Cîrlig Alexandra

Sociologie, DVSC
Grupa I.
Prostituția între încriminare și legalizare

Subiectul prostituției este un fenomen destul de controversat pe care îl întâlnim în

toate societățile. Fiind considerată cea mai veche "meserie" din lume, prostituția este
văzută ca o problemă socială la baza căreia se află și factorii sociali, economici, culturali,
religioși și medicali.

În sociologie, termenul de "prostituție" este definit ca fiind "procurarea de către o femeie

a mijloacelor de existență prin întreținerea de realații sexuale cu mai mulți bărbați".
Corpul este folosit în scopuri comeriale. În Convenția europeană a drepturilor omului,
fenomenul prostituției ca fiind definit ca "dreptul persoanei de a dispune de corpul său."
Cu toate acestea, în momentul în care persoana respectivă decide să își vândă corpul, ea
își pierde acest drept, care este preluat de către client, care devine "proprietarul" corpului
său.

Prostituția este o latură a devianței sexuale pe baza cărora au fost elaborate studii
și cercetări de numeroși teoreticieni și sociologi, părerile fiind împărțite între judecata
morală deoarece implică sexualitate de tip comerical iar pe de altă parte, prostituția poate
fi privită ca o meserie ca oricare alta. În societatea contemporană, acest fenoment este
studiat și explicat prin teoriile sociologice precum funcționalismul sau interacțiunea
simbolică. De cele mai multe ori prostituția este privită ca un act imoral deoarece
conform teoriei etichetării a interacțiunii simbolice, o prostituată este deviantă doar prin
prisma etichetei.

În opinia mea, legalizarea prostituției nu ar duce la rezolvarea unei probleme

sociale. În acest sens, aduc următoarele argumente: legalizarea prostituței duce la
dezvoltarea fenomenului dat fiind faptul că existența bordelurilor nu ar limita ilegalitatea
prostituței, ci v-a deveni un cadru perfect pentru traficul de droguri, spălarea banilor,
crescând astfel nivelul corupției. Pe de altă parte, legalizarea acestor locuri, de tipul
bordelurilor nu v-a elimina violența, ci oferă un carcater legitim abuzului la care sunt
supuse femeile.

De asemenea, legalizarea prostituției nu ar diminua traficul de femei, ci se v-a

extinde, ținând cont de faptul că România se află printre cele mai sărace țări din Europa,
iar în situația asta, multe fete care duc o viață precară pot ajunge să își vândă corpul
deoarece ele pot vedea acest lucru ca pe o modalitate prin care ar scăpa de sărăcie. Cu
toate că prostituția este asociată cu un act deviant, aceasta poate fi privită și din alte
perspective. De exemplu, prostituția cuprinde o relație economică și este în mod natural
legată de întregul sistem al forțelor economice" (Davis, 749)

Dacă ar fi să privesc prostituția ca o meserie ca oricare alta, ajung la concluzia că

aceasta nu poate să îți asigure o viață favorabilă dezvoltării acesteia atât pe plan social,
cultural sau sentimental, și în niciun caz nu poate să fie o meserie ce se poate face pe tot
parcursul vieții dat fiind faptul că nici o femei nu își dorește să fie privită și tratată ca o
"mașinărie" sau să fie supusă în permaneță unor perversiuni. De asemenea, cel care
plătește pentru serviciile sexuale, pot exagera, supunând femeia chiar și la torturi doar
pentru a-și satisfcae plăcerea și fanteziile sexuale, simțindu-se stăpân pe trupul femeii.
Lipsa protecției sociale, și modul în care legea este aplicată în cazul proxeneților, le
determină pe femei să treacă printr-un proces de depersonalizare. Majoritatea femeilor
ajung să se supună proxeneților din cauza lipsurilor ce le împiedică să ducă un tari
decent. Pentru a avea un adăpost, hrană, ele sunt constrânse să practice acest serviciu, iar
majoritatea fac acest lucru contrat dorințelor lor.

În cazul unor fete, actele sexuale la care sunt supuse constant, le poate afecta
sănătatea psihică, iar în urma etichetei pe care societatea le-o atribuie, acestea ajung să se
autosubestimeze, simțindu-se incapabile să își construiască o familie și să ducă o viață
decentă. Elaborarea unei legi care să ateste prostituția ca și meserie, s-ar induce ideea că
bărbatul este cel care domină, femeia fiind privită doar ca un instrument de satisfacere a
nevoilor sexuale.

Alegerea meseriei de prostituată are consecințe negative asupra personalității

acestora și a sănătății psihice, acestea ajungând să "trăiescă o distrugere sistematică a
personalității sexuale”. Un alt factor important este vârsta prostituatelor.Vârsta medie de
intrare în lumea prostituției fiind de 13-14 ani dar "aceste cifre se schimbă în timp, ele
tind să se micsoreze.” [7]

Fenomenul prostituției se află în relație directă cu tarficul de femei și de copii. În

ceea ce privește România, din datele oferite de Ministerul de Interne, se observă faptul că
traficul atât de femei cât și de copii este în permanetntă creștere.În acest sens, aduc ca
argument: ”în anul 1996, au fost descoperite 26 de retele de trafic de persoane în scop de
prostituție, compuse din 6 de proxeneți și 250 de prostituate, între care 74 minore, iar în
cursul anului 1997 au fost solutionate 49 de cauze complexe de prostitutie si proxenetism
international, în care au fost implicati 64 de proxeneti si 199 de prostituate, din care 31
minore, precum si faptul că numai în primele 8 luni ale anului 2001 au fost cercetate 325
persoane (177 proxeneti si 148 prostituate), în sarcina cărora s-au retinut săvârsirea a 266
infractiuni 133 de prostitutie (88 în străinătate) si si 133 de proxenetism (93 în strãinãtate)
(Pavel Abraham, Universitatea din Bucuresti).

Legalizarea prostituției ar afecta și unitatea familiei, ducând la destrămarea

familiei iar numărul divorțurilor v-a crește considerabil. Legalizarea prostituției aduce de
la sine crarea unor noi insituții care prin natura lor se află în contradicție și în conflicte de
interse cu instuția familiei. În contextul în care un bărbat apelează la serviciile bordelului,
se produce infidelitate care poate genera mari tensiuni și conflicte în cadrul familiei.

Un studiu realizat de Dr.Pavel Chirilă, arată faptul că bărbații care frecventează

bordelurile, chiar dacă folosesc sau nu mijloace protective, în timp se pot contamina cu
diferite boli sexuale. Ulterior, aceste boli se pot transmite către soție care riscă să
provoace infertilitatea acesteia, lucru care poate degenera într-un puternic conflict sau
chiar divorț.În ceea ce privește siguranța medializării, acest lucru nu scade riscul femeilor
de a de îmbolnăvii deoarece clienții nu sunt evaluați sau supuși unui control medical.
Pentru a se demonstra acest lucru, în anul 2000, Universitatea de Medicină din
Washington a realizat o cercetare prin care s-a demonstrat faptul că locurile în cadrul
cărora au loc actele sexuale reprezintă un mediu propice dezvoltării infecțiilor și a
contaminării bolilor sexuale dat fiind faptul că 50% dintre prostituatele care au participat
la studiu s-au pozitivat HIV în primele 6 luni și 73% în primele 12 luni de la "înrolare."
Pe de altă parte, și bărbații care frecventează bordelurile legalizate riscă să se
îmbolnăvească de boli cu transmitere sexuală.

Pericolele se pot extinde, fiind afectați și copiii. Organizația Mondială de Sănătate

estimează că aproximativ 1 milion de copii care au fost infectați cu HIV s-au născut la
începutul pandemiei HIV iar dintre aceștia peste jumătate au dezvoltat SIDA și au murit.

O dată cu legalizarea prostituției , statul trebuie să perceapă impozite pe

activitatea desfășurată iar lucrurl acesta este greu de controlat ținând cont de faptul că
este greu de crezut că un bărbat v-a accepta sau v-a solicita chitanța. De asemenea, este
greu de urmărit acivitatea prostituatelor care practica o activitate în urma căreia se
construiește o afacere profitabilă dar care este contrară unei norme. Veniturile impozitate
în urma prostituției de către stat, vor depăși cheltuielile suplimentare care se investesc în
asigurarea ordinii și a sănătății publice.

BIBLIOGRAFIE:

Fața ascunsă a prostituției

Donna M. Hughes, Would Legalizing Prostitution Curb the Trafficking of Women? No:
Legalization Would Legitimize Abuse, 1998

Studii disponibile prin Women's Network of Red River Valley

Melissa Farley, Prostitution:Fact Sheet on Human Rights Violation, 1996

Dicționar de sociologie, Coord.Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, 1998, Ed.Babei

R.M. Bahm si K.N.Haley, p. 32