Problema 1

Rezolvare:

Valoarea marfurilor cumparate - 1000lei

Rabat 3% ( 1000 lei * 3%) - 30 lei
Valoare 1 (1000 lei – 30 lei ) - 970 lei
Remiza 2% ( 970 lei * 2%) - 19.4 lei
Valoare 2: 970 lei – 19.4 lei - 950.6 lei
Risturn 2% ( 950.6 lei * 2%) 19.01 lei
Net comercial 50.6lei-19.01 lei) 931.59 lei
Scont de decontare ( 931.59lei * 4%) 37.26 lei
Net financiar ( 931.59 lei – 37.26 lei) 894.33 lei
TVA 19% 894.33*19% ) 169.92 lei
Total factura: 1064.25 lei

Adaos comercial 20% ( 931.59 lei * 20%) 186.32 lei

TVA 19% ( 1117.91 lei * 19 %) 212.40 lei
Total marfuri vandute la pret cu amanuntul ( TVA inclus ): 1330.31 lei

Scontul este un venit financiar pentru client si nu se include in costul de achizitie al marfii
cumparate.

Contabilizarea achizitiei marfurilor:

% = 401 1101.51
371 931.59
4426 169.92

Scont: 4%

401 = 767 37.26 lei

Descarcarea de gestiune:

% = 371 1330.31
607 931.59
378 196.32
4428 212.40

Problema 2

Rezolvare: conform IAS 2 “ Contabilitatea stocurilor” in costul de achizitie a stocurilor se

cuprind: pretul de cumparare, taxe de import si alte taxe, costuri de transport, manipulare si
alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de produse finite, materiale si servicii
( cheltuieli de manipulare, verificarea calitatii, asigurari). Reducerile comerciale si alte
elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achizitie.

Valoare materii prime: 15000 lei

Transport : 1000lei
Remiza: 500 lei
Cheltuieli salariale aferente gestionarului : 4000 lei

Valoarea costului de achizitie : 15000 lei – 500 lei + 1000 lei = 15 500 lei
Cheltuieli salariale aferente gestionarului nu se includ deoarece nu sunt imputabile costului de
achizitie.

Problema 3

Rezolvare:

In raport cu dimensiunea riscului de neincasare se determina si procentul care se aplica la suma

creantelor neincasate la termen pentru calculul provizionului

Anul 2007: risc de neincasare 40% - 59500 lei *40% =23 800 lei

Se constituie provizion:
6814 = 491 23 800 lei

Anul 2008: probabiliate de incasare 30% rezulta riscul de neincasare 70 %

Valoarea provizionului trebuie sa fie de 41650 lei ( 59 500 lei * 70%)

In contabilitate se integistreaza diferenta de 17850 lei

6814 = 491 17850 lei

Problema 4

Rezolvare: Societatea ALFA trebuie sa inregistreze un provizion la minimul dintre costul

indeplinirii contractului de 3000 lei ( 1000 l* 3lei/litru) si penalitatea de 400 lei.

6812 = 1518 400 lei

Marimea provizionului pentru contractele deficitare nu este influentata de decizia

managementului.

Problema 5

Rezolvare

La inchiderea exercitiului N

Valoare rata anuala: 100 000 lei

Valoarea platilor minimale de leasing : 265 711 lei
Avans platit 2000 lei
Datorie neta: 265 711 lei -2 000 lei = 263 711 lei
Dobanda pt datoria neta: 263 711 lei * 10% = 26 371.1 lei
Rata de capital ( 100 000 lei – 26 371.1 lei = 73 628.9 lei

Contabilizarea operatiei la locatar:

% = 404 119 000.00
167 73 628.90
666 26 371.10
4426 19 000.00

Problema 6

Rezolvare

Achizitie de marfuri 5 buc * 600 lei/buc = 3000 lei

Adaos comercial 20% : 3000 * 20% = 600 lei
TVA neexigibil 3600* 19% = 684 lei

% = 401 3570
371 3000
4426 570

adaos comercial:

371 = %
378 600
4428 684

vanzare marfuri 27 560 lei, tva inclus

tva aferent vanzarii( 27 560 *19/119) = 4 400.34 lei

in contabilitate:

4111 = %
707 23159.66
4427 4400.37

k= (Si 378 + RC 378) / (Si 371+ RD 371)/1.19 – Si + 7600/45600 = 0.1666

adaos comercial pt vanzare 23159.66 * 0.1666 = 3858.40

costul marfurilor vandute: 23159.66 – 3858.40= 19 301.26

descarcarea de gestiune:
% = 371 27560.00
607 19301.26
378 3858.40
4428 4400.34

Pt rezolvarea acestei probleme am folosit metoda coeficientului, asa cum este prezentata
ea in OMFP 1752/2005
Problema 7

Rezolvare:

Receptia marfurilor fara factura:

% = 408 1190
371 1000
4428 190

Primirea facturii:

Se storneaza operatia:

408 = %
371 1000
4428 190

Se inregistreaza factura corect:

% = 401 1071
371 900
4426 171

Problema 8

Rezolvare

Costul materiilor prime achizitionate:

Si + I – E = Sf
328 + I – 1732 =366
E = 366+1732-328 = 1770 lei

Costul produselor finite obtinute

Si + I – E = Sf
146+ I – 6000 = 150
I = 150 + 6000 – 146 = 6004

Costul de productie al perioadei:

Costul produselor finite obtinute 6004lei
- S initial productie in curs de executie 362lei
+ S final productie in curs de executie 354lei
Costul de productie al perioadei 5996lei

Problema 9

Rezolvare:
Calculul costului materiei prime consumate:
Costul de achizitie al materiei prime : 1000 lei
+ Costul de achizitie al intrarilor de materie prima 6000 lei
 - Costul de achizitie al costului final de materie prima 2000 lei
= Costul de achizitie al materialelor consumate: 5000 lei

calcululul costului de productie al produselor finite:

Costul de achizitie al materialelor consumate: 5000 lei

+ costul de prelucrare 16000 lei
= costul de productie al produselor fabricate 21000 lei
+ valoarea productiei neterminate initiale 1000 lei
- valoarea productiei in curs finale 5000 lei
costul de productie al productiei finite 17000 lei

Calculul costului productiei vandute

costul de productie al productiei finite 17000 lei
+ valoarea stocului initial de produse finite 3000 lei
- valoarea stoclui final de produse finite 1000 lei
costului productiei vandute 19000 lei

Calcululul costului complet

costului productiei vandute 19000 lei
+ cosluri de distributie 5000 lei
+ cheltuieli directe de vanzare 1000 lei
cost complet 25000 lei

Problema 10
Rezolvare:

Problema 11
Rezolvare:

Problema 12

Rezolvare:

Problema 13

Raspuns:

Art. 34. - (1) Plata impozitului se face astfel:

   a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din
Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual,
cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de
luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului
pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata
impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut
la art. 35 alin. (1);
   b) contribuabilii, altii decat cei prevazuti la lit. a), au obligatia de a declara si plati impozitul
pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru
care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul
2010, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate prevazut pentru
contribuabilii mentionati la lit. a).

   (2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabilii
prevazuti la art. 13 lit. c) si e) si retinut de catre persoana juridica responsabila se calculeaza
prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila
fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit
trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se distribuie
rezultatul asocierii.

   (   (4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual,

pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza
impozitul.

   (5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice,
pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la
data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

      (8) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a), care
inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul unui trimestru, nu mai au obligatia de a efectua
plata anticipata stabilita pentru acel trimestru.

   (10) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) platesc pentru ultimul trimestru o suma egala
cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmand ca plata
finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la termenul de depunere a
declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35 alin. (1).

   (11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 15
februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe
profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 15 februarie
inclusiv a anului urmator.

   (12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa
depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit
si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.

      (14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflatie necesar pentru
actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana
la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.

Problema 14

Raspuns:

Valoare facturata: 12*50euro = 600 euro / 2460 lei

Taxa vamala 10% : 246 lei
Acciza: 20% : 492 lei
Transport: 150 eur/ 615 lei
Baza de impozitare TVA: 2460+246+492+615= 3813 lei

Problema 15

Raspuns
Taxa hoteliera

   Art. 278. - (1) Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare,
intr-o localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea, dar numai daca taxa se
aplica conform prezentului capitol.

   (2) Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, denumita in continuare taxa hoteliera, se
incaseaza de catre persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu
luarea in evidenta a persoanelor cazate.

   (3) Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa colectata in conformitate cu alin. (2) la
bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situata aceasta.

   Calculul taxei

  Art. 279. - (1) Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare
practicate de unitatile de cazare.

   (2) Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa intre 0,5% si 5%. In cazul
unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, cota taxei poate varia in functie de clasa
cazarii in hotel.

   (3) Taxa hoteliera se datoreaza pentru intreaga perioada de sedere, cu exceptia cazului
unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, atunci cand taxa se datoreaza numai
pentru o singura noapte, indiferent de perioada reala de cazare.

   Scutiri

Art. 280. - Taxa hoteliera nu se aplica pentru:

   a) persoanele fizice in varsta de pana la 18 ani inclusiv;

   b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau
II;

   c) pensionarii sau studentii;

   d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;

   e) veteranii de razboi;

   f) vaduvele de razboi sau vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit;
   g) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea
unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere
de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri,
republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;

   h) sotul sau sotia uneia dintre persoanele fizice mentionate la lit. b)-g), care este cazat/cazata
impreuna cu o persoana mentionata la lit. b)-g).

    Plata taxei

   Art. 281. - (1) Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local,
lunar, pana la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de
la persoanele care au platit cazarea.

   (2) Unitatile de cazare au obligatia de a depune lunar o declaratie la compartimentul de

specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pana la data stabilita pentru fiecare
plata a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaratiei se precizeaza in normele elaborate in
comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.

Problema 16

Riscuri posibile in activitatea departamentului de resurse umane

Rezolvare

Riscuri posibile:

• neconcordante intre atributii si competenţa profesionala;

• neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile si politicile specifice;
• nerespectarea confidenţialitaţii informaţiilor;
• caracterul incomplet şi inexact al operaţiilor si documentaţiilor;
• modul profesional de abordare a informaţiilor financiare;
Nerespectarea atributiilor din fisa postului
Suprasolicitarea personalului
Nerespectrarea normelor privind securitatea muncii

PROCEDURI
Atribuţiile entităţii pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de
salariaţi .şi aceştia acţionează concertat;
- Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin
fişa postului;
- Sarcinile sunt încredinţate şi rezultatele sunt comunicate numai în
raportul manager – salariat – manager (şef – subaltern – şef);
- Managerul trebuie sa sustină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale.
Managementul entităţii publice va comunica tuturor angajaţilor care sunt sarcinile entităţii,
rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare. Totodată, se va îngriji ca aceste sarcini să se
regăsească în Regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice, la care să aibă acces toţi
salariaţii. Se vor întocmi i se vor actualiza, ori de cte ori necesităţile o vor cere, fişele postului pentru toţi
funcţionarii publici şi personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o obligaţie permanentă a
fiecărui nivel de management

Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente,

cărora le încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii
pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a salariatului.

- Managerul şi salariaţii au acele cunoştinţe, abilităţi şi experienţa care fac

posibilă îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor;
- Competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în
echilibru permanent, stabil. Acţiuni pentru asigurarea acestuia:
• definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc
de muncă;
• conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de
evaluare definit;
• identificarea planului de pregatire de baza a noului angajat, încă din
timpul procesului de recrutare;
• revederea necesitaţilor de pregatire, în contextul evaluării anuale a
angajaţilor şi urmărirea evoluţiei carierei;
• asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt
satisfăcute;
• dezvoltarea capacităţii interne de pregătire, complementară
formelor de pregătire externe entităţii publice;
• definirea politicii de pregătire/mobilitate;
se verifica daca se respecta programul de lucru, norma de lucru
- Performanţele angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an şi sunt
discutate cu aceştia de către realizatorul raportului;
- Competenţa şi performanţa trebuiesc susţinute de instrumente adecvate,
care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru
etc.;
- se verifica listele de pontaj, intocmirea corecta a statelor de plata si a celorlalte
documente privind asigurarile sociale,
-
Problema 17

Rezolvare

Riscuri posibile:
Comunicarea insuficienta la nivelul strategiilor de marketing
Gestionarea ineficienta a relatiilr cu clientii/furnizorii
Nerespectarea termenelor de finalizare a comenzilor
Erori in documentele de vanzare

Proceduri:
Se verifica periodic daca fiecare salariat isi cunoaste atributiile postului, norma de lucru,
regulamentul intern
Se verifica respectarea legislatiei la intocmirea documentele de vanzare si de transport
Se verifica implementarea corecta a strategiilor de marketing

Problema 18

Rezolvare

Riscul de a folosi la nivelul entitatii a echipamentelor tehnologice uzate moral

Neefectuarea de studii de piata pentru a identifica cerintele clientilor
Lipsa unui program adecvat de formare profesionala la nivelul personalului
Competenţa şi performanţa nu sunt susţinute de instrumente adecvate,
care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru
etc.;
- lipsa de comunicare cu celelalte departamente la nivelul entitatii

Proceduri
- se verifica periodic fisele tehnice ale echipamentelor si modul de functionare
- se verifica daca sunt respectate termenele privind reviziile tehice periodice
- se verifica si se analizeaza costurile implicate pentru piese de schimb si reparatii
-se verifica modul in care este adus la cunostinta personaluilui modul de utilizare si
functionare a echipamentelor, procesele verbal;e privind instructajul tehnic periodic

Problema 19

Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate
aspectele lor semnificative constituie

Rezolvare

A) obiectivul unei misiuni de audit de baza

Problema 20

Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

Raspuns: C

Au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute de legislatia in vigoare

Problema 21

Rezolvare

Valoare ansamblu imobiliar: 400000 lei

Din care valoare teren: 80 000 lei
Valoare constructie: 320 000 lei

Conf. prevederilor legale si doctrinei contabile terenurile nu se amortizeaza.

Tabel de amortizare cladire

Valoare la cost istoric: 320 000 lei
Valoare de utilizare 20 ani

Amortizarea anuala cladire

anul Amortizarea anuala Valoarea neta contabila
N-11 16 000
N-10 16 000
N-9 16 000
N-8 16 000
N-7 16 000
N-6 16 000
N-5 16 000 208 000
N-4 16 000 192 000 lei / 300 000 (valoarea justa )

Reevaluare ansamblu: 450 000 lei din care 150 000 lei pt teren

Diferenta din reevaluare pt cladire : 108 000 lei ( 300 000 – 192 000)
Diferenta din reevaluare pt teren 70 000 lei ( 150 000 – 80 000)
Diferenta din reevaluare de inregistrat: 178 000 lei
Raspuns corect: varianta a

Problema 22
Care din afirmatiile urmatoare este exacte?

Raspuns

b) controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la
normele legale de la politicile si procedurile stabilite de conducerea bancii.

Problema 23

Elementele probante: definiţie, rol, criterii de apreciere.

Potrivit Standardelor Internaţionale de Audit, elementele probante într-o misiune de audit
(“audit evidence” sau “eléments probants”) reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a
ajunge la concluzii pe care acesta îşi fondează opinia; aceste informaţii constau în documente
justificative şi documente contabile care stau la baza situaţiilor financiare şi care sunt
coroborate cu informaţii din alte surse.
Elementele probante sunt obţinute printr-o combinare adecvată a testelor de procedură cu
controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedură sunt
testele care permit obţinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii şi
funcţionării sistemelor contabile şi de control intern. Controalele substantive sunt controale
proprii ale auditorului în contabilitatea intreprinderii şi constau în proceduri care urmăresc
obţinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative în situaţiile
financiare; ele sunt de două tipuri:
- controale privind tranzacţiile, operaţiile şi soldurile conturilor;
- proceduri analitice care constau în analiza tendinţelor şi ratiourilor (rapoartelor)
semnificative, examenul variaţiilor şi examene de coerenţă cu alte informaţii.
În funcţie de credibilitatea informaţiilor obţinute în etapele precedente, auditorul stabileşte
programele de control a conturilor pe baza cărora să poată obţine elementele probante
necesare fundamentării opiniei sale.
Această etapă a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea
exprima o opinie motivată asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectării
regulilor legale şi regulamentare de către intreprindere şi anume:
- regulile de prezentare şi de evaluare stipulate în normele legale şi în cele
profesionale;
- reguli de prudenţă;
- regulile referitoare la inventarieri;
- reguli de ţinere a registrelor şi a contabilităţii;
- existenţa activelor şi faptul că acestea aparţin intreprinderii;
- pasivele patrimoniale, veniturile şi cheltuielile privesc intreprinderea în cauză.
Elementele probante trebuie să îndeplinescă cumulativ două condiţii de calitate pentru a putea
să stea la baza fondării unei opinii: să fie suficiente şi să fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabileşte în raport cu numărul de elemente probante colectate;
caracterul just se apreciază în raport cu gradul de adecvare, cu pertinenţa, fiabilitatea lor. În
mod normal, auditorul consideră necesar să se sprijine pe elemente probante care nu sunt
concludente prin ele însele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori
să fie determinat să caute elemente probante de sursă sau natură diferită pentru a corobora o
aceeaşi afirmaţie.
Elementele probante trebuie, în ansamblul lor, să permită auditorului să-şi facă o opinie cu
privire la situaţiile financiare. În general, auditorul nu examinează totalitatea informaţiilor la
care are acces pentru a-şi forma opinia, în măsura în care el poate ajunge la o concluzie cu
privire la soldul unui cont, o categorie de operaţii sau un control intern, aplicând tehnici de
sondaj bazate pe raţionament profesional sau eşantion statistic.
Factorii care influenţează raţionamentul auditorului în legătură cu ceea ce constituie elemente
probante suficiente cuprind:
- Importanţa riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de:
 natura elementelor în cauză;
 adecvarea controlului intern;
 natura activităţilor realizate;
 existenţa unor situaţii susceptibile de a exercita o influenţă neobişnuită asupra
conducerii intreprinderii;
 situaţia financiară a intreprinderii.
- Importanţa relativă a elementului avut în vedere, ţinând seama de ansamblul
informaţiilor bilanţului contabil.
- Experienţa căpătată în cursul unor auditări anterioare.
- Concluziile procedurilor de audit, în special descoperirea eventuală a unor fraude
sau erori.
- Tipul de informaţie disponibilă.
În cazul obţinerii de elemente probante pornind de la testele de procedură, aspectele
sistemelor contabile şi de control intern asupra cărora auditorul va strânge elemente probante
se referă la:
- conceperea sistemelor contabile şi de control intern; sunt aceste sisteme concepute
de o manieră care să prevină sau să detecteze şi corecteze anomalii semnificative?
- funcţionarea sistemelor contabile şi de control intern; aceste sisteme au funcţionat
de o manieră satisfăcătoare pe toată perioada?
În colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se
asigură de posibilitatea obţinerii unor afirmaţii în materie:
 de existenţă: controlul intern există?
 de eficacitate: controlul intern funcţionează eficace?
 de permanenţă: controlul a funcţionat eficace pe toată perioada în cursul căreia auditorul
înţelege să se sprijine pe el?
În cazul obţinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie
să determine dacă elementele rezultate din aceste controale precum şi din testele de procedură
sunt suficiente şi adecvate pentru a stabili dacă la elaborarea situaţiilor financiare de către
conducerea întreprinderii au fost întrunite criteriile următoare:
 de existenţă: un element al activului sau pasivului există la un moment dat;
 de drepturi şi obligaţii : un element de activ este un drept al intreprinderii iar un
element de pasiv este o obligaţie pentru intreprinderea dată, la un moment dat;
 de apartenenţă (de realitate) tranzacţiile sau evenimentele se referă la intreprinderea
dată şi s-au produs în cursul perioadei respective;
 de exhaustivitate : activele, datoriile, tranzacţiile sau evenimentele au fost înregistrate şi
toate faptele importante au fost menţionate;
 de evaluare: înregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a făcut la valoarea lor de
inventar;
 de măsurare: o operaţie sau un eveniment este înregistrată la valoarea sa de
tranzacţionare şi un venit sau o cheltuială aparţin perioadei;
 de prezentare si publicitate : o informaţie este prezentată, clasată şi descrisă conform
referenţialului contabil aplicabil.
Obţinerea de elemente probante privind o informaţie dată, de exemplu, existenţa de stocuri,
nu scuteşte obţinerea de elemente probante pentru o altă afirmaţie, de exemplu, evaluarea lor.
Auditorul poate obţine un grad de certitudine mai ridicat atunci când elementele probante
adunate, de origine şi de natură diferite, sunt concordante. În acest caz, auditorul poate obţine
un grad de certitudine global superior celui pe care îl obţine din fiecare din elementele
probante luate izolat. Invers, atunci când elementele probante obţinute din surse diferite nu
sunt concordante între ele, poate fi necesară folosirea unor proceduri suplimentare în scopul
rezolvării contradicţiei.
Trebuie să existe un raport rezonabil între costul pentru obţinerea unor elemente probante şi
utilitatea informaţiei obţinute. Cu toate acestea, dificultăţile şi costurile suportate pentru a
controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele însele, omisiunea unei proceduri.
Atunci când auditorul are dubii legitime cu privire la o informaţie care prezintă o
importanţă semnificativă, el trebuie să se străduiască să obţină elemente probante
suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dacă nu este în măsură să obţină aceste elemente
probante suficiente, el nu trebuie să formuleze o opinie fără rezervă.

Problema 24

Raspuns

Care sunt prevederile de bază ale contractului de prestări de servicii de audit?

Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
- partile contractante;
- obiectul contractului;
- durata prestarii serviciilor;
- descrierea auditului financiar si rapoarte;
- utilizarea raportului de audit financiar;
- tariful prestatorului si plata acestuia;
- obligatiile partilor;
- limitarea raspunderii prestatorului;
- raspunderea beneficiarului;
- limitari ale auditului financiar;
- drepturi de proprietate intelectuala;
- confidentialitatea;
- prelungirea contractului;
- modificarea contractului;
- incetarea contractului;
- forta majora;
 - comunicarea pe suport electronic;
- legea contractului; arbitrajul;
-dispozitii finale

Problema 25

Raspuns

10 lucrări de efectuat când se examineaza conturile de capitaluri proprii.

 De obtinut si de analizat lista operatiilor care afecteaza capitalurile proprii, privind in
special noile emisiuni, rascumpararile de actiuni
 De cercetat restrictiile care ating distribuirea beneficiilor nedistribuite sau a conturilor
de capitaluri proprii
 De informat daca s-au produs schimbari semnificative in entitate inraport cu anul
precedent in ce priveste detinerea sau structura de capital
 In caz de pierderi trebuie verificata existenta unei capacitati de finantare suficiente
continuarii activitatii
 De analizat orice modificare a capitalului social prin prisma respectarii reglementarilor
legale si statutare
 De verificat respectarea egalitatii : Capitaluri proprii inainte de repartizare = capitaluri
proprii dupa repartizare + distribuiri de capital (dividende)
 De analizat operatiile care privesc miscarile ce au loc in cadrul capitalurilor proprii , in
special cele ce au loc ca urmare a afectarii rezultatului net al exercitiului
 De analizat , in cadrul grupurilor de societati, interesele minoritare, operatiunile intra-
grup
 De consultat procesele verbale ale adunarii actionarilor, ale consiliilor de
administratie in ceea ce priveste masurile stabilite referitoare la capitalurile proprii
 De evaluat fundamentarea informatiilor date in notele anexe la situatiile financiare
privind capitalurile proprii

Problema 26

Raspuns

Obiectivele controlului intern sunt

A. protejarea activelor intreprinderii :
1. definirea responsabilitatilor
2. separarea sarcinilor si functiilor
3. descrierea functiilor
4. procedura acordarii imputernicirilor
B. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile
1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative
2. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
3. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
4. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
5. controalele de baza ale activitatii contabile
C. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
D. promovarea eficacitatii exploatarii

Problema 27
Raspuns:

Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in acceasi cauza, calitatea de
martor avand intaietate. Expertul contabil se afla in incomptibilitate daca exista imprejurari
din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el , sotul sau vreo ruda apropiata, in
solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie
subiectiv.

Asemenea situatii sunt:

- daca, in calitate ade organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre parti
in proces s-a pronuntat asupra unor aspecte ori a luat parte la intocmirea actelor
primare, a evidentelor tehnico operative sau la elaborarea situatiilor financiare care
fac obiectul dosarului supus judecatii
- daca, in calitate de ecxpert contabil si-a exprimat o prima opinie in aceeasi cauza
supusa judecatii deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat in sustinerea primei
solutii. In particular expertul contabil care a efectuat o expertiza extrajudiciara la
cererrea unei parti in proces se afla in incompatibilitate cu calitate ade expert
numit din oficiu. Daca indeplineste conditiile de independenta si de competenta
poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

Problema 28

Raspuns

Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare
calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentatia stiintifica are calitatea ei. Aprecierea
argumentarii stiintifice a expertizelor cntabile se realizeaza pe 2 paliere.

Palierul individual conccret al fiecarei expertize . pe acest palier aprecierea calitatii

expertizelor se face de catre solicitant care, de regula judeca calitatea expertizelor in functie
de utilitatea acestuia in atingerea scopurilor pentru care a fost solicitata.

Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se

organizeaza si se deruleaza controlul de calitate in cadrul profesiei cointabile axat pe
aprecierea modului de aplicare a NORMELOR PROFESIONALE.

Problema 29

Raspuns
Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt:
- abateri de comportament sanctionate cu mustrare
- absenta nemotivata de la intrunirea AGA a filialei sau de la Conferinta Nationala
sanctionata cu avertisment
- absenta nemotivata de la 2 sedinte AGA ale filialei sau CN
- neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti la termenele satbilite de
regulament
 - nerespectarea normelor privind pastrarea secretului profesionalsanctionate cu
suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 1-3 luni
Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
- absenta nemotivata de la 3 reuniuni consecutive ala AG ale filialei sau CN
- publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a
expertilor contabili si a contabililor autorizati din romania
- neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti la termenele satbilite de
regulament
- executarea unei pedepse cu private de libertate care nu interzice dreptul de
gestiune si de administrare a societatilor comerciale de profil
- neplata la buget in termenul si in cuantumul prevazut de lege a impozitelor
cuvenite statului asupra onorariilor incasate de catre persoanele fizice
- incarcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei
- refuzul de a pune la dispozitiea organelor de control ale Corpului documentele
privind activitatea profesionala
- practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala
pentru exercitarea profesiei legal constituite

Problema 30
5. Ce relaţie există între valoarea întreprinderii şi rata de actualizare:

Raspuns
B invers proporţională

Problema 31

Atunci când se determină fluxul de trezorerie, în vederea evaluării unei întreprinderi, profitul
net se corectează cu:

Raspuns
B amortismentele, variaţia necesarului de fond de rulment şi investiţia de menţinere

Problema 32

Raspuns

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor

dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a
actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si
prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV/S + (1-d)*π /CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
118. CMPC = CAO (CAO/CI) + CAP (CAP/CI) + CDF (CDF/CI) (1-T), unde:
CMPC = cost mediu ponderat al capitalului;
CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare;
CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale;
CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung;
CI = capital investit;
T = rata impozitului pe profit.

Problema 33

Raspuns

4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de
amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de
expertii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate,
referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia
sociala;
- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea
si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau
deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi exceptionale – se retin numai acele profituri care provin din operatiuni
obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor

Problema 34

Raspuns

Metoda bursiera de evaluare

capitalizarea bursieră

Reprezintă valoarea în bursă, la un moment dat, a acţiunilor emise în circulaţie de către o societate
comercială În loc de valoarea curentă (de piaţă) a acţiunii se poate utilize valoarea medie de piaţă pe
un interval dat.Cash-flow-urile se calculeaza pornind de la profitul net anual si apoi ajustandu-l
cu toate operatiunile care intr-un fel sau altul afecteaza numerarul: cheltuielile cu amortizarea
se adauga inapoi intrucat nu afecteaza profiturile; cumpararile de active fixe din acel an se
scad, intrucat trebuie platite cumva, si asa mai departe

Metoda se foloseste pentru societatile cotate la bursa

Problema 35

Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile

Raspuns:
Stiinta contabilitatii s-a realizat in stransa legatura cu mediul economic, social si cultural.
Contabilitatea a fost individualizata ca un limbaj de comunicare si ca un sistem de informare.
Cunostintele necesare practicarii contabilitatii sunt tot mai mult solicitate de noul mediu
economic in formare bazat pe relatii capitaliste. Utilitatea contabilitaii poate fi legata de 3
ratiuni care fundamenteaza existenta contabilitatii: schimburile comerciale, 2) resursele
unmane, naturale, financiare si tehnice limitate, 3)terte persoane interesate de informatia
contabila. Domeniul contabilitatii se constituie ca o disciplina stiintifica matura, cu o pluritate
de paradigme si grupuri disciplinare ( comunitati stiintifice) deschise cerecetarii fundamentale
si aplicative
Procesele de normalizare a practicilor contabile, al nivel national dar si mondial, au facut ca
limbajul contabil sa devina normalizat ( adica standardizat) . procesul de normalizare a
transformat contabilitatea intr-un limbaj pe care invatamantul il poate face cunoscut viitorilor
specialisti.

In consecinta, toti acesti factori au determinat ca un profesionist contabil sa isi indeplineasca

atributiile in baza urmatoarelor principii: integritate, obiectivitate, competenta profesionala,
confidentialitate profesionalism, respectarea normelor tehnice si profesionale.
Profesionist contabil trebuie să dispună de un nivel ridicat de competenţă pe care
consumatorii nu o au şi deci nici nu pot să aprecieze calitatea serviciilor cumpărate

Problema 36

Despre IFAC

Raspuns:

IFAC este organizaţia mondială a profesiei contabile care are rolul de a servi interesul public
prin întărirea profesiei şi prin contribuţia la dezvoltarea unor puternice economii
internaţionale. IFAC este alcătuit din 157 membri şi asociaţi din 123 de ţări şi jurisdicţii,
reprezentând mai mult de 2,5 milioane de contabili din sectorul public, educaţie, în serviciul
guvernului, industrie şi comerţ. Prin intermediul Consiliilor independente de elaborare a
standardelor, IFAC stabileşte standardele internaţionale de etică, audit şi certificare, educaţie
şi contabilitate pentru sectorul public. De asemenea, emite îndrumări pentru a încuraja
performanţele de înaltă calitate ale profesioniştilor contabili din activitate. IFAC este o
federatie a celor 50 de organizatii nationale membre (NMO) si este organizata în 39 de
comitete tehnice.

Problema 37
Care sunt factorii care trebuie analizati cand se initaiala infiintarea unui organism profesional
in domeniul contabilitatii?

Raspuns

Succesul infiintarii unui organism profesional depinde de numeroşi factori precum

- deservirea interesului public si a tuturor utilizatorilor de informatii contabile prin
asigurarea unui cadru normativ standardizat
- luarea în considerare a interesului general,
- transparenţa sistemului,
- eficacitatea urmăririi regulilor stabilite mergând dacă e cazul până la sancţiuni,
- spiritul mutual de parteneriat ai actorilor sistemului cu puterea publică,
Problema 38
Etica penttru profesionistii contabili angajati

Raspuns

6 Măsurile de protecţie din mediul de lucru includ, dar nu sunt limitate la:
• Sistemul de supraveghere corporativă al organizaţiei angajatoare sau alte structuri de
supraveghere;
• Programele de etică şi conduită ale organizaţiei angajatoare;
• Procedurile de recrutare din cadrul organizaţiei angajatoare care accentuează importanţa
angajării unui personal extrem de competent;
• Controale interne aprofundate;
• Proceduri disciplinare adecvate;
• Conducerea care subliniază importanţa conduitei etice şi se aşteaptă ca angajaţii să
acţioneze în mod etic;
• Politicile şi procedurile de implementare şi monitorizare a calităţii performanţei
angajaţilor;
• Comunicarea oportună a politicilor şi procedurilor organizaţiei angajatoare, inclusiv
orice modificare a acestora, tuturor angajaţilor şi formarea şi educarea adecvată cu
privire la aceste politici şi proceduri;
• Politici şi proceduri de împuternicire şi încurajare a angajaţilor de a informa nivelele
superioare din cadrul organizaţiei angajatoare asupra oricăror aspecte etice care îi
privesc fără teamă de represalii;
• Consultarea cu un alt profesionist contabil corespunzător.

În situaţiile în care un profesionist contabil angajat consideră că alte persoane vor continua o
conduită sau acţiune care nu sunt etice, în cadrul organizaţiei angajatoare, profesionistul
contabil angajat trebuie să aibă în vedere apelarea la consilierea juridică. În aceste cazuri
extreme, în care orice măsuri de protecţie disponibile au fost epuizate şi nu există posibilitatea
de a reduce ameninţarea la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat poate
concluziona că este adecvată demisionarea din cadrul organizaţiei angajatoare.

CONFLICTE POTENŢIALE

Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesională de a se conforma principiilor

fundamentale. Pot exista totuşi situaţii în care responsabilităţile acestora faţă de o organizaţie
angajatoare şi obligaţiile profesionale de a se conforma principiilor fundamentale intră în
conflict. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie să susţină obiectivele legitime şi
etice enunţate de către angajator şi regulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor
obiective. Cu toate acestea, atunci când conformitatea cu principiile fundamentale este
ameninţată, un profesionist contabil angajat trebuie să aibă în vedere modul în care va
reacţiona în aceste situaţii.

Ca o consecinţă a responsabilităţilor faţă de o organizaţie angajatoare, un profesionist contabil

angajat se poate afla sub presiunea de a acţiona sau de a se comporta într-un mod care să
ameninţe direct sau indirect conformitatea cu principiile fundamentale. Astfel de presiuni pot
fi explicite sau implicite; ele pot veni de la un supervizor, manager, director sau altă persoană
din cadrul organizaţiei angajatoare. Un profesionist contabil angajat poate să se confrunte cu
presiuni legate de:
- Încălcarea legii sau a reglementărilor;
- Încălcarea standardelor tehnice sau profesionale;
- Facilitarea strategiilor lipsite de etică şi ilegale de gestionare a veniturilor;
- Minciuna sau inducerea în eroare involuntară (inclusiv inducerea în eroare prin păstrarea
tăcerii) a altor persoane, în special:
• a auditorilor organizaţiei angajatoare; sau
• a reglementatorilor.
- Emiterea, sau alt tip de asociere cu un raport financiar sau non-financiar care reprezintă în
mod semnificativ eronat faptele, inclusiv situaţii legate de:
• situaţiile financiare;
• respectarea fiscalităţii;
• respectarea legilor; sau
• rapoarte solicitate de către organele de reglementare a titlurilor de valoare.

Semnificaţia ameninţărilor generate de astfel de presiuni, cum ar fi cele legate de intimidare,

trebuie evaluată şi, dacă sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, trebuie avute în vedere
măsuri de protecţie ce trebuie aplicate pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil
aceste ameninţări. Astfel de măsuri de protecţie pot include:
• Obţinerea unei consilieri, când este cazul, din interiorul organizaţiei angajatoare, de la un
consilier profesionist independent sau de la un organism profesional relevant.
• Existenţa unui proces oficial de soluţionare a disputelor în interiorul organizaţiei
angajatoare;
• Apelarea la consultanţa legală.

Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a întocmi sau aproba situaţii
financiare de uz general pentru o organizaţie angajatoare trebuie să se asigure că acele situaţii
financiare sunt prezentate în conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiară.

Un profesionist contabil angajat trebuie să menţină informaţiile pentru care este responsabil
astfel încât acestea:
- să descrie clar natura reală a tranzacţiilor de afaceri, a activelor şi a datoriilor;
- să clasifice şi să înregistreze informaţiile în timp util şi într-un mod adecvat; şi
- să reprezinte faptele cu acurateţe şi în mod complet din toate punctele de vedere.

Atunci când nu este posibilă reducerea ameninţării la un nivel acceptabil, un profesionist

contabil angajat ar trebui să refuze să rămână asociat cu informaţiile pe care le
consideră că sunt sau pot fi eronate. Dacă profesionistul contabil angajat este conştient
de faptul că emiterea unor informaţii eronate este fie semnificativă fie persistentă,
acesta trebuie să aibă în vedere informarea autorităţilor competente conform Secţiunii
140. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, să facă apel la consultanţă
juridică sau să demisioneze.

LUAREA DE MĂSURI ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ

Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al prudenţei solicită ca un profesionist
contabil angajat să se implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine, sau poate
obţine, suficientă formare de specialitate sau suficientă experienţă. Un profesionist contabil
angajat trebuie să nu ducă în eroare, în mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de
pregătire şi experienţă, nici nu trebuie să omită să facă apel la consilierea de specialitate
adecvată şi asistenţă atunci când este cazul.
. Măsurile de protecţie vizate pot include:
• Obţinerea unei formări sau a unei consilieri suplimentare.
 • Asigurarea că există suficient timp disponibil pentru a îndeplini sarcinile relevante.
• Obţinerea asistenţei de la persoane care au experienţa necesară.
• Consultarea, dacă este cazul, cu:
- superiorii din cadrul organizaţiei angajatoare;
- experţii independenţi; sau
- un organism profesional relevant.
Atunci când ameninţările nu pot fi eliminate sau reduce la un nivel acceptabil, profesionistul
contabil angajat trebuie să aibă în vedere dacă să refuze sau nu îndeplinirea sarcinilor
respective. Dacă profesionistul contabil angajat determină că refuzul este adecvat, motivele
pentru a face acest lucru trebuie să fie clar comunicate.

INTERESE FINANCIARE

Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu
interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, în unele situaţii, să
conducă la ameninţări generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu,
ameninţările generate de interesul propriu la adresa obiectivităţii sau confidenţialităţii pot fi
cauzate de existenţa unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaţii sensibile referitoare
la preţ pentru a câştiga beneficii financiare. Exemple de situaţii care pot conduce la ameninţări
generate de interesul propriu includ, dar nu sunt limitate la situaţii în care un profesionist
contabil angajat sau o rudă sau afin al acestuia:
- deţine un interes financiar direct sau indirect în organizaţia angajatoare şi valoarea acestui
interes poate fi direct afectată de deciziile luate de către profesionistul contabil angajat;
- este eligibil pentru o primă aferentă unui profit şi valoarea primei poate fi direct afectată
de deciziile luate de către profesionistul contabil angajat;
- deţine, direct sau indirect, opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare, a căror valoare
poate fi direct afectată de deciziile luate de către profesionistul contabil angajat;
- deţine, direct sau indirect, opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare care sunt, sau vor
fi în curând, eligibile pentru conversie; sau
- se poate califica pentru opţiuni pe acţiuni în organizaţia angajatoare sau pentru prime
aferente performanţei dacă sunt atinse anumite obiective.

Dacă ameninţările sunt în mod clar semnificative, măsurile de protecţie sunt analizate şi
aplicate aşa cum este necesar pentru a elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil.
Astfel de măsuri de protecţie pot include:

• politici şi proceduri ale unui comitet independent de conducere pentru a determina

nivelul de formă a remuneraţiei conducerii superioare;

• prezentarea informaţiilor cu privire la toate interesele relevante şi la orice planuri de

tranzacţionare a acţiunilor relevante pentru cei care sunt însărcinaţi cu guvernarea
organizaţiei angajatoare, conform oricăror politici interne;
• consultarea, atunci când este cazul, cu superiorii din cadrul organizaţiilor angajatoare;

• Consultarea, atunci când este cazul, cu cei însărcinaţi cu guvernarea organizaţiei

angajatoare sau a organismelor profesionale relevante;

• Proceduri de audit interne şi externe;

 • Educaţie actualizată cu privire la aspecte legate de etică şi restricţii legale şi alte
reglementări privitoare la un potenţial trafic intern.

STIMULENTE
ACCEPTAREA SAU EMITEREA DE OFERTE
Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un
stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, tratamente
preferenţiale şi solicitarea necorespunzătoare de relaţii de prietenie şi loialitate.
Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţări la adresa conformităţii cu principiile
fundamentale. Când unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se
oferă un stimulent, situaţia trebuie atent evaluată. Ameninţările generate de interesul propriu
cu privire la obiectivitate sau confidenţialitate apar atunci când un stimulent este oferit pentru
a influenţa acţiunile sau deciziile, pentru a încuraja un comportament ilegal sau incorect sau
pentru a obţine informaţii confidenţiale. Ameninţările generate de intimidare cu privire la
obiectivitate sau confidenţialitate apar dacă astfel de stimulente sunt acceptate şi sunt urmate
de ameninţări de a face publică ofertă respectivă, dăunând astfel fie reputaţiei profesionistului
contabil angajat, fie reputaţiei afinului sau rudei apropiate a acestuia.
Un profesionist contabil angajat ar trebui să evalueze riscul asociat tuturor ofertelor de acest
gen şi ar trebui să ia în considerare dacă acţiuni de tipul de celor de mai jos ar trebui
întreprinse :
(a) Când s-au făcut astfel de oferte, să informeze în cel mai scurt timp nivelele superioare
de conducere sau nivelele însărcinate cu guvernarea organizaţiei angajatoare;

(b) Să informeze părţile terţe despre această ofertă - de exemplu, un organism profesional
sau angajatorul persoanei care a făcut oferta; un profesionist contabil angajat ar
trebui, totuşi, să facă apel la consultanţă juridică înainte de a trece la această etapă; şi

(c) Să îi pună, în cel mai scurt timp, la curent pe afini şi pe rudele apropiate asupra
ameninţărilor relevante şi măsurilor de protecţie ce trebuie luate, dacă aceştia ocupă
poziţii ce pot permite oferirea de stimulente, de exemplu ca urmare a situaţiei lor
profesională; şi

(d) Să informeze conducerea superioară sau pe cei însărcinaţi cu guvernarea organizaţiei

angajatoare atunci când afinii sau rudele apropiate sunt angajaţi de către competiţie
sau de potenţialii furnizori ai acelei organizaţii.

Un profesionist contabil angajat se poate afla într-o situaţie în care se preconizează că, sau
este presat să, ofere stimulente pentru a subordona raţionamentul altor persoane sau
organizaţii, pentru a influenţa procesul decizional sau obţinerea de informaţii confidenţiale.
Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizaţiei angajatoare, de exemplu, din partea unui
coleg sau unui superior. Ele pot veni şi de la o persoană sau de la o organizaţie din exterior
care sugerează acţiuni sau decizii de afaceri ce pot fi avantajoase organizaţiei angajatoare,
influenţând probabil activitatea unui profesionist contabil angajat.
Un profesionist contabil angajat trebuie să nu ofere un stimulent pentru a influenţa în mod
nefavorabil raţionamentul profesional al unei terţe părţi.
Atunci când presiunea de a oferi stimulente care nu sunt etice vine din exteriorul organizaţiei
angajatoare, un profesionist contabil angajat trebuie să se conformeze principiilor şi
îndrumărilor cu privire la soluţionarea conflictelor etice prezentate în Partea A din acest Cod.