6 Consiliere Pentru Dezvoltare Personala PDF

ANCA GRECULEAC LAURA SALCIUC MIHAIL ERHAN
CONSILIERE
PENTRU DEZVOLTARE PERSONALÃ
- curs pentru adul!i cu elemente interdisciplinare de teorie și practică -
Editura George Tofan Suceava

2016
.
Consiliere pentru dezvoltare personală
Anca Greculeac Laura Salciuc Mihail Erhan
Consiliere
pentru dezvoltare personală
*curs pentru adulți cu elemente interdisciplinare de teorie și practică*
Editura George Tofan, Suceava

2016
1
Coperta: Isabela TABARCEA
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

GRECULEAC, ANCA VIORICA
Consiliere pentru dezvoltare personală : curs pentru adulți cu elemente
interdisciplinare de teorie și practică / Anca Greculeac, Laura Salciuc, Mihai Erhan.
- Suceava : Editura George Tofan, 2016
Conține bibliografie
ISBN 978-606-625-224-9
I. Salciuc, Laura
II. Erhan, Mihai
159.923.2
2

*curs pentru adulți cu elemente interdisciplinare de teorie și practică*
- organizarea cursului -
Grup țintă:
cadre didactice din învățământul preuniversitar.
Scop:
formarea cursanților adulți în a desfășura eficient activități de consiliere a elevilor pentru
dezvoltare personală.
Obiectivele cursului:
Clarificarea conceptelor de bază: consiliere, dezvoltare personala și autocunoaștere prin:
- formarea și dezvoltarea competențelor de proiectare, organizare și evaluare a
activităților de consiliere ca sprijin pentru dezvoltarea personala a elevilor;
- dezvoltarea capacității de acțiune prin oferirea de tehnici practice de lucru;
- furnizarea de feedback pentru metode de dezvoltare personală validate practic;
- oferirea de întrebări de reflecție în cadrul metodelor folosite.
Competențe specifice:
- formarea și dezvoltarea abilităților intrapersonale ce facilitează relația profesor-
elev;
- facilitarea accesului elevilor la activități practice și interactive ce duc la
îmbunătățirea abilităților de comunicare și relaționare;
- propunerea unui set de activități de consiliere care facilitează și încurajează
dezvoltarea personală a elevului;
3
- oferirea unui ghid pentru metodele și activitățile practice folosite, ghid care să
includă direcții și resurse care pot fi folosite în activitățile de dezvoltare personală.
Unități tematice:
1. Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor.
Atitudini și abilități de consiliere.
2. Activități de consiliere a adulților elaborate pentru dezvoltarea personală a elevilor.
Metode interdisciplinare validate de către profesori de fizică, engleză și IT&C.
3. Activități extrașcolare, concepute unitar la nivelul Colegiului Național „Petru Rareș” din
Suceava, pentru dezvoltarea personală a elevilor săi.
4
Unitatea tematică 1.
1.1 Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor.
1.2 Atitudini și abilități de consiliere.
5
1.1 Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor
1.1.1 Definirea consilierii pentru dezvoltarea personală

Consilierea este o relație de colaborare în care o persoană specializată asistă subiectul în
ameliorarea problemei cu care se confruntă și în îmbunătățirea abilităților de rezolvare de
probleme și de luare a deciziilor (Ivey, 1986).
1.1.2 Scopurile consilierii

Ce ESTE consilierea?
Consilierea ajută elevul să identifice obiectivele și să abordeze soluțiile legate de:
1. Autocunoaștere;
2. Comunicare;
3. Stima de sine;
4. Modificarea unor comportamente problematice sau patternuri dezadaptative de
gândire;
5. Ameliorarea emoțiilor negative și a consecințelor determinate de diferite traume;
6. Rezolvarea conflictelor și îmbunătățirea relaționării;
7. Acordarea de suport în activitățile curente;
8. Însușirea și dezvoltarea unor strategii de adaptare;
9. Facilitarea învățării unor comportamente sau abilități noi;
10. Prevenirea apariției unor probleme și menținerea stării de sănătate mentală.
Ce NU este consilierea?
1. Oferire de sfaturi;
2. Conversație obișnuită, fără nici un obiectiv;
3. Proces de manipulare a consiliaților;
4. Formă de tratament pentru bolile mentale;
6
1.1.3 Calități personale ale adultului ce facilitează dezvoltarea personală a elevului
1. Manifestă interes pentru oameni;

2. Este cald și comunicativ în relațiile cu oamenii;
3. Este empatic;
4. Manifestă toleranță;
5. Este analitic/sintetic;
6. Posedă autocontrol;
7. Tolerează ambiguitatea;
8. Este creativ;
9. Este realist;
10. Este flexibil;
11. Posedă umor.
Pe lângă calitățile personale, cunoștințele de specialitate, abilități, tehnici și strategii de

intervenție, consilierul adult poate dezvolta un stil personal de consiliere, în funcție de tendința sa
naturală de a aloca o importanță mai mare uneia dintre cele trei dimensiuni psihice: rațiune,
emoții, comportament (Băban, 2003). Acest fapt este relevant, întrucât stilul consilierului poate
avea impact asupra eficienței intervenției și calității relației cu elevul. Stilurile descrise în literatura
de specialitate sunt:
1. Stilul afectiv
Profesorul sau consilierul care adoptă stilul afectiv acordă mai multă importanță
emoțiilor elevului, este atent nu doar la ceea ce spune acesta, ci și la modul în care
spune, reacționează în consiliere cu calm, având o atitudine protectoare, empatică. De
asemenea, tinde să preia tehnici centrate pe comunicare si relaționare.
2. Stilul rațional
Profesorul sau consilierul care adoptă stilul rațional se focalizează asupra a ceea ce
spune elevul sau pe stilul de gândire, fiind analitic/sintetic în abordare. Interpretează
emoțiile și comportamentul prin prisma concepțiilor și preferă să acționeze centrat pe
rezolvarea de probleme, pe oferirea de alternative.
7
3. Stilul comportamental
În cazul stilului comportamental (engl. „acting”), profesorul sau consilierul se
orientează spre ceea ce face elevul, interpretând acțiunile lui ca fiind adaptative sau
dezadaptative. De asemenea, consideră că schimbarea comportamentului reprezintă
un obiectiv important în ameliorarea problemelor cu care se confruntă elevul.
Intervențiile presupun o serie de reguli, prescripții și sunt orientate preponderent spre
tehnici comportamentale (experimentarea de comportamente dezirabile, oferirea de
modele de referință).
Adultul ce încearcă să ghideze elevul în dezvoltarea sa personală și să sprijine îndeplinirea

potențialului acestuia, trebuie nu doar să își identifice stilul personal, ci și să se asigure că poate
utiliza tehnici și abordări specifice celorlalte stiluri, care nu îi sunt caracteristice. De exemplu, dacă
atât stilul profesorului cât și cel al elevului este preponderent afectiv, s-ar putea ca relația să fie
foarte bună, dar în același timp să se persiste în modalitatea nefuncțională de a aborda problema.
1.2 Atitudini acceptate în consiliere
Atitudinile și abilitățile de consiliere au un rol important în construirea și menținerea unei

relații terapeutice eficiente. Atitudinile consilierului sunt: acceptarea necondiționată, congruența,
empatia și colaborarea.
1. Acceptarea necondiționată
Este cea mai importantă atitudine în consiliere. Ea presupune acceptarea unei persoane
ca ființă umană fără a fi neapărat de acord cu valorile, convingerile sau
comportamentele sale personale; acceptăm elevul și nu comportamentul său (faptul că
și-a lovit colegul). Acceptarea este diferită de neutralitate, ignorare, milă sau toleranță.
Acceptarea necondiționată presupune evitarea judecăților despre ceea ce spune sau
face elevul („Cum ai putut să-l bați pe Ionuț?”) și a afirmațiilor de genul „sunt de acord,
este bine” etc. Prin transmiterea atitudinii de acceptare necondiționată, consilierul
devine un model de relaționare pentru consiliat, care la rândul lui va învăța să se
accepte pe el însuși.
8
2. Congruența
Se referă la concordanța dintre comportamentul, convingerile, emoțiile și valorile unei
persoane. Cu alte cuvinte, definește autenticitatea modului în care ne comportăm. Este
indicat să nu exprimăm convingeri și idei în care nu credem cu adevărat deoarece
decalajul dintre ceea ce simțim, gândim și spunem sau facem se va transpune în
comportamentul nostru verbal sau nonverbal și va fi ușor sesizabil de ceilalți.
Lipsa de autenticitate duce la pierderea relației de încredere. De exemplu, dacă elevul
ar spune „Sunt foarte supărat pentru că părinții mei sunt tot timpul plecați de acasă;
tata pleacă frecvent în delegații, iar mama vine acasă doar seara. Aș vrea să stea mai
mult timp cu mine.”, iar consilierul ar răspunde „Da, e foarte neplăcut că părinții nu pot
petrece mai mult timp cu copiii.” (însă consilierul se gândește că și el, la rândul lui,
ajunge târziu acasă, dar nu vede o problemă în aceasta și prin urmare zâmbește), iar
copilul se va simți neînțeles și frustrat.
3. Empatia
Este abilitatea de a te transpune în locul altei persoane și de a înțelege modul în care ea
gândește, simte și se comportă. A fi empatic nu înseamnă să te identifici cu acea
persoană. Empatia se dezvoltă prin îmbunătățirea abilităților de comunicare verbală și
nonverbală cum ar fi:
3.1 utilizarea întrebărilor deschise care facilitează comunicarea
(„ai putea sa-mi spui mai multe despre acel eveniment..?”);
3.2 utilizarea rară a întrebărilor închise care blochează comunicarea
(„de ce..?”) ;
3.3 Ascultarea consiliatului;
3.4 Lipsa moralizării consiliatului;
3.5 Evitarea întreruperilor, încurajarea vorbirii;
3.6 Lipsa sfaturilor;
3.7 Lipsa judecății - discutarea comportamentelor alternative.
De exemplu, dacă copilul ar spune „Mi-a fost rușine când ceilalți au râs de mine”, un
răspuns empatic din partea consilierul ar fi: „Dacă aș fi fost în locul tău și eu m-aș fi
simțit rușinat.”
9
4. Colaborarea
Relația de consiliere are un caracter colaborativ. Consilierul are rolul de a încuraja și de
a ghida copilul pentru a găsi soluții la problemele identificate.
1.2.2 Abilități de consiliere utile în consilierea elevilor pentru dezvoltarea personală

Abilitățile de consiliere au un rol important atât în etapa de evaluare cât și în cea de
intervenție (Yvey, 1994). Ele susțin practic orice demers în consiliere.
Abilitățile consilierului sunt: ascultarea activă (concordanta între limbajul verbal și
nonverbal, folosirea răspunsului minimal, reflectarea sentimentelor, parafrazarea, sumarizarea,
formularea întrebărilor), observarea, focalizarea, confruntarea și furnizarea de informații.
Aceste abilități se pliază pe aspectele de personalitate ale profesorului și treptat se
conturează un stil personal care ne permite furnizarea de informații și soluții în ceea ce privește
dezvoltarea personală a elevilor.
Figura 1.2.2 Piramida abilităților în consiliere
SC. Stabilirea contactului

În această etapă se fac prezentările, tonul trebuind să fie unul cald, prietenos.
AA. Ascultarea activă
Ascultarea activă se realizează prin următoarele modalități: adaptarea comportamentului
la limbajul verbal și nonverbal al elevului(AA1), folosirea răspunsului minimal și a încurajării (AA2),
reflectarea sentimentelor (AA4), parafrazarea (AA3), sumarizarea (AA5) și adresarea întrebărilor
(AA6).
10
AA1. Adaptarea comportamentului consilierului la limbajul verbal și nonverbal al consiliatului
Un mod eficient de îmbunătățire al relației profesor consilier-elev constă în adaptarea

comportamentului profesorului la comportamentul verbal și nonverbal al elevului. Prin aceasta,
copilul primește mesajul că cel din fata lui îl ascultă. De exemplu, dacă un copil stă pe podea în
timp ce se joacă, consilierul se poate așeza lângă el, încercând să-i copieze poziția. Aceasta trebuie
să se facă într-un mod natural și confortabil, fără a stânjeni copilul.
A doua modalitate, se referă la adaptarea tonului vocii și a ritmului de vorbire al
consilierului. Vocea noastră este un instrument care comunică sentimentele pe care le avem față
de o persoană. De exemplu, dacă un copil vorbește încet sau foarte repede terapeutul poate să
încerce să-i răspundă în aceeași manieră. Sesizarea acestui aspect ne ajută să evităm să
întrerupem elevul atunci când ne spune ceva.
O altă modalitate de îmbunătățire a relației se referă la ponderarea contactului vizual în
funcție de starea de confort a copilului. Modificările bruște ale contactului vizual sau ale
comportamentului nonverbal al copilului atunci când ne povestește ceva, pot fi un semn că
subiectul despre care vorbește este unul dificil pentru el.
În consecință, folosind aceste modalități, consilierul va transmite copilului că îl ascultă,
acesta simțindu-se pregătit să răspundă întrebărilor consilierului.
AA2. Folosirea răspunsului minimal și a încurajării

Apare automat în conversația noastră atunci când ascultăm, sub formă nonverbală (a da
din cap, aha), dar și verbală (înțeleg, știu ce vrei să spui). Ele indică vorbitorului că persoana cu
care discută este atentă (Copilul: „Totdeauna când mă duc la grădiniță mă enervează că trebuie să
mă culc de amiază”. Consilierul: „Hm, înțeleg ce vrei să spui”).
Dacă copilul povestește ceva - „Este groaznic! Proful strigă la mine... Mă simt ca într-o
cușcă”- și se oprește aici, consilierul îl poate încuraja să continue prin simpla repetare a ultimelor
cuvinte „ca într-o cușcă ?” așteptând o detaliere…
AA3. Parafrazarea
Parafrazarea presupune reformularea celor spuse de copil atunci când consilierul dorește
să se asigure că a înțeles bine ceea ce acesta îi transmite.
Parafrazarea nu presupune evaluarea sau interpretarea a ceea ce a spus interlocutorul.
11
Exemplu:
Copil: „De fiecare dată, tata îmi promite că vine la meciul la care eu joc și întotdeauna
intervine ceva mai important. Niciodată nu este lângă mine când am nevoie de el.”
CONSILIER: „Din câte mi-ai spus înțeleg că ești supărat pentru că părinții tăi nu sunt lângă
tine când ai nevoie de ei și pentru că tatăl tău îți promite unele lucruri și nu se ține de
cuvânt.”
AA4. Reflectarea sentimentelor
Reflectarea are rolul de a explicita și clarifica emoțiile cu care se confruntă copilul la un

moment dat. Exista două tipuri de reflectare: reflectarea conținutului - care de multe ori este
numită și parafrazare și reflectarea propriu zisă a sentimentelor. Ele pot fi folosite și împreună.
Reflectarea este una din abilitățile cheie în consiliere deoarece îl face pe elev să devină
conștient de ceea ce simte și îl încurajează să se confrunte cu problemele emoționale și nicidecum
să le evite. Înainte de a face orice intervenție, e important să recunoaștem sentimentele cu care se
confruntă copilul si să le validăm.
În mod frecvent, unii copii evită să-și exploreze sentimentele deoarece vor să evite durerea
asociată cu emoțiile puternice cum ar fi tristețea, disperarea, furia sau anxietatea. Confruntarea cu
sentimentele lor le permite abordarea eficientă a problemelor și le dă posibilitatea să ia decizii mai
bune. De exemplu, dacă profesorul consilier spune „ești foarte trist”, aceasta îl va determina pe
elev să se focalizeze pe durerea sa. Experiențierea emoțiilor este adesea dureroasă, dar are funcție
cathartică și este indicat să intervină în acest sens în procesul de consiliere.
Câteodată elevii spun direct ceea ce simt („sunt furios pe fratele meu”). Pentru persoanele
care vorbesc mai puțin despre sentimentele lor, consilierul poate adresa o întrebare închisă pentru
a clarifica ceea ce simte copilul „Ești cumva furioasă pe tatăl tău?”. De asemenea, consilierul își
poate da seama de emoțiile pe care le trăiește copilul și din comportamentul lui nonverbal.
În consilierea copiilor, reflectarea sentimetelor poate duce la o manifestare evidentă în
plan comportamental. De exemplu, dacă un consilier spune „ești furios sau pari foarte supărat”,
copilul s-ar putea să răspundă într-o manieră agresivă și să se manifeste agresiv. Dacă acest lucru
se întâmplă, consilierul nu trebuie să se alarmeze ci să fie satisfăcut deoarece copilul a fost capabil
să-și exteriorizeze sentimentele. După aceea, consilierul îl poate încuraja pe copil să-și exprime
într-un mod adecvat furia.
12
Reflectarea se poate realiza și cu ajutorul unor personaje imaginare, simboluri sau jucării.
Dacă, de exemplu, copilul redă emoțiile trăite de personajele de jucărie, consilierul va reflecta
emoțiile referindu-se la aceeași jucărie. Copilul nu trebuie forțat să recunoască faptul că aceste
emoții îi aparțin.
Exemplu:
Copil: „De fiecare dată când îi spun mamei să mă ducă afară, nu vrea.”
(două păpuși care vorbesc una cu cealaltă).
CONSILIER: „Hm... păpușa pare foarte supărată că nu o lasă mama ei afară.”
Este importantă utilizarea unui vocabular pe care copilul îl poate înțelege. Astfel, la vârsta
școlară copilul poate eticheta tristețea, furia, teama și bucuria. Totuși trebuie să ținem cont de
nivelul de dezvoltare emoțională al copilului, deoarece acest nivel poate fi diferit la doi copii care
au aceeași vârstă cronologică.
AA5. Sumarizarea
Consilierul sumarizează din când în când informația furnizată de către copil. Sumarizarea
are mai multe roluri:
1. Clarificare.
Câteodată copiii devin confuzi în legătură cu detaliile povestirii lor. În acest caz,
sumarizarea clarifică afirmațiile lor și organizează informația astfel încât ei să
dobândească o imagine mai clară și să aibă posibilitatea de a găsi soluții la problemele
lor.
2. Fixare.
Sumarizarea este utilă când consilierul dorește să încheie sau să înceapă ședința, sau
concluzionează și se face trecerea spre o altă temă permițându-i astfel copilului să fixeze
mai bine lucrurile discutate.
Exemplu:
CONSILIER: „Hai să vedem... la ultima întâlnire am discutat despre sentimentele tale față de
mama ta care iți cere sa fii cel mai bun mereu. Iar tu ai luat un 4 la matematică. Te simțeai
vinovată și speriată. De atunci, lucrurile s-au mai înrăutățit. De asemenea, ai avut de făcut
ceva pentru azi. Cum a mers?”
13
AA6. Formularea întrebărilor
Întrebările ne ajută să aflăm informații despre problema cu care se confruntă consiliatul

CONSILIER: „Poți să-mi descrii ultima ceartă pe care ai avut-o cu tatăl tău?”
sau să clarificăm unele aspecte din ceea ce ne spune.
ELEV: „George mă enervează tot timpul!”
CONSILIER: „Poți să-mi spui mai multe despre ceea ce face George și te enervează ?”
Există două tipuri de întrebări: deschise și închise.
Întrebările închise sunt acele întrebări care generează răspunsuri specifice, în termeni de
da sau nu, sau răspunsuri care oferă foarte puține informații cum ar:
„Ai venit aici cu mașina…?”
„Câți ani ai? ”
„Îți place la școală?”
Aceste întrebări se folosesc atunci când dorim să obținem unele informații concrete sau
atunci când consiliatul are dificultăți în a se exprima. Utilizarea întrebărilor închise poate duce la
următoarele probleme:
1. elevul poate da un răspuns scurt fără a-l mai dezvolta;
2. elevul se poate simți limitat în a răspunde la întrebări într-o manieră semnificativă;
3. elevul poate aștepta o altă întrebare în loc să se simtă liber să răspundă în mod
deschis.
De aceea, întrebările închise trebuie folosite cu grijă.
Întrebările deschise permit explorarea conținutului și a emoțiilor relevante. Astfel de

întrebări pot fi:
CONSILIER: „Poți să-mi povestești despre familia ta?, Cum te simți?, Ce poți să-mi spui
despre școala ta?”.
Prin urmare, răspunsurile elevilor sunt mult mai bogate din punct de vedere informațional.
Totodată, permit consiliatului să vorbească despre lucrurile importante pentru el și nu despre ceea
ce considera consilierul că ar fi mai important. Adesea în procesul de consiliere, copiii evită să
vorbească despre problemele personale; de aceea se recomandă folosirea într-o proporție mai
14
mare a întrebărilor deschise. Totodată trebuie să se evite adresarea întrebării „de ce?”, deoarece
determină consiliatul să găsească scuze sau raționalizări ale comportamentului său.
Exemplu:
Singura din familie cu care mă înțeleg este sora mea.
Întrebare deschisă - CONSILIER: „Poți să-mi spui mai multe despre sora ta ?”
Întrebare închisă - CONSILIER: „Câți ani are sora ta ?”
O problemă legată de adresarea întrebărilor este aceea că adesea copiii sunt puși de către
adulți în situația de a răspunde mai multor întrebări. Ca răspuns la această presiune, mulți copii
devin „experți” în a da răspunsuri în concordanță cu așteptările adulților. Aceste răspunsuri nu
reprezintă neapărat ceea ce copilul consideră a fi adevărat.
Adresarea întrebărilor trebuie făcută în mod ponderat, așa încât activitatea de consiliere să
nu se transforme într-un interogatoriu.
Dacă sunt folosite în mod corect, întrebările facilitează identificarea și clarificarea
informațiilor furnizate de către consiliat.
OB. Observarea
Observarea este abilitatea de a culege informații relevante despre consiliat din
următoarele surse: comportament verbal, nonverbal și identificarea incongruențelor.
1. Comportamentul verbal
Se poate urmări tendința de a repeta și a pune accentul pe cuvintele care exprimă
lucruri importante pentru ei, prin urmare e relevant să identificăm care sunt acestea.
În consilierea copilului, se urmărește dacă acesta comunică adecvat, se simte frustrat
de faptul că nu poate comunica (se bâlbâie, face pauze) sau tinde să se bazeze mai
mult pe metode nonverbale de comunicare.
2. Comportamentul nonverbal
Comportamentul nonverbal se referă la contactul vizual, expresia feței, postura,
mișcările corporale și tonalitatea vocii. Putem observa o modificare a posturii în sensul
luării unei poziții închise (brațe și picioare încrucișate) atunci când se simte inconfortabil
sau nu dorește să vorbească despre un subiect precum și alternarea rapidă a contactului
vizual sau ezitarea în vorbire atunci când se simte confuz. Expresia facială reflectă ceea
ce simte persoana la un moment dat. În acest sens, putem observa încleștări ale feței,
dilatări ale pupilei când este interesat de ceva, un zâmbet care nu se potrivește într-un
15
context, înroșiri ale feței, modificări ale ritmului respirației. În consilierea copilului, un
mod eficient de observare este de a invita copilul să se joace cu jocurile și materialele
aflate la dispoziție sesizând următoarele aspecte:
2.1 Abilitățile motorii.
Se observă nivelul de activitate al copilului (dacă stă, sare, fuge, se plimbă, dacă e
flexibil în mișcări), dacă e inhibat în exprimarea comportamentală (ex. copiii anxioși
au dificultăți de control al respirației), dacă este liniștit sau agitat, agresiv, ușor
distractibil, prezintă gesturi stereotipe etc.
2.2 Abilitățile emoționale și sociale.
Se observă nivelul de dezvoltare al abilităților de exprimare emoțională, modificări
ale trăirii emoționale ale copilului pe parcursul consilierii, conștientizarea de către
copil a acestor stări și a nivelului de reactivitate emoțională. Este important să
observăm reacția copilului atunci când consilierul dorește să interacționeze cu el,
dacă este un copil afectuos și dependent de interacțiunea cu consilierul, care este
răspunsul copilului la contactul fizic, dacă are copilul limite adecvate (ex. ia lucruri
ale consilierului fără a cere voie, vrea să fie luat în brațe de către consilier, evită
contactul fizic al consilierului), dacă manifestă copilul tendințe de abordare evitativă
(ex. manifestă inițiativă și apoi așteaptă indicații).
2.3 Funcționarea intelectuală.

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4-8 ani, un indicator al funcționării
intelectuale poate fi obținut prin angajarea copilului în sarcini specifice cum ar fi
rezolvarea de puzzle, numirea părților corpului sau identificarea culorilor. Pentru a
obține informații acurate despre nivelul de dezvoltare al copilului trebuie să corelăm
datele obținute din aceste sarcini cu vârsta cronologică pe care o are copilul.
2.4 Jocul
Se observă dacă jocul copilului este adecvat vârstei din punct de vedere al
creativității, sau stereotip, repetitiv, limitat, infantil, (ex. în mod repetat copilul pune
și scoate nisipul dintr-o găleată fără a face nimic altceva). Totodată consilierul
observă calitatea jocului: dacă jocul este orientat spre scop urmând o anumită
16
ordine și dacă jucăriile sunt folosite în mod corect. Este important să se observe și
intensitatea stării afective din timpul jocului.
3. Identificarea incongruențelor.
Stările de confuzie, sau cele conflictuale sunt de multe ori motivul pentru care elevii se
adresează unui adult. Observarea atentă a comportamentului verbal și nonverbal ne
poate oferi multe informații despre incongruențele cu care se confruntă elevul.
Discrepanțele pot fi de mai multe tipuri (Yvey, 1994):
3.1 Discrepanțe între două comportamente nonverbale.
Copilul poate vorbi despre cât de buna e relația cu părinții zâmbind în timp ce ține
mâinile și obrajii încleștați.
3.2 Discrepanțe între două afirmații.
Într-o singură frază, se pot exprima două lucruri contradictorii:
„Fiul meu este extraordinar, sunt mulțumit, dar pur și simplu nu mă respectă!”
3.3 Discrepanțe între ceea ce spune și ceea ce face persoana.
Un părinte poate vorbi despre cât de mult își iubește copilul în timp ce folosește ca
și metodă de disciplinare pedeapsa fizică.
3.4 Discrepanțe între o afirmație și comportamentul nonverbal.
Copilul îi poate spune consilierului:
„Nu mă deranjează să discut despre acest subiect”
în timp ce ține mâinile încleștate și roșește.
3.5 Discrepanțe între modul de gândire a două persoane.
Identificarea conflictelor pe care copilul le are cu alte persoane este un punct
important în consiliere.
3.6 Discrepanțe între ceea ce își dorește persoana și o situație.

Aceste incongruențe se datorează modului în care se percepe realitatea diferit de
modul în care realitatea se prezintă („Aș vrea să dau la medicină, dar tocmai am
aflat că se dă examen din chimie și mie nu-mi place chimia. N-o să reușesc
niciodată!”)
De multe ori, în consiliere, identificare discrepanțelor reprezintă primul pas în a-i face pe
elevi să conștientizeze problema cu care se confruntă.
17
FO. Focalizarea
Focalizarea presupune direcționarea conversației spre aspectele pe care le considerăm
importante pentru consiliere; de asemenea, ea este utilă atunci când copilul ne furnizează foarte
multe informații despre ceea ce se întâmplă, sare de la un subiect la altul sau evită în mod
sistematic să vorbească despre un subiect.
Focalizarea poate fi făcută pe emoții („Ioana, pari supărată! Poți să-mi spui mai multe
despre ceea ce simți acum ?”), pe problemă („Poți să-mi spui mai multe despre cearta pe care ai
avut-o cu tatăl tău?”), sau pe relațiile cu ceilalți („Cum crezi că afectează pe membrii familiei
corigenta ta ?”).
Există tendința adultului de a se focaliza mai mult pe fapte și mai puțin pe emoțiile
copilului; astfel la finalul ședinței consilierul adună o mulțime de date despre problemă, dar nu și
despre modul în care problema îl afectează pe consiliat (Yvey, 1994).
Totuși, de cele mai multe, ori elevii se adresează unui adult datorită emoțiilor pe care le
provoacă o situație. Prin urmare, identificarea emoțiilor față de o situație este un punct cheie în
consiliere.
CO. Confruntarea
Confruntarea constă în identificarea discrepanțelor (discrepanțe între două comportamente
nonverbale, discrepanțe între două afirmații, discrepanțe între ceea ce spune și ceea ce face
consiliatul, discrepanțe între o afirmație și comportamentul nonverbal, discrepanțe între două
persoane, discrepanțe între ceea ce își dorește consiliatul și o situație), conștientizarea acestora de
către copil și asistarea acestuia în a găsi soluții la problema cu care se confruntă. Ea se bazează pe
ascultarea activă și pe observarea atentă.
Confruntarea trebuie să fie făcută cu grijă, fără a judeca, bazându-ne pe sumarizare și
parafrazare cu reflectarea empatică a sentimentelor.
SP. Stilul personal și furnizarea de informații

Pe parcursul ședințelor consilierul identifică: atitudinile, abilitățile și cunoștințele elevului
față de o anumită problemă. În funcție de acuratețea lor, consilierul va oferi informații noi și
corecte transmise într-o manieră care să permită înțelegerea acestora de către elev.
În furnizarea informațiilor este indicat să se țină cont de următoarele recomandări:
1. Să folosească un limbaj comun cu cel al copilului;
18
2. Să transmită informații corecte;

3. Să exploreze împreună cu el alternativele unei probleme fără a-i oferi soluții;
4. Să învețe consiliatul să caute singur informații și să le evalueze critic;
5. Să analizeze și să modifice împreună cu elevul informațiile incorecte deținute de
acesta.
O modalitate de a furniza informații este folosirea afirmațiilor; acestea pot fi utile în a
determina elevul să se focalizeze pe povestirea lui și să conștientizeze emoțiile aferente acesteia.
Afirmațiile pot fi folosite in mai multe moduri:
1. Afirmațiile dau posibilitatea consiliatului să conștientizeze și să-și exprime o anumită
emoție; de exemplu, consilierul i-ar putea spune consiliatului care-și reprimă furia „când
sunt furios ridic tonul”.
2. Afirmațiile dau posibilitatea consilierului să-i arate elevului că este înțeles; de exemplu,
consilierul poate spune consiliatului care se simte rușinat: „Dacă aș fi fost în locul tău , m-
aș fi simțit foarte rușinat.”
3. Afirmațiile îi oferă consilierului un mijloc prin care să recunoască punctele tari, resursele
consiliatului. El poate spune: „Trebuie să fi fost foarte curajos dacă ai făcut acest lucru”
4. Afirmațiile pot fi folosite pentru a sublinia evenimentele importante dintr-o activitate; de
exemplu, dacă un copil are dificultăți în alegerea jucăriilor, consilierul poate spune: „Îți este
greu să alegi jucăria“. Astfel, consilierul îi dă copilului un feed-back legat de dificultatea de
a alege jucăria și totodată oferă copilului posibilitatea să exploreze acest aspect al
comportamentului său.
5. Afirmațiile sunt utile în a-l face pe elev să conștientizeze anumite stări. De exemplu, dacă
un copil se joacă cu un șoricel de pluș pe care îl ascunde, consilierul îi poate spune:
„Șoricelul se ascunde. Mă întreb dacă îi este frică să fie prins.”
O altă modalitate folosită în furnizarea informațiilor este feedback-ul.
Feedback-ul susține comunicarea dintre consilier și consiliat și are la bază ideea că aceasta
trebuie să se focalizeze pe micile progrese dacă se dorește ca acestea să devină mari, și nu pe
defecte. În oferirea de feedback, se recomandă următoarele:
1. Să fie focalizat pe aspectele pozitive; să fie constructiv și nu distructiv;
2. Să fie specific și concret, focalizat pe un comportament specific și nu pe unul general;
19
3. Să fie descriptiv si nu evaluativ si critic; se recomandă evitarea judecăților de valoare; de

exemplu, dacă un copilul ia plastilina si face o minge, consilierul trebuie să spună : „Văd ca
ai făcut din plastilină o minge.”;
4. Să se adreseze comportamentelor si atitudinilor care pot fi schimbate;
5. Să ofere alternative de comportamente;
6. Să fie oferit imediat după ce comportamentul a fost efectuat și nu după o perioada de timp;
7. Să se adreseze comportamentului și nu persoanei în general.
Atitudinile și abilitățile reprezintă aspectele de bază în consiliere. Toate intervențiile făcute
vor fi filtrate prin prisma atitudinii pe care consilierul o are față de copil și a abilităților de
comunicare cu acesta și de ascultare. O atitudine adecvată pentru consiliere reflectă acceptarea
necondiționată a copilului, empatia, congruența și colaborarea. Abilitățile cele mai importante de
ascultare și comunicare sunt: ascultarea activă, observarea, focalizarea, confruntarea și furnizarea
de informații.
În figura următoare vă prezentăm, sintetic și cu rol de concluzie, convergențele ce se pot
stabili între atitudini și abilități.
Focalizare
Observare Confruntare
Ascultare Furnizareade
activă informaţii
Acceptare Empatie Congruenţă Colaborare

necondiţionată
20
Unitatea tematică 2
2.1 Activități de consiliere a adulților
elaborate pentru dezvoltarea personală a elevilor.
2.2 Metode interdisciplinare validate în timpul orelor de
fizică, engleză și IT&C.
21
2.1 Activități de consiliere a adulților elaborate pentru dezvoltarea personală a elevilor.

2.1.1 Activități de consiliere centrate
pe autocunoaștere și îmbunătățirea imaginii de sine
2.1.1.1 Vine lupul !
2.1.1.2 A Museum of Me
2.1.1.3 Felicitări
pe comunicare și cooperare
2.1.2.1 Post It !
2.1.2.2 Snake
2.1.2.3 Oglinzi
2.1.3 Activități de consiliere centrate pe
rezolvarea de conflicte și îmbunătățirea relaționării
2.1.3.1 Salată de fructe
2.1.3.2 Trecut, Prezent, Viitor
2.1.3.3 Ceapa culturală
2.1.4 Activități de consiliere centrate pe dezvoltarea
gândirii critice și creative sau de management al informațiilor
2.1.4.1 Jump In, Jump Out
2.1.4.2 Reading the City
2.1.4.3 Conferință de presă
2.1.5 Activități de consiliere centrate pe prevenirea unor
comportamente de risc și gestionarea situațiilor neprevăzute
2.1.5.1 Șoarecele și pisica
2.1.5.2 Obiecte în muzeu
2.1.5.3 Piersicile și nucile de cocos
2.2 Metode interdisciplinare validate de profesori de fizică, engleză și IT&C.
2.2.1 Fotografii 3600;
2.2.2 Numărul de aur;
2.2.3 Conversația secretă;
22

pe autocunoaștere și îmbunătățirea imaginii de sine
2.1.1.1 Vine lupul !
2.1.1.2 A Museum of Me
2.1.1.3 Felicitări
23
Vine lupul !
Este un exercițiu de spargere a gheții ce poate fi utilizat de

formatorul de adult în debutul unor activități centrate pe
autocunoaștere și îmbunătățire a imaginii de sine.
1. Să începem activitatea în mod activ și creativ;

Obiectivele activității: 2. Să ajutăm grupul de participanți să se simtă confortabil unii cu
alții.
Descrierea metodei
Jocul presupune așezarea participanților în cerc, numărul acestora
trebuind să fie impar. Formatorul, așezat în mijlocul cercului, va avea
asupra sa un lup de pluș sau o pernă și va ”încerca” să prindă un
participant. Un participant este considerat prins în momentul în care
burta sa este atinsă de lup. Participanții la joc se vor apăra formând
perechi astfel încât să stea cu burta lipită de a unui alt participant la
joc. Numărul de participanți fiind impar, evident că cineva va rămâne
fără pereche și va fi prins, în cele din urmă, de lup caz în care va
deveni el lup. Jocul continuă până când toată lumea este încălzită și
bine dispusă. Pe parcursul derulării jocului este interzis a se forma o
aceeași pereche de două ori, iar când o nouă persoană devine lup se
dă comanda ”Schimbați, vine lupul !”, perechile se destramă și fiecare
jucător aleargă în încercarea de a forma o pereche cu altcineva.
Outdoor Resurse și materiale necesare

Este un exercițiu ce trebuie desfășurat afară, participanții, fiind
recomandat, să fie îmbrăcați în echipament sportiv. Timpul de
exersare poate fi de 15-20 minute pentru un grup de 25-30 de
participanți. Vezi Anexa 1.
”Cunoaște-te pe Feedback
tine însuți și vei Trebuie să avem grijă ca fiecare să se simtă confortabil în acest joc iar
cunoaște tot dacă cineva nu vrea să participe, nu trebuie să insistăm. Formatorul
universul”, poate sugera ideea de a salva participanții. Aceasta presupune că o
inscripție de pe pereche formată se poate desface și cineva din pereche să-și salveze
frontispiciul colegul care este alergat de lup. Întrebări de reflexie după
templului din definitivarea jocului pot fi: „Ce ne învață acest joc?”, „Cum v-ați simțit
Delphi. când ați fost salvați de cineva?” sau ”Cum v-ați simțit când ați fost
lup?” pot fi adresate cursanților și recomandăm o discuție generală
cu participanții despre nivelul personal de confort sau probleme în
desfășurarea activităților fizice. Ca viitori formatori trebuie să
deprindem, noi înșine, abilități de a identifica și rezolva problemele
care pot apărea în cadrul unui grup.
24
A Museum of Me
Activitate de definire și prezentare a sinelui prin intermediul

obiectelor, cu ajutorul căreia, adultul consilier poate desfășura
activități centrate pe autocunoaștere și îmbunătățire a
imaginii de sine.
1. Să ne definim prin intermediul câtorva obiecte personale;

2. Să vedem ce a fost important în trecut pentru a putea construi
Obiectivele activității: viitorul și să ne îmbunătățim imaginea despre noi înșine;
3. Să identificăm locul în care cultura se întretaie cu educația
vocațională.
Descrierea metodei
Înaintea derulării cursului sau a formării (de obicei în etapa de
pregătire a participării), participanții sunt invitați să se gândească la
obiecte personale prin care se pot defini, obiecte ce-i reprezintă.
Numărul optim de obiecte permis este cinci (pot fi și fotografii
tipărite), ele având rolul de a ajuta vorbitorul în prezentarea sa, a
orașului natal precum și a zonelor personale de interes. În timpul
derulării activității, fiecare participant urmând a se prezenta în maxim
cinci minute. Adultul consilier se poate prezenta și el prin intermediul
aceleiași metode sau poate introduce participanții în atmosfera
”viitorului muzeu”, făcând trecerea de la 2D la 3D sau poate vorbi
despre marile muzee ale lumii. În acest sens recomandăm aplicația
Google Art Project.
Resurse și materiale necesare

Avem nevoie de un spațiu expozițional amplu (fiind o metodă
indoor), astfel încât fiecare participant să-și poată expune obiectele
personale. Ideal ar fi ca fiecare să aibă propria măsuță, astfel încât
toți ceilalți participanți să se deplaseze de la o masă la alta pentru a
asista și participa la prezentarea celorlalți colegi. Din acest moment
înainte, metoda se aseamănă cu metoda turul galeriei.
Feedback
Este foarte dificil, în primul rând, să selectezi obiectele ce te
reprezintă. Această etapă te pune în față cu tot trecutul tău și
conștientizezi pentru câte lucruri lipsite de importanță ai consumat
timp și energie. Are avantajul că permite celui care se prezintă să-și
structureze mai bine viitorul, ajutându-l să-și identifice prioritățile. În
altă ordine de idei, se naște întrebarea: În ce ordine voi folosi
obiectele în prezentare? De obicei ordinea este cronologică. Ca
activitate de tip follow up se poate propune întocmirea unei liste
personale de priorități. Metoda pune accentul pe kinetic.
25
Felicitări
Metodă de lucru prin intermediul căreia, adultul consilier poate

derula activități centrate pe autocunoaștere și îmbunătățirea
imaginii de sine.
1. Să dezvoltăm abilități de autocunoaștere;

2. Să dezvoltăm conștiința de sine;
Obiectivele activității:
3. Să dezvoltăm abilități de dezvoltare personală;
Ce vrem să Descrierea metodei

schimbăm la noi Se poate aplica la orice număr de participanți. Se poate folosi la
sfârșitul unei activități mai ample. Fiecare participant trebuie să
aducă o felicitare cu tot cu timbru poștal. Fiecare participant va
scrie pe o felicitare trasă la sorț, 3 dorințe pe care ar vrea să le
schimbe la propria persoană. La sfârșit fiecare își va scrie adresa
pe plic. Apoi, după o lună, fiecare va primi prin poștă felicitarea
în care erau trecute cele 3 dorințe majore de schimbare. In felul
acesta se pune în practică o formă plăcută și atractivă de a-i
ajuta pe participanți să-și îmbunătățească imaginea de sine.

Felicitări cu timbru
poștal Fiecare participant trebuie sa aducă o felicitare cu plic și timbru
poștal gata de a fi duse la poștă. Profesorul consilier va pune la
poștă felicitările după ¾ săptămâni de la derularea activității.
Feedback
Autocunoaștere și
îmbunătățirea
imaginii de sine Scopul este de introspecție și descoperire a propriilor nevoi
printr-un mijloc plăcut de reamintire, cum ar fi primirea unei
frumoase felicitări pe care o poți păstra undeva în apropiere.
26

pe comunicare și cooperare
2.1.2.1 Post It !
2.1.2.2 Snake
2.1.2.3 Oglinzi
27
Post It
Activitate prin intermediul căreia adultul consilier poate derula

cu grupa de lucru activități centrate pe comunicare și
cooperare.
1. Să ne comunicăm așteptările pe care le avem înainte de debutul

unei activități;
2. Să cooperăm cu ceilalți participanți la activitate chiar și în
condițiile în care interesele participanților sunt diferite.
Descrierea metodei
Ca formator de adulți este foarte important să cunoaștem interesele
participării unui grup de cursanți la o activitate sau alta. Pentru a vedea
interesele unui grup vă propunem metoda ”Post It”. Fiecare participant
va primi câte trei post-it-uri de culori diferite, aceștia fiind invitați să
răspundă în scris următoarelor întrebări:
1.Care sunt așteptările mele de la activitatea ce urmează a se
desfășura?
2.Cu ce sper să plec în urma derulării activității?
3.Ce am de oferit pentru derularea activității?
Fiecare întrebare va primi răspunsul pe un post-it de o anumită
culoare, astfel încât, la final, toate răspunsurile la întrebări să poată fi
grupate pe culori urmând a fi expuse trei flip chart-uri. Se analizează
răspunsurile de către formator și se discută cu participanții.

Post it
Flip chart Avem nevoie de trei pachete de culori diferite cu post-it-uri și trei flip-
chart-uri pentru prima etapă. Pentru etapa a doua ne mai trebuie un
set de post-it-uri și încă trei flip-chart-uri. Vezi Anexa 2.
Feedback
Vă recomandăm ca înaintea începerii cursului să selectați o mulțime de
cuvinte cheie sau sintagme (imagine de sine, gândire critică,
comportament de risc, relaționare, cetățenie europeană),
reprezentative pentru ceea ce vreți să dezvoltați, sintagme pe care să
le scrieți pe cât mai multe post-it-uri și să le împărțiți aleatoriu
participanților. Aceștia vor fi invitați să asocieze fiecare
cuvânt/sintagmă primit pe post-it cu una din următoarele stări: ”Știu”,
„Am idee” sau „Nu știu” urmând ca fiecare să lipească post-it-urile
primite pe unul dintre cele trei flip-chart-uri care vor fi etichetate cu
stările corespunzătoare. În acest fel activitățile centrate pe comunicare
și cooperare se pot desfășura excelent, feedback-ul transmițându-se
simultan.
28
Snake
Este un exercițiu ce poate fi utilizat de formatorul de adulți în

cadrul unor activități centrate pe comunicare și cooperare.
1. Să înțelegem rolul comunicării verbale și nonverbale;

2. Să derulăm activități de cooperare pentru a forma coeziunea
Obiectivele activității: unui grup și să înțelegem rolul unui lider în cadrul unei echipe;
3. Să conștientizăm importanța lucrului în echipă.
Descrierea metodei
Este un exercițiu de comunicare nonverbală ce se desfășoară în două
faze. În cele ce urmează vom presupune că lucrăm cu 20 de cursanți,
aceștia fiind împărțiți, inițial, în 4 echipe a câte 5 oameni fiecare. În
prima fază fiecare echipă dintre cele 4 își alege un lider al grupului.
Jocul presupune așezarea participanților în șir indian, fiecare
participant ținându-și mâinile pe umerii celui din fața sa. Obținem
astfel 4 ”șerpi”. Sarcina fiecărei echipe este să mute un obiect dintr-un
loc în altul fără a fi permisă comunicarea verbală. Obiectul va fi ținut în
mâini de primul participant al fiecărei echipe, toți din echipă fiind
legați la ochi cu excepția coordonatorilor care vor fi ultimii, aceștia
având sarcina de a da comenzile de deplasare fără a vorbi. Înainte de a
începe jocul, fiecare echipă, își va stabili modul în care se vor da
comenzile pentru deplasarea înainte, la stânga sau la dreapta (o
bătaie scurtă pe umărul drept, de exemplu). Formatorul anunță cu
voce tare sarcina fiecărei echipe și dă startul activităților. Fiecare lider
de grupă va trebui să-și coordoneze echipa astfel încât să-și ducă
sarcina la bun sfârșit. Dacă în prima fază toți știau ce este de mutat și
unde, în faza a doua se vor unii câte doi șerpi, rămânând, evident,
doar un coordonator pentru fiecare dintre cele 2 echipe. Ei trebuie să
restabilească din nou setul de codificări și vor avea de deplasat iar
obiectul doar că locul în care trebuie mutat va fi știut doar de liderul
echipei, sarcina fiind comunicată acestuia de către formator. Procesul
continuă până când rămâne un singur șarpe. Se comunică doar
coordonatorului unde trebuie mutat obiectul, acesta trebuind să
coordoneze un șir format din 19 persoane, fiecare fiind legat la ochi și
fără a avea posibilitatea de a vorbi, pentru realizarea sarcinii.

Fulare, eșarfe pentru a putea fi legată toată lumea la ochi. Spațiu
deschis cu obstacole sau sala de sport. Ca timp, 90 minute. Anexa 3.
Lucrul în echipă Feedback

Cu cât „șarpele” este mai lung cu atât este mai grea coordonarea.
Fiecare din echipă are un rol, oricare putând defecta deplasarea. Doar
prin comunicare și cooperare poate fi dusă orice sarcină la bun sfârșit.
29
Oglinzi!
Metodă de argumentare și negociere într-o situație dată prin

intermediul căreia, adultul consilier poate derula activități
centrate pe comunicare și cooperare.
1. Să descoperim tehnici de colaborare și dezvoltare a spiritului

de echipă;
Obiectivele activității: 2. Să contribuim la formarea personalității focalizată pe soluții;
3. Să dezvoltăm potențialul creativ al fiecăruia prin comunicare
non-verbală .
Descrierea metodei
Comunicare non- Se împarte grupul de lucru în 2 cercuri concentrice, iar cei din centru
verbală stau cu fața în exterior, iar cei din afara cu fața în interior, astfel ajung
să stea unul în fața celuilalt. Pe rând, reprezentanții din fiecare cerc
devin jucătorii numărul 1 și apoi numărul 2. Cei care sunt primii încep
să facă mișcări încete astfel încât cel care este numărul 2 să-i poată
imita mișcările ca și cum s-ar reflecta în oglindă. După câteva minute
rolurile se schimbă. Activitatea urmărește concentrarea
participanților pe mișcările partenerului și să lucreze în echipă.
Se pot da cerințe exacte din partea consilierului adult, de genul la
fermă, la coafor etc

Nu este nevoie de materiale Activitatea se poate desfășura și
outdoors.
Feedback
Identity Capacitatea de a reuși să imiți într-o manieră non-verbală a
partenerului dezvoltă abilitatea de comunicarea și cooperare.
30
2.1.3 Activități de consiliere centrate pe

rezolvarea de conflicte și îmbunătățirea relaționării
2.1.3.1 Salată de fructe
2.1.3.2 Trecut, Prezent, Viitor
2.1.3.3 Ceapa culturală
31
Salată de fructe
Este un exercițiu ce poate fi folosit de adultul consilier în

cadrul unor activități centrate pe rezolvarea de conflicte și
îmbunătățirea relaționării.
1. Să formeze coeziune în cadrul unui grup ce nu este

Obiectivele activității: omogen;
2. Să îmbunătățească relaționarea între participanți.
Animație Descrierea metodei

Este un energiser ideal pentru grupe de lucru ce nu depășesc 15-20
de participanți și presupune așezarea acestor într-un cerc. Fiecare
participant va primi un bilețel pe care va fi scris numele a câte unui
fruct. Numărul ideal de fructe scrise pe bilețele este cinci
(presupunem că scriem: mere, pere, banane, portocale și struguri).
Consilierul se va așeza în mijlocul cercului, cursanții fiind invitați să
ia loc pe scaune. Numărul de scaune este cu unu mai mic decât
numărul de participanți. Consilierul poate spune „Salată de pere”,
caz în care, participanții care au primit un bilețel pe care scrie pere
vor trebui să-și schimbe locurile între ei, fiind interzis să te așezi pe
scaunul de lângă tine. Consilierul trebuie să „prindă” și el un scaun
liber, caz în care unul din participanți nu va mai găsi un scaun liber.
Cine rămâne în picioare poate spune „salată de mere și portocale”,
caz în care „merele” și „portocalele” din grup vor trebui să-și
găsească un nou scaun. Evident că se poate da și comanda „salată de
fructe” situație în care toată lumea trebuie să-și schimbe locurile.
Indoor Resurse și materiale necesare

Outdoor Este o activitate ce se poate desfășura fie într-o sală fie afară.
Singura restricție este ca numărul de scaune să fie mai mic cu unu
decât numărul de participanți. În 10-15 minute toată lumea este
bine dispusă.
Provocare la alegere Feedback

În orice joc trebuie să păstrăm în minte problemele de siguranță
fizică și emoțională. Oamenii au diferite niveluri de confort iar unii
dintre ei chiar nu pot participa la activități fizice. Filosofia oricărei
activități fiind „provocare la alegere”, trebuie să oferim
participanților posibilitatea de a se implica sau nu, deoarece nu
toată lumea este dispusă să iasă din zona de confort. Rareori,
totuși, participanții se folosesc de această opțiune. În momentul în
care observăm că un participant refuză prea multe activități, vom
avea cu acesta o discuție privată despre sentimentele, problemele
sau frustrările sale. Exercițiul „Salată de fructe” nu pune probleme
deosebite, dovedindu-se chiar „savuros”.
32
Trecut→Prezent→Viitor (TPV)
Metoda TPV ajută participanții în găsirea unei relații personale
între trecut, prezent și viitor, relație ce poate fi folosită de
adultul consilier pentru coordonarea unor activități centrate
pe rezolvarea de conflicte și îmbunătățirea relaționării.
1. Să ne raportăm la relația cu propriul trecut→propriul

prezent→propriul viitor;
2. Să identificăm acele aspecte din propria identitate care au
rămas stabile și pe cele care s-au schimbat.
Descrierea metodei
Este o metodă de analiză a propriei identități și a relației dintre
aceasta și identitățile celorlalți participanți la activitate. Ea
presupune două faze: în faza premergătoare activității, participanții
sunt invitați să găsească o fotografie în care apar, fotografie ce a
fost făcută în urmă cu aproximativ cinci ani urmând ca în timpul
derulării activității consilierul să invite participanții să răspundă în
scris urătoarelor întrebări: Cum te-ai schimbat fizic?, Ce interese
aveai atunci și ce interese ai acum?, La ce erai bun atunci și la ce
ești bun acum? În etapa următoare, fiecare trebuie să se
„vizualizeze” (eventual se poate aplica metoda visualise your
future), peste cinci ani. Vizualizarea se poate materializa printr-un
desen cu propria persoană, printr-un material scris (text sau chiar
poezie) despre modul în case ne vedem peste cinci ani sau despre
tipul de lume în care ne dorim să trăim.
Self Identity Resurse și materiale necesare

Este o metodă indoor, în care, înafara obiectelor personale aduse
de participanți, avem nevoie de un spațiu expozițional amplu și
luminos. Folosim lumina pentru a schimba percepția asupra întregii
atmosfere.
O atitudine negativă Feedback

legată de viitor este În momentul în care participanții și-au terminat sarcinile specificate
ca o roată spartă, (35 minute), vor fi invitați să formeze grupuri mici (3-4 participanți),
dacă nu o vei pentru a-și compara răspunsurile și pentru a organiza o expoziție
schimba, nu vei colectivă asemănătoare metodei turul galeriei. Este foarte important
ajunge nicăieri. de văzut dacă se poate găsi un răspuns colectiv al întregii grupe, măcar
pentru aspectele ce țin de viitor. Discuțiile finale trebuie centrate pe
gândire și pe atitudine pozitivă. Gândirea pozitivă fiind o atitudine
mentală și emoțională ce se focusează pe partea luminoasă a vieții, în
așteptarea permanentă de rezultate pozitive. Gândirea pozitivă nu este
acceptată de toată lumea, unii considerând-o chiar un nonsens, în
schimb, este în creștere numărul celor care o acceptă.
33
Ceapa culturală
Metodă de lucru prin intermediul căreia, adultul consilier

poate derula activități centrate pe prevenirea unor
comportamente de risc și rezolvarea de conflicte și
îmbunătățirea relaționării.
1. Să dezvoltăm un comportament pro-activ;

Obiectivele activității: 2. Să găsim căi de rezolvare a conflictelor și de îmbunătățire a
relaționării;
3. Să descoperim modalități eficace de integrare în
colectivitate.
Foile de ceapă Descrierea metodei

Metoda cepei culturale este un instrument folositor atunci când se
abordează subiectul comunicării interculturale. Ea este în principal
utilă pentru a face diferența dintre cultură și cultură națională.
„Ceapa” arată că sunt multe straturi de cultură care au un impact
asupra formării identității noastre ca indivizi și că aceste diverse
straturi au grade diferite de importanță pentru fiecare în parte.
Unele straturi importante pentru oameni ar fi:
• Genul
• Locul unde locuiesc
• Locul de muncă
• Profesia
• Vârsta
• Religia
• Apartenența politică
• Etnia
• Hobby-urile
Participanții scriu pe fiecare strat ce elemente reprezintă identitatea
lor culturală și apoi prezintă celorlalți participanți ce au scris, oferind
explicații la eventualele întrebări.
Imaginea unei cepe Resurse și materiale necesare

cu straturi delimitate Fiecare participant primește o fișă cu imaginea unei cepe si straturile ei.
Feedback
Autocunoaștere și
înțelegere a Scopul este de a conduce participanții către activități de introspecție
celorlalți și de descoperire a propriei identități dar și de înțelegere a celorlalți,
relevându-se și rezolvându-se, în multe cazuri, sursele de conflict.
34
2.1.4 Activități de consiliere centrate pe dezvoltarea

gândirii critice și creative sau de management al informațiilor
2.1.4.1 Jump In, Jump Out
2.1.4.2 Reading the City
2.1.4.3 Conferință de presă
35
Jump In, Jump Out
Vă propunem, de această dată, un excelent „energiser” ce poate

fi utilizat de adultul consilier în debutul unor activități centrate
pe dezvoltarea gândirii critice și creative și de management al
informațiilor.
1. Să evităm stereotipurile și capcanele în comunicare;
Obiectivele activității: 2. Să verificăm, în mod practic, noțiunea de cooperare;
3. Să înțelegem că a greși e omenește.
Say what I say, and Descrierea metodei

do what I say Jocul presupune așezarea tuturor participanților în cerc, ei trebuind să
se țină de mână, vecin cu vecin pentru a forma un cerc sau mai multe
concentrice, în cazul în care grupul este numeros (peste 30). Există
precauții în aplicarea acestui joc deoarece sunt persoane care nu se
simt confortabil când țin pe cineva de mână, eventual necunoscut, sau
persoane cărora le transpiră palmele, situațiile acestea trebuind
evitate. Formatorul, așezat în mijlocul cercului, precizează, cu voce
tare, următoarele modalități de acțiune:
1.Say what I say, and do what I say;
2.Say what I say, and do the opposite of what I say;
3.Say the opposite of what I say, and do what I say;
4.Say the opposite of what I say, and do the opposite of what I say.

Jump in Avem nevoie de un spațiu amplu, preferabil teren/sală de sport sau în
Jump out aer liber, formatorul urmând să introducă modalitățile de acțiune în
ordinea precizată în descrierea metodei. Urmează o serie de 3-4
minute, pentru fiecare acțiune, în care comenzile posibile sunt: „Jump
in”, „Jump out”, „Jump left” sau „Jump right”. Evident că dacă s-a cerut
să se facă acțiunea 2, de exemplu, iar comanda a fost „Jump left”, o
parte din participanți vor zice „Jump left” și vor sări tot la stânga. Aici
este și farmecul.
Stereotype Feedback
Deși comenzile sunt clare, totuși când solicităm participanților să
repete cu voce tare ce zicem noi și să facă invers față de ce le-am spus
efectul va fi că vor zice ca noi și vor face tot cum au zis. Vorbim aici
despre stereotipuri care sunt, conform definiției din Dicționarul
Cambridge, „o idee fixă pe care oamenii o au despre cum este cineva
sau ceva, în special despre un aspect greșit”. Deși stereotipurile au o
funcția pozitivă (permit să luăm repede o decizie) trebuie să fim atenți
pentru a nu privi „comunul” ca fiind ceva „normal”. În general, se
spune că stereotipurile sunt adevărate și că orice aspect adevărat al
stereotipurilor, odată găsit, îl justifică și consolidează.
36
Reading the City

Metodă de „lecturare” sau de „citire” a unui oraș prin
intermediul căreia, adultul consilier poate derula activități
centrate pe dezvoltarea gândirii critice și creative sau de
management al informațiilor.
1. Să apreciem modul în care culorile afectează spațiul înconjurător;

2. Să devenim mai conștienți de modul în care aspectul clădirilor și
dezvoltarea istorică influențează identitatea noastră;
3. Să dezvoltăm abilități de orientare în cazul în care vizităm un oraș
nou.
Colour Descrierea metodei

Geometrical Oricine poate planifica și desfășura un tur al unui oraș, mulți oameni
Volumes călătorind în locuri de interes istoric în vacanțele lor. Trebuie aleasă cu
Scale atenție zona de interes pentru a fi în concordanță cu vârsta sau cu
Pattern domeniile de interes. În timpul călătoriei trebuie găsite evidențe
pentru: clădirile istorice, stilul caselor, textura materialelor folosite în
construcții, decorațiunile folosite, aspectul fațadelor și ferestrelor,
materiale (lemn, piatră, sticlă sau metal), forme geometrice și simetrie
sau repetiție și scală.
mLearning Resurse și materiale necesare

IPad Este foarte bine ca fiecare participant să aibă la dispoziție un Ipad cu
Spark Video aplicația Spark Video (fostă Adobe Voice) instalată. Prin intermediul
Outdoor acestei aplicații se pot face fotografii, având posibilitatea, în același
timp, de a înregistra și sunetele care se aud în momentul respectiv.
Ideea fiind că fiecare fotografie are, în afara elementelor vizuale
despre care s-a discutat în descrierea metodei, asociat și un sunet cu
care ea este contemporană. Metoda face parte din categoria
mLearningului (mobileLearning), ulterioară mult mai cunoscutei
eLearning.
Feedback
Identity
Inclusiv o stradă poate fi considerată o sală de clasă iar turul unui oraș
foarte bine planificat de adultul consilier poate oferi multe puncte de
start în activitățile următoare. Un tur nu trebuie văzut doar de la
nivelul străzii, acesta fiind perfect dacă li se dau cursanților, întorși în
sala de clasă sau în câteva puncte strategice din oraș, de completat
câteva exerciții legate de: modul în care au locuit acolo oamenii
înainte, existența unei evidențe în ceea ce privește cea mai veche
clădire sau a modului în care acestea s-au schimbat. Vizualizarea
tuturor prezentărilor făcute în timpul circuitului cu Adobe Spark în
timp real va reliefa, în final, identitatea orașului, cultivând gândirea
critică și creativă.
37
Conferința de presă

derula activități centrate pe dezvoltarea gândirii critice.
1. Să îmbunătățim competențele de gândire critică;

Obiectivele activității: 2. Să folosim interogarea ca instrument de învățare;
3. Să ne dezvoltăm imaginația;
4. Să conștientizăm nevoia de interrelaționare.
Conferință de presă Descrierea metodei

Personalitate istorica/ E nevoie de 3 – 8 jucători. Un jucător părăsește camera, în timp ce
vedetă auditoriul rămas în sală decide asupra numelui unei persoane celebre
sau a unei personalități istorice. Jucătorul absent va lansa o conferință
de presă, dar el nu știe cine este. Ceilalți jucători sunt jurnaliști care
pun întrebări. În funcție de întrebările pe care le primește, jucătorul
intervievat trebuie să ghicească cine este.
Jocul se sfârșește când jucătorul ghicește cine este.

Nu este nevoie de materiale.
Activitatea se poate desfășura și outdoor.
Feedback
„Expertul” ca
variantă „Jurnaliștii” trebuie să-și ia în serios rolul, făcând fotografii sau să
se lupte legat de cine întreabă primul.
Pentru variație, în loc de o persoană celebră se poate stabili un
expert. La fel jocul se termină când „expertul” descoperă în ce
este expert.
38
2.1.5 Activități de consiliere centrate pe prevenirea unor

comportamente de risc și gestionarea situațiilor neprevăzute
2.1.5.1 Șoarecele și pisica
2.1.5.2 Obiecte în muzeu
2.1.5.3 Piersicile și nucile de cocos
39
Șoarecele și pisica
Este un exercițiu de spargere a gheții și poate fi folosit de
adultul consilier în deschiderea unor activități centrate pe
prevenirea unor comportamente de risc și gestionarea
situațiilor neprevăzute.
1. Să organizăm și să coordonăm un grup foarte numeros;

2. Să formăm empatie între participanți chiar și în condițiile în care
Obiectivele activității: aceștia nu se cunosc;
3. Să identificăm situațiile de risc și să le evităm sau să le diminuăm
efectele.
Poziționarea Descrierea metodei

pe linii Metoda se poate aplica doar în condițiile existenței unui număr
foarte mare de participanți (peste 100, cu cât mai mulți cu atât mai
bine). Ea presupune așezarea acestora sub forma unei matrice. Dacă
lucrăm cu 100 de participanți obținem o matrice cu 10 linii și 10
coloane. Participanții se vor ține de mână, cu brațele întinse cu fața
la coordonator (poziționarea pe linii). În etapa premergătoare
matricea se instruiește în sensul în care în momentul în care
coordonatorul dă comanda „stânga”, participanții se vor roti cu 900
la stânga și se vor ține de mâini de această dată cu colegii de pe
aceeași coloană (poziționarea pe coloană). La comanda ”dreapta”
Poziționarea participanții vor reveni în poziționarea pe linii. În acest fel putem
pe coloane face culuare prin care ne putem deplasa stânga-dreapta sau față-
spate. În momentul în care matricea răspunde corespunzător
comenzilor se introduc în joc încă doi participanți: șoarecele și pisica.
Șoarecele trebuie să alerge printre linii sau coloane (nu are voie să
rupă rândurile) fără a fi prins de pisică. Coordonatorul lansează
aleatoriu comenzi „stânga” sau „dreapta”, situație în care, evident,
atât șoarecele cât și pisica vor trebui să schimbe sensul de deplasare
și să facă față unei noi situații total surprinzătoare. Două persoane
din matrice pot fi numite iar șoarece și pisică (de obicei solicită ei)
caz în care șoarecele și pisica anteriori le iau locul în matrice.

Număr mare de participanți și sală sau teren de sport.
Surse de risc Feedback

Situații neprevăzute Organizarea inițială și instruirea matricei durează destul de mult și
trebuie vorbit foarte tare pentru a auzi toată lumea. Recomandăm
desfășurarea acestui exercițiu împreună cu mai mulți formatori care
să ajute participanții să se poziționeze corect (în general, au intenția
de a sta înghesuiți) păstrând suficientă distanță între ei pentru a se
putea ține de mâini și când rândurile sunt organizate pe verticală și
când rândurile sunt organizate pe orizontală.
40
Obiecte în muzeu
Metoda „Obiecte în muzeu” vine în continuarea metodei „A
Museum of Me” și se recomandă a fi utilizată de consilier
pentru coordonarea unor activități axate pe prevenirea
comportamentelor de risc și de gestionare a situațiilor
neprevăzute.
1. Să verificăm măsura în care propria identitate se regăsește într-
un muzeu;
Obiectivele activității: 2. Să avem considerație asupra lucrurilor care sunt importante
pentru noi ca individualități dar și ca cetățeni ai unei anumite
comunități.
Descrierea metodei
În etapa premergătoare recomandăm aplicarea metodei „A Museum
of Me” deoarece doar în acest fel putem vedea măsura în care o
parte din aspectele propriei vieți (sau chiar obiectele), le găsim
reprezentate sau expuse, sub diferite forme, în muzee. Aici prezența
muzeografului (vezi stânga) este esențială deoarece acesta ne va face
turul muzeului, cedând pentru partea a doua a activității locul din nou
consilierului, acesta definitivând activitatea solicitând participanților
să-și alegă fiecare, pentru o proprie prezentare ca muzeograf, un obiect,
o vitrină sau chiar o sală întreagă. Participanții trebuie lăsați 10-15
minute prin muzeu pentru a-și alege ce vor să prezinte.

Este obligatoriu pentru consilier să facă o vizită preliminară în
muzeu, chiar dacă l-a mai vizitat. O discuție cu personalul muzeului
este obligatorie pentru a vedea în ce măsură ne sunt permise în
muzeu activități de consiliere ulterioare vizitării acestuia. Din acest
punct de vedere metoda este foarte consumatoare de timp. Doar
vizita cu participanții și activitățile ulterioare pot dura 5-6 ore pentru
un grup ce nu depășește 10 oameni. Cursanții trebuie lăsați pentru
pregătirea propriilor prezentării aproximativ 30 minute, „publicul”
urmând a fi constituit din ceilalți cursanți participanți la activitate,
inclusiv consilierul.
Feedback
După ce cursanții și-au ales exponatele pe care doresc să le prezinte,
recomandăm consilierului să accepte din partea cursanților
„muzeografi”: prezentări individuale, lucru în perechi, joc de rol în
care să-i implice și pe ceilalți sau tehnica substituției, ocazie cu care
auditoriul este invitat să vorbească el însuși în numele unor
personaje istorice. Întrebări de tipul „Ce tip de persoane expune
muzeul ?”, „Au acestea ceva în comun (ocupație, clasă socială)?”, „Ai
fi vrut ca altcineva să fie reprezentat în muzeu și de ce ?” fiind
extrem de utile.
41
Piersicile și nucile de cocos

derula activități centrate pe prevenirea unor comportamente de risc
și gestionarea situațiilor neprevăzute.
1. Să dezvoltăm abilități de cunoaștere și organizare;

Obiectivele activității: 2. Să dezvoltăm abilități de identificare de soluții pentru evitarea
riscurilor și a situațiilor critice;
3. Să îmbogățim sistemul de valori motivaționale;
stereotipuri Descrierea metodei

Se împarte grupul de lucru în 2 echipe: unii sunt piersicile, ceilalți fiind
nucile de cocos. Fiecare echipă primește o fișă cu doar jumătate din
informațiile legate de ceilalți (caracteristicile pozitive și negative ale
echipei „adverse”). De exemplu, echipa piersicilor crede despre
echipa nucilor de cocos că este neprietenoasă și agresivă (stereotip
negativ) dar că este onestă și punctuală (stereotip pozitiv). Echipele
sunt invitate să argumenteze/contraargumenteze aceste caracteristici
și să adauge în fișă caracteristici noi.

Fișa anexată
Fiecare participant primește fișa parțial și apoi în. În Anexa 4
fișa este completată integral.
Feedback
Toleranță
Scopul este de a identifica anumite stereotipuri și de a le
înțelege/combate, încercându-se „transformarea” punctelor
slabe în puncte forte și invers.
42
2.2 Metode interdisciplinare validate de profesori de fizică, engleză și

IT&C.
2.2.1 Fotografii 3600;
2.2.2 Numărul de aur;
2.2.3 Conversația secretă;
43
Fotografii 3600
Este o metodă la confluența dinte Artă și IT&C prin

intermediul căreia consilierul poate derula activități (indoor
sau outdoor) utilizând conceptul de învățare mLearning.
1. Să devenim conștienți de impactul pozitiv pe care

mLearningul îl aduce în educație;
2. Să dezvoltăm abilități de utilizare artistică a tehnologiilor
”mobile”.
mLearning Descrierea metodei

Emotions mLearningul este un concept de învățare la distanță ce poate fi
folosit și în activități formale cum este și în cazul nostru.
Participanții la activitate vor fi instruiți despre modul de folosire a
aplicațiilor ce fac fotografii tip panoramă și li se va cere să realizeze
fiecare câte două fotografii artistice. Procesul trebuie, oarecum,
dirijat astfel încât fotografiile să se încadreze în categorii precum:
„Emoții”, „Zâmbete”, „Natura în artă”, „Lumea umană și lumea
animală”, „Oameni și detalii” sau „Complementaritate”. Se pot
accepta propuneri de categorii și din partea participanților la
activitate. Activitatea se poate desfășura în aer liber sau în spații
închise în care avem voie să fotografiem.
Mobile Resurse și materiale necesare

Devices Etapa de instruire a participanților poate dura 60 minute pentru un
grup de 10 cursanți. Este foarte bine ca fiecare participant să aibă
la dispoziție un echipament electronic mobil (handheld computer,
telefon mobil sau tabletă), cu aplicații de captură pentru fotografii
3600. Activitatea se poate desfășura pe parcursul a 2 ore sub forma
unui tur al orașului. Aplicațiile care pot fi folosite sunt: Photosynth
sau 3600.
Feedback
Visual
Spatial Fotografiile realizate se vor descărca și vor fi puse pe categorii
urmând a se face un album, fie fizic, fie electronic. Vă oferim drept
feedback o astfel de fotografie cu centrul Sucevei.
44
Numărul de aur
Este o metodă de prezentare grafică a oricăror noțiuni și se află

la interferența dintre artă, geometrie și orice disciplină de
studiu sau activitate didactică școlară sau extrașcolară.
1. Să esențializăm conținuturile ce trebuie prezentate;

2. Să prezentăm diferitele conținuturi într-o formă plăcută
Obiectivele activității: pentru ochiul uman;
3. Să fim capabili să realizăm o prezentare de conținut în formă
fizică sau sub forma unei pagini web.
Descrierea metodei
Metoda presupune trei etape: identificarea conținuturilor esențiale
Secțiunile unei care urmează a fi prezentate în cadrul unui proiect, realizarea
pagini în funție de șabloanelor după regula numărului de aur, prezentarea efectivă și
numărul de aur feedback-ul sau evaluarea.
Grupul de participanți se împarte în grupe având fiecare maxim 5
membri. În cadrul fiecărei grupe fiecare va avea un rol: designer,
persoană care răspunde de partea științifică a proiectului,
coordonatorul grupului în activitatea de elaborare și prezentare a
proiectului, editor și responsabil cu partea narativă (lingvistică) a
activității.
În prima etapă toate grupele vor primi temele de proiect, vor realiza
proiectele și vor hotărî ce „intră la prezentare”. În etapa a doua
fiecare grupă primește 1-2 foi de flip chart pe care le vor împărți în
secțiuni (vezi foto stânga) după regula numărului de aur și vor
include informațiile relevante în secțiunile create. Ultima etapă este
alocată prezentărilor, evaluării și feedbak-lui.

PC-uri Dacă avem cinci grupe ne trebuie o sală cu cinci PC-uri. Mai avem
conectate la Internet nevoie de foi de flip-chart, rigle și markere de cel puțin cinci culori.
Metoda este consumatoare de timp (6 ore) dar se poate desfășura
pe parcursul a două sau trei zile.
Feedback
Convergență între Metoda se poate aplica elevilor de liceu și grupurilor de adulți.
conținutul științific și Pentru elevii de gimnaziu este mai dificil din cauza faptului că trebuie
prezentarea grafică. lucrat simultan pe mai multe planuri, astfel încât, la final, atât partea
grafică cât și partea științifică să fie convergente. Se poate aplica
aceeași metodă și în realizarea unei pagini web. Am observat că
acestea sunt mai „catchy” dacă sunt dispuse pe verticală. Vă oferim
câteva produse realizate după această metodă în anexa 5 a acestui
material.
45
Conversația secretă
Este o metodă care poate testa nivelul de cultură generală, de tip științific sau
tehnic al elevilor, respectiv capacitatea acestora de comunicare în grupuri ad hoc
constituite, ingeniozotatea lor (tipul de comunicare și metoda efectivă de a „intra
in joc” putând diferi de la grup la grup). Conversația secretă constituie și o
metodă de a afla lucruri noi, sau de a le repeta în format nou pe cele cunoscute.
Metoda se află la intersecția dintre știință, istorie științei, filosofia științei,
tehnică, comunicare în limba maternă sau într-o limbă străină. Metoda poate fi
aplicată, însă, cu succes, și altor domenii (istorie, literatură, științe sociale etc).
3. Experimentarea valorii didactice a unor metode netradiționale
învățării științelor;
Obiectivele activității: 4. Evaluarea randamentului utilizării metodelor netradiționale de
învățare a științelor prin intermediul achizițiilor elevilor;
5. Aplicarea unor tehnici de tip „joc” în procesul de învățare prin
descoperire, fixare, evaluare de cunoștințe și dezvoltare de abilități
Secret Descrierea metodei

conversation Grupul se așază în cerc, de regulă, pe scaune. Doi jucători se pun de acord
asupra unui subiect de discuții, care este necunoscut restului grupului.
Jucătorii încep o conversație într-un registru comun, de tipul unei discuții
prietenești, dar cu valoare științifică, din care poate doar să transpară
tematica abordată. Aceștia nu utilizează reperele de specificitate ale
temei. Membrii grupului sunt atenți și fac în sinea lor presupuneri asupra
subiectului abordat și când cred că au idee despre ce se discută, pot
deveni membri activi ai discuției. Dacă jucătorii inițiali suspectează o
eroare de temă, întreabă direct „Despre ce vorbești acum?”, întrebare la
care ultimul intrat în discuție trebuie să răspundă. Dacă aceasta probează
că nu a înțeles despre ce este vorba, este scos din joc și restul jucătorilor
își refac în sinea lor presupunerile cu privire cu temă și strategia de
intrare în joc. Miza este ca un număr cât mai mare de participanți să
rămână jucători și discuția să se amplifice de o manieră concentrică, cu
primii jucători cu rol de actori principali.
indoor Resurse și materiale necesare

Etapa de instruire a participanților poate dura 5 minute, pentru un grup
de 10 cursanți. Este foarte practic ca la începutul jocului să se facă o
demonstrație. De exemplu, primul jucător spune „Am auzit din nou în
media că viteza luminii a fost depășită. Ce crezi, este pură ficțiune?”.
Jucătorul doi continuă „Nu înțeleg de ce consideri acest lucru o ficțiune,
din moment ce de mai bine de 100 de ani vitezele superluminice au
aplicații practice”.... Activitatea se poate desfășura pe parcursul a 20-25
de minute, după care poate fi reluată pe un alt subiect.
Comunicare și Feedback
colaborare Jocul este reușit și are valoare didactică mare atunci când toți participanții
reușesc să se mențină înăuntrul lui. Este important ca primii doi jucători
să aibă ceva experiență în abordarea acestuia.
46
Unitatea tematică 3.
3.1 Activități extrașcolare, concepute unitar, la nivelul Colegiului Național
„Petru Rareș” din Suceava, pentru dezvoltarea personală a elevilor săi.
47
Activități extrașcolare, concepute unitar la nivelul Colegiului Național

„Petru Rareș” din Suceava, pentru dezvoltarea personală a elevilor săi
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava este cel mai mare colegiu teoretic al
județului, cu un efectiv de aproape 1300 de elevi. După indicatorii de calitate, colegiul se numără
printre liceele ce furnizează elevilor săi o educație de înaltă calitate la nivel regional, dar și
național. Evaluarea externă realizată în anul 2011, de către ARACIP, a întărit acest lucru.
Caracteristica de bază a colegiului este împletirea educației formale cu cea nonformală, în vederea
dezvoltării unor personalități complete pentru elevii săi. Dacă educația formală generează, în
special, cunoștințe și dezvoltă competențe de tip monodisciplinar, cărămizi ale viitoarei
personalități a elevului, educația nonformală, extracurriculară dezvoltă competențe
interdisciplinare, crosscurriculare, ce se constituie în liantul cărămizilor enunțate anterior. Doar
împreună, aceste două tipuri de educații, dezvoltate într-o structură unitară, completate de
educația informală, pot construi personalități capabile să facă față provocărilor viitorului. De
exemplu, la evaluarea externă a calității educației furnizate, la indicatorul activități
extracurriculare, colegiul a obținut calificativul „excelent”. Același calificativ a fost obținut la
indicatorul cercetare școlară (profesori și elevi). Această evaluare externă a fost atunci un bun
prilej de inventariere a tuturor activităților extracurriculare din prisma plusvalorii pe care acestea o
aduc educației globale oferite de colegiu elevilor săi și de evidențiere a complementarității
formative a acestora, la nivel de liceu, în raport cu educația formală. Totodată, această evaluare a
arătat și subfinanțarea în care se derulează unele activități extracurriculare, unele având o
continuitate temporală apreciabilă.
Contextul prezentului proiect

Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava derulează un număr apreciabil de activități
extracurriculare, la care participă un număr mare de elevi, obținând rezultate deosebite. Acest
lucru a devenit relevant atunci când s-a demonstrat că unul dintre principalele motive, din punct
de vedere al scorului statistic, pentru care elevii colegiului au ales să aibă această calitate, este
activitatea extrașcolară bogată pe care aceasta o derulează. Din punctul de vedere al elevilor,
acest lucru este catalogat ca fiind cea mai bună oportunitate de descoperire a talentelor
personale, de dezvoltare a competențelor orizontale și de formare a unei pre orientări
profesionale.
48
Numărul mare de proiecte de cercetare științifică derulate în cadrul colegiului a dus, pe de

o parte, la reîntoarcerea multora dintre elevi către învățarea și exersarea tehnicilor experimentale
și a protocoalelor de descoperire (lucru considerat anterior nerelevant, chiar plictisitor), iar pe de
altă parte, la îmbrățișarea unor cariere din domeniul protecției mediului, ingineriei verzi etc,
meserii care nu au scoruri înalte în ceea ce privește succesul în carieră. Acest lucru demonstrează
că alegerea profesiei s-a făcut pe bază de pasiune și de valorizare a potențelor personale și nu din
motive exterioare. De când funcționează trupele de teatru în unitatea aplicantă, în limbile engleză,
franceză și germană, un număr mare de absolvenți au ales să facă din teatru cariera lor (actori,
tehnică media etc). Iar teatrul în limba germană a împăcat mulți elevi cu această dificilă limbă și le-
a deschis apetitul nebănuit către cultura Germaniei.
De când elevii sunt încurajați să scrie poezie într-un mod sistematic, să publice ceea ce au
scris, să participe la cenacluri, există elevi care fac din acesta o carieră.
Sunt, însă, situații în care activitățile extracurriculare se aglomerează într-o anumită
perioadă a anului școlar (de regulă, spre finalul acestuia), sau când activitățile extrașcolare se
derulează în perioadele dificile din punctul de vedere al activităților formale (examene naționale,
perioada evaluărilor semestriale etc). Din aceste motive, colegiul, împreună cu partenerii săi
doresc să sprijine derularea activităților extracurriculare concentrate în timpul vacanțelor școlare
sau în perioadele mai puțin aglomerate. Acest lucru este întărit și de faptul că oportunitățile de
derulare de activități cu rol educativ în timpul vacanțelor sunt în număr limitat și părinții își doresc
o refacere activă a forțelor pentru copiii lor, care să contribuie, însă, substanțial la devenirea
acestora.
O altă problemă care vizează, mai cu seamă, politicile educaționale, este legată de faptul că
toate evaluările sumative ale elevilor sunt pe competențe curriculare, monodiscipliare, iar
realitatea înconjurătoare cere tot mai pregnant personalități complete, armonios constituite.
Acest lucru poate fi realizat printr-o educație holistică, prin învățare în echipă, prin descoperire,
prin asumare de roluri etc. Activitățile nonformale care realizează acest lucru devin, în acest
context, foarte valoroase, pentru că ele completează lacunele momentane al educației curriculare.
Iar, dintre aceste activități, cele care au reflex în rezultatele curriculare ale elevului (creșterea
performanțelor școlare ca urmare a dezvoltării unor competențe cheie) sau alegerea unei cariere,
sunt cele care ar trebui să aibă caracter de obligativitate. Astfel de activități sunt incluse în
prezentul proiect și prin expertiza pe care o oferă, acestea pot constitui un exemplu de bună
practică pentru întregul învățământ preuniversitar.
49
Spre exemplificare, colegiul a coordonat următoarele activități extracurriculare mari (fie

prin numărul lor de participanți, fie prin întinderea lor temporală, de peste 6 luni de activitate
pentru o finalizare anuală), cum ar fi:
1. ședințe bilunare ale Cenaclului literar Săgetătorul și ale Clubului de poezie Alecart, care au
îndrumat pașii multor tineri creatori de poezie, ce au obținut un număr mare de premii la
concursurile de gen din Moldova și România. Tinerii creatori se confruntă acum cu nevoia
rezolvării financiare a problemelor legate de comunicarea cu elevii care au aceleași
preocupări cu ei, de deplasarea în diferite localități în care se desfășoară concursuri de
poezie și cu imboldul firesc al vederii formei tipărite a primului lor volum de versuri.
2. atelierele și spectacolele din cadrul festivalului național de teatru în limbi străine (exp.
festivalul de teatru în limba engleză MAGICFEST, ajuns la ediția a 8-a), care numără anual
peste 100 de participanți, pentru care colegiul este organizator sau coorganizator. La
festival participă, de regulă, și trupele de teatru ale colegiului, juniori și seniori. Dar,
acestea urcă și pe scena altor festivaluri naționale de teatru în limba engleză. Continuitatea
funcționării trupelor de teatru în limba engleză este afectată, însă, de lipsa unui sprijin
financiar corespunzător pentru activitățile de pregătire a pieselor de teatru, pentru recuzită
și pentru deplasările la festivaluri de gen.
3. participarea trupei de teatru în limba franceză la festivalurile naționale și internaționale.
Repertoriul trupei este unul bogat și valoros prin capacitatea lui de a antrena publicul în
reprezentații. Trupa își înnoiește continuu componența cu elevi de la clasele bilingve de
limba franceză, ca urmare a absolvirii liceului de către unii din componenții săi. Însă și ea se
confruntă cu nevoia rezolvării unei minime finanțări pentru procurare de recuzită,
achitarea taxelor de participare la festivaluri etc.
4. derularea taberelor de vară pentru dezvoltarea de abilități de comunicare orală în limbile
engleză și germană, cu formatori – vorbitori nativi ai acestor limbi. Taberele se derulează,
de regulă, în vacanța mare, în luna iulie, respectiv în primele zile ale lui septembrie.
Acestea sunt foarte așteptate încă din cursul anului școlar, întrucât formatorii sunt
studenți, care au o mare capacitate de a empatiza cu elevii și activitățile sunt foarte
antrenante.
5. grupa de cercetași derulează în fiecare vară activități specifice. Profesorul coordonator face
regulat selecție pentru diferite grupe de vârstă, pe numărul de locuri care se eliberează la
absolvire. Grupele se întâlnesc, realizează activități corespunzătoare nivelului de vârstă al
50
participanților, dar ele și conlucrează, pentru derularea activităților de cercetășie. În

special, în cadrul acestora se învață cum să interacționezi cu natura, cum să te organizezi
pentru o cât mai bună conviețuire cu aceasta, cum să deprinzi și să dezvolți abilități de
supraviețuire în spații deschise, etc.
6. multitudinea de creatori artiști plastici, de cele mai variate vârste (gimnaziu și liceu), a
condus la organizarea în decurs de 3 ani a unui număr de 11 expoziții personale, pe holurile
liceului. Aceștia se află în proces de organizare sub forma unui club, de definire a unei
identități și de stabilire a unui specific în ceea ce privește tipul de artă creată. Sub
coordonarea profesorului de arte plastice, elevii trebuie să decidă maniera în care vor
aborda creația artistică modernă, care atrage foarte mult pe tineri (exp. creațiile de tip
intermediar între pictură și sculptură, creațiile de tip instalații etc)
7. rezultatele deosebite obținute în cadrul Clubului de inventică al colegiului au deschis noi căi
de cercetare școlară. Astfel, studiile realizate pe structura unor proiecte de cercetare
școlară, în domeniul poluării orașului, a rolului pădurilor intravilane în stabilizarea
climaterică a orașului, a impactul agenților economici poluanți asupra mediului (exp.
studiul prin experiment a caracteristicilor de mediu a zonelor depozitare ale Centralei
electrice și de termoficare, analiza zonelor calamitate de inundații, alunecări de teren -
hazarde manifestate în orașul Suceava) etc. au relevat nevoia de educație concertată în
domeniul dezvoltării durabile a tinerilor, dar nu numai a lor. Au fost utilizate materiale
didactice aflate în dotarea laboratoarelor de fizică, chimie și biologie ale colegiului, dar care
sunt insuficiente pentru continuarea cercetărilor școlare. De 3 ani consecutivi colegiul are
finaliști la unele dintre cele mai mari concursuri de inventică a lumii. Lucrările se califică în
cadrul competiției naționale ROSEF, care are loc în luna iulie a fiecărui an școlar.
Concursurile internaționale la care competiția ROSEF este abilitată să realizeze calificări
sunt: INTEL ISEF SUA, ISWEEEP SUA, INESPO Europa și ESI /ESE Europa. Rezultatele notabile
ale ultimilor ani au fost următoarele: „Real Time Home Security Alert System”, care la
concursul INESPO 2014 a obținut medalie de argint, „The social dimension of attention”, care la
concursul INESPO 2015 a obținut medalie de argint și „Alternative Solution for Speech
Disorders”, care la concursul ISWEEEP 2016 a obținut, de asemenea, medalie de argint.
8. organizarea anuală a festivalului VIDEO ART pentru liceeni, ajuns în anul 2016 la a 8-a
ediție. Festivalul reunește entuziaști din domeniul filmului, care îmbină tehnica cu
ingeniozitatea artistică și spun povești care pot fi transmise de ecranele de proiecție. Există
51
două secțiuni ale festivalului: film de scurt metraj și spot publicitar cu impact social. În anul
2016, Suceava este gazda Festivalului Anual al Uniunii Mondiale a Cinematografiei de
Amatori (UNICA), România fiind membră a acestei organizații alături de alte 30 de țări.
Printre organizatorii festivalului se numără și Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava.
9. colegiul a câștigat un laborator de informatică ce funcționează pe tehnologie multitouch,
obținând locul I în cadrul unui proiect POSDRU implementat de MENCȘ. Tema abordată de
echipa noastră, dezvoltată pe structura cercetării școlare, a fost Știința între hazard și
catastrofă, prin intermediul căreia, elevii și profesorii au demonstrat faptul că dezvoltările
tehnicii și tehnologiei actuale sunt aproximativ în același raport cu creșterea vulnerabilității
zonelor locuite, ca și acum 100 de ani. In cadrul acestei teme a existat o subtemă Viruși și
virusuri, în care s-a demonstrat faptul că virusul informatic are caracteristicile unui virus
viu, lipsindu-i, pentru moment, căile de infectare caracteristice viului. Din momentul
câștigării laboratorului multitouch, elevii, în special cei de la profil informatic, realizează
programe în scop educativ, pentru ei și colegii lor, utilizând medii de programare pe care le
învață înafara curriculei școlare.
10. taberele de excelență în domeniul disciplinelor școlare, organizate de către Inspectoratul
Școlar Județean au fost temporar suspendate. Pentru perioada respectivă, colegiul a
transferat responsabilitatea exclusivă a pregătirii de performanță a elevilor capabili de
performanță în seama profesorilor de la clasă. Dacă pregătirea științifică a acestora este
absolut corespunzătoare, cea care ține de psihologia copilului performer este, încă
deficitară. Reluarea școlii de excelență sucevene, realizată în 2015, va trebui să țină cont și
de această latură a pregătirii elevilor.
11. clubul de dezbateri al colegiului are o istorie relativ tânără, având în anul 2016 doar patru
ani de ființare. Dar palmaresul acestuia este bogat, în cadrul lui intrând premii la competiții
regionale și naționale în limba română, dar și internaționale, în limbile franceză și engleză.
Expertiza clubului și a profesorilor coordonatori atrag deja un număr din ce în ce mai mare
de elevi doritori să-i fie membri.
12. nevoia de consiliere psihologică a elevilor este una foarte mare, atât în domeniul
managerierii propriei învățări, cât și a optării pentru viitoarea profesie. Dacă această nevoie
a fost evidențiată la elevii performeri (din domeniile curriculare și extracurriculare),
înseamnă că ea este cu atât mai pregnantă la elevii cu performanțe școlare medii sau
modeste.
52
13. echipele sportive ale colegiului, au rezultate anuale bune la competiții tradiționale, dar și la
competiții care se organizează în cadrul parteneriatelor școlare. Echipele de handbal,
baschet și fotbal, băieți și fete, își reînnoiesc continuu componența, având nevoie de
derularea unor activități de consolidare a coeziunii echipelor, de creștere a competitivității
în vederea sporirii performanței.
Toate lucrurile enumerate mai sus conduc către necesitatea unirii eforturilor într-unul
concertat, susținut de existența unor resurse corespunzătoare și a unei expertize profesioniste
pentru rezolvarea acestei palete de problematici. Acest lucru poate fi realizat în cadrul unei
abordări de tip proiect. Unele activități de educație nonformală derulate în cadrul colegiului, deși
valoroase cantitativ, au avut de suferit datorită subfinanțării sau lipsei totale a finanțării. Acesta
este unul dintre motivele pentru care, prin gândirea unitară a tuturor activităților extrașcolare ale
colegiului, se poate face primul pas către scrierea unui proiect cu finanțare. Găsirea efectivă a
sursei de finanțare va fi provocarea viitorului. Totodată, structura de tip proiect va permite
formarea unui număr de profesori și părinți în domeniile gestionării grupurilor, al managerierii
activităților extracurriculare, al generării de curricule interdisciplinare care să aibă aplicatibilitate
în învățământul curricular. Toate acestea vor contribui la creșterea capacității sistemului educativ
de a furniza competențe cheie pentru elevii școlarizați. Profesorii și părinții vor putea deveni
persoane resursă pentru întreaga comunitate educativă locală și regională și-și vor putea utiliza
competențele dezvoltate în cadrul activităților viitoare.
Structura unitară de activități extracurriculare, concepute sub forma unui proiect,
cuprinde un număr mare de activități care vor stimula, exersa și învăța inovarea. De exemplu,
atelierul de tehnică, tehnologie, inventică și inovare va fi centrul acestui tip de activitate. Atelierul
de ciclism montan va studia posibilitatea practică de realizare a unei piste de ciclism montan în
regiunea Obcinei Mestecăniș, studiul teoretic existând deja. De fapt, pe baza studiului teoretic s-a
obținut premiul I în etapa de calificare a fazei internaționale a concursului de inventică. Testarea
pistei la fața locului va transforma lucrarea elevilor într-un „studiu de fezabilitate” pentru
construirea efectivă a pistei montane pentru bicicletă. Posibil ca, printr-un nou proiect, elevii vor
putea să realizeze acest lucru.
Prezentăm în continuare structurarea activităților extracurriculare propuse de Colegiul
Național ”Petru Rareș” din Suceava elevilor săi, în formatul unui proiect unitar conceput, fezabil cu
resurse modice, care în globalitatea lor, prin aplicare, vor permite elevilor o dezvoltare personală
complementară celei realizate prin activități curriculare.
53
Proiectul „Ateliere de educație non - formală în scopul dezvoltării de competențe cheie la

elevi, viitorii conceptori și actanți ai societății bazate pe cunoaștere NEXT –T (nonformal –
extracurricular pentru educația tinerilor)”
Obiectivul general al proiectului:

Creșterea calității globale a educației (element crucial al strategiei Lisabona) realizate de
colegiu prin introducerea în educația curriculară a plusvalorii activităților extrașcolare, organizate
unitar și derulate sub coordonarea unor persoane abilitate în domeniul dezvoltării personale a
tinerilor.
Obiective specifice:
O1.conceperea unitară a tuturor activităților de educație extracurriculară ale colegiului,
care se vor desfășura pe parcursul unui an școlar, în vederea identificării și exploatării posibilităților de
interconexiune și de complementarizare ale acestora (între ele, respectiv cu activitățile curriculare).
O2.subsumarea derulării tuturor activităților extracurriculare dezvoltării la elevi de
competențe crosscurriculare, transversale și pregătirii copiilor pentru toate aspectele vieții de
adult (printre care și: învățarea complexității, a incertitudinii, a echilibrului precar, a eșecului)
O3.derularea unui număr de 12 ateliere de educație extracurriculară, de tip nonformal, cu
largă participare din rândul elevilor, profesorilor, respectiv părinților, cu tematică aflată în legătură
cu activitățile extracurriculare tradiționale ale unității aplicante.
O4.certificarea / valuarea competențelor dobândite de către membrii grupului țintă elevi,
în urma evaluării activității realizate în cadrul atelierelor de educație extracurriculară, în vederea
transformării acestora în persoane resursă pentru ei înșiși, pentru unitatea aplicantă și partenerii
săi educaționali, respectiv pentru comunitate.
O5.elaborarea în cadrul atelierelor de educație extracurriculară a unor produse finale
(metodologii, auxiliare curriculare, material didactic, proceduri) cu mare potențial de transfer
către învățământul curricular, în vederea utilizării ulterioare de acesta.
O6.realizarea unei rețele de licee, care să beneficieze direct de produsele finale ale
proiectului și care să reprezinte cadrul formal de colaborare viitoare.
54
Activitățile proiectului
Activitățile importante ale proiectului sunt:
1. Activitățile de management, care înglobează următoarele etape: organizarea echipei de
implementare, prin statuarea responsabilităților și semnarea unei fișe a postului, stabilirea
formatelor utile în implementarea managementului calității, selecția resursei umane și
completarea formularelor de grup țintă, stabilirea formatelor tuturor activităților, a modalității lor
de organizare, stabilirea indicatorilor de realizare a fiecărei activități, redactarea unor fișe de
conformitate, cu cerințele minimale ale materialelor cu rol didactic ce urmează a fi achiziționate în
vederea susținerii activităților, stabilirea modalităților de evaluare și auditare, de aplicare a
strategiilor de asigurare a vizibilității și sustenabilității proiectului. Se vor elabora formatele
corespunzătoare strategiei de realizare a evaluării globale a proiectului, a auditării lui, a
inventarierii tuturor produselor finale, a evaluării și asigurării vizibilității, a modul de realizare a
impactului proiectului asupra grupului țintă direct (participanți la activități) și asupra celui lărgit
(parteneri, comunitate locală, regională, națională etc) și strategia optimă de realizare a
sustenabilității proiectului, ca o continuitate firească a activităților derulate în cadrul proiectului.
2. Festivitatea de deschidere a proiectului, organizată la începutul anului școlar (exp. în
luna septembrie, înaintea începerii programului școlar). Vor fi prezentate strategia de
implementare a proiectului, responsabilitățile membrilor echipei de proiect, strategia de obținere
a rezultatelor finale și indicatorii de realizare a acestora, bugetul minimal al proiectului. Vor participa
profesorii coordonatori ai activităților extrașcolare care au deja structuri organizatorice și membrii
fideli, consilierul școlar al colegiului, responsabilul comisiei diriginților, elevi care doresc să se înscrie la
un atelier sau altul, părinți ai acestora, reprezentanți ai partenerilor instituționali ai colegiului, membri
ai comunității locale interesați, ai media (cotidiane, ziare, TV), muzee, bibliotecă etc.
3. Selectarea resursei umane: profesori, elevi, părinți, în conformitate cu dimensiunea
grupului țintă. Aceasta se realizează prin depunerea de scrisori de intenție individuale (în care se
specifică nevoia care a condus la depunerea respectivei scrisori, precum și punctele forte care
recomandă fiecare persoană și disponibilitățile sale de efort, respectiv bugetul de timp) De
asemenea, vor fi contactați eventualii experți externi, persoane suport din rândul părinților și ai
colaboratorilor colegiului care vor contribui la asigurarea logisticii derulării activităților.
4. Realizarea centralizată a achizițiilor publice, în conformitate cu bugetul proiectului,
pentru echipamentele și serviciile de care este nevoie a fi procurate în timp util, astfel încât
activitățile să se desfășoare conform graficului stabilit.
55
5.Derularea activităților de educație nonformală în ordinea proiectată (pe timpul

vacanțelor școlare, fără afectarea programului școlar, înainte de competițiile / festivalurile /
concursurile regionale, respectiv naționale la care elevii vor participa cu produsele finale ale
atelierelor de lucru).
Atelierele, precum și subgrupul țintă direct vizat, sunt:
5.1.Atelierul de comunicare orală în limbile engleză /germană - 50 participanți elevi, 3 profesori,
1 părinte
Atelierul se derulează în cadrul unității aplicante, pe grupe de vârstă. Activitățile sunt
foarte interactive, pentru a stimula elevii să comunice de o manieră reală, să învețe și să exerseze
expresii din diferite registre ale limbilor engleză și germană, să intre în contact cu diferite
elemente de cultură engleză și germană, să interacționeze în grup, să-și asume roluri, să valorifice
valențele educative ale jocului. Atelierul beneficiază și de aportul activității inovatoare a unor
voluntari scoțieni și a unor voluntari nemți. Produsul final al atelierului este un film (pe suport
DVD) al festivității de închidere, care va conține secvențe de poezie, cântec, joc și dans. DVD-ul va
fi utilizat în testarea abilităților de comunicare orală (în contexte cât mai diferite) pentru elevii ce
vor susține examenele de certificare a limbilor engleză / germană, după încheierea proiectului.
5.2.Atelierul de teatru în limbile franceză, engleză, germană – 50 participanți elevi, 3 profesori, 1

părinte
Atelierul se derulează în cadrul unității aplicante, având 3 secțiuni, după limbile în care se
realizează exprimarea teatrală. Elevii participanți vor pune în scenă câte o piesă de teatru (vor
selecta textul, ca mesager de cultură, vor verbaliza replicile, vor exersa teatralitatea lor, vor
confecționa costume, vor realiza repetiții centralizate și vor susține la final spectacolul de gală). De
asemenea, elevii vor participa la ateliere de teatru pentru învățarea și exersarea tehnicilor teatrale
sub îndrumarea unor foști elevi ai unității aplicante, actualmente tineri actori și a unor
colaboratori în domeniu. Produsul final al atelierului este un DVD cuprinzând spectacolele
atelierului. Cu piesele de teatru exersate, elevii vor participa la concursuri/festivaluri de gen,
organizate pentru limbile franceză și engleză, aflate la a 9-a, respectiv a 10-a ediție.
56
5.3.Atelierul de lirică poetică - 25 participanți elevi, 3 profesori, 1 părinte

Atelierul se derulează în exteriorul colegiului, într-un cadru în care, peisajul, natura în
general, pot stimula creativitatea artistică, sub forma unei tabere de vară de creație artistică. Va fi
abordată și legătura dintre poezie, proză, film, teatru. Produsul final al atelierului va fi un volum de
versuri aparținând elevilor participanți la atelier. Vor fi achiziționate servicii de transport, cazare și
masă. Locația va fi cunoscută la momentul încheierii contractului.
5.4.Atelierul de creație artistică modernă (pictură, sculptură, artă modernă) - 25 participanți

elevi, 3 profesori, 1 părinte
Atelierul se derulează în exteriorul colegiului, pentru fructificarea valențelor estetice ale
peisajului natural. Vor fi exersate diferite tehnici de pictură, dar și de sculptură sau de artă modernă
combinată. Arta va fi abordată de o manieră interdisciplinară, având la bază câteva elemente
fundamentale: nevoia de artă a copilului, lumina, timpul, culoarea, forma, puterea de sugestie, relația
obiectului de artă cu mediul înconjurător, stimularea creativității artistice etc. Atelierul va beneficia și
de aportul unor experți externi, specializați în diferite domenii ale artei plastice. Produsul final va fi un
album conținând lucrările realizate în cadrul atelierului. Vor fi achiziționate servicii de transport, cazare
și masă. Locația va fi cunoscută la momentul încheierii contractului.
5.5.Atelierul de noi tehnologii informaționale – 25 participanți elevi, 3 profesori, 1 părinte

Atelierul se derulează parțial în laboratoarele de informatică ale colegiului, parțial în
laboratoarele de informatică ale Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Formatorii sunt atât
profesori ai colegiului, cât și profesori universitari. Elevii vor dobândi competențe IT care se află în
legătură cu descoperirile științifice actuale și cu modificările ce vor afecta societatea sau diferitele
medii (inclusiv cel educațional) ca urmare a asaltului digital. Una dintre temele abordate va fi
realitatea augmentată, ca exemplu al promovării noilor tehnologii informaționale în vederea
conștientizării membrilor societății cu privire la supraviețuirea într-o lume digitală. Vor fi abordate
limbajele de programare C# și Java pentru a ajuta elevii să dobândească competențe în aria
programării orientate pe obiecte, care nu se realizează în cadrul învățământului curricular.
Produsul final al atelierului va fi o platformă educațională / site web, ce va putea fi utilizată și
ulterior finalizării proiectului, în procesul educativ de tip formal.
57
5.6.Atelierul de performanță în diferite discipline - 50 participanți elevi, 5 profesori, 1 părinte-

specialist în unul din domeniile de performanță.
Atelierul se realizează în incinta colegiului. Disciplinele în cadrul cărora se va derula pregătirea de
performanță sunt matematică, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, istorie, științe socio-
umane. Curriculum-ul de pregătire va depăși nivelul școlar, încadrându-se din punct de vedere al
dificultății la nivelul olimpiadelor naționale pe discipline. Produsul final al atelierului va fi o revistă
electronică cuprinzând resursa informațională utilizată și indicații de rezolvare.
5.7.Atelierul de dezvoltare fizică armonioasă prin jocuri de echipă - 25 participanți elevi, 3

profesori, 1 părinte
Atelierul va avea o locație cu acces la o bază sportivă complexă. Elevii selectați vor avea deja
experiență competițională în diferite domenii sportive, dar în cadrul atelierului vor dezvolta
abilități de lucru în echipă, testând tehnici sportive și pentru jocuri de echipă care nu au acoperire
curriculară. Vor fi preferate jocuri pentru care colegiul are posibilități de concurare la competiții
ulterioare. Produsul final al atelierului va fi un film pe suport DVD, cuprinzând secvențe de
execuție corectă, dar și inspirată din cadrul unor jocuri de echipă.
5.8.Atelierul de consiliere și orientare școlară și profesională - 200 de elevi care participă la faza I
de consiliere în domeniul managementului învățării și a orientării în carieră, dintre care sunt
selectați 25 de elevi care participă și la faza a II a de consiliere. Aceștia vor beneficia de servicii
avansate de orientare și consiliere în carieră. Grupul țintă al acestui atelier va fi format din elevii
unei unice generații (exemplu clasa a 11-a). Vor fi responsabili pentru derularea activității 3
profesori (dintre unul psiholog școlar) și 1 părinte, precum și un număr de 3 psihologi - experți
externi. Pașii care vor fi următorii: evaluarea inițială a grupului țintă din punct de vedere a
performanțelor individuale, școlare și extrașcolare, aplicarea unor testări psihologice în vederea
detectării posibilităților de îmbunătățire a acestora prin modificarea atitudinii față de învățare,
emiterea recomandărilor pentru fiecare elev, testarea opțiunilor profesionale în coroborare cu
resursele personale, identificarea elevilor pentru care există nevoie de consiliere avansată - etapa
II. După 3 luni de la finalizarea etapei I, va fi analizat saltul calitativ al performării școlare a elevilor
participanți la prima etapă. Cu grupul țintă pentru derularea serviciului de consiliere și orientare
avansată (25 elevi) vor fi desfășurate activități specifice, în scopul dezvoltării abilităților de gândire
creativă, de gestionare a emoțiilor, de organizare și comunicare, de relaționare în cadrul
grupurilor, de dezvoltare a unui comportament proactiv, respectiv de gestionare a viitorului prin
îmbunătățirea opțiunilor profesionale și prin consilierea depunerii candidaturilor universitare. Produsul
58
final al atelierului este o revistă electronică cu informație centralizată în ceea ce privește serviciul de
consiliere și orientare profesională avansat, destinat uzului profesorilor, elevilor și părinților.
5.9. Atelier de dezvoltare durabilă -25 participanți elevi, 3 profesori, 1părinte

Atelierul se derulează într-o zonă care permite studiul eficient al intersecției domeniilor:
economic, social și de mediu. Conceperea atelierului este în concordanță cu obiectivul central al
Ministerului Mediului: încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în
ansamblul programelor și politicilor publice ale României, cu reflectare în sistemul său de
învățământ. Activitățile atelierului vor viza înțelegerea și asumarea conceptului de dezvoltare
durabilă – ca profesori, elevi, cetățeni ai unui oraș, al unei regiuni, a Europei, a Terrei. Vor fi
realizate vizite la diferite obiective industriale, analizându-se impactul funcționării acestora asupra
mediului și asupra comunității umane ce trăiește în imediata lor apropiere. La final, va fi construit
un sit virtual care să respecte regulile unei dezvoltări durabile și va fi calculată amprenta ecologică
a locuitorilor zonei. Produsul final va fi un album al zonei analizate din punctul de vedere a
posibilităților sale de dezvoltare durabilă. Locația de derulare a atelierului va fi cunoscută la
momentul încheierii contractului.
5.10. Atelier de cercetășie / supraviețuire în condiții extreme - 25 participanți elevi, 3 profesori,

1părinte
Atelierul se va derula într-o zonă a condițiilor extreme (în accepțiunea elevilor), dar care să nu fie
periculoase pentru ei. Vor fi evaluate și dezvoltate atitudinile și aptitudinile elevilor în situații
limită (zonă izolată, lipsa semnalului telefonic, prepararea hranei din alimente procurate din
mediul natural, amenajarea unui adăpost etc), precum atitudinile elevilor în domeniul ecologiei
(ecologizarea prealabilă a zonei taberei). Vor fi luate interviuri cu locuitorii zonei și autoritățile
locale. Produsul final al atelierului va fi o broșură cuprinzând reguli ilustrate de acțiune în condiții
periculoase. Broșura va fi utilizată ulterior în educația prevenirii și acțiunii în situații de urgență a
elevilor colegiului. Vor fi achiziționate servicii de transport. Locația derulării atelierului va fi
stabilită de comun acord cu participanții.
5.11. Atelier de ciclism montan – 25 participanți elevi, 3 profesori, 1părinte

Atelierul se va derula pe un traseu de aproximativ 50 de km lungime, pe culmea Obcinii
Mestecăniș. Unul dintre profesorii coordonatori ai atelierului este un profesor de geografie, cu
59
mare experiență în organizarea deplasărilor montane. Elevii vor studia pe teren și vor exersa (pe
biciclete specializate închiriate) posibilitatea realizării unui traseu de ciclism montan pe culmea
acestei obcini, având la bază studiul teoretic realizat anterior de ei, sub coordonarea profesorului
de geografie. Va rezulta astfel un studiu complet, teoretic și practic. Elevii vor identifica locurile în
care pot fi instalate marcaje, indicatoare, foișoare etc. Produsul final al atelierului va fi chiar
studiul amenajării traseului, prin includerea tuturor elementelor identificate. Vor fi achiziționate
servicii de transport, cazare și masă, în localitățile apropiate de locația traseului.
5.12. Atelier de științe integrate, tehnică, tehnologie, inventică, inovație și dezbateri științifice –
25 participanți elevi, 3 profesori, 1părinte
Atelierul se va derula într-un mediu exterior colegiului. Obiectivele acestui atelier vizează
înțelegerea și exersarea interdisciplinarității, ca modalitate transdisciplinară de abordare a
realității înconjurătoare, cu plasarea acestora la granița dintre știință și filosofie / religie /eul
interior; cunoașterea, prin documentare si exersare, a bătăliilor recente ale tehnicii și tehnologiei,
aflate în legătură cu marile nevoi ale umanității, a tendințelor de dezvoltare economică, socială
etc. Elevii vor lua contact în cadrul atelierului cu tehnici inovative de cercetare de tip școlar în
scopul tranziției către inovația reală. Se va face apel la cel puțin un expert extern. Produsul final va
fi un studiu pe structură de DVD în domeniul inovației școlare. Vor fi achiziționate servicii de
transport, cazare și masă. Locația va fi cunoscută la momentul încheierii contractului.
Activitatea de pregătire, derulare și evaluare a fiecărui atelier va fi de 3 luni, deci vor exista
ateliere a căror activitate se va derula concomitent. Singurul atelier cu durata de 6 luni este cel de
orientare și consiliere, datorită dimensiunii subgrupului său țintă și necesarului temporal pentru
atingerea obiectivelor. Fiecare atelier se va finaliza cu un concurs / fază competițională, cu rolul de
a desemna un unic elev câștigător, respectiv profesorul coordonator din cadrul formatorilor
atelierului, ce a contribuit la rezultatul său. Aceștia vor fi premiați pentru performanța lor. Toate
persoanele care au participat la organizarea și derularea activităților din cadrul proiectului devin
persoane resursă pentru perioada de sustenabilitate a proiectului, pentru activitățile ulterioare de
educație extracurriculară ale colegiului și ale comunității educative, în general.
6. Evaluările periodice, realizate la fiecare 3 luni ale perioadei de implementare, având
scopul remedierii eventualelor deficiențe în timp util, în vederea atingerii obiectivelor proiectului.
7. Asigurarea vizibilității proiectului, prin comunicare internă, dar și externă, către media, a
stadiului de implementare a proiectului (la fiecare 3 luni, după evaluare/auditare).
60
8. Înființarea rețelei ce va cuprinde cel puțin 5 unități școlare care poartă numele de „Petru
Rareș”, sub moto-ul cuvintelor istorice „Vom fi ce am fost și mai mult decât atât”. Fiecare unitate
va fi vizitată de către o caravană formată și reprezentanții celorlalte unități, care vor asista la
montarea plăcuțelor ce vor marca apartenența la rețea. Pe teritoriul României există nouă astfel
de licee și unul își desfășoară activitatea în Chișinău.
9. Evaluarea produselor finale ale elevilor realizate în cadrul atelierelor, respectiv analiza
rezultatelor ulterioare derulării atelierelor obținute la concursuri naționale pe discipline sau în
domeniu (în a doua jumătate a implementării proiectului). Toți profesorii și părinții care derulează
activități în cadrul atelierelor de lucru, vor participa la evaluarea finală a produselor realizate de
elevi și vor decide câte un unic câștigător în cadrul acestuia. Singurele ateliere care-și desemnează
câștigătorii prin participare la concursuri organizate înafara proiectului sunt atelierele de teatru în
limbi străine (pentru care câștigător va fi elevul cu cel mai mare premiu individual / cele mai multe
premii individuale obținute la concursurile de gen în anul ulterior implementării proiectului),
respectiv atelierul de performanță pe discipline (pentru care câștigător va fi elevul cu cel mai
mare premiu obținut la concursurile naționale / olimpiadele naționale de profil, în anul
ulterior implementării proiectului). Premiați vor fi și profesorii care au pregătit elevii
câștigători în cadrul atelierelor. Responsabilitatea globală a acestei activități revine echipei de
implementare a proiectului.
10. Festivitatea de încheiere a proiectului, cu participarea liceelor partenere prin
reprezentanții lor, a reprezentanților părinților și elevilor din grupul țintă, a reprezentanților
comunității locale, autorităților și reprezentanților media.
61
Rezultatele anticipate
Rezultatele anticipate se înscriu pe câteva paliere de realizare:
R1 Complementarizarea activităților de educație extracurriculară ale colegiului (între ele, dar și
între ele și educația formală)
Proiectul își propune să unească eforturile individuale și grup ale elevilor colegiului într-unul
concertat, de organizare unitară a tuturor activităților extracuriculare, pe parcursul unui an școlar.
Nu sunt prevăzute a se derula în cadrul proiectului alte activități extracurriculare decât cele pentru
care aplicantul are deja experiență și anumite resurse în ceea ce privește expertiza, angajarea
(dorința de realizare) și autoritatea conferită de rezultatele anterioare. Majoritatea activităților
extracurriculare se vor derula în vacanțele școlare, fără a se aglomera excesiv vreo perioadă, astfel
încât durata unui atelier să fie de minim 5 zile consecutive. Programarea temporală a activităților
extracurriculare va fi realizată în funcție de următoarele impuneri: atelierele care necesită un timp
favorabil de desfășurare, vor fi programate vara, atelierele care pot pregăti, prin produsele lor
finale (exp. învățarea și exersarea actoricească a unor piese de teatru, modelarea unor opere de
artă modernă, pregătirea fizică pentru competiții sportive, crearea unor produse inovative etc)
participarea elevilor la diferite competiții, concursuri, festivaluri etc vor fi desfășurate în perioada
premergătoare de desfășurare a acestora.
R2 Proiectarea unitară a celor 12 ateliere de educație extracurriculară, în coroborare cu
planificările curriculare, cu resursele unității aplicante și resursele proiectului
Va fi realizat un proiect unic de derulare a activităților extracurriculare, care va include toate
resursele de care acestea au nevoie, toate activitățile curriculare care premerg, se derulează în
paralel sau urmează derulării activităților extracurriculare și responsabilitățile persoanelor
implicate. Planificarea va fi unul dintre documentele de bază ale proiectului.
R3 Selectarea unei resursei umane de calitate, în funcție de expertiza, disponibilitatea de efort și
implicare (adulți și elevi), în vederea derulării activităților de educație extracurriculară
Vor fi selectați 38 de profesori și 12 părinți (care fac parte din grupul țintă al proiectului), ce vor
derula activitățile specifice în cadrul atelierelor de educație extracurriculară. Acest grup va
contribui la asigurarea sustenabilității proiectului, la transferul în învățământul formal a plusvalorii
activităților nonformale. Elevii (550) vor fi selectați după criterii valorice, disponibilitate de
implicare, dar și în funcție de nevoia identificată de dezvoltare de competențe.
R4 Asigurarea resurselor materiale și a serviciilor necesare derulării activităților în cadrul
atelierelor de educație extracurriculară
62
Resursele vor fi achiziționate având în vedere complementaritatea activităților extracurriculare (o

resursă care este necesară pentru mai multe ateliere va fi achiziționată o singură dată, iar
atelierele o vor utiliza succesiv), necesarul minim pentru realizarea indicatorilor de proiect și
posibilitatea utilizării lor continue pe toată durata de implementare a proiectului.
R5.1 Dezvoltarea de competențe croscurriculare (inter / transdisciplinare) la elevi
Proiectul va realiza completarea educației globale a elevilor colegiului, prin derulare de activități
de educație non formală, astfel concepute, încât să dezvolte în mod predilect competențe cross
curriculare. Toate atelierele și vizitele de studiu incluse în acestea, care constituie activitățile de
bază ale proiectului, permit elevilor dezvoltarea abilităților de proiectare și derulare de activități
pe structura unui proiect, de lucru în echipă, de informare de grup și triere a informațiilor, de
asumare de roluri, de rezolvare de conflicte sau blocaje, de realizare și prezentare orală a câte
unui produs final și de cuantificare a valorii lui, de asigurare a vizibilității activității / produsului
final, de valuare a calității produsului final, de gândire complexă, critică - inclusiv prin echilibrarea
rațiunii și sentimentelor în luarea deciziilor, sau prin căutarea și evaluarea potențelor noului, de
construire a unei cetățenii responsabile, de învățare și exersare a eticii cunoașterii pentru
protejarea mediului înconjurător și a tuturor formelor de viață, a păstrării sănătății individuale și
de grup, de cultivare a gustului pentru inovare și pentru dezvoltarea tehnică subsumată nevoilor
reale ale vieții etc, în concluzie de învățare a învățării. Astfel, plus valoarea majoră a proiectului va
consta în ceea ce elevii vor ști să facă, vor ști cum să descopere în realitatea înconjurătoare și în ei
înșiși, în conformitate cu idealul și scopurile educaționale românești actuale (care pune accent pe
crearea de personalități inovatoare). Tematicile abordate vor fi în legătură cu problematicile
complexe ale societății românești: dezvoltarea durabilă, implementarea noilor tehnologii
informaționale în activități dintre cele mai diverse, învățarea tehnicilor inventării - inovării și a
nevoii utilizării lor în scopul progresului societății, comunicarea orală în mai multe limbi străine,
exprimarea eu-lui personal, dar și a celui colectiv, prin intermediul diferitelor tipuri de artă sau
moduri de manifestare în condiții extreme, cunoașterea și valorificarea patrimoniului local și
regional etc. Toți beneficiarii proiectului vor deveni resurse umane valoroase pentru viitor.
R5.2 Creșterea calității produselor finale ale atelierelor de educație extracurriculară,
nonformală, comparativ cu anul premergător implementării proiectului.
Vor fi comparate rezultatele obținute de atelierele de educație extracurriculară realizate în cadrul
proiectului cu cele obținute cu un an înainte (în cadrul activităților organizate individualizat) și va fi
cuantificat ecartul cantitativ și calitativ pozitiv al acestora.
63
R5.3 Formarea prin practică a unui număr de 38 de profesori și a unui număr de 12 părinți,
respectiv formarea și acordarea unui număr de 350 de diplome de absolvire a atelierelor de
educație extracurriculară și a 200 de diplome ce să ateste parcurgerea serviciului de orientare și
consiliere - cu supliment descriptiv al competențelor dobândite
Proiectul va contribui la dezvoltarea competențelor profesionale ale profesorilor, cu elemente ce
le vor fi extrem de utile, fie în domeniul consilierii și orientării, fie în domeniul educației non
formale. În fiecare atelier va fi implicat un titular de activitate, în persoana adultului care are
experiență în domeniul respectiv, dar și profesori care nu au mai derulat niciodată activități
extracurriculare organizate pe structura atelierelor de vacantă. De asemenea, vor fi dovedite
competențele dezvoltate la elevii cuprinși în grupul țintă și participanți la atelierele de educație
extracurriculară și la serviciul de consiliere și orientare.
R5.4 Generarea de curriculum interdisciplinar cu scopul de a îmbogăți oferta de curriculum la
decizia școlii a aplicantului, în vederea creșterii calității educației preuniversitare; susținerea
acestui curriculum prin intermediul metodologiilor, instrumentelor și materialelor didactice
elaborate.
Problematicile abordate în cadrul atelierelor de lucru au drept scop completarea temelor
curriculare abordate de învățământul preuniversitar teoretic românesc cu elemente impuse de
societatea actuală, bazată pe cunoaștere. Întregul proiect este, de fapt, un proces amplu,
cuprinzând toate etapele (concepere, implementare și evaluare) de generare de curriculum
interdisciplinar, care poate constitui o resursă valoroasă, posibil a fi integrată curriculumului la
decizia școlii, dar și curriculumului național. Toate atelierele vor genera instrumente, materiale
didactice care pot contribui la creșterea calității ofertei de CDȘ a colegiului și a altor parteneri, sau
la creșterea calității altor tipuri de educații (exp. educația pentru protecția mediului, educația
comportamentului în caz de situații de urgență, educația artistică etc) sau a calității unor secvențe
curriculare. Valoarea tuturor acestor elemente se află în marea lor posibilitate de transfer. Rezultatele
fizice ale proiectului, măsurate prin indicatorii săi, dar și prin modificările comportamentale ale
elevilor, vor constitui elemente de tip dovadă în demonstrarea creșterii calității educației
preuniversitare realizate de colegiu și de beneficiarii direcți și indirecți ai proiectului, ca urmare a
utilizării metodelor inovative. Toate atelierele proiectului vor genera proceduri și indicatori de
cuantificare a calității activității, care pot fi asimilați apoi, prin transfer, învățământului curricular.
R6 Evaluarea și auditarea formativă a tuturor activităților, în scopul respectării legităților calității
totale în derularea proiectului (racordarea la CQAF – metacadru european de referință ce
64
propune un model bazat pe ciclul calității: Planificare-Implementare-Evaluare-Reviziure, prin

indicatorii săi de referință).
Toate subactivitățile proiectului vor urma circuitul ciclic: proiectare, implementare, evaluare,
reintroducere a concluziilor preliminare în continuarea implementării.
R7 Realizarea unei bune vizibilități a proiectului, în scopul promovării valorilor acestuia în
comunitatea educativă locală, regională și națională.
Vizibilitatea proiectului va avea multiple funcții: de informare, de motivare a resursei umane, de
fidelizare, de contribuție la transformarea cunoștințelor în cunoaștere etc.
R8 Crearea și derularea de activități comune în cadrul unei rețele de licee (licee teoretice,
tehnologice sau mixte) în scopul experimentării în comun a avantajelor și dificutăților
introducerii plusvalorii obținute din activitățile nonformale în învățământul curricular / formal.
Va fi creată o rețea de licee, în cadrul căreia, proiectul va fi un exemplu de bună practică în ceea ce
privește derularea de activități educative extracurriculare.
R9 Recompensarea și motivarea elevilor și profesorilor performeri, în vederea stimulării
performaței educaționale ofertate de colegiu.
Cei 12 elevi declarați câștigători și cei 12 profesori coordonatori ai acestora în cadrul atelierelor de
educație extracurriculară vor fi premiați, ca o recunoaștere a valorii performării lor.
R10 Propunerea modificării raportului dintre educație formală și nonformală prin identificarea
unor posibilități practice de realizare a acestui lucru.
Proiectul, în sine, poate constitui un nucleu al propunerii de schimbare a ponderii dintre educația
formală și nonformală (în sensul valorificării sporite a acesteia din urmă) pe care politicile și strategiile
naționale o pot îngloba. Un studiu în acest sens va fi pus la dispoziție Comisiei Naționale de Curriculum.
65
Resursele necesare pentru implementarea proiectului

Resursele pentru desfășurarea activităților proiectului sunt alcătuite, în principal, din cele necesare
pentru închirierea de locații ce vor asigura cazarea participanților la atelierele de lirică poetică,
creație artistică modernă, dezvoltare fizică prin jocuri de echipă, cercetășie, de ciclism montan, de
dezvoltare durabilă și parțial cel de tehnologie a informației. De asemenea, este necesară
asigurarea bugetării pentru derularea activității în cadrul atelierelor de pictură (consumabile și
publicarea broșurii finale), cel de lirică poetică (publicarea broșurii finale), pentru cel de educație
fizică și sport (exp. materiale cu caracter sportiv), pentru cel de consiliere psihologică (exp. teste
psihologice cu licență), resurse pentru tipărirea broșurii cu imagini (instantanee din cadrul
atelierelor de pictură și cercetășie), respectiv a ghidului metodologic al întregului proiect, sau
pentru confecționarea costumelor în cadrul atelierului de teatru, etc.
Metodologia de implementare
Metodologia de implementare se bazează pe câteva bucle reglatoare, printre care:
- respectarea principiilor managementului calității (conceput pe structura managementului calității
totale, cu remedierea în timpul derulării proiectului a deficiențelor semnalate de evaluările
interne)
- respectarea obligațiilor contractuale în baza cărora se realizează finanțarea (presupunând că
aceasta există)
- respectarea obligațiilor ce decurg din fișa postului pentru adulții implicați (redactat și asumată
prin semnătură de către aceștia)
- respectarea sarcinilor individuale și de echipă (membrii grupului țintă),
- manifestarea deschiderii în selectarea resursei umane.
Activitatea centrală a proiectului contă în derularea celor 12 ateliere de educație nonformală,
extracurriculară și, din acest motiv, toate activitățile conexe vor avea ca scop realizarea în condiții
de maxim efect educativ a acestor ateliere.
Identificarea, recrutarea, implicarea și menținerea componenților grupului țintă se realizează prin
următorul algoritm:
1. popularizarea proiectului (obiective, grup țintă, activități, indicatori de realizare, buget etc)
prin canalele interne obișnuite (consilii profesorale, ședințe de catedră, ședințe cu părinții,
site-ul proiectului etc), cât și prin media locală,
66
2. transmiterea de lămuriri suplimentare către persoanele care solicită aceasta - responsabil

fiind consilierul educativ al colegiului
3. depunerea de scrisori de intenție individuale (în care să se specifice punctele forte care
recomandă fiecare persoană să facă parte din grupul țintă al acestui proiect și
disponibilitățile sale de efort, respectiv bugetul de timp)
4. trierea scrisorilor de intenție și stabilirea exactă a grupului țintă - responsabil fiind
consilierul educativ al colegiului
5. completarea formularelor de grup țintă
6. semnarea unui angajament de respectare a regulamentelor de derulare a activităților
proiectului.
7. consultarea membrilor adulți ai grupului țintă cu privire la activitățile punctuale din cadrul
atelierelor
Atractivitatea indicatorilor proiectului constituie în sine o modalitate de realizare a implicării și
menținerii grupului țintă.
Elementele care au stat la baza alegerii dimensiunii resurselor umane și a coroborării
subgrupurilor cu diferitele activități ale proiectului au fost:
- pentru elevi:
• analiza de nevoi educative de tip nonformal, prin inventarierea tuturor activităților de
educație non formală derulate în colegiu în ultimul an școlar, a identificării punctelor
lor forte, dar și a celor slabe și a amenințărilor, respectiv a identificării posibilităților de
interconexiune și de complementarizare ale acestora.
• Analiză indicatorilor de tip număr de participanți la activitățile educative
extracurriculare derulate de colegiu pe parcursul unui an școlar.
- pentru profesori:
• rezultatele anterioare pe care profesorii le-au obținut, împreună cu elevii lor, la diferite
concursuri naționale, festivaluri naționale și internaționale, sesiuni naționale de
comunicări, saloane de inventică etc
- pentru părinți:
• numărul de părinți care au coordonat activități de educație transversală
(extracurriculară, de tip nonformal) în ultimul an școlar.
67
Vizibilitatea proiectului va fi realizată prin intermediul site-ului colegiului, a comunicatelor de

presă, a distribuirii produselor finale către participanții la ateliere sub forma de DVD-uri
inscripționate, dar și către unitățile partenere prin reprezentanții lor, către colaboratorii
tradiționali ai colegiului etc. Asigurarea bunei vizibilități a proiectului va stimula interesul
comunității locale pentru problematica abordată de acesta, pentru complementaritatea dintre
educația formală și cea nonformală și pentru educație în general.
Sustenabilitatea proiectului va fi asigurată prin activități în următoarele mari direcții:

1. Utilizarea persoanelor resursă (profesori, părinți și elevi care au participat la activitățile de
proiect) în activitățile viitoare de tip extracurricular, dar și curricular ale colegiului (inclusiv
în alte proiecte)
2. Realizarea a două analize cu rol ameliorativ a performanțelor școlare ale elevilor consiliați
în cadrul atelierului de consiliere și orientare (prima analiză fiind realizată pe timpul
derulării proiectului)
3. Urmărirea opțiunilor profesionale ale elevilor și realizarea conexiunilor dintre acestea și
activitățile derulate în cadrul proiectului.
4. Schimbul de bune practici educaționale în cadrul rețelei de licee create (licee cu numele de
„Petru Rareș”, dintre care 9 se află pe teritoriul României și unul pe cel al Republicii Moldova).
Produsele finale ale proiectului vor fi:
1. 24 de instrumente, auxiliare și materiale elaborate în cadrul atelierelor de lucru, cu
posibilitatea de transfer în educația curriculară, incluse în ghidul metodologic al întregului
proiect
2. 1 curriculum interdisciplinar global pe baza căruia se desfășoară activitatea în cadrul atelierelor
de educație extracurriculară, publicat în cadrul ghidului metodologic al întregului proiect
3. 1 raport ce va fi remis Comisiei Naționale de Curriculum în ceea ce privește nevoia de
complementaritate a educației formale și nonformale și a posibilităților de realizare a
acesteia, inclus în ghidul metodologic al întregului proiect
4. 12 produse finale realizate în cadrul atelierelor de educație extracurriculară (exp. volumul
de versuri publicat în urma derulării atelierului de lirică, volumul artistic publicat în urma
derulării atelierului de arte plastice etc)
68
5. 1 rețea de licee multiregională, ce poartă același nume cu liceul ”Petru Rareș” și care va
beneficia de expertiza de implementare a unui astfel de proiect și de toate produsele finale
publicabile ale proiectului.
Monitorizarea implementării proiectului se realizează de către consilierul educativ al colegiului,

uzând de mecanismele interne de reglare (de tip feeback, de măsurare a satisfacției beneficiarilor,
de asigurare a calității totale, de consiliere în ceea ce privește implementarea etc).
Modul de organizare a resurselor materiale va fi unul judicios, achiziționându-se doar elementele

de care este realmente nevoie. În ceea ce privește resursele umane, se vor include în grupul țintă
persoane care-și asumă responsabilitățile și care se implică în ceea ce fac. Acestea vor fi stimulate
să fie creative, cu respectarea limitărilor impuse de proiect. Selectarea lor se face cu respectarea
principiului nediscriminării. Resursele materiale și financiare vor fi utilizate cu responsabilitate,
respectând principiul dezvoltării durabile.
Sustenabilitatea proiectului
Sustenabilitatea proiectului se va realiza prin intermediul câtorva direcții:
1.Utilizarea persoanelor care au activat în cadrul proiectului ca persoane resursă pentru
activitățile ulterioare. Astfel, profesorii, în număr de 38, vor putea derula activități de educație
nonformală, în școală și în afara ei, utilizând strategiile, metodele și produsele finale dezvoltate în
cadrul proiectului. Ca urmare a experienței dobândite și având cunoștință despre indicatorii
prezentului proiect, profesorii vor putea gândi fiecare activitate pe structura unui proiect, ceea ce
va aduce o plusvaloare certă acelei activități. Pe de altă parte, profesorii vor fi principalii artizani ai
introducerii, prin transfer și adaptare a metodologiilor, instrumentelor, auxiliarelor utilizate sau
create în cadrul proiectului în activitatea lor de la clasă, deci în formatul curricular al activității lor.
Aceștia vor fi capabili să conceapă noi oferte de CDȘ, dar pentru cursuri pluri și interdisciplinare,
cu rol de a dezvolta la elevi competențe cheie, iar în măsura în care acestea vor fi alese de elevi, să
le și implementeze. Dar vor putea, în egală măsură, să adapteze și să utilizeze secvențe educative
specifice nonformalului, care sunt dinamice, participativ - colaborative sau concurențiale, la
învățarea curriculară. Astfel, învățarea pentru elevi va deveni un proces activ, în care își vor
valorifica și dezvolta toate competențele, nu numai cele cognitive, ci și cele afective, atitudinale,
motrice etc. Este așteptată o creștere a performării elevilor în domeniul rezultatelor curriculare,
începând cu anul imediat următor derulării proiectului. Atât pentru profesori, cât și pentru elevi,
abilitățile dezvoltate în cadrul atelierelor extracurriculare vor fi foarte utile în derularea
secvențelor educative din cadrul ariei curriculare: consiliere și orientare.
69
Părinții participanți la activitățile proiectului, vor putea dinamiza Școala părinților, un proiect
care s-a derulat până acum sub coordonarea psihologului școlar, la cerea acestuia și care ar putea
deveni cu structură independentă. Începând cu anul ulterior derulării proiectului, Școala părinților își
va putea comuta centrul de concepere, implementare, evaluare, dar și finanțare în cadrul Asociației
părinților și va putea derula activități cu părinții în problematicile foarte acute ale conflictelor dintre
generații, a rolului educației formale și nonformale în viața copiilor, a nevoii de dezvoltare echilibrată a
tinerilor, de comunicare permanentă dintre familie și școală, de susținere a copiilor aflați în situații de
risc școlar (exp: părinți plecați în străinătate, decedați, familii destrămate, cu mulți copii etc).
Elevii participanți la atelierele de educație extracurriculară vor putea beneficia din plin de
noile abilități dobândite, atât în domeniul dezvoltării personale, cât și în cel al optării pentru
viitoarea carieră, sau al dezvoltării de pasiuni personale și de grup. Fiind în cunoștință de cauză,
elevii vor putea opta și vor putea convinge și pe colegii lor să aleagă opționalele interdisciplinare
propuse de profesori.
2. Utilizarea rezultatelor proiectului în activitățile viitoare. Toate produsele finale ale
proiectului vor avea rol atât în activitatea de bază, curricular educativă, realizată în cadrul
colegiului, cât în promovarea acestuia, selectarea viitoarei resurse umane etc. Produsele finale vor
fi disponibile pe site-ul liceului. Elevii își vor putea utiliza produsele, dar și cunoștințele, abilitățile
dezvoltate în urma muncii lor în cadrul atelierelor extracurriculare în activitatea viitoare:
concursuri, festivaluri de teatru, saloane de inventică, olimpiade școlare, în special cele
pluridisciplinare, viitoare proiecte personale sau de grup.
3. Rețeaua de licee cu același nume ca și al colegiului va funcționa închegându-se ca o
structură colaborativă, de schimb de bune practici. Va fi abordată, în special, problema rolului
educativ al activităților extracurriculare și al relației dintre acestea și tipul liceului - teoretic,
tehnologic, vocațional. Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava va analiza posibilitățile de
transfer ale înglobării plusvalorii activităților extracurriculare în educația formală și pentru liceele
tehnologice și vocaționale. După un an de la finalizarea proiectului, va fi organizat un colocviu, în
cadrul căruia liceele își vor prezenta strategiile de dezvoltare, (PDI sau PAS, în funcție de tipul lor),
vor discuta despre cultura organizațională și de management, despre punctele lor vulnerabile și
despre modalitățile și resursele de care ar avea nevoie pentru înlăturarea lor. Fiecare liceu va
contribui financiar la derularea acestui colocviu.
4. Profesorii Colegiului Național Petru Rareș din Suceava vor manifesta disponibilitate în ceea
ce privește colaborarea cu Comisia Națională de Curriculum pentru implementarea propunerilor pe
care aceștia le-au făcut și le-au remis acestei comisii. Propunerile se referă la introducerea în curricula
obligatorie a unor secvențe educative care să înglobeze cooperarea dintre elevi, învățarea prin
descoperire, valorizarea inventivității, realizarea de produse finale originale.
70
5.Utilizarea bunurilor achiziționate în cadrul proiectului, prin alocare de resurse financiare

pentru întreținerea și diminuarea uzurii lor fizice și morale.
Egalitatea de șanse
Proiectul își propune selectarea resursei umane printr-o mare transparență, care va constitui
cadrul de lucru pe întreaga perioadă de implementare. Participanții la activități (elevi, profesori,
părinți) vor fi selectați în funcție de competențe, experiență și disponibilitatea de efort. Selectarea
elevilor se va face prin interviu public, în cadrul căruia aceștia vor trebui să argumenteze de ce își
doresc să participe la un anumit atelier, care sunt performările lor anterioare și care sunt expectanțele
în legătură cu această participare. Fiecare atelier va avea un juriu format din profesorul coordonator al
atelierului și alți 4 profesori ai colegiului. Juriul își va face o grilă de evaluare, în care va exista un
punctaj distinct pentru elevii aparținând categoriilor defavorizate (elevi care îndeplinesc condiții de
bursă socială, elevi cu părinți plecați în străinătate, elevi cu boli cronice etc).
Obiective orizontale
Activitatea extracurriculară de tip nonformal este prin excelență activitatea cere-și propune
dezvoltarea de competențe cheie, crosscuriculare. Acestea înglobează majoritatea obiectivelor
orizontale. De exemplu:
• Atelierul de dezvoltare durabilă va realiza intersecția celor trei mari domenii – social,
economic și natural prin metode interactive, de lucru prin descoperire. El va avea ca
produs final calcularea amprentei ecologice în locul de derulare a atelierului. Toate
celelalte ateliere își vor derula activitatea dând dovadă de respect pentru protecția
mediului, a resurselor naturale cu care vin în contact, dar și a altor tipuri de resurse,
date fiind procedeele de procurare și modul în care acestea se răsfrâng asupra sănătății
mediului înconjurător.
• Atelierul de tehnologie a informației va lucra în cadrul noilor aplicații din lumea virtuală,
va pune accent pe modul de colaborare și comunicare între indivizi în mediul virtual și
va analiza beneficiile, dar și riscurile, de utilizare a acestor resurse. Atelierul va genera
structuri virtuale, pe post de produse finale, care să poată fi folosite și în cadrul
celorlalte ateliere de educație extracurriculară și în educația formală.
• Atelierul de tehnică, tehnologie, inventică, inovație și dezbatere pe teme științifice va
aborda problemele reflectării tehnicii și tehnologiei asupra dezvoltării societății, va
evidenția riscurile și limitările acestora și va argumenta necesitatea ”educării”
inventivității umane. Va fi abordată diferența dintre descoperire și invenție, vor fi
inventariate modurile de patentare a unei invenții și se va analiza modalitatea de a
71
transforma o invenție în profit. Toate atelierele de educație extracurriculară vor valoriza

ideile novatoare ale copiilor, în limita respectării impunerilor proiectului.
Complementaritatea cu alte programe / proiecte

Colegiul derulează un număr mare de proiecte de educație nonformală, în scopul dezvoltării
de competențe cheie la elevii săi. Prin aceasta se consideră ca aceștia primesc un bun start în viață și că
vor fi capabili să se descurce într-o lume în continuă schimbare, de a cărei dinamică sunt și ei uimiți. Pe
unele dintre proiecte colegiul le inițiază, iar la altele participă, de regulă, în urma unei selecții.
De exemplu, în cadrul proiectului Ministerului Educației Naționale de tip POSDRU, axa 1,
domeniul 1.1 cu titlul: Proces educațional optimizat în viziunea competențelor societății
cunoașterii, 2010-2011, colegiul a participat la concursul de curricule școlare transdisciplinare,
obținând locul I, cu 100 de puncte din 100, a implementat apoi cursul opțional, a realizat 3 sesiuni
regionale de formare, cu formatori -membrii echipei de 5 profesorii propunători ai curriculei, un
atelier regional de informare și exemplu de bună practică pentru toată regiunea de dezvoltare NE.
Ca urmare a dotării liceului (în cadrul acestui proiect) cu un laborator de informatică multitouch,
elevii de la clasele de informatică au realizat secvențe de programare care au fost utilizate în scop
didactic. Multe dintre proiectele cu care colegiul a participat la Concursul Național de Știință și
Tehnologie RoSef, au fost realizate în cadrul acestui laborator.
Un alt exemplu este proiectul Primăriei orașului de reședință a aplicantului – „Mijloace de
transport electrice în zone urbane din Europa”, în care elevi și profesori au făcut parte din grupul
de sprijin al acestui proiect, au participat la activitățile proiectului și au propus prima machetă a
unui vehicul electric. După un an de muncă, macheta a fost perfecționată și a obținut premii la
RoSef 2013 și la concursul Da Vinci 2015. Echipa de lucru este decisă să construiască efectiv un
motor electric într-un viitor apropiat. Această participare s-a constituit într-o latură a educației
ecologice a elevilor. Urmează lupta pentru creșterea independenței energetice a colegiului, care va
constitui probabil nucleul altui proiect, prin care elevii vor învăța să conceapă și să implementeze
sisteme energetice independente.
Toate proiectele Comenius, respectiv Erasmus+ pe care colegiul le-a derulat s-au constituit
în prilejuri de cercetare școlară asupra unor tematici de mare interes pentru societatea actuală. De
exemplu, în proiectul multilateral Comenius, cu numele CIVITAS, s-a realizat un studiu comparativ
între 4 orașe partenere, toate văzute ca organisme vii. In cadrul proiectului bilateral, cu numele
LINLANLIM, s-a realizat un studiu al elementelor de psihologie a limbii (române și franceză, ca
descendente ale limbii latine), în funcție de condițiile socio-economice de dezvoltare.
72
Alte informații relevante

Colegiul Național „Petru Rareș” face parte din rețeaua liceelor bilingve francofone abilitate
să susțină bacalaureat francofon. In cadrul acestuia există o probă, denumită modul
interdisciplinar, care se susține în mod anticipat în clasa a 11-a. Pentru a promova proba, elevii
prezintă ceea ce au lucrat în echipă în cadrul unei teme, de ei aleasă, de ei dezvoltată, pentru a
căror produse finale profesorii sunt doar consultanți. Deci, colegiul posedă expertiză în ceea ce
privește utilizarea metodelor nonformale în vederea obținerii de rezultate curriculare și chiar în
certificarea lor.
73
74
Anexa 1. Metoda „Vine Lupul!” aplicată la clasa a IX-a E
Anexa 2. Metoda „Post It!” aplicată la clasa a IX-a F
75
Anexa 3. Metoda „Snake” aplicată claselor a IX-a G și a XI-a G.
76
Anexa 4. Fișa aferentă metodei „Piersicile și nucile de cocos”.

Coconut thinks peach is …
Negative Stereotype Positive Stereotype

Superficial Informal
Childish Open
Not to be taken seriously Friendly
Uncommitted Flexible
Slippery Enthusiastic
Blah, blah, blah Humorous
Peach thinks coconut is …
Negative Stereotype Positive Stereotype

Overly reserved Reliable
Stiff Clear
Pompous Truthworthy
Harsh Orderly
Unfriendly Honest
Aggressive Punctual
77
Anexa 5. Metoda „Numărul de aur” aplicată la clasele a X-a E și a IX-a F.
78
Bibliografie:
1. Băban, A. (2000) Suport de curs: Consiliere Psihologică, UBB Cluj.

2. Băban, A. (Ed) (2001) Consiliere educațională, Psinet, Cluj-Napoca.
3. Băban, A. (2002) Suport de curs: Consiliere în sănătate și boală, UBB Cluj.
4. Benga O., Bogdan R., Boroș S., Petra L., Pop M., (2002), Jocuri terapeutice, Editura
ASCR, Cluj-Napoca.
79
Cuprins
Conținut Pagina
Organizarea materialului 3
Unitatea tematică 1 5
Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor 6
Definirea consilierii pentru dezvoltare personală 6
Scopurile consilierii 6
Calități personale ale adultului ce facilitează consilierea 7
Atitudini acceptate în consiliere 8
Abilități de consiliere utile în consilierea elevilor pentru dezvoltarea personală 10
Activități de consiliere a adulților elaborate pentru dezvoltarea personală 22
Activități de consiliere centrate pe autocunoaștere și îmbunătățirea imaginii de sine 23
Vine lupul! 24
A Museum of me 25
Felicitări 26
Activități de consiliere centrate pe comunicare și cooperare 27
Post It ! 28
Snake 29
Oglinzi 30
Activități de consiliere centrate pe rezolvarea de conflicte și îmbunătățirea relaționării 31
Salată de fructe 32
Trecut, Prezent, Viitor 33
Ceapa culturală 34
Activități de consiliere centrate pe dezvoltarea gândirii creative și managementul emoțiilor 35
Jump in, Jump Aut ! 36
Reading the City 37
Conferință de presă 38
Activități de consiliere centrate pe prevenirea unor comportamente de risc 39
Șoarecele și pisica 40
Obiecte în muzeu 41
80
Piersicile și nucile de cocos 42

Metode interdisciplinare validate de profesori de fizică, engleză și IT&C 43
Fotografii 3600 44
Numărul de aur 45
Conversația secretă 46
Activități extrașcolare concepute la nivelul Colegiului Național „Petru Rareș” 48
Contextul proiectului 48
Proiectul „Ateliere de educație non-formală” 54
Rezultatele anticipate 62
Resurse necesare pentru implementarea proiectului 66
Vizibilitatea proiectului 68
Sustenabilitatea proiectului 69
Obiective orizontale 71
Alte informații relevante 73
Anexa 1 75
Anexa 2 75
Anexa 3 76
Anexa 4 77
Anexa 5 78
Bibliografie 77
81
Tipografia
SC ROF IMP SRL
Suceava
Str. Mărăşeşti Nr. 7A
tel. 0230-532299
tel./fax. 0230-523476
mobil: 0745392984
email: rofimpsrl@yahoo.com
82
.
This book has been published with the financial support of the EU whithin
the Erasmus+ project "Dezvoltarea competentelor profesorilor in vederea
consilierii elevilor in problematica devenirii personale", cod 2014-1-RO01-KA101-
001326
The authors take responsibility for the accuracy of the published
information. There is no copyright restriction for these materials, therefore they
can be used for didactic purposes.
ISBN 978-606-625-209-6

6 Consiliere Pentru Dezvoltare Personala PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6 Consiliere Pentru Dezvoltare Personala PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANCA GRECULEAC LAURA SALCIUC MIHAIL ERHAN

- curs pentru adul!i cu elemente interdisciplinare de teorie și practică -

Editura George Tofan Suceava

Anca Greculeac Laura Salciuc Mihail Erhan

Editura George Tofan, Suceava

Coperta: Isabela TABARCEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Consiliere pentru dezvoltare personală

1.1 Elemente de consiliere pentru dezvoltarea personală a elevilor

1.1.1 Definirea consilierii pentru dezvoltarea personală

1.1.2 Scopurile consilierii

1.1.3 Calități personale ale adultului ce facilitează dezvoltarea personală a elevului

1. Manifestă interes pentru oameni;

Pe lângă calitățile personale, cunoștințele de specialitate, abilități, tehnici și strategii de

Adultul ce încearcă să ghideze elevul în dezvoltarea sa personală și să sprijine îndeplinirea

1.2 Atitudini acceptate în consiliere

Atitudinile și abilitățile de consiliere au un rol important în construirea și menținerea unei

1.2.2 Abilități de consiliere utile în consilierea elevilor pentru dezvoltarea personală

Figura 1.2.2 Piramida abilităților în consiliere

SC. Stabilirea contactului

AA1. Adaptarea comportamentului consilierului la limbajul verbal și nonverbal al consiliatului

Un mod eficient de îmbunătățire al relației profesor consilier-elev constă în adaptarea

AA2. Folosirea răspunsului minimal și a încurajării

AA4. Reflectarea sentimentelor

Reflectarea are rolul de a explicita și clarifica emoțiile cu care se confruntă copilul la un

AA6. Formularea întrebărilor

Întrebările ne ajută să aflăm informații despre problema cu care se confruntă consiliatul

Întrebările deschise permit explorarea conținutului și a emoțiilor relevante. Astfel de

2.3 Funcționarea intelectuală.

3.6 Discrepanțe între ceea ce își dorește persoana și o situație.

SP. Stilul personal și furnizarea de informații

2. Să transmită informații corecte;

3. Să fie descriptiv si nu evaluativ si critic; se recomandă evitarea judecăților de valoare; de

Acceptare Empatie Congruenţă Colaborare

2.1 Activități de consiliere a adulților elaborate pentru dezvoltarea personală a elevilor.

2.1.1 Activități de consiliere centrate

Este un exercițiu de spargere a gheții ce poate fi utilizat de

1. Să începem activitatea în mod activ și creativ;

Outdoor Resurse și materiale necesare

Activitate de definire și prezentare a sinelui prin intermediul

1. Să ne definim prin intermediul câtorva obiecte personale;

Resurse și materiale necesare

Metodă de lucru prin intermediul căreia, adultul consilier poate

1. Să dezvoltăm abilități de autocunoaștere;

Ce vrem să Descrierea metodei

Resurse și materiale necesare

2.1.2 Activități de consiliere centrate

Activitate prin intermediul căreia adultul consilier poate derula

1. Să ne comunicăm așteptările pe care le avem înainte de debutul

Resurse și materiale necesare

Este un exercițiu ce poate fi utilizat de formatorul de adulți în

1. Să înțelegem rolul comunicării verbale și nonverbale;

Outdoor Resurse și materiale necesare

Lucrul în echipă Feedback

Metodă de argumentare și negociere într-o situație dată prin

1. Să descoperim tehnici de colaborare și dezvoltare a spiritului

Resurse și materiale necesare

2.1.3 Activități de consiliere centrate pe

Este un exercițiu ce poate fi folosit de adultul consilier în

1. Să formeze coeziune în cadrul unui grup ce nu este

Animație Descrierea metodei

Indoor Resurse și materiale necesare

Provocare la alegere Feedback