Atestare nr.

1
La disciplina „Interacțiunea Om – Calculator”
st. gr. TI – 162 Nicula Sandu

1. Pentru o selectare a bazei de date tipurile de interacțiuni utilizate de mine sunt:

· întrebare / răspuns și dialog de interogare
· point și faceți clic pe (icon)
Fiecare din aceste variante este mai binevenită într-un anumit context. Spre
exemplu dacă avem de selectat din baza de date informații ce se conțin în mai
multe tabele dar le dorim afișate în unul singur doar cu câmpurile necesare, atunci
utilizăm dialogul de interogare care ne oferă o flexibilitate mai mare. Dar dacă
avem doar de afișat primele 100 de rânduri dintr-un anumit tabel, putem utiliza cu
ușurință metoda de point și click pe icon. Mai greoae consider că este metoda de
click deoarece trebuie să creăm view-uri pentru a dispune de toate posiblitățile pe
care ni le oferă metoda de interogare, iar pentru a crea aceste view-uri trebuie
oricum să scriem interogări.

2.
File
New
Open file
Open copy of file
Save
Save as
Page setup
View page
Print preview
Show alternative document
Close file
Delete
Quit

Mail
Open mail
Send mail

Edit
Repeat edit
Undo
Cut
Copy
Paste
Clear
 Add footnote
Add page break
Renumbers pages
Find word
Change word
Go to
Go back
Position on page

Insert
Insert Graphic
Table

Tool
Check spelling
Count words
Preferences

Format
Format paragraph
Layout document
Font
Change font
Character style
Plain text
Bold text
Italic text
Underline
Increase point size
Decrease point size

Help
Glossary
See table of contents
View index
Insert Index entry

a)Care este dezavantajul plasării simultane a tuturor funcțiilor pe ecran?

În cazul plasării simultane a tuturor funcțiilor pe ecran vom obține o supraîncărcare a acestuia.
Funcțiile nefiind selectate după categorii vor fi greu de găsit, iar cele ce sunt din categorii diferite
dar cu denumiri asemănătoare vor fi tratate eronat de utilizator.
b)Care este problema cu utilizarea numeroaselor titluri de meniu?

Când utilizăm prea multe titluri de meniu utilizatorului îi ea timp analizarea fiecărei categorii și
verificarea dacă anume în acel titlu de meniu se află funcția de care el are nevoie. De fiecare dată
când eliminăm un element de meniu, elementele rămase devin mai proeminente. Trebuie să ne
limităm navigația la 5-8 elemente de meniu.

c)Care este problema utilizării a foarte puține titluri de meniu?

Când utilizăm foarte puține titluri de meniu iar aplicația noastră este una masivă ce are o mulțime
de funcții de tipuri diferite, atunci utilizatorul caută mult funcția dorită în meniu și îi devine greu
să înțeleagă ce face această funcție deoarece nu-i cunoaște submenu-ul din care face parte.

d) Luați în considerare următoarele: Îmi pot grupa funcțiile fie în trei meniuri, cu multe
funcții în fiecare, fie în opt meniuri cu mai puține în fiecare. Care va fi mai ușor de utilizat?
De ce? Care este "mijlocul"?

În dependență de volumul aplicației depinde și varianta mai bună. Spre exemplu într-un site de
informare asupra unui eveniment, vom utiliza mai puține titluri de meniu, iar într-un IDE gen
Xcode vom utiliza mai multe deoarece aplicația are mai multe funționalități de tipuri diferite.
Mijlocul prin care noi decidem câte meniuri vor fi este numărul de domenii din care fac parte
funcțiile prezente în aplicație. Dacă sunt mai puține putem utiliza 3 dacă ai multe 8.

Descrieți pe scurt trei-patru stiluri de interacțiune diferite care se potrivesc

dialogului dintre utilizator și computer.
Linie de comanda. Utilizatorul introduce tipurile de comenzi pentru program, de
obicei unul câte unul. Programul execută comenzile și returnează feedback, dacă
este necesar. MS-DOS și UNIX utilizează acest stil.

Întrebare si răspuns. Aplicația pune întrebări și când utilizatorul furnizează prin

răspunsuri toate datele necesare, aplicația oferă rezultatele. Uneori acestea se
numesc aplicații "walktrough and use".

Meniuri. Posibilele acțiuni ale utilizatorilor sunt afișate pe ecran și utilizatorul

poate selecta una dintre ele. Gopher este un exemplu și majoritatea aplicațiilor MS
Windows includ și meniuri.

Depunerea formularelor. Utilizatorul introduce datele în câmpuri specifice,

asemănătoare cu câmpurile din formularul de completare a hârtiei. Multe aplicații
de birou și baze de date utilizează acest stil.

Taste funcționale. Interacțiunea se face printr-un set de chei speciale sau

combinații de taste pentru diferite operații. Exemple tipice jocurile pe calculator.