Securitatea resurselor acvatice ale

Republicii Moldova: riscuri

și amenințări
Raportor: Violeta IVANOV
Președintele Comisiei administrație public, dezvoltare regional, mediu și schimbări climatice
 Harta
APELE • Rîul Nistru Bazinelor
TRANSFRON hidrografice
TALIERE • Rîul Prut

• 3621 rîuri şi rîuleţe

cu lungimea totală de
APELE DE circa 16 000 km
SUPRAFAȚĂ • circa 4261 lacuri
naturale şi bazine
artificiale

• peste 7000 fîntîni

arteziene
APELE
SUBTERANE • circa 179 574 fîntîni
cu alimentare din
apele freatice

2
Apa disponibilă în prezent
este de aproximativ 500 m3 la
un locuitor pe an.

Pragurile recomandate la
nivel internaţional definesc
volumul de 1700
m3/locuitor/an drept nivelul
sigur de disponibilitate a apei
dulci regenerabile.

Dacă volumul de apă

disponibilă este mai mic de
1000 m3/locuitor/an, lipsa apei
poate împiedica dezvoltarea
economică şi poate afecta
sănătatea şi standardul de viaţă
al populaţiei, și se consideră
zona de risc.

3
LEGEA APELOR
NR. 272 DIN 23.12.2011
Articolul 5. Gestionarea resurselor de apă

 Gestionarea resurselor de apă ale

Republicii Moldova se efectuează în baza
bazinului hidrografic Nistru situat pe
teritoriul Republicii Moldova şi a bazinului
hidrografic Dunărea–Prut şi Marea Neagră
situat pe teritoriul Republicii Moldova,
numite districte ale bazinelor hidrografice,
care sunt:
a) districtul bazinului hidrografic Nistru;
b) districtul bazinului hidrografic
Dunărea–Prut şi Marea Neagră.
4
 Fluviul Nistru – principala sursă de
apă potabilă a Republicii Moldova
 Acoperă necesitățile ale 70% din populația țării, și
 99% - mun.Chișinău
 Bazinul rîului Nistru acoperă două treimi din teritoriul
țării
 Lungimea totală – 1362 km, suprafața bazinului
hidrografic – 72 100km2, inclusiv în limitele Republicii
Moldova – 657 km
cu suprafața de 19 000 km2

5
 Starea ecologică a fluviului Nistru
 A degradat regimul hidrologic, hidrocimic și hidrobiologic
 S-a micșorat capacitatea de autoepurare a fluviului (cu 80% în
ultimii 3 ani)
 Au dispărut specii valoroase de pești (cleanul, scobarul, bibanul,
somnul, mreana, morunașul, etc.)
 S-a înămolit intensiv fluviul și lacul de baraj Dubăsari
 Influența negativă a noduli hidraulic de la Novodnestrovsk
 În urma lansării celei de-a 3-a fază a Centralei Hidroelectrice
de la Novodnestrovsk, volumul scurgerilor în sectorul
Naslavcea-Otaci a scăzut dramatic – pînă la 120-130m3/sec (
norma – 220-260m3/sec)
 Apa este mai rece pe timp de vară (+6C în loc de +20C)
 Nivelul apei scade, deseori, pînă la dezgolirea fundului fluviului
Nistru 6
Complexul hidroelectric
Novodnestrovsk
În componența nodului hidraulic de la Dnestrovsk intră Centrala
hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP), CHE-1 și CHE-2
(tampon hidraulic), în apropiere de satul Naslavcea, r-l Ocnița

7
Cel mai mare lac de acumulare artificial

8
Proiectul prevede instalarea în total a 6 turbo-generatori reversibili de 324 MW
fiecare 9
10
11
Fluviul Nistru (aprilie 2016)

12
Insuficiența anuală a scurgerilor apelor 2011-2015
Rîul Nistru
Cca 75% din norma
multianuală

pînă la 45% din valorile

medii multianuale

Rîul Prut
Cca 75% din norma
multianuală

pînă la 45% din valorile

medii multianuale

Rîul Răut
Cca 35%
din norma multianuală

Rîuri mici din centrul și

sudul țării : scurgerea a
oscilat în limitele a 30-80%
din valorile medii multianuale 13
 Factorii
periclitanţi

Defrișarea Poluarea Activitatea Activitatea

industrială transfrontalieră
pădurilor apelor

Consecinţele: • deversarea • Extragerea

- Secete, inundații, apelor nisipului şi Activitatea
eroziunea solului și menajere, prundişului industrială cu
caracter
deșertificarea apelor uzate (filtrul natural)
transfrontalier
(fără epurare) din albia (Complexul
rîurilor hidroelectric
• activitatea Novodnestrovsk)
agricolă • Constructia
(pesticide) lacurilor de
acumulare și a
• stocarea barajelor, care
neautorizată a reduc volumul
deşeurilor scurgerii apelor
în rîuri
14
Riscuri pentru resursele acvatice a R.M.
(I) Determinate de schimbările climatice.

15
 Cadrul legislativ în domeniul apelor
1. Legea privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515-XII din 16.06.1993
2. Legea apelor nr. 272-XVI din 23.12.2011
3. Codul funciar nr. 828 din 25.12.1991
4. Legea privind expertiza ecologică nr. 851-XIII din 29.05.1996
5. Legea privind fondul piscicol, pescuit şi piscicultura nr. 149-XVI din 08.06.2006
6. Legea nr. 440-XIII din 27.04.1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor
rîurilor şi bazinelor de apă
7. Legea cu privire la apa potabilă nr. 272 din 10.02.1999
8. Legea nr. 536 din 25.02.1998 cu privire la activitatea hidrometeorologică
9. Legea nr. 1102 din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale
10. Legea nr. 171 din 09.07.2010 cu privire la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru
irigaţie
11. Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 325-XV din 18.07.2003 privind
aprobarea Concepţiei politicii naţionale în domeniul resurselor de apă
12. Hotărîrea Guvernului nr. 751 din 05.10.2011 cu privire la aprobarea Programului de
dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii
2011-2020
13. Hotărîrea Guvernului nr. 274 din 18.05.2015 cu privire la aprobarea Strategiei
privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 şi a Planului
de acţiuni pentru implementarea acesteia
14. Hotărîrea Guvernului nr. 301 din 24.04.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de
mediu pentru anii 2014-2023 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia

16
 Convenții internaționale
 Convenția cadru a ONU cu privire la schimbarea climei (New-York, 9 mai
1992)
 Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în
context transfrontalier (Espoo, 25 februarie 1991) și Protocolul privind
evaluarea strategică de mediu (Kiev, 2003)
 Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere
și a lacurilor internaționale (Helsinki, 17 martie 1992)
 Protocolul privind Apa și Sănătatea la Convenția CEE a ONU (Convenția
de la Helsinki 1992)
 Convenția privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale
(Helsinki, 17 martie 1992)
 Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională în special
ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1971).
 Convenția privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992)
 Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a
fluviului Dunărea (Sofia, 29 iunie 1994)

17
 Acorduri bilaterale
 Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al
Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile
a bazinului rîului Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012
 Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al
Ucrainei privind gestionarea în comun a apelor transfrontaliere, 23
noiembrie 2003
 Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României
privind cooperare pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului
și Dunării
 Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova
privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi
reglementarea pescuitului în Râul Prut şi în lacul de acumulare Stînca –
Costeşti (01 august 2003, Stînca - Costeşti)
 Acordul între Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului al Republicii
Moldova, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului din România
şi Ministerul Mediului şi Resurselor Naturale al Ucrainei privind
cooperarea în zona formată din ariile naturale protejate ale Deltei
Dunării şi Prutului de Jos, (5 iunie 2000, Bucureşti)

18
 Concluzii și recomandări:
 Constatăm starea ecologică agravantă, deplorabilă a resurselor
acvatice ale Republicii Moldova
 Constatăm necesitatea evaluării rezervelor de apă potabilă

În plan internațional:
 Intensificarea conlucrării cu Ucraina în domeniul protecției și
dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru (activizarea lucrărilor în
cadrul Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ucrainene în
domeniul colaborării comercial-economice, insistarea asupra aprobării
de către partea ucraineană a Acordului dintre Guvernul Republicii
Moldova și Cabinetul de Miniștri a Ucrainei privind colaborarea în
domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru
(Roma, 2012)
 Adresarea la Convențiile internaționale de mediu (în special
Convenția Espoo)

19
Concluzii și recomandări:
În plan național:

 Este necesar un control riguros asupra construcțiilor neautorizate a

lacurilor și barajelor artificiale (actualmente se atestă gestionarea nesistemică,
neadecvată, pe alocuri iresponsabilă, a resurselor acvatice).
 Asigurarea respectării legislației în vigoare în domeniul apelor
(contracararea poluării excesive cu ape menajere, cu deversări necontrolate a
apelor uzate neepurate, cu ape pluviale poluate; întreținerea și gestionarea
adecvată a zonelor și fîșiilor de protecție a apelor aflate în gestiunea
autorităților publice locale; înăsprirea controlului asupra respectării legislației în
vigoare în domeniul mediului)
 Epurarea apelor uzate (980 de stații de epurare în 1990, și sub 300 în
2015)
 Stoparea defrișărilor neautorizate. Consolidarea activității de plantare;
împădurirea teritoriului Republicii Moldova cu pînă la 20% pînă în anii 2020,
conform strategiilor naționale în domeniul forestier
 Implicarea mai activă a Academiei de Științe a Moldovei în soluționarea
problemelor de mediu
 Implicarea activă a societății civile, a ONG-urilor de mediu în problemele
de mediu în Republica Moldova

20