BASMUL CULT Povestea lui Harap-Alb, Ion Creangă

CONTEXTUL APARITIEI
- este un basm cult, publicat in rev. ,,Convorbiri literare”, in anul 1877
- autorul porneste de la modelul folcloric, stereotipic, reactualizeaza teme de circulatie universala, dar le
organizeaza conform propriei viziuni, intr-un text narativ mai complex decat al basmului popular

BILDUNGSROMÁN s.n. (Lit.) Roman care prezintă procesul de formare a unei personalități sub acțiunea
educației și a experienței dobândite prin participarea la frământările vieții sociale. [< germ. Bildungsroman].
CARACTERUL DE BILDUNGSROMAN al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii
spirituale (concretizat in trecerea probelor) si modificarea statutului social al protagonistului (devine
imparat)

CATEGORIA ESTETICA
-Lumea basmelor este cu totul aparte, fiind o lume supranaturala
-Basmele repr. categ. estetica a miraculosului, a fabulosului
-Conventia basmului este acceptarea de catre cititori si personaje a alor legi ale naturii decat cele ale lumii
reale. Ei accepta inca de la inceput (a fost odata) o explicatie supranaturala a intamplarilor incredibile, fara
corespondent in lumea reala
- Supranaturalul NU provoaca cititorului reactii de uimire, de teama sau ezitare, ci delectare.

VIZIUNEA DESPRE LUME

- G. Calinescu defineste basmul ca fiind o ,,oglindire a vietii in moduri fabuloase”
-,,realismul taranesc” al lui Creanga are o tendinta hiperbolizanta si carnavalesca a unei lumi pe dos
- Viziunea lumii pe dos, realizaa in universul fictional din basmul lui Creanga, este exprimata in monologul
lui Ochila, gigantul tovaras al eroului: ,,...deasupra capului meu vad o multime nenumarata de vazute si
nevazute, vad iarba cum creste din pamant...copacii cu varful in jos, vitele cu picioarele in sus si oamenii
umbland cu capul intre umere...”

TEMA SI MOTIVE NARATIVE

- Tema basmului este lupta dintre bine si rau, incheiata prin triumful valorilor pozitive
-Concret, protagonistul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al maturizarii, pentru dobandirea
unor valori morale si etice.
- Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, obstacolele,
demascarea raufacatorului, pedeapsa, casatoria

PERSPECTIVA NARATIVA
-Naratiunea la pers a 3-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, deoarece intervine
adesea prin comentarii sau reflectii, unele adresate interlocutorilor ipotetici (cititori, ascultatori). Naratorul
se detaseaza de diegeza (pretinde ca evenimentele s-au intamplat fara el) si se considera responsabil numai
cu discursul, cu spunerea povestii: ,,...poate or izbuti sa ieie fata imparatului Ros, poate nu ...cum le-o fi
norocul. Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati”.
-Poate fi obs in basm atitudinea naratorului si a personajelor fata de eroul naiv, parand a cunoaste dinainte
scenariul calatoriei vazute ca ritual de initiere. Calatoria este imitatia unui model, cel al tatalui, la care toti au
participat altadata.