Cucu Alexandra Adriana

Sociologie, AN III, MOM Grupa 1

Influența socială – jurnal

În anul III am ales direcția de studiu management, organizații și marketing însă unul din
opționalele pe care le-am ales a fost cel de influență socială, de la specializarea opinie publică
și comunicare. Am ales această materie difertă de specializarea mea pentru că titlul părea
interesant și am mai avut o experiență anterioară cu materia psihologie socială în anul 1, așa că
mă așteptam să fie vorba despre o materie bazată pe un conținut similar.

Încă de la începutul cursului am realizat că influența socială este un fenomen mai puternic decât
aș fi crezut inițial, prin clasificarea în influanța normativă și cea informațională. Deși mă
aflasem în aceste situații și înainte, nu le-am acordat atenția necesară pentru a îmi putea da
seama că reprezintă două tipuri distincte de influență, sau nu le-am acordat atenția necesară,
considerând că se datorează contextului. Astfel, atunci când am fost pusă din nou într-o situație
asemănătoare, am reușit să îmi dau seama de caracteristicile specifice acestor tipuri de influență
și să previn fenomenul. Printr-o analiză nu doar asupra experiențelor mele ci și asupra altor
întâmplări la care am asistat, am ținut cont de trăsăturile acestor influențe și am putut să confirm
că fenomenul este chiar cel de influență. În cazul celei normative, am realizat importanța unei
eventuale respingeri a grupului de care ne temem cu adevărat dar și importanța relațiilor din
cadrului grupului și mărimea sa în apariția influenței. Pentru cea informațională, am remarcat
că se întâmplă cu frecvență la școală să ne dorim să evităm situația de a da un răspuns greșit și
atunci acționăm conform părerii majoritare, iar dacă se remarcă o persoană cu o autoritate mai
mare în cadrul grupului, atunci vom ține cont cu atât mai mult de părerea acelei persoane.

Cele șase principii ale lui R. Cialdini au fost extrem de utile în recunoașterea și prevenirea
influenței exterioare. Până la acest curs nu am distins această clasificare a diferitelor forme în
care suntem influențați și consider că această lecție este cea mai utilă din toată materia, deoarece
ne prezintă situații reale, în care cu toții ne-am aflat și în care cu siguranță ne vor mai afla de-a
lungul vieții, de cele mai multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru. Principiul reciprocității
m-a ajutat să analizez mai bine contextul atunci când primesc un ajutor și să fiu conștientă de o
eventuală manipulare în acest sens. Principiul consecvenței/angajamentului m-a făcut să îmi
dau seama de această tendință de a ne păstra comportamentul consecvent, deoarece
insonsecvența este privită ca o trăsătură negativă. Am devenit astfel mai conștientă de presiunile
Cucu Alexandra Adriana
Sociologie, AN III, MOM Grupa 1

sociale prin care trecem pentru a ne confirma comportamentul anterior și acțiunile prezente.
Prin intermediul principiului dovezii sociale am realizat că, deși nu conștientizăm acest lucru,
suntem în cea mai mare parte a timpului influențați de ceea ce fac ceilalți. Deși se întâmplă de
cele mai multe ori să acționăm din impuls, ar trebui să ne gândim mai mult la „dovada”
respectivă și dacă coincide cu alte surse pe care le putem verifica. Astfel, acest principiu m-a
ajutat să nu etichetez în mod automat judecata altcuiva, chiar dacă se află într-o proporție mare,
și să analizez mai mult înainte de a acționa. Principiul simpatiei mi-a atras atenția asupra
importanței afinității și a legăturilor create cu alte persoane. Până să aflu aceste lucruri, nu am
acordat o atenție suficientă relațiilor pe care le avem cu alte persoane atunci când ne modificăm
gândirea sau comportamentul, dar apoi am realizat că asocierile pe care le facem au la bază
aceste legături, astfel că importanța lor este mare și putem analiza situația prin atenția dată
atracției fizice sau asemănării cu alte persoane. Principiul autorității a fost un exemplu bun al
importanței simbolurilor pe care o altă persoană le deține pentru a îi recunoaște autoritatea.
Acest principiu m-a făcut să acord o atenție mai mare acestor simboluri și să mă întreb de la
început de cât de reală este autoritatea sa și dacă este demnă de luat în considerare. Principiul
rarității a fost unul prin care am trecut foarte des, mai ales la cumpărături. Am învățat așadar să
nu reacționez instinctiv doar pentru că un produs apare ca fiiind redus ci să mă întreb înainte
cât de mult mă va ajuta utilitatea sa. Acest principiu a fost, din punct de vedere personal, unul
foarte util și de luat în calcul atunci când suntem în magazine și avem tendința de a ne ghida
după un preț scump sau un stoc limitat.

Disonanța cognitivă a fost un fenomen de care am mai auzit la psihologie socială în primul an,
însă acum am înțeles mai bine modul în care aceasta funcționează și acționează asupra noastră.
Am trecut de multe ori prin această stare, însă nu de fiecare dată am asociat-o cu această
denumire. După această lecție am observat tendința de a ne raționaliza disonanțadiferite
încercări de justificare, atât la mine cât și la alte persoane (de exemplu cu persoane fumătoare
care realizau impactul negativ asupra sănătății dar încercau să reducă acest gând). De asemenea,
după ce ni s-a predat experimentul aferent acestei lecții, am căutat să observ dacă într-adevăr o
recompensă mare duce la justificare externă și schimbare de scurtă durată iar o recompensă
mică la justificare internă și schimbare de durată. Pot să spun că, și în cazul meu, aceste lucruri
s-au dovedit a fi adevărate fără să îmi dau seama, prin inducerea unor stări care să mă poată
autoconvinge și să reduc astfel disonanța atunci când am resimțit două cogniții în contradictoriu,
Cucu Alexandra Adriana
Sociologie, AN III, MOM Grupa 1

de exemplu în alegerea specializării din acest an. Motivându-mă din punct de vedere intern, am
acceptat mai ușor alegerea făcută și am ajuns să consider că îmi va fi utilă pe viitor.

Alte informații utile de la acest curs pe care le-am testat în viața reală au fost cele legate de
facebook și depresie. Poate chiar fără să ne dăm seama, ne comparăm automat cu ceilalți și
acest lucru se resimte într-un fel sau altul. În cazul meu, deoarece urmăresc pe rețelele de
socializare un număr mare de persoane, s-a întâmplat frecvent să acord o importanță prea mare
imaginii pe care acele persoane vor să le transmită despre ele și viața lor pentru ca apoi să mă
simt inferioară din anumite puncte de vedere (economic, fizic, social). În urma acestei lecții
din cadrul cursului, am început să mă gândesc la faptul că este normal să expunem doar anumite
părți din viața noastră și, de regulă, cele care ne avantajează cel mai mult.

Lecția despre televiziune a fost și ea una utilă, deoarece am fost mai atentă la ce se difuzează la
televizor și am observat că emisiunile se bazează foarte mult pe componenta emoțională, în
special. De asemenea, am observat și faptul că este adevărat că noi nu rețin mare parte din
informațiile la care ne uităm, deoarece televizorul ne induce o stare prin care componenta
rațională a creierului nu este operațională în acest timp. Privind înapoi asupra emisiunilor la
care m-am uitat sau a știrilor, am putut observa că am reținut doar ce a avut un impact emoțional
foarte puternic și că de obicei se merge pe această tipologie. Am aflat și despre influența
reclamelor tv în alimentația copiilor, deoarece am prezentat un articol ce aborda acest subiect.
A fost interesat de corelat conținutul reclamelor tv difuzate în timpul difuzării programelor
pentru copii și cererile lor de consum ulterioare, pentru că a fost susținut empiric impactul direct
asupra comportamentului acestora dar și predispoziția spre a consuma alimente procesate și
considerate dăunătoare pe termen lung pentru sănătate.

Lecția despre comportamentul non-verbal m-a ajutat să înțeleg că trebuie să acord o impottanță
mai mare gesturilor pe care o persoană le face, pentru a vedea dacă acestea confirmă sau nu
cele spuse. Un lucru de care nu am fost conștientă până în acest moment a fost „efectul
cameleon”, dar am fost mai atentă în jurul meu și chiar se întâmplă să preluăm expresiile faciale
ale celuilalt. De asemenea, am observat și din experiența personală că ne plac oamenii empatici
care folosesc aceleași expresii faciale ca și noi, pentru că acest lucru ne dă ideea unei mai bune
conexiuni cu acele persoane. Influența emoțiilor a fost o lecție plăcută dar și interesantă, din
care am aflat atât teorii cu privire la apariția emoțiilor cât și modalități uzuale de abordare a
Cucu Alexandra Adriana
Sociologie, AN III, MOM Grupa 1

acestora. Atunci când am discutat la curs despre zvonuri, am sesizat încă de la început tendința
comună pe care o avem cu toții de a reține doar o parte din informații, și de regulă ceea ce
reprezintă chiar esențialul. Acest lucru m-a făcut să acord o atenție mai mare detaliilor, care de
obicei se pierd foarte ușor, dar și să evaluez veridicitatea unei informații față de care nu am
încredere totală, prin a mă întreba de exemplu dacă există mai surse care să confirme informația
sau dacă a fost negată în vreun fel până acum.

În concluzie, nu regret alegerea acestui opțional pentru că s-a dovedit a fi unul foarte util în
viața personală. Informațiile aflate în cadrul cursului mi s-au părut relevante pentru orice
persoană, indiferent de specializare sau domeniile prioritare din punct de vedere profesional,
deoarece sunt situații reale, prin care cu toții am trecut și cu siguranță vom mai trece, fiind un
fenomen atât de puternic. Am ales să prezint în cadrul unui seminar, unde ni s-a dat libertatea
de a alege orice subiect, câteva informații pe care eu le-am considerat ca fiind mai importante
din materia parcursă la acest curs, pentru a le prezenta și colegilor aceste informații, care m-am
gândit că îi vor ajuta mai mult sau mai puțin. Am prezentat astfel idei principale din lecțiile
despre tipurile de influență, disonanța cognitivă și impactul televiziunii, care au fost apreciate
și de ceilalți colegi ce au recunoscut foarte ușor contextele prezentate. Pe mine personal, această
materie m-a ajutat nu doar să recunosc mai ușor situațiile în care pot fi influențată, dar și să mă
opun acestei influențe și să analizez mai mult o situație înainte de a acționa.