Termenul de grupă sanguină (sau grup sanguin) este folosit pentru a caracteriza sângele unui

individ în funcție de prezența sau absența unui antigen pe suprafața eritrocitelor acestuia.
Majoritatea antigenelor de grup sanguin sunt de natură glicoproteică, oarecum stabile din punct
de vedere genetic, unele fiind întâlnite la mai multe specii de mamifere în forme identice.
Această trăsătură a lor poate fi invocată drept argument în favoarea unității lumii vii.
Deși aceste antigene sunt prezente și pe leucocite (nu și pe trombocite), în mod curent se
consideră că doar eritrocitele prezintă importanță pentru stabilirea grupelor sanguine.
Datorită faptului că reacția antigen-anticorp la care participă antigenele de grup sanguin și
anticorpii lor specifici este una de aglutinare (se soldează cu aglutinarea hematiilor) antigenele
se mai numesc și aglutinogene, iar anticorpii și aglutinine.
În practica medicală curentă prezintă importanță sistemele AB0 și Rh. Restul sistemelor de
antigene sunt utilizate în medicina legală, aplicațile lor cele mai importante fiind în stabilirea
paternității și în diferite anchete de filiație, însă în prezent aceste proceduri tind să fie înlocuite de
către analiza ADN.
Importanța grupelor sanguine rezidă în indicarea compatibilității sau incompatibilității dintre
donator și primitor în cazul transfuziilor. Teoretic, compatibilitatea reprezintă situația în care
întâlnirea antigenului de pe hematii cu anticorpi specifici este exclusă..
De sute de ani, sunt efectuate experimente care implică transfuziile de sânge şi transferul sângelui sau a
componentelor sanguine de la o persoană, în fluxul sanguin al altei persoane. Mulţi pacienţi au decedat în urmă
transfuziilor de sânge până când austriacul Karl Landsteine a descoperit grupele de sânge umane. De atunci,
transfuziile de sânge au devenit mai sigure. Pentru activitatea sa în medicină, omul de ştiinţă a primit premiul
Nobel în anul 1930 Rezultatele obţinute de Karl Landsteiner au făcut posibile determinarea şi diferenţierea
grupelor sanguine şi au putut fi făcute, astfel, transfuzii de sânge în condiţii de siguranţă. În organismul unui adult
circulă aproximativ 4-6 litri de sânge. Printre altele, sângele transporta oxigenul în diferite părţi ale organismului.
Sângele este format din mai multe tipuri de celule care plutesc într-un lichid numit plasmă. Diferenţa dintre
sângele unora dintre oameni se explică prin faptul că la unii sunt prezente sau absente anumite molecule de
proteine numite antigene şi anticorpi. Un antigen este localizat la suprafaţa proteinelor celulelor roşii din sânge şi
anticorpii, în plasmă sanguină. Indivizii au diferite tipuri şi combinaţii ale acestor molecule. ”Globulele roşii din
sângele nostru au diferite caracteristici la fiecare dintre noi. Din punct de vedere imunologic există deosebiri în
compoziţia sângelui, iar globulele roşii se deosebesc prin prezenţa sau absenţa pe suprafaţa lor a unor substanţe
chimice speciale-antigene (aglutinogene). În ser se remarcă absenţa anticorpilor (aglutinine) corespondenţi
antigenelor prezente pe eritrocite şi prezenţa anticorpilor corespondenţi antigenelor absente. Pe baza acestor
deosebiri au fost stabilite grupele sanguine umane. Cele mai cunoscute grupe sanguine sunt cele ale sistemului
AB0 şi ale sistemul Rh”, afirmă Cristina Voinea, medic primar Medicină de laborator. Sistemul AB0 cuprinde 4
grupe de sânge : grup 0 (grup zero) sau I, grup A sau ÎI, grup B sau III şi grup AB sau IV. Astfel, se întâlnesc
denumirile 0I, AII, BIII, ABIV. În ziua de astăzi, există peste 20 de sisteme de determinare ale grupelor sanguine,
dar sistemele AB0 şi Rh sunt cele mai importante utilizate în cazul transfuziilor de sânge. Nu toate grupele de
sânge sunt compatibile. Amestecul de grupe sanguine incompatibile duce la agregarea sângelui sau aglutinare,
fenomen care poate pune în pericol viaţă unui individ. Sistemul Rh clasifică sângele uman după prezenţa sau
absenţa unor proteine specifice pe suprafaţa hematiilor. Determinarea statutului Rh ţine cont de cea mai
frecventă dintre acestea: factorul D, sau antigenul D. Indivizii ale căror hematii prezintă antigen D pe membrană
sunt consideraţi Rh+ (pozitiv), ceilalţi Rh- (negativ). Statutul Rh se asociază obligatoriu grupei din sistemul AB0,
astfel că "grupa sanguină" este exprimată prin adăugarea semnului + sau - la grupa AB0, de exemplu: A+, B+,
0+, 0- etc. Aceste informaţii reprezintă minimul necesar în practica medicală pentru realizarea unei
transfuzii. Compatibilitatea grupelor de sânge: grupa de sânge 0 este compatibilă cu grupele A, B, AB şi
0 grupade sânge A este compatibilă cu grupele sanguine A şi AB grupa de sânge B este compatibilă cu
grupele B şi AB grupa sanguină AB poate primi/dona sânge doar de la grupa AB Astfel, indivizii cu grupa
sanguina AB pot primi sânge, fara nici un risc, de la toate celelalte grupe, motiv pentru care sunt denumiţi
”primitori universali”. Ei nu pot însa dona sânge decât persoanelor care au grupe AB. Sângele din grupa 0 poate
fi transfuzat tuturor indivizilor, indiferent de grupa, detinatorii grupei 0 fiind denumiti si ”donatori universali”. Grupa
A doneaza grupelor A şi AB si primeşte sânge de la grupa A sau de la 0. Grupa B doneaza grupelor B si AB şi
primeşte numai de la grupele B şi 0. Potrivit unui studiu realizat în România, populaţia ţării noastre, în funcţie
de frecvenţă de apariţie a grupei sanguine, este reprezentată astfel: -grupa 0: 33% -grupa A: 43% -grupa B:
16% -grupa AB: 8% În funcţie de sistemul Rh, frecvenţa este următoarea: Rh pozitiv - 84%, Rh negativ - 16%.

Citeste mai mult: adev.ro/pbb70t.