PROIECT DIDACTIC

Profesor: Pană Germaine

Obiectul: Literatura română
Clasa: a XI-a
Unitatea de învăţare: Curente literare în secolul al XIX-lea
Subiectul lecţiei: Prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului. Poporanism şi sămănătorism
Tipul lecţiei: mixtă
Competenţe specifice:
1.1. Folosirea adecvată a mijloacelor de exprimare orală în monolog şi în dezbatere, pornind de
la texte poetice
1.2. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul şi interpretarea textelor poetice
1.3. Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul poetic
2.1. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie în textul poetic
2.2. Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic
2.3. Analiza şi compararea diferitelor tipuri de lirism
2.4. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor stilistice

Resurse:
- texte literare: poezii de Octavian Goga, George Coşbuc etc.
- capacităţile receptive normale ale elevilor
- timp: 50 min, sala de clasă
Strategia didactică:
a) metode şi procedee: lucrul cu textul, lectura selectivă, descoperirea, conversaţia,
argumentarea
b) forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală
c) mijloace de învăţământ: manual clasa a XI-a, Ed. Humanitas, volumele de poezii
d) material bibliografic: vol. Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane,
George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Mircea Scarlat,
Istoria poeziei româneşti, Nicolae Balotă, Euphorion, Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura
română între cele două războaie mondiale etc.

Desfăşurarea activităţii

1. Organizarea clasei.
2. Verificarea temei şi a cunoştinţelor din lecţia anterioară: Trăsături ale realismului –concluzii
3. Anunţarea temei şi a competenţelor specifice: Prelungiri ale romantismului şi ale
clasicismului. Poporanism şi sămănătorism
Tendinţe literare în literatura română:

--- Sămănătorismul ---

Orientare tradiţionalistă apărută la începutul sec. XX de revista “Sămănătorul” înfiinţată la 1901 de

Vlahuţă şi Coşbuc, ca o revoltă la adresa modernismului.
Trăsături :
1. Satul este privit idilic, muzeu etnografic, arhiva folclorică subliniind frumuseţea tradiţiilor şi
obiceiurilor, iar oraşul fiind văzut ca un loc al pierzaniei.
2. Îndeamnă la contemplarea frumuseţilor vieţii de la ţară, la înţelegerea culturii şi a mitologiei.
3. Dominat de o viziune romantică, paseistă.
4. Tema predilectă: refugiul în natură -> pastelul.
5. Ţărănimea şi boierimea autohtonă singurele clase pozitive ameninţate de civilizaţia cosmopolită
şi coruptă a oraşului.
Reprezentanţi: Vlahuţă, Coşbuc, Emil Gârleanu, Goga, Ştefan Petică.
Caracteristici:
- solidaritatea naţională
- tradiţia şi exaltarea păturii rurale
- conceperea artei în funcţie de naţiune, de ţărănime
- confundă etnicul cu esteticul
- dragoste pt. trecut
- dragoste pt. ţărani
Revista “Sămănătorul” condusă de Iorga, Vlahuţă, Coşbuc
Reprezentanţi: Octavian Goga, Şt. O. Iosif, Hogaş, Sadoveanu, Cezar Petrescu, Agârbiceanu

--- Poporanismul ---

Orientare populară apărută la începutul secolului XX, ai cărei reprezentanţi considerau ca

ţărănimea este adevăratul fond al poporului român, depozitarul valorilor spirituale şi morale.
Poporaniştii susţin că s-ar putea crea o societate agrară care să nu fie deranjată sau atinsă de
industrializare. Ei atrag atenţia asupra drepturilor nerespectate ale ţăranilor.
Trăsături:
1. Vede mizeria în care trăiesc ţăranii, lipsa de instruire
2. Îndeamnă la revoltă, la lupta pt. drepturile ţărănimii
3. Dominat de o viziune realistă, criticistă
4. Propovăduieşte dragostea faţă de popor, datoria intelectualului faţă de ţărani şi ideea ridicării
poporului prin cultură.
Reprezentanţi: Agârbiceanu, Topârceanu, Rosetti, Sadoveanu.
„Viaţa românească” Iaşi 1906 - 1916 -- G. Ibrăileanu animator  1940 - cu intermitenţe; cea mai
importantă publicaţie de literatură şi artă după 1900.
În prima parte a apariţiei (1906 – 1916) revista manifestă o deosebită simpatie pt. literatura
inspirată din viaţa ţărănimii. De numele revistei se leagă dezvoltarea şi difuzarea orientării
poporaniste, apropiată prin spirit de cea sămănătoristă.
Poporanismul politic – este legat de activitatea lui C. Stere. Poporanismul lui C. Stere este o
variantă a narodnicismului rusesc, adaptată la realităţile româneşti.
P. este înţeles ca o mişcare umanitaristă , cu caracter iluminist, de iluminare şi organizare a
maselor muncitoare.
P. literar îşi descoperă ascendenţa în poziţiile culturale şi estetice ale paşoptiştilor.
- Revista ieşeană a adunat însemnate forţe scriitoriceşti: Caragiale, Coşbuc, Delavrancea, Slavici,
Sadoveanu, G. Galaction, Arghezi, Agîrbiceanu, Goga, Şt. O. Iosif, Eftimiu, Minulescu, Mateiu
Caragiale, N. D. Cocea, D. Anghel, Topârceanu, Hogaş, H. P. Bengescu etc.
„Viaţa românească”- articolul program este o replică dată sămănătorismului.
- afirmă interdependenţa dintre cultura naţională şi cultura universală ( spre
deosebire de S., care se manifestă violent faţă de influenţa culturii străine, deplângând dispoziţia
tradiţiilor).
- principiul „Vieţii româneşti”: nu influenţele exterioare sunt păgubitoare, ci condiţiile
în care au loc, conţinutul lor şi relaţia în care intră cu fondul cultural autohton şi
care, asimilate, devin factor de progres pt. cultura naţională asimilatoare şi
frânează progresul.
 Progresul culturii naţionale nu poate fi conceput în afara unui evantai larg de reforme
economice.
S. considera luminarea culturală un panaceu al rezolvării contradicţiilor care măcinau satul
românesc.
Poporaniştii abordau problemele dezvoltării culturii naţionale în contextul emancipării
generale econonico-social-politice a ţărănimii.
Scopul esenţial al revistei „Viaţa românească” era stimularea culturii naţionale .
Pt. poporanism sunt importante ideile din studiul lui G. Ibrăileanu, „În cultura românească”,
ele fundamentând atitudinea promovată la „Viaţa românească” faţă de rolul culturii străine în
formarea culturii române, precum şi faţă de legătura literaturii cu societatea, sub unghiul
specificului naţional.
4. Evaluarea formativă: Identificarea pe text a elementelor sămănătoriste şi poporaniste.
(activitate individuală)
5. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Identificarea şi descifrarea măştilor lirice ale poemului
Mânioasă G. Coşbuc