Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NERVII CRANIENI
I. COMPLEMENTUL SIMPLU
5. Unde se află corpul celular al celui de-al doilea neuron al nervului olfactiv?
A. Trigonum olfactorius.
B. Bulbus olfactorius.
C. Fila olfactoria.
D. Septum pellucidum.
E. Uncus.
29. Corpurile celulare ale primilor neuroni senzitivi ai nervului trigemen se află în:
A. Canalul Fallope.
B. Ganglionul semilunar (ganglionul Gasser).
C. Ganglionul geniculat.
D. Ganglionul submaxilar.
E. Ganglionul sublingual.
30. Unde se află corpurile celulare ale neuronilor III ai nervului trigemen?
A. În nucleul tractului spinal al nervului trigemen.
B. În protuberanţă.
C. În nucleii terminali.
D. În tegumentul punţii Varolio.
E. În talamusul optic.
31. Apariţia erupţiilor de herpes zoster în zonele de localizare a durerilor pe faţă este
caracteristică numai pentru afectarea:
A. Nucleului tractusului spinal al nervului trigemen.
B. Uneia din ramurile nervului trigemen.
C. Ganglionului semilunar.
D. Rădăcinii nervului trigemen.
E. Nucleului motor al nervului trigemen.
40. Distanţa dintre examinator şi pacient în timpul examinării acuităţii auditive trebuie să
fie de:
A. 30 cm.
B. 1 m.
C. 2 m.
D. 3 m.
E. 6 m.
41. Corpul celular al primului neuron al părţii vestibulare a perechii a VIII-a de nervi
cranieni se află în:
A. Ganglionul Scarpa.
B. Ganglionul Corti.
C. Ganglionul Gasser.
D. Ganglionul superior al nervului vag.
E. Ganglionul inferior al nervului vag.
42. Unde se află corpul celular al motoneuronului periferic al porţiunii motorii a nervului
glosofaringian?
A. În ganglionul superior al nervului glosofaringian.
B. În ganglionul inferior al nervului glosofaringian.
C. În nucleul tractusului solitar.
D. În nucleul medial al talamusului.
E. În nucleul ambiguu.
44. Corpul neuronului al III-lea senzitiv al nervului vag îşi are sediul în:
A. Ganglionul superior al nervului vag.
B. Ganglionul inferior al nervului vag.
C. Talamus.
D. Capsula internă.
E. Porţiunea inferioară a circumvoluţiunii postcentrale a cortexului cerebral.
47. Axonii neuronilor motori centrali ai nervului hipoglos (n. hypoglossus) se termină în:
A. Bulb.
B. Protuberanţă.
C. Pedunculii cerebrali.
D. Genunchiul capsulei interne.
E. Muşchii limbii.
3. Indicaţi perechile de nervi cranieni în componenţa cărora sunt foarte multe fibre
vegetative:
A. III (nervul oculomotor).
B. V (nervul trigemen).
C. VII (nervul facial).
D. IX (nervul glosofaringian).
E. XI (nervul accesor).
6. Reacţia pupilară la lumină (constricţia pupilei) se realizează prin arcul reflex la care
participă următoarele structuri:
A. Fibrele nervului optic.
B. Tuberculii cvadrigemeni anteriori ai mezencefalului.
C. Nucleul Iacubovici.
D. Fibrele nervului oculomotor.
E. Muşchiul ciliar.
12. Deseori nervul abducens este inclus în procesul patologic, ce se dezvoltă la baza
creierului, şi anume în:
A. Accidentul vascular cerebral în teritoriul arterei cerebrale medii.
B. Arahnoidita cerebrală.
C. Tumorile cerebrale.
D. Intoxicaţii.
E. Traumatisme.
13. Alegeţi afirmaţiile corecte care se referă la inervaţia văzului:
A. Mişcarea izolată a unui singur glob ocular la omul sănătos este imposibilă.
B. Mişcările concomitente ale globilor oculari sunt dirijate de fasciculul longitudinal
posterior.
C. Fasciculul longitudinal posterior porneşte din nucleul Darşkevici al mezencefalului.
D. Fasciculul longitudinal posterior leagă nucleii nervilor oculomotori, vestibulari şi vagi.
E. Leziunea completă a fasciculului longitudinal posterior nu se manifestă clinic,
deoarece funcţia mişcării asociate a globilor oculari este realizată de centrul cortical din
partea posterioară a circumvoluţiunii frontale mijlocii.
17. Indicaţi nervii cranieni care ies din protuberanţă la nivelul unghiului ponto-cerebelos:
A. Oculomotor comun.
B. Facial.
C. Vestibulo-cohlear.
D. Intermediar.
E. Glosofaringian.
18. Indicaţi afirmaţiile care se referă la metoda de examinare clinică a funcţiei nervului
facial:
A. Inspectarea muşchilor maseteri în stare de repaus.
B. Se atrage atenţia cât de pronunţate sunt plicele nazo-labiale şi conturul bucal.
C. Examinarea gustului pe 2/3 anterioare ale limbii.
D. Se precizează dacă nu sunt manifestări de xeroftalmie.
E. Pacientului i se propune a încreţi fruntea, a închide strâns ochii, a arăta dinţii.
20. Leziunile nervului facial situate mai jos de nivelul emergenţei în canalul Fallope al
marelui nerv pietros superficial şi al nervului muşchiului scăriţei sunt însoţite de:
A. Paralizia muşchilor mimici din partea opusă focarului (grupul lor inferior).
B. Hemiplegia sau hemipareza din aceiaşi parte.
C. Paralizia muşchilor mimici expresivi ai feţei din partea omonimă.
D. Lacrimaţie abundentă din aceiaşi parte.
E. O lipsă de sensibilitate gustativă pe 2/3 anterioare ale limbii.
25. Nucleii vestibulari din trunchiul cerebral conectează următoarele formaţiuni cortico-
subcorticale:
A. Fasciculul vestibulo-spinal, care se îndreaptă pe partea omonimă spre motoneuronii
din coarnele anterioare ale măduvei spinării.
B. Fasciculul longitudinal medial.
C. Cerebelul, formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral şi nucleul dorsal al nervului
vag.
D. Talamusul optic, sistemul extrapiramidal, cortexul lobului temporal.
E. Circumvoluţiunea parahipocampală.
27. Lezarea aparatului vestibular, a labirintului, a părţii vestibulare a nervului VIII sau a
nucleului lui conduce la apariţia:
A. Vertijului.
B. Depresiei.
C. Nistagmusului.
D. Răului de mare.
E. Dereglărilor de echilibru şi coordonare a mişcărilor.
31. Indicaţi structurile în componenţa cărora trec axonii neuronilor centrali ai nervului
accesor:
A. Braţul anterior al capsulei interne.
B. Braţul posterior al capsulei interne.
C. Genunchiul capsulei interne.
D. Peduncul cerebral.
E. Protuberanţă.
33. Selectaţi manifestările clinice care apar atunci când este lezat nervul accesor:
A. E dereglată mişcarea de ridicare a umerilor.
B. E limitată întoarcerea activă a capului.
C. Hipotrofia muşchiului pectoral mare.
D. Hipotrofia muşchiului trapezoid.
E. Reflexul spinal (Bechterew) este abolit sau diminuat.
36. Indicaţi nervii cranieni, leziunea concomitentă a nucleilor sau rădăcinilor cărora
provoacă apariţia sindromului bulbar:
A. VIII (nervul acustico-vestibular).
B. IX (nervul glosofaringian).
C. X (nervul vag).
D. XI (nervul accesor).
E. XII (nervul hipoglos).
39. În funcţie de localizarea focarului de leziune sindroamele alterne pot fi grupate în:
A. Diencefalice.
B. Hipotalamice.
C. Pedunculare.
D. Protuberanţiene.
E. Bulbare.
III. ASOCIEREA SIMPLĂ
2. Sistemul nervilor motorii cranieni face parte din tractul piramidal cortico-muscular şi e
alcătuit dintr-un lanţ din trei neuroni (corpul celular al primului e situat în ganglion
periferic, cel de-al doilea – în nucleul din trunchiul cerebral şi cel de-al treilea - în
talamusul optic.
5. Dacă se afectează o jumătate a punţii lui Varolio, atunci globii oculari sunt deplasaţi
în partea opusă focarului („bolnavul îşi priveşte hemiplegia”).