind extrem de durabilă, fiind o sursă
regenerabilă şi uşor de recoltat. Pentru a spori durabilitatea produselor din acest material,
acestea sunt impregnate cu un liant pe bază de răşini naturale. Poate fi folosită cu succes ca şi
pereţi despărţitori la interior, oferind o gamă largă de alte utilizări (decorative, de exemplu).

Chirpiciul – material de construcţie, dintre cele mai vechi şi mai răspândit, obţinut din argilă
ş paie sau o ţesătură de iută, în unele regiuni o împletitură din bambus. Se remarcă prin
greutatea foarte scăzută, proprietăţi foarte bune de izolare termică şi acustică. Un material
excelent pentru partiţionarea locuinţelor, având un preţ de cost relativ scăzut.

Ţesătura de cocos – material textil fabricat din nucă de cocos şi deşeuri industriale rezultate
din fluxul de producţie. Acest material oferă o soluţie la problemele cauzate de alunecările de
teren pe pantele făcute de om, precum şi la construcţia de autostrăzi sau terasamente de cale
ferată, dar poate fi folosit şi în alte proiecte de design.

Warmcel (100-500) – acest material este obţinut 100% din ziare reciclate, fiind folosit pentru
zugrăvirea pereţilor la interior, asigurând o mai bună izolare termică şi fonică.

Acousticel – realizat 100% din anvelope uzate, acestea fiind tăiate fâşii şi ţesute pentru a
obţine o foaie de material. Este folosit pentru izolarea acustică, în special a spaţiilor
industriale.
Gridcore – folosind hârtie reciclată, cărţi sau ziare, în proporţie de 100% şi fiind produs cu
tehnologii de fabricare la temperaturi joase; panourile cu o stuctură „fagure de miere”,
complect biodegradabile, sunt ideale pentru amenajări de interior.

Biomax – este un material de ultimă generaţie, fabricat dintr-un amestec de poliester şi

bumbac. Când este lăsat mult timp într-un mediu bogat în apă şi microorganisme, acesta se
transformă în apă şi dioxid de carbon, ca urmarea a biodegradării, trecând prin procesul de
hidroliză. Acest proces desfăşurându-se lent, nu pune în pericol viaţa plantelor sau animalelor.
Cantitatea de dioxid de carbon emisă este foarte mică.

ST – glet de ciment – este un material pe bază de ciment, care conţine un fotocatalizator din
dioxid de titan (TiO2) ce este activat de razele ultraviolete, descompunând monoxidul de
carbon în compuşi inofesivi. Are şi proprietatea de a absorbi mirosurile, folosit în general la
gletuirea pereţilor pe interior, fiind foarte rezistent şi aderând foarte bine la peretele pe care
este aplicat.

LoPrefin – este un material ecologic obţinut prin presarea unor fâşii de polypropilenă, PET şi
fibre naturale (kenaf, Hemp sau soia) fiind rezistent la temperaturi ridicate şi impact. Nu
absoarbe apa, chiar la densităţi mici. Este folosit în idustria automobilului la realizarea
portierelor, crescând gradul de siguranţă în cazul unei coliziuni laterale.

Vivak – un material din poliester termoplastic prezentat sub formă de plăci, având foarte bune
proprietăţi optice, fiind rezistent la şocuri şi substanţe chimice. Prin ardere nu se degajă fum
sau sau substanţe toxice.
Fibre de basalt – este un material din fibre de basalt extrem de fine, compuse din minerale
plagioclase, pyroxene şi olivine fiind obţinut prin topirea rocii vulcanice.

Rubber Tiles – material obţinut din reciclarea deşeurilor de cauciuc (anvelope, derivate ale
comnustibililor aplicaţii ale inginerie industriale). Produsele obţinute din acest material,
prezentate sub formă de placi, sunt utilizate în special pentru realizarea pardoselilor (hale
industriale, săli de fitness, terenuri de sport, mijloace de transport în comun, dar şi la diverse
aplicaţii industriale).

CAP.IV-BENEFICII SI EFICIENTA
 Casele pe structura de lemn se incadreaza in randul caselor ecologice, avantajul fata de
o constructie standard fiind consumul redus de energie pentru incalzire.

„Confortul este crescut datorita lipsei umiditatii din aer, avand in vedere ca pentru aceste
constructii nu se foloseste apa decat la sapa, pe cand in cazul caselor traditionale peretii au
nevoie de o perioada intre 10 si 24 luni pentru a se usca”, se arata in studiul citat.

Prejudecatile legate de riscul mare de incendii sunt combatute de tehnicile de tratare a

lemnului care au aparut in ultimele decenii, precum cele legate de placarea lemnului cu
anumite materiale de inchidere sau OSB (Oriented Strand Board), considerat neinflamabil.

La polul opus, in cazul caselor pe structura metalica, otelul este materialul cu cea mai
buna proportie intre rezistenta si greutate, fiind, in acelasi timp, si 100% reciclabil, metalul nu
este inflamabil - nu arde si nu contribuie la ardere in caz de incendiu, otelul nu se mareste si
nu se contracta in caz de variatii ale umiditatii si temperaturii si in fiecare an otelul reciclat
economiseste energia electrica.

CAP.V- CONCLUZII
Costurile întreținerii se diminuează doar în situația în care construcția ecologica e și pasivă,
adică nu generează noxe, situație în care s-a constatat că întreținerea, comparativ cu o casă
tradițională încălzită cu gaze, se înjumătățește în cazul caselor “verzi” și poate ajunge până la
un sfert, în cazul unei case pasive. Pentru încălzirea ei se utilizează, pe cât posibil, surse
regenerabile, adică instalații fotovoltaice, centrale eoliene, pompe de căldură. Acoperişurile
verzi, panourile solare, energia eoliană, încălzirea prin pardoseală, folosirea biogazului,
grădinile organice, vopselele netoxice care lasă pereţii să respire, izolaţiile din cânepă, lână de
oaie, celuloză, acoperişurile din lemn sau stuf, încălzirea cu lemne etc. sunt câteva dintre
argumentele care pot determina statutul de casă ecologică.

Casele ecologice sau “verzi” sunt acele construcţii realizate preponderent din materiale
naturale şi proiectate să utilizeze în mod eficient resursele de energie electrică, termică, apă
etc. Principiile “caselor verzi” sunt în strânsă legătură cu performanţa energetică a clădirilor,
utilizarea energiei regenerabile şi managementul deşeurilor.

O afacere bună!

Unii aleg să construiască case ecologice doar pentru că au înțeles că interesul crește. Astfel au
ales să construiască case pe structură din lemn și placate cu OSB. Există și constructori care
au înțeles ce înseamnă o casă ecologică, respectă principiile ecologice și își câștigă pâinea
reprofilîndu-și activitatea.

Un trend, o modă nouă

Unii aleg să apeleze la construcțiile ecologice doar pentru a ține pasul cu moda sau cu ceea ce
văd la televizor. Aceste persoane nu sunt neapărat convinse de avantajele construirii cu
materiale naturale, de multe ori fac compromisuri majore folosind atât materiale ecologe cât și
sintetice, astfel, noi numim aceste case doar „prietenoase cu mediul înconjurător”.

O necesitate, case mai ieftine

Din ce în ce mai multe persoane se documentează despre construcțiile ecologice. Înțeleg

despre ce este vorba, le place ideea, își doresc astfel de casă dar cel mai important motiv
pentru care alege o astfel de casă este faptul că este mai ieftină. Pe de altă parte, unii
consideră o casă doar un „obiect” necesar, ca un televizor, ca o mașină. Deci văd benefică
ideea de a avea (încă) o casă, dar de data asta una ecologică. Costurile casei vor depinde de
echipa care va construi casa.

Este un adăpost pentru familie

În toate cele trei puncte de mai sus, s-a vorbit de costuri. Indiferent de motivul pentru care
alegi să construiești o casă ecologică, costurile de construire și întreținere a unei case
ecologice trebuie să fie reduse.

Există multe persoane care nu văd prin construirea propriei case o afacere. Văd o astfel de
casă ca o parte a vieții lor, a familiei. Casa construită astfel va fi un „obiect” necesar familiei
tale pentru a se adăposti, dar şi un obiect căruia i se va da suflet…atunci când o construiești,
când o locuiești, când o îngrijești. O astfel de casă se obţine prin implicare maximă,
apropierea și observarea naturii, apropierea de oamenii din jurul tău și nu ţine de diferitele
obiecte pe care le cumperi sau le obții. O astfel de casă poate însemna un alt stil de viață.

Bibliografie
1. http://www.caseecologice-info.ro/blog/casa-ecologica-aspecte-generale/

2. https://casaecologicaintrevissirealitate.wordpress.com/2014/12/08/casa-ecologica-aspecte-
generale/.

3. http://a1.ro/news/social/vesti-bune-statul-roman-ofera-bani-persoanelor-care-isi-construiesc-o-
casa-sau-o-renoveaza-iata-documentele-necesare-id645740.html

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cl%C4%83dire_verde