21. ILUSTRAȚI DIFERENȚELE DINTRE STARE ȘI TRĂSĂTURĂ, FĂCÂND APEL LA UN EXEMPLU.

STAREA este dependentă, fluctuantă și dependentă de situație.

Reflectă variabilitate în funcție de context

Ex. Sunt nervos fiindcă m-a certat șeful

TRĂSĂTURA reprezintă o caracteristică sau o însușire persistentă, stabilă în timp

EX. Nervozitatea ca tresătură constituie o tendință general de a reacționa într-un mod impulsiv, necontrolat.

26. ÎN CE SITUAȚII SE ACCEPTĂ NIVELE MAI SCĂZUTE (DAR NU < 0,6) DE FIDELITATE?

- Când testele se utilizează pentru a lua decizii preliminare, nu finale.

- Când testele împart persoanele într-un număr mai mic de categorii, pe baza unor diferențe inter-individuale mai
mari.

- Când se compară grupuri de persoane și nu persoanele între ele.

43. CARE SUNT ETAPELE PROCESULUI DE BENCHMARKING?

1. Stabilirea unui set de criterii, parametrii, repere cantitative

2. Raportarea la/compararea cu standardele stabilite

3. Detectarea unor obiective specific

4. Compararea performanței actuale cu modelul setat

5. Măsurarea progresului (în abordarea longitudională)

6. Recunoașterea succesului

55. CUM EVALUĂM INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ? CE DIMENSIUNI ÎI SUNT ATAȘATE ȘI CE

INSTRUMENTE O MĂSOARĂ?

Măsoară cât de bine îndeplinesc oamenii sarcini şi rezolvă probleme emoţionale. Se evaluează astfel capacitatea
persoanei evaluate:

 de a identifica emoţiile celorlalţi (prin empatie),

 de a utiliza emoţiile pentru a facilita gândirea,

  de a înţelege / descifra semnificaţiile emoţionale

 de a demonstra auto-control emoţional

Doua abordari concurente:

 EQ-i abordează inteligența emoțională din perspectiva multifactorială

 MSCEIT (Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test) vorbește despre IE ca aptitudine, în tradiția

clasică a testării inteligenței.

 Scorurile sunt relativ independente de concepţia de sine, tipul de răspuns, starea emoţională şi alţi factori
potenţiali de influenţă.

 Evaluarea se face în funcţie de un criteriu de corectitudine şi nu prin autoevaluare sau răspunsuri de tip
„adevărat-fals”.

 Deoarece deprinderile propriu-zise în IE sunt foarte puţin corelate sau chiar necorelate cu deprinderile
autoevaluate.

57. DESCRIEȚI COEFICIENȚII DE INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ MSCEIT.

- COEFICIENTUL DE INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ TOTALĂ care reprezintă indicatorul inteligenței

emoționale totale a persoanei evaluate.

- COEFICIENTUL DE INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ EXPERIENȚIALĂ- oferă o evaluare a aptitudinii

persoanei evaluate de a percepe informații emoționale, de a le pune în legătură cu alte senzații cum ar fi culoarea și
gustul și de a le utiliza pentru a facilita gândirea

- COEFICIENTUL DE INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ STRATEGICĂ- oferă o evaluare a aptitudinii persoanei

evaluate de a înțelege informațiile și de a le utiliza strategic pentru planificare și management personal.

59. ÎN CE CONSTAU TESTELE PROIECTIVE VERBALE?

Testele proiective verbale- li se cere subiecților să completeze propozițiile, răspunzând cu prima reacție care le vine
în minte.

Ex. Când eram copil…

Tatăl meu rareori obișnuia să…

85. ENUMERAȚI SCALELE AMI ( ACHIEVEMENT MOTIVATION INVENTORY)

Scalele AMI conține 17 scale și un indice motivational global.

1.PERSEVERENȚA

2.DOMINANȚA

3.ANGANJAMENTUL

4.SIGURANȚA/ÎNCREDEREA ÎN SUCCES

5.FLEXIBILITATEA

6.ABSORBIREA

7.NEÎNCREDEREA

8.INTERNALITATEA

9. EFORTUL COMPENSATOR

10. MÂNDRIA CU PERFORMANȚA

11. DORINȚA DE ÎNVĂȚARE

12. PREFERINȚA PENTRU DIFICULTATE

13. INDEPENDENȚA

14. AUTOCONTROLUL ȘI AUTODISCIPLINA

15. ORIENTAREA SPRE STATUS

16. ORIENTAREA SPRE COMPETIȚIE

17. FIXAREA SCOPULUI

60. DESCRIEȚI TESTELE PROIECTIVE, AVANTAJELE ȘI LIMITELE APLICĂRII ACESTORA

Testele proiective se bazează pe fenomenul proiecției. Ele dau participanților o sarcină nestructurată, nedefinită, iar
subiectul o poate interpreta și structura așa cum dorește. În acest proces, subiectul își proiectează propriile dorințe,
unele frustrări, temeri, speranțe.

Testele proiective pot fi: verbale, autobiografice sau de performanță.

AVANTAJE:

- Validitate superioară, comparativ cu testele clasice, deoarece intervine o cenzură conștiență mai mică a
subiectului
- Vulnerabilitate redusă la tendințele de fațadă
- Simplitate în aplicare ( e nevoie doar de foi și creion)
LIMITĂ:
 - Subiectivismul interpretării, mai ales dacă nu este corelat cu ale probe psihometrice.
- Desenele cele mai utilizate: arbore, familie, persoană

62. CE CARACTERISITICI RELEVĂ AȘEZAREA ÎN PAGINĂ A DESENULUI?

 Grunwald – fiecare cadran are propria semnificaţie:

Stânga sus: pasivitatea faţă de viaţă, inerţie, apatie, melancolie, rămâne în plan ideatic un spectator al vieţii

Stânga jos: regresie, fixaţie pe trecut

Dreapta sus: activism – se înfruntă activ cu viaţa

Dreapta jos: fixare pe instincte, pulsiuni

63. CE ELEMENTE SUNT FOLOSITE ÎN ANALIZA FORMALĂ A TESTULUI ARBORELUI?

 Amplasarea în pagină – simbolistica localizării – comună tuturor testelor proiective de desen (familie, casă,
copac)
 Patru cadrane
 Stânga simbolizează relaţia cu mama (sursa afectivităţii, tandreţii), orientarea spre trecut, introversia,
nostalgia, nevoia de sprijin
 Dreapta: orientarea spre viitor, spre ceilalţi (extraversia), relaţia cu tata (sursa autorităţii), ambiţia, nevoia
de afirmare
 Partea de sus a paginii: conştiinţa, spiritualitatea, meditaţia, imaginaţia, intelectul, idealul
 Partea de jos a paginii: inconştientul, pulsiunile, nevoile secretel, contactul cu zona corporală, biologică a
vieţii
 Centrul paginii reprezintă Eul prezent şi conştient al persoanei

64. CUM SE INTERPRETEAZĂ CALITATEA LINIILOR ÎN ANALIZA FORMALĂ A DESENULUI?

 Linii continue, consistente, constante relevă determinare, fermitate, decizie, încredere în sine
 Linii înnegrite şi apăsate relevă pulsiuni agresive
 Desen dezordonat, apăsat, dizarmonic relevă impulsivitate, agresivitate necontrolată
 Desen înnegrit, dar armonios relevă agresivitate controlată
 Linii vagi, neclare, slab conturate – nesiguranţă, dorinţa defensivă, de retragere (posibile elemente depresive)
 Linii tip schiţă, cu reveniri sugerează incertitudine (cu excepţia studiilor artistice)
 Linii întrerupte – nesiguranţă, anxietate socială, lipsa limitelor, spirit hiper-empatic, influenţabil
(sugestibilitate ridicată, invadarea Egoului cu tendinţe externe)
 65. CE ÎNSEAMNĂ DISPROPORȚIA DINTRE TRUNCHI ȘI COROANĂ (sub- sau supra-
dimensionare a coroanei, față de trunchi)?

 Coroană mai mult decât dublul truchiului poate surprinde:

 Centrarea pe preocupările imaginare, intelectuale, în detrimentul contactului cu realitatea (deficit de simţ
practic şi pragmatic)
 Tendinţe de auto-valorizare excesivă, grandoare, orgoliu
 Trunchi accentuat (mai mare decât coroana) – preocupare pentru instinctual, inconştient şi pentru lumea
materială, în detrimentul spiritualităţii.
 Tendinţa accentuată relevă imaturitatea, conştiinţa psihică precară (fără elaborare mentală), infantilism,
posibil retard în dezvoltare
 Raportul mediu, „normal” dintre lărgimea şi înălţimea coroanei: 1.5/1

66. CONFORM DENISEI DE CASTILLE (“Testul arborului”), ce tipuri de informație aflăm din analiza
formală a desenului copacului?

- Structura de personalitate
- Atitudinea prevalentă
- Auto-control
- Relația între nivelurile psihismului.

67. CE ELEMENTE SUNT INCLUSE ÎN ANALIZA FORMALĂ A TESTULUI ARBORULUI?

- Rădăcina, linia solului, trunchiul, coroana, ramurile, accesoriile (frunze, fructe)

74. CE SEMINIFIACȚIE PUTEM ATRIBUI BRAȚELOR, MÂINILOR (PALMELOR) ȘI DEGETELOR

ÎN DOP?

BRAȚELE SCURTE – lipsa ambiției, resemnare, amandon față de provocările vieții

CA ARIPILE – dorințe evazioniste, introversie, contact slab cu ceilalți
ÎNDOITE/ÎNCRUCIȘATE –respingerea lumii, îndepărtatea de oameni din cauza suspiciunii și ostilității
LA SPATE – auto-culpabilizare, dorința de a ascunde/a masca tendințele sau impulsurile
DESCHISE CĂTRE MEDIU – caută afecțiuni și interacțiuni sociale
ÎNTINSE/EXTINSE ÎN AFARĂ – subiectul are nevoie de suport emoțional când este stresat

75. CE SEMNIFICAȚIE PUTEM ATRIBUI ACCESORIILOR PRECUM CORDON ȘI NASTURI ÎN

INTERPRETAREA DOP ? (Desenează o persoană)
 - Control obsesiv, dorința de a-și înfrâna pulsiunile și senzualitatea, mai ales corelat cu un conflict în zona
gâtului (sugrumarea, înăbușirea emoției)
ACCENTUĂȚI: dependență, imaturitate, disconfort legat de inadecvare

SUB LINIA TALIEI: Dependența continuă de mamă, regresie la dependența orală, preocupări egocentrice,
somatice sau conștiență corporală cu preocupări legate supunere și dependență față de autoritate.

76. CE INDICATORI/ PREDICTORI AI UNOR TRĂIRI DE INADECVARE PUTEM DISTINGE ÎN

TESTUL DOP?

- Siluete (figuri) mari, slabe, grandioase

- Siluete (figuri) foarte mici
- Mâini și brațe slabe
- Ochi orbi, inexpresivi, privirea goală, pierdută
-Picioare ca niște bețe
- Accentuarea taliei, în special nasturii și cordon
- Buzunare accentuate

77. CE INDICATORI/PREDICTORI AI UNOR TULBURĂRI IMPULSIVE SAU ISTERICE PUTEM

DISTINGE ÎN TESTUL DOP? (Desenează o persoană)

- Apăsarea neregulată a liniilor

- Lipsa de precizie

- Linii zimțate

- Tratarea neîngrijită a părului (ciufulit, vâlvoi)

- Trăsături faciale infantile

78. CE CUPRINDE RAPORTUL INTERPRETATIV AL DESENULUI PERSOANEI? CE INFORMAȚII

PUTEM PRECIZA PRIVIND REACȚIILE PARTICIPANTULUI LA TESTARE?

Date socio-demografice de identificare: Nume, vârstă, sex, data nașterii, adresa, telefon, ocupație, nivelul de studii,
starea civilă, nr de copii și motivul evaluării.

Locul evaluării DOP, evaluator și titlu

88. DESCRIERȚI INSTRUMENTUL JJS ( JOB STRESS SURVEY), CA SCOP, SCALE,

ADRESABILITATE, ASPECTE TESTATE.

 Proiectat pentru evaluarea surselor generale de stres ocupațional ale persoanelor de ambele sexe de peste 18
ani
  Publicul-ţintă activează într-o serie largă de medii de lucru din domeniile afacerilor, industrial, educațional
etc.

 Stresul ocupaţional afectează productivitatea, determinând absenteism, accidente, fluctuaţie de personal,

conflicte şi probleme de sănătate generate de stres.

 JSS ajută la identificarea surselor stresului ocupaţional specifice individului, dar şi grupurilor de angajaţi
Testul permite compararea nivelului de stres al angajatilor din diverse departamente / divizii / sucursale ale
aceleiaşi organizaţii.

 Se detectează astfel ariile vulnerabile la nemulţumire şi frustrare, aspecte ale jobului care ar putea fi tinta
unei re-proiectari, schimbări organizaţionale sau a altor intervenţii.

 Probă fără limită de timp, dar durata medie a aplicării este de 10-15 minute.

 Se evaluează atât severitatea percepută a fiecăreia din cele 36 de ipostaze ale stresului la job,

 cât şi frecvenţa sa de apariţie (scală comună, de la 0 la 9), în ultimele 6 luni.

82. CARE SUNT AVANTAJELE UTILIZĂRII FIGURILOR ABASTRACTE, FAȚĂ DE CELE VERBALE?

 Accesibilitate, indiferent de nivelul de pregătire / calificare formală a subiecţilor

 Acceptarea a diversităţii profilurilor culturale, educaţionale şi lingvistice

 Versatilitate – aplicabil în consiliere şcolară, în medii organizaţionale (screening de recrutare-selecţie) şi

clinice

 Durată scurtă – testarea eficientă a unei populaţii extinse (ex: screening în selecţie sau în mediul militar)

83. LA CE SE REFERĂ EFECTUL FLYNN ȘI CE EXPLICAȚII POSIBILE SUNT PENTRU APARIȚIA

LUI?

 Generaţiile mai tinere obţin scoruri mai bune la teste de IQ decât predecesoarele lor.

De ce?

 Îmbunăţăţiri în sistemul educaţional şi de nutriţie

  Exersarea mai aprofundată a capacităţilor de prelucrare a informaţiilor – oamenii citesc mai mult, iau
amploare noile tehnologii IT&C,

84. CE TIPURI DE ANOLOGII CUNOAȘTEȚI?

 Sinonimii

 Antonimii

 Raport parte – întreg (deget – mână, petală – floare)

 Grad / nivel (burniţă - ploaie)

 Tip / categorizare (coţofană – pasăre)

 Cauză-efect (secetă – foamete)

 Unealtă – lucrător (mistrie – zugrav, rindea – dulgher)

 Obiect – utilitate (cuţit – a tăia, riglă – a măsura)

 Produs – lucrător (pâine-brutar)