Seminar III.

1
Măsurarea în psihologie
Scale de măsură

1. MĂSURAREA ÎN PSIHOLOGIE
MĂSURARE – determinarea valorii unei mărimi
În psihologie, măsurarea capătă o serie de particularități …
MĂSURAREA – asociere sistematică, în baza unor reguli, a unor simboluri (de cele mai
multe ori numerice) unor atribute ale realității (obiecte, fenomene, procese, persoane, etc.)
pentru a stabili gradul de prezență a acelor atribute la obiectele, fenomenele care au făcut
obiectul măsurării.
Simbol (X) → atribut (Y)
Ex. înălțimea (centimetri, metri), genul (1 = masculin; 2 = feminin), rezultatul unui test de
inteligență (numărul de răspunsuri corecte).
Regulă – operații sau proceduri sistematice (ex. rupe din colțul unei coli A4 un pătrat cu
latura cât ¼ din lungimea foii).
Standardizare – măsurarea repetată a unui obiect trebuie să conducă la aceleași rezultate.
 Măsurarea unui obiect de persoane diferite => aceleași rezultate.
Atribut – caracteristică care există în diverse grade la diferite aspecte ale realității.
Natura atributului: fizic, manifest vs. abstract, voalat, latent, subiacent => mediat, tradus,
operaționalizat prin comportamente direct măsurabile.
Simbol – „unitate de măsură” cu o anumită semnificație! => un sistem de referință.
Tipuri de simboluri:
 Simboluri lingvistice (calitative) - ex: puțin, mult, niciodată, câteodată, adesea.
 Simboluri numerice (cantitative) – adevărata măsurare. Ex: 3; 6; 7,5; 12.
!!! Asocierea de simboluri trebuie să țină cont de corespondențele între proprietățile
numerelor și proprietățile obiectelor, fenomenelor, proceselor, persoanelor, etc.
Scor – reprezintă valoarea observată, rezultatul măsurării. Este valoarea particulară obținută
de un subiect în urma măsurării unei variabile. (Ex: Nota 9 pe care o ia Gigel la școală
reprezintă scorul subiectului Gigel la variabila „nota școlară”. 110 reprezintă scorul lui Gigel
la variabila inteligență (QI)).
Observații!
 Scorul este unic – din multitudinea de valori ale unei variabile, la o măsurătoare un
subiect nu poate obține decât un singur scor.
 Performanța unui subiect este dată de un grup de scoruri

1
 2. SCALE DE MĂSURARE SAU NIVELURI ALE MĂSURĂRII

Scală – dispozitiv de măsură care posedă anumite gradații.

 O scală are atribute specifice.
 O scală posedă toate proprietățile scale anterioare și ceva în plus.
După puterea măsurării, există patru tipuri de scale:
2.1.SCALA NOMINALĂ
 Cunoscută și sub denumirea de scală calitativă, scală categorială sau scală de
clasificare
 În producerea unei scale nominale sunt folosite operațiile de clasificare și enumerare
 Este o scală de identificare (valoarea identifică un individ) – ex: nr. matricol, CNP-ul.
 Este o scală categorială (indică apartenența la o categorie) => criteriu de clasificare
 Cel mai redus nivel de măsurare
 Valorile au doar o semnificație calitativă, sunt simple etichete/simboluri, nu există
relații de ierarhie iar codificarea este arbitrară:
o Numerică: 1, 2, 3, 4, 5 …
o Alfabetică: A, B, C, D, E … => singura regulă – etichetele trebuie să fie
diferite!
o Alfa-numerică: A1, A2, A3, A4, A5 …
 Nu suportă operații matematice
 Operații asupra categoriilor unei scale nominale:
o Gruparea (condensarea): operație prin care din două sau mai multe categorii
se obține o singură categorie care va purta o etichetă nouă, distinctă de
celelalte. Prin grupare o scală nominală cu n categorii se transformă într-o
scală nominală cu m categorii, unde m<n.
o Rafinarea (diversificarea): operație prin care dintr-o categorie se obțin două
sau mai multe categorii noi, etichetate distinct. Astfel, o scală cu n categorii se
transformă într-o scală cu m categorii, unde n<m.
Exemple:
- Genul (masculin = 1 sau M; feminin = 2 sau F)
- Temperamentul (1 = flegmatic, 2 = sangvinic, 3 = coleric, 4 = melancolic)
- Proveniența (1 = rural, 2 = urban, 3 = suburban)
- Lateralitatea (1 = dreptaci, 2 = stângaci)
- Religia (a = catolic, b = ortodox, c = protestant, d = neoprotestant)

2.2.SCALA ORDINALĂ
 Cunoscută și sub numele de scală de ordine, scală de rang, scală ierarhică.
 Permite ordonarea observațiilor, indivizilor, situațiilor, de la mic la mare, de la
simplu la complex, de la mai puțin la mai mult
 Cunoaștem ordinea: valorile indică poziția unora față de altele, fără o semnificație
cantitativă clară => doar mai mare / mai mic / egal cu
Mai mult / mai puțin / la fel

2
  Intervalele dintre valori nu sunt precizate
 Codurile valorilor pot fi acordate și arbitrar, dar ele trebuie să exprime ideea de
ordine (ex: 2, 5, 7, 12 … sau A, C, F, M …)
Exemple:
- Forme învățământ (primar, gimnazial, liceal)
- Poziția pe lista de admitere, în funcție de notă,
- Gradele în armată
- Clasele de vârstă (1 = 20-30 ani; 2 = 31-40 ani; 3 = 41-50 ani)
- Cicluri de studii universitare (a = licență, b = master, c = PhD, d = postdoc)

2.3.SCALA DE INTERVAL
 Intervalele dintre valori sunt egale, iar valorile au un caracter cantitativ, exprimat
numeric
 Lipsește punctul zero absolut
 0oC nu înseamnă absența temperaturii!
 10oC față de 5oC este „mai mare cu 5o ...” dar nu și de „două ori mai
cald”!
 Suportă transformări matematice
 Două enunțuri principale pot defini scalele cu intervale egale:
 S1< S2< S3< S4< … Sn
 S2 – S1 = S3 – S2 = S4 – S3 = S5 – S4 = ... = Sn – Sn-1
Unde S1 …Sn sunt grade relative la care un atribut se prezintă pentru diferiți
subiecți.
Exemple:
- Temperatura, în grade Celsius (5°, 6°, 7°...)
- Coeficientul de inteligență (QI = 75, 90, 110 …)
- Numărul de răspunsuri corecte la un test (14, 15, 16 …)
Controverse în psihologie:
- Este greu de demonstrat egalitatea intervalelor dintre valori consecutive, chiar și la
evaluări obiective, precise.
Ex: măsurarea „iubirii” prin durata ținerii de mână a cuplurilor!
- Trebuie stabilit dacă intervalele egale sunt o proprietate reală a atributului măsurat sau
doar o proprietate invocată a scalei.
Ex: atitudinea pe o scală de tip Likert (1 – total dezacord … 10 – total acord)
 Teoretic variabila este continuă (o infinitate de răspunsuri posibile) și
satisface doar criteriile pentru scala ordinală (intervale inegale!)
 În practică, psihologii simplifică artificial numărul de răspunsuri și
invocă intervale egale.

3
 2.4.SCALA DE RAPORT
 Cunoscută și sub denumirea de scală de proporții
 Cunoaștem raportul dintre valori deoarece valorile sunt pur cantitative, exprimate
numeric
 Are intervale egale plus punct zero absolut!
 Punctul zero absolut indică absența atributului la un obiect sau individ
 Cel mai înalt nivel de măsurare (valorile au mai multă informație)
 Suportă toate transformările matematice posibile
Controverse în psihologie:
- Există valori de acest tip?
- Inteligență = 0, anxietate = 0, etc … nu sunt posibile la ființele umane!

EXERCIȚII
Exercițiu 1. Pe ce scală sunt exprimate următoarele variabile:
a. Scalele de măsurare (nominal, ordinal, interval, raport).
b. Genurile muzicale (rap, house, rock, disco, folclor …)
c. Latența reacției la un stimul auditiv, măsurată în sutimi de secundă.
d. Atitudinea față de statistică, măsurată pe o scală de la 1 = absolut antipatică și 10 =
absolut simpatică.
Exercițiu 2. Precizați ce tip sunt următoarele variabile și la ce nivel de măsurare se află:
- Viteza vântului;
- Gradele didactice dintr-o universitate;
- Anxietatea totală;
- Fabricanții de mașini;
- Echipele de fotbal.
Exercițiu 3. Inventariem nr de studenți admiși la facultățile de la Universitatea „Al. I Cuza”
din Iași. Identificăm categoriile și le codăm;
a. Întocmim tabelul de frecvențe și calculăm efectivul total;
b. Grupăm categoriile (redistribuind frecvențele inițiale);
c. Rafinăm categoriile (redistribuind frecvențele inițiale);
FACULTĂŢI f GRUPARE 1 GRUPARE 2
1. Psihologie 400 A1. Ştiinţe sociale
2. Filozofie 300 f = 700
A. Umane
3. Litere 200 3. Litere f=200
f=1600
4. Drept 550 4. Drept f=550
5. Istorie 150 5. Istorie f=150
6. Informatică 450
B. Reale
7. FEAA 1000
f=1500
8. Matematică 50
N = 3100

4
 FACULTĂŢI RAFINARE
1. Psihologie f=400 P1. Psihologie f=200
P2. Științe ale Educației f= 200
2. Filosofie f=300 F1. Comunicare şi relaţii publice f=90
F2. Asistenţă socială f=80
F3. Alte secţii f=130
3. Litere f=200 L1. Engleză f=50
L2. Franceză f=40
L3. Germană f=30
L4. Alte secţii f=80
4. Drept f=550