CALITATEA VIEŢII

2016

• Mediocru • Viata
• Singur • Ambitie x2
• Obisnuinta • Implinire
• Supravietuire • Spatii verzi
• Perseverenta • Sanatate
• Echilibru • Cinstita
• Educatie x2 • Progres
• Sanatate • Stabilitate
• Coruptie • Foarte buna x2
• Verde • Superior
• Incertitudine • Casa
• Buna • Remarcanta
• Medie
 2017
• Venituri x2
• Curat
• Capabilitate
• Amabilitate
• Sanatate x6
• Mediu
• Fericire
• Populatie
• Dezvoltare
• civilizatie
• Precizari de terminologie
• Standardul de viata
• Starea de sanatate
• Calitatea locuirii
• Siguranta
• Serviciile de educatie
• Comunitatea si individul
• Calitatea componentelor mediului ambiant
• Precizari de terminologie
1. Calitatea vieţii reprezintă totalitatea
condiţiilor materiale, spirituale, estetice,
sociale, culturale, economice, psihologice care
asigură realizarea armonioasă a unei persoane.

• Amenajările, organizarea spaţiului,

funcţionarea habitatelor umane au ca scop
satisfacerea nevoilor umane, deci calitatea
vieţii.
Analiza calităţii vieţii poate fi
efectuată la nivel:

individual; colectiv;

implică dimensiuni economice,

sociale, etice, politice, estetice,
culturale;
standardul de viaţă, sănătatea,
locuinţa, educaţia, locul de muncă,
drepturile omului, mediul înconjurător.
• (M. Nae, 2005).
 Standardul de viaţa
• Standardul de viaţă-cuantificarea calitatii vietii
• Este exprimat prin:
– indicatorii macroeconomici (venitul naţional brut,
produsul intern brut),
– Indicatori ai veniturilor populaţiei (veniturile nete,
reale etc.)
– consumului populaţiei sau costurile de viaţă (servicii
utilizate, coşul zilnic sau consumul alimentar etc.).
• Standul de viaţă oficial diferă de cel perceput de individ
sau colectivitate.
 Standardul de viaţa
A. Indicatori macroeconomici
• Produsul intern brut (PIB) reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor
produse şi prestate într-o economie naţională într-un an, destinată
consumului final.
PIB = consum + investiţii + exporturi − importuri
• Dacă din PIB se scad deprecierile se obţine produsul intern net.
• 2015-PIB-Romania 159 mild. Euro.
• Produsul naţional brut (PNB) este agregat din PIB, la care se adaugă
soldul operaţiunilor agenţilor economici naţionali în exteriorul ţării
plus soldul activităţilor agenţilor economici internaţionali care
acţionează în ţară.
B. Veniturile populaţiei se referă la toate valorile
dobândite periodic din muncă, sau neperiodic
din diferite activităţi. Ambele pot fi în natură
sau financiare.
• Lipsa veniturilor crează condiţii pentru
instalarea sărăciei.
• Veniturile implicit sărăcia sunt în strânsă
corelaţie cu indicele costului de viaţă.
 C. Costurile de viaţă depind de valoarea
veniturilor. Cu cât acestea sunt mai mari şi
cheltuelile permise sunt mai mari.
• Unde sunt, cheltuielile de consum mari?
• A.orase
• B. sate
• Care sunt amenintarile?
 1.1.În mediul urban, cheltuielile de consum
sunt mai mari, pentru că viaţa în oraşe înseamnă
mai multe servicii.
1.2. În mediul rural, chiar dacă veniturile
financiare sunt în general mai reduse, cele
materiale sunt mai mari, iar necesitatea de a
face apel la anumite servicii nu este obligatorie
sau imposibilă (pentru ca nu există).
1.2.Indiferent de volumul veniturilor, în
societate, ele sunt ameninţate cel mai mult de
inflaţie, şomaj etc.
 Starea de sănătate

• Starea de sănătate a unei populaţii este

rezultatul unor factori genetici interni
(fiziologici, psihici), dar şi externi (sociali, de
locuire, hrană, servicii medicale etc.), stil de
viaţă.
• Care factori au cel mai mare rol in starea de
sanatate?
1. Stilul de viaţă are cea mai mare pondere în
starea de sănătate, peste 50%
2. Potenţialul genetic, aproape la egalitate cu
mediul ambiant
3. Serviciile medicale.
1. Stilul de viaţă incumbă activitatea fizică,
alimentaţia, tabagismul, consumul de alcool
etc.
a.Activitatea fizică, depinde de cultura, tradiţia
individului si diferă pe medii.
• În mediul urban, din cauza activităţilor predominant
de birou, stilul este sedentar…mai rar activ.
• OMS sugerează că mişcarea fizică este esenţială
pentru sănătatea populaţiei, reţetele de efectuare a
ei fiind diferite, pornind de la exerciţii fizice de
întreţinere, practicarea unui sport până la mersul pe
jos sau cu bicicleta.
• Habitatele umane au în infrastructură spaţii
destinate practicării unui sport: centre sportive de
întreţinere, terenuri de sport, şcoli, alături de cele de
performanţă, parcuri, spaţii închise sau deschise
special amenajate de firme pentru întreţinerea fizică
zilnică.
• centre sportive de
întreţinere,
• terenuri de sport,
• şcoli, alături de
cele de www.archiexpo.com
performanţă,
• parcuri,
• spaţii închise sau
deschise special
amenajate de
firme pentru
întreţinerea fizică
zilnică. www.omikronsrl.ro
• În mediul rural, stilul de viaţă este dominat de
mişcarea fizică….cerută de activităţile
economice, dar şi cele din gospodărie.
• Se poate vorbi, în multe societăţi, de epuizări
fizice datorate locului de muncă şi
programelor firmelor?

cumfac.ro
• Există o
diferenţiere şi între
genuri în ceea ce
priveşte activitatea
fizică.
– femeile fiind mai
active decât www.libertatea.ro

bărbaţii
– pe grupe de vârste,
cei mai dinamici
fiind tinerii, apoi
adulţii, iar cei mai
inactivi vârstnicii.
ziarobiectiv.ro
b.Obiceiurile alimentare reprezintă al doilea factor important al
sănătăţii umane.

U C R A I N A Legenda

A
Nr. cazuri la 100 000 locuitori

M
I
<25

[25; 50)

O
R
[50; 75)

L
A

[75 ; 100 )

D
G
>100

O
N

81
U

AV
AI NA
UCR
S
E

R Ã
R
B

A G
I

N E
A

A
R E
B A
18 0 18 36 54 km
I

M A
U R
L G A
Dup ã datele MSP, 2004

Incidenţa malnutriţiei în România în anul 2004-2014

 U C R A I N A Legenda

A
Nr. cazuri la 100 000 locuitori

M
I
<1000

[1000 ;1 50 0)

O
R
[1 500; 2000 )

L
A
[2000 ; 2500 )

D
G
>2500

O
N

1707
U

AV
AI NA
UCR
S
E

R Ã
R
B

A G
I

N E
A

A
R E
B A
18 0 18 36 54 km
I

M A
U R
L G A
Dup ã datele MSP, 2004

Incidenţa diabetului zaharat în România în anul 2004-2014

2. În ceea ce priveşte mediul ambiant,
apropiat sau îndepărtat există o relaţie strânsă
între aceştia şi sănătatea populaţiei.
– mediul ambiant, din locuinţă (căldură,
umiditate, existenţa unor microbi, viruşi,
particule, prezenţa unor aparate poluante,
insecte etc.)
– mediul înconjurător (exterior locuinţei).
Sursele, poluanţii din mediul interior şi efectele lor asupra sănătăţii omului
(Prelucare după Muller, 2007)
3. Serviciile medicale
• Indicatorii utilizaţi pentru a cuantifica starea
de sănătate sunt:
• speranţa de viaţă la naştere,
• mortalitatea, mortalitatea infantilă,
morbiditatea,
• accesul la serviciile medicale.
Speranţa de viaţă la
naştere
 Calitatea locuirii-Locuinţa
• Locuinta-spaţiul construit pentru asigurarea
adăpostului şi amenajat astfel încât să asigure
desfăsurarea vieţii conform asipraţiilor unui
individ sau grup, locuinţa este elementul material
principal de suport al condiţiilor de viaţă.
• Locuinţa are caracteristici fizice
• (dimensiune, poziţie spaţială, vechime,
compoziţie de materiale, design, dotări)
• şi funcţionale
• (adăpost contra intemperiilor, odihnă, siguranţă,
muncă, distracţie).
 Calitatea locuirii-Locuinţa
• Dimesionarea ei ca şi funcţionalitatea sunt legate
de factori interni:
• venituri, tradiţii, educaţie, scop ş
• factori externi: politicile sociale şi economice ale
unui teritoriu
• Locuinta reprezinta un bun de lungă durată ce
poate fi cuantificat financiar.
• Orice om are dreptul la o locuinţă sănătoasă,
lipsa ei determinând probleme majore sociale şi
economice.
• Accesul la un spaţiu de locuire poate fi sub formă
de chirie sau în proprietate.
• Calitatea spaţiului de locuit are înţelesuri diferite
potrivit nivelului de civilizaţie al individului, tradiţiilor
şi pregătii profesionale.
• Se consideră ca aproximativ 90% din timpul vieţii
este desfăşurat în interioare, de aceea acest mediu
trebuie să stea în atenţiea fecărui individ.
• Poluarea din mediile interioare (case, maşini) este
mult mai puternică faţă de cea exterioară, prin faptul
ca spaţiul de manifestare este mult mai redus ca şi
posibilitatea de diluţie, iar expunerea este
sistematică sau permanentă.
• Educaţia
• O comunitate nu este omogenă în ceea ce
priveşte achiziţiile formative, pentru că orice
habitat uman are nevoie pentru buna
funcţionare de o diversitate profesională
dobândită prin şcoli, şi, tinde către o înaltă
ţinută privind comportamentul uman.
• Pentru a realiza serviciile legate de educaţie în
habitatele umane există unităţi de învăţământ
diverse.
 Coeziunea comunităţii
• In funcţie de educaţie, preocupări,
trăsături de personalitate etc., legăturile
între membrii unei comunităţi sunt
caracterizate de
• relaţii interpersonale de prietenie,
indiferenţă, respingere, asociere sau
conflict;
• relaţii oficiale la locul de muncă, în cadrul
sistemului socio-economic al cărui membru
este, căpătând nuanţe normative, morale.
 Coeziunea comunităţii
• Pentru comunităţile mici, îndeosebi cele rurale,
coeziunea comunităţii este bine conturată prin relaţii
care se extind pe toată orizontalitatea spaţiului, multe
din ele bazate pe rudenie sau vecinătate.
• Diferenţierile sociale, profesionale, de sex, profesie,
etnie pot constitui un liant între grupurile cu aceleaşi
caracteristici sau pot genera disparităţi greu de
eliminat.
• Cea mai sudată grupare într-o comunitate este familia.
Relaţiile din cadrul ei pot influenţa categoric, calitatea
vieţii pe verticală.
• O a doua relaţie ca importanţă este cea de vecinătate.
În unele comunităţi relaţiile de vecinătate au caracter
formal, pe când în altele se suprapun cu cele de
prietenie.
 Siguranţa
• Siguranţa, securitatea este considerată un
deziderat al lumii de-a lungul istoriei omenirii.
• Paleta pericolelor este atât de mare, încât nici
un sistem nu poate asigura pe deplin
realizarea siguranţei.
• Pericolele pot proveni de la
• persoane
• elementele mediului natural: faună, inundaţii,
secete, cutremure, vulcanism.
 Siguranţa
• Pentru calitatea vieţii, siguranţa poate fi
apreciată prin indicatori legaţi de
• criminalitate,
• numărul condamnărilor,
• Numarul penalităţilor,
• Numarul accidentelor.
• Se poate vorbi de
• siguranţa fizică a persoanei/colectivităţi,
• siguranţa socială,
• Siguranta economică.
• Instituţiile axate pe
furnizarea serviciilor
de siguranţă sunt:
• armata (siguranţa şi
securitatea militar.infomondo.ro
naţională şi
internaţională-
NATO),
• poliţia la nivel statal
şi la nivel curierul-
microspaţial iasi.ro

• firmele specilizate
de pază şi securitate.

www.acasa.ro
 Petrecerea timpului liber
• Timpul liber reprezintă intervalul rămas după
prestarea responsabilităţilor profesionale,
sociale, politice, cheltuit pentru satisfacerea
unor nevoi de relaxare, distracţie, cu stări
emoţionale pozitive.
• Organizarea spaţiilor aşezărilor umane, a
oraşelor şi staţiunilor în special, cere
structurarea locurilor de petrecere a timpului
liber în raport cu dimensiunea populaţiei şi
utilizarea complexă a potenţialului antropic
sau natural cu exigenţele funcţiei lor.
 Petrecerea timpului liber
• Modul cum timpul liber este petrecut depinde
de oferta habitatului, de educaţie, venituri,
profesie, hobiuri. Se pot diviza activităţile de
recereere în timpul liber ca:
– activităţi în societate: sport, cultură, restaurante,
cluburi, vizite la prieteni;
– în casă: grădinărit, artă, citit, vizionare TV, radio,
internet;
– în natură: practicarea unor sporturi (pescuit,
vânătoare, schiat), turism (drumeţii, excursii,
tabere), plimbări în parcuri etc.
Calitatea mediului înconjurător