BASMUL CULT

POVESTEA LUI HARAP-

ALB
de
ION CREANGĂ
,,sinteză a basmului
românesc”  
Nicolae Ciobanu
 „Ceea ce caracterizează basmul, ca operă de artă, este o lume
cu totul aparte [...], opusă deci cotidianului, o lume în care
voința omului nu cunoaște limite, în care nu există contrarii
care să nu poată fi rezolvate. Basmul pornește de la realitate,
dar se desprinde de ea, trecând în suprareal. [...] Este o lume
opusă realității cotidiene nu prin personaje și întâmplări (care
pot fi verosimile), ci prin atmosfera ei interioară, prin esența
ei”. (Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc)
BASMUL ESTE"O OGLINDIRE A VIEŢII IN MODURI FABULOASE" (GEORGE CĂLINESCU)

George Călinescu afirmă că basmul ,,e un gen vast, depăşind cu mult

romanul, fiind mitologie, etică, ştiinţă, observaţie morală. Caracteristica lui
este că eroii nu sunt numai oamenii, ci anume fiinţe himerice, animale. Şi
fabulele vorbesc de animale, dar acestea sunt simple măşti pentru felurite
tipuri de indivizi . Fiinţele neomeneşti din basm au psihologia şi sociologia
lor misterioasă . Ele comunică cu omul dar nu sunt oameni. Când dintr-o
naraţiune lipsesc aceşti eroi himerici, n-avem de-a face cu un basm.”
Termenul provine în limba română din limba slavă (basni- născocire,
scornire)
BASMUL ESTE"O OGLINDIRE A VIEŢII IN
MODURI FABULOASE" (GEORGE CĂLINESCU)
 Basmul creează "o lume cu totul aparte, concepută în
coordonatele unui univers fantastic, opusă deci cotidianului, o
lume in care voinţa omului nu cunoaşte limite, în care nu există
contrarii care să nu poată fi rezolvate".
 -aduce în prim plan o altă lume,niciodată delimitată spaţial şi
temporal,un univers vag conturat,feeric care reuşeşte să încânte
prin promisiunea recuperării copilăriei sau a paradisului pierdut
 ,,Povestea lui Harap Alb”...... poate fi citită şi ca un roman
iniţiatic,,,un bildungsroman”, deoarece conţine un scenariu
iniţiatic,în sens purificator şi moralizator. (basmul lui Creangă
mizează pe tema formării eroului, a maturizării lui)
 Despre ,, forţa mitică” a poveştilor lui Creangă vorbeşte în primul
rând, criticul literar Pompiliu Constantinescu,iar Vasile
LOVINESCU numeşte întâlnirea cu textul,,o întâlnire cu
enigmele”, punând în lumină echivalenţele cu miturile şi folclorul
universal.
 ,,Povestea lui Harap –Alb” este un basm cult
 publicat în revista ,,Convorbiri literare “, în 1877,cuprinzând
alături de elemente tipice acestei specii:temă,formule,
şabloane( ex. motivul probelor) numeroase elemente fantastice
şi trăsături originale.
 Specificul fantasticului de tip miraculos este dat de împletirea
fabulosului cu realul,în limitele schemei tipice
basmului,teoretizată de Vl.Propp în ,,Morfologia basmului”
 Definiţie şi trăsături-
 Basmul cult este o specie narativă amplă,cu numeroase
personaje,purtătoare ale unor valori simbolice,cu acţiune ce
implică fabulosul/supranaturalul şi supusă unor stereotipii
(acţiuni convenţionale)care înfăţişează parcurgerea drumului
maturizării de către erou.
 Conflictul dintre bine şi rău se încheie prin victoria forţelor binelui.
 Personajele îndeplinesc,prin raportare la erou,o serie de
funcţii(ajutoarele antagonistul,donatorii ca în basmul popular,dar
sunt individualizate )
 Reperele spaţiale şi temporale sunt vagi,nedeterminate
 Apar clişeele compoziţionale,numerele şi obiectele magice
 Stilul este elaborat,naraţiunea se împleteşte cu dialogul şi descrierea.
PERSPECTIVA NARATIVĂ
 -Naraţiunea este realizată la persoana a III a, de un
narator omniscient,dar nu şi obiectiv,deoarece
acesta intervine prin reflecţii şi comentarii
 O particularitate a basmului cult este îmbinarea
naraţiunii cu descrierea şi dialogul,spre deosebire de
basmul popular,în care predomină naraţiunea
 Se poate vorbi de realizarea scenică a secvenţelor
narative, dramatizarea naraţiunii prin dialog,ritmul
alert al naraţiunii
 Tema textului este specifică basmului:lupta
 dintre bine şi rău,deznodământul surprinzând
 victoria binelui,la care se adaugă problematica maturizării eroului-bildungsroman
 Motive narative specifice: superioritatea mezinului, călătoria,supunerea prin
vicleşug ,probele, demascarea răufăcătorului, pedeapsa, căsătoria
 CONSTRUCŢIA DISCURSULUI NARATIV
 -acţiunea se desfăşoară linear
 -succesiunea episoadelor este redată prin înlănţuire
 Discursul epic are un tipar narativ alcătuit din 4 secvenţe
 1.starea de echilibru
 2.tulburarea echilibrului
 3. acţiunea de recuperare a echilibrului
 4.restabilirea echilibrului
 Timpul şi spaţiul au un caracter vag,nedeterminat
 Întâmplările sunt plasate într-un illo tempore(odată,într-o ţară)
CONFLICTUL
 exterior-între fiul cel mic al craiului şi Spân
 interior- constă în lupta între diversele ipostaze ale
protagonistului:neinitiat, la început,novice ,pe
parcurs şi de iniţiat,la sfârşit.
 FORMULE TIPICE/CLIŞEE COMPOZIŢIONALE
 -iniţială,,Amu cică era odată” şi cea
 finală,,Şi a ţinut veselia ani întregi,şi acum mai ţine
încă.....marchează intrarea şi ieşirea din fabulos
 mediane,,şi merg ei o zi,şi merg ei două,şi merg
patruzeci şi nouă”.
SUBIECTUL
 EXPOZIŢIUNEA -repere temporale şi spaţiale vagi,nedefinite
 -timp fabulos
 - spaţiu(distanţa mare dintre împărăţii)
 personaje-Craiul şi cei trei fii
 Hotărârea tatălui de a-i supune la o probă a curajului,pentru a
vedea care este vrednic să-i urmeze la tron,fratelui său,Împăratul
Verde.
 Mezinul depăşeşte proba cu ajutorul Sf.Duminici şi pleacă de
acasă ,primind sfatul părintesc de a se feri în drumul lui de,,
omul spân” şi de,, omul roş”.
 INTRIGA-constă în încălcarea ,din naivitate,a acestei poveţe,
având drept consecinţă schimbarea statutului şi a identităţii
eroului.El devine sluga Spânului,primind numele de Harap-Alb.
DESFĂŞURAREA ACŢIUNII
 Cuprinde încercările la care este supus crăişorul( ritualuri de iniţiere)
-aducerea sălăţilor din Grădina Ursului
 -,, pielea cerbului cu cap cu tot,aşa bătute cu pietre scumpe”
 -fata împăratului Roş
 Parcurgerea unui alt drum-către Împăratul Roş
 -apariţia ajutoarelor-cei cinci tovarăşi
 Ocrotirea nunţii de furnici
 Ajutorul dat albinelor
 alte probe – proba focului în casa de aramă înroşită în foc
 Separarea macului de nisip
 Proba ospăţului
 Identificarea fetei
 Proba impusă de fata Împăratului Roş:calul lui Harap-Alb şi turturica ei să
aducă trei smicele de măr dulce,apă vie şi apă moartă-calul se întoarce
primul şi fata porneşte cu ei la drum spre palatulImpăratuluiVerde.
PUNCT CULMINANT
 Demascarea Spânului de către fată, descoperirea identităţii lui
Harap –Alb şi lupta dintre cei doi, moartea protagonistului şi
totodată reînvierea lui ,graţie puterilor magice ale fetei
 DEZNODĂMÂNT-triumful valorilor pozitive
 Recuperarea identităţii de către Harap-Alb
 Căsătoria eroului, care va moşteni împărăţia unchiului său