Romanian Journal of Urology

editor In Chief: Acad. Prof. Dr. Ioanel Sinescu Editor Emeritus: Prof. Dr. Doc. Eugeniu Proca

National Editorial Board:

Prof. Dr. Petrișor Geavlete, București Conf. Gabriel Glück, București

Dr. Costică Novac, Iași Conf. Dr. Valentin Ambert, București
Dr. Radu Constantiniu, București Prof. Dr. Gheorghe Bumbu, Oradea
Prof. Dr. Radu Boja, Târgu Mureș Prof. Dr. Viorel Tode, Constanța
Prof. Dr. Ioan Coman, Cluj-Napoca Prof. Dr. Ioan Ioiart, Arad

International Editorial Board:

Prof. Dr. John Denstedt (Ontario, Canada) Prof. Dr. Mircea Golimbu (New York, SUA)
Prof. Dr. Imre Romics (Budapesta, Ungaria) Prof. Dr. Michael Marberger (Viena, Austria)
Prof. Dr. Rien Nijman (Groningen, Olanda) Prof. Dr. Dirk De Ridder (Leuven, Belgia)
Prof. Dr. Hendrik Van Poppel (Leuven, Belgia) Prof. Dr. Theo M. de Reijke (Amsterdam, Olanda)
Prof. Dr. Andrzej Borowska (Varșovia, Polonia) Prof. Dr. Marek Sosnowski (Lodz, Polonia),
Prof. Dr. Peter Hammerer (Braunschweig, Germania) Prof. Dr. Per-Anders Abrahamsson (Malmö, Suedia)
Dr. Călin Ciofu (Paris, Franța)

Executive Editor:
Dr. Constantin Gîngu, București

Associate Editors:
Dr. Cristian Surcel, București Dr. Cătălin Baston, București
Dr. Robert Stoica, București Dr. Alexandru Dick, București

Editorial Office:
Fundeni Clinical Institute, Center of Uronephrology and Renal Transplantation
258 Șos. Fundeni, district 2, 022328 Bucharest, Romania
Tel./Fax: 004021-300 7570; E-mail: revista.urologie@gmail.com
Program științific Scientific
programme
Topici de congres Congress topics

Sesiuni postere moderate Moderated poster sessions

1. Cancer de prostată 1 Prostate cancer 1

2. Cancer de prostată 2 Prostate cancer 2
3. Oncologie Oncology
4. Litiază 1 Lithiasis 1
5. Litiază 2 Lithiasis 2
6. Urologie funcțională și incontinență Functional urology and incontinence
7. Varia Varia
8. Laparoscopie Laparoscopy

Sesiuni Video Video Sessions

1. Laparoscopie Laparoscopy
2. Robotică Robotics
3. Varia 1 Varia 1
4. Varia 2 Varia 2

Sesiuni postere nemoderate Unmoderated Poster Sessions

PM.1.1. Sunt acţiunile de screening
a PSA eficiente?
R. Minciu, L.B. Dragoş, A. A. Cumpănaş,
G. Pupca, O.C. Ferician, M. Botoca
Clinica Urologică Timişoara, România
Obiectiv: Screeningul PSA reprezinta un instrument
util pentru determinarea cancerului de prostata in sta-
dii precoce. Am dorit sa evaluam eficienta actiunilor de
screening desfasurate de Clinica Urologica Timisoara.
Material si metoda: S-au efectuat 3 actiuni de screen-
ing pentru depistarea pacientilor cu valori crescute ale
PSA, din septembrie 2014 pana in septembrie 2015. In
total s-au oferit 900 cupoane pentru efectuarea gratu-
ita a PSA total. Ulterior pacientii s-au inscris telefonic
pentru consult, iar cei cu valori ale PSA peste 4 ng/ml
au fost planificati pentru punctie biopsie prostatica
transrectala echoghidata.
Rezultate: S-a efectuat analiza PSA la 505 pacienti. Din-
tre acestia numai 394 s-au prezentat la consult ulteri-
or. Valori ale PSA peste 4 ng/ml au fost prezente la 50
pacienti (12,7%), acestia fiind planificati pentru punctie
biopsie prostatica transrectala echoghidata. Numai 16
pacienti (32%) s-au prezentat. S-a confirmat prezen-
ta adenocarcinomului prostatic la 11 pacienti (68,7%
dintre biopsii; 2,8% din totalul pacientilor consultati).
Desi numarul pacientilor cu PSA crescut s-a dublat in-
tre prima (10 pacienti) si a treia (24 pacienti) actiune de
screening, numarul celor care au acceptat punctia pro-
statica a ramas acelasi (6 pacienti-60%-prima actiune; 7
pacienti-29,2%-a treia actiune).
Concluzii: Screeningul PSA poate fi o metoda utila
pentru depistarea cancerului prostatic, cu conditia ca
pacientul sa coopereze pentru stabilirea diagnosticului
de certitudine prin punctie biopsie prostatica. Refuzul
de a efectua punctia (68% din totalul pacientilor cu PSA
crescut) scade sansa unui tratament radical.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Is the PSA screening
Cancer de prostată – 1
efficient?
R. Minciu, L.B. Dragoş, A. A. Cumpănaş,
G. Pupca, O.C. Ferician, M. Botoca
Department of Urology, Timişoara, Romania
Objective: PSA screening is a useful tool in early stage
prostate cancer detection. The aim of our study was to
evaluate the efficiency of the PSA screenings conduct-
ed by the Timisoara Urological Clinic.
Material and method: Three PSA screenings were
performed between September 2014 and September
2015, with a total of 900 free vouchers distributed. Af-
ter receiving the vouchers patients enrolled themselves
by phone for the consultation. Patients with PSA values
over 4 ng/ml were selected for TRUS prostate biopsy.
Results: From 505 patients that underwent PSA anal-
ysis, only 394 presented at consult. PSA values over 4
ng/ml were found in 50 patients (12.7%) and they were
programmed for TRUS prostate biopsy. Only 16 pa-
tients (32%) presented for the biopsy. Prostate cancer
was confirmed in 11 patients (68.7% from the biopsies;
2.8% from consulted patients). Although PSA elevated
patients number doubled between the first (10 pa-
tients) and the third (24 patients) screening, the num-
ber of patients that accepted the biopsy remained the
same (6 patients - 60% - the first screening; 7 patients
- 29.2% - the third screening).
Conclusion: PSA screening can be a useful method
for the prostate cancer detection if the patient accepts
the prostate biopsy. If not (68% from PSA elevated pa-
tients), the chance for a radical therapy decreases.
3
 PM.1.2. Asocierea dintre Diclofenac
Cancer de prostată – 1
şi anestezia periprostatică creşte
confortul în puncţia biopsie pros-
tatică transrectală echoghidată
M.A. Manu1,2, C. Dudu2, B. Pârliţeanu2,
V. Hurduc2, Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2
1
Universitatea de Medicină şi Farmacie
”Carol Davila”, Bucureşti, România
2
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti,
România
Introducere şi Obiective: Cancerul de prostată este o pro-
blemă de sănătate publică în întreagă lume. Durerea este
unul dintre cele mai frecvente acuze ale puncției biopsie
prostatică(PBP) transrectal echoghidată (TRUS). Aceasta apa-
re atât în momentul introduceri sondei transrectale cât și în
timpul punctiilor prostatei. Acest studiu prospectiv a evaluat
beneficiile aduse de asociarea diclofenacului, sub formă de
supozitoare și a anesteziei peri-prostatice în puncția biopsie
prostatică transrectal echoghidată.
Materiale şi Metode: Studiul prospectiv a inclus 68 de pa-
cienți ce au efectuat puncție biopsie prostatică în perioada
septembrie 2014 și aprilie 2016. Au fost repartizați aleatoriu
și în mod egal în două grupuri. În primul grup au fost incluși
pacienții care au beneficiat de anestezie peri-prostatică și au
primit două supozitoare cu diclofenac de 100 mg, unul cu o
zi înaintea puncției și unul cu o ora înainte de procedură. În
al doilea grup au fost incluși pacienți care au beneficiat doar
de anestezie peri-prostatică. Toate procedurile au fost efec-
tuate după o pregătire corespunzătoare (antibioterapie pro-
filactică, evacuarea conținutului intestinal, gel cu lidocaină)
iar protocolul bioptic a conținut 12 puncții prostatice. Inten-
sitatea durerii a fost evaluată prin scala vizuală analogă (VAS)
la momentul introducerii sondei transrectale, la finalul proce-
durii și la 2 ore după.
Rezultate: Valorile medii ale PSA au fost de 11,19 ng/ml (4,5-
110 ng/ml). Rezultatele înregistrate au arătat că intensitatea
durerii la momentul introducerii sondei transrectale, la finalul
procedurii și la 2 ore post-procedural a avut valori mai mari în
al doilea grup de studiu. Nu au fost înregistrate diferențe între
cele două grupuri în ceea ce privește complicațiile imediate și
pe termen lung.
Concluzii: Administrarea a doua supozitoare cu Diclofenac
de 100 mg, unul cu o zi înaintea procedurii și unul cu o ora
înaitea puncției biopsie prostatică transrectal echoghidată
scade intesitatea durerii atât în timpul procedurii cât și post-
procedural. Statisticile actuale arată că vârstă pacienților cu
indicație de puncție prostatică este în continuă scădere iar
numărul total de pacienți ce beneficiază de această proce-
dură este în continuă creștere, fapt ce impune o analgezie cât
mai bună pentru această procedură dureroasă.
4 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Adding diclofenac to peri-prostatic
anesthesia can improve
trans-rectal ultrasound guided
biopsies of the prostate
M.A. Manu1,2, C. Dudu2, B. Pârliţeanu2,
V. Hurduc2, Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2
1
”Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
2
Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
Introduction and Objectives: Prostate cancer has become
nowadays the second most common cancer in men in world-
wide, due to modern screening techniques. Pain is one of
the common side effects of trans-rectal ultrasound (TRUS)
guided prostate biopsy. Usually patients experience pain at
the insertion of ultrasound probe into the rectum and during
biopsy due to needle punctures. This prospective study want-
ed to establish the benefits of the association of preoperative
administration of diclofenac and peri-prostatic anesthesia on
pain experienced by men during TRUS and prostate biopsy.
Materials and Methods: A prospective study was performed
in 68 men requiring prostate biopsy, during September 2014
and April 2016. They were equally but random assigned to
two groups. In the first group were patients that received
peri-prostatic anesthesia and two dose of 100 mg diclofenac,
one the day before the biopsy and one with an hour before
the procedure. The second group contained men who re-
ceived only peri-prostatic anesthesia. All the procedures were
done with proper preparation (antibiotics, bowel emptying
and Lidocaine gel). We chose for this study the 12 -core pros-
tate biopsy procedure for elevated Prostate-specific Antigen
levels. The pain was rated using visual analog scale and it was
measured at the time of insertion of ultrasound probe, after
taking all the biopsy cores and 2 hours thereafter.
Results: Mean PSA levels were 11.19 ng/ml (range 4.5-110
ng/ml). The results showed that pain scores at the time of
TRUS probe insertion, immediately after taking biopsy cores,
and 2 hours after biopsy were significant higher in the second
group. There were no differences between the two groups re-
garding early or late complications.
Conclusion: In conclusion, the simple and effective adminis-
tration of two dose of 100 mg diclofenac, one the day before
the biopsy and one with an hour before TRUS and prostate
biopsy improves patient’s compliance and satisfaction after
the procedure. Statistics show that younger age patients un-
dergo prostate biopsy and it is important to provide them the
best analgesia for this painful procedure.
PM.1.3. Rezultatele puncţiei bioptice Results of transrectal ultrasound

regionale transrectale ecoghidate în
diagnosticul cancerului de prostată
G. Gluck1,3, Manuela Chiriță1, B. Spiridonescu1,
V. Herlea2, Monica Hortopan2, I. Sinescu1,3
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
3
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Scop: Lucrarea de fata isi propune sa evalueze posibilitatea
de identificare a cancerului de prostata semnificativ clinic
prin folosirea unui sablon de biopsiere prostatica adecvata
caracteristicilor clinice ale pacientului.
Cancer de prostată – 1
guided regional prostatic biopsies
in diagnosing prostate cancer
G. Gluck1,3, Manuela Chiriță1, B. Spiridonescu1,
V. Herlea2, Monica Hortopan2, I. Sinescu1,3
1
Center for Uronephrology and Renal Transplanta-
tion, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania
2
Pathology Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Purpose: The aim of this study is to evaluate the possibility
of detecting prostate cancer clinically significant by using a
protocol of prostatic biopsy according to the clinical features
of the patient.

Material si metoda: Studiul a inclus un numar de 13 pacienti Material and Methods: The study included 13 patients aged
cu varsta curpinsa intre 60-74 ani, fara semne clinico-para- between 60-74 years, with no signs of prostatic inflammation
clinice de patologie prostatica infectioasa, cu valori ale PSA- due to an infectious process, with elevated PSA of 4.02-54 ng/
ului cuprins intre 4,02 - 54 ng/ml. Fiecare pacient a beneficiat ml. Each patient undergone prostatic biopsy adapted to age,
de PBP adaptata in functie de volumul prostatic total (VPT), prostatic volume (PV) and digital rectal exam (DRE). Ten to six-
varsta si examenul rectal digital (ERD), din zonele cu cea mai teen cores per patient were taken from areas with the highest
mare incidenta a PCa, efectuandu-se intre 10 si 16 punctii/ known incidence for prostatic cancer, as follows: positive DRE
pacient, dupa cum urmeaza: ERD pozitiv = 10PBP; ERD nega- – 10 PBP; negative DRE: PV>60cmc – 14 PBP, PV<60cmc and
tiv: VPT>60 cmc = 14 PBP; VPT<60 cmc si <65 ani = 16 PBP; <65 years – 16 PBP, PV<60cmc and >65years – 14 PBP.
VPT<60 cmc si >65 ani = 14 PBP.
Results: The pathological exam found 10 cases of clinically
Rezultate: Rezultatele PBP individualizate au identificat un significant (Gleason > 7) prostatic cancer (77%) after individu-
numar de 10 cazuri de cancer prostatic (77%) semnificativ alized prostate biopsies were taken at a PSA of 5.24-54 ng/ml.
clinic (Gleason > 7), la valori ale PSA-ului cuprins intre 5,24 Benign prostatic biopsies (23%) were reported having a PSA
– 54 ng/ml. Punctiile biopsie prostatica negative pentru pro- value between 5.53-19.7 ng/ml.
cese neoplazice (23%) au prezentat valori ale PSA-ului cu-
prinse intre 5,53 – 19,7 ng/ml. Patient PSA (ng/ml) Biopsy Report
BM 5.24 MALIGNANT
Pacient PSA (ng/ml) Rezultat HP MI 18.65 MALIGNANT
BM 5.24 MALIGN AP 7.44 MALIGNANT
MI 18.65 MALIGN DI 4.02 MALIGNANT
AP 7.44 MALIGN FL 54 MALIGNANT
DI 4.02 MALIGN GV 9.31 MALIGNANT
FL 54 MALIGN LO 11.56 MALIGNANT
GV 9.31 MALIGN NS 35 MALIGNANT
LO 11.56 MALIGN RP 8.45 MALIGNANT
NS 35 MALIGN VS 5.39 MALIGNANT
RP 8.45 MALIGN TS 15.39 BENIGN
VS 5.39 MALIGN CG 5.53 BENIGN
TS 15.39 BENIGN SF 19.7 BENIGN
CG 5.53 BENIGN
SF 19.7 BENIGN Conclusions: When individualized prostate biopsies are per-
formed a higher rate of cancer detection can be achieved,
Concluzii: Efectuarea unei punctii biopsie prostatica indivi- reducing the need for re-biopsy and saturation biopsy. As a
dualizata are ca finalitate reducerea semnificativa a numaru- consequence a maximum use of resources at a low costs is
lui de punctii biopsie prostatica cu prelevare insuficienta de undertaken, also taking into consideration the patient’s qual-
fragmente, determinand o scaderea a indicatiei de rebiop- ity of life.
siere si astfel a biopsiei de saturatie. In acest fel se efectueaza
o utilizare maxima a resurselor la costuri minime avand in ve-
dere de asemenea si calitatea vietii pacientului.

nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology 5

 PM.1.4. Rezultatele ale rolului ela-
Cancer de prostată – 1
stografiei transrectale în detectarea
leziunilor neoplazice ale prostatei
Marinela Gluck1, G. Gluck1,3, Manuela Chiriță1,
B. Spiridonescu1, V. Herlea2,
Monica Hortopan2, I. Sinescu1,3
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
3
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol
Davila”, Bucureşti, România
Introducere: Leziunile hipoecogene ale prostatei sunt
specifice cancerului de prostată. Elastografia prostatica
transrectala are rolul de a detecta si stabili caracterul soft
sau hard al acestor leziuni. Scopul acesteia este de a re-
duce numărului de puncții biopsii prostatice negative.
Pacienţi şi metodă: Lotul de studiu a cuprins un numǎr
de 35 pacienţi ce au avut cresteri ale valorii PSA total
între 5.32-35 ng/ml, cu sau fara leziuni clinice prezente
la momentul evaluarii (nodul prostatic) sau punctie bi-
opsie prostatica negativa in antecedente.
Toti pacientii au beneficiat de elastografie transrectala
dar doar 25 dintre ei au avut leziuni suspecte ce pre-
zentau semnal elastografic hard. Protocului de punctie
prostatica aplicat a fost de biopsie tintita + biopsie re-
gionala (Scattoni).
Rezultate: Au fost decelate leziuni maligne in cazul a 15
pacienti (Gleason 6 – 6 pacienti, Gleason 7 – 4 pacienti,
Gleason 8 – 3 pacienti, Gleason 9 – 2 pacienti), leziuni
suspecte (HG-PIN si ASAP) in cazul a 5 pacienti, leziuni
benigne (focare de inflamatie, hiperplazie benigna) in
cazul a 5 pacienti. Leziunile descrise elastografic, ma-
ligne sau atipice (ASAP sau HG-PIN), au coincis in cazul
a 15 respectiv 5 pacienti (60 si 20%).
Concluzii: Elastografia s-a dovedit a fi superioara eco-
grafiei transrectale in diagnosticarea zonelor suspecte
si diferentierea leziunilor hipoecogene cu caracter in-
flamator sau chistic. De asemenea, este o metoda de
investigatie minim invaziva, repetabila si relativ ieftina.
6 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Results of transrectal elastography
in detecting prostate
neoplastic lesions
Marinela Gluck1, G. Gluck1,3, Manuela Chiriță1,
B. Spiridonescu1, V. Herlea2,
Monica Hortopan2, I. Sinescu1,3
1
Center for Uronephrology and Renal Transplanta-
tion, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania
2
Pathology Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction: Hypoechogenyc lesions of the prostate
are specific for prostate cancer. Transrectal prostate
elastography is designed to detect and determine the
nature of these soft or hard lesions. Its purpose is to re-
duce the number of negative prostate biopsies.
Material and Methods: We identified 35 patients that
had increased PSA level with a value between 5.32-35
ng/ml. All patients had received transrectal elastogra-
phy but only 25 of them had suspicious lesions pre-
senting hard elastography signal. Prostate puncture
protocol applied was targeted biopsy + regional biop-
sy (Scattoni).
Results: Malignant lesions were detected in 15 patients
(Gleason 6 - 6 patients, Gleason 7 - 4 patients, Gleason
8 – 3 patients, Gleason 9-2 patient) suspicious lesions
(HG- PIN and ASAP) in 5 patients, benign lesions (foci of
inflammation, benign hyperplasia) in case of 5 patients.
Lesions described by elastography coincided with ma-
lignant or atypical results in case of 15, respectively 5
patients (60% and 20%).
Conclusions: Elastography was found to be superior
to transrectal ultrasonography in diagnosis and differ-
entiation of hypoechogenyc lesions (inflammatory or
cystic lesions). It is also a method of minimally invasive
investigation, repeatable and relatively cheap.
PM.1.5. Rezultate preliminare
ale fuziunii cognitive mRMN
şi ecografia transrectală în
diagnosticul cancerului de prostată
G. Gluck1,4, Ioana Lupescu2, B. Spiridonescu1,
Manuela Chiriță1, V. Herlea3, Monica
Hortopan3, stud. A. Grecu4, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Departamentul de Radiologie, Imagistică
Medicală şi Radiologie Intervenţională, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol
Davila”, Bucureşti, România
Introducere: Imaginea de fuziune este procesul de combinare
a informaţiilor relevante din două sau mai multe fotografii într-o
singură imagine care deţine mai multe informaţii decât oricare
dintre imaginile separate. Scopul fuziunii cognitive este localiza-
rea zonelor suspecte decelate în urma evaluării mRMN permiţând
astfel efectuarea PBP ecoghidată transrectal în zonele de elecţie
urmată de prelevarea uzuală a celor 12 puncţii randomizate sau
utilizând protocolul Scattoni.
Material şi metodă: Imaginea de fuziune poate fi utilizată prin-
tr-un soft ce suprapune imaginile în timp real de pe ecografia
transrectală pe cele înregistrate la mRMN sau cu suprapunere
cognitivă. Am utilizat procedeul de suprapunere cognitivă cu ur-
mătoarele indicaţii: pacienţi cu una sau mai multe PBP negative şi
PSA între 4 şi 35 ng/ml, PSA în creştere sau PSA liber sub 10%. Din
cei 29 de pacienţi care au efectuat RMN multiparametric, 24 de
pacienţi au beneficiat de PBP prin fuzionare cognitivă între rezu-
ltatul RMN, ecografia transrectală şi PBP. 5 pacienti au fost exclusi
deorece nu prezentau leziuni RMN suspecte.
Rezultate: Rezultatul histopatologic a indicat prezenţa unei his-
tologii maligne prostatice în cazul a 13 pacienţi, iar în cazul a 5
pacienti s-a depistat ASAP sau HG-PIN. 6 pacienti au avut rezultat
histopatologic benign. Concordanta dintre descrierea RMN a lezi-
unii prostatice si rezultatul histopatologic malign a fost în cazul a
13 pacienţi (54%) şi cu indicatie de rebiopsiere (ASAP sau HG-PIN)
a fost in cazul a 5 pacienti (20,8%).
Concluzii: Cancerul de prostată poate fi detectat pe mRMN. Fu-
zionarea cu ecografia transrectală permite urologului să treacă
de la etapa biopsierii randomizate (oarbe) la biopsia ţintită a
zonelor suspecte.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Preliminary results in cognitive fusion
Cancer de prostată – 1
of RMN and transrectal ultrasound
for diagnosis of prostate cancer
G. Gluck1,4, Ioana Lupescu2, B. Spiridonescu1,
Manuela Chiriță1, V. Herlea3, Monica
Hortopan3, stud. A. Grecu4, I. Sinescu1,4
1
Center for Uronephrology and Renal Transplanta-
tion, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania
2
Department of Radiology, Medical Imagistic and
Interventional Radiology, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
Pathology Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
4
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction: Image fusion is the process of combining rele-
vant information from two or more images in one image that
is more informative than any of its derivates. Cognitive fusion
enables targeted biopsies either by using 12 randomized bi-
opsies or Scattoni technique after the mMRI has localized the
suspected lesions.
Material and method: The process can be obtained by using
either a soft which overlaps MRI images on transrectal ultra-
sound images in real time or by cognitive fusion. We used
cognitive fusion in patients with one or more negative pros-
tate biopsies and a PSA of 4-35 ng/ml, rising PSA or free PSA
< 10%. From the total of 29 patients investigated using mMRI,
24 patients undergone cognitive fusion ultrasound guided
prostate biopsy. 5 patients were excluded since there were
no MRI suspicious lesions.
Results: Cancer positive biopsies were reported in 13 pa-
tients and ASAP/HGPIN histology in 5 other patients when
cognitive fusion biopsy was performed. 6 patients had his-
tologically benign result. The concordance between the MRI
description and histopathological result of malignancy was
in case of 13 patients (54%) and rebiopsy indication (HG- PIN
or ASAP) was in the case of 5 patients (20.8%).
Conclusions: Prostate cancer can be detected by MRI. Cogni-
tive fusion allows the urologist to perform more than a ran-
domized biopsy; it allows an aimed biopsy of the prostatic
tumor lesions.
7
 PM.1.6. Rezultatele puncţiei biop-
Cancer de prostată – 1
sie prostatice ghidată prin fuziune
mRMN - ecografia transrectală
folosind programul BIOJET în
diagnosticul cancerului de prostată
G. Gluck1,3, M. Rădulescu2, Ioana Lupescu3,
V. Herlea4, Monica Hortopan4, B. Spiridonescu1,
Manuela Chiriță1, stud. A. Grecu5, I. Sinescu1,5
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Hospital de St. Avold, France
3
Departamentul de Radiologie, Imagistică
Medicală şi Radiologie Intervenţională, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
5
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol
Davila”, Bucureşti, România
Scop: Prezentarea rezultatelor puncţiei biopsie prostatică
efectuată sub ghidaj fuzionat multiparametric RMN(mRMN) şi
ecografie transrectală, folosind programul BIOJET pe un lot de
10 pacienţi.
Material şi metoda: Lotul de studiu a cuprins un număr de
10 pacienţi cu vârsta cuprinsă între 49-77 ani şi valori crescute
ale PSA-ului situate între 7.91-32ng/ml. Dintre cei 10 pacienţi,
6 au beneficiat în antecedente de puncţie biopsie prostatică
ecoghidată, cu rezultat histopatologic negativ pentru leziuni
neoplazice. Toţi pacienţii au efectuat mRMN prostatic sub eval-
uarea aceluiaşi medic radiolog, decelând leziuni clasificate PI-
RADS 3-5 (PIRADS 3 – 2 cazuri, PIRADS 4 – 6 cazuri, PIRADS 5 – 2
cazuri). Ulterior investigaţiei imagistice, toţi pacienţii au bene-
ficiat prin abord perineal sub rahianestezie, de puncţie biopsie
prostatică sub ghidaj fuzionat mRMN/ecografie transrectală
prin intermediul programului BIOJET.
Rezultate: Histopatologic au fost decelate 5 cazuri de adeno-
carcinom prostatic (Gleason 6 – 3 cazuri, Gleason 7 – 2 cazuri)
şi un 1 caz cu leziuni suspecte ATYP/HGPIN. Din cei 6 pacienţi
cu biopsii prostatice negative în antecedente, 2 pacienţi au
fost diagnosticaţi cu adenocarcinom prostatic, iar un pacient
ramânând sub supraveghere pentru leziuni preneoplazice
ATYP/HGPIN.
Concluzii: RMN-ul multiparametric permite evaluarea ca-
zurilor cu leziuni prostatice suspecte, compensând limitarile
ecografiei transrectale. Atunci cand cele două investigaţii sunt
asociate, rata detectării cancerelor de prostata este semnifi-
cativ imbunataţită. În urma procesului de fuzionare mRMN/
ecografie transrectală este posibilă localizarea şi biopsierea
ţintită a leziunilor prostatice suspecte, în cazul lotului nostru
de pacienţi oferind o rată de detecţie de 50% a cancerului de
prostată.
8 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Results of multiparametric
MRI-ultrasound fusion BIOJET
guided prostatic biopsies in
detecting prostate cancer
G. Gluck1,3, M. Rădulescu2, Ioana Lupescu3,
V. Herlea4, Monica Hortopan4, B. Spiridonescu1,
Manuela Chiriță1, stud. A. Grecu5, I. Sinescu1,5
1
Center for Uronephrology and Renal Transplanta-
tion, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania
2
Hospital de St. Avold, France
3
Department of Radiology, Medical Imagistic and
Interventional Radiology, Fundeni Clinical
Institute, Bucharest, Romania
4
Pathology Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
5
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Purpose: To present the results of multiparanetric MRI-ultra-
sound fusion guided biopsies using the BIOJET soft in a co-
hort of 10 patients.
Material and method: Ten patients aged 49-77years were
included in the study, with a PSA value of 7.91-32ng/ml. From
the total of 10 patients, 6 had undergone prostatic biopsies in
the past, with benign findings. All patients were investigated
by the same radiologist using multiparametric MRI for pros-
tate, identifying lesions described as PIRADS 3-5 (PIRADS 3 –
2 cases, PIRADS 4 – 6 cases, PIRADS 5 – 2 cases). Following this
procedure, all patients benefited of MRI-ultrasound fusion
guided perineal prostatic biopsies under spinal anesthesia.
Results: The pathological exam reported 5 cases of prostatic
adenocarcinoma (Gleason 6 – 3 cases, Gleason 7 – 2 cases)
and 1 case of suspicious lesions ATYP/HGPIN. From the total
of 6 patients with a history of negative prostatic biopsy, 2
were diagnosed with prostatic cancer and 1 patient remained
under surveillance for preneoplastic ATYP/HGPIN lesions.
Conclusions: Multiparametric MRI is able to evaluate suspi-
cious prostatic lesions, overcoming the lacks of transrectal
ultrasound. When the two procedures are combined, can-
cer detection rate is significantly improved. MRI-ultrasound
fusion offers a good visualization of the tumor, enabling as
a consequence the targeted prostatic biopsy, with a cancer
detection rate of 50% as presented in our study.
PM.1.7. Studiu comparativ al
rezultatelor PBP prin ghidare
elastografică / RMN multiparametric
Marinela Gluck1, G. Gluck1,4, Ioana Lupescu2,
Manuela Chiriță1, B. Spiridonescu1, V. Herlea3,
Monica Hortopan3, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Departamentul de Radiologie, Imagistică Medi-
cală şi Radiologie Intervenţională, Institutul Clinic
Fundeni, Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol
Davila”, Bucureşti, România
Introducere: Tehnicile de imagistica folosite in detec-
tarea leziunilor prostatice suspecte s-au perfectionat,
permitand o biopsiere tintita, ce s-a dovedit de-a lungul
timpul a fi superioara punctiei randomizate. Astfel, IRM
multiparametric, prin folosirea protocoalelor de tipul
T2WI, DCE, DWI are rolul de a aduce informatii privind
localizarea, caracterul, volumul, stadializarea si gradul
de suspiciune al leziunii neoplazice (scor PI-RADS 1-5).
Elastografia transrectala a prostatei are rolui de a ma-
sura gradul de elasticitate al tesuturilor si de a depista
leziunile suspecte (semnal elastografic hard) in special
cu localizare prostatica centrala. Studiul de fata are rolul
de a arata superioritatea asocierii elastografiei si a IRM
multiparametric in depistarea cancerului de prostata,
reducand astfel numărului de puncţii biopsii prostatice
(PBP) negative.
Pacienţi şi metodă: Am aplicat un algoritm de indicaţie
a PBP pe un numǎr de 19 pacienţi cu suspiciune bio-
chimica de neoplasm prostatic (PSA seric cuprins intre 4
si 35.64 ng/ml) si cu rezultate histopatologice anterioare
negative pentru malignitate sau cu atipii celulare ASAP/
HG-PIN. Algoritmul aplicat (anamneza, tuşeul rectal, PSA
şi creatinină plasmatică, examen de urină, ecografie uro-
logică) în cazul pacieţilor ce se încadreazǎ în parametrii
menţionaţi anterior a pus indicaţia de investigare im-
agistica - elastografie prostatica si IRM multiparametric
pentru depistarea leziunilor suspecte ale prostatei, an-
terior punctiei biopsice. Punctia a fost realizata folosind
protocolul Scattoni.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Comparativ study of prostate biopsy
Cancer de prostată – 1
outcome through elastographic
guidence versus multiparametric MRI
Marinela Gluck1, G. Gluck1,4, Ioana Lupescu2,
Manuela Chiriță1, B. Spiridonescu1, V. Herlea3,
Monica Hortopan3, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Departamentul de Radiologie, Imagistică
Medicală şi Radiologie Intervenţională, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică, Institutul
Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introduction: The imagining techniques used in the
detection of suspected prostatic lesions have im-
proved; they now allow targeted biopsy, which has
been proven over the years to be superior to the ran-
domized technique. Therefore, multiparametric MRI(m-
MRI), throughout the use of T2WI, DCE, DWI protocols,
has the role of gathering information about the nature,
location, volume, stage and grade of suspicion of neo-
plasia lesions (PI-RADS score 1-5). The transrectal elas-
tography of the prostate has its purpose to determine
the grade of elasticity of the tissue and to detect any
abnormal lesions (elastographyc hard signal). The cur-
rent study has its prime goal to proof the superiority
of associating elastography and multiparametric IRM
in the screening of prostate cancer thus reducing the
number of negative prostatic biopsies (NPB).
Material and Methods: We applied the algorithm
for prostate puncture indications to a number of 19
patients with biochemical suspicion of prostatic neo-
plasm (PSA level in the serum was between 4 and 35.64
ng/ml) and history of negative results for malignancy
or ASAP/HG-PIN. The algorithm applied (patient his-
tory, DRE, PSA levels, plasmatic creatine levels, urine
exam and urological echography) in the case of the
patients who fit the required parameters (above men-
tioned) and had imagistic indication. Prostate biposy
protocol applied was targeted biopsy + regional biopsy
(Scattoni).
9
Cancer de prostată – 1
Rezultate: Studiul realizat a fost efectuat pe un lot de 19
pacienti ce s-au incadrat in criteriile anterior mentionate
si au prezentat leziuni suspecte IRM multiparametric si
elastografic. Din totalul de 19 pacienti punctionati, leziu-
nile maligne au fost diagnosticate histopatologic in ca-
zul a 12 pacienti (Gleason 6 – 5 pacienti, 7 – 3 pacienti, 8
– 2 pacienti, 9 – 2 pacienti) iar leziuni suspecte (ATYP sau
HG-PIN) au fost regasite in cazul a 3 pacienti. In cazul a 4
pacienti rezultatul a fost benign. Descrierea elastografica
a leziunii a coincis cu rezultatul histopatologic in cazul a
11 pacienti, similar cu descrierea IRM.
Concluzii: Putem afirma ca rata de detectie a leziunilor
neoplazice sau suspecte cu indicatie de rebiopsiere, fo-
losind tehnicile imagistice descrise anterior si protocolul
de punctionare Scattori este de 78.9 % in lotul nostru
de pacienti. Putem astfel emite ipoteza ca evaluarea
elastografica permite detectarea leziunilor prostatice
suspecte intr-un procent asemanator cu examinarea
mIRM, insa cu un grad mai mare de repetabiltate, minim
invaziva, cu disconfort minim si la costuri semnificativ
mai scazute.
10 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Results: The study has been realized on 19 patients
that fit the required criteria (mentioned above) and
had presented suspicious lesions at the mMRI or/and
elastrography assesment. Out of the total of 19 patients
punctured, malignant lesions were diagnosed in case
of 12 patients (Gleason 6 – 5 patients, Gleason 7 – 3 pa-
tients, Gleason 8 – 2 patients, Gleason 9 – 2 patients
and atypical lesions were found in case of 3 patients.
4 patients had benign results. Elastography lesion de-
scription coincided with histopathological result in the
case of 11 patients, similar to the mMRI description.
Conclusion: We can attest that the rate of detection
of neoplasic lesions using imagistic techniques and
the regional (Scattoni) puncture protocol is 78.9% in
our patients cohort. We can assume that elastography
allows detecting suspicious lesions of the prostate in
a percentage similar to mMRI examination, but with a
greater repeatability, minimally invasive with minimal
discomfort and significantly lower costs.
PM.1.8. Puncţia biopsie prostatică
transperineală, ghidată ecografic –
o procedură mai sigură?
I. Scârneciu1, L. Maxim1, L. Sorin1,
M. Lazăr1, M. Penciu 2
1
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov -
Clinica de Urologie
2
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov –
Laboratorul de Anatomie Patologică
Punctia biopsie transperineala a prostatei ghidata
ecografic (PBPTP) si punctia biopsie prostatica transrec-
tala ghidata ecografic (PBPTR) sunt cele doua metode
principale folosite in obtinerea de tesut prostatic pent-
ru diagnosticul cancerului de prostata (Pca)
In momentul de fata, PBPTR este principala metoda
folosita in intreaga lume pentru detectia cancerului de
prostata, insa rata de biopsii fals negative de aproxi-
mativ 20-30%,ale acestei proceduri, dar si un numar
de cancere de prostata nedescoperite prin biopsia
transrectala a prostate ghidata ecografic, au dus la uti-
lizarea tot mai frecventa a punctiei biopsie prostatica
transperineala ghidata ecografic, crescand astfel rata
detectiei cancerului de prostata.
Abordul transperineal evidentiaza un un acces mai fa-
cil la nivelul zonei anterioare a prostatei si risc foarte
scazut de complicatii infectioase grave ( aproape de 0),
riscul de complicatii infectioase in cazul biopsiei TRUS
fiind de 1-2%.
Avand in vedere experienta noastra, complicatiile ca
sangerari rectale,uretroragie sau cele infectioase, medii
sau severe, pot fi in mare parte evitate efectuand PBPTP.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Transperineal ultrasound guided
Cancer de prostată – 1
prostate biopsy –
a safer procedure?
I. Scârneciu1, L. Maxim1, L. Sorin1,
M. Lazăr1, M. Penciu 2
1
County Clinical Emergency Hospital of Brasov
– Clinic of Urology
2
County Clinical Emergency Hospital of Brasov -
Pathological Anatomy Laboratory
Transperineal ultrasound guided prostate biopsy
(PBPTP) and transrectal ultrasound guided prostate bi-
opsy (PBPTR) are the main two methods used in order
to sample prostatic tissue for prostate cancer diagnosis
(Pca).
Nowadays, PBPTR is the main method used all over the
world in order to detect prostate cancer, but the high
rate of negative false biopsies, of 20-30%, of this pro-
cedure, as well as a large number of prostate cancers
undetected by transrectal biopsy of prostate, lead to
the increased use of transperineal ultrasound prostat-
ic biopsy, thus raising the rate of detection of prostate
cancer.
Transperineal approach highlights easy access at the
level of anterior area of prostate, as well as a very low
risk (almost 0) of serious infectious complications, the
risk of such infectious complication in case of PBPTR
being of 1-2 %.
Taking into account our experience, complications,
such as rectal bleeding, urethrorrhagia or medium or
serious infectious complications, can be largely avoid-
ed by performing PBPTP.
11
 PM.1.9. Puncţia biopsie prostatică
Cancer de prostată – 1
negativă. Ce se întâmplă cu
pacienţii?
C. Pricop¹,², D. Puia¹, S. Gherghinca¹,
C. Ciuta3, D.V. Scripcariu2,4
¹Clinica de Urologie și Transplant Renal, Spitalul
Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, Romania
²Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa,
Iași, Romania
3
Service d’Urologie, Centre Hospitalier Chalons-en-
Champagne, Franța
4
Clinica I ChirurgieOncologică, Institutul Regional
de Oncologie Iași, Romania
Introducere. Conduita fata de un pacient neconfirmat cu
cancer de prostata dupa o PBP e inca o dilema in lumea uro-
logica. Pe de o parte, unii autori considera ca rebiopsierea nu
e frecvent benigna, altii se tem de supradiagnosticarea unor
cancere latente. Am incercat sa prezentam experienta clinicii
noastre in aceasta privinta.
Material și metodă. Am evaluat retrospectiv fisele pacienti-
lor la care s-a practicat PBP in Clinica Urologica Iasi in perioa-
da ianuarie 2014- decembrie 2015.
Rezultate. Am evaluat 525 de pacienti la care s-a practicat
PBP. In 317(60,38%) cazuri neoplasmul a fost confirmat de
la prima punctie. Factorii de prognostic pentru confirmare
au fost varsta mai mare (69,76 vs.67,25 ani, p=0,0001), sus-
piciunea la EDR (238vs.82, p<0,05) si valoarea PSA (92,86
vs.12,87ng/ml, p=0,0004). Din 207 pacienti la care nu s-a con-
firmat neoplasmul la prima punctie, la 49 s-a repetat PSA-ul
(ceilalti pacienti cu PBP negativa nu mai apar ulterior in baza
de date a clinicii noastre), dintre acestia in 33 (67,34%) cazuri
valoarea PSA a fost mai mare fata de prima dozare. Desi a
doua valoare a fost mai mare, diferenta nu a fost insa sem-
nificativa (9,69 vs.11,3ng/ml, p=0,38). Dintre acestia, la 19 s-a
repetat PBP. In 9 cazuri nu s-a confirmat neoplasm de prosta-
ta, in 4 cazuri rezultatul a fost prostatita H-PIN, iar la 6 pacienti
s-a confirmat neoplazia; la acestia din urma a doua valoare a
PSA a fost peste 20 ng/ml. Desi frecvent repetarea PSA reduce
necesarul de PBP, in cazul nostru acesta a fost mai mare, ceea
ce a dus la efectuarea de rebiopsieri. Totusi, din totalul paci-
entilor la care s-a repetat PSA, doar 12,2% au fost confirmati.
Daca e sa ne raportam la totalul de pacienti neconfirmati la
prima PBP, doar 2,89% au fost confirmati la a doua punctie.
Concluzii. Pacientii neconfirmati dupa o PBP ar trebui moni-
torizati pentru a evita efectuarea inutila a unor biopsii si diag-
nosticarea unor cancere care altfel nu ar pune in pericol viata
pacientului.
12 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Negative prostate biopsy.
What happens with the patients?
C. Pricop¹,², D. Puia¹, S. Gherghinca¹,
C. Ciuta3, D.V. Scripcariu2,4
¹Clinic of Urology and Renal Transplantation,
Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iasi, Romania
²University of Medicine and Pharmacy
Gr. T. Popa, Iasi, Romania
3
Service d’Urologie, Centre Hospitalier Chalons-
en-Champagne, France
I Oncological Surgery Unit,
4 st
Regional Oncology Institute, Iași, Romania
Introduction. What should happen with a patient with uncon-
firmed prostate cancer after a prostate biopsy is still a dilemma
in the urologic world. On one hand, some authors consider
that re-biopsy is not frequently benign, others fear over diag-
nosis of latent cancers. We tried to present our clinic experi-
ence in this regard.
Material and Methods. We retrospectively reviewed the med-
ical records of patients that had a prostate biopsy in the Iasi
Urological Clinic, between January 2014 and December 2015.
Results. We evaluated 525 patients who underwent prostate
biopsy. In 317 (60.38%) cases prostate cancer was confirmed
after the first biopsy. Prognostic factors for confirmation were
older age (69.76 vs.67.25 years, p = 0.0001), suggestive digital
rectal examination (238 vs. 82, p <0.05) and PSA levels (92.86
vs. 12.87 ng/ml, p = 0.0004). Out of 207 patients with uncon-
firmed cancer after the first biopsy, 49 patient repeated se-
rum PSA (other patients with negative prostate biopsy do not
appear later in our clinic database), in 33 cases (67.34%) the
second PSA value was higher. Although the second value was
higher, the difference was not significant (9.69 vs.11.3 ng/ml,
p = 0.38). Of these, in 19 cases we repeated the prostate bi-
opsy. In 9 cases prostate cancer was not confirmed, in 4 cases
the result was H-PIN prostatitis and 6 patients were diagnosed
with neoplasia, the latter had the second value of PSA above
20 ng/ml. Although PSA remeasurement often reduces the
need for prostate biopsy, in our case it was higher, which led
to performing rebiopsy. Yet of all patients who repeated PSA,
only 12.2% have been diagnosed with prostate cancer. If we
are to correlate all patients unconfirmed after the first prostate
biopsy, only 2.89% had confimed prostate cancer at the sec-
ond biopsy.
Conclusions.Unconfirmed patients should be monitored after
a prostate biopsy to avoid carrying unnecessary biopsies and
diagnosis of cancers that otherwise are not life threatening.
PM.1.10. Evaluarea aplicabilității
clinice a biomarkerilor epigenetici
(5mC și 5hmC) din lichide biologice la
pacienții cu cancer de prostată
D. Nica1, Imola Miklos2, A. Greluș2,
D. Botezatu2, Valeria Belengeanu1, I. Ioiart1,2,
Cristina Popescu1,3
1
Institutul de Ştiinţe ale Vieţii Vasile Goldiș West-
ern University of Arad, România
2
Arad County Hospital, Clinic of Urology, Arad,
România
3
Faculty of Pharmacy, Vasile Goldiș Western
University of Arad, România
Introducere. Dezvoltarea biomarkerilor în cancerul de pros-
tată (PC) care să vină în sprijinul clinicianului la momentul di-
agnosticului și deciziei terapeutice este dificilă, dar esentială,
având în vedere tratamentul în exces și recurența bolii. Bio-
markerii epigenetici dețin un potential clinic semnificativ pen-
tru conduita terapeutică, știindu-se că modificările epigenetice
preced instalarea mutațiilor în genele candidat pentru PC.
Material și metodă. Acest studiu preliminar a implicat 50 de
pacienți cu PC nou diagnosticați, 60 pacienți cu hiperplazie
benignă de prostată (HBP), 10 pacienți sănătoși și 8 subiecți
reevaluați la 3 luni de la diagnosticul inițial. S-a efectuat exa-
menul clinic și încadrarea în grupurile de studiu s-a făcut pe
baza valorii PSA și scorul Gleason. Probele de sânge, ser/plasmă
și urină au fost colectate la momentul diagnosticului. Comisia
de Etică a aprobat studiul și pacienții au semnat consimțămân-
tul informat. ADN-ul a fost extras din sânge (kit Qiagen) și urină
(kit Norgen Biotek). Nivelul global de 5-metilcitozină (5mC) și
5- hydroxymethylcytozină (5hmC) ​​a fost evaluat cu kituri Quest
ELISA (ZymoResearch) și MethylFlash (Epigentek). Metilarea
globală a fost determinată și prin digestia enzimatică folosind
kitul EpiJET (ThermoFisher). Datele au fost analizate statistic
pentru a evidenția semnificația clinică a acestor biomarkeri, fie
individual, fie în asociere cu variabilele clinico-pathologice.
Rezultate. Nivele detectabile de 5mC și 5hmC au fost obser-
vate în toate probele analizate. Gradul de metilare a fost varia-
bil, în funcție de severitatea PC-ului și a vârstei pacienților.
Concluzii. Datele noastre arată că nivelul global de 5hmC este
modificat la pacienții cu PC și poate fi detectat din lichide bio-
logice la momentul diagnosticului dar și pe parcursul trata-
mentului hormonal.
Confirmare. Această lucrare a fost finanțată de un grant al CNCS
- UEFISCDI, în cadrul proiectului “PN - II - RU - TE - 2014-4-2854”
.Mulțumim tuturor medicilor din județul Arad, care au acceptat să
colaboreze la acest studiu.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Clinical relevance of epigenetic
Cancer de prostată – 1
biomarkers (5mC and 5hmC) in
biofluids of prostate cancer patients
D. Nica1, Imola Miklos2, A. Greluș2,
D. Botezatu2, Valeria Belengeanu1, I. Ioiart1,2,
Cristina Popescu1,3
1
Institute of Life Sciences, Vasile Goldiș Western
University of Arad, Romania
2
Arad County Hospital, Clinic of Urology, Arad,
Romania
3
Faculty of Pharmacy, Vasile Goldiș Western
University of Arad, Romania
Introduction. Development of prostate cancer (PC) biomarkers
to guide therapeutic decision at the time of diagnosis is difficult,
but essential due to high rates of PC overtreatment and clinical
relapse. Although there is a growing evidence for prognostic
values of the newly emerging biomarkers, none of the available
clinical protocols are taking molecular events into consideration.
Epigenetic markers hold a significant prognostic potential in the
carcinogenesis of PC since epigenetic alterations appear earlier
and more frequently then genetic sequence changes.
Material and Methods. This preliminary study involved 50
newly diagnosed PC patients, 60 patients with benign prostatic
hyperplasia (BPH) and 10 healthy patients as well as 8 patients
reevaluated 3 moths after initial diagnosis. All patients we exam-
ined clinically and confirmed by PSA and Gleason score. Blood,
serum/plasma and urine samples were collected at the time of
evaluation. The Ethic Commission in Research approved the
study and all patients signed the informed consent for their par-
ticipation. DNA was extracted from blood (Qiagen) and urine
(Norgen Biotek). The global 5-methylcytosine (5mC) and 5-hy-
droxymethylcytosine (5hmC) levels were assessed by Quest DNA
ELISA Kits (ZymoResearch) and MethylFlash (Epigentek). Global
methylation was also determined by direct digestion of DNA us-
ing EpiJET DNA Methylation Kit (ThermoFisher). The data were
statistically analyzed to reveal their clinical significance either
alone or in association with clinicopathological variables.
Results. Detectable level of 5mC and 5hmC were observed in all
samples. Variable methylation patterns were obtained depend-
ing on severity of PC and age.
Conclusion. Our preliminary data show that the genomic 5hmC
level is markedly changed and can be detected from body fluids
in PC patients.
Acknowledgment. This work was supported by a grant of the Ro-
manian National Authority for Scientific Research and Innovation,
CNCS – UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE-2014-4-2854”. We
thank to all MD from Arad that accepted to collaborate in this
study.
13
 PM.1.11. Corelaţii clinico-
Cancer de prostată – 1
patologice între SNP rs9364554
şi cancerul de prostată
O. Codreanu­1, B. Cheorpeaca1, A.S. Rascu1,2,
R. Petca1,2, V. Jinga 1,2, D. Bădescu1,2
1
Spitalul Clinic “Th. Burghele”, Secţia Urologie,
Bucureşti, România
2
U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti
Introducere: Studiile recente asupra genelor din spatele cance-
rului de prostata au stabilit substratul genetic al acestei afectiuni
complexe. Studiile de asociere Genome-wide, in care sunt com-
parati marker de la nivelul intregului genom al unor subiecti afec-
tati, cu marker ai celor neafectati, par un adevarat pas inainte in
identificarea variatiilor genetice associate cancerului de prostata.
Factorii genetici identificati reprezinta un potential promitator in
stabilirea unor noi criterii de agresivitate ale cancerului de prostata.
Obiective: Diferite studii de asociere Genom-wide au evidentiat
numeroase SNP-uri asociate cu un risc crescut al cancerului de
prostata. In aceasta lucrare am evaluat importanta unui singur
SNP, rs9364554, comparand rezultatele noastre cu rezultatele altor
studii internationale.
Materiale si metode: Studiul genetic a fost realizat la Spitalul Th.
Burghele in perioada 2009-2011 si a inclus 990 subiecti cu cancer
de prostata confirmat AP si 1034 de martori cu diferite afectiuni
ale prostatei excluzand cancerul. Din mostrele de AND prelevate si
analizate cu tehnologia de secvenţiere ,,Illumina’’, au fost indentifi-
cate 37 de SNP-uri din diferite regiuni descoperite in alte studii ge-
netice precedente. Intreg istoricul medical al subiectilor inclusi in
studiu, a fost analizat. Diferite aspecte clinice si paraclinice, identi-
ficate in studiul nostru, precum agresivitate cancerului, nivelul PSA
la momentul diagnosticului sau scorul Gleason, au fost comparate
cu rezultatele din alte studii.
Rezultate: Cea mai frecventa forma a acestui polimorfism, identi-
ficata in studiul nostru a fost forma homozigote (94,6%), in timp ce
formele heterozigota si dominanta au avut o frecventa crescuta in
medie cu 37%. De asemenea formele heterozigota si dominanta
sunt prezente cu frecvente sensibil mai mari pentru formele non
agresive (OR=1.86 p=0,004 and OR=1,75 p=0,012). In ceea ce pri-
veste valoare initiala a PSA-ului, nu s-a constatat o corelatie sem-
nificativa intre PSA-ul preoperator si acest SNP se constata doar o
frecventa mai mare a formei homozigote pentru formele cu PSA
mic. (low PSA-OR=2.13; p=0.021). De asemenea raportarea la sco-
rul Gleason al cazurilor studiate evidentiaza o frecventa mai mare
a formelor cu scor Gleason sub 8, mai ales a subtipului homozigot,
in randul cazurilor in care varianta SNP rs9364554 este prezenta
(Gleason 1-7 OR=2.11, p=0.012; Gleason 8-10 OR=1.98, p=0.062)
Concluzi: Pentru a obtine rezultate mai concludente, studiile
clinice asupra SNP-urilor implicate in cancerul de prostata necesita
o abordare mult mai complexa. In timp ce unele variatii genetice
au implicatii bine definite, actiunile multor altora raman incerte.
14 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Association of prostate cancer SNP
rs9364554 with clinicopathologic
characteristics of the disease
O. Codreanu­1, B. Cheorpeaca1, A.S. Rascu1,2,
R. Petca1,2, V. Jinga 1,2, D. Bădescu1,2
1
Burghele Clinical Hospital, Dept. of Urology,
Bucharest, Romania
2
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction: Recent genetics and genomics studies of prostate
cancer helps us clarify the genetic basis of this common but com-
plex disease. Genome-wide association studies, in which markers
across the entire genome of individuals not affected by a disease
are compared to those afflicted, seem to be a powerful approach
to identify common genetic variants associated with risk disease.
Genetic factors offer a potentially promising line of approach for
further clarification of prostate cancer aggressiveness.
Objectives: Different genome-wide association studies have
revealed several SNPs, which are associated with prostate can-
cer risk. We examined the significance of one of these SNPs,
rs9364554, by comparing the results from different internation-
al studies.
Materials and methods: A hospital based-study lead at Bur-
ghele Medical Clinic of Urology from Romania, made between
2009 and 2011, included 990 patients with PCa, histological con-
firmed, and 1034 controls, In this study, blood DNA samples were
evaluated using the Illumina Infinium Platform, 37 SNPs being
found from regions identified in previous GWAS. Medical infor-
mation and history were collected from all subjects included in
the study. We tested each SNP for association with predictive clin-
ical factors. Different aspects associated with one SNP, like Glea-
son score, PSA levels and aggressiveness, were compared with
results from other international studies.
Results: The most frequent form of single nucleotide polymor-
phism marker (SNP) rs9364554 proved to be the homozygote
form (94.6%), while heterozygote and dominant forms were less
frequent (36.7%) Furthermore the dominant and heterozygote
forms appears slightly more frequent in nonaggressive forms of
PCa (OR=1.86 p=0,004 and OR=1,75 p=0,012). In our study there
was no significant association between preop-PSA levels and this
SNP, moreover there whore more cases of low levels of PSA be-
tween homozygot form (low PSA-OR=2.13; p=0.021). Statistically
significant results were observed between homozygote form
and patients with Gleason scale below 8 (Gleason 1-7 OR=2.11,
p=0.012; Gleason 8-10 OR=1.98, p=0.062)
Conclusions: Clinical studies on SNPs should be performed in
well-powered studies, which could give more conclusive results.
While some of the variants have compelling mechanisms, the
role of many others remains unclear.
PM.1.12. Suprastadializarea adeno-
carcinomului prostatic cu risc crescut
(Gleason 4+4=8) diagnosticat prin
PBP vs prostatectomia radicală
R. Dănău1,2, R. Petca1,2, C. Călin1, F. Benguș 1,
G. Predoiu1, D. Damian1, T. Constantin1,2,
Amelia Petrescu1 , Gabriela Berdan1,
Manea Narcisa1, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
1
Spitalul Clinic “Prof.dr. Th. Burgehele”
București, România
2
Univeristatea de Medicina si Farmacie “Carol
Davila” București, România
Introducere. Discrepanța dintre scorul Gleason obținut prin PBP
și specimenul de prostatectomie a fost frecvent observata. Sco-
pul lucrării este acela de a evidenția tendința de suprastadializare
a PBP la pacienții cu ADK prostatic cu risc crescut (Gleason4+4=8).
Material și Metodă. Studiul retrospectiv a inclus pacientii diag-
nosticați prin PBP ecoghidată transrectal efectuate în perioada
2012-2015. Lotul a inclus 23 de pacienți cu scor Gleason 4+4=8,
diagnosticați prin PBP, candidați pentru prostatectomie radicală
care au urmat tratament chirurgical în spitalul nostru, restul au
fost dispensarizați oncologic (tratament antiadrogenic, analog
GnRH) datorită vârstei înaintate în momentul diagnosticului (>
78 de ani) și a stadiului clinic local avansat (cT3b). În stabilirea
conduitei terapeutice a fost utilizat modelul predictiv D’amico.
Rezultate. Un total de 23 pacienți puncționați sub ghidaj eco-
grafic au avut Scor Gleason 4+4 = 8. Vârsta medie în momentul
puncției a fost de 64.56±5.34 de ani, (54-73 ani). Valorea PSA-ului
seric mediu - 12.92 ng/dl (5-46 ng/dl). Concordanța rezultatelor
scorurilor Gleason, între PBP și examenul anatomo-patologic
obținut după prostatectomie radicală, a fost de 4,3% (1 caz),
73,9% (17 cazuri) fiind suprastadializate, restul (21,8% - 5 cazuri)
fiind substadializate (Gleason 4+5=9). Postoperator stadiul pT4
s-a constat la 8,7% dintre pacienți, invazia extracapsulară (pT3a)
și a veziculelor seminale (pT3b) a fost prezentă în 26,1% respectiv
21,7% din cazuri, pT2c în 21,7%.
Concluzii. Mulți pacienți pot fi supradiagnosticați având ca efect
direct tratamentul hormonal neoadjuvant, extinderea stațiilor de
limfodisecție precum și prelungirea timpului între PBP și inter-
venția chirurgicală prin suplimentarea investigațiilor preopera-
torii (scintigrafie osoasă). Disfuncția erectilă secundară sacrificării
bandeletelor neurovasculare în favoarea radicalității oncologice
poate determina o creștere a TDS existente după prostatectomia
radicală. Sunt necesare o serie de tehnici și criterii noi ( utilizarea
PBP cu integrare cognitivă per primam) pentru a reduce dif-
erențele între scorul PBP și cel al prostatectomiei radicale.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Overrating high-risk prostate adeno-
Cancer de prostată – 1
carcinoma (Gleason 4+4 = 8) diag-
nosed by PBP vs radical prostatectomy
R. Dănău1,2, R. Petca1,2, C. Călin1, F. Benguș 1,
G. Predoiu1, D. Damian1, T. Constantin1,2,
Amelia Petrescu1 , Gabriela Berdan1,
Manea Narcisa1, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
1
“Prof. dr. Th. Burgehele” Clinical Hospital
Bucharest, Romania
2”
Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy Bucharest, Romania
Introduction. The discrepancy between Gleason score ob-
tained by PBP and prostatectomy specimen was frequently
observed. The aim of this paper is to highlight the PBP over-
rating tendency in patients with high-risk prostate ADK (Glea-
son 4 + 4 = 8).
Material and method. The retrospective study included
transrectal ultrasound-guided PBP carried out in 2012-2015.
The group included 23 patients with Gleason score 4 + 4 =
8, diagnosed by PBP candidates for radical prostatectomy
who underwent surgical treatment in our hospital, the rest
followed oncology treatment (antiadrogenic associated with
GnRH analogue) due to old age at diagnosis (> 78 years) and
locally advanced clinical stage (cT3b). In determining the
therapeutic conduct the D’amico predictive model was used.
Results. A total of 23 patients diagnosed by ultrasound guid-
ed PBP had Gleason score 4 + 4 = 8. The mean age at punc-
ture was 64.56 ± 5.34 years (54-73 years). The average value
of serum PSA - 12.92 ng / dl (5-46 ng / dl). Gleason score con-
cordance of results between PBP and histopathological ex-
amination obtained after radical prostatectomy, was 4.3% (1
case), 73.9% (17 cases) being overgraded, an the rest (21.8%
- 5 cases) underdiagnosticated (Gleason 4 + 5 = 9). PT4 post-
operative stage was consisted in 8.7% of patients, extracap-
sular invasion (pT3a) and seminal vesicles (pT3b) was present
in 26.1% and 21.7% of cases, pT2c to 21.7%.
Conclusion. Many patients can be overdiagnosed resulting
of neoadjuvant hormonal overtreatment, unnecessary ex-
tended lymph node dissection and longer time between PBP
and surgery by increasing the preoperative investigations
(bone scan). Erectile dysfunction secondary to the sacrifice of
neurovascular bundels favouring oncological radicality can
cause an increase in existing TDS after radical prostatectomy.
A number of new techniques and criteria are needed (PBP
use with cognitive integration per primam) to reduce differ-
ences between the PBP score and radical prostatectomy.
15
 PM.2.1. Rolul chirurgical în
Cancer de prostată – 2
tratamentul cancerului de prostată
local avansat „very high risk”
C. Gîngu1,4, A. Dick1, M. Crăsneanu1,
S. Ianioțescu1, A. Andreșanu1, C. Baston1,4,
A. Preda1, A. Mihancea1, A. Iordache1, Liliana
Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere si obiective. In cadrul populatiei masculine can-
cerul de prostata este cel mai frecvent tip de neoplasm, cu
o incidenta de aproximativ 21%, si al doilea ca mortalitate.
Dar si in contextul screening-ului PSA si a detectarii precoce,
20-35% dintre cazurile noi sunt depistate in forme local avan-
sate. Nu exista un consens cu privire la terapia optima a aces-
tor pacienti, iar tratamentul chirurgical era privit cu indoiala
din cauza posibilitatii existentei marginilor positive pe piesa
de rezectie. In ultima perioada prostatectomia radicala si-a
dovedit insa eficienta, fie ca abordare singulara sau ca parte a
unei terapii multimodale. Cancerul de prostata local avansat
poate fi in plus divizat intr-o subcatergorie „very high risk” pe
baza caracteristicilor anatomice nefavorabile care au impact
asupra prognosticului si cresc dificultatea actului chirurgical,
cum ar fi T3b-T4 si N+. Scopul lucrarii de fata este prezenta-
rea managementului cancerului de prostata local avansat
“very high risk” in practica noastra.
Materiale si metode. In ultimii 4 ani (august 2011 - august
2015) in clinica noastra s-au efectuat 426 de prostatectomii
radicale pentru cancer de prostata. 213 dintre pacientii au
fost inregistrati intr-un studiu prospectiv si 51 dintre acestia
au avut forme local avansate „very high risk” pT3b-T4 N0-N1.
Prostatectomia radicala a fost realizata intr-o maniera retro-
grada, cu excizie larga a colului vezical si reconstructia aces-
tuia, si o anastomoza uretro-vezicala cu sase fire PDS 4/0. 4
pacienti au necesitat montarea de stenturi ureterale JJ, ce au
fost extrase dupa o luna. Bandeletele neurovasculare au fost
pastrate unilateral de fiecare data cand a fost posibil. O sonda
Foley 20-22 Fr a fost montata intraoperator si extrasa dupa
doua saptamani. Postoperator pacientii au fost inscrisi intr-un
program de follow-up ce a constat in monitorizarea PSA-ului
la 6 saptamani dupa operatie, si ulterior la fiecare 3 luni.
Rezultate. Interventiile au avut o durata medie de 120 de
16 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
The role of surgical treatment in
locally advanced “very high risk”
prostate cancer
C. Gîngu1,4, A. Dick1, M. Crăsneanu1,
S. Ianioțescu1, A. Andreșanu1, C. Baston1,4,
A. Preda1, A. Mihancea1, A. Iordache1, Liliana
Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Center for Uronephrology and Renal Transplanta-
tion, Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania
2
ICU Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
Pathology Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
4
“Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction and Objectives. In men, prostate cancer is
the most common neoplasm, with an incidence of approxi-
mately 21%, and is responsible of the second highest number
of cancer related deaths. But even with PSA opportunistic
screening and early detection, 20 – 35 % of the new cases
are locally advanced forms at the moment of diagnosis. There
is no consensus for the optimal treatment of these patients,
and surgery has been frowned upon because of the fear of
positive margins. But as of lately radical prostatectomy has
gained serious momentum, either alone or part of a multi-
modal approach. The locally advanced group can be further
divided into a “very high risk” subcategory, based on anatom-
ical unfavorable features that heavily impact the prognosis
and increase the difficulty of the surgery: T3b-T4 and N+. The
aim of this paper is to present the management of locally ad-
vanced “very high risk” prostate cancer cases in our practice.
Materials and methods. During the last 4 years (August
2011 – August 2015) we performed 426 open radical prosta-
tectomies for prostate cancers in our clinic. 213 of these pa-
tients were registered in a prospective study protocol, and 51
of them turned out to be pT3b-T4 N0-N1 locally advanced “very
high risk” forms. The radical prostatectomy was performed in
a retrograde manner, with a large bladder neck excision and
reconstruction, and the urethro-vesicle anastomosis used six
PDS 4/0 sutures. 4 patients required double J ureteral stent
placement, removed after one month. A nerve sparing uni-
lateral technique was used whenever possible. A 20 – 22 Fr
Foley catheter was left in place for two weeks. Postoperative
the patients were enrolled in a follow-up program consisting
in an ultra-sensitive PSA assay starting at 6 weeks after sur-
gery and then every three months.
Results. Mean operative time was 120 minutes. No rectal
fistulae or other major intraoperative complications were

minute. Nu au fost inregistrate fistule rectale sau alte compli-
catii intraoperatorii majore. Pacientii au fost externati in me-
die dupa 4 zile (3-14 zile). Complicatiile imediate au incus he-
matoame peno-scrotale (4 cazuri) si fistule de anastomoza (2
cazuri). Totii pacientii lotului au fost pana la urma continenti,
iar 13 dintre ei au ramas potenti cu ajutorul inhibitorilor de
PDE-5 (scor SHIM > 17). La prima monitorizare PSA, 12 din cei
51 pacienti „very high risk” aveau valori crescute (2-7 ng/ml),
sugestiv pentru determinari secundare, si au inceput imediat
tratamentul hormonal adjuvant. Din cei 39 de pacienti cu PSA
<0,1 ng/ml la primul control 23 au avut cresteri ale nivelului
PSA in primii doi ani postoperator si au urmat fie radiotera-
pie (7), fie tratament hormonal (5), fie ambele optiuni (11). 16
pacienti monitorizati pe o perioada de la 6 luni la 5 ani au
avut valori ale PSA-ului < 0,2 ng/ml si nu au avut nevoie de
tratament aditional.
Concluzii. Prostatectomia radicala ar trebui sa fie elemen-
tul principal al tratamentului cancerului de prostata, chiar
si in formele local avansate „very high risk”, intrucat este o
solutie curativa, fie singura sau ca parte a unei terapii multi-
modale. In acelasi timp asigura controlul local eficient al bolii,
evitand complicatiile ulterioare, si este o metoda precisa de
stadializare locoregionala. Prostatectomia radicala creste de
asemenea eficienta tratamentelor paleative in cazurile depa-
site oncologic, eliminand principala sursa de metastaze, si im-
bunatateste supravietuirea fara a afecta (in mod semnifcativ)
calitatea vietii.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Cancer de prostată – 2
registered. The patients were discharged 3 to 14 days after
surgery (mean 4 days). Immediate complications included
peno-scrotal hematomas (4 cases) and urinary anastomotic
fistulae (2 cases). All patients were eventually continent and
had an overall good quality of life, while 13 also maintained
a good sexual function with PDE-5 inhibitors (SHIM score >
17). At the first PSA assessment 12 of the 51 “very high risk”
patients had PSA failure (levels of 2-7 ng/ml), suggesting dis-
tant metastases, and underwent immediate adjuvant andro-
gen deprivation therapy. Of the 39 patients with PSA < 0.1
ng/ml at the first follow-up, 23 had PSA recurrence in the first
2 years postoperative, and received salvage radiotherapy (7
pts) or androgen deprivation therapy (5 pts) or both (11 pts).
The last 16 patients had no PSA recurrence (< 0.2 ng/ml) after
a follow-up period of 6 months to 5 years, and no additional
treatment was needed.
Conclusions. Radical prostatectomy should be the corner-
stone of the treatment of prostate cancer, even for the locally
advanced “very high risk cases”, as it provides a curative ap-
proach, either alone or part of multimodal therapies. It also
ensures a good local control of the disease, avoiding later
complications, and is a precise loco-regional staging method.
Radical prostatectomy also increases the efficacy of palliative
treatment in non-curative cases, removing the main source of
metastases, and improves overall survival, without (severely)
affecting the quality of life.
17
 PM.2.2. Detecția și managementul
Cancer de prostată – 2
leziunilor ureterale apărute în
cursul prostatectomiei radicale
pentru cancer prostatic
C. Surcel1,2, C. Mirvald1,2, V. Mihai1,
C. Pavelescu1, S. Najjar1, V. Cerempei1,
C. Gîngu1,2, Carmen Savu3, I. Sinescu1,2
1
Centrul pentru Uronefrologie și Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, București
2
Catedra de Urologie, Universitatea de
Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
3
Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă,
Institutul Clinic Fundeni, București, România
Introducere: Leziunile ureterale in cadrul prostatectomiei radi-
cale reprezinta o complicatie rara, dar cu morbiditate semnifica-
tiva in cazul in care acestea nu sunt diagnosticate intraoperator.
Dintre factorii de risc cei mai importanti amintim radioterapia ex-
terna, interventiile chirurgicale anterioare pelvine, malformatiile
ureterale, rezectia transuretrala a prostatei. Scopul acestei lucrari
este fost de a raporta experienta noastra in managementul chiru-
rgical al leziunilor ureterale aparute in cursul prostatectomiei rad-
icale pentru cancer prostatic localizat si local avansat.
Material și metodă: Au fost analizate cazurile a 417 pacienti la
care s-a practicat prostatectomie radicala retropubica in perioa-
da 2010-2015. S-au descoperit 3 pacienti la care au existat leziuni
ureterale (ligaturi/sectionari): 1 leziune de ureter iliac in cursul
limfadenectomiei si 2 leziuni ale ureterului distal in cursul disec-
tiei colulul vezical/veziculelor seminale. Date privind stadializarea
tumorii, istoric de TURP, radioterapie pelvina si co-morbiditati
precum obezitatea sau diabetul au fost, de asemnea, evaluate.
Rezultate: Incidenta leziunilor ureterale in lotul nostru a fost
0,71%. Din totalul de 3 pacienti, unul dintre acestia a avut TURP
in antecedente, iar un caz a prezentat un lob median prostatic
voluminos. Doi pacienti sunt diabetici si obezitate gradul I asoci-
ata. Ambele cazuri de leziuni distale au fost diagnosticate intra-
operator si s-a practicat ureteroneocistostomie. Leziunea de ure-
ter proximal au fost depistata postoperator, pacientul acuzand
aparitia unei dureri acute in flancul stang. S-a practicat montarea
de nefrostomie initial, apoi ureteroneocistostomie Boari-flap in
timpul II la 3 luni. Examenul uroCT efectuat la 3 luni postoperator
a relevat absenta extravazarii de contrast si recuperare completa
renala pentru cazurile de afectare a ureterului distal, respectiv hi-
dronefroza grad I, asimptomatica in cazul pacientului cu leziune
proximala.
Concluzii: Cu toate ca riscul de leziuni ureterale in cursul prosta-
tectomiei radicale este foarte scazut, este extrem de important
ca aceste leziuni sa fie recunoscute si remediate intraoperator. Di-
agnosticul întârziat necesită derivatie urinară imediată (nefrosto-
mie) si reconstrucție urinară intr-un timp secundar, în funcție de
localizarea leziunii ureterale.
18 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Detection and management of
ureteric injuries sustained during
retropubic radical prostatectomy
C. Surcel1,2, C. Mirvald1,2, V. Mihai1,
C. Pavelescu1, S. Najjar1, V. Cerempei1,
C. Gîngu1,2, Carmen Savu3, I. Sinescu1,2
1
Centre for Uronephrology and Renal Transplanta-
tion, Fundeni Clinical Institute, Bucharest
2
“Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, Bucharest, Romania
3
Anestesiology and Intensive Care Unit,
Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania
Introduction: Ureteral injury during radical prostatectomy
is a rare complication, with significant morbidity if unrecog-
nized intraoperatively. Risk factors for such a lesion include
previous pelvic surgery, TURP, radiotherapy, ureteric malfor-
mations. The aim of this paper is to report the management
of ureteral injury that occurred during radical prostatectomy
(RP) in our Department.
Material and method: Between 2010-2015, 417 patients
underwent open retropubic radical prostatectomy for local-
ized and locally advanced prostate cancer in our department.
Three patients sustained ureteral injuries (ureteral transec-
tion/ligation) in our series; 1 lesion during lymph node dis-
section (iliac ureter) and 2 injuries during bladder neck/sem-
inal vesicle dissection (distal ureter). Data regarding staging,
previous TURP, pelvic EBRT, added co-morbidities such as
obesity, diabetes, etc., were also recorded.
Results: Overall, the incidence of ureteric lesions was 0.71%.
Out of the three patients, 1 had previuous TURP, 1 had signif-
icant median lobe. 2 of the patients were diabetic with as-
sociated grade 1 obesity. Both cases with distal lesions were
diagnosed intraoperatively and direct ureteroneocystostomy
was performed. Proximal ureteric lesion was diagnosed post-
operatively after the patient accused acute left flank pain. Ne-
phrostomy was performed initially and second stage Boari-
flap ureteroneocystostomy after 3 months. UroCT performed
at 3 months postoperatively showed no leakage and full re-
covery of the affected renal unit in cases with distal ureteric
lesion and asymptomatic grade I left hydronephrosis in the
case with ileal ureteric injury.
Conclusions: Although there is a small risk of ureteral injury
occurring  during radical prostatectomy, it is paramount to
recognize and repair such  injuries  intraoperatively. Delayed
diagnosis requires immediate urinary diversion (nephrosto-
my) and second stage urinary reconstruction, depending on
the location of the ureteric lesion.
PM.2.3. Tratamentul chirurgical
al stenozelor de anastomoză uretro-
vezicală post prostatectomie radicală
retropubică pentru cancer prostatic
local avansat
C. Surcel1,2, C. Mirvald1,2, C. Pavelescu1,
V. Mihai1, S. Najjar1, V. Cerempei1, C. Gîngu1,2,
Carmen Savu3, I. Sinescu1,2
1
Centrul pentru Uronefrologie și Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, București
2
Catedra de Urologie, Universitatea de
Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
3
Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă,
Institutul Clinic Fundeni, București, România
Introducere: Stenoza de anastomoză vezicouretrala
(VUAS) după tratamentul chirurgical pentru cancerul
de prostată rămâne o provocare pentru chirurgia re-
constructivă şi determină un impact semnificativ asu-
pra calității vieții pacienților. Scopul acestui studiu a
fost de a relata experiența noastră în managementul
stenozelor de anastomoză vezicouretrala postprosta-
tectomie radicală retropubica (RRP) pentru cancer de
prostată localizat şi local avansat.
Material şi metodă: Între Ianuarie 2010 și Decembrie
2015, au fost efectuate 417 prostatectomii radicale
retropubice pentru cancer prostatic localizat şi local
avansat. Am evaluat dosarele medicale a 23 (5,51%)
pacienți diagnosticați cu VUAS post prostatectomie
radicală. Chestionarul IPSS, volumul rezidual postmic-
tional (PVR) și uretroscopia au fost utilizate pentru
confirmarea diagnosticului. Date referitoare la stadiul
tumoral, PSA, intervenţii chirurgicale anterioare la nivel
prostatic, starea continenței urinare și prezența unor
afecțiuni sistemice, cum ar fi diabetul zaharat, au fost,
de asemenea, înregistrate. Şase (1,43%) pacienți cu re-
cidivă locală sau au primit radioterapie adjuvantă au
fost excluși din studiu. Incizia endoscopică a stenozei a
fost utilizată la pacienții cu lumen uretral patent în timp
ce reconstrucţia chirugicală deschisă a fost realizată în
cazurile cu obliterarea totală a anastomozei sau în caz
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Surgical treatment of vesico-ure-
Cancer de prostată – 2
thral anastomotic strictures after
radical prostatectomy in locally
advanced prostate cancer patient
C. Surcel1,2, C. Mirvald1,2, C. Pavelescu1,
V. Mihai1, S. Najjar1, V. Cerempei1, C. Gîngu1,2,
Carmen Savu3, I. Sinescu1,2
1
Centre for Uronephrology and Renal Transplan-
tation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest
2
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
3
Anestesiology and Intensive Care Unit,
Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania
Introduction: Stricture of the vesicourethral anasto-
mosis (VUAS) after surgical treatment for prostate can-
cer remains a challenge for reconstructive surgery and
has a significant impact on quality of life of the patients.
The aim of this study was to relate our experience in
managing vesicourethral  anastomotic  strictures after
retropubic radical prostatectomy (RRP) for local and lo-
cally advanced prostate cancer.
Patients and methods: Between Jan 2010 and Dec
2015, 417 consecutive patients underwent RRP in our
hospital. We assessed the medical records of 23 (5.51%)
patients diagnosed with VUAS  following radical  pros-
tatectomy. Voiding IPSS, postvoidal residual volume
of urine (PVR) and urethroscopy were used to confirm
the diagnosis. Data regarding staging, PSA, previous
prostate surgery, continence status and presence of sys-
temic conditions such as diabetes, were also recorded.
Six (1.43%) patients with local recurrence or received
adjuvant radiotherapy were excluded from the study.
Cold knife incision was used in patients with patent
urethral lumens while open surgery was performed in
cases with total lumen obliteration or failure of endo-
scopic treatment. Periodic self-catheterization or trans-
urethral dilation were performed for maintenance up to
1 year. Success rate was considered PVR<40 ml or >3pts
improvement in voiding IPSS at 6 weeks after procedure.
19
Cancer de prostată – 2
de eșec al tratamentului endoscopic. Auto-cateteriza-
rea sau dilatarea periodică cu bujii s-au efectuat pentru
întreținere pe o perioadă de ~ 1 an postoperator. Rata
de succes a fost considerate prezenţa unui PVR <40 ml
sau îmbunătățire cu > 3 pct a scorului IPSS de evacuare
la 6 săptămâni după procedura chirurgicală.
Rezultate: Vârsta medie a pacienţilor a fost 64,4 ani, iar
perioada medie de urmărire a fost de 20,3 luni. 15 pa-
cienți au fost tratați inițial endoscopic. La 2 pacienți s-a
practicat intervenție chirurgicală deschisă, 1 caz pen-
tru obliterarea totală a anastomozei uretrovezicala şi 1
după eșecul intervenţiei endoscopice. Ratele de succes
au fost 73,3% (11/15) pentru incizia endoscopică și 50%
(1/2) pentru reconstrucția deschisă. Nicio deteriorare
semnificativă a percepției continenţei nu a fost înreg-
istrată la lotul nostru. În analiza multivariată, fumatul,
diabetul zaharat, TURP anterior, stadiul >T2 s-au dove-
dit a fi factori de risc pentru dezvoltarea VUAS.
Concluzii: Incizia endoscopică oferă rezultate satis-
făcătoare ca opțiune inițială de tratament pentru ste-
nozelor de anastomoză vezicouretrală. Pacienții cu
boală local avansată, antecedente de diabet zaharat,
fumători, ar trebui informați preoperator despre riscul
crescut de apariţie al acestei complicații tardive după
prostatectomie radicală.
20 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Results: The mean age was 64.4 years and the mean
follow-up was 20.3 months. 15 patients were initially
treated endoscopically. 2 patients underwent open
surgery, 1 initially due to total lumen obliteration and
1 after endoscopic failure. Success rates were 73.3%
(11/15) for cold knife incision and 50% (1/2) for open
reconstruction. No significant deterioration in percep-
tion of continence was recorded in our cohort. In multi-
variate analysis, smoking, diabetes, previous TURP, >T2
stage were found to be risk factors for development of
VUAS.
Conclusions: Cold knife incision provides good results
as initial  treatment  option for vesicourethral  anasto-
motic strictures. Patients with locally advanced disease,
history of diabetes, smoking, should be counseled pre-
operatively regarding this late complication after radi-
cal prostatectomy.
PM.2.4. Rata de incidenţă şi
tratamentul limfocelului după
prostatectomia radicală
A. Sima, M. Niţă, D. Diaconescu, R. Petca,
F. Bengus, M. Budău, S. Andrei, V. Jinga,
D. Damian, C. Călin, B. Braticevici
Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, Bucureşti,
România
Obiective: Limfocelul reprezinta o complicatie destul de
des intalnita dupa limfadenectomia pelvina. Este important
ca urologul sa recunoasca acesta complicatie, intrucat sta-
dializarea limfatica pentru carcinomul prostatic a devenit o
regula in tratamentul chirurgical curativ. Vom prezenta expe-
rienta noastra cu managementul a 5 pacienti ce au prezentat
limfocel post prostatectomie radicala cu limfadenectomie.
Scopul nostru este de a determina rata de incidenta si de a
prezenta tratamentul limfocelului aparut dupa prostatecto-
mia radicala.
Metode: Un numar de 72 de pacienti au fost supusi prosta-
tectomiei radicale cu limfadenectomie bilaterala ca parte a
tratamentului cu scop curativ pentru adenocarcinom prosta-
tic. Acest studiu s-a desfasurat pe o perioada de 12 luni intre
ianuarie 2015 si ianuarie 2016, in cadrul Sectiei Urologie I a
Spitalului Clinic “Prof.Dr. Th. Burghele”. 5 din 72 de pacienti
au fost diagnosticati imagistic cu limfocel dupa ce s-au pre-
zentat cu simptome ce ridicau suspiciunea acestei afectiuni,
ca: febra, dureri abdominale, emedem la nivelul membrelor
inferioare, edem scrotal etc.
Rezultate: Din numarul total de pacienti operati, 5 (6,94%) au
fost depistati cu limfocel, cu o mediana a perioadei de prezen-
tare de 55 zile postoperator. Cele mai importante simptome
au fost: febra (60%), dureri abdominale (40%), edem al mem-
brelor inferioare (40%), edem scrotal (40%), durere inghinala
(20%), edem abdominal (20%) si dureri de flanc in 20% din
cazuri. Dimensiunea medie a limfocelului a fost de 11,4 cm.
Nu s-au putut stabili corelatii intre timpul operator, cantitatea
de sange pierdut intraoperator, indexul de masa corporala,
scorul Gleason sau numarul de ganglioni disecati si prezen-
ta limfocelului. 3 din 5 cazuri de limfocel au necesitat inter-
ventie chirurgicala, in timp ce in 2 cazuri limfocelul s-a remis
spontan. In 2 cazuri nu s-au raportat complicatii postoperator
iar intr-un caz s-a reintervenit pentru extragerea carapacei.
Concluzii: Limfadenectomia pelvina reprezinta un factor im-
portant ce contribuie la aparitia limfocelului postoperator,
preventia ramanand dificil de realizat. Ecografia s-a dovedit
foarte utila atat in depistarea limfocelului cat si in tratamentul
acestuia prin drenajul percutanat ghidat ultrasonografic.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
The incidence and treatment
Cancer de prostată – 2
of lymphoceles after radical
prostatectomy
A. Sima, M. Niţă, D. Diaconescu, R. Petca,
F. Bengus, M. Budău, S. Andrei, V. Jinga,
D. Damian, C. Călin, B. Braticevici
Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital,
Bucharest, Romania
Obiective: Lymphocele is a common complication of pelvic
lymphadenectomy. It is important for the urologist to recog-
nize this complication since lymphatic staging operations
for carcinoma of the prostate now are widely in planning de-
finitive therapy. We herein present our experience with the
management of 5 patients in whom pelvic lymphoceles de-
veloped after pelvic lymphadenectomy for prostate cancer.
Our goal is to to determine the incidence and treatment of
lymphoceles after radical prostatectomy (RP).
Methods: A Total of 72 patients underwent radical prosta-
tectomy and bilateral pelvic lymphadenectomy as part of the
definitive treatment of prostate cancer during Jan. 2015 – Jan.
2016. Lymphoceles were identified in patients undergoing
imaging as a result of symptoms suspicious for lymphocele,
such as fever, abdominal pain or lower extremity swelling.
Routine postoperative imaging was not carried out. 9 of the
72 patients developed lymphocele and was confirmed by im-
aging studies (computed tomography or ultrasonography).
Results: There were 5 patients (6.94%) with a symptomatic
lymphocele on follow up, with a median time to presentation
of 45 days. The primary presenting complaints were fever
in 60%, abdominal pain in 60%, lower extremity swelling in
40%, genital swelling in 40 %, groin pain in 20%, abdominal
swelling in 20%, and back and flank pain in 20% and 20%,
respectively. Median lymphocele diameter was 11,4 cm Op-
eration time, estimated blood loss, catheterization surgical
margin positivity body mass index, pathological Gleason
score or number nodes dissected did not show correlation
with the presence of the limphocele. 3 of 5 cases needed
surgery, while in 2 cases lymphocele presented spontaneous
regression. In 2 cases no complications were noted and in 1
case reintervention was needed for shell extraction.
Conclusions: Pelvic lymphadenectomy represents a signifi-
cant factor contributing to LC-development. Because of this,
prevention remains difficult. Ultrasonography was effective
in detecting lymphoceles and ultrasonographically guided
percutaneous drainage an effective treatment.
21
 PM.2.5. Rezultate oncologice și
Cancer de prostată – 2
funcționale pe termen lung după
prostatectomia radicală robotică
Maria Mirabela Rus1, Iulia Andraș2, N. Crișan 2,
I. Coman 2, H. Logigan2
6 year General Medicine student at the
1 th
University of Medicine and Pharmacy
„Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy „Iuliu
Hatieganu” Cluj-Napoca and Department of
Urology, Clinical Municipal Hospital, Cluj-Na-
poca, Romania
Introducere: Cel mai fecevent cancer intalnit in patologia barba-
tilor cu varsta mai mare de 50 de ani este cancerul de prostata,
in ciuda eficientei testului screening care utilizeaza valoarea PSA
(antigenul specific prostatic). Prostatectomia radical robotica ra-
mane terapia standard desi este asociata cu o morbiditate cres-
cuta. In Statele Unite 80% dintre prostatectomii se realizeza ro-
botic, procentul fiind in crestere. Cele mai multe publicatii despre
chirurgia robotica in cancerul de prostată sunt studii cu rezultate
pe termen scurt. Sunt necesare studii care sa evalueza rezultate
pe termen lung.
Obiective: Scopul studiului nostru este de a evalua rezultatele
oncologice si functionale la pacientii carora li s-a efectuat prosta-
tectomia radical robotica (RALP) in urma cu cel putin 5 ani.
Material și metodă: Am extras din baza de date a cancerului de
prostata primii 58 de pacienti la care s-a intervenit prin prostatec-
tomia radical robotica in urma cu 5 ani. Pe parcursul perioadei de
urmarie am evaluat prezenta recidivei biochimice, a continentei
si a erectiei. Recurenta biochimica a fost definita in functie de va-
loarea PSA >0.2 ng/mL. Prezenta continentei a fost definita prin
utilizarea a cel mult un tampon de siguranta pe zi, iar potenta-
prin obtinerea erectilor necesare pentru contactul sexual.
Rezultate: Stadiul patologic al bolii cuprinde urmatoarele valori:
13.8 % - pT2a, 3.4% - pT2b, 41.4% - pT2c, 24.1% - pT3a si 17.2% -
pT3b. Rata marginilor positive a fost 39.7%, cu 16% in pT2c si 30%
in pT3. Marginile de siguranta positive au fost asociate cu stadiul
patologic al bolii (p<0.05), dar nu si cu tipul de nerve-sparing
(p=0.5). Recidiva biochimica la 5 ani de urmarire postoperator a
fost 11.8%. Continenta si potenta la 5 ani dupa RAL au fost 82.1%
si respectiv 42.9%. S-a observant o importanta ascoiere intre rata
potentei si tipul de nerve-sparing (p= 0.001).
Concluzii: Rezultatele pe termen lung dupa RALP au fost bune,
cu o rata scazuta a recidiei biochimice si rata crescuta a continen-
tei si a potentei dupa efectuarea procedurei de nerve-sparing.
22 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Oncological and functional out-
comes after robot-assisted radical
prostatectomy: long term follow-up
Maria Mirabela Rus1, Iulia Andraș2, N. Crișan 2,
I. Coman 2, H. Logigan2
6 year General Medicine student at the
1 th
University of Medicine and Pharmacy
„Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy „Iuliu
Hatieganu” Cluj-Napoca and Department of
Urology, Clinical Municipal Hospital,
Cluj-Napoca, Romania
Introduction: The most common cancer in men over 50 years is
prostate cancer. An efficient screening test for prostate cancer
(PCa) is the serum prostate specific antigen (PSA). Despite the
association with increased morbidity, radical prostatectomy re-
mains the gold-standard therapy. The number of robot-assisted
procedures is rising, in the US 80% of all radical prostatectomies
are now carried out robotically. The most of publications related
to robotic surgery are short term studies and future studies are
needed to further investigate long-term cancer control.
Purpose: Our aim was to report combined oncological and func-
tional outcome in a series of patients who underwent robot-as-
sisted radical prostatectomy (RARP) after a follow up period of 5
years.
Material and methods: We extracted from our prostate cancer
database the first 58 patients with a follow-up of 5 years after
RARP. We evaluated the presence of biochemical relapse, con-
tinence and potency. Biochemical failure was defined as a con-
firmed PSA concentration of >0.2 ng/mL. The continence was de-
fined by usage of 0 – 1 daily safety pad and potency was defined
by obtaining the erection necessary for intercourse.
Results: The pathological examination staged the patients as
follows: 13.8 % - pT2a, 3.4% - pT2b, 41.4% - pT2c, 24.1% - pT3a
and 17.2% - pT3b. The overall rate of positive surgical margins
was 39.7%, with 16% in pT2c and 30% in pT3. Positive surgical
margins were associated with the pathological staging (p<0.05),
but not with the type of nerve-sparing (p=0.5). The biochemical
recurrence rate at 5 years follow-up was 11.8%. The continence
and potency rates at 5 years after RALP were 82.1% and 42.9%,
respectively. The potency rate showed an important association
with the type of nerve-sparing (p= 0.001).
Conclusions: The long-term results obtainable from RALP was
good following a low rate of biochemical recurrence and high rates
of continence and potency after the nerve-sparing procedure.
PM.2.6. Evaluarea calității vieții
după prostatectomia radicală la
pacienții cu cancer de prostată
J. Aurelian1,2, M. Stăncioiu1 , R. Petca1,2,
A. Grasu1, V. Ionescu1, D. Bădescu1,2,
V. Ambert1,2, V. Jinga1,2, P. Armean2
1
Spitalul Clinic the Urologie “Th. Burghele”,
Bucureşti, România
2
Universitatea de Medicina si Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere. Prostatectomia radicală reprezintă tratamentul cel
mai frecvent aplicat pacienților cu cancer de prostată în stadiu
localizat sau local avansat. Efectele procedurii afectează major
viața pacienților cu cancer de prostată. Scopul studiului a fost de
a evalua impactul prostatectomiei radicale asupra calității vieții
pacienților.
Material și metodă. Studiul a fost prospectiv și s-a desfășurat pe
durata a aproximativ 2 ani (2014-2015), în Clinica de Urologie a
Spitalului Clinic „Prof. Dr. Theodor Burghele”. Pacienții diagnosti-
cați cu cancer de prostată in stadiu localizat sau local avansat pro-
puși pentru prostatectomie radicală au fost evaluați prin admin-
istrarea chestionarelor QLQ-C30 și QLQ-PR25 pre și postoperator.
Rezultate. Distribuția de vârstă pentru fiecare lot a fost: lotul
preoperator media = 64,86 ani, (deviația standard = 5,89) și lotul
postoperator media = 68,76 ani, (deviația standard = 8,17). Din
grupul preoperator, 8,2% pacienți au răspuns în mod subiectiv
că prezintă o stare de sănătate foarte proastă - proastă, 31,8% au
catalogat starea de sănătate acceptabilă și 49,5% bună–foarte
bună cu doar 10,6% o stare generală de sănătate excelentă. Din
punct de vedere al calității vieții, grupul preoperator are o per-
cepție proastă în proporție de 4,7%, 8,2% percep calitatea vieții
drept mediocră, iar cei cu o calitate a vieții bună–foarte bună sunt
în procent de 50,6%. La grupul postoperator s-a observant că cei
care au o calitate a vieții proastă sunt 2%, iar cei cu o calitate a
vieții bună–foarte bună sunt în proporție de 36,7%.
Concluzii. Pe măsură ce calitatea vieții devine un indicator de
calitate în evaluarea beneficiilor obținute prin prostatectomia
radicală, cercetarea trebuie direcționată prin studii viitoare către
evaluarea calității vieții asociată cu tratamentul chirurgical sau
alte tipuri de tratament pentru cancerul de prostată localizat.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Assesment of quality of life
Cancer de prostată – 2
after radical prostatectomy
in prostate cancer patients
J. Aurelian1,2, M. Stăncioiu1 , R. Petca1,2,
A. Grasu1, V. Ionescu1, D. Bădescu1,2,
V. Ambert1,2, V. Jinga1,2, P. Armean2
1
“Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital,
Dept. of Urology, Bucharest, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy
“Carol Davila” Bucharest, Romania
Introduction. Radical prostatectomy represents the most
frequent treatment offered to pacients with localised or lo-
caly advanced prostatic cancer. The outcomes of the proce-
dure affect the quality of life of these pacients. The objectives
of this study was to evaluate the impact of radical prostatec-
tomy on the quality of life of patients.
Material and method. We conducted a prospectiv study on
a period of 2 years (2014-2015) in Th. Burghele Cinical Hos-
pital. The patients, diagnosed with prostatic cancer localized
or localy advace stage where given QLQ-C30 and QLQ- 25
questionaires.
Results. The age distribution for each group was: preopera-
tiv group mean of 64.86 yr (standard deviation of 5.89) and
postoperativ mean of 68.76 yr ( standard deviation of 8.17).
From the preoperativ group 8.2% patients subjectivly re-
sponded that they have a very bad –bad health status, 31.8 %
responded that they have an acceptable health status, 49.5%
said that they have a good – very good health status and
10.6% responded thath they have an excelent health status.
In the preoperative group 4.7% responded that they have a
bad quality of life, 8.2 % said they have a mediocre quality
of life and 50.6% have a good- very good quality of life.The
postoperative group had different results: 2% responded that
they have a bad quality of life, 36.7% have a good- very good
quality of life.
Conclusion. With time quality of life after radical prostatec-
tomy is becoming an important indicator of evaluating the
benefits of surgery. More studies carried out on larger num-
ber on patients should be conducted to assess quality of life
after radical prostatectomy and after different treatment
types for prostatic cancer in localized stage.
23
 PM.2.7. Afectarea funcției sexuale
Cancer de prostată – 2
post prostatectomie radicală
la pacienții cu cancer de prostată
J. Aurelian1,2, M. Stăncioiu1, A. Grasu1,
V. Ionescu 1, D. Bădescu1,2, V. Ambert1,2,
V. Jinga V1,2, P. Armean1,2
1
Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”,
Bucureşti, România
2
Universitatea de Medicina și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere. Din punct de vedere tehnic prostatectomia
radicală este una dintre cele mai complexe proceduri din
urologie. Cele mai importante aspecte postoperatorii ale
prostatectomiei radicale sunt: beneficiul oncologic, păstrarea
continenței și a funcției sexuale. Scopul studiului a fost de a
evalua impactul prostatectomiei radicale asupra funcției se-
xuale a pacienților.
Material și metodă. S-a efectuat un studiu prospectiv în
clinica de Urologie a Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”,
în perioada ianuarie 2014-decembrie 2015. S-au evaluat pa-
cienți diagnosticați cu cancer de prostată în stadiu localizat
sau local-avansat propuși pentru prostatectomie radicală
prin administrarea chestionarelor QLQ-C30 și QLQ-PR25 pre
și postoperator.
Rezultate. Distribuția de vârstă pentru fiecare lot a fost: lo-
tul preoperator media = 63,52 ani și lotul postoperator media
= 66,23 ani. La întrebarea legată de menținerea si obținerea
erecție 78% din pacienți din lotul preoperator au răspuns
“Deloc” sau “Puțin”. Dintre pacienții din lotul postoperator,
20% au răspuns “Deloc” sau “Puțin”, iar restul au răspuns
“Destul de mult” sau “Foarte mult”. La întrebarea legată de
ideea întrețineri unui raport sexual, 51.32% din lotul preope-
rator au declarat că nu au avut deloc probleme, 5.26% au
răspuns “Destul de mult”, iar din lotul postoperator, 51.72%
au răspuns “Destul de mult” sau “Foarte mult” pe când doar
6.9% au raspuns“Deloc”.
Concluzii. Sunt necesare studii pe loturi mari de pacienți
prospective randomizate, care să includa un grup de control
pentru pacienți cu prostectomie radicală standard și care să
evalueze impactul acestei proceduri asupra funcției sexuale.
Un nivel crescut de dovezi va spori impactul acestor studii
asupra practicii clinice și va îmbunătăți rezultatele postopera-
torii și prin urmare va îmbunătății și calitatea vieții pacienților.
24 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Assessment of sexual function
post radical prostatectomy for
prostate cancer
J. Aurelian1,2, M. Stăncioiu1, A. Grasu1,
V. Ionescu 1, D. Bădescu1,2, V. Ambert1,2,
V. Jinga V1,2, P. Armean1,2
1
“Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital,
Dept. of Urology, Bucharest, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy
“Carol Davila” Bucharest, Romania
Introduction. Radical prostatectomy is one of the most chal-
lenging procedures in urologic surgery. The most important
aspects are: cancer control, continence and sexual function.
The objective of the study was to evaluate the impact of rad-
ical prostatectomy on sexual function.
Materials and Method. A prospective study was carried
out over a period of 2 years in “Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical
Hospital, Department of Urology. We evaluated patients di-
agnosed with prostate cancer in localized or locally advanced
stage with the use of 2 questionnaires – QLQ-C30 and QLQ-
PR25 pre and post radical prostatectomy.
Results. We recoded the following age distribution: for the
preoperative group the mean was 63.52 yr, and for the post-
operative group the mean was 66.23 yr. On the question of
difficulty of getting and maintaining of erection 78% from
the preoperative group responded “not at all” and “a little”, as
for the post-operative group only 20 % responded the same
on this question. The rest of 80% responded: “quite a bit” and
“very much”. On the question “Have you felt uncomfortable
about being sexually intimate” 51,32% from the preoperative
group responded with “not at all”, 5.26% said “very much” as
for the postoperative group 51.72% responded with : “quite a
bit” and “very much”, and 6.9% said “not at all”
Conclusion. There are needed prospective randomized stud-
ies on big groups of patients that include a control group that
will evaluate the impact of radical prostatectomy on sexual
function. An increased level of evidence will increase the im-
pact of these studies and can increase the outcome of radical
prostatectomy on sexual function.
PM.2.8. Avantajele inițierii
tratamentului antiandrogenic
cu Degarelix în cancerul
de prostată avansat
H.D. Mureșanu, Imola Miklos
Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad,
Clinica de Urologie, România
Introducere. Degarelix este antagonist al hormonului
GnRH, utilizat ca tratament de prima linie în cancerul
de prostată avansat hormonosensibil. Acționează di-
rect blocând hormonul GnRH în glanda pituitară fără
”surge” inițial ale nivelurilor gonadotropinei și testos-
teronului. Este cel mai studiat antagonist în lume.
Material și metodă. Studiu retrospectiv, din perioada
între 2011-2016 pe 44 de pacienți diagnosticați cu neo-
plasm de prostată localizat, local avansat sau metastat-
ic simptomatic, tratați cu Degarelix.
Rezultate. Scăderea testosteronului de la inițierea tra-
tamentului în 3-5 zile. Înjumătățirea PSA-lui după prima
lună. RMN și scintigrafia osoasă arată la 6 luni amelio-
rarea leziunilor metastatice
Concluzii. Degarelix fiind antagonist GNRH scade
rapid testosteronul la nivel de castrație fără ”surge”.
Nu agravează simptomatologia cancerului de pros-
tată metastazat osos. Nu induce retenție de urină și
nu agravează ureterohidronefroza la pacienții cu neo-
plasm de prostată local avansat.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Benefits of the Degarelix treatment
Cancer de prostată – 2
in patients with androgen sensitive
advanced prostate cancer
H.D. Mureșanu, Imola Miklos
Western University ”Vasile Goldiș” of Arad,
Urology Clinic, Romania
Introduction. Degarelix is the most studied antag-
onist worldwide. Degarelix is ​​an antagonist of GnRH
hormone used as first-line treatment in advanced an-
drogen sensitive prostate cancer. Degarelix acts direct-
ly by blocking the GnRH in the pituitary without initial
“surge” of gonadotrophin and testosterone levels.
Material and methods. Retrospective study was con-
ducted between 2011-2016 on 44 patients diagnosed
with localized prostate cancer and characterized by
locally advanced or metastatic symptomatic who were
treated with Degarelix.
Results. Decreases testosterone levels within 3-5 days
after treatment initiation. 50% reduction in PSA lev-
el, after the first month. MRI and bone scintigraphy
showed significant improvement at 6 months of the
metastatic bone lesions.
Conclusions. Degarelix, as a GnRH antagonist, decreas-
es rapidly the seric testosterone at the castration level
without ”surge”. Does not worsen the osteo-articular
symptoms in the metastatic prostate cancer. Urinary
retention was not observed and the uretero-hydrone-
phrosis was not affected negatively in patients with lo-
cally advanced prostate cancer.
25
 PM.2.9. Cancer de prostată
Cancer de prostată – 2
metastazat cu cea mai ridicată
valoare a PSA raportată:
Prezentare de caz
D. Bălan1,2, A. Chiujdea2, Mariana Tilinca1,
S. Chiujdea2, Anca Sin1, M. D. Vartolomei1,2,
Orsolya Martha2
1
Disciplina de Biologie Celulară şi Moleculară,
UMF Târgu Mureş, România
2
Disciplina de Urologie, UMF Târgu Mureş,
România
Introducere: Cancerul de prostată este cel mai frecvent
cancer la bărbaţi. S-a sesizat o creştere significativă în inci-
denţa cancerului de prostată în ultimul deceniu. În ciuda
perfecţionării diagnosticului şi a tratamentului cancerului de
prostată rata de mortalitate este încă ridicată.
Obiective: Evidenţierea importanţei screaningului de pros-
tată cu ajutorul antigenului specific de prostată (PSA).
Material şi Metodă: Prezentarea de caz a unui pacient cauca-
zian in vârstă de 59 de ani cu cancer de prostată metastazat şi
cea mai mare valoare a PSA în literatură.
Rezultate: Un pacient în vârstă de 59 de ani se prezintă la
camera de gardă a Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic Ju-
deţean Târgu Mureş acuzând dureri lombare joase. Ecografia
abdominală şi a aparatului urinar nu a pus in evidenţă modi-
ficări patologice, în schimb tuşeu rectal a evidenţiat o pros-
tată cu dimensiuni mărite şi consistenţă fermă. Radiografia
abdominală a arătat multiple metastaze osteoblastice în co-
loana vertebrală şi pelvis. Examenul de laborator a evidenţiat
un PSA mediu de 7941 ng/ml. Biopsia de prostată a fost efec-
tuată pe baza nomogramei Vienna. Examenul histopatologic
a arătat un scor Gleason de 8 (4+4) în lobul drept şi 7 (4+3) în
lobul stâng, cu invazie perineurală bilaterală. Blocadă andro-
genică totală a fost iniţiată: Bicalutamid 50 mg/zi şi Leuprole-
in la interval de 6 luni asociat cu bifosfonaţi. Tomografia Com-
puterizată la un an a evidenţiat multiple metastaze sclerotice
in sistemul osos, dar fără fracturi patologice sau stenozarea
canalului spinal. După un an de tratament PSA scade la 8 ng/
ml şi starea clinică a pacientului sugerează complianţă bună
la tratament.
Concluzii: Raportăm cea mai ridicată valoare PSA la un pa-
cient cu cancer de prostată sub 60 de ani. Cancerul de pros-
tată rămâne o problema importantă de sănătate publică
datorită agresivităţii bolii şi stadiul avansat în momentul
diagnosticului. Testul PSA este obligatoriu la bărbaţi mai în
vârstă de 50 de ani.
26 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Metastatic prostate cancer
with highest reported PSA level:
Case presentation
D. Bălan1,2, A. Chiujdea2, Mariana Tilinca1,
S. Chiujdea2, Anca Sin1, M. D. Vartolomei1,2,
Orsolya Martha2
1
Department of Cell and Molecular Biology,
UMPh Targu Mures, Romania
2
Department of Urology, UMPh Targu Mures,
Romania
Introduction: Prostate cancer is one of the most common
types of cancer in men. A significant increase is described in
the incidence of this disease during the past decade. Despite
advances in prostate cancer diagnosis and management,
prostate cancer morbidity is still high.
Objective: To highlight the importance of screening in PCa
using prostate specific antigen (PSA). 
Material and Method: A case presentation of a 59 year old
Caucasian male metastatic prostate cancer (mPCa) with high-
est reported PSA level. 
Results: A 59 years old male patient presented himself to the
Urology Emergency Unit of Mures County Hospital accusing
lower back pain. Abdominal ultrasound revealed no patho-
logical findings, but digital rectal examination pointed an en-
larged and totally indurate prostate. Abdomino-pelvic X-rays
showed osteoblastic metastases in spine and pelvis bones.
Laboratory results revealed a PSA mean level of 7941 ng/ml.
Prostate biopsy was performed based on the Vienna nomo-
gram. Histology examination set a bilateral Prostate Adeno-
carcinoma with Gleason score 8 (4+4) in the right lobe and
in the left lobe with Gleason score 7 (4+3) and with bilateral
perineural invasion. Androgen deprivation therapy (ADT) was
started: anti-androgen therapy (Bicalutamid) 50 mg/day, Le-
uprolein (Eligard) at 6 months interval and bi-phosphonates.
One year follow-up CT examination showed sclerotic bone
metastasis in the skeletal system – without bone fractures
and stenosis in the spinal canal. After one year of treatment
the PSA level drops to 8 ng/ml and patient clinical status sug-
gests a treatment benefit. 
Conclusions: We reported the highest PSA level in an under
60 year’s old patient with mPCa. Prostate cancer remains an
important public health problem due to the aggressiveness
of the disease and advance stage at diagnosis. PSA test is
mandatory in men over 50 years.
PM.2.10. Leiomiosarcom prostatic –
prezentare de caz
T. Constantin*, D. Brînzan, V. Ambert*, S. Andrei,
C. Călin, R. Petca*, A. Petrescu, G. Berdan,
N. Manea, L. E. Mitrache*, M. Budău, M. Pascu,
C. Nicolae*, L. Bădeanu, V. Jinga*, B. Braticevici*
Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti,
România
*Universitatea de Medicina si Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere. Patologia maligna prostatica este reprezentata in
proportie covarsitoare de adenocarcinom. Leiomiosarcomul este
intalnit in sub 0.1% din neoplaziile prostatice. Datorita posibilita-
tilor terapeutice limitate in urma diagnosticarii majoritar tardive,
evolutia bolii este rapida ducand spre exitus.
Material si metoda. Prezentam cazul unui pacient de 84 ani, in-
ternat in regim de urgenta in martie 2014 pentru simptomatol-
ogie urinara joasa, neresponsiva la tratamentul medicamentos.
Antecedentele personale patologice includeau TUR-P pentru
HBP in urma cu 20 de ani. Valoarea PSA a fost: 3.35 ng/ml, iar
ecografic s-a decelat formatiune neregulata in lobul drept pros-
tatic proieminenta endovezical. Endoscopic s-au evidentiat 2
stricturi uretrale bulbomembranoase si uretra prostatica compri-
mata de multipli noduli cu dezvoltare subvezicala si ascensionar-
ea trigonului. S-a practicat UOI si TUR-P de deblocare cu evolutie
postoperatorie favorabila.
Rezultate. Rezultatul histopatologic a evidentiat coexistenta
hiperplaziei benigne de prostata cu leiomiosarcomul prostatic.
Tratamentele chirurgical (cistoprostatectomie radicala) si onco-
logic nu au putut fi luate in calcul datorita varstei si comorbidita-
tilor pacientului, precum si refuzului familiei legat de acceptarea
riscurilor peri si postoperatorii. Evolutia ulterioara a fost carac-
terizata de episoade de retentie urinara prin cheaguri, rezolvate
prin decaiotare endoscopica si rezectie tumorala cu scop citore-
ductional (4 interventii efectuate pe parcursul a 5 luni). In acest
interval starea generala a pacientului a fost buna, avand regim
normal de viata. In octombrie 2014 pacientul a fost diagnosticat
cu pleurezie neoplazica bilaterala, fiind tratat paleativ in Clinica
de Cardiologie a Spitalului Prof. Dr. Th. Burghele. Pacientul a fost
scos din evidenta in noiembrie 2014, externat la cererea familiei
in stadiu terminal.
Concluzii. Leiomiosarcomul prostatic este o entitate patologica
extrem de rara, caracterizata printr-o evolutie locala si sistemica
rapida. Diagnosticul este intamplator, neexistand modificari bio-
chimice sau clinice specifice bolii. Singura optiune viabila de trat-
ament este interventia radicala, recomandabila insa unui numar
limitat de pacienti.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Prostate leiomyosarcoma
Cancer de prostată – 2
– case presentation
T. Constantin*, D. Brînzan, V. Ambert*, S. Andrei,
C. Călin, R. Petca*, A. Petrescu, G. Berdan,
N. Manea, L. E. Mitrache*, M. Budău, M. Pascu,
C. Nicolae*, L. Bădeanu, V. Jinga*, B. Braticevici*
“Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital,
Bucharest, Romania
*”Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction. Malignant prostate pathology is in most cases
represented by adenocarcinoma. Leiomyosarcoma is discovered
in less than 0.1% of prostate malignancies. Due to limited thera-
peutic possibilities and late diagnosis in many cases, the disease
is rapidly leading to exitus.
Material and method. We present a 84 year old patient, urgently
admitted in the March 2014 for intense lower urinary tract symp-
toms, unresponsive to drug therapy. Previous medical history in-
cluded TUR-P for BPH 20 years ago. PSA was 3.35 ng / ml, and the
ultrasound exam revealed an irregular tumor in the right prostate
lobe endovesically developed. Endoscopically, two bulbomem-
branous urethral strictures were diagnosed, while the prostatic
urethra was compressed by multiple nodules developed under
the bladder trigon, determining its’ ascension. IOU and TUR-P
were performed with very good postoperative evolution.
Results. The histopathological result revealed an association
of prostate benign hyperplasia and leyomiosarcoma. Surgical
(radical cistoprostatectomy) and oncological treatment have
been ruled out, due to the patients’ age and comorbidities and
also the family refusal of surgical intervention, due to peri- and
postoperative risks. Further evolution has been characterized by
episodes of urinary retention by clots, solved by endoscopic clots
evacuation and re TUR-P and B (4 interventions conducted over
five months). During this period the patient’s general condition
was good, with a normal life. In October 2014 the patient was
diagnosed with bilateral neoplastic pleurisy, being palliatively
treated in the Cardiology Clinic of “Prof. Dr. Th. Burghele” Hospital.
The patient was discharged from hospital in November 2014 at
family request, in terminal stage.
Conclusions. Prostate leiomyosarcoma is an extremely rare
pathological entity, characterized by rapid local and system-
ic evolution. The diagnosis is usually established by chance, as
there aren’t clinical and biochemical changes specific to the dis-
ease. The only viable treatment option consists in radical inter-
vention, but that can be applied on a limited number of patients.
27
 PM.2.11. Iradierea prostatei
Cancer de prostată – 2
ghidată imagistic
G. Ricu, C. Barbu, Iuliana Giurgiu,
Cristina Duran, Ruxandra Mitulescu,
Diana Ratea, M. Suditu, R. Popa,
Violeta Ciocaltei, Daniela Adam, C. Chiricuţă
Clinica Amethyst, Bucureşti, România
Scop: Evaluarea toxicitatii urinare si digestive post ra-
dioterapie definitiva la pacientii la care s-au implantat
markeri fiduciali de aur intraprostatic.
Materiale si metoda: Au fost evaluati 23 de pacienti,
iradiati prin tehnica IMRT/VMAT la accelerator linear
Elekta Synergy (6MeV), in perioada 2013-10/2015-12 cu
o doza totala cuprinsa intre 74 si 78Gy cu 2 Gy pe frac-
tie. Dintre acestia 14 au beneficiat si de iradiere electiva
la nivelul ganglionilor limfatici pelvini cu o doza cuprin-
sa intre 50 si 56Gy cu 2 Gy pe fractie. Markerii fiduciali
au fost introdusi intraprostatic cu 7 zile inaintea scana-
rii CT pentru plan de tratament.
Rezultate: Pentru toti pacientii s-a obtinut o reducere
la jumatate a volumului vezicii urinare si rectului supra-
pusa in volumul tinta (PTV). Semnele si simptomele de
toxicitatea acuta si tardiva a fost in general de grad 1 si
2 conform criteriilor CTCAE.
Concluzii: Iradierea prostatei ghidata imagistic reduce
volumul organelor la risc din vecinatatea prostatei ce
primesc doze mari de iradiere ceea ce permite exca-
ladarea dozei la nivelul prostatei in conditii de siguran-
ta pentru structurile sensibile periprostatice.
28 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Image-Guided Radiation Therapy
(IGRT) for prostate cancer
G. Ricu, C. Barbu, Iuliana Giurgiu,
Cristina Duran, Ruxandra Mitulescu,
Diana Ratea, M. Suditu, R. Popa,
Violeta Ciocaltei, Daniela Adam, C. Chiricuţă
Amethyst Clinic, Bucharest, Romania
Purpose: Evaluating acute / late urinary and digestive
post-radiotherapy toxicity for patients with intrapros-
tatic gold fiducial markers.
Material and Method: Were evaluated a total of 23 pa-
tients with prostate cancer who underwent IMRT-VMAT
(Intensity Modulated Radiation Therapy) using Elek-
ta Synergy Linear Accelerator (6MeV), during 2013-
10/2015-12 with a total dose between 74 and 78Gy
with 2 Gy per fraction. 14 of them had also elective pel-
vic lymph nodes irradiation with a total dose between
50 and 56Gy with 2 Gy per fraction. Gold fiducial mark-
ers were implanted 7 days before the planning CT.
Results: For all patients, the bladder and rectum vol-
ume superimposed in target volume (PTV), was re-
duced to half. Signs and symptoms of acute and late
toxicity were between grade 1 and 2 according to CT-
CAE criteria.
Conclusions: Image Guided Radiation Therapy (IGRT)
for prostate cancer reduce the volume of organs at
risk receiving large doses of radiation, which allows
dose escalation for the prostate in safety conditions for
peri-prostatic sensitive structures.
PM.3.1. Examenul citologic al urinei
în managementul tumorilor
uroteliale
T. Mezei1, Claudia Coșarcă1, O. Vida2,
Orsolya Mártha2
1
Disciplina de Anatomie Patologică,
Universitatea de Medicină și Farmacie
Tîrgu Mureș, România
2
Disciplina de Urologie, Universitatea de
Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș, România
Introducere. Examinarea citologică a urinei oferă o metodă
complementară în investigarea pacienților cu hematurie de
etiologie nepreciztă sau pentru controlul pacienților cu suspi-
ciune clinică de carcinom vezical. În studiul nostru am evaluat
condițiile introducerii și aplicabilitatea acestei metode de diag-
nostic.
Material și metodă. În studiu am inclus 30 de pacienți cu sus-
piciunea clinică de carcinom vezical, alături de 10 voluntari,
fără leziuni vezicale. Am recoltat și prelucrat 20 ml urină/caz.
Am efectuat frotiuri citologice prin metoda CellPrint, utilizând
fixare umedă imediată și colorație Papanicolaou. Interpretarea
frotiurilor a cuprins evaluarea celularității, a calității și interpre-
tabilității celulelor prezente. Unde acestea au fost disponibile,
rezultatele histopatologice au fost corelate cu citologia.
Rezultate. Din cei 30 de pacienți 19 (63%) a fost bărbați, 11
(36%) femei. Interpretabilitatea frotiurilor în toate cazurile
a fost optimă. În 18 (60%) cazuri am găsit celule cu atipii evi-
dente, în 7 (23,33%) cazuri suspiciune de atipie, în restul de 5
(16,66%) cazuri modificările au fost sugestive pentru leziuni
netumorale. Date clinice de urmărie au fost disponibile la 16
pacienți, din care în 6 (37,50%) diagnosticul histologic a fost
de  carcinom urotelial papilar low grade, în 4 (25%) de carcinom
urotelial papilar high grade, în 4 (25%) de carcinom invaziv și în
2 (12,5%) leziuni netumorale.
Concluzii. Studiul nostru confirmă faptul că examinarea cito-
tumorală a urinei este o metodă accesibilă în diagnosticul
tumorilor uroteliale. Frotiurile efectuate din urina colectată co-
respunzător și colorate conform normelor în vigoare, oferă un
material citologic optim pentru interpretarea leziunilor urote-
liale. Ar fi de dorit introducerea în rutină, în special la pacienții
cu risc crescut de dezvoltare a carcinomului urotelial, sau la pa-
cienții cu carcinom vezical în antecedente. În vederea creșterii
valorii diagnostice a acestei metode, considerăm important
instruirea și educarea continuă a tuturor specialiștilor implicați,
și controlul rezultatelor prin examen histopatologic ori de câte
ori aceste se efectuează.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Urinary cytology in
Oncologie
the management of
urothelial tumors
T. Mezei1, Claudia Coșarcă1, O. Vida2,
Orsolya Mártha2
1
Pathology Department, University of Medicine
and Pharmacy Tirgu Mures, Romania
2
Urology Department, University of Medicine
and Pharmacy Tirgu Mures, Romania
Urinary cytology offers a complementary method in the eval-
uation of patients with hematuria with uncertain etiology or
for the followup of patients with a history of bladder cancer.
In our study we evaluated how urinary cytology may be intro-
duced in everyday practice.
Materials and methods. We included 30 patients with a clin-
ical suspicion of bladder cancer and 10 individuals without
bladder lesions. 20 ml of voided urine was collected/case. Cy-
tological smears were made using CellPrint method, imme-
diate wet fixation and Papanicolaou stain was applied. The
interpretation of smears included the evaluation of cellular-
ity, quality and interpretability. Whenever available cyto-his-
tological correlation was performed.
Results. Of the 30 patients, 19 (63 %) were male, 11 (36%)
female. The interpretability of smears was optimal in all cases.
18 (60%) cases showed clear-cut signs of atypia, 7 (23,33%)
cases were suspicious for atypia, while the rest 5 (16,66%) cas-
es were suggestive of non-neoplastic lesions. Histology fol-
low-up data was available for 16 patients: 6 (37,50%) with a
diagnosis of low grade papillary urothelial carcinoma, 4 (25%)
high grade papillary urothelial carcinoma, 4 (25%) invasive
cancer, and 2 (12,5%) non-neoplastic lesion.
Conclusion. Our study has confirmed that urinary cytology
is a valuable and accessible tool in the diagnosis of urothe-
lial tumors. Optimal smears are obtained if urine collection
and preparation are standardized. The introduction of urinary
cytology into everyday routine would enhance the manage-
ment of patients with urothelial tumors, especially patients
with elevated risk for urothelial carcinoma or with a history of
bladder cancer. To enhance the reliability of urinary cytology
all specialists involved in the process need to be continuously
and adequately trained. Cyto-histological correlations need
to be performed whenever the latter investigation is per-
formed.
29
 PM.3.2. Tumori vezicale la pacienţi
Oncologie
cu vârsta sub 30 de ani
C. Sima1, S. Rascu1,2, M. Dumitrache1,
D. Bădescu1,2, D. Rădăvoi1,2, A. Petrescu1,
G. Berdan1, V. Jinga1,2
1
Spitalul Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”,
Bucureşti, România
2
Universitatea de Medicina si Farmacie
„Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere. Tumorile vezicale, in special cele maligne,
apar cu precadere la pacientii varstnici, maximul incidentei
aparand dupa varsta de 65 de ani. Am analizat cazurile paci-
entilor tineri, cu varsta sub 30 de ani cu tumori vezicale, inter-
nati si tratati in ultimii 11 ani in Spitalul „Prof. Dr. Th. Burghele”.
Obiectivul acestui studiu a fost de a trece in revista caracte-
risticile clinice si anatomopatologice ale tumorilor vezicale,
fie ele maligne sau benigne la tineri.
Material si metoda. Au fost analizate retrospectiv datele a
21 de pacienti internati in perioada 01.01.2005-31.12.2015 in
Clinica de Urologie. La fiecare pacient au fost urmarite datele
clinice si paraclinice, aspectul imagistic al formatiunilor tu-
morale, rezultatele anatomopatologice dupa prelevarea de
biopsii intraoperator, tratamentul in serviciile de oncologie.
De asemenea a fost consemnata urmarirea postoperatorie a
pacientilor.
Rezultate. Varsta pacientilor a fost cuprinsa intre 16 si 29
ani, cu o varsta medie de 24,14 ani. Din cei 21 de pacienti,
13 au fost de sex masculin (61,9%) iar 8 au fost de sex feminin
(38,1%). Majoritatea pacientilor au avut ca simptom cardinal
hematuria (15 din 21, 71,43%). Din cele 21 de biospii prele-
vate intraoperator 12 (57,14%) au avut un rezultat benign,
restul de 9 (42,86%) fiind maligne. Cele benigne au fost in
reprezentate in special de papiloame (3 papiloame tipice si
1 papilom inversat) si cistite glandulochistice (4 cazuri). Pa-
cientii cu rezultat anatomopatologic malign au prezentat
tumori cu grad scazut de agresivitate. Din cele 9 cazuri de
tumora maligna 5 au fost G I si 4 G II. Din punct de vedere al
stadializarii TNM 5 tumori au fost pTa si 4 pT1. Doar 6 pacienti
au revenit la controale periodice si doar 3 au facut instilatii
intravezicale.
Concluzii. In mod usor majoritar tumorile pacientilor de vars-
ta tanara investigati au fost benigne. Cele maligne au agre-
sivitate scazuta. Sex ratio in aceasta grupa de varsta nu este
atat de dezechilibrat ca in grupa pacientilor varstnici: 1,6 bar-
bati la 1 femeie, fata de 3 la 1. Ceea ce ramane constant este
simptomul cardinal: hematuria. O problema in continuare o
reprezinta complianta pacientilor la urmarirea regulata si la
tratamentul oncologic.
30 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Patients aged under 30
with bladder tumors
C. Sima1, S. Rascu1,2, M. Dumitrache1,
D. Bădescu1,2, D. Rădăvoi1,2, A. Petrescu1,
G. Berdan1, V. Jinga1,2
1
„Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital
2
„Carol Davila” Medicine and
Farmacy University
Introduction. The baldder tumors, especially the malignant
ones, appear mostly at older patients, the maximum inci-
dence occurring over the age of 65. We analysed the cases
of young patients, 30 years or younger, with bladder tumors,
hospitalized and treated in the last 11 years at „Prof. Dr. Th.
Burghele” Clinical Hospital. The objective of this study was
to review the clinical and pathological characteristics of the
bladder tumors, either malignant or benign.
Material and methods. We analysed in a retrospective man-
ner the data gathered from 21 patients hospitalised in our
clinic since 01.01.2015 to 31.12.2015. We rewied the patients
both clinically and paraclinically. We also checked the im-
agery, pathological report after intraoperative biopsies and
treatment after surgery in oncology services. The postopera-
tive follow-up was registered.
Results. The patients were between 16 and 29 years old,
with a medium age of 24,14 years. From those 21 patients,
13 (61,9%) were males, and the rest (8-38,1%) females. The
main symptom of the majority of patients was hematuria
(15 patients out of 21, 71,43%). 12 patients, meaning 57,14%
had an benign result of the biopsy, the remaining 9 (42,86%)
being malignant. The benign ones were mainly papilomas (3
typical and 1 inverted) and glandular-cystic cystitis (4 cases).
The malignant tumors had a small degree of aggresiveness.
From the initial 9 malignant tumors 5 were G I and 4 G II.
From the TNM point of view 5 tumors were pTa and 4 were
pT1. Only six patients returned for a follow up check and only
three of them had an intravesical instillation.
Conclusions. The main pathological findings were benign in
these group of young patients. The maligbnant ones had a
good degree of differentiation. The sex ratio in this age group
is not as unbalanced like the sex ratio in the older patients’s
group: 1,6 males to 1 female vs 3 males to 1 female. The one
thing that remains constant is the main symptom, that is he-
maturia. A continuing issue is represented by the lack of com-
pliance shown by these patients towards regular visits after
surgery and pursuing the oncological treatment.
PM.3.3. Tumoră vezicală
superficială în al II-lea
trimestru de sarcină
M. Bucur1, B. Batâr1, C. Crihana4,
M. Mărgăritescu3, M. Pisoschi1, O. Răduţă1,
G. Valcoreanu2, B. Streza1
1
Secţia Clinică de Chirurgie Urologică,
Spital Clinic CF2,
2
Secţia Anestezie Terapie Intensivă,
Spital Clinic CF2,
3
Secţia Clinică Obstetrică Ginecologie,
Spital Clinic CF2,
4
Compartiment Oncologie Medicală,
Spital Clinic CF2, Bucureşti, România
Introducere. Tumorile vezicale reprezinta entitati patologice,
cu care urologul se intalneste frecvent. Aparitia unei astfel de
leziuni la femeia gravida, reprezinta insa o situatie de exceptie.
Au fost raportate 30 de cazuri pana in 2012.
Material si metoda. Pacienta O.G, in varsta de 32 de ani, cu
sarcina de 21 de saptamani, in evolutie, se prezinta pentru
suspiciune echografica de formatiune endovezicala, depistata
la echografia pentru urmarirea sarcinii. Pacienta este nefuma-
toare, primipara si fara contact cu mediu toxic. Dupa confirma-
rea prin echografie se propune si efectueaza explorarea uretro-
cistoscopica sub rahianestezie, cu decelarea unei formatiuni
unice, pe peretele anterior vezical si rezectia ei (TUR-V). Evolutia
favorabila, fara modificari contractile uterine. Pre si post-ope-
rator pacienta a fost consultata si supravegheata de medicul
obstetrician cooptat in echipa pentru prevenirea si tratarea
posibilelor complicatii (contractii uterine post-operatorii).
Rezultate. Rezultatul examenului anatomopatologic a aratat
carcinom urotelial G2, minim invaziv (pTa). Sarcina a fost finali-
zata la termen (operatie cezariana) prin nastere a unui baietel
sanatos. Controlul uretrocistoscopic la 5 luni, a aratat evolutie
favorabila, fara recidive tumorale T0.
Concluzii. Patologia tumorala vezicala, desi foarte rara, este
posibila la gravide. Rezectia endoscopica, efectuata cu rahi-
anestezie, este in general metoda de electie. Confirmarea
tumorii, se efectueaza echografic si uretro-cistoscopic. Co-
laborarea interdisciplinara si constituirea unei echipe care sa
curpinda medicul urolog, medicul anestezist, medicul obstetri-
cian si medicul oncolog asigura succesul demersului medical.
Terapia oncologica imediata nu este indicata, iar cea tardiva se
initiaza impreuna cu medicul oncolog, in functie de controlul
cistoscopic post partum si de stadiul tumorii initiale.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Superficial bladder tumor
Oncologie
in second trimester of pregnancy
M. Bucur1, B. Batâr1, C. Crihana4,
M. Mărgăritescu3, M. Pisoschi1, O. Răduţă1,
G. Valcoreanu2, B. Streza1
1
Clinical Department of Urologic Surgery,
Clinical Hospital CF2,
2
Intensive Care and Anesthesiology
Department, Clinical Hospital CF2,
3
OBGYN Clinical Department,
Clinical Hospital CF2,
4
Medical Oncology Service,
Clinical Hospital CF2, Bucharest, Romania
Introduction. Bladder tumors are pathological entities fre-
quently encountered in urology practice. However, such a le-
sion discovered in pregnant women is an exception. By 2012
only 30 cases were reported.
Material and Method. Patient O.G., age 32, 21 weeks of preg-
nancy arrives for suspicion of bladder tumor, discovered during
routine pregnancy ultrasound. The patient does not smoke, is
at the first pregnancy and has no contact with toxic environ-
ment. The tumor is confirmed by ultrasound and the patient
is explored by cistoscopy under spinal anesthesia. The unique
tumor is identified on the anterior bladder wall and resected
(TURB). The evolution was good, without uterine contrac-
tions. Before and after the operation the patient was seen and
monitored by the OBGYN physician part of the medical team,
in order to prevent and treat possible complications (uterine
contractions after surgery).
Results. The histopathology result was minimally invasive (pTa)
urotelial carcinoma G2. The pregnancy continued until full term
when a healthy boy was delivered by C-section. Cistoscopyc
evaluation after 5 months showed no tumor relapse T0.
Conclusions. Although very rare, bladder tumors can be
found in pregnant women. TURB under spinal anesthesia is
the treatment of choice. The tumor is confirmed by ultrasound
and cistoscopy. Forming an interdisciplinary team with urolo-
gist, anesthesiologist, obstetrician and oncologist is a must for
a proper medical management. Immediate oncologic therapy
is not indicated; lately it can be initiated by the oncologist tak-
ing into consideration the cistoscopyc evaluation after delivery
and the stadialization of the initial tumor.
31
 PM.3.4. Rezecția bipolară “en bloc”
Oncologie
cu electrodul plasma-button pentru
tumorile vezicale non-invazive
G. Bălan, B. Geavlete, D. Georgescu,
F. Stănescu, C. Moldoveanu, P. Geavlete
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti,
Clinica de Urologie, Bucureşti, România
Introducere: Un studiu retrospectiv a fost efectuat cu
scopul de a evalua eficacitatea, morbiditatea perioper-
atorie, rezultatele oncologice pe termen scurt și profilul
de siguranță al rezectiei bipolare “en bloc” cu electro-
dul plasma-button la pacientii cu tumori vezicale sub
2 cm.
Material și metodă: Un total de 35 pacienti cu tumori
papilare sub 2 cm, au fost incluși in studiu. S-a practicat
rezectie “en bloc” cu electrodul tip plasma button. Patul
tumoral a fost biopsiat separat cu ansa bipolară si apoi
s-a efectuat coagularea patului de rezecție cu electro-
dul plasma button. Protocolul de urmărire a constat în
cistoscopie de control efectuată la 3 luni.
Rezultate: Toate procedurile au fost efectuate cu suc-
ces, cu ablația vizuală completa a tumorii. Timpul op-
erator mediu a fost de 15 minute și nu s-au înregistrat
perforații de perete vezical intraoperator. Diametrul
mediu al tumorilor a fost de 1,2 cm, timpul mediu de
cateterizare a fost de 1,6 zile, iar cel de spitalizare de 2,2
zile. Trei cazuri au dezvoltat hematuria postoperatorie
și au fost tratate conservator. În urma examinării his-
topatologice 26 de pacienti au avut tumori de tip pTa
si 9 pacienti au avut tumori pT1. Toate biopsiile de pat
tumoral au fost negative. La cistoscopia efectuata la 3
luni, un caz a prezentat tumoră heterotopică, fără a fi
descrise recurențe ortotopice.
Concluzii: Rezecția bipolară “en bloc” cu plasma-but-
ton reprezintă o abordare endoscopica promițatoare
în cazul tumorilor vezicale papilare, care oferă o bună
acuratețe în stadializare, iar rezultatele oncologice pe
termen scurt ofera si ele incredere metodei sus men-
tionate.
32 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
En-block plasma-button
resection in NMIBC
G. Bălan, B. Geavlete, D. Georgescu,
F. Stănescu, C. Moldoveanu, P. Geavlete
“Saint John” Clinical Emergency Hospital,
Department of Urology, Bucharest, Romania
Introduction: A retrospective study was performed in
order to evaluate the efficacy, perioperative morbidity,
oncologic outcomes in the short term and the safety
profile of “en bloc” plasma-button bipolar resection in
patients with bladder tumors less than 2 cm.
Material and Methods: A total of 35 patients with
papillary tumors, less than 2 cm, were included in the
study. “En bloc” resection with the plasma button elec-
trode type was performed. The tumoral bed was bi-
opsied with bipolar loop and then coagulation of the
tumoral bed was performed. Follow up protocol con-
sisted in control cystoscopy performed at 3 months.
Results: All procedures were successfully performed,
with complete tumoral visual ablation. The mean op-
erating time was 15 minutes and there were no perfo-
rations of the bladder wall during surgery. The average
diameter of the tumor was 1.2 cm, the medium cathe-
terization time was 1.6 days and the hospitalization pe-
riod was 2.2 days. Three cases developed postoperative
hematuria and were treated conservatively. After histo-
pathologic evaluation 26 patients had pTa tumors and
9 patients had pT1 tumors. All tumoral bed biopsies
were negative. At the follow-up cystoscopy performed
at three months a single case of heterotopic tumor was
found and no orthotopic recurrence was described.
Conclusion: Bipolar plasma-button “en bloc” resection
represents a promising endoscopic approach for pap-
illary bladder tumors that provides a good accuracy in
staging and short-term oncologic outcomes further
supported the reliability of the technique.
PM.3.5. Valoarea cistoscopiei NBI
în diagnosticul tumorilor satelite
la pacienţii cu tumori vezicale
non-invazive voluminoase
F. Stănescu, B. Geavlete, B. Pârâianu,
D. Georgescu, G. Bălan, M. Jecu,
C. Moldoveanu, C. Ene, C. Bulai, P. Geavlete
Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgență
“Sf. Ioan” București
Obiective: Un studiu retrospectiv a fost efectuat cu scopul
de a evalua eficacitatea cistoscopiei NBI pentru detecția tu-
morilor satelite la pacienţii cu tumori vezicale non-invazive
voluminoase.
Material şi Metodă: Un total de 55 pacienţi diagnosticaţi cu
cel puțin o tumoră vezicală non-invazivă voluminoasă peste
3 cm au fost incluşi în studiu. S-a urmărit evidențierea even-
tualelor leziuni adiționale cu semnificație oncologică și a re-
zultatelor fals-pozitive ale cistoscopiei NBI în comparație cu
cistoscopia convențională în lumină albă. La toți pacienții s-a
efectuat inițial cistoscopie în lumină albă și apoi cistoscopie
NBI pentru descoperirea eventualelor mici tumori satellite,
încercând să se evidențieze leziunile adiționale în modul de
vizualizare respectiv.
Rezultate: Din cei 16 de pacienți cu tumori voluminoase pTa
la 1 caz (6,25%) s-au diagnosticat tumori satelite adiționale la
cistoscopia standard în lumină albă iar în 2 cazuri (12,5%) s-au
evidențiat leziuni adiționale în vizualizarea NBI. Pentru cei 39
de pacienți cu tumori voluminoase pT1, la 3 pacienți (7,69%)
s-au înregistrat tumori adiționale la cistoscopia standard iar la
7 pacienți (17,94%) s-au vizualizat tumori adiționale în modu-
lul NBI. Per global au existat 7,27% cazuri cu tumori adiționale
descoperite în lumină albă și 16,36% în cazul NBI. Au existat
25 de leziuni fals-pozitive (16,55%) pentru cistoscopia NBI și
18 de leziuni fals-pozitive (11.92%) în cazul cistoscopiei stan-
dard în lumină albă.
Concluzii: Pentru cazurile cu tumori voluminoase pTa și pT1,
cât și per global, pe numărul total de cazuri, au existat un
număr semnificativ de cazuri cu tumori adiționale vizualiza-
te la cistoscopia NBI comparativ cu cistoscopia standard. Nu
s-au evidențiat diferențe semnificative între cele moduri de
diagnostic optic din punct de vedere al rezultatelor fals-pozi-
tive. Cistoscopia NBI poate fi utilă în diagnosticul leziunilor
de mici dimensiuni ca metodă complementară cistoscopiei
în lumină albă.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Value of NBI cystoscopy in the
Oncologie
diagnostic of satellite tumors
in patients with large
non-invasive bladder tumors
F. Stănescu, B. Geavlete, B. Părăianu,
D. Georgescu, G. Bălan, M. Jecu,
C. Moldoveanu, C. Ene, C. Bulai, P. Geavlete
“Saint John” Clinical Emergency Hospital,
Department of Urology, Bucharest, Romania
Objectives: A retrospective study was performed in order
to evaluate the efficacy of NBI cystoscopy for detection of
satellite tumors in patients with large non-invasive bladder
tumors.
Materials & Methods: A total of 55 patients diagnosed with
at least one large non-invasive bladder tumor over 3 cm were
included in the study. It sought to highlight any additional
lesion with oncologic significance and false-positive results
of NBI cystoscopy by comparison conventional cystoscopy in
white light. In all cases we performed initial white light cys-
toscopy and then NBI cystoscopy for detection of potential
small satellite tumors trying to highlight additional lesions in
the viewing mode respectively.
Results: Of the 16 patients with large pTa tumors in 1 case
(6.25%) were diagnosed additional satellites tumors in
standard white light cystoscopy and in 2 cases (12.5%) ad-
ditional lesions were found in NBI mode. For the 39 patients
with large pT1 tumors, in 3 patients (7.69%) were recorded
additional satellite tumors in standard cystoscopy and in 7
patients (17.94%) additional tumors were visualized in NBI.
Overall there were found additional tumors in 7.27% cases in
white light and in 16.36% in NBI. There were 25 false-positive
lesions (16.55%) for NBI cystoscopy and 18 false-positive le-
sions (11.92%) in standard white light cystoscopy.
Conclusions: For cases with large pTa, PT1 and for the total
number of cases, there were a significant number of addition-
al tumors visualized in NBI cystoscopy compared to standard
cystoscopy. There were no significant differences between
the false positive results in the two optical diagnostic modes.
NBI cystoscopy may be useful in the diagnostic of small le-
sions as a complementary method to white light cystoscopy.
33
 PM.3.6. Tumori urologice asociate
Oncologie
sincron şi/sau metacron cu alte
localizări tumorale
Miklos Imola, A. Greluș, A. Adile, I. Ioiart
Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad,
Clinica de Urologie, Spitalul Municipal Arad,
România
Introducere. Am definit neoplasm index, prima tu-
moră diagnosticată; tumoră sincronă, cea care a apărut
în decurs de un an de la diagnosticarea tumorii index și
metacronă, care a fost descoperită după acest interval.
Material și metodă. Studiu prospectiv, cuprinde 22 de
pacienți, diagnosticați cu diferite tipuri de neoplasme
în cadrul Clinicii de Urologie din Arad din septembrie
2015 - 1 aprilie 2016.
Rezultate. Tumorile au fost în 55% de cazuri sincrone.
Apariție a fost preponderentă la sexul masculin (59%
din cazuri, 13 pacienți) și mediul urban (68% din cazuri,
15 pacienți). Majoritatea bolnavilor sunt consumatori
de substanțe toxice (fumători, consumatori de alcool,
lucrători în mediu toxic) (73% din cazuri, 16 oameni).
Carcinomul urotelial s-a diagnosticat de cele mai multe
ori (11 pacienți) în asociere cu alte tipuri histologice tu-
morale, iar dintre tumorile urologice, carcinomul uro-
telial și adenocarcinomul prostatic se asociază cel mai
frecvent (4 pacienți).
Concluzii. În ultimii ani se observă creșterea incidenței
apariției tumorilor sincrone și/sau metacrone. Consu-
mul de substanțe toxice crește riscul apariției neoplas-
melor. Spre deosebire de literatura de specialitate, care
descrie asocierea mai frecventă a tumorilor urologice
cu cele genitale, studiul nostru relevă incidență cres-
cută a combinației dintre carcinomul urotelial și adeno-
carcinomul de prostată. Se impune schimbarea modu-
lui de viață, implementarea unui sistem de screening
și cercetarea mecanismelor moleculare și genetice în
apariția lor.
34 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
The incidence of the
synchronous and
metachronous tumors
Miklos Imola, A. Greluș, A. Adile, I. Ioiart
“Vasile Goldiș” Western Univeristy of Arad,
Clinic of Urology, Arad County Hospital,
Romania
Introduction. We defined index cancer the first diag-
nosed neoplasm, synchronous tumor, which occurred
within 12 months of the diagnosis of the index one and
metachronous tumor, which was discovered after this
interval.
Material and methods. Within the prospective study
we included 22 patients diagnosed with different types
of neoplasms which adressed to the Urology Clinic of
Arad, between September 2015 and April 1st, 2016.
Results. We found 55% of synchronous tumors; syn-
chronous tumors were predominant in males (13 pa-
tients) being more prevalent among patients from
urban region (68% of cases). Most patients (73%, 16
people) are consumers of toxic substances like smok-
ing, alcohol abuse, or workers exposed to toxic envi-
ronment. Urothelial carcinoma was the major tumor
type diagnosed (11 patients) in combination with oth-
er histopathological tumor types. Among urological tu-
mors, urothelial carcinoma and adenocarcinoma of the
prostate are most frequently associated.
Conclusions. We noticed an increasing of the number
of synchronous tumors and / or metachronous in pa-
tients adressing to Arad County Hospital. Consumption
of toxic substances is the major causes that can con-
tribute significantly to malignancy. In contrast to the
literature, describing most common association of uro-
logical tumors with the genital ones, in our study we
found frequently a combination of the urothelial car-
cinoma with prostate adenocarcinoma. Patient man-
agement and therapy is complex and requires major
changes in life style and preventive screeening based
on combined clinical and molecular tools.
PM.3.7. O analiză a pacienţilor cu
tumori primare urologice asociate
L. Todosi1,2, C. Pricop1,2, D. Andone1, Adelina Miron1,
C. Tanase1, D.V. Scripcariu2,3
¹Clinica de Urologie și Transplant Renal,
Spitalul Clinic Dr CI Parhon, Iași, România
²Universitatea de Medicină și Farmacie
Gr T Popa, Iași, România
3
Clinica I ChirurgieOncologică, Institutul
Regional de Oncologie Iași, Romania
Introducere. Existenta cancerelor urologice sincrone si
metacrone este o realitate de care trebuie sa tinem cont.
Identificarea pacientilor cu risc crescut de a ajunge in aceasta
situatie reprezinta o provocare pentru urologi.
Material și metoda. In acest studiu retrospectiv au fost
identificați 24 de pacienți cu cancere urologice sincrone sau
metacrone, care au fost internati in perioada ianuarie 2011
- decembrie 2015 în Clinica de Urologie a Spitalului ”Dr. C.I.
Parhon”, Iași.
Rezultate. Cea mai frecventa asociere a fost cea dintre tumo-
ra uroteliala si neoplasmul de prostată (75% - 18 cazuri) ur-
mat de asocierea neoplasmului de prostata cu tumora renala
(12,5% - 3 cazuri), tumori renale bilaterale (8,33% - 2 cazuri)
si tumora uroteliala asociata cu tumora renala (2,4% - 1 caz).
Din totalul cazurilor, 17 au fost metacrone (70,84%) iar restul
de 7 au fost sincrone (29,16%).Raportat la totalul cazurilor di-
agnosticate in clinica in aceasta perioada, procentajul de can-
cere uroteliale (ca tumora primara) care au dezvoltatat a doua
neoplazie este de 1,67%, iar neoplasmele prostatice au dez-
voltat a doua neoplazie in 2,05% din cazuri. Repartitia pe sexe
a aratat predominanata pacientilor de sex masculin (91,67%
- 22 de barbati). Varsta pacientilor a fost cuprinsa intre 53 si 87
ani, grupa de virsta cea mai afectata fiind cea peste 70 de ani
(70,84%).Tipul histopatologic cel mai frecvent a fost asocierea
de carcinom urotelial papilar tip G2 cu adenocarcinom acinar
scor Gleason 6 (35%).
Concluzii. Pacienții cu o malignitate urologica primara pot
fi uneori co-afectati de un alt cancer primar urologic. In stu-
diul nostru, tipul cel mai frecvent de asociere a fost de tumora
uroteliala si neoplasm prostatic, cea prostatica fiind desco-
perita incidental la controalele ulterioare (ca al doilea cancer
metacron). Ne propunem sa extindem gama de investigatii
la acesti pacienti si la descendenti cu studii genetice care vor
permite intelegerea mai buna a fenomenului.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
An analysis of patients with
Oncologie
associated primary urological cancers
L. Todosi1,2, C. Pricop1,2, D. Andone1, Adelina Miron1,
C. Tanase1, D.V. Scripcariu2,3
¹Clinic of Urology and Renal Transplantation,
Clinical Hospital Dr CI Parhon, Iasi, Romania
²University of Medicine and Pharmacy
Gr T Popa, Iasi, Romania
I Oncological Surgery Unit, Regional
3 st
Oncology Institute, Iași, Romania
Introduction. The existence of synchronous and metachro-
nous urological cancers is a reality that we must consider.
Identifying patients at high risk of developing these cancers,
is a challenge for urologists.
Material and Method. In this retrospective study we iden-
tified 24 patients with urological synchronous or metachro-
nous cancers who were hospitalized at the Clinic of Urology
and Renal Transplantation of the Clinical Hospital Dr CI Par-
hon, Iasi, Romania between January 2011 – December 2015. 
Results. The most frequent association was of urotheli-
al tumor and prostate cancer (75% - 18 cases), followed by
prostate cancer associated with renal tumor (12.5% -​​ 3 cas-
es), bilateral renal tumors (8.33% - 2 cases), urothelial tumor
associated with renal tumor (2.4% - 1 case). Of all 24 cases,
17 were metachronous (70.84%) and the rest were synchro-
nous cancers (29.16%).Of all the cases diagnosed in the clinic
within this timeframe, the overall percentage of urotheli-
al cancers (as the primary tumor) that developed a second
neoplasia was 1.67%, whereas prostatic neoplasms have
developed a second malignancy in 2.05% of cases. Sex dis-
tribution showed a predominance of male patients (91,67%
- 22 men). Patient age ranged between 53 and 87 years, and
the most affected age group was over 70 years (70.84%).The
most common histopathologic type was papillary urothelial
carcinoma type G2, associated with acinar adenocarcinoma
Gleason score 6 (35%).
Conclusions. Patients with a primary urologic malignancy
can sometimes be affected by another urological cancer. In
our study, the most common type of association was urothe-
lial tumor and prostate cancer, the prostate cancer being
discovered incidentally at subsequent check-ups (as a sec-
ond metachronous cancer). We intend to further extend our
investigations on these patients and their descendants with
genetic studies that will allow a better understanding of the
phenomenon.
35
 PM.3.8. Managementul chirurgical al
Oncologie
carcinomului metacron de tract urinar
superior post cistectomie radicală cu
rezervor ileal ortotopic tip neovezică
pentru cancerul de vezică urinară
C. Gîngu1,4, A. Andreșanu1, A. Dick1,
M. Crăsneanu1, C. Baston1,4, S. Ianioțescu1,
V. Cerempei1, A. Mihancea1, A. Preda1, Liliana
Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere: Carcinomul urotelial, cel mai frecvent tip
de cancer vezical, este uneori parte a maladiei de camp
urotelial, definita prin raspandirea de tumori multiple
de-a lungul tractului urinar. Chiar daca incidenta re-
curentelor la nivelul tractului urinar superior dupa cis-
tectomia radicala pentru cancerul vezical este redusa
(2-8%), prognosticul in aceste cazuri este defavorabil.
Prin urmare, este recomandata o supraveghere atenta,
in special pentru pacientii cu potentiali factori de risc,
precum invazia tumorala a ureterului intramural, tumo-
ra la nivelul uretrei prostatice, asocierea carcinomului
in situ sau tumori multifocale de grad inalt. In aceasta
lucrare prezentam diagnosticul si managementul carci-
nomului metacron de tract urinar superior dupa cistec-
tomia radicala cu rezervor ileal ortotopic tip neovezica
pentru cancerul de vezica urinara.
Material si metoda: Un pacient in varsta de 47 de ani
acuza hematurie macroscopica de aproximativ o luna.
Investigatiile folosite pentru diagnostic si stadializa-
re clinica (ecografie abdominala si tomografie com-
puterizata) au relevat formatiune tumorala vezicala si
ureterohidronefroza dreapta grad III. Uretrocistoscopia
a evidentiat o tumora considerabila pe peretele late-
ral vezical drept, ce acoperea orificiul ureteral drept.
Conduita chirurgicala a constat in cistectomie radicala
36 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Surgical management of metachronous
upper urinary tract carcinoma after
radical cystectomy with orthotopic ileal
neobladder for bladder cancer
C. Gîngu1,4, A. Andreșanu1, A. Dick1,
M. Crăsneanu1, C. Baston1,4, S. Ianioțescu1,
V. Cerempei1, A. Mihancea1, A. Preda1, Liliana
Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
2
ICU Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
Pathology Department, Fundeni Clinical
Institute, Bucharest, Romania
4
“Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction: Urothelial carcinoma, the most common
type of bladder cancer, is sometimes part of urotheli-
al disease, defined by the spread of multiple tumors
throughout the urinary tract. Even if the incidence of
upper urinary tract recurrence after radical cystectomy
for bladder cancer is low (2-8%), the prognosis in these
cases is notably poorer. Therefore, a close surveillance
is recommended especially for patients with potential
risk factors, such as tumor invasion of the intramural
ureter, tumor in the prostatic urethra, associated car-
cinoma in situ or multifocal high-grade tumors. In this
paper we present the diagnosis and management of
metachronous upper tract carcinoma after radical cys-
tectomy with orthotopic ileal neobladder for bladder
cancer.
Material and method: A 47-year-old man complained
of macroscopic haematuria for about 1 month. The in-
vestigations used for diagnosis and clinical staging (ab-
dominal ultrasonography and computed tomography)
revealed bladder tumor and grade III right ureterohy-
dronephrosis. The urethrocystoscopy pointed out a
significant tumor on the right bladder wall, covering
the right ureteral orifice. The surgical management was
represented by radical cystectomy with orthotopic ileal
neobladder, and the subsequent histopathologic result

cu rezervor ileal ortotopic tip neovezica, iar rezultatul
histopatologic ulterior a constat in carcinom urotelial
invaziv, slab diferentiat – pT3bN0M0, cu recupe ureterale
negative si urina limpede din ambele uretere. Folosim
ca evaluare periodica postoperatorie radiografii tora-
cice, tomografii computerizate de abdomen si pelvis,
examene clinice si probe de laborator. Desi pacientul
era asimptomatic, tomografia computerizata la 1 an
distanta a evidentiat o tumora de 16 mm la nivelul
pelvisului renal drept, cu remisia ureterohidronefrozei.
Prin urmare, am efectuat nefroureterectomie cu exci-
zie de pastila neovezicala printr-o singura incizie, cu
prezervare de glanda suprarenala. Pentru a obtine un
acces favorabil pe ureter si neovezica, a trebuit efec-
tuata o visceroliza minutioasa, din cauza aderentelor
dezvoltate in urma interventiei precedente. Ureterul a
fost atent disecat de la nivelul bifurcatiei vaselor iliace
pana la nivelul neovezicii. Am mobilizat rinichiul in bloc
cu grasimea perirenala si fascia Gerota, ulterior vasele
renale fiind individualizate si ligaturate. Pentru a realiza
ureterectomie distala completa cu pastila neovezicala,
am folosit un abord extravezical, cu disectia segmen-
tului intramural ureteral la nivelul peretelui neovezical.
Am inchis transa neovezicala in dublu-strat si in final
am efectuat limfodisectie pericava. In urma rezultatu-
lui histopatologic a reiesit carcinom papilar urotelial de
grad inalt pT3N0M0 G3.
Rezultate: Evolutia postoperatorie a fost lipsita de
evenimente. O sonda Foley 22 Fr a fost mentinuta timp
de doua saptamani. La evaluarea clinica la 6 luni post-
operator, pacientul era asimptomatic, fara semne de re-
curenta sau formatiuni tumorale metacrone la testele
imagistice.
Concluzii: Pacientii cu potentiali factori de risc pentru
carcinom metacron de tract urinar superior dupa cistec-
tomie radicala cu rezervor ileal ortotopic tip neovezica
pentru cancer vezical ar trebui atent monitorizati prin
studii imagistice. Pentru a obtine o buna supravietuire
pe termen lung, managementul chirurgical al acestor
cazuri deosebite si dificile ar trebui sa fie reprezentat de
nefroureterectomie.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Oncologie
consisted in a poorly differentiated invasive urothelial
carcinoma - pT3bN0M0, with negative distal ureteral
margins and clear urine flow from both ureters. We use
as follow-up protocol chest radiographies, abdominal
and pelvic CT scans, physical examinations and labo-
ratory studies. Even if the patient was asymptomatic,
the 1-year computed tomography detected a tumor of
16 mm in the right renal pelvis, with remission of uret-
erohydronephrosis. Therefore we performed single-in-
cision right nephroureterectomy with neobladder cuff
excision, sparing the ipsilateral adrenal gland. In order
to get a good access on the ureter and orthotopic ileal
neobladder, we needed to proceed with a meticulous
enterolysis, due to adesions from the previous inter-
vention. The ureter was sharply dissected from the bi-
furcation of the iliac vessels to the neobladder. We mo-
bilized the entire kidney with the perinephric fat and
the Gerota’s fascia; afterwards the renal vessels were
individualized and secured. To perform a complete
distal ureterectomy with neobladder cuff, we used an
extravesical approach, with dissection of the intramu-
ral portion of the ureter within the neobladder wall. We
sutured the defect of the neoblader wall in double-lay-
er and in the end we performed paracaval lymph node
dissection. The histopathologic result revealed a high
grade papillary urothelial carcinoma pT3pN0M0 G3.
Results: The postoperative course was uneventful. A
22 Fr Foley catheter was left in place for two weeks.
At the 6-months postoperative clinical evaluation, the
patient was asymptomatic, with no evidence of recur-
rence or metachronous tumor on imaging tests.
Conclusions: Patients with potential risk factors for
metachronous upper urinary tract carcinoma after rad-
ical cystectomy with orthotopic ileal neobladder for
bladder cancer should be monitored closely with im-
aging studies. In order to achieve long-term survival,
the surgical management of these unusual and difficult
cases should be represented by nephroureterectomy.
37
 PM.3.9. Derivaţia urinară post
Oncologie
cistectomie radicală, pelvectomie
anterioară sau totală
G. Plugaru, D. Toma, S. Szabo,
M. Bolocan, I. Lică
Spitalul Clinic de Urgență București, Clinica
Chirurgie Generală 2, Compartiment Urologie,
România
Introducere. Alegerea tipului de derivație urinară la
pacienți cu tumori vezicale infiltrative, neoplasme di-
gestive (cancer rectosigmoidian) și neoplasme genitale
(neoplasm de col uterin sau sarcom uterin) depinde de
vârsta pacientului, tarele asociate, tipul de exereză pel-
vină și experiența chirurgului operator.
Material și metodă. Din Ianuarie 2005 și până în Aprilie
2016 în cadrul compartimentului de urologie s-au efec-
tuat 123 de pelvectomii dintre care 105 cistectomii rad-
icale, 10 pelvectomii anterioare și 8 pelvectomii totale
sau de totalizare. Inițial s-a practicat doar ureterostomie
cutanată (16 cazuri) și ureterosigmoidostomie directă
(8 cazuri). Ulterior s-a practicat doar derivații urinare
cutanate tip Bricker (85 de cazuri), neovezică ileală (12
cazuri) și derivație urinară tip Maintz II (2 cazuri).
Rezultate. Ureterostomia cutanată (simplă sau in
”țeavă de pușcă”) este cel mai simplu de efectuat din
punct de vedere tehnic dar reprezintă un dezavantaj pe
termen lung datorită necesității cateterismului perma-
nent, implicit vizite periodice la 2, 3 luni la medic dar
și frecventa asociere a infecțiilor urinare. Derivațiile tip
Bricker sunt cel mai usor de îngrijit de către pacienți la
domiciliu, rata infecțiilor urinare este extrem de mică,
in 30% din cazuri apar stenoze ureterale cu diverse
grade de hidronefroză. Neovezica ileală este indicată în
special pecienților tineri (40-60 de ani) fără tare asoci-
ate și cu un grad mare de complianță. Derivația urinară
tip Maintz II s-a practicat la doi pacienți de sex feminin.
Concluzii. Derivația urinară tip Bricker este din punct
de vedere funcțional cea mai bună alegere terapeutică,
iar pentru pacienții tineri fără tare asociate majore cea
mai acceptată soluție o reprezintă neovezica ileală.
38 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Urinary diversion after
radical cystectomy, anterior or
total pelvic exenteration
G. Plugaru, D. Toma, S. Szabo,
M. Bolocan, I. Lică
Bucharest Emergency Clinical Hospital,
Department General Surgery,
Urology Compartment, Romania
Introduction. Type of urinary derivation for patients
with urotelial bladder cancers, infiltrative digestive
cancers (rectosigmoidian cancer) and gynecologic
cancers (cervical cancer or uterin sarcoma) depends
on patient age, associated diseases, surgery type and
surgeon’s experience.
Materials and Method. From January 2005 to April
2016 a number of 123 exenterations were made, out
of which 105 radical cystectomy, 10 anterior exenter-
ations and 8 total exenterations. Initially I have per-
formed cutaneous urinary diversion only (16 cases) and
direct ureterosigmoidostomy (8 cases). After the initial
experience I have performed Bricker urinary derivation
(85 cases), ileal neobladder (12 cases) and Maintz II uri-
nary derivation (2 cases).
Results. Cutaneous ureterostomy is the easiest surgical
procedure but it has a major long term disadvantage for
the patients because of permanent ureteral cateteriza-
tions which implies periodical medical checks and also
frequent urinary infections occur. Bricker urinary diver-
sion can be easily managed by the patients at their own
homes, urinary infection rate is very low, for approxi-
matelly 30% of cases implantations stenoses may occur.
Ileal neobladder is recomended for the younger patients
(40-60 years old) without associated diseases and with
high degree of compliance. Maintz II urinary diversion
has beed practiced for two female patients.
Conclusions. For functional outcome Bricker urinary
derivation represents the golden standard in treatment
of pelvic exenteration. For younger patients without
associated diseases, the methond of choice is ileal neo-
bladder.
PM.3.10. Ablaţia cu microunde
în tumorile renale
V. Mitroi1, B. Mihai1, A. Chuaibi1, I. Buraga2,
R. Barbilian2, V. Cauni1
1
Spitalul Clinic Colentina,
Secția de Urologie, Bucureşti, România
2
Spitalul Clinic Colentina,
Secția de ATI, Bucureşti, România
Introducere: Ablaţia cu microunde a tumorilor renale
este realizată prin eliberarea de căldura prin interme-
diul unei probe inserate direct în tumoră cu scopul de
a obţine dis-trucţia celulelor maligne fără a se îndepăr-
ta întregul organ, la cazurile selectate. Se poate efec-
tua  percutanat, laparoscopic sau prin abord deschis.
Material și metodă: Prezentăm cazurile a 3 pacienţi
varstnici, diagnosticaţi cu tumoră renală, carora li s-a
practicat ablaţie cu microunde şi care asociau ca şi co-
morbidităţi: insuficienţa renală cronică, rinichi unic con-
genital şi respectiv rinichi contralateral polichistic. Vârsta
medie a pacienţilor a fost 74 ani. Tumorile au fost exof-
itice  cu diametrul mediu  2,3 cm, localizate mediorenal,
2 pe valva posterioară şi una pe cea anterioară. S-a recol-
tat ţesut tumoral înainte de începerea ablaţiei prin abord
deschis, proba fiind ulterior inserată în tumoră.
Rezultate: Timpul operator mediu a fost de 95 minute
din care timpul de ablaţie pe fiecare zonă a fost de 10
minute. Durata de spitalizare a fost de 4 zile. Într-un sin-
gur caz s-a produs sângerare postoperatorie perirenală,
ce nu a impus reintervenţia. Rata filtratului glomerular
şi creatinina serică nu s-au modificat postoperator. Ex-
amenul computer tomografic efectuat la 6 săptămâni
după operaţie indică diminuarea leziunilor şi nu se
încărcau cu substanâă de contrast. Controalele period-
ice nu au demonstrat progresie tumorala locală la 2 ani
de la tratament.
Concluzii: Ablaţia cu microunde a tumorilor renale
mici este o modalitate de tratament atractivă, totuşi,
numărul de cazuri rezolvate este destul de mic, iar ur-
mărirea postoperatorie este scurtă, motiv pentru care
rezultatele oncologice ale acestei metode terapeutice
răman de văzut.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Microwave ablation
Oncologie
in small renal tumor
V. Mitroi1, B. Mihai1, A. Chuaibi1, I. Buraga2,
R. Barbilian2, V. Cauni1
1
Urology Department, Colentina Clinical
Hospital, Bucharest, Romania
2
Anesthesiology Department, Colentina
Clinical Hospital, Bucharest, Romania
Introduction: Microwave ablation the renal tumors is
achieved by the delivery of extreme heat directly via
probe which is inserted into the lesion in order to obtain
in situ destruction of the malignant cells, without having
to remove the entire organ in selected cases. It could be
performed by percutaneous, laparoscopic or open ap-
proaches.
Methods: I will present three cases of elderly patients with
renal tumors having comorbidities: anatomically solitary
kidney, chronic kidney disease and respectively polycystic
kidney on the opposite side that underwent microwave
ablation. The mean age was 74 years.There were small
exophytic tumors, the mean size was 2,3 cm. Tumors were
placed mediorenal on the posterior valve in two cases and
the previous in one case. Biopsies of the tumor were per-
formed prior to beginning the ablation. The probe was in-
serted into the lesion through open surgical approaches.
Results: The average operative time was 95min of
which the ablation time per each zone was 10 min.
The length of stay in hospital was 4 days. The pheri-
nephric hemorrhage was observed in one case, but it
didn’t required surgery. Glomerular filtration rate (GFR)
and serum creatinine didn’t decline after treatment.
Follow-up cross sectional imaging performed 6 weeks
after microwave ablation indicated that the lesion shrank
from the initial treatment, none of the lesion showed con-
trast enhancement at computer tomography. Local tumor
progression didn’t develop in any patient after 2 years.
Conclusions: Needle based microwave ablation of renal
tumor is an attractive treatment modality for the small
lesion, however the number of cases is rather limited and
follow-up is short, the long term oncological treatment ef-
ficacy of this ablation techniques remains to be seen.
39
 PM.3.11. Tumoră renală cu tromb
Oncologie
în vena cavă inferioară şi
metastaze vertebrale
C. Costache, C. Moroşanu, C. Ristescu,
R. Andriciuc
Clinica de Urologie şi Transplant Renal Iaşi,
România
Introducere: Carcinomul cu celulă renală prezintă extensie la
nivelul venei cave inferioare în 4-10% din cazuri. Mortalitatea
raportată după nefrectomie radicală cu trombectomie cavă
inferioară este cuprinsă între 5-12%. Asocierea metastazelor
osoase face şi mai dificilă alegerea celei mai bune opţiuni te-
rapeutice.
Material şi metodă: Prezentăm cazul unei paciente M.L., în
vârstă de 43 de ani, care a fost investigată, în contextul unei ne-
vralgii intercostale drepte persistente, într-un serviciu de Neu-
rochirurgie pentru o formaţiune tumorală vertebrală dorsală
(T9). S-a practicat laminectomie T9 şi excizia unei formaţiuni
tumorale paramediană epidurală dreaptă. Examenul histopa-
tologic a afirmat diagnosticul de metatstază osoasă, cu origine
probabil renală. Acest fapt a fost confirmat de imagistica prin
rezonanţă magnetică (IRM), care a remarcat o tumoră renală
dreaptă T3bNxM1 (formaţiune expansivă în jumătatea infe-
rioară a rinichiului drept, cu dimensiuni de 75/52/72 mm, cu
extensie în vena renală dreaptă şi în vena cavă inferioară sub-
diafragmatică, pe o lungime de 24 mm). S-a practicat nefrecto-
mie radicală dreaptă, prin abord toraco-abdominal, cu extra-
gerea trombului din vena cavă inferioară.
Rezultate: Examenul histopatologic a evidenţiat carcinom
cu celulă renală (celula clară cu predominanţa celulară aci-
dofilă), grad Fuhrman 3. Evoluţia postoperatorie imediată a
fost simplă, dar la 2 săptămâni de la nefrectomie, au surve-
nit brusc dureri vertebrale dorsale şi parapareză, ce au im-
pus internarea de urgenţă în Clinica de Neurochirurgie. S-au
practicat ablaţia unei formaţiuni tumorale spinale dorsale şi
fixare vertebrală cu sistem pedicular T7-T11 bilateral. Evoluţia
a fost favorabilă, şi a permis iniţierea terapiei biologice cu Su-
nitinib, sub control oncologic. Evaluările IRM succesive nu au
evidenţiat progresie tumorală până la un an de la intervenţia
urologică.
Concluzii:Selecţia cazurilor pentru nefrectomie radicală şi
trombectomie cavă inferioară trebuie să fie limitată la pa-
cienţii cu status de perfomanţă bun. Deşi prezenţa metasta-
zelor osoase asociază un risc suplimentar din punct de vedere
al supravieţuirii, progresele oncologiei în planul terapiilor
moleculare ţintite justifică abordarea prezentată.
40 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Renal tumor with thrombus
in the inferior vena cava
and vertebral metastases
C. Costache, C. Moroşanu, C. Ristescu,
R. Andriciuc
Department of Urology and Renal
Transplantation Iaşi, Romania
Introduction: The renal cell carcinoma with inferior vena
cava (IVC) thrombus extension occurs in 4-10% of cases. Re-
ported mortality rates for radical nephrectomy with concom-
itant IVC thrombectomy range between 5-12%. The associa-
tion of bone metastases adds to the difficulty in choosing the
best therapeutic option.
Material and method: We present the case of a female pa-
tient M.L., 43 years of age, who presented for right persistent
intercostal neuralgia and was investigated for a dorsal verte-
bral mass (T9) in a Neurosurgical Department. A T9 laminec-
tomy and the ablation of a right epidural paramedian tumor
were performed. The pathological examination confirmed
the suspicion of bone metastasis, of probable renal origin.
This was further demonstrated by magnetic resonance im-
aging (MRI), that revealed a right renal tumor T3bNxM1
(space-occupying lesion, measuring 75/52/72 mm, in the
lower half of the right kidney, extended into the renal vein
and for 24 mm into the inferior vena cava). Through a thora-
co-abdominal approach, a right radical nephrectomy and IVC
thrombectomy were performed.
Results: The pathological examination showed a renal cell
carcinoma (clear cell with acidophilic cell predominance),
Fuhrman grade 3. The early postoperative period was un-
eventful for 2 weeks after the nephrectomy, but the sudden
onset of dorsal vertebral pain associated with paraparesis,
required the emergency admission in the Neurosurgical
Department. The ablation of a dorsal spinal mass was per-
formed, along with vertebral fixation with a bilateral T7-T11
pedicular system. Afterwards, the complex treatment of the
case included the initiation of the biological therapy with
angiogenesis inhibitors (Sunitinib). The subsequent MRI fol-
low-up showed no tumor progression, one year after the sur-
gical procedure.
Conclusions: The selection of cases for radical nephrectomy
and IVC thrombectomy should be limited to patients with an
anticipated good performance status. Even if the presence of
bone metastases has an adverse effect on the survival, the
oncological progress in the targeted molecular therapies is
an argument for the above-mentioned approach.
PM.3.12. Un caz rar de angiomiolipom
epitelioid renal pigmentar cu celule
clare: raport de caz cu implicaţii
asupra diagnosticului diferenţial
Gabriela Mihaela Berdan1, Luminiţa Elena
Mitrache1, V.Jinga1,2, Carmen Ardeleanu3,
Amelia Nicoleta Petrescu1
1
Spitalul Clinic de Urologie
“Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România
2
UMF “Carol Davila”, Bucureşti, România
3
Spitalul Monza, Bucureşti, România
Introducere: Angiomiolipomul epitelioid renal pigmentar cu
celule clare este o tumora extrem de rara ce face parte din grupul
PECoamelor. Raportam cazul unei paciente in varsta de 28 ani in-
ternata pentru o tumora renala diagnosticata incidental, in urma
cu trei luni, in urma unei ecografii de rutina. Tumora s-a confirmat
la examinarea RMN si s-a practicat nefrectomia partiala stanga.
Material si metoda: Piesa chirurgicala a fost examinata si proce-
sata in laboratorul de anatomie patologica. Lamele colorate cu
hematoxilina-eozina si van Gieson au fost examinate la microsco-
pul optic. Un spectru mare de anticorpi s-au folosit pentru exami-
narea imunohistochimica.
Rezultate: Macroscopic se descrie piesa de nefrectomie partiala
de 5/4,5/3 cm prezentand pe sectiune o formatiune nodulara so-
lida de 4/3/3 cm, de culoare brun inchis-negricioasa, aparent bine
delimitata. Histopatologic, tumora consta din plaje si cuiburi de
celule mari rotund-ovalare cu citoplasma clara si celule mai mici
cu citoplasma eozinofila fin granular. Celulele prezinta pigment
brun-inchis intracitoplasmatic si nuclei usor hipercomi cu nucle-
oli vizibili. Vase cu pereti ingrosati se constata printre cuiburile de
celule. Celulele tumorale sunt pozitive pentru vimentina, HMB-
45, MITF, S100, PGR si slab pozitive pentru ER. Peretii vaselor sunt
pozitive pentru actina. CK7, CK20, EMA, CD10 si Pax8 sunt nega-
tive, iar Ki-67 se pozitiveaza intr-un procent de 1%.
Concluzii: Foarte putine cazuri de varianta cu celule clare pig-
mentate a angiomiolipomului renal au fost raportate in literature.
Considerand lipsa informatiilor despre aceasta varianta de tumo-
ra in cele doua carti de referinta (“WHO Classification of Tumors
of Soft Tissue and Bone” si “WHO Classification of Tumors of the
Urinary System and Male Genital Organs”) diagnosticarea aces-
teia reprezinta o adevarata provocare. Corelarea datelor clinice
cu aspectele histopatologice si imunohistochimice sunt necesare
pentru un diagnostic exact. De asemenea, foarte important este
sa se excluda celelalte diagnostice diferentiale asemanatoare his-
topatologic: melanomul si carcinomul renal pigmentat.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
A challenging case of pigmented clear
Oncologie
cell epithelioid angiomyolipoma
of the kidney: case report with an
emphasis on the differential diagnosis
Gabriela Mihaela Berdan1, Luminiţa Elena
Mitrache1, V.Jinga1,2, Carmen Ardeleanu3,
Amelia Nicoleta Petrescu1
1
“Prof. Dr. Th. Burghele” Urology Clinical
Hospital, Bucharest, Romania
2
“Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, Bucharest, Romania
3
Monza Hospital, Bucharest, Romania
Introduction: Pigmented clear cell epithelioid angiomyolipoma
of the kidney is an extremely rare mesenchymal tumor from the
PEComa family. In this paper, we present the case of a 28 years old
female patient submitted to the hospital for a renal tumor detect-
ed three months earlier on routine ultrasound exam. The tumor
was IRM confirmed and partial left nephrectomy was performed.
Materials and methods: Partial left nephrectomy specimen was
fixed in 10% buffered formalin. Surgical specimen was grossly ex-
amined and processed in the pathology department. Hematoxy-
lin eosin and van Gieson colored slides were examined under the
microscope. For immunohistochemistry tests, a large spectrum
of markers was used.
Results: On section, the surgical specimen presented a 4/3/3
cm dark-brown well circumscribed tumor. Histopathology exam
reveals a neoplastic proliferation of nested big epithelioid clear
cells and smaller cells with granular eosinophilic cytoplasm. The
cells presented abundant dark-brown cytoplasmic pigment and
hyperchromatic nuclei with visible nucleoli. Between these cell
nests, thickened wall blood vessels were present. On immuno-
histochemistry, vimentin, HMB-45, MITF, S-100 and PGR markers
were positive. ER was rarely positive in tumor cells. Ki-67 indicat-
ed 1% tumor proliferation index. Actin was positive in the vessels’
wall. CK7, CK20, EMA, CD10 and Pax8 were negative.
Conclusion: Very few cases of pigmented clear cell variant of the
renal epithelioid angiomyolipoma are reported in the literature
and, considering the lacking details about it in the two reference
“Blue books” (“WHO Classification of Tumors of Soft Tissue and
Bone” and “WHO Classification of Tumors of the Urinary System
and Male Genital Organs”), represents a great diagnosis chal-
lenge. Moreover, correlation of all clinical data, histopathological
and immunohistochemistry features are mandatory for a precise
diagnosis. Differential diagnosis must be considered, especially
melanoma and pigmented renal cell carcinoma with who may
share similar features.
41
 PM.3.13. Rabdomiosarcom
Oncologie
embrionar epididimar: raport de caz
Amelia Nicoleta Petrescu1, Luminiţa Elena
Mitrache1, I. D. Chira1, C. Sima1, V. Enache2,
Gabriela Mihaela Berdan1
1
Spitalul Clinic de Urologie
“Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România
2
Institutul Naţional Victor Babeş,
Bucureşti, România
Introducere: Rabdomiosarcomul embrionar epididimar
reprezinta o tumora mezenchimala maligna rara ce consta din-
tr-o proliferare de celule musculare striate primitive. In aceasta
lucrare, se prezinta cazul unui pacient de 19 ani ce prezinta o
masa tumorala epididimara dreapta. Clinic, tumora este solida,
dura, nodulara, de 2-3 cm si nedureroasa. Imagistic, tumora nu
intereseaza testicolul si nu se deceleaza adenopatii. Astfel, se
practica ablatia tumorii pe cale de abord scrotal. Din antece-
dentele heredocolateral reiese ca bunica a avut o tumora cere-
brala, iar verisoara a prezentat tumora osoasa.
Material si metoda: S-a examinat piesa chirurgicala si s-au pre-
levat sectiuni reprezentative ce au fost procesate histopatologic.
Sectiunile obtinute au fost colorate cu hematoxilina-eozina, van
Gieson si s-au examinat la microscopul optic. Pentru examinarea
imunohistochimica s-au folosit kit-uri de anticorpi pentru desmi-
na, myogenina, actina, CD34, S100, AE1-AE3 si Ki-67.
Rezultate: Macroscopic se descrie o formatiune tumorala
alb-cenusie de 3,5/2,5 cm, bine delimitata si de consistenta
dura. Histopatologic, se observa o proliferare de celule mici
rotund-ovalare cu nuclei centrali si citoplasma indistinctibila
dispuse intr-o stroma laxa-mixoida. De asemenea, se descriu
celule alungite de aspect rabdoid cu citoplasma eozinofila si
nuclei periferici. Imunohistochimic, celulele tumorale sunt in-
tens pozitive pentru desmina, myogenina, slab pozitive pentru
actina si negative pentru CD34, S100 si AE1-AE3. Imunomar-
cajul pentru Ki-67 indica un indice de proliferare de 25-30%,
diagnosticul final fiind de rabdomiosarcom embrionar epidi-
dimar.Se practica orhiectomia radicala dreapta, iar histopa-
tologic nu se constata aspecte de proliferare neoplazica pe
piesa examinata. Pana in prezent, pacientul a primit opt cure
de chimioterapie cu Vincristine, Ifosfamid, Adriamicin si doua
sedinte de radioterapie. Examenele CT si RMN de control nu au
decelat semne de diseminare la distanta.
Concluzii: Rabdomiosarcomul embrionar epididimar este o
tumora rara si agresiva. Asadar, chiar daca la debut poate su-
gera un proces neoplazic benign, tratamentul complet trebuie
instituit imediat ce diagnosticul final este cunoscut.
42 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
A case report of embryonal rhabdo-
myosarcoma of the epididymis
Amelia Nicoleta Petrescu1, Luminiţa Elena
Mitrache1, I. D. Chira1, C. Sima1, V. Enache2,
Gabriela Mihaela Berdan1
1
“Prof. Dr. Th. Burghele” Urology Clinical
Hospital, Bucharest, Romania
2
Victor Babes National Institute,
Bucharest, Romania
Background: Epididymal embryonal rhabdomyosarcoma is
a malignant soft tissue tumor that represents less than 7% of
all rhabdomyosarcomas. The tumor consists in primitive-em-
bryonic cells with skeletal-muscle differentiation. We report
the case of a 19 year old male patient who presented in our
hospital for a right paratesticular mass. CT exam revealed a
relatively small well circumscribed epididimal tumor without
any lymph node involvement. Also, the patient reveals a fa-
milial background. His grandmother had a central nervous
system tumor and his cousin had a bone tumor.
Materials and methods: Tumor resection specimen was
examined and processed in the pathology department. He-
matoxylin-eosin and van Gieson tissue slides were examined
under microscope. For immunohistochemistry evaluation,
desmin, myogenin, Ki-7, CD34, S100 and AE1-AE1 markers
were used.
Results: Gross examination of the surgical specimen de-
scribes a firm nodular 3,5/2,5 cm, whitish-grey, well circum-
scribed tumor without any evidence of epididymis tissue.
The tumor consists in small round-ovoid cells with central
nuclei and barely visible cytoplasm in a background of myx-
oid stroma. Some cells are elongated with eosinophilic cy-
toplasm and peripheral nuclei imparting rhabdoid features.
Desmin and myogenin markers were diffusely positive with
rare actin-positive tumor cells. Ki-67 proliferation marker
was 25-30% positive in tumor cells’ nuclei. Cd34, S100 and
AE1-AE3 were negative. The final diagnosis was embryonal
rhabdomyosarcoma. Therefore, radical right orhiectomy was
performed and histopathology evaluation didn’t reveal any
neoplastic features of the examined tissue. Till present, pa-
tient received eight cycles of chemotherapy with Vincristine,
Ifosfamid, Adriamicin and two radiotherapy sessions. Control
CT and IRM showed no signs of dissemination.
Conclusion: Embryonal rhabdomyosarcoma of the epididy-
mis is a rare and aggressive tumor. Therefore, patients must
be treated with caution, even though; at presentation it may
look benign.
PM.3.14. Evoluţie particulară
a carcinomului vezical pe
rinichi unic chirurgical
E. Caeridin1, F. Voinea1, A.C. Ionescu2,
M. Necula3, R. Muja1
1
Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean
de Urgență Constanța, România
2
Clinica Chirurgie I, Spitalul Clinic Județean
de Urgență Constanța, România
3
Secția Oncologie Medicală, Spitalul Municipal
Mangalia, România
Introducere. Pacienta I.V. în vârstă de 68 de ani,
avand ca antecedente carcinom vezical operat (TUR-V,
04.2015, cu rezultat anatomo-patologic carcinom tran-
zitional slab diferențiat, pT2aNXMXG3), fără a urma
chimioterapie instilațională endovezicală, rinichi unic
chirurgical stâng, după donare, s-a prezentat pentru un
episod de anurie obstuctiva, de 72 de ore.
Materiasl şi metodă. În prima etapă, s-a efectuat ure-
terostomia cutanata, cu titlu de urgență, iar la interval
de o luna s-a practicat pelvectomie anterioară cu lim-
fadenectomie loco-regionala. Evoluția a fost favorabilă,
pacienta externându-se in a 10-a zi postoperator.
Rezultate şi concluzii. Rezultatul anatomo-patolo-
gic al piesei operatorii a fost de carcinom tranzițional
pT3bN3M0G3. S-a efectuat polichimioterapie cu gem-
citabina 1200 mg/m2, în zilele 1 si 8, si carboplatin
AUC5 în ziua 1, 6 cure, radioterapie, 25 de sedințe, 50
Gy. Tomografia computerizată abdominală si radiogra-
fia pulmonara, efectuate la 3 luni, nu au indicat recidiva
locala sau metastaze la distanță.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
The particular evolution of bladder
Oncologie
carcinoma in a patient with
surgically removed kidney
E. Caeridin1, F. Voinea1, A.C. Ionescu2,
M. Necula3, R. Muja1
1
Urology Dpt. Emergency Clinical County
Hospital Constanta, Romania
2
General Surgery Ist Dpt., Emergency Clinical
County Hospital Constanta, Romania
3
Oncology Dpt., Emergency Clinical
County Hospital Mangalia, Romania
Introduction. I.V. patient, F, 68 years old, having only
one kidney after donating one, that has suffered a
TUR-V for a bladder carcinoma (April 2015, anatomo-
pathologicaly diagnosed as a lightly differentiated
transitional bladder carcinoma, pT2aNXMXG3), with-
out undergoing endovesical chemotherapy instilla-
tions, was admitted for 72h obstructive anuria.
Material and methods. First surgery she underwent
after being admitted was a cutaneous ureterostomy
procedure, performed as an emergency intervention.
After one month she underwent an anterior pelvec-
tomy with loco-regional lymphadenectomy. After sur-
gery, she registers a favorable evolution and she is re-
leased 10 days post-op.
Conclusions. The anatomopathological diagnosis was
high grade bladder carcinoma, pT3bN3M0G3. The pa-
tient underwent gemcitabine (1200 mg/m2; days 1 and
8) and carboplatin (AUC 5; day 1) polichemotherapy for
6 sessions and 25 sessions, 50 GY radiotherapy. The ab-
dominal CT result and thoracic x-rays taken 3 months
post-op indicate no local relapse and no metastases.
43
 PM.4.1. Validarea nomogramei
Litiază – 1
nefrolitometrice CROES pentru
estimarea rezultatelor NLP
S. Nedelea1, I. Dragomirişteanu1, D. Rădăvoi1,
R. Petca1, M. Pascu2, C. Medar2, V. Jinga1
1
Spitalul clinic “Prof. Dr. Theodor Burghele”,
Clinica de Urologie, Bucureşti, România
2
Spitalul clinic “Prof. Dr. Theodor Burghele”,
Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală
Introducere. CROES (Clinical Research Office of the En-
dourological Society) a colectat date referitoare la pacienți
consecutivi din 96 de centre la nivel global începând cu
luna noiembrie 2007 până în decembrie 2009 și a dezvol-
tat o nomograma pentru estimarea rezultatelor nefroli-
totomiei percutanate.
Materiale si metode. Toate nefrolitotomiile percutanate
efectuate in perioada 1 ianuarie 2015 și 1 ianuarie 2016
efectuate în clinica noastră au fost retrospectiv selectate
și fiecare componentă a nomogramei (încărcătura liti-
azică (0.785 x lungimemax x latimemax), locația și numărul,
prezența calculilor coraliformi și tratamentul anterior) a
fost înregistrată. Acuratețea predictivă a nomogramei a
fost evaluată folosind analiza curbei ROC (Receiver Oper-
ating Characteristic). Pacienții au fost evaluați postopera-
tor pentru statusul de stone-free folosind radiografia re-
no-vezicală simplă și succesul tratamentului a fost definit
ca absența fragmentelor reziduale mai mici de 4 mm.
Rezultate. Au fost efectuate 671 de nefrolitotomii per-
cutanate în perioada studiată. Am inclus doar 582 de
pacienți care au avut radiografie reno-vezicala simplă ca
metodă de evaluare postoperatorie a statusului de stone-
free. Pacienții al căror status stone-free a fost evaluat prin
CT (tomografie computerizată), cu ultrasunete sau cei
pentru care nu a fost raportată metoda de evaluare a suc-
cesului tratamentului au fost excluși din analiză. Rata de
stone-free a fost de aproximativ 78%. Nomograma nefro-
litometrică a fost aplicată fiecărui pacient. Analiza statistică
a relevat o acuratețe predictivă ridicată (AUC 0,74), similară
cu cea obținută în studiul CROES.
Concluzii. Nomograma nefrolitometrică CROES este un
instrument util pentru estimarea ratei de stone-free după
NLP folosind datele preclinice și informații radiologice.
44 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Validation of CROES
Nephrolithometric Nomogram
for PCNL Outcome
S. Nedelea1, I. Dragomirişteanu1, D. Rădăvoi1,
R. Petca1, M. Pascu2, C. Medar2, V. Jinga1
1
Prof. Dr. Theodor Burghele” Clinical Hospital,
Clinical Department of Urology, Bucharest
2
Prof. Dr. Theodor Burghele” Clinical Hospital,
Radiology and Medical Imaging Laboratory
Introduction. CROES (Clinical Research Office of the
Endourological Society) collected data on consecutive
patients at 96 centers globally from November 2007 to
December 2009 and developed a nomogram for percu-
taneous nephrolithotomy success.
Materials and methods. All PCNL procedures per-
formed between 1st of January 2015 and 1st of January
2016 performed in our clinic were retrospectively se-
lected and every component of the nomogram (stone
burden (0.785 x lengthmax x widthmax), location and
count, presence of staghorn, and prior treatment) was
recorded. The predictive accuracy of the nomogram
was evaluated using Receiver Operating Characteris-
tic (ROC) Curve Analysis. Patients were evaluated for
stone-free status using plain x-ray of the kidneys, ure-
ters and bladder and treatment success was defined as
no residual fragments less than 4 mm.
Results: There were 671 PCNL procedures performed
during the studied period. We only included 582 pa-
tients that had KUB (kidney, ureter, bladder X Ray) as
method of postoperative stone-free evaluation. Pa-
tients whose stone-free status was assessed by CT (com-
puted tomography), Ultrasound or those for whom
the method of evaluating treatment success was not
reported were excluded from analysis. Stone-free ratio
was about 78%. The nephrolithometric nomogram was
applied to every patient. Statistical analysis revealed a
high predictive accuracy (AUC 0.74), similar to that ob-
tained in the CROES study.
Conclusions: CROES Nephrolithometric Nomogram is
a useful tool for predicting stone-free rate after PCNL,
using preclinical data and radiological information.
PM.4.2. Folosirea nomogramei
S.T.O.N.E. în predicția rezultatelor
NLP în Secția de Urologie a
Spitalului Clinic Colentina
V. Cauni1, F. Tănase1, A. Chuaibi1, B. Mihai1,
V. Mitroi1, R. Barbilian2, I. Buraga2
1
Spitalul Clinic Colentina, Secția de Urologie,
Bucureşti, România
2
Spitalul Clinic Colentina, Secția de ATI,
Bucureşti, România
Introducere: Nomograma S.T.O.N.E. reprezintă o nouă uneal-
tă în predicția rezultatelor nefrolitotomiei percutanate (NLP).
Acest studiu prezintă valoarea nomogramei în predictia ratei
de stone-free și a complicatiilor postoperatorii la pacienții o-
perați în Secția de Urologie a Spitalului Colentina.
Materiale și metode: Au fost analizate retrospectiv datele
a 119 pacienți la care s-a practicat NLP în perioada ianuarie
2015 – februarie 2016. Au fost urmărite caracteristicile pa-
cienților, parametrii scorului S.T.O.N.E. (S - dimensiunea cal-
culului, T - lungimea traiectului, O - gradul de hidronefroză, N
- numărul de calice cu calculi și E - densitatea calcului în UH),
timpul operator, rata de stone-free la 1 lună și complicațiile
postoperatorii.
Rezultate: Repartiția pe sexe a fost de 57(47,9%) de bărbați
și 62 (52,1%) de femei. Vârsta medie a fost de 53,4 ani. În 65
(54,6%) de cazuri, litiaza a fost pe partea dreaptă, iar în 54
(45,4%) de cazuri a fost pe partea stângă. 25 (21%) de pacienți
au avut calculi cu complexitate scazută (scor STONE 5-6), 55
(46,2%) calculi cu complexitate moderată (scor 7-8) și 39
(32,8%) au avut litiază cu complexitate crescută (9-12). Rata
globală de stone-free a fost de 85,71% (104 din 119 de ca-
zuri), pe grupe de complexitate fiind de 96%, 89%, respectiv
74,3% (p=0,033). 24 (18,84%) de pacienți au prezentat com-
plicații reprezentate de: Clavien I – 13, Clavien II – 7 (febră ce
a necesitat antibiotice, sângerare care a necesitat transfuzii)
și Clavien IIIa – 4 (montare de sondă JJ sub anestezie locală).
Scorul S.T.O.N.E. ridicat se corelează statistic cu un timp ope-
rator mai lung (p<0,001) și cu o durată a spitalizării mai mare
(p=0.006).
Concluzii: Nomograma S.T.O.N.E. s-a corelat statistic cu
rata stone-free, timpul operator și durata spitalizării. Nu s-a
corelat statistic cu rata complicațiilor. Aceasta poate fi utiliza-
tă în predicția rezultatelor NLP fiind utilă pentru consilierea
preoperatorie mai bună a pacienților.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Value of preoperative S.T.O.N.E.
Litiază – 1
nephrolithometry scoring system
in predicting the results
of percutaneous nephrolithotomy
V. Cauni1, F. Tănase1, A. Chuaibi1, B. Mihai1,
V. Mitroi1, R. Barbilian2, I. Buraga2
1
Colentina Clinical Hospital,
Urology Department, Bucharest, Romania
2
Colentina Clinical Hospital, Anesthesiology
Department, Bucharest, Romania
Introduction: S.T.O.N.E. nephrolithometry nomogram rep-
resents a new tool for the preoperative assessment of per-
cutaneous nephrolithotomy (PCNL) outcomes. Aim of this
study was to evaluate the nomogram in the prediction of the
stone-free rate and postoperative complications in patients
operated in Colentina Clinical Hospital.
Methods: We retrospectively examined 119 patients who
underwent PCNL between January 2015 and February 2016.
We evaluated the S.T.O.N.E. score (Stone size, Tract length,
hydronephrosis or Obstruction, Number of involved calyces,
and stone density or Essence in HU), stone-free status, com-
plications based on Clavien system, operation time and peri-
od of hospitalization.
Results: A total of 119 PCNLs were included, with 57 (47.9%)
males and 62 (52.1%) females. The mean age was 53.4 years.
In 65 (54.6%) cases stones were on the right side and in 54
(45.4%) cases were on the left. 25 (21%) patients had low
complex stone (STONE score 5-6), 55 (46.2%) moderate com-
plex stone (score 7-8) and 39 (32.8%) had stones with high
complexity (9-12). The overall stone-free rate was 85.71%
(104 of 119 cases), by complexity groups being 96%, 89% and
74.3% (p = 0.033). 24 (18.84%) patients had complications
represented by: Clavien I - 13, Clavien II - 7 (fever that required
antibiotics, bleeding that required transfusion) and Clavien
IIIa - 4 (JJ stent insertion under local anesthesia). There was
significant correlation between the S.T.O.N.E. score and oper-
ative time (p <0.001) and duration of hospital stay (p = 0.006).
Conclusions: S.T.O.N.E. nomogram correlation with stone-
free rate, operating time and duration of hospital stay was
statistically significant. There was no statistical correlation
with complications rate. S.T.O.N.E. scoring system can be
used in predicting PCNL results being useful for better preop-
erative counseling of the patients.
45
 PM.4.3. Calculii coraliformi:
Litiază – 1
infecțioși sau metabolici?
Analiză pe 100 de cazuri post NLP
M. Pârlog1, N. Chirca1,2,V. Iconaru1, D. Bădescu1,2,
Y. Sallahedin1, I. Dragomirișteanu1, R. Petca1,2,
M.Pascu1 , V. Ambert1,2, B. Braticevici1,2, V. Jinga1,2
1
Clinica Urologie, Spitalul “Prof. Dr. Theodor
Burghele”, București, România
2
UMF Carol Davila, București, România
Introducere. Litiaza coraliformă este reprezentată de cal-
culi care ocupă parțial sau total sistemul colector renal. Cla-
sic, sunt formați din fosfat amoniaco-magnezian cu varia-
bile cantități de calciu dar putem vorbi și de compoziții
diverse precum cistină, oxalat de calciu monohidrat, acid
uric.
Material și metodă. Din perioada 01.12.2013-01.07.2015,
am selectat 100 de pacienți cu litiază coraliformă, 49 de
sex masculin și 51 de sex feminin, cu vârste cuprinse între
30 și 79 de ani (vârsta medie 56.38 ani). UIV preoperato-
rie a decelat 84 calculi radioopaci și 16 radiotransparenți.
Urocultura a fost negativă la 82 pacienți și pozitivă la 18: 6
Proteus mirabilis, 8 Enterococcus Faecalis, 2 Klebsiella spp., 2
E. coli. Am evaluat vârsta, sexul pacienților și caracteristicile
calculilor.
Rezultate. Dimensiunile calculilor au fost cuprinse între 30
și 69 de mm (media 32.08 mm). Funcția renală a fost afec-
tată la 14 pacienți (creatinină peste 1.3 mg/dl).Toți pacienții
au fost operați prin NLP iar fragmentele de calcul au fost
date spre analiză structurală. Conform clasificării Moores
O’Boylle, s-au înregistrat 36 calculi tip A, 11 tip B, 36 tip C și
17 tip D. S-au identificat: 23 calculi oxalat de calciu și fosfați;
23 carbonat de calciu și fosfați; 17 acid uric, carbonat de
calciu și fosfați; 13 carbonat de calciu, oxalat de calciu și fos-
fați; 9 carbonat de calciu și acid uric; 9 carbonat de calciu și
6 de fosfat cu acid uric.
Concluzii. Tipurile de calculi coraliformi cel mai frecvent
întâlniți sunt cei din clasele A și C, iar structural,aceștia sunt
predominant micști conținând fosfați și procente variate
de carbonat de calciu, oxalat de calciu și acid uric. Infecțiile
urinare nu reprezintă o regula când vorbim despre litiaza
coraliformă.
46 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Staghorn lithiasis:
infectious or metabolic?
Post NLP report on 100 cases
M. Pârlog1, N. Chirca1,2,V. Iconaru1, D. Bădescu1,2,
Y. Sallahedin1, I. Dragomirișteanu1, R. Petca1,2,
M.Pascu1 , V. Ambert1,2, B. Braticevici1,2, V. Jinga1,2
1
Urology Clinic, Hospital “Prof. Dr. Theodor
Burghele”, Bucharest, Romania
2
UMF Carol Davila, Bucharest, Romania
Introduction Staghorn calculi are branched stones that
occupy a large portion of the the collecting system. Typ-
ically they fill the renal pelvis and branche into several or
all of the calices.Ussualy they are made of magnesium am-
monium phosphate with varying amounts of calcium but
we can also speak about cystine, calcium oxalate monohy-
drate or uric acid.
Material and metod. From period 01.12.2013-01.07.2015,
we selected 100 patients with staghorn calculi, 49 males
and 51 females with ages between 30 and 79 years( mean
age 56.38). Preoperatory UIV shown 84 radioopac calculi
and 16 radioluscent calculi. Uroculture was negative in 82
patients and positive in 18: 6 Proteus mirabilis, 8 Enterococ-
cus Faecalis, 2 Klebsiella spp., and 2 E.coli. We evaluated age,
sex, stone characteristics and outcomes.
Results. Stone dimensions were between 30 and 69
mm(mean of 32.08 mm). Renal function was impaired in
14 patients(creatinine more than 1.3 mg/dl). All patients
were opereted with NLP and the stone fragments were
sent for structural analysis. According to Moores O’Boyl-
le classification, we found 36 calculi type A, 11 type B, 36
type C and 17 type D. Were identified: 23 calculi formed
by calcium oxalate and phosphate; 17 uric acid, calcium
carbonate and phosphates; 13 calcium carbonate, calci-
um oxalate and phosphates; 9 calcium carbonate and uric
acid; 9 calcium carbonate and 6 uric acid and phosphates.
Conclusions. According to Moores O’Boylle clasiffication,
staghorn calculi type A and C are the most frequent and
regarding to structure, these are predominantly mixed
containing phosphate and variable percents of calcium
carbonate, calcium oxalate and uric acid. Urinary infec-
tions doesn’t represent a rule when we speak about stag-
horn calculi.
PM.4.4. Eficiența litotriției
ultrasonice și balistice în
nefrolitotomia percutanată
E. Angelescu1, C. Petcu1, V. Cerempei1,
Carmen Savu2, I. Sinescu1
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
Introducere: Obiectivul lucrării este determinarea efi-
cienței litotriției ultrasonice și balistice în nefrolitoto-
mia percutanată
Material si metoda: Au fost evaluați 1459 pacienți la
care s-a practicat NLP de către același chirurg în perioa-
da Ianuarie 2000 - Martie 2016. În funcție de tipul
litotriției, pacienții au fost împărțiți în două grupuri –
387 pacienți cu litotriție ultrasonică și 1072 pacienți cu
litotriție balistică (pneumatică sau electrocinetică).
Rezultate: Timpul mediu de fluoroscopie a fost similar
între cele două grupuri. Masa litiazică medie a fost mai
crescută în grupul litotriției ultrasonice, în timp ce du-
rata medie a intervenției a fost semnificativ mai mică
decât în grupul litotriției balistice (cu excepția cazurilor
în care calculii sunt foarte duri - de exemplu în litiaza
cistinică). Rata stone-free a fost mai mare când s-a utili-
zat litotriptorul ultrasonic.
Concluzii: Ambele tipuri de litotriție, ultrasonic și
balistic, sunt eficiente în nefrolitotomia percutanată.
Litotriția ultrasonică oferă totuși rate stone-free mai
crescute la mase litiazice mai mari, raportate la un timp
operator mediu mai scăzut.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Efficiency of ultrasonic and ballistic
Litiază – 1
lithotripsy during percutaneous
nephrolithotomy
E. Angelescu1, C. Petcu1, V. Cerempei1,
Carmen Savu2, I. Sinescu1
1
Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
2
Anesthesiology Department,
Fundeni Clinical Institute, Bucharest, Romania
Introduction: The objective of this study is to deter-
mine the efficiency of ultrasonic and ballistic intracor-
poreal lithotripsy during percutaneous nephrolithoto-
my.
Material and method: The medical records of 1459 pa-
tients treated with PCNL by the same surgeon between
January 2000 and March 2016 have been evaluated.
According to lithotripsy type, patients were divided in
two groups – 387 patients with ultrasonic lithotripsy
and 1072 patients with ballistic lithotripsy (pneumatic
of elektrokinetic).
Results: The average fluoroscopy time was similar be-
tween the two groups. The average stone burden was
higher in the ultrasonic lithotripsy group, while the
mean operative time was significantly lower than the
one in the ballistic group (unless the stones are very
tough - for example cystine stones). The stone-free rate
was higher while using ultrasonic lithotripter.
Conclusions: Both ultrasonic and ballistic lithotripsies
are effective during percutaneous nephrolithotomy.
However, ultrasonic lithotripsy provides higher stone-
free rates for higher cumulative stone burden rates,
compared to a lower operative time.
47
 PM.4.5. Tratamentul percutanat
Litiază – 1
al litiazei în diverticul caliceal
E. Angelescu1, C. Petcu1, V. Cerempei1,
Carmen Savu2, I. Sinescu1
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti,
România
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
Introducere: Obiectivul acestei lucrări este raportarea
experienței noastre în tratamentul percutanat al litiazei
în diverticul caliceal.
Material si metoda: Au fost evaluați 27 pacienți cu
litiază în diverticul caliceal tratați prin NLP de același
chirurg în perioada Ianuarie 1996 – Decembrie 2012. În
toate cazurile am întâlnit diverticul localizat posterior,
mediorenal sau polar inferior, complicat prin infecții de
tract urinar recurente și litiază. După accesul percutanat
și extragerea calculilor, s-a injectat retrograd albastru
de metilen prin cateter ureteral. La 11 pacienți s-a reușit
cateterizarea traiectului de comunicare cu cavitățile re-
nale cu un ghid metalic, urmată de dilatația progresivă
până la 30Ch. Neoinfundibulotomia s-a practicat în 16
cazuri, când nu s-a putut decela o comunicare cu ba-
zinetul. În 10 cazuri, neoinfundibulotomia s-a efectuat
sub control ecografic, iar la 6 pacienți aceasta s-a practi-
cat fluoroghidat. În toate cazurile s-a montat tub de ne-
frostomie 20Ch ce a fost păstrat timp de 4 săptămâni.
Ulterior suprimării nefrostomiei, s-a montat un stent
double J 7Ch timp de 3-4 săptămâni.
Rezultate: Masa litiazică medie a fost de 217mm2 și
rata stone-free a fost de 100%. Follow-up-ul la 6 luni a
arătat desființarea diverticulului pe urografia intrave-
noasă în toate cazurile.
Concluzii: Abordul percutanat al litiazei în diverticul
caliceal are o rată maximă de success în cazul localizării
acestuia posterior, atât mediorenal cât și polar inferior.
48 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Percutaneous treatment
of calyceal diverticular stones
E. Angelescu1, C. Petcu1, V. Cerempei1,
Carmen Savu2, I. Sinescu1
1
Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
2
Anesthesiology Department, Fundeni Clinical
Institute, Bucharest, Romania
Introduction: The objective of this study is to report our
experience with percutaneous approach of calyceal di-
verticular stones.
Material and method: The medical records of 27 pa-
tients with calyceal diverticular stones treated with
PCNL by the same surgeon between January 1996 and
December 2012 were evaluated. In all cases, patients
had calyceal diverticulum located posteriorly, lower or
middle pole, complicated with recurrent urinary tract
infections and stone disease. After accessing the diver-
ticulum directly and removing the stones, a retrograde
methylene blue injection was performed through uret-
eral catheter. 11 patients had a guide wire passed into
the renal pelvis through the narrow infundibulum, fol-
lowed by progressive dilation to 30Ch. Neoinfundibulot-
omy was performed in 16 cases, when the infundibulum
could not be detected. In 10 cases neoinfundibulotomy
was performed under ultrasonographic guidance and 6
patients had it done fluoroscopically. In all cases a 20Ch
nephrostomy tube was inserted and kept for 4 weeks.
After nephrostomy removal, a double J stent 7Ch was
inserted for 3-4 weeks.
Results: The average stone burden was 217mm2 and the
stone-free rate was 100%. The follow-up at 6 months re-
vealed diverticulum abolition on intravenous urography
in all cases.
Conclusions: The percutaneous treatment of calyceal
diverticular stones has a maximum success rate whether
the diverticulum is positioned posteriorly, either middle
or lower pole.
PM.4.6. Tehnica Mini-Perc în
decubit dorsal folosind
ureteroscopul semirigid
pentru litiaza reno-ureterală
A. Haşegan, N. Grigore, M. V. Pîrvuţ, I. Mihai
Facultatea de Medicină,
Clinica de Urologie Sibiu, România
Introducere: Nefrolitotomia percutanata (NLP) repre-
zinta tratamentul de elecție pentru pietrele renale mai
mari de 2cm, și o opțiune fezabilă pentru pietre între
1-2 cm. Mini-perc sau mini-NLP a fost dezvoltat pentru
a reduce morbiditatea asociată instrumentarului mai
mare, cum ar fi sângerarea intra și postoperatorie, dure-
rea postoperatorie și leziuni renale potențiale asociate
nefrolitotomie percutanate standard.
Material şi metodă: Am analizat retrospectiv 46 de
pacienți care au fost supuși mini-perc în decubit dorsal
pentru litiază reno-ureterală sub 1,5 cm, din ianuarie
2013 până în martie 2016. Instrumentar operator: ure-
teroscop semirigid Stortz 9.5 Fr, teacă de acces renal 14
Fr, fragmentarea calculului cu ultrasunete cu Calcuson
Storz. Abordul bipolar a fost necesar la 6 pacienți.
Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 43,9 ani.
Din cadrul lotuluiau facut parte 27 de femei (58,7%)
și 16 bărbați (32,3%). La 19 p (41,3%) a fost necesară
stentarea ureterala, 27 (58,7%) cazuri au fost stentless
tubeless. Valoarea medie a spitalizării a fost de 3,9 zile.
Sângerarea intraoperatorie și postoperatorie a fost
minimă, fără a fi nevoie de transfuzie. Durata medie a
procedurii a fost de 53 minute (26-110 minute). Rata de
stone-free a fost de 100%.
Concluzii: Decubitul dorsal oferă acces renal și ureteral
bun, permite efectuarea concomitentă a ureteroscopiei
și nu interferează cu ventilația diafragmatică. Mini-perc
în decubit dorsal este o procedură sigură cu rata de
complicatii scazuta la pacientii cu calculi de dimensiuni
mici si mijlocii, în special atunci când se intenționează
efectuarea unei proceduri tubeless.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
The ,,mini-perc” technique
Litiază – 1
in supine position using
semirigid uretheroscope
for reno-ureteral stones
A. Haşegan, N. Grigore, M. V. Pîrvuţ, I. Mihai
Faculty of Medicine,
Sibiu Urology Department, Romania
Introduction: Percutaneous nephrolithotomy (PCNL)
represents the treatment of choice for renal stones
greater than 2 cm, and a feasible option for stones be-
tween 1-2 cm. Mini-perc or mini-PCNL was developed
in order to decrease morbidity associated with larger
instruments like blood loss, postoperative pain and po-
tential renal damage associated with standard PCNL.
Material and method: We retrospectively analyzed
46 patients who underwent mini-PCNL in supine po-
sition for renal stone below 1.5 cm from January 2013
to March 2016. Operative instruments: semirigid 9,5 Fr
Stortz uretheroscope, renal access sheet 14 Fr, ultrason-
ic stone fragmentation with Calcuson Stortz. Bipolar
approach in 6 p was used.
Results: Mean age of patients was 43.9 years. There
were 27 women (58,7%) and 16 men (32,3%). On 19
patients (41,3%) was necessary ureteral stenting, 27
(58,7%) cases were tubeless stent less. The mean hos-
pital stay was 3.9 days. Blood loss was minimal, with no
need of transfusion. Mean duration of procedure was
53 minutes (26-110 minutes). Stone-free rate of 100 %.
Conclusion: Supine position offers good renal and
ureteral access, allows concomitant retrograde uret-
eroscopy and do not interfere with the diaphragmatic
ventilation. Mini-perc in supine is a safe procedure with
low complications rate for patients with a small to me-
dium stones, especially when a tubeless procedure is
considered.
49
 PM.4.7. Mini-Perc vs. Ureteroscopie
Litiază – 1
Flexibilă pentru tratamentul
calculilor renali < 20 mm
V. Cauni1, M. Drăguţescu1, B. Mihai1,
R. Barbilian2, I. Buraga2
1
Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina,
Bucureşti, România
2
Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina,
Bucureşti, România
Introducere. Scopul acestei lucrări este de a prezenta compa-
rativ rezultatele nefrolitotomiei percutanate varianta mini-Perc
(miniNLP) față de ureteroscopia flexibilă (URS-F) pentru calculi
renali cu dimensiuni pana la 20mm în ceea ce privește rata de
stone-free și morbiditatea.
Material si metodă. Au fost analizate retrospectiv datele a 47
de pacienți diagnosticați cu litiază renală care au beneficiat de
nefrolitotomie percutanată varianta miniPerc (22) sau uretero-
scopie flexibilă cu litotriție cu laser Ho:YAG (25) în perioada 1
feburarie 2015 – 1 februarie 2016. Toate cele 22 mini-NLP-uri
au fost realizate pe un singur traiect.Ureteroscopia flexibila a
fost realizata cu 2 tipuri de ureteroscoape flexibile: Storz Flex
Xc si Olympus P5. Pentru abordul percutanat a fost folosit un
nefroscop Olympus de 16 Fr. In ambele grupuri litotriţia a fost
realizată cu ajutorul unui laserul Ho:YAG (Storz Calculase II de
20 W sau Auriga de 30 W). Au fost analizate caracteristicile
pacienţilor, dimensiunea medie a calculilor, timpul operator,
complicaţiile intra – şi postoperatorii, rata de stone-free.
Rezultate. Cele 2 grupuri au fost echivalente în ceea ce pri-
vește timpul operator (61.0 minute pentru Mini-Perc față de
68,5 minute pentru URS-F) și incidența complicațiilor. Niciun
pacient nu a prezentat hemoragie semnificativă și nici nu a ne-
cesitat transfuzie sanguină. Rata globală de stone-free a fost
91% pentru Mini-Perc și de 84 % pentru URS-F. Complicațiile
postoperatorii au fost reprezentate de durere postintervențio-
nală (27% faţă de 20%), febră (13% faţă de 16%), hematurie
(13% faţă de 8%).
Concluzii. Nefrolitotomia percutanată varianta Mini-Perc și
ureteroscopia flexibilă sunt metode eficiente pentru tratamen-
tul calculilor renali de 1-2 cm. Rata de stone free este mai mare
pentru miniPerc. Ambele metode au o incidenta redusa a com-
plicatiilor si o durata de spitalizare redusa. Timpul operator este
aproape echivalent pentru ambele proceduri, cu toate că tim-
pul de fragmentare al calculilor este mai mare pentru URS-F.
50 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Mini-Perc vs. Flexible Ureteroscopy
for the treatment of
renal stones < 20 mm
V. Cauni1, M. Drăguţescu1, B. Mihai1,
R. Barbilian2, I. Buraga2
1
Urology Department, Colentina Clinical
Hospital, Bucharest, Romania
2
ATI Department, Colentina Clinical Hospital,
Bucharest, Romania
Introduction. The aim of this paper is to present a compara-
tive view between percutaneous nephrolithotomy miniPerc
technique (mini-PCNL) versus flexible ureteroscopy (F-URS) for
renal calculi up to 20 mm regarding stone-free rate and mor-
bidity.
Patients and methods. The data of 47 patients diagnosed
with renal lithiasis who were treated by percutaneous nephro-
lithotomy mini-Perc technique (22) or flexible ureteroscopy
with Ho:YAG lithotripsy between 1st February 2015 – 1st Fe-
bruary 2016 were reviewed restropectively. All 22 mini-PCNL
procedures were completed through a single percutaneous
tract. Flexible ureteroscopy was performed using two types
of flexible ureteroscopes: Storz Flex Xc and Olympus P5. For
the percutaneous approach a 16 Fr Olympus mininephrosco-
pe was used. In both groups lithotripsy was performed with
an Ho:YAG laser (a 20 W Storz Calculase II or 30 W Auriga). The
patients characteristics, the mean stone burden, the operati-
ve time, intra and post-operative complications and the stone
free-rate were analysed.
Results. There were no significant differences between the
two groups regarding the mean operative time (61 minutes
for mini-PCNL vs 68.5 minutes for F-URS) and the complication
rate. No significant hemorrhage occurred; no patient required
blood transfusion. The overall stone free rate was 91% for mini-
PCNL and 84% for F-URS. The postoperative complications
were represented by postoperative pain (27% vs 20%), fever
(13% vs 16)%, hematuria (13% vs 8%).
Conclusions. “Mini-Perc” technique of percutaneous nephro-
lithotomy and flexible ureteroscopy are effective methods of
treatment for renal calculi between 1-2 cm. The stone free rate
is higher for mini-PCNL. Both methods have a low complica-
tion rate and a short hospital stay. The operative time is the
same for both techniques, although the stone fragmentation
time is higher for flexible ureteroscopy.
PM.4.8. Ureteroscopia flexibilă –
experienţa pe 3 ani şi jumătate
V. Cauni1, B. Mihai1, M. Drăguţescu1,
A. Chuaibi1, V. Mitroi1, R. Barbilian2, I. Buraga2
1
Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina,
București, România
2
Secţia de ATI, Spitalul Clinic Colentina,
București, România
Introducere. Scopul acestei lucrări este de a prezenta expe-
rienţa noastră în tratamentul litiazei renale cu diferite dimen-
siuni şi localizari prin ureteroscopie flexibilă cu litotriţie laser
Ho-YAG.
Material si metodă. În perioada 1 iunie 2012 – 1 ianuarie 2016
un număr de 241 pacienți cu litiază renală au beneficiat de ure-
teroscopie flexibilă cu litotriție cu laser Ho:YAG. Vârsta medie a
pacienților a fost de 56 de ani, timpul operator mediu a fost de
71,5 minute iar dimensiunea medie a calculilor a fost de 13mm
(interval 5-27mm). Au fost utilizate 3 tipuri de ureteroscoape
flexibile: Storz Flex Xc, Olympus P5 si Olympus P6.Litotriţia a
fost realizată cu ajutorul unui laser Ho:YAG Auriga QI de 30 W
și a unui laser Ho:YAG Storz Calculase II de 20W. Majoritatea
pacientilor (78%) au avut sonda JJ montata preoperator. Teaca
de acces ureteral de 14 Fr a fost folosită în 53,5% din cazuri. În
toate cazurile la sfârşitul intervenţiei chirurgicale a fost monta-
tă o sondă JJ.
Rezultate. Timpul operator mediu a fost 71,5 de minute (inter-
val 24 – 126 minute). Rata stone-free imediată a fost apreciată a
doua zi postoperator prin ecografie abdominală si radiografie
renală simplă şi a fost 75,5% (182 de pacienţi) . Rata de stone
free la 1 lună de zile a fost apreciată prin ecografie abdominală,
urografie intravenoasă sau tomografie computerizată şi a fost
de 80,9% (195 de pacienţi). 22 pacienţi (9,1%) au beneficiat de
ureteroscopie flexibilă second-look pentru litiază reziduală.
Complicațiile postoperatorii au fost reprezentate de durere
postintervențională (19,9%) febră (14,5%), hematurie (16%) și
sepsis urinar (2,07% - 5 cazuri rezolvate conservator).
Concluzii. Ureteroscopia flexibilă este o metodă eficientă în
tratamentul calculilor renali cu o rată de stone-free compara-
bilă cu nefrolitotomia percutanată. Timpul operator prelungit
se datorează în primul rând timpului mai mare de fragmentare
al calculilor, localizarii si dimensiunilor calculului. Rata de com-
plicaţii a fost redusă. Utilizarea acestei metode este limitată în
primul rând de costuri şi de fragilitatea ureteroscopului flexibil.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Flexible Ureteroscopy –
Litiază – 1
3 and a half years’ experience
V. Cauni1, B. Mihai1, M. Drăguţescu1,
A. Chuaibi1, V. Mitroi1, R. Barbilian2, I. Buraga2
1
Urology Department, Colentina Clinical
Hospital, Bucharest, Romania
2
ICU Department, Colentina Clinical Hospital,
Bucharest, Romania
Introduction. The aim of this paper is to present our expe-
rience in the treatment of renal calculi with different sizes and
locations by flexible ureteroscopy with Ho-YAG lithotripsy.
Patients and methods. Between 1st June 2012 – 1st January
2016 241 patients diagnosed with renal lithiasis underwent
flexible ureteroscopy with of renal calculi with different si-
zes and locations by flexible ureteroscopy with Ho-YAG litho-
tripsy. The mean age of the patients was 56 years, the mean
operative time was 7.5 minutes and the mean stone burden
was 13 mm (range 5-27 mm). Three types of flexible ureteros-
copes were used - Storz Flex Xc, Olympus P5 and Olympus
P6. Lithotripsy was performed using a 30W Ho:YAG Auriga
laser and a 20W Ho :YAG Storz Calculase II laser. Most of the
patients (76%) had a double J stent inserted before surgery.
An ureteral access sheath of 14 Fr was utilised in 53,5% cases.
In all cases a double J ureteral stent was placed at the end of
surgery.
Results. The mean operative time was 71.5 minutes (range
24-126 minutes). The immediate stone-free rate was determi-
ned in the second postoperative day by abdominal ultrasou-
nd or plain renal X-ray and was 75,5% (182 patients) . The
one month stone free rate was determined by abdominal ul-
trasound, intravenous urography or computed tomography
and was 80,9% (195 patients). 22 patients (9,1%) underwent
second-look flexible ureteroscopy for residual lithiasis. The
postoperative complications were represented by postopera-
tive pain (19,9%), fever (14,5%), hematuria (16%) and urinary
sepsis (2,07% - 5 cases managed in a conservative manner).
Conclusions. Flexible ureteroscopy is an efficient method
in the treatment of renal calculi with a stone free rate that
can be compared with percutaneous nephrolithotomy. The
prolonged operative time is mainly due to the longer stone
fragmentation time and the stone size and location. The com-
plication rate was low. The use of this method is currently li-
mited by costs and the flexible ureteroscopes’ fragility.
51
 PM.4.9. Ureteroscopia retrogradă
Litiază – 1
versus NLP în tratamentul calculilor
ureterali proximali mai mari de 1,5 cm
A. Chuaibi1, F. Tănase1, V. Mitroi1, B. Mihai1,
R. Barbilian2, I. Buraga2, V. Cauni1
1
Spitalul Clinic Colentina, Secția de Urologie,
Bucureşti, România
2
Spitalul Clinic Colentina, Secția de ATI,
Bucureşti, România
Introducere: Obiectivul acestui studiu a fost compararea
rezultatelor ureteroscopiei retrograde (URS) și ale nefroli-
totomiei percutanate (NLP) în tratamentul litiazei ureterale
proximale mai mare de 1,5 cm.
Materiale și metode: S-au analizat datele pacienților cu
litiază ureterală proximală, situată superior de vertebra
lombară 4, tratați prin ureteroscopie sau NLP în perioada
ianuarie 2012 – decembrie 2015. Au fost comparate durata
intervenției, rata complicațiilor și rata de stone-free.
Rezultate: Au fost incluși 29 de pacienți cu calcul ureteral
proximal impactat >1,5 cm. În 8 (27,59%) cazuri s-a practi-
cat NLP iar în 21 (72,41%) URS. La 25 de pacienti s-a tentat
URS care a eșuat în 4 cazuri și s-a practicat NLP. Repartiția
pe sexe a fost de 12 (41,38%) bărbați și 17 (58,62%) femei,
vârsta medie fiind de 42,2 ani. Dimensiunea medie a calcu-
lului a fost de 18,6 mm (18,3 mm URS vs 19,3 mm NLP). Tim-
pul operator mediu a fost mai mic în cazul NLP - 39,8 min
vs 57,5 min (NLP vs URS). Rata de stone-free după prima
URS a fost de 47,62%, fiind crescută de a doua intervenție
la 80,95%. Rata de stone-free după NLP a fost de 100%. Du-
rata spitalizării a fost mai mică în cazul URS – 2,38 zile vs 5,5
zile (URS vs NLP). Rata complicațiilor a fost asemănătoare, 2
pacienți la care s-a practicat NLP au avut complicații (1 caz
de febră si 1 caz de fistulă lombară) și 7 la care s-a practicat
URS (2 pacienți au avut durere postoperatorie și 5 febră).
Concluzii: În tratamentul litiazei ureterale proximale vo-
luminoase NLP este o metodă mai eficientă, cu o rată de
stone-free ridicată și timp operator mai mic, dar cu un risc
mai mare de sângerare și o durată a spitalizării mai lungă.
Ureteroscopia prezintă un risc de sângerare mai mic dar
deseori sunt necesare mai mult de o intervenție pentru
atingerea statusului stone-free.
52 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Retrograde ureteroscopy versus
PCNL in treatment of proximal
ureteral stones larger than 1.5 cm
A. Chuaibi1, F. Tănase1, V. Mitroi1, B. Mihai1,
R. Barbilian2, I. Buraga2, V. Cauni1
1
Colentina Clinical Hospital,
Urology Department, Bucharest, Romania
2
Colentina Clinical Hospital, Anesthesiology
Department, Bucharest, Romania
Introduction: The aim of this study was to compare the
results of retrograde ureteroscopy (URS) and percutane-
ous nephrolithotomy (PCNL) in the treatment of proximal
ureteral stones larger than 1.5 cm.
Methods: We analyzed data from patients with proximal
ureteral stones situated above fourth lumbar vertebra
treated by ureteroscopy or by PCNL between January
2012 and December 2015. We compared the operative
time, complications and stone-free rate.
Results: Were included 29 patients with proximal impact-
ed ureteral stones larger than 1.5 cm. In 8 (27.59%) cases
was practiced PCNL and in 21 (72.41%) URS. In 25 patients
URS was tempted which failed in 4 cases and were con-
verted to PCNL. Gender distribution was 12 (41.38%) men
and 17 (58.62%) women, with a mean age of 42.2 years.
The average stone size was 18.6 mm (18.3 mm URS vs 19.3
mm PCNL). The average operative time was lower in PCNL
- 39.8 min vs 57.5 min (PCNL vs URS). Stone-free rate after
the first URS was 47.62%, which increased to 80.95% after
the second intervention. PCNL stone-free rate was 100%.
The duration of hospital stay was lower for URS - 2.38 days
vs. 5.5 days (URS vs PCNL). The complications rate was sim-
ilar, two patients had complications after PCNL (1 case of
fever and one case of lumbar fistula) and 7 after URS (2 pa-
tients had postoperative pain and 5 fever).
Conclusions: In the treatment of proximal ureteral stones
larger than 1,5 cm PCNL is a more effective method, with
higher stone-free rate and lower operative time, but with
a higher risk of bleeding and a longer duration of hospital
stay. Ureteroscopy has a smaller risk of bleeding but often
need more than one intervention to meet the stone-free
status.
PM.4.10. Experienţa primelor
100 de ureterorenoscopii flexibile
L.B. Dragoş, L.C. Daminescu, S. Martis, I. Zosiuc,
E. Trinca, L. Batuca, A. Georgescu, G. Gorun,
S. Silian, A. Mureşan, A.A. Cumpănaş,
O. Ferician, M. Botoca
Clinica Urologică Timişoara, România
Obiective: Ureterorenoscopia flexibila a fost introdusa in
Clinica Urologica Timisoara incepand cu luna decembrie
2013. Lucrarea de fata isi propune o analiza retrospectiva
a cazurilor urmarind curba de invatare, dificultatile tehnice
si complicatiile.
Material si metoda: In perioada decembrie 2013 - februa-
rie 2016 au fost tratati prin acesta metoda 122 pacienti, in
decursul unui numar de 124 proceduri. Indicatia cea mai
frecventa a fost litiaza renala (119 proceduri, 96%). Deoa-
rece dispunem de un singur ureteroscop flexibil (Storz Flex
XC), pentru a-i prelungi durata de utilizare, l-am folosind
doar exceptional la rezolvarea calculilor ureterali, iar cazu-
rile de litiaza renala au fost atent selectionate. In perioada
analizata ureterorenoscopul a necesitat 3 revizii, toate pen-
tru uzura sistemului de deflexie, fara avarierea tecii sau a
sistemului optic. Nu s-au folosit dispozitive de crestere a
presiunii, irigatia fiind facuta la o presiune de aproximativ
70 cm coloana apa.
Rezulatate: Pre-stentarea s-a practicat la 95,2% din pa-
cienti (118 cazuri), cu o durata medie de 3 saptamani. La
108 dintre proceduri (87,1%) s-a utilizat teaca de acces. La
finalul interventiei s-a instalat stent ureteral in 110 cazuri
(88,7%), in medie pentru 10 zile. Initial am tratat calculi de
maxim 12 mm, dar odata cu acumularea de experienta
am abordat calculi de pana la 25 mm, avand in vedere ca
procedura sa nu depaseasca 90 de minute. Rata de stone
free a fost de 84,8% (101 cazuri), controlul postoperator
fiind ecografic la 3 luni. Dintre complicatii, pielonefrita acu-
ta a fost cea mai frecventa (5 cazuri, 4%). Intr-un sigur caz
(0,8%) s-a inregistrat o colectie subcapsulara care a impus
nefrectomia.
Concluzii: Ureterorenoscopia flexibila este o procedura cu
o curba rapida de invatare, eficienta crescuta si rata mica
a complicatiilor. Pentru o eficienta sporita sunt necesare
mai multe ureterorenoscoape flexibile, avand caracteris-
tici diferite, care pot fi utilizate in functie de particularitatile
cazului.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Flexible ureterorenoscopy:
Litiază – 1
first 100 cases in Timişoara
L.B. Dragoş, L.C. Daminescu, S. Martis, I. Zosiuc,
E. Trinca, L. Batuca, A. Georgescu, G. Gorun,
S. Silian, A. Mureşan, A.A. Cumpănaş,
O. Ferician, M. Botoca
Department of Urology, Timişoara, Romania
Objectives: FURS was introduced in Timisoara Urological
Clinic starting with December 2013. The aim of this study
was to retrospectively analyse our experience especially
concerning the learning curve, the technical aspects and
the complications.
Material and methods: Between December 2013 and
February 2016 we treated with FURS 122 patients and we
performed 124 procedures. The most frequent indication
was the renal lithiasis (119 procedures, 96%). Since we
only have one flexible ureterorenoscope (Flex XC, Storz),
to extend its utilisation time, it was just exceptionally used
for ureteral lithiasis and the renal calculi were thoroughly
selected. During the analysed timeframe, the ureteroreno-
scope was sent three times for revisions, each time for de-
flection system problems, never for shaft or optical system
damage. We did not used pressure elevating systems, irri-
gation pressure was approximately 70 cm. water column.
Results: Pre-stenting was performed in 118 cases (87.1%),
with a median duration of three weeks. In 108 procedures
(87.1%) ureteral access sheath was used. At the end of the
procedure an ureteral catheter was placed in 110 cases
(88,7%), for a median of ten days. Initially we treated stones
of maximum 12 mm, but with the growing experience we
successfully approached up to 25 mm. calculi, within the
90 minutes time limit for each procedure. Stone free rate
was 84,8% (101 cases) with US follow-up at three months.
Pyelonephritis was the most frequent complication (5 cas-
es, 4%). In one case (0,8%) a subcapsular collection deter-
mined nephrectomy.
Conclusions: FURS is a fast learning curve procedure, with
high efficiency and low complications rate. For a better ef-
ficacy it is necessary to have different ureterorenoscopes
which can be used depending by the specific needs of
each patient.
53
 PM.4.11. Ureteroscopia cu litotriţie
Litiază – 1
laser. Experienţa iniţială în
Spitalul Judeţean Reşiţa
R. Croitoru, V. Lineschi, J. Corcan,
G. Beg, I. Secăşan
Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa
Introducere: În Secţia Urologie a Spitalului Judeţean
Reşiţa am început utilizarea energiei laser pentru a trata
litiaza urinara in August 2013, continuând litotriţia pneu-
matică şi cea ultrasonică. Scopul lucrării de faţă este de a
evalua eficienţa litotriţiei laser prin abord ureteroscopic şi
a impactului acesteia asupra atitudinii terapeutice in secţia
noastră.
Material şi metodă: Am contabilizat numarul de urete-
roscopii în concordanţă cu energia folosită pentru frag-
mentarea calculilor din martie 2011 până în prezent. Am
evaluat eficienţa metodei prin mărimea, numărul şi situa-
rea calculior abordaţi, necesitatea de reintervenţii si necesi-
tatea altor manevre complementare.
Rezultate: În cele 30 luni de când a fost introdusă metoda,
au fost efectuate 78 de litotriţii laser în paralel cu 62 litotritii
pneumatice si ultrasonice. Dimensiunile calculilor trataţi
au fost cuprinse intre 5 şi 30 mm (media 8,6mm). Au fost
abordaţi calculi ureterali cât şi intrarenali (ureteroscopie
flexibilă).În 14 cazuri nu s-a efectuat litotriţia datorită unor
complicaţii intraoperatorii. Postprocedural au fost instalate
stenturi JJ in 88% din cazuri. Înainte de introducerea meto-
dei numărul de ureteroscopii cu litotriţie in situ a fost apro-
piat, respectiv 128, dimensiunile calculilor abordaţi au fost
mai reduse (5-20 mm, media 6,1 mm) Aceştia au fost situaţi
în principal ureteral şi 4 în cazuri bazinetal. Într-un număr
de 24 cazuri au fost necesare reintervenţii sau recurgerea
la alte metode, in principal datorita migrării calculilor, iar
stenturi JJ au fost introduse la sfârşitul procedurii in 38%.
Concluzii: Accesul la litotritia laser a mărit spectrul de cal-
culi trataţi atât prin situare (caliceal şi bazinetal) cât şi prin
abordul unor calculi cu dimensiuni crescute. Complicaţii
care să conducă la eşecul litotriţiei au fost înregistrate în-
tr-un număr mai redus dar a crescut procentul de stenturi
ureterale postoperator.
54 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Laser lithotripsy. Initial experience
in Reşiţa County Hospital
R. Croitoru, V. Lineschi, J. Corcan,
G. Beg, I. Secăşan
Reşiţa Emergency County Hospital,
Reşiţa, Romania
Introduction: In Urology department of Resita County
Hospital laser lithotripsy was introduced in August 2013. In
was used alonside ballistic and ultrasound lithotripsy. Our
aim was to assess the laser lithotripsy used in ureterosco-
pic procedures regarding its efficiency and its impact on
the therapeutic conduit in our department.
Materials and methods: We accounted the ureterosco-
pies according to the energy used for lithotripsy since
March 2011 to present. We assessed the number, size and
location of the stones treated, the need for reinterventions
and supplementary manoeuvres like postprocedure JJ in-
sertion.
Results: Within the 30 months since we started to proceed
laser lithotripsy 78 cases were treated by this method and
62 cases by ballistic and ultrasound stone fragmentation.
The average stone dimensions was 8.6 mm. We appro-
ached ureteric stones and intrarenal stones (by flexible
ureteroscopy). We failed to do lithotripsy duet o intraope-
rative complications in 14 cases and we inserted JJ stent in
the end of procedure in 88 % of cases. In the previos peri-
od when laser was not available to us we performed 128
ureteroscopies with lithotripsy in situ and the average di-
mension of stones was 6.1 mm. They were situated mainly
in the ureter except 4 pelvic stones. A number of 24 cases
needed reinterventions or suplemmentary manoeuvres
mainly secondary to stone migration. In the end of proce-
dure JJ stent was inserted in 38%.
Conclusion: The availability of laser technology wided the
range of stone aproached by both size and location. The-
re were encountered a smaller number of complications
leading to failure of lithotripsy but the necessity of JJ stent
was higher.
PM.4.12. Ureteroscopul flexibil
digital URF-V2 – performanţe
tehnice şi durabilitate
R. Mulţescu, D. Georgescu, R. Satalan,
P. Geavlete, B. Geavlete
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti,
Clinica de Urologie, Bucureşti, România
Introducere: Ureteroscoapele flexibile digitale ofera
performante sporite din punct de vedere al durabili-
tatii, vizibilitatii si manevrabilitatii. Scopul acestei lucra-
ri a fost evaluarea ureteroscopului flexibil digital Olym-
pus URF-V2.
Material şi metodă: Am evoluat “in vitro” ureteroscop-
ul URF-V2 (8,4F) din punct de vedere al deflexiunii
maximale, cu canalul de lucru gol precum si cu diferite
instrumente accesorii inserate pe acesta. De aseme-
nea, am evaluat influenta orelor de utilizare ale uret-
eroscopului asupra performantelor acestuia.
Rezultate: Deflexiunea ureteroscopului flexibli digital
URF-V2 cu canalul de lucru liber este de 275/275 grade.
Insertia fibrei laser de 270 microni reduce aceasta de-
flexiune la 253 grade, iar a sondei cu cosulet ZeroTip
la 250 grade. Dupa 65 de interventii totalizand 11,8
ore de lucru, deflexiunea maximala masurata a fost de
264/255 grade, iar vizibilitatea a ramans nemodificata.
Concluzii: Ureteroscopul flexibil digital Olympus
URF-V2 pare a avea o durabilitate crescuta fata de mod-
elele anterioare, atingand in acelasi timp performante
superioare de manevrabilitate si asigurand vizibilitatea
caracteristica tehnologiei digitale.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
URF-V2 flexible digital ureteroscope
Litiază – 1
– technical performances
and durability
R. Mulţescu, D. Georgescu, R. Satalan,
P. Geavlete, B. Geavlete
“Saint John” Clinical Emergency Hospital,
Department of Urology, Bucharest, Romania
Introduction: Flexible digital ureteroscopes offer en-
hanced performances regarding their durability, vis-
ibility and maneuverability. The aim of this study was
evaluation of Olympus URF-V2 digital flexible uretero-
scope.
Material and methods: We evaluated in vitro the
URF-V2 ureteroscope (8.4 F) from the point of view of
maximal deflection, with empty working channel and
with various accessory instruments inserted through it.
We evaluated also the influence of working hours on
these performances.
Results: The maximal deflection with an empty work-
ing channel was 275/275 degrees. Insertion of the 270
microns laser fiber reduces this deflection to 253 de-
grees, while the insertion of a ZeroTip basket reduces
it to 250 degrees. After 65 intervention or 11.8 working
hours, the maximal deflection become 264/255 de-
grees, while the visibility remained unchanged.
Conclusions: The digital flexible ureteroscope seems
to be a durable model, in the same time achieving su-
perior maneuverability and visibility performances.
55
 PM.4.13. Riscul complicaţiilor
Litiază – 1
septice postoperatorii după
ureterorenoscopie flexibilă şi
urocultură preoperatorie pozitivă
L.C. Daminescu, L.B. Dragoş, S. Martis,
I. Zosiuc, E. Trinca, L. Batuca, A. Georgescu,
G. Gorun, S. Silian, M. Botoca
Clinica Urologică Timişoara, România
Obiective: Sterilizarea urinii preoperator este recomandata,
fara a fi insa intotdeauna realizabila, la toti pacientii la care
urmeaza sa se efectueze o procedura endoscopica pentru li-
tiaza reno-ureterala. Scopul acestui studiu este realizare unei
analize a riscului de complicatii septice la pacientii cu urocul-
tura initiala pozitiva.
Material şi metodă: Cele 124 de uretero-renoscopii flexibi-
le efectuate in perioada decembrie 2013 - februarie 2016 in
Clinica Urologica Timisoara au fost impartite in doua grupuri:
grupul A – pacienti cu urocultura preoperatorie sterila (110
pacienti, 90,3%). si grupul B – pacienti cu urocultura preope-
ratorie pozitiva (12 pacienti, 9,7%). In grupul A, s-a admini-
strat antibioprofilaxie odata cu anestezia si antibioterapie 5
zile postoperator. In grupul B, toate cazurile au beneficiat de
antibioprofilaxie minim 5 zile, toti pacientii au fost prestenta-
ti, stentul fiind mentinut si postoperator. In toate cazurile din
grupul B s-a utilizat teaca de acces. Durata interventiei nu a
depasit 90 min in grupul A, in timp ce in grupul B s-a limitat
la 45 de minute.
Rezultate: Rata complicatiilor infectioase in intervalul stu-
diat a fost de 4% (5 pacienti). In grupul A, 5 pacienti (4,4%)
au dezvoltat febra postoperator, 17 pacienti (15,2%) au pre-
zentat doar un raspuns inflamator, urosepsis s-a inregistrat la
un caz (0,9%) iar un pacient (0,9%) a prezentat o colectie sub-
capsulara extinsa insotita de febra, ce a impus nefrectomia. In
grupul B, postoperator niciun caz nu a prezentat febra, iar la
doua cazuri (16,6%) s-a remarcat doar un raspuns inflamator.
Rata complicatiilor septice a fost 12,5 % (2 cazuri) la pacientii
la care nu s-a utilizat teaca de acces, fata de 3,1% (3 cazuri) la
cei la care aceasta a fost utilizata.
Concluzii: Ureterorenoscopia flexibila poate fi efectuata in
siguranta si la pacientii cu urocultura preoperatorie pozitiva,
in prezenta unor masuri de precautie.
56 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Postoperative septic complications
risk after FURS in patients with
preoperative positive urine cultures
L.C. Daminescu, L.B. Dragoş, S. Martis,
I. Zosiuc, E. Trinca, L. Batuca, A. Georgescu,
G. Gorun, S. Silian, M. Botoca
Department of Urology, Timişoara, Romania
Objectives: Preoperative urine sterilization is recommended,
without beeing always achieved, in all the patients before an
endoscopic procedure for urolithiasys. The aim of this study
was to analize the risk of septic complications in patients with
preoperative positive urine cultures.
Material and method: The 124 flexible ureterorenoscopies
performed between December 2013 and February 2016 in
Timisoara Urological Clinic were divided into two groups:
group A – patients with sterile proeperative urine cultures
(110 patients, 90,3%) and group B – patients with positive
preoperative urine cultures (12 patients, 9,7%). In group A
prophilactic antibiotics were administrated just during ane-
sthesia and antibiotherapy was mentained 5 days postope-
ratory. In group B prophilactic antibiotics were administrated
at least 5 days, all the patients were prestented and the ure-
teral catheter was mentained postoperatory. In all the group
B cases ureteral acces sheath was used. Procedural time was
maximum 90 minutes in group A and no more than 45 minu-
tes in group B.
Results: During the analized timeframe 5 patients (4%) de-
veloped postprocedural infectious complications. In group
A were 5 cases (4,4%) of postoperative fever and 17 patien-
ts (15,2%) had just a mild inflammatory response One case
(0,9%) developed urosepsis and one patient (0,9%) presen-
ted a subcapsular collection, with fever, that determined ne-
phrectomy. In group B were no postoperative fever cases, just
two patients (16,6%) had an inflammatory response. Septic
complications rate was 12,5 % (2 cases) when ureteral acces
sheath was not used compared to 3,1% (3 cases) when the
sheath was placed.
Conclusions: The flexibile ureterorenoscopy is a safe proce-
dure even in patients with preoperative positive urine cultu-
res, if all precaution measures are taken.
PM.4.14. Impactul Indexului de
Masă Corporală (BMI) asupra rezul-
tatelor ureteroscopiei flexibile retro-
grade la pacienții cu litiază renală
G. Niță1, L.A. Goman1, M.A. Manu2, L. Adou1
1
Spitalul Ponderas, București, România
2
Univesitatea de Medicină şi Farmacie
“Carol Davila” Bucureşti, România
Introducere și obiective. Tratamentul pacienților cu litiază re-
nală la pacienții cu obezitate reprezintă deseori o provocare
pentru urolog, fiind demonstrată o scadere a eficienței ESWL și
NLP la aceste cazuri datorită creșterii distanței de la tegument la
calcul. In aceste condiții ureteroscopia flexibilă (UF) poate repre-
zenta solutia optimă. Scopul studiului este analiza rezultatelor UF
la pacienții cu obezitate sau obezitate morbidă comparativ cu cei
cu greutate normală.
Material și metodă. În perioada Ianuarie 2014 - Martie 2016, in
cadrul Spitalului Ponderas au fost operați 109 pacienți cu litiaza
renală care au fost incluși în studiu. In funcție de BMI pacienții
au fost împărțiți în două grupuri: pacienți normo sau suprapon-
derali (BMI < 30 kg/m2, 71 cazuri) (grup 1) și pacienți obezi sau
cu obezitate morbida (BMI > 30 kg/m2, 38 cazuri) (grup 2). Cele
două grupuri au fost comparate în ceea ce privește caracteristi-
cile preoperatorii (dimensiune calculi, localizare), parametrii ope-
ratori (timp operator, complicații) și rezultatele postoperatorii
(rata stone free).
Rezultate. Nu s-au inregistrat diferențe semnificative în ceea ce
privește parametrii preoperatori între cele două grupuri (dimen-
siuni, localizare). Dimensiunea medie a calculilor a fost de 18.5
+/- 6.9 mm in cadrul grupului 1 respectiv 16.8 +/- 8.1 in grupul
2. Timpul operator a fost similar (101+/- 5.0 min pentru grupul
1, 104+/- 3.0 min pentru grupul 2). Complicațiile minore (febră,
hematurie, dureri lombare) au prezente în ambele grupuri în
procente relativ egale (7 cazuri, 9.8% în grupul 1; 4 cazuri, 10.5 in
grupul 2). Nu s-au înregistrat complicații majore care să necesite
prelungirea spitalizării. Rata stone free după prima procedura a
fost de 85.9% în cadrul grupului 1 și 84.2% în cadrul grupului 2.
Concluzii. Spre deosebire de ESWL și NLP, rezultatele UF pentru
tratamentul litiazei renale nu sunt influențate de BMI. Pacienții cu
obezitate sau obezitate morbida și litiază renală pot fi tratați efi-
cient și în condiții de siguranță prin UF.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
The impact of body mass index
Litiază – 1
(BMI) on the results of retrograde
flexible ureteroscopy for patients
with renal lithiasis
G. Niță1, L.A. Goman1, M.A. Manu2, L. Adou1
1
Ponderas Hospital, Bucharest, Romania
2
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction and objectives. The treatment of renal lithiasis
in obese patients often represents a challenge for the urolo-
gist, because the efficacy of SWL and PCNL is reduced due to
the increase in distance from skin to stone. In these circum-
stances, flexible ureteroscopy (FURS) may represent the ideal
solution. The purpose of this study is to analyze the results of
FURS for obese and morbidly obese patients, in comparison
to patients who are of normal weight.
Material and method. Between January 2014 and March
2016, 109 patients were operated on, and included in this
study, at Ponderas Hospital. Based on their BMI, they were
divided into two groups : normal weight or overweight pa-
tients (BMI < 30kg/m2, 71 cases) - Group 1, and obese or mor-
bidly obese patients (BMI > 30kg/m2, 38 cases) - Group 2. The
two groups were compared based on stone size and location,
OR time and postop complications and stone-free rates.
Results. There were no significant differences between the
two groups regarding stone size and location. The mean
stone size was 18.5 +/- 6.9mm in Group 1 and 16.8 +/- 8.1mm
in Group 2. Mean OR time was similar - 101 +/- 5 min for Group
1 and 104 +/- 3 min for Group 2. Minor postop complications
(fever, hematuria, flank pain) were present in both groups -
9.8% (7 cases) for Group 1 versus 10.5% (4 cases) for Group
2. No major postop complications were recorded. Stone-free
rates after the first procedure were 85.9% for Group 1 and
84.2% for Group 2.
Conclusions. As opposed to SWL and PCNL, the results of
FURS are not influenced by BMI. Obese and morbidly obese
patients can be treated safely and efficiently with FURS.
57
 PM.5.1. Rezultatele ESWL în
Litiază – 2
tratamentul litiazei caliceale
inferioare vs litiazei cu alte
localizări de tract urinar superior
V. Ionescu1, M. Stăncioiu1, J. Aurelian1,2,
A. Grasu1, M. Pârlog1, V. Ambert1,2,
D. Bădescu1,2, V. Jinga1,2
1
Spitalul Clinic de Urologie „Prof. Th. Burghele”,
Bucureşti, România
2
Universitatea de Medicina şi Farmacie
„Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere. Eswl este o optiune pentru tratarea litiazei re-
nale si ureterale. Este o procedura simpla si sigura, care nu
necesita anestezie. Obiectivul nostru a fost determinarea
eficientei ESWL in tratamentul litiazei caliceale inferioare vs
celei non inferioare.
Material şi metodă. Litotritorul Modulith SLX -F2 a fost utili-
zat pentru tratarea cazurilor de litiaza a tractului urinar supe-
rior in perioada ianuarie 2014-decembrie 2015.
Rezultate. Am tratat 1147 pacienti cu varstele intre 14 si 88
ani (cu o medie a varstei de 49 ani), dintre care 587 au fost
barbati si 560 femei. La 3 saptamani dupa procedura, am
evaluat rata de succes a procedurii cu ajutorul ultrasonogra-
fiei si / sau razelor x. Am inregistrat 449 (39,15%) cazuri de
calculi caliceali inferiori, si 698 (60,85%) cazuri de calculi cu
alte localizari;1050 calculi radioopaci si 97 cazuri da calculi
radiotransparenti. Din cele 449 cazuri de litiaza caliceala in-
ferioara, dimensiunea calculilor a variat intre 3 mm si 22 mm
(307 cazuri sub 10mm reprezentand 68,37%). Procedura a
necesitat motarea unei sonde JJ in 51 cazuri (11,35%) de liti-
aza caliceala inferioara si 39 cazuri (5,89 %) in celelate cazuri
de litiaza. Pentru procedura nu a fost nevoie de anestezie.
Ulterior procedurii pacientii au fost asimptomatici din cauza
fragmentelor de dimensiune redusa.
Concluzii. Evaluarea noastra arata ca ESWL este un tratament
eficient pt calculii caliceali inferiori. cat si pentru ceilalti cal-
culi. Drenajul postural poate ajuta la eliminarea fragmentelor
in cazul calculilor de pol inferior. Cand dorim sa efectual SWL
pt calculii de calice inferior, trebuie sa luam in considerare un-
ghiul infundibulo-pelvic, latimea si lungimea infundibulumu-
lui polului inferior.
58 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Outcomes of SWL in the treatment
of (lower pole vs non-lower pole)
lithiasis
V. Ionescu1, M. Stăncioiu1, J. Aurelian1,2,
A. Grasu1, M. Pârlog1, V. Ambert1,2,
D. Bădescu1,2, V. Jinga1,2
1
“Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital, Dept.
of Urology, Bucharest, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy
“Carol Davila” Bucharest, Romania
Introduction. Extracorporeal Shockwave Lithopsy (ESWL) is
an option for treating renal and ureteric stones. It is both a
simple and safe, and anaesthesia is not required when this
procedure is performed. Determining the efficiency of SWL in
the treatment of (lowe pole vs non-lower pole renal) lithiasis
was our target.
Material and Method. The Modulith SLX-F2 lithotripter was
used in the treatment of cases of upper urinary tract lithiasis
in the interval of January 2014 – December 2015.
Results. We have treated 1147 patients aged between 14 and
88 years (with an age average of 49 years), of which 587 were
men and 560 were women. Three weeks after the procedure,
the success rate of the procedure was evaluated by the use
of ultrasound and / or X-ray. We recorded 449 (39.15%) cas-
es of lower pole stones, and 698 (60.85%) cases of non-lower
pole stones (mid, upper calux, renal pelvis and ureteral calcu-
li); 1050 cases of radiopaque stones and 97 radiotransparent
stones. Of the 449 cases of lower pole stones, the size of the
stones varied from 3mm to 22 mm (307 cases under 10 mm –
68.37%). The procedure implied a double J ureteral catheter
placement in 51 (11.35%) cases of lower pole stones and in 39
(5.89%) for non -lower pole stones. For the procedure, there
was no need for any form of anaesthesia, as the majority of
the patients were asymptomatic, due to the small size of the
fragments in both groups.
Conclusions. Our evaluation shows that ESWL is an efficient
treatment option for lower pole and non-lower pole stones.
Postural drainage can help with the elimination of fragments
in the case of lower pole stones.
PM.5.2. Utilizarea chestionarului
IIEF la pacienţii cu litiază trataţi
prin ESWL. Ce am învăţat?
C. Pricop¹,², D. Puia¹,
Adelina Miron¹, V. Silvestru¹
¹Clinica de Urologie și Transplant Renal,
Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”, Iași, România
²Universitatea de Medicină și Farmacie
„Gr. T. Popa”, Iași, România
Introducere. Litiaza urinara afecteaza un numar tot mai mare
de pacienti anual, iar ESWL e cea mai folosita metoda neivaziva
pentru tratamentul acesteia. Disfunctia erectila (DE) are si ea o
prevalenta ingrijorator de mare in Europa. Am incercat sa gasim
o modalitate simpla si eficienta de a evalua incidenta TDS la pa-
cientii litiazici, alaturand chestionarul de evaluare a litiazei (CPL)
cu chestionarul IIEF, bazandu-ne cel putin pe faptul ca pacientul
revine oricum la urolog pentru problema litiazica.
Material și metodă. Au fost inclusi randomizat, in trei grupe, pa-
cientii litiazici care au fost supusi litotritiei extracorporeale. Astfel,
cei din grupul A au primit doar chestionarul CPL, cei din grupul
B au primit chestionarul CPL si IIEF fara alte informatii, iar cei din
grupul C chestionarul CPL si IIEF, subliniind necesitatea de a reve-
ni cu ambele completate.
Rezultate. Au fost inclusi 159 pacienti cu varsta intre 18 si 65 de
ani, pe masura ce s-au prezentat in clinica. In grupul A au fost
inclusi 49 pacienti, in B-51 pacienti iar in grupul C-59. Raportul
rural/urban a fost de 32/127. Nici un pacient din grupul A nu a
abordat problema disfunctiei erectile. In grupul B 8 pacienti din
51 au completat chestionarul iar in GRUPUL C 29 (p=0,0002).
Nu s-au remarcat diferente legate de mediul de provenienta
(p=0,43). Din cei 8 pacienti cooperanti in grupul B 4 aveau un
scor normal, 2 au solicitat tratament iar 2 au refuzat orice inves-
tigare/tratament. In grupul C, la 16 pacienti scorul IIEF era in lim-
ite normale, 9 au solicitat tratament iar 4 au refuzat colaborarea
medicala. Pacientii din mediul urban cu DE s-au aratat mai intere-
sati de initierea unui tratament comparativ cu cei din mediu rural
(6.2%urban/9,3%rural).
Concluzii. Consultand medicul urolog pentru o alta suferinta
urologica, pacientul cu DE nu gaseste curajul sau nu stie ca se
poate adresa direct unui specialist in problemele sexuale. De re-
marcat ca simpla inmanare a unui chestionar IIEF nu duce implicit
la declansarea unei discutii cu urologul despre problema disfunc-
tiei erectile si ca o buna parte din cei la care DE a fost identificata
refuza continuarea investigatiilor si un posibil tratament.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
The use of the IIEF questionnaire in
Litiază – 2
patients with urinary stones treated
by ESWL. What have we learned?
C. Pricop¹,², D. Puia¹,
Adelina Miron¹, V. Silvestru¹
¹Clinic of Urology and Renal Transplantation,
Clinical Hospital „Dr. C.I. Parhon”, Iasi, Romania
²University of Medicine and Pharmacy
„Gr. T. Popa”, Iasi, Romania
Introduction.Kidney stones are affecting an increasing num-
ber of patients annually and ESWL is the most commonly
used method for its treatment. Erectile Dysfunction (ED) also
has a high prevalence in Europe. We tried to find a simple and
effective way to assess incidence of ED in lithiasic patients,
offering together stone assessment questionnaire (SAQ) with
IIEF questionnaire, based on the fact that the patient returns
for a second SWL session.
Material and Methods.Patients who underwent ESWL were
randomly included into three groups. Thus, those in group A
received only the SAQ questionnaire, group B received both
the SAQ and the IIEF questionnaire with no other informa-
tion, and those in group C received both the SAQ and the
IIEF questionnaires and they were asked to return with both
questionnaires filled in.
Results.We included 159 patients aged between 18 and 65
years, as they were referred to our clinic. In group A were in-
cluded 49 patients, ingroup B 51 and in group C 59. The rural/
urban ratio was 32/127. No patient in group A raised the issue
of erectile dysfunction. In group B, 8 out of 51 patients com-
pleted the questionnaire and 29 in group C (p = 0.0002). No
differences were observed in terms of area of origin (p = 0.43).
Out of the 8 patients in group B which completed the ques-
tionnaires, 4 had a normal IIEF score, 2 seeked treatment and
2 refused any investigation /treatment. In group C, 16 had
normal IIEF score, 9 seeked treatment and 4 refused medical
aid. Patients from the urban area showed more interest in ini-
tiating treatment for ED compared to those from rural areas.
Conclusions.During urological evaluation for another illness,
the patient with ED is unable to muster the courage or is un-
aware that he can address a specialist in sexual problems.
We noted that simply handing the IIEF questionnaire does
not necessarily lead to a conversation about ED and many of
those with erectile dysfunction refuse further investigation
and treatment.
59
 PM.5.3. Litotriția Extracorporeală
Litiază – 2
cu Unde de Șoc în tratamentul
calculilor reno-ureterali.
Experiența de peste 1800 pacienți
A. Bradu1, E. Ceban1, A. Galescu2, A. Oprea1,
V. Ghicavîi1.2, A. Tănase1,2, D. Tănase1,2
1
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
“Nicolae Testemitanu”
2
IMSP Spitalul Clinic Republican,
Chișinău, Republica Moldova
Introducere: Circa 80-90% din calculii reno-ureterali au ca
indicație de tratament Litotriția Extracorporeală cu Unde de
Șoc (ESWL). Conform datelor din literatura de specialitate,
tratamentului prin ESWL pot fi supuși pacienții cu calculi re-
nali pînă la 2 cm și ureterali pînă la 1,5 cm. Litotritia extracor-
poreala este o metoda sigura si eficientă, dar numai pentru
cazurile care se incadrează în indicațiile specifice. Rata de
succes a interventiilor este foarte mare și variază în funcție de
compozitia, dimensiunile și localizarea calculilor.
Material și metode: În studiu a fost incluși 1820 pacienți
(1025 bărbați, 795 femei), cu vîrsta cuprinsă între 18–80 ani,
tratați prin ESWL în Clinica de Urologie Dializă și Transplant
Renal în perioada anilor 2011-2015. Diametrul mediu al cal-
cululilor a fost de ~12 mm. Statistic sa analizat rata de ”stone-
free”, durata procedurii (min), complicațiile post ESWL.
Rezultate: La 1820 pacienți au fost efectuate 2630 sedințe
ESWL. După prima sedință de tratament rata totală de ”stone-
free” a fost 59%, după a doua ședință - 76 %. Timpul mediu pe
procedură a fost de 35(±5) min pentru ESWL. Complicațiile
minore înregistrate: durerea lombară, hematuria și febră tran-
zitorie. Complicații majore: pielonefrită acută la 1% din pa-
cienți, hematom subcapsular la 0.5% pacienți și „steinstrasse„
- 3% din pacienți. Rata eșecului după ESWL a constituit 6%.
Concluzii: ESWL este o metodă sigură de tratament a litia-
zei urinare cu o rată mare de ”stone-free” cînd indicațiile sunt
bine definite. In majoritatea cazurilor după procedură com-
plicațiile care apar sunt minore, dar pot apărea și complicații
majore care sunt important de depistat și tratat corespun-
zător.
60 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Extracorporeal shock-wave
lithotripsy for treatment of
reno-ureteral stones experience
from over 1800 cases
A. Bradu1, E. Ceban1, A. Galescu2, A. Oprea1,
V. Ghicavîi1.2, A. Tănase1,2, D. Tănase1,2
1
State University of Medicine and Pharmacy
“Nicolae Testemitanu”
2
Republican Clinical Hospital,
Chisinau, Republic of Moldova
Introduction: Approximately 80-90% of reno-ureteral stones
have for treatment indication Extra Corporeal Shock Wave
Lithotripsy (ESWL). We like to report our experience with over
1800 patients treated with ESWL. According to data from the
literature – the indication for treatment by ESWL have kidney
stones up to 2 cm and ureteral stones up to 1,5 cm. The suc-
cess rate of interventions is very high, and depending on the
stone composition, size and location.
Material and methods: The study included 1820 patients
(1025 males, 795 females, aged 18–80 years) treated with
ESWL in our department between 2011 and 2015. The stone
diameter was in medium 12 mm. Like a therapeutic proce-
dure, ESWL may be accompanied by complications. Most of
this complications are minor complications, but in a lower
percentage, major complications can be appear. We statistical
analyzed stone free rate, operative time and complications.
Results: After first episode of treatment the total stone-free
rate was 59 %. From total number of 1820 patients 2630 of
ESWL procedures were made. After the second procedure,
the stone free rate 76 % for ESWL. The mean operating time
was 35(±5) min for ESWL. From the minor complications was:
lumbar pain, hematuria and transitional fever. Major compli-
cations - acute pyelonephritis in 1% of patients, renal subcap-
sular hematoma in 0.5 % and „steinstrasse” in 3% patients.
The unsuccessful rate after ESWL was 6%.
Conclusion: ESWL is a safe method to treat stone disease
with high rate of stonefree when proper indications are fol-
lowed. In majority of cases after procedure the complications
are minor but can appear and the major complications and
its necessary to identify as soon as possible and to treat as
well.
PM.5.4. Abordul laparoscopic în
tratamentul litiazei reno-ureterale
S. Sandu1, D. Diaconescu1, G. Roşoga1,
M. Popescu1, A. Mărculescu1, Y. Salaheddin1,
R. Petca12, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
1
Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele,
Bucureşti, România
2
UMF “Carol Davila” Bucuresti, România
Introducere. Tratamentul litiazei reno-ureterale benefici-
ază de tehnici minim invazive (ESWL, URS, NLP), abordul
chirurgical deschis și cel laparoscopic fiind rezervate ca-
zurilor de o complexitate sporită sau cu contraindicație
pentru metodele menționate. Scopul acestei lucrari este de
a evalua rezultatele abordului laparoscopic în tratamentul
litiazei reno-ureterale pentru un număr de 19 pacienți.
Material si metode. În perioada 1 ianuarie 2011 – 30 mar-
tie 2016, 19 pacienți diagnosticati cu litiază renoureterală
au fost operați prin abord laparoscopic în cadrul clinicii de
Urologie a Spitalului Clinic Prof. Dr. Th. Burghele de o singu-
ră echipă chirurgicală. Vârsta medie a pacienților a fost de
49 de ani (28-79 de ani), cu o distribuție pe sexe de 8 femei
la 11 bărbați. S-au practicat 3 ureterolitotomii, 1 ureterec-
tomie segmentară cu anastomoză uretero-ureterala termi-
no-terminală, 4 pielolitotomii, 4 nefrectomii, 7 pieloplastii.
Rezultate. Durata medie a intervenției a fost de 120 minute
(45 - 140). Durata medie a spitalizarii postoperatorii a fost
de 5,89 zile (4-15 zile). Nicio intervenție nu a fost convertită.
Complicațiile postoperatorii imediate au fost drenajul pre-
lungit in 9/19 (47,36%) din cazuri, urinom ce a necesitat dre-
naj percutanat si montare nefrostoma în 1/19 (5,26%) din
cazuri, febra - 1/19 (5,26%), ileus dinamic - 3/19 (15,78%).
Înlocuirea sondei JJ a fost efectuată in 4/15 (26,66%) cazuri.
Complicațiile postoperatorii tardive au fost pielonefrita –
1/19 (5,26%). Rata de success a intervenției a fost de 94.73%.
Concluzii. Chirurgia laparoscopică pentru litiaza reno-ure-
terală reprezintă o bună alternativă a chirurgiei deschise și
beneficiază de avantajele unei tehnici minim invazive: re-
ducerea duratei de spitalizare postoperatorie, recuperare și
reintegrare sociala rapide cu rezultate cosmetice superioare.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Laparoscopic approach in
Litiază – 2
treatment of renouretheral lithiasis
S. Sandu1, D. Diaconescu1, G. Roşoga1,
M. Popescu1, A. Mărculescu1, Y. Salaheddin1,
R. Petca12, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital,
1
Bucharest, Romania
2
UMF “Carol Davila” Bucharest, Romania
Introduction. The treatment of renouretheral lithiasis
benefits of minimally invasive techniques (SWL, URS, PNL),
open surgery and laparoscopy being reserved for more
complex cases or having contraindication of these men-
tioned methods. The goal of this article is evaluation of the
results of laparoscopic approach in treatment of renouret-
eral lithiasis for 19 patients
Material and methods. Between January 1st 2011 and
March 30th 2016, 19 patients diagnosed with renoureteral
lithiasis were operated by laparoscopic approach in Urol-
ogy Clinic of Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital by a
single surgical team. Average age of patient was 49 years
(28-79), with 8 women to 11 men. There were performed
3 uretherolithotomies, 1 segmentary uretherectomy with
urethero-ureteric anasthomosis, 4 pielolithotomies, 4 sim-
ple nephrectomies, 7 pieloplasties.
Results. Average duration of intervention was 120 minutes
(45-140). Mean length of hospital stay was 5.89 days (4-15).
There weren’t any classic surgery conversions. Immediate
postoperatory complications were prolonged drainage in
9/19 (47,36%), urinoma which needed percutaneous drain-
age and nephrostomy in 1/19 (5.26%) cases, fever – 1/19
(5.26%), dynamic ileus – 3/19 (15.78%). Double J stent was
changed in 4/15 (26.66%) cases. Late postoperative compli-
cation was pielonephritis – 1/19 (5.26%). Success rate was
94.73%.
Conclusions. Laparoscopic surgery for treatment of reno-
uretheral lithiasis represents a good alternative to open
surgery and benefits from the advantages of a minimally
invasive technique: reduced length of hospital stay, quick
recovery and social reintegration with better cosmetic re-
sults.
61
 PM.5.5. Ruptură caliceală spontană
Litiază – 2
determinată de litiază ureterală
obstructivă – prezentare de caz
D. Brînzan, S. Andrei, D. Damian,
T. Constantin, M. Niţă, C. Medar,
L. Bădeanu, M. Budău, V.Jinga
Spitalul Clinic “Prof. Dr. Th. Burghele”,
Bucureşti, România
Introducere. Ruptura caliceala cu extravazare de urina perirenal
si retroperitoneal este o afectiune rara, atipica cauzata majoritar
de litiaza ureterala obstructiva. Semnele clinice sunt nespecifice,
fiind dificila diferentierea de colica renala necomplicata. Se ridica
suspiciunea de ruptura in cazul modificarii tipologiei si intensi-
tatii simptomelor. Diagnosticarea rapida si corectarea afectiunii
primare sunt esentiale in prevenirea complicatiiolor precum ab-
cesul perirenal si sepsisul.
Material si metoda. Prezentam cazul unei paciente de 63 de ani
internata pentru dureri lombare stangi debutate in urma cu o
luna, cand s-a prezentat unui alt serviciu de urologie unde exam-
enul ecografic a evidentiat ureterohidronefroza grad II. Anteced-
entele personale patologice includ HTA si histerectomie totala.
Clinic se evidentia sensibilitate crescuta in sinusul costodiafrag-
matic stang. Probele bioumorale se aflau in limite normale, cu ex-
ceptia creatininei:1.5 mg/dl. Examenul ecografic releva colectie li-
chidiana lombara cu aspect policiclic si ureterohidronefroza grad
I. Examenul CT releva calcul de 9/6mm la nivelul ureterului pelvin
stang, dilatatie ureteropielocaliceala si colectii fluide cloazonate
anterior si superior de bazinetul stang, in contact cu o tija calicea-
la anterosuperioara, ce trec deasupra sinusului renal, si se dispun
moniliform decliv pe versantul anterior al psoasului, cu pasaj tar-
div de contrast in colectiile peribazinetale cu aspect de urinom.
S-a practicat ureteroscopie cu extragerea calculului, montarea de
stent ureteral JJ si drenarea percutanata ecoghidata a urinomului
lombar; cu evolutie postoperatorie favorabila si cultura sterila din
urinom. Diagnosticul de urinom s-a pus in baza aspectului CT si a
dozarii ureei si creatininei in lichidul drenat.
Concluzii: Ruptura caliceala spontana este o afectiune foarte
rara ce apare mai frecvent secundar obstructiei litiazice a tractu-
lui urinar cu extravazare urinara retroperitoneala. Aceasta trebuie
considerata ca diagnostic diferential la pacientii cu simptome
complexe dupa colica renala. Suspiciunea de urinom se ridica
ecografic si se confirma CT. Abordarea endo-urologica a acestei
patologii ofera rezultate bune.
62 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Spontaneous calyceal rupture –
case presentation
D. Brînzan, S. Andrei, D. Damian,
T. Constantin, M. Niţă, C. Medar,
L. Bădeanu, M. Budău, V.Jinga
“Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical Hospital,
Bucharest, Romania
Introduction. Calyceal rupture with perirenal and retroperitone-
al urine extravasation is an unusual condition, which is typically
caused by ureteral obstructing calculi. Clinical signs are nonspe-
cific usually difficult to distinguish from a simple renal colic. Rup-
ture is suspected in case of change in degree and type of symp-
toms. Rapid diagnosis and correction of the primary condition
is essential in the prevention of complications such as perirenal
abscess and sepsis.
Material and Method. We present the case of a 63 year old
woman admitted for a month history of left lumbar pain. She
first applied to another clinic, where the ultrasonic examination
revealed grade II hydronephrosis. Personal history included HT
and hysterectomy. Physical examination revealed significant
costodiaphragmatic recess tenderness. The biohumoral markers
within were normal range patient, except for the value of serum
creatinine: 1.5 mg/dl. Ultrasound examination revealed a lumbar
polycyclic fluid collection and grade I ureterohydronephrosis. CT
evaluation revealed a 9/6mm calculus at the pelvic region of the
left ureter, dilatation of the left ureter and calyceal system, fluid
collection anterior and superior to the left renal pelvis in contact
with an anterosuperior minor renal calyx, which passes over the
renal pelvis and displays a moniliform path towards the anterior
side of the psoas muscle with late passage of the contrast agent
in the fluid collections around the renal pelvis. Ureteroscopy was
performed with the extraction of the calculus, JJ stent insertion,
and echo guided percutaneous drainage of the lumbar urinoma.
Postoperative evolution was favorable with sterile culture from
the drained fluid. Urinoma diagnosis was confirmed with the aid
of CT scans and with similar ureea and creatinine levels in the
drained fluid and urine.
Conclusions. Spontaneous calyceal rupture is a very rare con-
dition that usually occur secondary to ureteral obstruction by
calculi with retroperitoneal urine extravasation. It should be con-
sidered in the differential diagnosis of complex symptoms after
renal colic. Ultrasonography raises the suspicion of the diagnosis
and CT confirms it. Endourologic treatment offers good results.
PM.5.6. Ruptura spontană de căi
urinare - o urgenţă urologică rară
D. Marcu1 , O. Bratu1,2, D. Spinu1,2, R. Popescu1,
A. Rădulescu1; A. Păun1 ; L. Chirilă1,
M. Galaman3, D. Mischianu1,2
1
Clinica de Urologie, Spitalul Universitar de Ur-
genţă Militar Cental „Dr. Carol Davila”, Bucureşti
2
Universitatea de Medicină şi Farmacie ,
Departament Clinic 3, Bucureşti, România
3
Clinica de Radiologie, Spitalul Universitar
de Urgenţă Militar Cental „Dr. Carol Davila”,
Bucureşti, România
Introducere: Ruptura spontană de căi urinare este o urgenţă
urologică, care presupune apariţia spontană a unei breşe la
nivelul căilor urinare cu extravazarea urinii în spaţiul retroper-
itoneal şi care poate duce la complicaţii redutabile. Cauza cea
mai des citată în literatură este reprezentată de obstrucţia li-
tiazică. Datorită severităţii posibilelor complicaţii tratamentul
trebuie inţiat cât mai rapid.
Material și metodă: Prezentăm cazurile a doi pacienţi inter-
naţi în clinica noastră, diagnosticaţi cu ruptură spontană de
căi urinare, patologie în care intervenţiile endourologice au
eşuat, soluţia viabilă fiind chirurgia clasică. Primul caz este
o pacientă cunoscută cu antecedente litiazice care a fost di-
agnosticată cu ruptură spontană de fornix renal stâng şi cu
uroretroperitoneu, cel mai probabil prin obstrucţie litiazică
temporară (examinarea CT nu a evidenţiat prezenţa de cal-
culi urinari obstructivi). Al doilea pacient a fost diagnosticat
cu ruptură spontană de ureter lombar superior stâng si cu
urinom retroperitoneal stâng, secundar rezecţiei endoscop-
ice a unei formaţiuni tumorale vezicale situate în proximi-
tatea orificiului ureteral stâng.
Rezultate și concluzii: Ţinând cont de severitatea posibilelor
complicaţii, ruptura spontană de căi urinare este o patol-
ogie urologică care impune tratament adecvat în regim de
urgenţă. Rolul investigaţiilor imagistice în stabilirea diagnos-
ticului de certitudine este esenţial. Cu toate că prima linie
de abord terapeutic este reprezentată de interventiile min-
im invazive prin abord endoscopic, chirurgia clasică rămâne
soluţia salvatoare atunci când abordul endoscopic eşuează.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
A rare urological emergency -
Litiază – 2
spontaneous rupture
of the urinary system
D. Marcu1 , O. Bratu1,2, D. Spinu1,2, R. Popescu1,
A. Rădulescu1; A. Păun1 ; L. Chirilă1,
M. Galaman3, D. Mischianu1,2
1
Clinic of Urology, University Emergency Central
Military Hospital „Dr. Carol Davila”, Bucharest
2
University of Medicine and Farmacy, Clinical
Departament 3, Bucharest, Romania
3
Clinic of Radiology, University Emergency
Central Military Hospital „Dr. Carol Davila”,
Bucharest, Romania
Introduction. Spontaneous rupture of the urinary collecting
system involves the sudden appearance of a breach of the
urinary collecting system, which may lead to extravasation
of urine into the retroperitoneal space and to severe compli-
cations. The most common cause cited in urologic literature
is represented by urinary lithiasis obstruction, but there are
many other pathologies in which the presence of an obstacle
can determine urinary stasis with retrograde increasing pres-
sure that may lead to the appearance of a breach upstream
the obstacle. Proper treatment should be initiated as soon as
possible due to the severity of its possible complications. The
purpose of this case-report is to emphasize the particularities
of the management of spontaneous urinary system rupture.
Materials and Metods. We present two cases of spontaneous
rupture of the urinary collecting system, cases in which the
endourological procedures have failed and the viable solu-
tion was open surgery. The first case was probably secondary
to a temporary obstructive urinary stone (CT scans have not
revealed the presence of any obstructive urinary stones) and
the second case was diagnosed after transurethral resection
of a small bladder tumor, located in the proximity of the left
ureteral orifice.
Conclusions. Spontaneous rupture of the urinary collecting
system is an urological emergency considering the severity of
its possible complications and adequate treatment should be
promptly initiated. The symptoms encountered in this urolog-
ic pathology can mimic many other abdominal pathologies,
therefore imaging investigations have an essential role in es-
tablishing the diagnosis. Although minimally invasive endo-
scopic procedures represent the first line treatment, classic
surgery remains the viable solution when endourology fails.
63
 PM.5.7. Tratamentul chirurgical al
Litiază – 2
litiazei coraliforme bilaterale
A. Păun1, O. Pacu1, F. Rusu1, C. Stănescu1,
A. Rădulescu1, V. Botea1, A. Iliescu1, L. Chirilă1,
D. Marcu1, M. Dinu1
1
Clinica de Urologie, Spitalul Universitar
de Urgenţă Militar Central “Carol Davila”,
Bucureşti, România
Introducere: Litiaza urinară reprezintă o maladie cunoscută încă
din antichitate. Aceasta este o problemă importantă de sănătate
la nivel mondial cu o prevalenţă în populaţia generală estimată la
2-3% şi o rată de recurenţă în decursul vieţii de aproximativ 50%.
Cresterea aparentă a incidentei poate fi rezultatul unei cresteri
reale, dar si a depistării litiazei asimptomatice datorită investi-
gatiilor imagistice mai performante. Incidenta litiazei urinare era
de circa 3 ori mai mare la bărbati fată de femei.
Material şi metodă: Am ales sa prezentam un caz clinic de litiaza
coraliforma bilaterala la un barbat de 60 de ani.
Rezultate: Pacientul P.D. in varsta de 60 de ani se prezinta in Clin-
ica de Urologie a Spitalului Universitar de Urgenta Militar Central
“Dr. CAROL DAVILA” pentru dureri colicative lombare stangi cu
iradiere anterioara si cu semne clinice de cistita. Se efectueaza
ecografie de aparat urinar, RRVS si UIV ce releva litiaza coraliforma
bilaterala insa functia renala nu este afectata. Urocultura decelea-
za infectie de tract urinar cu Proteus mirabilis si se instituie trat-
ament antibiotic conform antibiogramei. Se stabileste indicatia
operatorie. In clinica noastra litiaza urinara se trateaza minim in-
vaziv(NLP), endoscopic cat si chirurgical clasic, pacientul optand
pentru chirurgia deschisa. Se intervine chirurgical sub AGIOT si
se practica pielolitotomie stanga. Evolutia postoperatorie este
simpla. Pacientul se externeaza dupa 7 zile. La o luna de la pri-
ma inteventie pacietul se reinterneaza asimptomatic in vederea
continuarii conduitei terapeutice. Se efectueaza RRVS si UIV ce
releva RS fara imagini radioopace cu secretie/excretie normala.
Se expun variantele de tratament dar pacintul opteaza tot pen-
tru chirurgia clasica. Se practica pielolitotomie dreapta. Evolutia
postoperatorie este simpla. Pacientul se externeaza dupa 6 zile.
Concluzii. Avand in vedere ca tehnicile minim invazive necesita
uneori proceduri adiacente pentru rezolvarea fragmetelor restan-
te care se pot intinde pe perioade lungi de timp in cazuri selec-
tionate se poate recurge inca la chirurgica clasica. Investigatiile
radiologice si ecografice efectuate dupa cele 2 interventii chiru-
rgicale nu au evidentiat restante litiazice. Urocultura – sterila. In
cazurile selectionate de litiaza renala inca se mai poate recurge la
chirurgia clasica pentru obtinerea dezideratului de “STONE FREE”.
64 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Surgical treatment
of bilateral staghorn stones
A. Păun1, O. Pacu1, F. Rusu1, C. Stănescu1,
A. Rădulescu1, V. Botea1, A. Iliescu1, L. Chirilă1,
D. Marcu1, M. Dinu1
1
Clinic of Urology - Central Military Emergency
University Hospital “Dr.Carol Davila”,
Bucharest, Romania
Introduction: Urinary lithiasis is a disease known since ancient
times. This is an important health problem worldwide with prev-
alence in the general population estimated at 2-3% and a recur-
rence rate during the life of about 50%. The apparent increase in
the incidence may be the result of real growth, but also due to
detection of asymptomatic stones performing imaging investi-
gations. The incidence of urinary lithiasis was about 3 times high-
er in men than women.
Methods: We chose to present a clinical case of bilateral stag-
horn stones at a 60 years old man.
Results: The patient P. D. aged 60 years presents himself in the
Urology Clinic of the University Hospital Central Military Emer-
gency “Dr. Carol Davila” for left lumbar colicative pain and anterior
irradiation with clinical signs of cystitis. Abdominal ultrasonogra-
phy, KUB/ IVU is performed and reveals bilateral staghorn stones
but renal function is not impaired. Urinalysis detects urinary tract
infection with Proteus mirabilis and antibiotic treatment is insert-
ed as indicated by culture and sensitivity testing. The surgical in-
dication is established. In our clinic we treat urinary stones mini-
mally invasive (PCNL), endoscopic and open surgery, the patients
option was for open surgery. Surgery is done under GA and left
pyelolithotomy was practiced. Postoperative evolution is sim-
ple. The patient is discharged after 7 days. One month after the
first surgery patient returns to continue therapy management.
KUB/ IVU is performed which reveals images without remaining
stones, secretion / excretion normal on LK. Right pielolithotomy
is performed. Postoperative evolution is simple. The patient is dis-
charged after 6 days.
Conclusions. Considering that minimally invasive techniques
can sometimes require adjacent procedures to resolve remaining
fragments, that can spread over long periods of time, in select-
ed cases open surgery can be used. Radiological and ultrasound
investigations performed after the two surgical procedures did
not show any remaining sones. Urinalysis – sterile. In certain se-
lected cases of kidney stones open surgery can be performed to
achieve the goal of “STONE FREE”.
PM.5.8. Litiaza vezicală secundară
migrării unui instrument chirurgical
post laparotomie –
Prezentare de caz
C. Călin1, F. Bengus1, G. Burtea1, R. Petca1,2,
R. Danău1,2, G. Predoiu1, B. Braticevici1,2
1
Spitalul Clinic de Urologie
“Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România
2
Univesitatea de Medicina si Farmacie
“Carol Davila” Bucureşti, România
Introducere: Un corp strain poate patrunde in vezica
urinara: - transuretral (auto-insertie) in scopuri erotice,
iatrogen, in timpul manevrelor urologice, migrat de la
nivelul organelor adiacente. Migrarea este intalnita mai
frecvent din uter in vezica urinara (dispozitive de con-
traceptie uterina 9 cazuri in literatura), cazul prezentat,
din peritoneu in vezica urinara este particular prin rar-
itatea sa. Neindepartat in intregime, un corp strain, ac-
tioneaza ca un focar de infectii recurente si poate cauza
durere pelvina, hematurie, retentie de urina sau litiaza
vezicala secundara.
Material si metoda O pacienta in varsta de 61 de ani
s-a prezentat cu hematurie intermitenta, disurie si in-
fectii de tract urinare recidivante, diagnosticata cu liti-
aza vezicala secundara migrarii unui instrument chiru-
rgical iatrogen“ rac chirurgical” dupa colecistectomie
deschisa in urma cu 7 ani. Examenele imagistice au evi-
dentiat in zona de proiectie a vezicii urinare, o imagine
radioopaca in banda de aproximativ 6 cm.
Rezultate: S-a practicat laparotomie exploratorie,
adezioliza si cistolitotomie cu extragerea calcului vezi-
cal si a instrumentului chirurgical.Evolutia postoperato-
rie a fost favorabila, fara complicatii. Sonda uretro-vezi-
cala a fost suprimata la 7 zile.
Concluzii: Litiaza vezicala secundara migrarii unui in-
strument chirurgical este extreme de rar intalnita, ex-
amenul anamnestic precum si explorarile imagistice
fiind foarte importante. Tratamentul chirurgical este
singura solutie.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Secondary bladder lithiasis
Litiază – 2
due to iatrogenic surgical
instrument migration
– case report
C. Călin1, F. Bengus1, G. Burtea1, R. Petca1,2,
R. Danău1,2, G. Predoiu1, B. Braticevici1,2
1
Department of Urology, „Prof. Dr. Th. Burghele”
Clinical Hospital, Bucharest, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy
„Carol Davila”, Bucharest, Romania
Introduction The ways how a foreign body penetrates
the bladder are: transurethral (auto-insertion) erotic
purposes, iatrogenic, during urological maneuvers,
migration from adjacent organs. Migration is encoun-
tered more frequently from the uterus into the bladder
(intrauterine contraceptive devices 9 cases in litera-
ture), this case from the peritoneum into the bladder
is particular by rarity. The foreign body, if not removed,
acts as a nidus for recurrent infections, or may cause
pelvic pain, hematuria, retention and secondary blad-
der stones.
Material and method  A 61-year-old female present-
ed with intermittent hematuria, dysuria and recurrent
urinary tract infection, diagnosed with secondary blad-
der lithiasis due a foreign intravesical body, surgical
iatrogenic instrument, a forceps migrated, after open
cholecystectomy at 7 years. Imaging studies pointed in
the projection area of the bladder, a 6 cm radioopaque
image.
Results. Therefore, the patient underwent exploratory
laparotomy, adhesiolysis and cystolithotomy. Postop-
erative evolution was favorable, without compli-
cations. Urethro-vesical catheter was suppressed
after 7 days.
Conclusions Secondary bladder lithiasis due to iatro-
genic surgical instrument migration is extremely rare,
anamnesis as well as imaging tests are very important.
Surgical treatment is the only solution in such cases.
65
 PM.5.9. Stent autostatic calcificat
Litiază – 2
rezolvat prin tratament endoscopic
multimodal: prezentare de caz
A. Brad¹,², N. Szekeres¹, Veronica Moldovan¹,
A. O. Vida¹,², C. Todea¹,², L. Schwartz¹, O. Golea¹,
D. Porav¹,², C. Chibelean¹,², Orsolya Martha¹,²
1
Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean
Mureș, România
2
Universitatea de Medicină şi Farmacie
Târgu Mureș, România
Introducere: Stentarea ureterală este folosită în drenajul
tractului urinar superior în cazuri de urgență sau în alte trata-
mente urologice. Stenturile sunt temporare și trebuiesc elimi-
nate sau înlocuite în maxim un an, în funcție de tip. Atunci
când această perioadă se prelungește pot surveni probleme
serioase.
Material și metodă: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă
de 49 de ani, cu ureteroscopie retrogradă dreaptă pentru
calcul ureteral lombar și stent ureteral drept plasat în luna
august 2014, stent care ar fi trebuit eliminat la 3 luni post-
operator, dar pacientul ulterior nu s-a mai prezentat. În luna
noiembrie 2015, pacientul s-a prezentat în serviciul de ur-
gență teritorial cu colica renală dreaptă, primind tratament
conservator. În februarie 2016 s-a internat în Clinica Urolo-
gie Târgu Mureș pentru hematurie macroscopică, lombalgie
dreaptă și simptome urinare joase. Urografia intravenoasă
a evidențiat un stent complet calcificat si un calcul ureteral
lombar mijlociu. S-a efectuat litotriție Punch pentru bucla
inferioară a stentului și ureteroscopie retrogradă pentru cal-
culul ureteral lombar (oxalat dihidrat). După 5 zile, în aceeași
internare, s-a efectuat o altă ureteroscopie retrogradă pentru
calculul lombar restant și pentru extragerea părții de stent
de sub bucla superioară și a fost plasat un alt stent ureteral.
În martie 2016 a fost din nou internat, ocazie cu care a fost
extrasă bucla superioară a stentului si un calcul renal, prin
nefrolitotomie percutană.
Rezultate: Evoluția postoperatorie a fost favorabilă prin mul-
tiplele intervenții reușindu-se eliminarea stentului calcificat
în întregime.
Concluzii: Neglijența pacientului poate provoca probleme
grave de sănătate, determinând medicii să schimbe aborda-
rea terapeutică obișnuită, simplă, într-un tratament dificil,
multimodal pentru o boală agravată. Prezentare de față pune
în evidență necesitatea controalelor regulate ale pacientului
și rolul medicului de familie în monitorizarea acestuia, odată
ce stenturile sunt plasate.
66 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Autostatic calcified stent resolved
by endoscopic multimodal
treatment: case report
A. Brad¹,², N. Szekeres¹, Veronica Moldovan¹,
A. O. Vida¹,², C. Todea¹,², L. Schwartz¹, O. Golea¹,
D. Porav¹,², C. Chibelean¹,², Orsolya Martha¹,²
Mureş County Clinical Hospital,
1
Urology Clinic, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy
Târgu Mureș, Romania
Introduction: Ureteral stenting is a procedure that facilitates
the upper urinary tract drainage in emergency cases, or fol-
lowing some other urological treatments. Stents are usually
temporary and must be removed or replaced in an year’s
time, depending on the type of stent. When that time pro-
longs it will lead to serious issues.
Material and methods: A 49-year-old male patient under-
went right retrograde ureteroscopy for ureteral lumbar stone
and placement of a right ureteral stent in August 2014. The
stent should have been removed 3 months after surgery,
but the patient was non-compliant to follow-ups. In Novem-
ber 2015, the patient presented in the territorial emergency
room with renal colica, receiving conservatory treatment. In
February 2016 he was admitted in Targu Mures Urology De-
partament for macroscopic hematuria, right lumbalgy and
low urninary tract symptoms. The IVU performed showed
a completely calcified stent and a middle lumbar uretheral
calculus. Punch litotripsy was performed for the stent’s infe-
rior loop and retrograde ureteroscopy for the ureteral lum-
bar stone composed by oxalate dihydrate. 5 days after, in the
same admission, was performed other retrograde ureteros-
copy for the remaining lumbar calculus and was extracted
the part of the stent under the superior loop, with placement
of another uretheral stent. In March 2016 he was admitted
again to extract the stent’s superior loop and the renal stone
by percutaneous nephrolithotomy.
Results: The postoperative evolution was favorable and the
multiple endoscopic procedures succeed to entirely remove
the calcified stent.
Conclusions: Self-negligence can cause serious issues and
determines doctors to change the usual therapy approach
into a multimodal, difficult and staged treatment, for the now
aggravated illness. This case presentation highlights the ne-
cessity of appropriate follow-ups and the role of the family
doctor in the correct information once stents are placed.
PM.5.10. Duplicitate pielo-
ureterală completă cu orificiu
ureteral ectopic – dificultăţi de
diagnostic şi tratament
R. Mulţescu, R. Satalan, N. Fieraru, D. Soroiu,
L. Goman, D. Georgescu, P. Geavlete
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti,
Clinica de Urologie, Bucureşti, România
Introducere: Malformatiile cailor urinare pot deter-
mina dificultati de diagnostic si tratament. Prezentam
particularitatile unui caz de duplicitate pielo-ureterala
cu orificiu ureteral ectopic.
Material şi metodă: Un pacient de 39 de ani se prezin-
ta la camera de garda cu colica renala stanga.
Rezultate: UIV si ecografia evidentiaza duplicitate pie-
lo-ureterala stanga, cu hidronefroza gradul III a pielonu-
lui superior. Examenul CT descrie duplicitate pielo-ure-
terala, cu ureterul sistemului superior vizibil numai
pana la nivelul regiunii sacrate, emitand ipoteza unei
duplicitati pielo-ureterale incomplete. Inspectia atenta
ureteroscopica a ureterului nu evidentiaza jonctiunea
celor doua uretere. Inspectia vezicii urinare nu iden-
tifica orificiul ureteral al pielonului superior stang. In
timpul inspectiei colului vezical, se identifica acest ori-
ficiu pe versantul prostatic. Se practica ureteroscopie
cu extragerea unui calcul iliac de mici dimensiuni. La
sfarsitul interventiei s-a montat un stent JJ (tolerat de
pacient fara un disconfort semnificativ) si extras dupa
2 saptamani.
Concluzii: Prezenta unui orificiu ureteral ectopic poate
ridica dificultati de diagnostic si tratament. Aceasta
posibilitate trebuie avuta in vedere atunci cand orificiul
ureteral nu este identificat in vezica urinara.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Complete pyelo-ureteral
Litiază – 2
duplication with ectopic ureteral
orifice – difficulties of diagnosis
and treatment
R. Mulţescu, R. Satalan, N. Fieraru, D. Soroiu,
L. Goman, D. Georgescu, P. Geavlete
“Saint John” Clinical Emergency Hospital,
Department of Urology, Bucharest, Romania
Introduction: Urinary anatomical abnormalities may
create diagnosis and treatment challenges. We present
the particularities of a case of pyelo-ureteral duplica-
tion with ectopic ureteral orifice.
Material and methods: A 39 years old male presented
in the emergency room with left renal colic.
Results: IVP and ultrasonography showed left py-
elo-ureteral duplication, with IIIrd degree hydrone-
phrosis on the upper system. CT scan described left
pyelo-ureteral duplication. The ureter of the upper sys-
tem was visible only until reaching the sacral region,
hypothesizing an incomplete pyelo-ureteral duplica-
tion. Careful inspection of the ureter didn’t identified
the ureteral junction. Inspection of the bladder failed
to identify the ureteral orifice of the left upper system.
During the inspection of the bladder neck, this ureteral
orifice was identified on the prostate side. Ureteroscopy
and extraction of a small iliac calculus was performed.
JJ stent was inserted (which the patient tolerated with
any significant discomfort) and extracted after 2 weeks.
Conclusions: Ectopic ureteral orifice may generate di-
agnostic and treatment difficulties. This possibility may
be remembered when the second ureteral orifice is not
find in the bladder.
67
 PM.5.11. Urinom auto-limitat
Litiază – 2
post-avulsie de ureter stâng –
evoluţie atipică a unei complicaţii
redutabile
R. Mulţescu1, O. Ginghină2, R. Satalan1,
D. Spătaru3, A. Spânu2, R. Iosifescu2,
D. Georgescu1, P. Geavlete1
1
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti,
Clinica de Urologie, Bucureşti, România
2
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti,
Clinica de Chirurgie Generala, Bucureşti, România
3
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti,
Clinica de Nefrologie, Bucureşti, România
Introducere: Avulsia de ureter este o complicatie se-
vera a ureteroscopiei. Prezentam un astfel de caz, cu
evolutie atipica si tratament minim invaziva.
Material şi metodă: Un pacient de 49 de ani se pre-
zinta in spitalul nostru pentru dureri in flancul stang.
Pacientul a suferit in urma cu 15 luni o ureteroscopie
stanga pentru calcul ureteral iliac, fara montare de
stent JJ si cu evolutia postoperatorie insotita de dureri
semnificative in lomba si in flancul stang, autolimitate.
Rezultat: Examenul ecografic si CT evidentiaza hi-
dronefroza stanga gradul V, imagine lichidiana retro-
peritoneala de 7 cm, aflata in contact cu vasele iliace si
ureterul iliac stang cu care comunica la polul superior,
fibroza traiectului ureteral stang inferior de aceasta,
formatiune protruziva in vezica urinara de 1,5 cm. Exa-
menul cistoscopic evidentiaza o formatiune tubulara,
cu miscari peristaltice, aparent acoperita de uroteliu, pe
locul orificiului ureteral stang. Se practica nefrectomie
stanga laparoscopica, evacuarea urinomului inchistat
cu rezectia partiala a pseudo-chistului format in jurul
acestuia, rezectia endoscopica trans-uretrala a bontu-
lui ureteral intravezical. Evolutie postoperatorie simpla.
Concluzii: Desi avulsia ureterala este de cele mai multe
ori identificata intraoperator, aceasta poate scapa de-
tectie, si chiar sa aiba o evolutie autolimitata.
68 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Self-limited urinoma following
avulsion of the left ureter –
atypical evolution of
a redoubtable complication
R. Mulţescu1, O. Ginghină2, R. Satalan1,
D. Spătaru3, A. Spânu2, R. Iosifescu2,
D. Georgescu1, P. Geavlete1
1
“Saint John” Emergency Clinical Hospital,
Department of Urology, Bucharest, Romania
2
“Saint John” Emergency Clinical Hospital,
Department of General Surgery, Bucharest
3
“Saint John” Emergency Clinical Hospital,
Department of Nephrology, Bucharest, Romania
Introduction: Ureteral avulsion is a severe complica-
tion of ureteroscopy. We present such a case, with atyp-
ical evolution and minimally invasive treatment.
Material and methods: A 49 years old patient pres-
ents himself in our hospital with pain in the left flank.
15 months ago he underwent a left ureteroscopy for
iliac ureteral calculus, without JJ stent indwelling and
with significant but auto-limited postoperative pain in
the left lumbar area and flank.
Results: Ultrasonography and CT scan demonstrat-
ed left Vth degree hydronephrosis, liquid collection in
the retroperitoneum, in contact with the iliac vessels
and the left iliac ureter with whom it communicates
through the upper pole, fibrosis of the left ureter
downwards, 1.5 cm urinary bladder tumor. Cystosco-
py demonstrates a tubular structure, with peristalsis,
apparently covered by urothelium, on the spot of the
left ureteral orifice. We performed laparoscopic left
nephrectomy, evacuation of the urinoma, partial resec-
tion of its pseudo-cystic wall, transurethral endoscop-
ic resection of the intravesical ureteral stump. Simple
postoperative evolution.
Conclusion: Although ureteral avulsion is most of the
times identified intraoperatively, it may escape detec-
tion and, even more, have a self-limited evolution.
PM.5.12. Ureterostomie cutanată
cu recidivă litiazică ureterală –
caz clinic
I. Filip, R. Andrei, N. Vlaicu*
Spitalul Cinic Judeţean de Urgenţă
”Sf. Ap. Andrei” Galaţi, România
*Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
Introducere. Ureterostomia cutanata este cea mai simpla meto-
da de derivatie urinara. Indicatiile acestui tip de derivatie urinara
in fazele avansate ale bolii, distensia tractului urinar superior cu
nivele crescute ale creatininei serice, infectii urinare recurente,
comorbiditati, varsta inaintata a pacientilor, prelungirea inter-
ventiei chirurgicale, incidente aparute intraoperator care impun
scurtarea timpului operator (hemoragie, probleme de coagulare,
aritmia, probleme legate de anestezie). Litiaza cauzata de infectie
reprezinat mecanismul cel mai comun.
Material si metoda. Pacientul T.D., in varsta de 46 ani, cisto-
prostatoveziculectomie totala si nefroureterectomie stanga cu
ureterostomie cutanata dreapta (2004), ureterolitotomie dreap-
ta (2013) se prezinta pentru dureri lombare drepte cu character
colicativ prin obstructia cateterului ureteral schimbat foarte difi-
cil sub floroscop. Bioumoral leucocitoza, trombocitoza, ureea,
creatinina normale, urocultura pozitiva Klebsiella/Proteus. TC cu
substanta de contrast descopera litiaza ureterala dreapta etajata
la 4 nivele. S-a intervenit chirurgical sub anestezie generala pe
cale lombara incizie subcostala iterativa cu izolarea ureterului pe
lasou practicandu-se ureterolitotomie la nivelul ureterului distal,
2 ureter mijlociu si respectiv ureter proximal subjonctional cu
ureterorafie sub protectia unui cateter ureteral standard 6 Ch (de
asemenea preoperator montandu-se nefrostomie percutanata 8
Ch sub anestezie locala).
Rezultate. Evolutia postoperatorie a fost favorabila TC efectuata
dupa inlocuirea cateterului ureteral drept a aratat ureter drept
liber de calculi ceea ce a permis extragerea tubului de nefrosto-
mie percutanata montat preoperator.
Concluzii. Particularitatea cazului consta in recidiva litiazica a
ureterului drept la numai 3 ani probabil datorita infectiilor urina-
re recurente cu germeni microbieni nosocomiali (Pseudomonas,
Proteus, Klebsiella) care nu au putut fi eradicate la momentul in-
terventiilor chirurgicale.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Ureterocutaneostomy
Litiază – 2
with relapsed ureteral lithiasis –
clinical case
I. Filip, R. Andrei, N. Vlaicu*
”Saint Andrew” Clinical Emergency Hospital,
Galaţi, Romania
*Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
Introduction. Ureterocutaneostomy is the simplest method of
urinary diversion. The indications for this type of urinary diversion
were: advanced stage of the disease, upper urinary tract disten-
sion with elevated serum creatinine levels, recurrent urinary in-
fection, comorbidities, advanced age of the patients, the extent
of the intervention, incidents or intraoperative problems which
imposed a short operative time (hemorrhage, coagulation prob-
lems, arrhythmia, problems related to the anesthesia). Lithiasis
due to infection is the most common mechanism.
Material and method. The patient T.D. age 46, cistoprostatove-
siculectomy and left nefroureterectomy with right ureteroncu-
taneostomy (2004) ureterolithotomy (2013) presented for the
right lumbar pain with colicativ character due to obstruction of
the ureteral catheter who was very difficultly changed under
floroscopy. Bioumoral leukocitosis, thrombocytosis, normal se-
rum urea and creatinine and positive urine culture for Klebsiella/
Proteus. CT scan with i.v. contrast desciebes the right ureter with
four level multiple lithiasis. Surgery was performed under gen-
eral anesthesia. Using iterative lumbar aproach the right ureter
was isoleted, ancorated with a lasso and ureterolitotomy was
performed at four levels (distal, two middle and proximal ureter).
A ureteral standard catheter 6 Fr was used to protect the uretero-
raphy (also preoperator percutaneous nephrostomy under local
anesthesia was performed).
Results. Postoperative evaluation was favorable and CT per-
formed after changing the standard catheter revealed right ure-
ter stone free, that permited extraction of the nephrostomy tube.
Conclusions. The particularity of this case lies in recidive right
ureteral lithiasis at three year due to recurrent urinary infection
with nosocomial agents (Pseudomonas, Proteus, Klebsiella) which
could not be eradicated at the time of the interventions.
69
 PM.5.13. Insuficienţa renală acută
Litiază – 2
la pacienţii tineri cu litiază blocantă
unilaterală şi rinichi controlateral
normal ecografic. Experienţa
Clinicii Urologice Iaşi
C. Pricop¹,², D. Puia¹, S. Gherghinca¹,
C. Ristescu¹, L. Todosi¹,², R. Andriciuc¹
¹Clinica de Urologie și Transplant Renal,
Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România
²Universitatea de Medicină și Farmacie
Gr. T. Popa, Iași, România
Introducere. In practica curenta intalnim frecvent pacienti tineri
cu ureterohidronefroza litiazica (UHN) unilaterala dar cu retentie
azotata, desi echografic rinichiul controlateral e normal. Am do-
rit sa evaluam incidenta acestei situatii, modificarile paraclinice
concomitente precum si influenta insuficientei renale acute(IRA)
asupra conduitei terapeutice.
Material și metodă. Am evaluat retrospectiv fisele pacienti-
lor sub 40 de ani, internati in urgenta in Clinica Urologica Iasi in
perioada ianuarie 2014- decembrie 2015 cu ureterohidronefroza
litiazica unilaterala.
Rezultate. Au fost inclusi in studiu 204 pacienti, din care 30
(14,7%) prezentau la internare retentie azotata, creatinina serica
fiind cuprinsa intre 1,3 si 5,4 mg/dl, creatinina medie 1,78 mg/
dl. In lotul celor cu IRA predominant au fost barbati (86,66%
vs. 33,84%, p<0,05), iar varsta medie a fost semnificativ mai
mare (31,93 vs. 29,82 ani, p=0,047). Cei cu IRA au prezentat mai
frecvent leucocitoza (83,33% vs. 63,79%, p<0,05), dar si nivele
crescute ale CRP (40,05 mg/lvs.22,44 mg/l). Paradoxal, prezenta
infectiei urinare confirmate prin urocultura a fost mai frecventa
la cei fara IRA (26,43% vs.16,66%), diferenta nefiind insa semnifi-
cativa (p=0,28). Nici incidenta antecedentelor urologice nu a fost
semnificativ diferita (26,66% vs. 39,65%, p=0,17). La pacientii cu
IRA interventia de drenaj s-a efectuat in primele 6 ore la un nu-
mar semnificativ mai mare de pacienti (40% vs. 16,66%, p=0,003).
Dupa instituirea drenajului, la 24 de ore am constatat ameliorarea
semnificativa a creatininei serice medii (1,4 mg/dl, p=0,047). Nu
am constatat diferente in ceea ce priveste numarul mediu de zile
de spitalizare (4,03 vs. 4,09 zile).
Concluzii. Prezenta IRA la pacienti tineri cu UHN unilaterala e mai
frecventa la barbatii peste 30 de ani si se asociaza cu prezenta
markerilor inflamatori ceea ce determina instituirea rapida a unei
forme de drenaj cu evolutie in general favorabila.
70 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Acute renal failure in young patients
with unilateral obstructive urolithia-
sis and normal contralateral kidney
at ultrasound evaluation. The expe-
rience of Iasi Urological Clinic.
C. Pricop¹,², D. Puia¹, S. Gherghinca¹,
C. Ristescu¹, L. Todosi¹,², R. Andriciuc¹
¹Clinic of Urology and Renal Transplantation,
Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iasi, Romania
²University of Medicine and Pharmacy
Gr. T. Popa, Iasi, Romania
Introduction. In daily practice, we often see young patients with
lithiasic unilateral ureterohydronephrosis and renal failure, al-
though the opposite kidney is sonographically normal. We want-
ed to consider the incidence of this situation, concurrent with
laboratory changes and the influence of acute renal failure (ARF)
on the therapeutic strategy.
Material and Methods.We retrospectively reviewed the records
of patients under 40, admitted as emergencies in our clinic with
a diagnosis oflithiasic unilateral ureterohydronephrosisbetween
January 2014 to December 2015.
Results.There were 204 patients included in the study,out of
which 30 (14.7%) had ARF at admission, with serum creatinine
levels between 1.3 and 5.4 mg/dL, average serum creatinine was
1.78 mg/dl. The group with ARFwas predominantly comprised
of males (86.66% vs. 33.84%, p <0.05) and the mean age was sig-
nificantly higher (31.93 vs. 29.82 years, p = 0.047). The ARF group
hadleukocytosis (83.33% vs. 63.79%, p <0.05) and elevated CRP
levels (40.05 mg/l vs. 22.44 mg/l) more frequently. Paradoxical-
ly, the presence of urinary infection confirmed by urine culture
was more common in those without ARF (26.43% vs.16.66%),
but the difference was insignificant (p = 0.28). Urological patient
history was not significantly different (26.66% vs. 39.65%, p =
0.17). Drainage was performed in the first 6 hours at a signifi-
cantly higher number of patients in the group with ARF (40% vs.
16.66%, p = 0.003). At 24 hours after surgery, we found a signif-
icant improvement of mean serum creatinine (1.4 mg / dl, p =
0.047). We did not find differences regarding the average hospi-
talization time (4.03 vs. 4.09 days).
Conclusions.ARF in young patients with unilateral UHN is more
common in men over 30 andis associated with elevated inflam-
matory markers, which require a fast urinary drainage, usually
with a good outcome.
PM.5.14. Hipokaliuria la pacienţii liti-
azici - factor de risc pentru recidivă?
C. Pricop¹,², D. Puia¹, Adelina Miron¹, I. Negru¹,²
¹Clinica de Urologie și Transplant Renal,
Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România
²Universitatea de Medicină și Farmacie
Gr. T. Popa, Iași, România
Introducere. Datorită potenţialului crescut de recidivă, pre-
cum și din punctul de vedere al impactului pe termen lung
al litiazei renale,tinerii sub 40 de ani necesită investigare
metabolică chiar si dupa un prim episod litiazic. Am dorit să
evidenţiem o corelaţie intre nivelul potasiuriei și alţi factori
litogeni urinari, deşi tradiţional se consideră că aceasta nu e
implicată in litogeneză.
Material și metodă. Am evaluat aleator, in ordinea prezentă-
rii la spital, prin analiza urinei din 24 de ore un numar de 34
de pacienţi litiazici, recoltarea urinei respectand standardele
cunoscute. Investigarea s-a facut la cel puţin 30 de zile dupa
ce s-a confirmat statusul stone-free al pacientului.
Rezultate. In lotul studiat, 21 (61,76%) de pacienţi au prezen-
tat hipopotasiurie, 12 normopotasiurie (35,29%) și un singur
pacient hiperpotasiurie (2,94%). Pacienţii cu hipopotasiurie
au avut un pH urinar ușor mai alcalin (6,09 vs.5,90) precum și
o densitate urinară mai mică (1014,09 vs. 1017,23 kg/m3) de-
cat in cazul celorlalţi, mai mare insă decât cea recomandată la
pacienţii litiazici, respectiv <1010kg/m3. Nivelul magneziului
urinar insă a fost mai mic (3,05 mmol/24h vs. 3,68 mmol/24h).
Prin urmare, hipopotasiuria s-a corelat pozitiv cu doi facto-
ri protectori. La pacienţii cu hipopotasiurie, unii factori lito-
geni au avut nivele scazute. Natriuria a fost semnificativ mai
mica la pacienţii cu hipopotasiurie (79,42 vs. 132,07mmol/l,
p<0,05); de asemenea, am remarcat același lucru și in cazul
calciuriei (4,11 mmol/24h vs. 4,84 mmol/24h). Hipofosfaturia
a fost semnificativ mai scăzută la cei cu hipopotasiurie (17,29
vs. 30,98 mmol/24h, p<0,05).
Concluzii. Informaţiile obtinute până in prezent sunt pe un
lot relativ mic de pacienţi. Ne propunem in viitor sa analizam
daca hipokaliuria, singura sau coroborata cu alţi parametri
urinari, ar putea deveni un element de prognostic pe termen
lung al recidivei litiazice, cu importante implicaţiii medicale,
economice si sociale.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Hipokaliuria in lithiasic patients -
Litiază – 2
risk factor for relapse?
C. Pricop¹,², D. Puia¹, Adelina Miron¹, I. Negru¹,²
¹Clinic of Urology and Renal Transplantation,
Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iasi, Romania
²University of Medicine and Pharmacy
Gr. T. Popa, Iasi, Romania
Introduction. Due to the increased potential for relapse and
long-term impact of urolithiasis, young people under 40 re-
quire metabolic investigation even after the initiallithiasicep-
isode. We wanted to highlight a correlation between the level
of urinary potassium and other lithogenic factors although
this is not traditionally involved in lithogenesis.
Material and Methods. We randomly evaluated ( as they
came to the hospital), through the 24 hours urine analysis, a
total of 34 patients with nephrolithiasis, with day-time urine
collection abiding the standards. The investigation was done
after minimum 30 days of confirmed stone-free status of the
patient.
Results. In the study group, 21 cases (61.76 %) had hypo-
kaliuria, 12 cases (35.29 %) normokaliuria and one patient
hyperkaliuria (2.94 %). Patients with low urinary potassium
had a slightly alkaline urinary pH (6.09 vs.5.90) and a lower
urinary density (1014.09 vs.1017.23 kg/m3), however high-
er than recommended in lithiasicpatients (<1010 kg/m3).
Urinary magnesium level was lower (3.05 mmol/24h vs 3.68
mmol/24h) in the hypokaliuria group. Therefore hypokaliuria
positively correlates with two protective factors. Patients
with hypokaliuria demonstrate low urinary levels of lithogen-
ic factors. Natriuria was significantly lower in patients with
hypokaliuria (79.42 vs.132,07mmol / l, p <0.05), and also we
noticed a similar situation in regggards to urinary calcium
level (4.11 mmol/24h vs 4.84 mmol/24h). Hypophosphaturia
was more common in those with hypokaliuria (17.29 vs. 30.98
mmol/24h, p<0.05).
Conclusions. The information obtained so far is from a rela-
tively small group of patients. In the future we intend to an-
alyze whether hypokaliuria, along with other urinary factors
may become an element for long-term prognosis of lithiasis
recurrence with significant medical,economic and social im-
plications.
71
 PM.5.15. Valoarea indicilor stresului
Litiază – 2
oxidativ şi sistemului antioxidant
în predicţia recurenţei la pacienţi
cu urolitiază
P. Banov1, E. Ceban1, A. Gălescu2,
V. Botnari2, A. Tănase1
1
Catedra Urologie și nefrologie chirurgicală,
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
“Nicolae Testemițanu”, Chișinău,
Republica Moldova
2
Secția Urologie, Spitalul Clinic Republican,
Chișinău, Republica Moldova
Introducere. Litiaza renală este o problemă socială şi finan-
ciară, determinată de recidivarea ei multiplă. Nu există dubii
că prevenirea recurenței urolitiazei este la fel de importantă
ca şi tratamentul ei. Mai mulţi indici au fost asociaţi cu riscul
recurenței urolitiazei, dar nu există date certe pentru a stabili
o corelație între stresul oxidativ, sistemul antioxidant (SO, SA)
şi dezvoltarea urolitiazei.
Scopul lucrării. Studierea influenței SO şi SA asupra re-
curenţei calculilor la pacienţi cu urolitiază recidivantă.
Material şi metode. În studiul prospectiv de cohortă, s-au
selectat 58 de pacienți cu urolitiază tratată, fiind monitori-
zaţi timp de peste 36 de luni. Profilul SO şi SA a fost evaluat
imediat după înlăturarea calculului. Recurența urolitiazei s-a
confirmat prin examinarea imagistică. Pacienții s-au grupat în
recurenți și non-recurenți. Testul Sign şi Wilcoxon a fost folosit
pentru compararea grupelor.
Rezultate. După monitorizare, în mediu timp de 37 luni, la
18 pacienți (31% din cohortă) s-au depistat calculi recurenţi.
Nivelul examinat al oxidului nitric, catalazei, glutation re-
ductazei, S-nitrozotiolilor diferență semnificativă între for-
matorii de calculi recurenţi şi pacienții nonrecurenți nu s-a
depistat. S-a observat o diferență statistică între aceste lo-
turi după nivelul de dialdehida malonică (20,57±1,67 vs.
13,31±0,68 μmol/l, p<0,001), ceruloplasmină (408,27±14,19
vs 353,57±11,29 μmol/l, p<0,01), superoxiddismutază
(809,74±42,22 vs. 863,88±19,72μmol/s·l, p<0,05) şi glutation
peroxidază (443,43±58,04 vs 549,98±49,95 nmol/s·l, p<0,05).
Concluzii. Actualul studiu a demonstrat că modificările pro-
filului SO şi SA sunt asociate cu un risc crescut de formare re-
curentă a calculilor la pacienții cu urolitiază.
72 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
The oxidative stress and
antioxidant system indices
in stone recurrence prediction
in patients with urolithiasis
P. Banov1, E. Ceban1, A. Gălescu2,
V. Botnari2, A. Tănase1
1
Chair of Urology and Surgical Nephrology,
State University of Medicine and Pharmacy
“Nicolae Testemitanu”, Chisinau,
Republic of Moldova
2
Dept. Urology, Republican Clinical Hospital,
Chisinau, Republic of Moldova
Introduction. Nephrolithiasis has a significant social and fi-
nancial burden. There is no doubt that preventing stone recur-
rence is, therefore, as important as treatment. A lot of indices
have been associated with kidney stone disease recurrence,
but little evidence is available to support a relationship be-
tween oxidative stress, antioxidant system and kidney stone
development or recurrence.
Objective of the study. To assess the influence of oxidative
stress and antioxidant system on stone recurrence in stone
formers.
Material and methods. A prospective, cohort study was effec-
tuated. We selected 58 patients with treated urolithiasis which
had been followed up for >36 months. Serum oxidative stress
and antioxidant system profile were measured at once after
stone removal. The radiographic appearance of new stones
was defined as stone recurrence. The patients were grouped in
recurrent and non-recurrent. Statistics: Sign and Wilcoxon tests
were used to compare the groups.
Results. After an average follow-up of 37,0 months, 18 pa-
tients (31% of cohort) developed stone recurrence. There was
no significant difference between recurrent stone formers and
non-recurrent by levels of Nitric Oxyde, Catalase, Glutation
Reductase, S-nitrozotiols (all p>0,05). The difference between
these groups was observed in Malonic Dialdehide (20,57±1,67
vs 13,31±0,68 μmol/l, p<0,001), Ceruloplasmine (408,27±14,19
vs 353,57±11,29 μmol/l, p<0,01), Superoxiddismutase
(809,74±42,22 vs 863,88±19,72μmol/s·l, p<0,05) and Glutation
Peroxidase (443,43±58,04 vs 549,98±49,95 nmol/s·l, p<0,05).
Conclusions: Our study showed that changes of the oxidative
stress and antioxidant system profile are associated with an in-
creased risk for stone recurrence in patients with urolithiasis.
PM.5.16. Particularităţile compoziţiei
chimice a calculilor renali la pacienţii
cu urolitiază recidivantă în Republica
Moldova
E. Ceban1, P. Banov1, A. Gălescu2, A. Bradu1,
V. Botnari2, D. Tănase1, A. Tănase1
1
Catedra Urologie și nefrologie chirurgicală,
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
“Nicolae Testemițanu”, Chișinău,
Republica Moldova
2
Secția Urologie, Spitalul Clinic Republican,
Chișinău, Republica Moldova
Introducere. Litiaza renală este o maladie polietiologică, care se
impune ca o problemă socială şi financiară datorită recidivelor
multiple. Impactul maladiei poate fi diminuat prin tratamentul
profilactic al pacienţilor cu urolitiază recidivantă. Cunoașterea
particularităților regionale ale componenței chimice a calculilor
renali este importantă pentru selectarea tacticii de tratament
medicamentos. Actualmente, informație despre componența
chimică a calaculilor urinari în Republica Moldova lipsește.
Scopul lucrării. Cercetarea componenței chimice a calculilor la
pacienţi cu urolitiază recidivantă.
Material şi metode. Studiu descriptiv de prevalenţă. Au fost
analizați 110 calculi renali prin metoda chimica modificată după
Hodgkinson și prin Spectroscopie în infraroșu cu transformata
Fourier.
Rezultate. În structura calculilor analizați, cel mai frecvent au
fost determinați calculi din oxalat de calciu (total – 43 (39,1%);
whewellite - 27 (24,6%); weddelite - 16 (14,5%)), urmați după
frecvență de cei de acid uric (28, 25,5%). Calculi fosfați s-au iden-
tificat în 23 (20,9%) cazuri (fosfat de calciu - 9 (8,2%), struvită - 13
(11,8%), brushite - 1 (0,9%) cazuri). În 16 (14,5%) cazuri au fost de-
pistați calculi de compoziție mixtă (whewellite + carbonat apa-
tita - 3 (2,7%), whitlockite + proteină - 5 (4,5%), whewellite + acid
uric - 4 (3, 6%) cazuri). Alte tipuri de calculi s-au întâlnit mai rar.
Concluzii. Calculii renali din oxalat de calciu, acid uric și calculii
micști din oxalat de calciu și acid uric sunt cel mai frecvent întâlniţi
în Republica Moldova. Incidența relativ înaltă a calculilor infectați
(22,7%) argumentează necesitatea tratamentului antibacterian
adecvat în perioada pre- și postoperatorie. Datele obținute ne
permit atât precizarea și ajustarea tratamentului cât și profilaxia
și metafilaxia eficientă.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
The peculiarities of chemical
Litiază – 2
composition of kidney stones in
patients with recurrent urolithiasis
in Republic of Moldova
E. Ceban1, P. Banov1, A. Gălescu2, A. Bradu1,
V. Botnari2, D. Tănase1, A. Tănase1
1
Chair of Urology and Surgical Nephrology,
State University of Medicine and Pharmacy
“Nicolae Testemitanu”, Chisinau,
Republic of Moldova
2
Dept. Urology, Republican Clinical Hospital,
Chisinau, Republic of Moldova
Introduction. Urolithiasis has a significant social and finan-
cial burden. It is also known as a high rate recurrent disease.
The impact of this disease can be diminished by the prophy-
lactic treatment of patients with recurrent urinary lithiasis.
The regional peculiarities of chemical composition of kidney
stones have its significance in management of the urinary
lithiasis. However, such information is not available for Mol-
dovan subjects.
Aim of the study. The study aims to research the chemical
composition of renal and uretheric calculi in recurrent kidney
stone formers.
Material and methods. An observational, cross-sectional
study. A total of 110 renal and ureteric calculi were analysed
by modified chemical method of Hodgkinson and Fourier
tranform Infrared Spectroscopy.
Results. The most common were calcium oxalate calcu-
li (total – 43, 39,1%; whewellite - 27 (24,6%); weddelite - 16
(14,5%)), followed in frequency by uric acid (28, 25,5%). Phos-
phate calculi were identified in 23 (20,9%) cases, and con-
tained: calcium phosphate - 9 (8,2%), struvite – 13 (11,8%),
brushite - 1 (0,9%) cases. In 16 (14,5%) cases were identified
stones of mixed composition, containing whewellite and car-
bonite apatite in 3 (2,7%), whitlockite and protein - 5 (4,5%),
whewellite and uric acid - 4 (3,6%) cases. Other varieties of
calculi were less common.
Conclusions: Calcium oxalate, uric acid and mixed uric acid
and calcium oxalate calculi are the main types in Moldova.
Relatively high incidence of infected stones (22,7%) argue the
necessity of adequate antibacterial treatment pre- and post-
stone removal. We feel such data would help in providing
precise treatment and efficient metaphylaxis.
73
 PM.6.1. Tratamentul chirurgical cu
Urologie funcțională și incontinență
bandelete transobturatorii suburetrale
(TOT) la pacienţii cu incontinenţă
urinară de efort şi detrusor hipoactiv
I.A. Nechifor-Boilă1,2, Veronica Moldovan1,
Martha Orsolya1, C. Chibelean1
1
Secţia Clinică Urologie, Spitalul Clinic Judeţean
Mureş, Tîrgu-Mureş, România
2
Disciplina de Anatomie şi Embriologie,
Universitatea de Medicină şi Farmacie,
Tîrgu-Mureş, România
Introducere. Detrusorul hipoactiv este un diagnostic urodinamic
relativ frecvent (23%), fiind întâlnit în special la femei (68%). Cu
toate că aceste paciente prezintă de obicei tulburări de evacuare,
asocierea cu un deficit sfincterian poate compensa hipocontrac-
tilitatea şi acestea să urineze cvasinormal. Totuşi, prin prezenţa
unei presiuni de deschidere scăzute poate apărea o incontinenţă
urinară de efort concomitentă. Tratamentul chirurgical cu mon-
tare de bandeletă suburetrală fără tensiune TOT poate fi urmat
în astfel de cazuri de apariţia retenţiei de urină, agravând starea
pacientei. Scopul studiului nostru a fost de a evalua rata utilizării
tratamentului chirurgical la pacienţii cu detrusor hipoactiv în-
tr-un studiu de cohortă unică, retrospectiv.
Materiale şi metode. Am efectuat un studiu retrospectiv pe o
cohorta unică în cadrul clinicii noastre in perioada 1.10.2014 -
1.03.2015 şi am inclus 45 paciente cu incontinenţă urinară. Toate
pacientele au fost evaluate clinic (ICIQ-SF) înaintea efectuării stu-
diului urodinamic.
Rezultate. În urma studiului urodinamic s-a stabilit diagnosticul
de incontinenţă urinară de efort la 21 paciente. În 17 cazuri, ac-
tivitatea detrusoriană a fost normală în timp ce hipoactivitatea
detrusoriană a fost prezentă în 5 cazuri (Pdetmax of 15.3 cmH2O,
Qmax 10.6 ml/sec, PVR 10.6 ml). În postoperator o pacientă a ră-
mas cu o incontinenţă reziduală de grad I (1 tampon zilnic), restul
fiind continente, cu micţiuni normale, fără reziduu.
Concluzii. Hipoactivitatea detrusoriană este un diagnostic uro-
dinamic aparte în cazul pacientelor cu incontinenţă urianară de
efort care îngreunează sau chiar contraindică aplicarea tratamen-
tului chirurgical. Totuşi, în cazuri bine selecţionate, utilizarea ban-
deletelor suburetrale montate fără tensiune poate fi posibilă şi cu
rezultate postoperatorii optime.
74 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Transobturatory (TOT) suburethral
sling surgery in underactive
detrusor patients experiencing
stress urinary incontinence
I.A. Nechifor-Boilă1,2, Veronica Moldovan1,
Martha Orsolya1, C. Chibelean1
1
Department of Urology, Mureş County
Hospital, Tîrgu-Mureş, Romania
2
Department of Anatomy, Tîrgu-Mureş
University of Medicine and Pharmacy,
Tîrgu-Mureş, Romania
Background. Detrusor underactivity (DU) is a relatively com-
mon urodynamic finding (23%) in patients referred for uro-
dynamics, with females consisting in a large majority (68%).
Although these patients usually experience voiding difficul-
ties, the association with intrinsic sphincteric deficiency can
result in a quasi-normal voiding. However, a decreased detru-
sor leak point pressure can result in associated stress urinary
incontinence (UI), requiring adequate urological therapy.
Transobturatory midurethral tension-free sling (TOT) surgery
can be the treatment of choice but can facilitate postopera-
tive urinary retention in such patients. The aim of our study
was to assess the use of surgical treatment in DU patients in a
retrospective single cohort study.
Methods. We performed a retrospective cohort study at our
department in the period 1.10. 2014 - 1.03.2015 and included
a series of 45 female UI patients. All patients were assessed
clinically (ICIQ-SF) before urodynamics.
Results. Stress UI was demonstrated urodynamically in 21
patients. Normal detrusor activity was found in the majority
of cases (17 patients) while 5 patients experienced detrusor
underactivity (Pdetmax of 15.3 cmH2O, Qmax 10.6 ml/sec,
PVR 10.6 ml). TOT surgery was successfully performed in all
patients with normal detrusor activity as well as in one DU pa-
tient. Postoperatively one patient with normal detrusor activ-
ity remained with a grade I incontinence (1 pad daily), while
the others were continent and voided without difficulty. PVR
was absent in all cases.
Conclusion. DU is a particular urodynamic finding in stress
UI patients that can make surgical treatment challenging if
not improbable. Still, in well-selected patients, the use of ten-
sion-free suburethral slings is possible with good results.
PM.6.2. Beneficiile
neuromodulării sacrale
D. Bălan1,2,3, M.D. Vartolomei1,2, Zorica
Petrovic3, Orsolya Martha2, H. C. Klingler3
1
Disciplina de Biologie Celulară şi Moleculară,
UMF Târgu Mureş, România
2
Disciplina de Urologie, UMF Târgu Mureş,
România
3
Disciplina de Urologie, Universitatea de
Medicină Viena, Austria
Introducere şi Obiective: Neuromodularea sacrală este un tra-
tament dovedit pentru controlul vezicii urinare si tractului intes-
tinal. Acest sistem implantabil emite semnal electric în imediata
apropiere a nervului sacral pentru a modula activitatea neurală
care influenţează musculatura peniană, aparatul urinar inferior,
sfincterii urinari si anali şi colonul. Pacienţi refractari pot beneficia
de stimularea continuă a nervilor sacrali cu ajutorul electrozilor
şi a unui generator implantat. Obiectivul lucrării constă în iden-
tificarea pacienţilor care ar beneficia cel mai mult de terapie In-
terStim.
Material şi Metodă: Un studiu prospectiv efectuat în perioada
ianuarie 2012 – mai 2015. 28 de pacienţi incluşi la care s-a efectu-
at stimulare neurosacrală. Criterii de includere: incontinenţă uri-
nară, incontinenţă anorectală sau retenţie cronică de urină. Tim-
pul de urmărire mediu a fost 13 luni.S-a efectuat o fază de testare
conform ghidurilor, rata medie de răspuns a fost 29.5 zile. Analiza
statistică s-a efectuat cu STATA 11.
Rezultate: Vârsta medie a fost de 62 de ani (IQR 50.5-72 ani),
15/28 (53.57 %) au fost de gen feminin. Numărul total de răspuns
favorabil a fost 23/28 (82.14 %). Analiza subgrupurilor a arătat ca
nu fost semnificaţie statistică privind indicaţie şi rată de răspuns:
răspuns negativ la incotinenţă imperioasă 2/12 (16.77 %), răspuns
negativ la retenţie cronică 3/14 (21.43 %) sau incontinenţă ano-
rectală 0% 0/2 pacienţi, p>0.05. De asemenea fără semnificaţie
statistică privind sexul pacienţilor 4/13 (30.77 %) bărbaţi cu
răspuns negativ, p=0.09; tratament anterior cu Botox, p=1.00; co-
morbidităţi neurologice p=0.92 sau depresie p=0.99 fără răspuns
negativ. În cazul pacienţilor cu retenţie cronică de urină de lungă
durată cu folosirea cateterului > 4 ani am constatat răspuns nega-
tiv 3/5 pacienţi (60 %), p<0.007. Reintervenţie a fost efectuată în
2/23 (8.69 %) pacienţi.
Concluzii: Rata înaltă de răspuns pozitiv dovedeşte clar beneficii-
le tratamentului cu InterStim în cazul pacienţilor cu simptome de
golire şi stocare refractare. În schimb pare neavantajoasă în cazul
pacienţilor cu retenţie cronică de urină de lungă durată.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Benefits of
Urologie funcțională și incontinență
sacral neuromodulation
D. Bălan1,2,3, M.D. Vartolomei1,2, Zorica
Petrovic3, Orsolya Martha2, H. C. Klingler3
1
Department of Cell and Molecular Biology,
UMPh Târgu Mureş, Romania
2
Department of Urology, UMPh
Târgu Mureş, Romania
3
Department of Urology, University
of Medicine Vienna, Austria
Introduction and Objectives. Sacral Neuromodulation is a
proven treatment option for bladder control and bowel control.
This implantable system sends electrical pulses to an area near
the sacral nerve to modulate the neural activity that influences
the behavior of the pelvic floor, lower urinary track, urinary and
anal sphincters, and colon. People with refractory symptoms can
benefit of continuous electrical nerve stimulation of the sacral
nerve roots using implanted electrodes and an implanted pulse
generator. The aim of the study was to determine the group of
patients who would benefit the most of InterStim therapy.
Matherial and Methods. A prospective study was done be-
tween January 2012 to May 2015, in tertiary urologic clinic. 28 pa-
tients undergoing sacral neuromodulation for refractory voiding
and storage bladder symtoms were enroled. Including criteria
were: urge incontinance, anorectal incontinance or cronic urinary
retention. The median follow-up was 13 months. A proper test-
phase was completed according to guidelines and the median
response rate was 29.5 days. Statistical analysis was performed
using STATA 11.0, and level of statsistical significance was set at
p<0.05.
Results. The median age was 62 years (IQR 50.5-72 years),
15/28 (53.57 %) were female. The total favorabile response rate
was 23/28 (82.14 %) observed in our cohort. Subgroup analysis
showed that was no ststistical significance in terms of response
rate and indication: negative response urge 2/12 (16.77 %), neg-
ative respone cronic urinary retention 3/14 (21.43 %) or ano-
rectal incontinance 0% 0/2 patient, p>0.05. Also no statsiticaly
significance regarding sex 4/13 (30.77 %) males with negative
response, p=0.09; botox previous treatment.p value 1.00, neu-
rological comorbidities p value 0.92 or depresion p value 0.99
were also not related with response rate. In terms of long cron-
ic urinary retension we notice a statisticaly negative response
rate in patients with > 4 years of catheter use 3/5 ptients (60 %),
p<0.007. Reintervention was needed durring follow-up in 2/23
(8.69 %) patients.
Conclusion. The high rate of positive response to InterStim ther-
apy clear shows the benefits of using it for refractory voiding and
storing symptoms. Nevertheless it seems not to be suitable to
long term retentionist male patients.
75
 PM.6.3. Implantarea sfincterului
Urologie funcțională și incontinență
urinar artificial 800AMS prin incizie
transversală scrotală înaltă:
Experienţa noastră
V. Voinescu, A. H. Ateia, M. Hurduc, G. Predoiu
Spitalul Medas, Bucureşti, România
Introducere. Incontinenţa urinară la bărbat are un impact
devastator atât asupra calitaţii vieţii, cât şi asupra relaţiilor
sale familiare şi sociale.În cazul incontinenţei urinare medii şi
severe, sfincterul urinar artificial reprezintă soluţia care aduce
starea de normalitate in viata acestuia. Sfinterul urinar arti-
ficial 800AMS, este singurul sfinter care, în forma actuală, şi-a
dovedit eficacitatea din 1981. AMS 800 este alcătuit din trei
componente: manşeta, care se infăşoara în jurul unui seg-
ment al uretrei bulbare, balonul pentru reglarea presiunii
(BRP), care se introduce în cavitatea abdominală şi pompa,
care se inseră sub pielea scrotului. Pompa este conectată se-
parat la manşeta şi rezervor prin tuburi care asigură transferul
serului fiziologic steril între componente. În mod tradiţio-
nal,de peste 40 de ani, cele trei componente sunt introduse
prin doua incizii, una perineala pentru manşetă, şi alta su-
prapubiană pentru BRP şi pompă.În 2003, Steven Wilson,
propune implantarea celor trei componente ale sfincterului
urinar AMS800 printr-o singură incizie transversală situată
în porţiunea superioară a scrotului, incizie folosită şi pen-
tru implantarea protezelor peniene. Argumentele acestuia:
tehnică uşor de învăţat sau cunoscută deja de către cei care
implantează proteze peniene, timp operator mai scurt, di-
secţie mai uşoară a segmentului uretral bulbar, fixarea mai
bună a pompei sub tegumentul scrotal,acces mai uşor în ca-
zul reviziilor.
Obiective. Evaluarea rezultatelor noastre cu această tehnică
de implantare a sfincterului artificial AMS800, în contextul în
care eram deja familiarizaţi cu acest tip de abord chirurgical
de la implantările protezelor peniene
Material şi metodă. În perioada iunie 2013 - august 2015, am
implantat sfincterul urinar artificial AMS800 prin incizie trans-
versală scotală înaltă la 5 pacienţi (p) cu incontinenţă urinară
severă. Cauzele incontinenţei urinare au fost: prostatectomie
radicală pentru cancer de prostată (3p) si TUR-P (2p).Vârsta
pacienţilor a fost cuprinsă între 58 şi 82ani. Evaluarea pa-
cienţilor a constat în examen clinic, ecografia aparatului uri-
76 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
800AMS artificial urinary sphincter
implantation using a single upper
transverse scrotal incision:
Our experience
V. Voinescu, A. H. Ateia, M. Hurduc, G. Predoiu
Medas Hospital, Bucharest, Romania
Introduction. Male Urinary incontinence in male has a dev-
astating impact on quality of life and familiar and social rela-
tionships. In case of moderate or severe urinary incontinence,
artificial urinary sphincter brings the pacient to the normal
life. Artificial urinary sphincter 800AMS is the only sphincter
who has proven his effectiveness, with actual design, since
1981. AMS 800 is composed of three components: the cuff,
placed around a proximal segment of the bulbar urethra, the
presssure regulating ballon (PRB) which is introduced into
the abdominal cavity and the pump, which is inserted under
the skin of the scrotum. The pump is connected separately
to the cuff and the pump with tubes that ensures sterile nor-
mal saline solution transfer between components. For over
40 years, traditionally, the three components are introduced
through two incisions, one perineal incision for the cuff,
and another suprapubic incision for the PRB and the pump.
In 2003, Steven Wilson, proposed the implantation of the
three components of AMS800 through a single transverse
incision in the upper portion of the scrotum, incision used
also for implantation of penile prostheses. Its arguments:
easy to learn or already known by those who implanted pe-
nile prostheses, shorter operation time, easy dissection of a
bulbar urethral segment, better insertion of the pump under
the scrotal skin, easier access in case of revision.
Objectives. Evaluating our results with this technique for im-
plantation of an AMS800, considering that we were already
familiar with this type of approach for implantation of penile
prostheses.
Material and methods. From June 2013 - August 2015, we
have implanted artificial urinary sphincter AMS800 through
a transverse incision in the upper portion of the scrotum at
5 patients (p) with severe urinary incontinence. Causes for
urinary incontinence were: radical prostatectomy for pros-
tate cancer (3p) and TUR-P(2 p). The age of patients ranged
between 58 and 82 years old. Preoperative evaluation of pa-
tients consisted of clinical examination, ultrasonography of

nar, uretrocistoscopie şi urocultură. Manşeta sfincterului s-a
înfaşurat în jurul segmentului uretral bulbar proximal la toţi
p, BRP s-a introdus în spaţiul prevezical la 3p, şi ectopic la 2p,
iar pompa s-a fixat la toţi p într-un spaţiu creat între tegumen-
tul şi dartosul polului inferior al hemiscrotului drept, închis
ulterior printr-o bursă pentru a împiedica migrarea superioa-
ră a acesteia. Postoperator sfincterul a fost dezactivat pen-
tru o perioadă de şase săptămâni.Evaluarea după activarea
sfincterului sa făcut la intervale de 6 luni, prin examen clinic
şi ecografic.
Rezultate. Durata operaţiei a fost cuprinsă între 90 şi 110
min. Un p a avut retenţie urinară completă rezolvată prin cis-
tostomie percutanată timp de două săptămani. Patru p pre-
zintă continenţă completă şi un p pierde câteva picături de
urină la eforturi intense. Până în prezent,la o urmărire de 18
luni, nu sunt complicaţii legate de uretră sau de funcţionarea
sfincterului.
Concluzii. Implantarea sfincterului urinar artificial AMS800
prin incizie transversală scrotală înaltă,este mai uşor de în-
vaţat decât abordul tradiţional prin două incizii, chiar şi pen-
tru cei nefamiliarizaţi cu implanarea protezelor peniene.
Acest abord permite infăşurarea manşetei la nivelul segmen-
tul proximal al uretrei bulbare, după decolarea peretelui pos-
terior care se poate face mai uşor datorită poziţiei în decubit a
pacientului, reducând astfel riscul lezării peretelui uretral. BRP
se introduce uşor prevezical sau ectopic, iar pentru pompiţă
se poate crea la vedere un spaţiu între dartos şi tegumentul
scrotal care se închide cu o bursă după introducerea pompei,
evitându-se astfel migrarea pompei în regiunea inghinală,
ceea ce ar face dificilă folosirea acesteia de către pacient.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Urologie funcțională și incontinență
urinary tract, urethrocistoscopy and urinary culture. The cuff
was wrapped around a proximal segment of bulbar urethra
for all p, the RPB was introduced in the prevezical space for 3
p, and an ectopic space for 2p, and the pump has been fixed
for all p in a space created between the skin and the dartos at
the lower pole of the scrotum, closed afterword with a purse-
string suture to prevent retraction in the upper groing. After
the surgery, the sphincter was desactivated for a period of
six weeks. Evaluation after activating the sphincter was done
every 6 month, through clinical examination and ultrasonog-
raphy.
Results. Operative time was between 90 and 110 minutes.
One p had complete urinary retention, solved by percutane-
ous cistostomy for two weeks. Four p presents a complete
continence and one lose a few drops of urine at the intense
efforts. So far, with a follow up of 18 month, there are no com-
plications related to the urethra or mecanical failure of the
sphincter.
Conclusions. Implantation of the artificial urinary sphincter
AMS 800, using a single transverse incision in the upper
portion of the scrotum, is easier to learn than the tradition-
al approach through two incisions, even for those unfamiliar
with the implantation of penile prosthesis. This approach al-
lows the wrappings of the cuff around the proximal bulbar
urethra, after easy dissection of the posterior wall, thus re-
ducing the risk of lesion. The PRB can be inserted prevezical
or ectopic, and the pump may be inserted under direct vision
in a space between the dartos and the scrotal skin, closed
afterword with a purse-string suture, thus avoiding the re-
traction into the upper groing and making use by the patient
difficult.
77
 PM.6.4. Ligamentul sacrospinos în
Urologie funcțională și incontinență
tratamentul prolapsului urogenital
folosind A.M.I. I-Stitch
A. Haşegan, N. Grigore, M.V. Pîrvuţ, I. Mihai
Facultatea de Medicină,
Clinica de Urologie Sibiu, România
Introducere: Fixarea la ligamentul sacrospinos este pro-
cedura cea mai fiziologică capabilă să repoziționeze vagi-
nul peste mușchii ridicători anali, astfel mimând supor-
tul natural.
Material şi metodă: În perioada ianuarie 2010- martie
2016, în Departamentul de Urologie din Sibiu au fost diag-
nosticate 51 de paciente (p) cu prolaps urogenital care au
fost supuse unei proceduri de fixare la ligamentul sacro-
spinos prin intermediul unei meșe de poilipropilenă.
Afecțiuni asociate: 37 p cu incontinență urinară de efort
(IUE), inclusiv 12 p IUE ocultă, 12 p cu insuficiență renală
cronică prin retenția de urină cu uretero-hidronefroză
bilaterală, tulburări defecare 14 p, 15 p au experimentat
dispareunie. Histerectomie concomitenta a fost efectuat
la 13 p și 9 p au prezentat antecedente de histerectomie.
Rezultate: Timpul operator mediu - 48,5 minute. Dis-
pozitiv I-Stich a redus timpul operator cu aproximativ 40
de minute. Sângerare medie intraoperatorie a fost - 160
ml (100 ml - 530 ml). Durata medie de spitalizare a fost
de 3,7 zile. Ablația sondei uretro-vezicale la 2 zile post-
operator. Rata de succes 100%.
Concluzii: Chirurgia reconstructive a planșeului pelvin
este o combinație de proceduri chirurgicale menite a
corecta defectele. Fixarea la ligamentul sacrospinous
este un tratament sigur, cu un risc scăzut de recidivă și
o rată redusă a complicațiilor. I-Stich este un dispozitiv
sigur pentru abordul ligament sacrospinous, reducând
disecția la nivelul planșeului pelvin, cu pierderi minime
de sange, timp operativ scurt și durere postoperatorie
minimă.
78 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Sacrospinous ligament in
urogenital prolapse repair using
A.M.I. I-Stitch
A. Haşegan, N. Grigore, M.V. Pîrvuţ, I. Mihai
Faculty of Medicine,
Sibiu Urology Department, Romania
Introduction: Fixing to sacrospinous ligament is the
procedure most physiological able to reposition the
vagina over the anal levator muscles, such miming the
natural support.
Material and method: Between January 2010 - March
2016 in Sibiu Urology Department were diagnosed 51
patients with urogenital prolapse who received poly-
propylene prosthetist mounting fixed to the sacrospi-
nous ligament. Associated diseases: 37 patients with
SUI including 12 patients occult SUI, 12 patients with
chronic renal failure in retention of urine with bilateral
hydronephrosis-uretero, 14 p defecation disorders, 15
p experienced dyspareunia. Concomitant hysterecto-
my was performed in 13 patients and 9 patients with a
history of hysterectomy.
Results: The average operating time - 48.5 minutes.
I-Stich device reduced operating time by approximate-
ly 40 minutes. Average intraoperative bleeding was -
160 ml (100 ml - 530 ml). Average length of stay was
3.9 days. Urinary catheter was removed 2 days after
surgery. Cure rate 100%.
Conclusion: Pelvic floor reconstructive surgery is a
combination of multiple surgical procedures designed
to correct defects. Sacrospinous fixation is a safe treat-
ment, with a low risk of recurrence and complications.
I-Stich is a safe device for sacrospinous ligament access,
reducing the pelvic floor dissection with minimal blood
loss, short operative time and minimal postoperative
pain.
PM.6.5. Eroziune de perete vaginal
anterior post cura incontinenţei
urinare cu plasă cu polipropilenă
G. Plugaru, D. Toma, S. Szabo,
M. Bolocan, M. Lică, I. Lică
Spitalul Clinic de Urgență București, Clinica
Chirurgie Generală 2, Compartiment Urologie
Spitalul Life Memorial Hospital București,
România
Introducere. Cea mai răspândită metodă chirurgi-
cală pentru tratarea prolapsului vaginal anterior este
reprezentată de montarea plasei de polipropilenă. O
complicație relativ rară a acestei tehnici este eroziunea
de perete vaginal anterior estimată la 3% conform
datelor din literatura de specialitate.
Material și metodă. În perioada 2010-2015 am tratat 3
paciente cu eroziune de perete vaginal anterior. Acest
tip de complicație a apărut în medie la 4,5 ani postope-
rator, deci nu poate fi incriminată deficiența de tehnică
chirurgicală. S-a practicat rezecția completă a porțiunii
vezicale a plasei și parțial a brațelor laterale.
Rezultate. Evoluția postoperatorie a fost simplă cu
vindecarea per primam a plăgii postoperatorii în două
cazuri, o pacientă a necesitat reintervenție pentru ex-
tirparea de totalizare a plasei cu evoluție ulterioară fa-
vorabilă. Simptomatologia de incontinență urinară de
stress a reapărut în toate cele 3 cazuri.
Concluzii. Singura modalitate de tratament a eroziunii
de perete vaginal este reprezentată de extirparea com-
pletă a porțiunii vezicale și suburetrale a plasei de po-
lipropilenă.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Erosion of the anterior vaginal wall
Urologie funcțională și incontinență
after transvaginal mesh surgery
G. Plugaru, D. Toma, S. Szabo,
M. Bolocan, M. Lică, I. Lică
Bucharest Emergency Clinical Hospital, Depart-
ment General Surgery, Urology Compartment
Life Memorial Hospital Bucharest, Romania
Introduction. Most used surgery method for treat-
ment of the pelvic organ prolaps and incontinence re-
pair is represented by the transvaginal mesh kit. One
of the most serious transvaginal mesh complication is
erosion of the anterior vaginal wall estimated to be 3%
according to specialty studies.
Materials and Methods. Between 2010 and 2015 I
treated 3 patients with anterior vaginal erosion. This
type of complication occured on average at 4,5 years
after initial surgery, thus it cannot be attributed to sur-
gery deficency. It was removed completly the vezical
and suburetral part of the mesh and partially lateral
arms.
Results. After surgery evolution was without compli-
cations for two cases, one patient needed second in-
tervention to remove totaly the mesh. Unfortunatelly
after mesh removal surgery the simptoms of stress
urinare incontinence reappeared.
Conclusions. The only method for treatment of anteri-
or vaginal erosion is represented by complete removal
of the transvaginal mesh.
79
 PM.6.6. Importanţa Indicelui de
Urologie funcțională și incontinență
Contractilitate Vezicală (BCI)
în managementul
vezicii hipocontractile
Maria Veronica Ghirca, C. Todea, A. Brad,
O. Vida, Alexandra Sanislav, D. Porav-Hodade,
C. Chibelean, Orsolya Martha
Clinica de Urologie, Spitalul Clinic Judetean
Tg Mures, România
Introducere: Vezica hipocontractila, reprezinta o afectiune
inca insuficient evidentiata din punct de vedere clinic si pa-
raclinic. Un criteriu in plus este reprezentat de introducerea
valorii BCI in practica clinica. Scopul acestui studiu consta in
evidentierea importantei BCI in managementul vezicii hipo-
contractile.
Material si metoda: Am practicat un studiu retrospectiv pe o
perioada de 3 ani (Ianuarie 2013- Decembrie 2015) la Clinica
de Urologie Tg Mures, in care am inclus 182 de pacienti cu tul-
burari mictionale de evacuare, simptomatologie urinara mixta,
factori de risc, rezultatele investigatiilor urodinamice si evalua-
rea valorii BCI. Detrusorul hipocontractil a fost evidentiat la o
valoare BCI sub 100, utilizand formula: PdetQmax+5Qmax.
Rezultate: Vezica hipocontractila a fost diagnosticata in
47,25% din cazurile investigate urodinamic (85 cazuri din 182).
Femeile au reprezentat 55,29%, iar barbatii 44,7%. Varsta me-
die a pacientilor a fost de 57,92. Cauzele bolii au variat: diabet
zaharat (29 cazuri), antecedente de interventii chirurgicale
pelvine (27 cazuri), boli psihiatrice sub tratament (20 cazuri),
boli neurologice (12 cazuri), afectiuni ale coloanei vertebrale
(10 cazuri), varsta inaintata (peste 75 ani) 12 cazuri. Rezidiul
post-mictional (RPM) a fost evidentiat in 66 cazuri. 7 pacienti
au prezentat retentie completa de urina si 12 nu au avut RPM.
Qmax a fost normal in 22 cazuri si scazut in 56 cazuri. Valoarea
Qmax medie a fost de 8,18 ml/s, iar valoarea medie a Pdet a fost
de 13,15 cmH2O. Valoarea medie a BCI a fost de 57,63 .
Concluzii: Valoarea BCI mai mica de 100 reprezinta un parame-
tru important in diagnosticul vezicii hipocontractile, in absenta
unei obstructii subvezicale, alaturi de alte date cum ar fi istori-
cul pacietului, RPM, valoarea Qmax.
80 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
The importance of
Bladder Contractility Index (BCI)
in the management of
underactive bladder
Maria Veronica Ghirca, C. Todea, A. Brad,
O. Vida, Alexandra Sanislav, D. Porav-Hodade,
C. Chibelean, Orsolya Martha
Clinic of Urology, Mures County Hospital,
Romania
Introduction: Underactive bladder (UAB), this complex, in-
sufficient understood clinical condition has no consensus
regarding diagnosis criteria. One of possibilities is offered
by the introduction of BCI in clinical practice. The aim of this
study is to evaluate the importance of BCI in the manage-
ment of underactive bladder.
Material and method: We performed a retrospective study
over a period of 3 years (January 2013-December 2015) in
Mures County Hospital, Clinic of Urology, including 182 pa-
tients with voiding dysfunctions, mixed symptoms, risk fac-
tors, the results of urodynamic investigations and the eval-
uation of BCI. Detrusor underactivity was defined by BCI less
than 100 using the formula: PdetQmax+5Qmax.
Results: The underactive bladder was diagnosed in 47,25%
of the urodynamical investigated cases (85 of 182 patients).
Women represented 55,29% and 44,70% were men. The av-
erage age of the patients was 57,92. The causes of UAB var-
ied: diabetes (29 cases), history of pelvic surgery (27 cases),
psychiatric diseases under treatment (20 cases), neurologic
diseases in 12 cases, spinal cord pathology in 10 cases, age
(older than 75) in 12 cases. Post void residual urine (PVR) was
found in 66 cases. 7 patients presented complete urinary
retention and 12 had no PVR. Qmax value was normal in 22
cases and low in 56 cases. The average Qmax value was 8,18
ml/s and average value of Pdet was 13,15 cmH2O. The average
value of BCI was 57,63.
Conclusions: The value of BCI less than 100 represents an im-
portant parameter in diagnosis of underactive bladder in the
absence of bladder obstruction together with other data like
histoy, post-void residual urine, value of Qmax.
PM.6.7. Există corelație între
simptomatologia urinară joasă
și disfuncția erectilă?
A. O. Vida, A. Brad, C. Todea, Veronica Ghirca,
N. Szekeres, S. Gáspár, Orsolya Mártha
Clinica Urologie, Spitalul Clinic Județean Mureș,
România
Universitatea de Medicină şi Farmacie
Târgu Mureș, România
Introducere: Pacientul trecut de vârsta de 50 de ani cu
acuze urinare joase (LUTS) poate prezenta și tulburări
de dinamică sexuală. Aceste simptoame au un impact
negativ asupra calității vieții (QoL). Chestionarele vali-
date cum ar fi IPSS, IIEF/SHIM sunt cele mai importante
instrumente în obiectivizarea simptomatologiei.
Obiective: Studiul evaluează corelațiile între LUTS și
disfuncția erectilă (DE), la un grup de 127 de bărbați, cu
ajutorul chestionarelor (IPSS, SHIM), datele anamnesti-
co- clinice și paraclinice.
Materiale și metode: Studiul prospectiv prelucrează
datele unui program efectuat în Clinica de Urologie
Târgu Mureș, în decembrie 2015. Datele prelucrate și
studiate au fost: chestionar IPSS, SHIM completat de
pacient, nivelul de PSA total, BMI, volum prostatic de-
terminat prin ecografie abdominală, volumul reziduu-
lui postmicțional, tușeul rectal, anamneză. Pacienții
s-au prezentat pe bază de voluntariat, prin înregistrare
prealabilă. Analiza legăturii dintre variabilele studiate
și intensitatea acestor legături am efectuat cu ajutorul
determinării coeficientului de corelație Pearson.
Rezultate: Vârsta medie a cei 127 (100%) de pacienți
a fost de 64.12 ani (50- 76 ani). Valorile medii ale pa-
rametrilor studiate: PSAt 2.54 ng/dl (0.22- 34.88 ng/dl),
IPSS 11 (0-29), SHIM 16 (5-25), BMI 28.3 kg/m2 (20.76-
41.17 kg/m2), volum prostatic cm3 (cm3), reziduu post-
micțional ml (ml). La evaluarea corelației dintre vârstă,
volum prostatic, BMI, PSAt am evidențiat o asociere
acceptabilă între vârsta pacienților și volumul prosta-
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Is there any correlation between
Urologie funcțională și incontinență
lower urinary symptoms
and erectile dysfunction?
A. O. Vida, A. Brad, C. Todea, Veronica Ghirca,
N. Szekeres, S. Gáspár, Orsolya Mártha
Mureş County Clinical Hospital,
Urology Clinic, Romania
University of Medicine and Pharmacy
Târgu Mureș, Romania
Introduction: The patient aged over to 50 years, acu-
sing lower urinary tract symptoms (LUTS) may also
present erectile disfunction. These symptoms have
a negative effect upon quality of life (QoL). Validated
questionnaires such as IPSS, IIEF/SHIM are important
tools in the objectification of these symptoms.
Objectives: To assess correlation between LUTS and
erectile dysfunction (ED), in a group of 127 men via
questionnaires (IPSS, SHIM), clinical, laboratory and
medical history data.
Materials and methods: The prospective study proce-
ssed data of a program carried out at Târgu Mureș Uro-
logy Clinic in December 2015. The studied data were
the following: IPSS and SHIM questionnaire, completed
by the patient, total PSA levels, BMI, prostate volume
measured by transabdominal ultrasound, volume of
postmictional residual urine, DRE, anamnesis. Patients
were submitted in a voluntary basis, by prior registra-
tion.
Analysis of the relationship of the studied variables and
intensity of these connections we performed using Pe-
arson correlation coefficient determination.
Results: The mean age of the 127 (100%) of patients
was 64.12 years (50-76 years). The mean values of the
parameters studied were: PSAT 2.54 ng/dl (0.22- 34.88
ng/dl), IPSS and SHIM 11 (0-29), 16 (5-25), BMI 28.3 kg/
m2 (20.76-41.17 kg/m2), prostate volume cm3 (cm3) resi-
due of postmictional residual urine ml (ml). Correlation
81
Urologie funcțională și incontinență
82
tic (r= 0.27/p=0.002), vârsta și valorile PSAt (r= 0.37/
p=0.003). Asocierea și corelația dintre valorile SHIM și
IPSS a arătat o corelație negativă, și o valoare statis-
tic semnificativă între cele două variabile evaluate (r=
-0.28/ p=0.0015). La evaluarea corelației dintre DE și în-
trebările din IPSS separat pentru simptomatologia de
stocare respectiv de golire nu am reușit să identificăm
corelație semnificativă statistică între datele studiate.
Concluzii: Cu înaintarea în vârstă volumul prostatic și
valorile PSAt pot prezenta modificări. Există corelație
statistic negativă între apariția DE și LUTS, obiectivi-
zabile prin creșterea valorilor IPSS și scăderea valorilor
SHIM. În vederea îmbunătățirii managementului paci-
entului cu LUTS este recomandabil utilizarea și a ches-
tionarelor de DE.
Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
between age, prostate volume, BMI, PSAT have shown
an association between age acceptable to patients and
prostate volume (r = 0.27 / p = 0.002), age and PSAT
values (r = 0.37 / p = 0.003). The association and the
relationship between IPSS and SHIM values showed a
negative correlation, and a statistically significant value
between the two variables evaluated (r = -0.28 / p =
0.0015). The assess between of the correlation between
DE and questions from IPSS symptomatology separa-
tely for the storage voiding that we failed to identify
statistically significant correlation between the studied
data.
Conclusions: With age the prostate volume and PSAt
value can change. There is a negative statistical corre-
lation between ED and LUTS appearance, objectified
by elevated values of IPSS, and low values of SHIM .
In order to improve patient management with LUTS is
advisable the use of DE questionnaires also.
PM.6.8. Influenţează stentul double
J viața sexuală a pacientului?
Un studiu prospectiv.
M.A. Manu1,2, B. Pârliţeanu2, V. Hurduc2,
Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2
1
Universitatea de Medicină şi Farmacie
”Carol Davila”, Bucureşti, România
2
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
Introducere și Obiectiv: Stenturile ureterale sunt uti-
lizate în practica de zi cu zi a urologiei. Este bine cu-
noscut faptul că aceste catetere dublu j influentează
calitatea vieții pacientului, dar cât de mult afectează
viață sexuală a acestora? Scopul acestui studiu este de
a analiza impactul sondelor dublu j asupra funcției se-
xuale a bărbatilor și a femeilor.
Materiale și metode: 76 pacienți activi sexual, cu
vârste cuprinse între 21-58 de ani, au fost selectați în
perioada martie 2014 – martie 2016 (44 barbati și 32
femei). În acest studiu au fost incluși pacienți care au
avut un stent dublu j pentru cel puțin 4 săptămani, in-
diferent de patologia asociată. Am fost excluși bărbații
cu disfuncție erectilă de orice cauză și femeile aflate
la menopauză sau cu antecedente de histerectomie.
Funcțiile sexuale, atât masculină cât și cea feminină,
au fost evaluate utilizând Indicele Internațional al
Funcției Erectile (IIEF) și Indexul Funcției Sexuale Femi-
nine (FSFI), acestea fiind completate de către pacienți
înainte de montarea stentul double j și la o lună după
procedură.
Rezultate: Vârsta medie a participanților la studiu a
fost de 42 de ani pentru bărbati și respectiv 37 pentru
femei. Rezultatele chestionarelor completate înainte
de montarea stentului ureteral au arătat o valoare me-
die de 57,4 pentru IIEF și respectiv 30.6 pentru FSFI.
Datele obtinute dupa completarea chestionarelor la
patru saptamani, au evidentiat o scădere a valorilor
medii a acestora și anume 49,2 pentru IIEF și respectiv
26.1 pentru FSFI. Evaluarea subdomeniilor IIEF a indicat
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Does ureteral stent affect
Urologie funcțională și incontinență
patient’s sexual life?
A prospective controlled study
M.A. Manu1,2, B. Pârliţeanu2, V. Hurduc2,
Rucsandra Manu2, I. Sinescu1,2
1
”Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, Bucharest, Romania
2
Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
Introduction and Objective: Ureteral stents are used
in everyday practice of urology. It is well known that
these double j catheters influence patient’s quality of
life, but how much do they affect the sexual life. The
purpose of this study is to analyze the impact of pig tail
stents on both men and women sexual function.
Materials and Methods: From March 2014 to March
2016, 76 sexual active patients with age between 21-58
years old were selected for this study (44 men and 32
women). They had a double j stent for at least 4 weeks
for different pathologies. We excluded men with risk
factors for erectile dysfunction or hormonal and meta-
bolic alterations and women on menopause and those
with history of hysterectomy. Male erection and female
sexuality were evaluated by using International Index
of Erectile Function (IIEF) and Female Sexual Function
Index (FSFI) forms. The questionnaires were completed
before double j insertion and 1 month after the proce-
dure.
Results: Mean age was 42 in men and 37 in women.
Before ureteral stent placement the results showed
a mean of 57.4 for the International Index of Erectile
Function and 30.6 for Female Sexual Function Index
form. Four weeks after the procedure we evaluated
the patients again using the two forms. The results re-
vealed a mean value of 49.2 for IIEF and 26.1 for FSFI.
Further evaluation of the IIEF subdomains brought to
our attention that men with double j stents had an
important reduction of intercourse satisfaction subdo-
main, probably due to lower urinary tract symptoms.
83
Urologie funcțională și incontinență
84
că în cazul bărbaților cu stent double j există o scădere
a satisfacție actului sexual, posibil secundar simpto-
melor de tract urinar inferior determinate de prezența
sondei ureterale. Analiza subdomeniilor FSFI a relevat
că funcția sexuală a femeilor a fost influentată mai mult
de un stres psihihic datorat prezenței unui stent decât
simptomelor de tractului urinar inferior.
Concluzii: Datele obținute relevă faptul că viața se-
xuală a pacienților de ambele sexe este afectată de
prezența sondei dublu J. Anxietatea, durerea în flanc
sau simptomele de tract urinar inferior au influențat
funcția sexuală a bărbaților pe când în cazul femeilor,
stresul psihic indus de prezența stentului dublu j au in-
fluențat în mod negativ viața sexuală.
Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Analyzing the FSFI subdomains we found out that fe-
male sexuality was influenced by a psychological con-
cern regarding the presence of a double j stent than
any lower urinary tract symptoms.
Conclusions: Our data show that both female and
male sexuality are influenced by ureteral stents. In men
possible causes of erectile dysfunction were related
to lower urinary tract symptoms, anxiety or flank pain
while women sexual function was influenced by psy-
chological concern regarding the presence of a double
j stent.
PM.6.9. Necroza peretelui vezical –
complicaţie a embolizării arterelor
uretrine pentru fibrom uterin.
Prezentare de caz
S. Yousuf1, T. Dida1, R. Petca1,2,
V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
1
Spitalul Clinic de Urologie
“Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România
2
Univesitatea de Medicină şi Farmacie
“Carol Davila” Bucureşti, România
Introducere: Complicatiile majore secundare embolizarii ar-
terelor uterine sunt rare. Raportam un caz implicand o pacien-
ta care a urmat un tratament de embolizare selectiva a artere-
lor uterine pentru un leiomiom uterin simptomatic, in urma
caruia a prezentat o complicatie foarte rar descrisa in literatura
– necroza focala de perete vezical. Aceasta complicatie a mai
fost raportata si in cazul embolizarii selective a arterelor iliace
interne pentru hemoragii post fracturi de pelvis.
Prezentare de caz: Pacienta in varsta de 41 de ani, fumatoare,
s-a prezentat pentru dureri suprapubiene si disurie, simptome
aparute la o luna dupa embolizare selectiva a arterelor uterine
pentru leiomiom. Examenul ecografic deceleaza 2 formatiuni
tumorale: pe peretele posterolateral drept (23 mm) si in hemi-
trigonul drept (14 mm), rinichi drept: discreta staza caliceala.
Rezultate: S-a practicat cistoscopie cu evidentierea unei for-
matiuni posterior de OUD de aspect vatos, de culoare bleu; se
preleveaza biopsii de la acest nivel. Evolutia a fost favorabila
sub tratament antibiotic, sonda uretro-vezicala a fost extrasa
dupa 4 saptamani postoperator. Examenul cistoscopic de con-
trol dupa 4 saptamani de aspect normal. Ecografia: Rinichi fara
dilatatii, Vezica urinara fara formatiuni, discret edem al mucoa-
sei. Examenul AP evidentiaza: Fragmente tisulare multiple de
diferite dimensiuni cu uroteliu denudat si necrozat alcatuite
din tesut conjunctiv si fibre musculare cu numeroase calcifi-
cari, zone ulceronecrotice si infiltrat inflamator mixt.
Concluzii: Necroza focala de perete vezical post-embolizare
de artere uterine este extrem de rara. Examenele imagistice
si anamnestice impreuna cu tratamentul minim invaziv pot
temporiza sau chiar exclude interventiile chirurgicale majore -
debridare, excizia zonei de necroza cu refacerea peretelui vezi-
cal, reimplantare ureterala.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Focal bladder necrosis –
Urologie funcțională și incontinență
as a complication after
uterine artery embolization for
uterine leiomyoma
S. Yousuf1, T. Dida1, R. Petca1,2,
V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
1
Clinical Hospital of Urology
“Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucharest, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy
“Carol Davila” Bucharest, Romania
Introduction: There are few major complications secondary to
uterine artery embolization (UAE). We report a case involving a
patient who underwent UAE for symptomatic uterine leiomyo-
ma, and experienced a complication, rarely described in litera-
ture - focal bladder necrosis, This has also been mentioned due
to internal iliac artery embolization following pelvic fracture.
Case-report: 41 years old patient, smoker, was admitted for su-
prapubic pain and dysuria, symptoms which occurred 1 month
after UAE for uterine leiomyoma. Ultrasound imaging shows 2
hyperechogenic bladder masses: first on the right posterolat-
eral wall (23 mm) and the second on the right half of the blad-
der trigon (14 mm); Right kidney with discrete urinary stasis;
Outcomes: Cystoscopic examination shows a blue piled mass
located posterior to the ureteral orifice with further bioptic
prelevation. The patient was discharged with good clinical sta-
tus, treatment with oral antibiotics (10 days) and Foley catheter
which was extracted after four weeks. The second cystoscopy
examination after 4 weeks was normal. Ultrasound imaging
showed normal kidneys, urinary bladder with discrete muco-
sal edema. Histopathological results revealed: multiple tissue
fragments of various dimensions with denuded and necrotic
urothelium containing connective tissue and muscle fibers
with numerous calcifications, ulceronecrotic areas and mixed
inflammatory infiltrate.
Conclusions: Focal bladder necrosis – as a complication after
uterine artery embolization is extremely rare. Clinical assess-
ment, imaging examination along with minimally invasive
treatment can delay or even prevent major surgical approach
- debridement, excision of the necrotic area, bladder wall re-
construction, ureteral reimplantation.
85
 PM.6.10. Managementul
Urologie funcțională și incontinență
chirurgical al condilomatozei
acuminate (CA) uretrale la bărbat
C. Gîngu1,3, V. Olaru1, C. Baston1,4, A. Dick1,
M. Crăsneanu1, A. Andreșanu1, S. Ianioțescu1,
Liliana Domnișor2, I. Sinescu1,3
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti
3
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere: Virusul Papiloma Uman (HPV) reprezintă
cauza CA cunoscută sub numele de veruci genitale.
CA poate fi prezentă în orice parte a zonei genitale,
inclusiv uretra masculină. Opțiunile de tratament sunt
împărțite în agenți farmacologici ca: modificatori ai
răspunsului imun, agenți citotoxici, agenți keratolitici
și tratamentul chirurgical reprezentat prin simpla exci-
zie (la rece), electro-chirurgie, ablație LASER sau crio-
ablație. De obicei, medicul dermatolog tratează pa-
cienții cu CA, dar în cazurile care implică uretra acesta
face referire la urolog. Literatura de specialitate este
săracă în ceea ce privește acest subiect, scopul acestui
studiu fiind de a prezenta experiența noastră în trata-
rea acestor pacienți.
Material si metoda: În centrul nostru, în ultimii 3 ani,
am tratat 16 cazuri de CA uretrală la pacienții de sex
masculin. Din 16 de pacienți, 15 au avut CA localizată
la meatul uretral (MU) și fosa naviculară (FN). 1 pacient
a prezentat multiple leziuni uretrale care se întindeau
de la MU până la nivelul unghiului penoscrotal. Din 15
cazuri de CA prezente la nivelul MU și a FN, 5 cazuri au
fost tratate direct prin excizia leziunilor, acestea fiind fie
superficiale, fie pacienții au prezentat un MU larg. 10
pacienți au necesitat deschiderea largă a MU sau a FN și
excizie cu cauterul cu vârf fin. 1 pacient a fost transferat
în centrul nostru din altă unitate sanitară cu recidivă a
CA după transuretrorezectie (TUR) a leziunilor. Acesta
a prezentat multiple leziuni care se întindeau de la MU
la unghiul penoscortal. Aici s-a practicat marsupializa-
rea întregii uretre peniene cu excizia directă la vedere a
86 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Managing condylomata
acuminata (CA) of the male urethra
C. Gîngu1,3, V. Olaru1, C. Baston1,4, A. Dick1,
M. Crăsneanu1, A. Andreșanu1, S. Ianioțescu1,
Liliana Domnișor2, I. Sinescu1,3
1
Center for Uronephrology and Renal Trans-
plantation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest
2
ICU Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction. Human Papiloma Virus (HPV) represents
the cause of CA known as genital warts. CA can be
present in any part of the genital area including male
urethra. Treatment options are divided into pharma-
cological agents as immune response modifiers, cyto-
toxic agents, keratolytic agents and surgical treatment
represented by simple (cold) excision, electro-surgery,
LASER ablation or cryoablation. Usually the dermatolo-
gist treats patients with CA, but in cases involving the
urethra they are referred to us. The literature is poor
regarding this subject, the aim of this study being to
present our experience in treating these patients.
Material and Methods. In our center in the past 3
years we have treated 16 cases of CA of male urethra.
From 16 patients, 15 had CA on the urethral meatus
(UM) and in the navicular fosa (NF). 1 patient present-
ed multiple urethral lesions extending from the UM to
the peno-scrotal junction. From the 15 cases of CA at
the UM and NF, 5 patients were treated with direct ex-
cision of the lesions, these being either superficial or
patients had a large UM. 10 patients needed UM and
NF wide opening and fine needle electro-cautery exci-
sion. 1 patient was referred to us from another center
with a CA recurrence after TUR of the lesions. He pre-
sented with multiple lesions extending from the UM
to the peno-scrotal junction needing ventral opening
and marsupialization of the entire penile urethra with
direct excision of the lesions. The urethra was left open
for 6 months to heal and to be able to observe if recur-
rences appear and then reconstructed (tabularized) as

leziunilor uretreale folosind cauterul cu vârf fin. Uretra
a fost lasată deschisă (a plat) pentru a se vindeca și a
observa eventuale recidive timp de 6 luni, după care a
fost reconstruită (tubularizată). Toate leziunile de CA au
fost excizate prin electrorezectie folosind cauterul cu
vârf fin iar țesutul a fost trimis către examinare histo-
patologică.
Rezultate: Pacienții cu leziuni superficiale la nivelul FN
și a MU nu au necesitat reconstructie. La 2 pacienți s-a
impus reconstrucție a FN iar în cazul pacientului cu le-
ziuni extinse și uretră marsupializată, dupa 6 luni aces-
tuia i s-a practicat tubularizarea uretrei. Nu s-au întâl-
nit recidive la nivel uretral. Toți pacienții au fost supuși
unor reevaluări repetate ce au variat între 6-36 de luni.
Vizitele au constat în evaluare clinică. Niciun pacient nu
a experimentat acuze funcționale sau de ordin estetic.
Concluzii: CA localizată la uretra masculină este
frecvent tratată folosind TUR. Din nefericire recidiva
după o astfel de procedură ajunge până la 30% din
cauza diseminării virusului în timpul intervenției. Exci-
zia directă a leziunilor de CA folosind cauterul cu vârf
fin și în unele cazuri selecționate deschiderea completă
a uretrei cu reconstrucție ulterioară reprezintă o soluție
bună în opinia noastră cu rezultate optime funcționale
și estetice având o rată de recidivă scazută.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Urologie funcțională și incontinență
a second step procedure. All CA lesions were excised
by electro-resection with fine needle cautery and the
tissue was examined to exclude urethral carcinoma.
Results. The patients with NF and UM superficial le-
sions needed no reconstruction. 2 patients underwent
reconstruction of the NF and the patient with total
urethral opening and marsupialization needed second
step tabularization. No recurrence was encountered.
All patients underwent follow-up raging from 6-36
months consisting of clinical evaluation, neither expe-
riencing functional or aesthetic complaints.
Conclusion. CA of the male urethra is often treated us-
ing TUR, unfortunately with a recurrence rate as high
as 30% caused by dissemination of the virus during the
procedure. Direct excision of the lesions using fine nee-
dle electro-cautery and in some cases urethral opening
and reconstruction represents a good option resulting
in decreased recurrence.
87
 PM.6.11. Condilomatoza gigantă
Urologie funcțională și incontinență
peno-scrotală Buschke-Löwenstein:
prezentare de caz
A. Mihalache1, L. Hainagiu1, Mădălina Marcu2,
N. Bacalbașa3, V. Roșca1, D. Rotaru1
1
Secția Urologie, Spitalul Clinic Județean
de Urgență Ilfov, România
2
Laboratorul de Anatomie Patologică, Spitalul
Clinic Județean de Urgență Ilfov, România
3
Secția Chirurgie Generală, Spitalul Clinic
Județean de Urgență Ilfov, România
Introducere. Condilomatoza gigantă Buschke-Löwen-
stein este o tumoră foarte rară, infiltrantă si distructivă,
ce îmbracă în cursul evoluției sale un aspect conopidi-
form, interesând cu precădere regiunea genitală și
anală. Histologic, este considerată o leziune intermedia-
ră între condiloamele acuminate simple și carcinomul
verucos invaziv.
Material şi metodă. Prezentăm cazul unui pacient în
vârstă de 46 de ani, care s-a internat în clinica noastră
cu o formațiune tumorală conopidiformă suprainfec-
tată, neglijată (debutată de cca. 3 ani), ce cuprinde pe-
nisul și scrotul în întregime, cu extensie în hipogastru.
Examenul clinic nu evidențiază adenopatii inghinale,
iar computer-tomografia abdomino-pelvină nu dece-
lează metastaze viscerale. Biopsia preoperatorie sta-
bilește diagnosticul de condilomatoză gigantă pseudo-
epiteliomatoasă de tip Buschke-Löwenstein, fără zone
de malignitate sau atipii celulare. Serologia pentru HIV
și HPV tip 6 au fost negative. S-a practicat excizia exten-
sivă a tumorii.
Rezultate. Controlul la 2 luni postoperator evidențiază
mică recidivă tumorală (cca. 2 cm), situată prepubian
care se excizează, ulterior fără recidivă tumorală la 3
luni de la reintervenție.
Concluzii. Chirurgia radicalã cu exereza largă a zonelor
implicate reprezintă o bună opțiune terapeutică, dar,
din cauza recidivelor frecvente, se impune o urmarire
atentă.
88 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Giant peno-scrotal condyloma
of Buschke-Löwenstein:
a case report
A. Mihalache1, L. Hainagiu1, Mădălina Marcu2,
N. Bacalbașa3, V. Roșca1, D. Rotaru1
1
Urology Department, Ilfov County Emergency
Hospital, Romania
2
Pathological Anatomy Department, Ilfov
County Emergency Hospital, Romania
3
General Surgery Department, Ilfov County
Emergency Hospital, Romania
Introduction. The giant condyloma acuminatum or
Buschke-Löwenstein tumor is a very rare, locally in-
vasive and destructive tumor; it has a cauliflower-like
morphology during its evolution and it appears mainly
in the genital and anal regions. Histologically, it is con-
sidered an intermmediary lesion between acuminate
simple condylomas and invasive verrucous carcinoma.
Material and method. We describe the case of a 46-
year old patient who comes in our department with an
infected, neglected and cauliflower-like tumor, which
appeared approximately 3 years ago. The tumor in-
volved both penian and scrotal regions, also infiltrating
the hypogastric area. The clinical exam did not reveal
any inguinal adenopathies; the abdominal and pelvic
computer-tomography scan did not show any viscer-
al metastases. The preoperatory biopsy establishes
the following diagnosis: giant pseudoepitheliomatous
condylomatosis Buschke-Löwenstein, with no malig-
nancy zones or atypical cells. The serological tests for
HIV and HPV type 6 were negative. Extended tumor re-
section was performed.
Results. The 2-month postoperative follow-up showed
a small tumoral reccurence (approximately 2 cm), in the
prepubic region; the tumor was resected and no rec-
curence was present after 3 months from the reinter-
vention.
Conclusions. Radical surgery with extended tumoral
resections of the affected areas is a good therapeu-
tic choice, but, because of the high reccurence rate, a
close follow-up is necessary.
PM.6.12. Tratamentul minim
invaziv al fistulelor vezico-vaginale
posthisterectomie
P.C. Brătilă1, Elvira Brătilă1, B. Hăineală1,2
1
Universitatea de Medicină şi Farmacie
”Carol Davila”, Bucureşti, România
4
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
Introducere. Fistulele vezico-vaginale posthisterecto-
mie reprezintă una din complicațiile redutabile cu un
serios impact asupra calității vieții femeii.
Obiectiv: de a prezenta experiența uroginecologică
privind tratamentul minim invaziv al fistulelor vezi-
co-vaginale posthisterectomie.
Material și metodă: Este prezentată experiența noas-
tră pe un număr de 28 de cazuri de fistule vezico-vag-
inale post histerectomie operate prin procedee trans-
vaginale și laparoscopice în intervalul 2005-2016.
Rezultate: 26 de cazuri defistule vezico-vaginale au
fost operate transvaginal prin procedeul Lazko, 2 cazuri
rezolvate laparoscopic intraperitoneal. Un număr de 2
(7,1%) cazuri au recidivat fiind rezolvate imediat după
reproducerea fistulei prin abord abdominal clasic.
Concluzii: Abordul transvaginal și laparoscopic al fis-
tulelor vezico-vaginale oferă o alternativă minim in-
vazivă de tratament chirurgical.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Minimally invasive treatment
Urologie funcțională și incontinență
of vesico-vaginal fistulas
after histerectomy
P.C. Brătilă1, Elvira Brătilă1, B. Hăineală1,2
”Carol Davila” University of Medicine
1
and Pharmacy, Bucharest, Romania
2
Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
Introduction. Vesico-vaginal fistula after histerectomy
is one of the most redoubtable complications with a
serious impact on women’s quality of life.
Objective: to present the experience regarding the
minimally invasive treatment of vesico-vaginal fistulas.
Methods: Our experience is presented on a total of 28
cases of vesico-vaginal fistulas post hysterectomy, us-
ing transvaginal or laparoscopic procedures, between
2005-2016.
Results: 26 cases of vesico-vaginal fistulas were oper-
ated transvaginal by the Lazko technique, 2 cases were
resolved transperitoneal laparoscopic. A number of 2
(7.1%) cases recurred and were resolved immediately
after the reproduction of the fistula using classic ab-
dominal approach.
Conclusions: The transvaginal and laparoscopic ap-
proach for vesico-vaginal fistulas offers a minimally in-
vasive alternative to classic open surgery.
89
 PM.7.1. O nouă etapă
Varia
în relansarea transplantului renal
în Republica Moldova
A. Tănase, I. Codreanu, S. Gaibu, V. Prisacari,
D. Tănase, A. Galescu, Angela Gavriliuc,
Natalia Isac, Vera Sali
Clinica Urologie, Dializă şi Transplant Renal,
Spitalul Clinic Republican; USMF
”Nicolae Testemiţanu”; Agenţia de Transplant;
Chişinău, Republica Moldova
Întroducere. În conformitate cu Programul naţional
de Transplant, începînd cu anul 2012, după 5 ani de
repaos, în R.Moldova au fost reluate din nou activităţile
în domeniul Transplantului Renal (TR). Relansarea TR
a fost posibilă în urma unor acţiuni legate de crearea
Agenţiei de Transplant (AT), emiterea mai multor acte
normative, precum şi diverse stagieri asistate de ex-
perţi şi specialişti în domeniu din Europa. În baza legii
R.Moldova ”Privind transplantul de organe, ţesuturi şi
celule umane”, AT a elaborat şi a implementat la nivel
naţional Sistemul Informaţional Automatizat ”Trans-
plant” pentru toate centrele autorizate în domeniul de
referinţă. Elaborarea Sistemului Informaţional unificat
a permis de a monitoriza ”lista de aşteptare” (LA) a pa-
cienţilor ce necesită TR sub egida AT.
Material şi metodă. A fost analizată o nouă etapă a re-
lansării TR în R.Moldova, rezultatele monitorizării ”listei
de aşteptare”, structura parametrilor incluşi, rezultatele
intervenţiilor chirurgicale cu rinichi de la donator în
viaţă şi de cadavru în ”moarte cerebrală”, supravieţuirea
pacienşilor şi a rinichilor transplantaţi.
Rezultate. LA a pacienţilor ce necesită un TR – este un
registru dinamic, în care sunt incluse mai multe infor-
maţii a pacienţilor fără contraindicaţii către intervenţie,
care au efectuat un control detaliat de laborator şi in-
strumental şi au semnat acordul infomat pentru ope-
raţie. În decursul anilor 2012-2015 în LA au fost incluşi
79 pacienţi, examinaţi şi trimişi din 8 secţii de dializă
din ţară. Din ei, bărbaţi - 56,7% şi 43,3% - femei. În de-
pendenţă de vârstă, pacienţii au fost divizaţi: 40,7% de
90 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
A new stage in relaunching
of renal transplantation in
Republic of Moldova
A. Tănase, I. Codreanu, S. Gaibu, V. Prisacari,
D. Tănase, A. Galescu, Angela Gavriliuc,
Natalia Isac, Vera Sali
Clinic of Urology, Dialysis and Renal Transplan-
tation, Republican Hospital; Medical University
“Nicolae Testemitanu”; Transplant Agency;
Chisinau, Republic of Moldova
Introduction. According to the National Transplant
Program, starting from 2012, after 5 years of interrup-
tion, activities in Kidney Transplantation (KT) in Moldo-
va were resumed. Possibility of KT relaunch is linked to
the creation Transplant Agency (TA), legislation adjust-
ment and various internships assisted by experts and
specialists from Europe. Under the law of Moldova “On
transplantation of human organs, tissues and cells” TA
has developed and implemented a nationwide Auto-
mated Information System “Transplant” for all centers
authorized in this field of activity. Developing an uni-
fied Information System has allowed to monitor the
“waiting list” (WL) of patients requiring RT under sur-
veillance of TA.
Material and methods. It was reviewed a new stage
of relaunching KT in Moldova, results of monitoring
the “waiting list”, structure parameters, the results of
surgery with kidneys from live donor and deceased
(brain dead) donors , patients and kidneys survival af-
ter transplant.
Results. WL of the patients requiring a KT is a dynam-
ic registry, which includes wide information about
patients without contraindications to surgery, which
conducted a detailed laboratory and instrumental in-
spection and signed informed consent for surgery.
During the years 2012-2015 in the WL were included 79
patients, examined and placed in eight dialysis stations
across the country. Of them - 56.7% men and 43.3% -
women. Depending on the age, patients were divid-
ed: 40.7% from 20 to 35 years, 42.1% at 36-50 years,

la 20 la 35 ani, 42,1% de la 36 la 50 ani, restul 17,2%
- 51 şi mai mulţi ani. Cei mai numeroşi au fost primito-
rii potenţiali cu grupul sangvin II(A) – 39,5%, apoi I(O) -
31,5%, pacienţii cu gr.III(B) şi IV(AB) au constituit 15,8%
şi 13,2%, respectiv. În această perioadă au fost efectu-
ate 41 operaţii TR, inclusiv 22 cu rinichi de la donator în
viaţă şi 19 cu rinichi de cadavru în ”moarte cerebrală”.
În aşteptarea TR au decedat 3 pacienţi, 4 au fost ex-
cluşi din LA din diverse motive, 2 au refuzat intervenţia
şi 2 au fost operaţi în România. Reorganizarea şi per-
fecţionarea cardinală a serviciului în conformitate cu
programul Transplant a contribuit la obţinerea unor re-
zulate net superioare comparativ cu etapele anterioa-
re. Astfel, supravieţuirea în decurs de 4 ani a rinichilor
transplantaţi a constituit 88%, iar a pacienţilor – 90%. În
luna februarie 2016 în LA la evidenţă sunt 39 pacienţi.
Cei mai mulţi sunt cu glomerulonefrite cronice, apoi cu
pielonefrite cronice, diabet zaharat şi altele.
Concluzii. Abordarea contemporană în activitatea ser-
viciului de transplant de organe, crearea Agenţiei de
Transplant, implementarea sistemului automatizat in-
formaţional, cerinţe concrete pentru oformarea LA, de
rînd cu perfecţionarea metodelor chirurgicale şi tera-
peutice de tratament au contribuit la obţinerea unor
rezulate pozitive în ce priveşte supravieţuirea durabilă
a TR în R.Moldova
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Varia
the remaining 17.2% - 51 years and more. The most
numerous were potential recipients of blood group II
(A) - 39.5%, then I (O) - 31.5%, patients with third blood
group (B) and IV (AB) constituted 15.8% and 13.2%, re-
spectively. In this period were conducted 41 operations
of KT, including 22 with kidney from living donor and
19 kidneys from “brain dead” donors. While awaiting
RT 3 patients died, 4 were excluded from WL for vari-
ous reasons, 2 of them refused intervention and 2 were
operated in Romania. Cardinal reorganization and im-
provement of the service in accordance with the Trans-
plant program has contributed to significant higher re-
sults compared with anterior stages. Thus, survival over
4 years of the transplanted kidneys was 88%, of the
patients - 90%. In February 2016 there are 39 patients
registered in the WL. Most suffer from chronic glomer-
ulonephritis, chronic pyelonephritis, then diabetes and
others.
Conclusions. Contemporary approach in the activity
of organ transplantation, creating Transplant Agency,
implementation of automated informational system,
specific requirements for registration in the WL, along
with the improvement of surgical and therapeutic
treatment have contributed to obtain positive results
on the sustainable survival of RT in Moldova.
91
 PM.7.2. Transplant renal
Varia
dublu ipsilateral pe dreapta
la acelaşi receptor
A. Gălescu1, D. Tănase1, S. Gaibu1, V. Prisăcari1,
A. Tănase1, E. Ceban1, I.Codreanu2,
M. Draghici3
1
Clinica de Urologie, Dializa şi Transplant Renal,
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
“Nicolae Testemiţanu”, Chişinău,
Republica Moldova
2
Agenţia de Transplant, Chişinău,
Republica Moldova
3
Secţia Anesteziologie, Spitalul Clinic
Republican, Chişinău, Republica Moldova
Introducere. În cazul folosirii rinichilor marginali, de la dona-
tori senili, cu dimensiuni mici şi masa suboptimală de nefroni,
o opţiune ar fi transplantul dublu la acelaşi receptor. Trans-
plantul dublu poate fi efectuat prin câteva modalităţi, dar
transplantarea ipsilaterală a grefelor oferă avantajul de a mini-
miza traumatismul chirurgical şi a micşora timpul operator.
Material şi metode. Pacientul C. V., vârsta 51 ani, d-ul: Glo-
merulonefrită cronică difuză, varianta mixtă. BCR st.V KDOQI.
Tratament prin hemodializă din Aprilie 2013. Anemie gr.I.
HTA gr.III, risc adiţional înalt. Cardiopatie hipertensivă. IC gr.
II NYHA. A beneficiat de transplant dublu renal ipsilateral pe
dreapta, de la donator cadaveric în moarte cerebrală (dona-
tor-femee 72 ani). Compatibilitatea după HLA: DR şi DQ; cross
match – negativ; Ac preexistenţi – negativ.
Rezultate. Durata operaţiei 5h şi 30min. Ischemia rece: rini-
chiul stâng (RS) – 16h şi rinichiul drept (RD) – 17h. Ischemia
caldă (IC): RS – 55min şi RD 1h 21min (durata IC a RD a fost
mai mare din cauza modelării patch-ului de v. cava pe back
table). Urina din grefe a aparut instantaneu pe masa de ope-
raţie. În zilele următoare diureza maximă până la 5800ml. Pa-
cientul externat a 11-a zi postoperator cu valorile Ureei – 10,1
mmol/l şi Creatininei – 167,2 µmol/l.
Concluzii. Experienţa noastră în transplantul dublu ipsilate-
ral la acelaşi receptor, ne confirmă că o astfel de metodă este
posibilă şi poate fi efectuată cu succes în cazul rinichilor mar-
ginali, cu dimensiuni mici, dar funcţia păstrată. De asemenea
abordul ipsilateral micşorează trauma chirurgicală şi pastrea-
za intactă fosa iliaca contralaterală.
92 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Dual ipsilateral kidney transplant
to the same receptor (clinical case)
A. Gălescu1, D. Tănase1, S. Gaibu1, V. Prisăcari1,
A. Tănase1, E. Ceban1, I.Codreanu2,
M. Draghici3
1
Department of Urology, Dialysis and Kidney
Transplantation, State University of Medicine
and Pharmacy «Nicolae Testemitanu»,
Chisinau, Republic of Moldova
2
Transplant Agency, Chisinau,
Republic of Moldova
3
Department of Anesthesiology, Republican
Clinical Hospital, Chisinau, Republic of Moldova
Introduction. When using borderline kidneys, from senile
donors, of small dimensions and suboptimal nephron mass, a
double transplant to the same receptor would be an option.
Double transplant can be done through several ways, but
unilateral graft transplantation offers the advantage of
minimizing surgical trauma and reduces operating time.
Material and methods. Patient C. V., 51 years old. Dg.: Chronic
diffuse glomerulonephritis, mixed type. CKD st.V KDOQI.
Haemodialyis from April 2013. Gr.I Anemia. Gr.III Arterial
Blood Hypertension, high additional risk. Hypertensive
heart disease. HF II NYHA. Received ipsilateral double kidney
transplant on the right from brain dead donor (donor-woman
72 years). Compatibility after HLA: DR and DQ, cross match –
negative, pre-existing Ab - negative.
Results. Operating time: 5h 30min. Cold ischemia: the left
kidney (LK) - 16h and right kidney (RK) - 17h. Warm ischemia
(WI): LK - 55min and RK 1h 21min (RK WI duration was higher
because of v. cava patch modeling on the back table). Urine
from the graft appeared instantly on the operating table.
In the following days maximum diuresis was up to 5800ml.
The patient was discharged on 11th postoperative day with
values of Urea ​​- 10.1 mmol/l and creatinine - 167.2 µmol/l.
Conclusions. Our experience in dual ipsilateral transplanta-
tion to the same receptor confirms that this method is
possible and can be successfully performed in case of small-
sized kidneys, but with maintained function. Ipsilateral
approach also reduces surgical trauma and keeps intact
contralateral iliac fossa.
PM.7.3. Autotransplantul renal
în tratamentul chirurgical al
displaziei fibromusculare renale –
prezentare de caz
C. Baston1,2, C. Gîngu1,2, S.S. Margaritis-Guler1,2,
A. Omer2, I. Manea2, B. Hăineală1,2, A. Preda2,
Oana Moldoveanu2, C. Codoiu1,2, V. Olaru2,
Liliana Domnișor3, I. Sinescu1,2
1
Universitatea de Medicină și Farmacie
”Carol Davila”, București, România
2
Centrul pentru Uronefrologie și Transplant
Renal, Institutul Clinic ”Fundeni”,
București, România
3
Clinica de Anestezie şi Terapie Intensivă II,
Institutul Clinic ”Fundeni”, București, România
Introducere. Displazia fibromusculară (DFM) reprezintă o
afectare idiopatică non-inflamatorie și non-aterosclerotică ce
determină modificări arteriale cu apariția stenozelor, anevris-
melor sau disecțiilor acestora. Afectarea arterelor renale este
frecventă (60-75%) și se manifestă clinic prin hipertensiune
arterială (HTA) refractară la tratamentul antihipertensiv.
Prezentare de caz. Pacient în vârstă de 28 ani cunoscut cu
HTA severă refractară la tratamentul antihipertensiv a fost di-
agnosticat prin angiografie renală cu hipoplazie de aortă in-
fra-renală, stenoză proximală de arteră renală dreaptă (95%)
cu anevrism post-stenotic și stenoză de arteră renală stângă
(50%) pentru care s-a practicat montarea prin tehnici de ra-
diologie intervențională a unui stent, fără ameliorarea însă a
hipertensiunii arteriale. În centrul nostru s-a practicat auto-
transplantul rinichiului drept în fosa iliacă controlaterală după
prepararea arterei renale stenozate în hipotermie cu soluție
de prezervare și rezecția sacului anevrismal post-steno-
tic. Evolutia postoperatorie a fost favorabilă cu funcționarea
normală a rinichiului transplantat. Examenul histopatologic
al sacului anevrismal rezecat a evidențiat displazie fibromus-
culară la nivelul mediei. În plus, evaluarea tomografică la 3
luni post-operator a evidențiat rinichiul auto-transplantat de
aspect normal morfologic și funcțional.
Concluzii. Autotransplantarea renală poate reprezenta o
soluție viabilă în tratamentul chirurgical al DFM renale, pen-
tru prezervarea funcției renale și controlul HTA, atunci când
tratamentul medicamentos și intervențional nu dau rezultate.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Renal autotransplantation as a
Varia
treatment choice for fibromuscular
dysplasia – case report
C. Baston1,2, C. Gîngu1,2, S.S. Margaritis-Guler1,2,
A. Omer2, I. Manea2, B. Hăineală1,2, A. Preda2,
Oana Moldoveanu2, C. Codoiu1,2, V. Olaru2,
Liliana Domnișor3, I. Sinescu1,2
1
”Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, Bucharest, Romania
2
Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
2 ICU Department, Fundeni Clinical Institute,
3 nd
Bucharest, Romania
Introduction. Fibromuscular dysplasia (FMD) is an idiopathic
non-inflammatory and non-atherosclerotic angiopathy whi-
ch induces the occurence of stenoses, aneurisms and dis-
section of the latter in small to medium sized arteries. Renal
artery involvement is quite often (60- 75%) thus leading to
renovascular hypertension, refractory to antihypertensive
medication.
Case report. A 28 year old male patient with severe hyper-
tension which doesn’t respond to antihypertensive medica-
tion was diagnosed by angiography with infrarenal aortic
hypoplasia, proximal stenosis of the right renal artery (95%),
followed distally by an aneurism and left renal artery stenosis
(50%) in which a stent was placed by means of interventional
readiology without any improvement of the raised blood pre-
ssure values.In our institution we have performed right kid-
ney autotransplantation to the contralateral iliac fossa after
excising the right renal artery defect under hypothermia in
preservation solution. Postoperatively he has had a complete
recovery with normal kidney function. The hystopathological
report of the aneurism showed medial fibromuscular dyspla-
sia.The autotransplanted kidney showed a normal function
and morphology at a 3 month follow up computed tomogra-
phy.
Conclusions. Renal autotransplantation may represent a
feasible choice in treating renal FMD with the aim of preser-
ving the renal function and lowering the blood pressure va-
lues, when medication and interventional treatment did not
succed.
93
 PM.7.4. Split-cuff ureteral nipple
Varia
versus Lich-Gregoir în transplantul
renal de la donatorul în moarte
cerebrală – studiu prospectiv al
complicaţiilor urologice
C. Baston1,2, C. Gîngu1,2, A. Omer2,
S.S. Margaritis-Guler1,2, I. Manea2,
C. Dudu2, A. Dick2, A. Preda2, C. Codoiu1,2,
Oana Moldoveanu2, I. Sinescu1,2
1
Universitatea de Medicină și Farmacie
”Carol Davila”, București, România
2
Centrul pentru Uronefrologie și Transplant
Renal, Institutul Clinic ”Fundeni”,
București, Romania
Introducere. Transplantul renal reprezintă cea mai eficientă
metodă de substituție a funcției renale la pacienții aflați
în stadiul final a insuficienței renale cronice. În ultimii 3 ani
numărul transplanturilor renale cu rinichi de la donator în
moarte cerebrală a crescut semnificativ. În ciuda perfecționă-
rii și standardizării tehnicilor operatorii, complicațiile urolo-
gice reprezintă încă o sursă însemnată de morbiditate fiind
adesea asociate cu tipul de ureterocistoneostomie.
Materiale și metode. În acest studiu ne propunem să eva-
luăm prospectiv rata principalelor complicații apărute la 2 lo-
turi de pacienți ce au primit rinichi de la donatori în moarte
cerebrală, la care s-au efectuat două tipuri de ureterocisto-
neostomie (UCNS): “split-cuff ureteral nipple” (S-N), respectiv
tehnica Lich-Gregoir (L-G) în perioada Septembrie 2014- Fe-
bruarie 2016. În perioada studiată au fost efectuate 114 ope-
rații de transplant renal de la donator aflat în moarte cere-
brală, în 61 (53,5%) din cazuri utilizându-se tehnica de im-
plantare Lich-Gregoir, iar în 53 (46,5%) dintre cazuri tehnica
S-N. Vârsta medie a receptorilor a fost de 42,37 ani cu vârste
cuprinse în intervalul 17- 66 ani și un raport bărbați/femei de
1,97:1.
Rezultate. Cele mai frecvente complicații urologice identifi-
cate au fost reprezentate de stenoze ureterale urmate de fis-
tule urinare, respectiv limfocel. Pe loturile studiate stenozele
ureterale s-au asociat exclusiv cu UCNS S-N.
Concluzii. În studiul nostru tehnica UCNS L-G a avut o rată
globală mai scăzută a complicațiilor urologice comparativ cu
S-N (3,27% vs 9,43%). Fistulele urinare și limfocelele au avut
distribuție similară pe cele două loturi. L-G a asociat o rată
mai mică a complicațiilor urologice datorită absenței steno-
zelor ureterale asociate acestei tehnici.
94 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Split-cuff ureteral nipple versus
Lich-Gregoir ureteroneocystosto-
my in kidney transplantation from
deceased donors – a prospective
study of urological complications
C. Baston1,2, C. Gîngu1,2, A. Omer2,
S.S. Margaritis-Guler1,2, I. Manea2,
C. Dudu2, A. Dick2, A. Preda2, C. Codoiu1,2,
Oana Moldoveanu2, I. Sinescu1,2
1
”Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, Bucharest, Romania
2
Center for Uronephrology and Renal
Transplantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
Background. In the last three years the number of kidney trans-
plantations from deceased donor has increased. Despite per-
fecting and having a standardised operative technique in renal
transplantation, urological complications still represent a major
source of post-operative morbidity, frequently associated to the
type of ureteroneocystostomy (UCNS) that has been used. In the
present study, we evaluated the incidence of urological compli-
cations that occurred after 2 different types of ureteroneocystos-
tomy techniques, split cuff ureteral nipple (S-N) and Lich-Gregoir,
respectively.
Material and methods. This prospective observational study
included a series of 114 consecutive deceased donor renal trans-
plants performed in our center between September 2014 - Feb-
ruary 2016. The split cuff ureteral nipple (S-N) and Lich- Gregoir
ureteroneocystostomies were performed by highly experiment-
ed surgeons from our clinic. In 61 (53.5%) of cases we used L- G
implantation technique and in 53 (46.5%) we used S-N. The aver-
age age of the recipients was 42.37 years ranging from 17 to 66
years with a male to female ratio of 1.97:1.
Results. The most frequently encountered urological compli-
cations included ureterovesical implantation stenosis, urinary
fistulae and lymphocele. L-G UCNS technique had a lower rate
of urological complications compared to S-N (3.27% vs 9.43%).
Urinary fistulae and lymphatic collections have had a similar dis-
tribution within the 2 lots. Within the two groups ureterovesical
implantation stenosis was associated only with S- N technique.
Conclusions. In our study, L- G has a lower rate of urological com-
plications due to lower rates of ureterovesical implantation ste-
nosis associated to this technique, and we recommend L-G tech-
nique as the technique of choice for urinary tract reconstruction
in kidney transplantation from deceased donors.
PM.7.5. Pieloplastia
Hynes-Anderson
A. Tănase, A. Piterschi
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
Nicolae Testemițanu; Clinica Urologie, Dializă și
Transplant Renal, Chișinău, Republica Moldova
Introducere. Dintre multiplele opțiuni chirurgicale existente,
pieloplastia Hynes-Anderson (PHA), este probabil cel mai
frecvent utilizată. De-a lungul anilor ea rămîne standartul de
referință față de care sunt comparate toate celelalte modalități
de tratament. Acest studiu a fost efectuat pentru a documenta
experiența noastră în PHA la adulți; scopul primar a fost de a de-
termina succesul general și complicațiile.
Material și metodă. În studiu au fost incluși 86 pacienți (50
bărbați și 36 femei, vîrsta medie 36,8 ani) cu strictura joncțiunii
pielo-ureterale (SJPU), clinic semnificativă, confirmată radiologic,
care au fost tratați prin PHA în perioada ianuarie 2008 – octom-
brie 2014. Au fost analizate particularitățile de vîrsta, etiologie,
tabloul clinic, aspectele perioperatorii și complicațiile.
Rezultate. Cauzele SJPU au fost: stenoza JPU - 59,3%, vase san-
guine accesorii - 29%, defect de implantare uretero-pielică - 7%.
Cel mai frecvent simptom a fost durerea în flanc (97,7%). Uroliti-
aza a fost prezentă în 16,3% cazuri. Durata medie a intervenției
chirurgicale - 94,8 minute. Sistemul colector a fost drenat cu sten-
turi ureterale (44,2%), uretero-pielo-nefrostome + nefrostome
(31,4%) și uretero-pielo-nefrostome (24,2%). Durata medie a
spitalizării postoperatorii 12,14 zile. Unica complicație intra-
operatorie - hemoragie abundentă ce a necesitat transfuzie de
plasmă proaspăt congelată (PPC). Din numărul total de compli-
cații postoperatorii (23,25%), cel mai frecvent a fost înregistrată
infecția tractului urinar (ITU) - 66,6%, preponderent la pacienții cu
leucociturie sau bacteriurie preoperatorie. Hemoragii postoper-
atorii ce au necesitat transfuzie de masă eritrocitară sau PPC au
fost în 3 cazuri, același număr de pacienți au prezentat extravasări
de urină, la unul din ei s-a infectat plaga. Într-un singur un caz
sa diagnosticat o tromboză venoasă profundă la picior. În pofida
incidenței sporite a unor complicații postoperatorii, reintervenții
pe motiv de restenozare a JPU a fost efectuată doar la doi pa-
cienți (2,32%). Rezoluția postoperatorie a semnelor clinice a fost
obținută în 94,18% cazuri.
Concluzii. PHA este cea mai efectivă și frecvent utilizată metodă
de tratament al SJPU, indiferent de factorul etiologic. ITU consti-
tuie cea mai frecventă complicație postoperatorie.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Hynes-Anderson
Varia
Pyeloplasty
A. Tănase, A. Piterschi
“Nicolae Testemitanu” State University
of Medicine and Pharmacy, Clinic of Urology,
Dialysis and Renal Transplantation,
Chisinau, Republic of Moldova
Introduction. Of the many surgical options available, the dis-
membered Hynes-Anderson pyeloplasty (HAP) is probably the
most widely practiced. Over the years it remains the reference
standard with which all other treatment modalities are com-
pared. This study was undertaken to document our experience
with HAP in adults; the primary aims were to determine the over-
all success rate and complications.
Materials and method. The study included 86 patients (50 male
and 36 female, mean age 36,8) with clinically significant and ra-
diological confirmed uretero-pelvic junction obstruction (UPJO)
who underwent HAP in our Department between January 2008
and October 2014. Their records were analyzed for age, etiologi-
cal, clinical, perioperative features and complications.
Results. Stenosis was the cause of UPJO in 59.3%, accessory ves-
sels in 29%, UPJ implantation defect 7%. Flank pain (97.7%) was
the most common presenting symptom. Urolithiasis was present
in 16,3%. Mean operating time 94,8 minutes. Collecting system
has been drained by ureteral stents (44.2%), uretero-pyelo-ne-
phrostomy + nephrostomy (31.4%) or uretero-pyelo-nephrosto-
my (24.2%). Mean postoperative hospitalization 12.14 days. The
only intraoperative complication was represented by profuse
bleeding which required fresh frozen plasma transfusion (FFPT).
Postoperative complications (23.25%). Febrile UTI were the most
commonly occurring postoperative complication (66.6%), most
of these patients had preoperative leucocyturia or bacteriuria.
Postoperative bleeding which required blood or FFPT was pres-
ent in 3 patients; the same number of patients had prolonged
urinary leakage, one of these patients developed wound infec-
tion. In one patient we had deep venous thrombosis of the leg.
Despite of the large number of postoperative complications,
reoperations due to UPJ restenosis was needed only in two cas-
es (2.32%). Postoperative resolution of clinical symptoms was
achieved in 94.18%.
Conclusions. HAP is the most effective and permanent treat-
ment for UPJO that can be applied regardless of the etiology of
hydronephrosis. UTI are the most common postoperative com-
plication.
95
 PM.7.6. Rezultatele postoperatorii
Varia
pe ultimii 8 ani la pacienții cu
torsiune de funicul spermatic
M. Brăgaru, I. Arabagiu, E. Constantinescu,
D. Soroiu, E. Alexandrescu, D. Georgescu,
M. Jecu, C. Moldoveanu, F. Stănescu,
R. Mulțescu, B Geavlete, V Mirciulescu,
B. Paraianu, L. Chiperi, P. Geavlete
Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă
„Sf. Ioan”, Bucureşti, România
Introducere: Torsiunea de funicul spermatic este o urgență
chirurgicală. Diagnosticul se suspicioneaza clinic și este con-
firmat prin ecografie Doppler. Recunoașterea în timp util sunt
necesare pentru salvarea testiculului.
Pacienți și Metoda: Studiul retrospectiv se bazeaza pe anali-
zarea dosarelor pacienților internați in Clinica de Urologie a
Sp. Sf Ioan București cu diagnosticul de torsiune de funicul
spermatic.în perioada 31.03.2008- 31.03. 2016. In acest in-
terval au fost internați 60 de pacienți cu diagnosticul sus
menționat. Repartiția pe decade de varsta: 50% între 15-20
ani, 23% între 21-30 ani și 27% între 31-40 ani. 75% au fost
din mediul urban iar 25% din mediul rural. Toti pacientii au
fost operati in urgenta. 31pacienti s-au prezentat în primele 6
ore de la debutul simptomatologiei, 9pacienti s-au prezentat
si au fost internați în primele 10 ore de la debut iar 20 de pa-
cienti s-au prezentat peste 10 ore. Sub rahianestezie s-a efec-
tuat explorare scrotală.
Rezultate: La 58% dintre pacienti s-a practicat detorsionare
și orhidopexie.In acest lot s-a salvat testicolul la toti pacientii
prezentati in primele 6 ore si la 4 din cei care s-au prezentat
in primele 10m ore. La 42 %dintre pacienti a fost necesara
orhidectomia datorita absentei viabilitatii testicolului dupa
detorsionare. Pacientii care s-au prezentat în primele 6 ore de
la debutul simptomatologiei au avut testicul viabil și ulterior
păstrat. 4 din pacienții care s-au prezentat in primele 10 ore
de la debut au avut testicul viabil deși literatura de speciali-
tate prezinta limita viabilitații unui testicul torsionat de 6 ore,
testiculul fiind pastrat dupa detorsionare și infiltrarea funicu-
lului spermatic cu xilina 1% -10 sau 20 ml. Pacienții cu testicol
compromis s-au prezentat dupa 10 ore de la debut si o parte
s-au prezentat intre 6-10 ore.
Concluzii: Torsiunea de funicul spermatic este o afecțiune
rara 60 cazuri in 8 ani.Este o urgenta urologica cu rezolvare
chirurgicala imediata.
96 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Postoperative results in the last
8 years in patients with torsion
of the spermatic funicul
M. Brăgaru, I. Arabagiu, E. Constantinescu,
D. Soroiu, E. Alexandrescu, D. Georgescu,
M. Jecu, C. Moldoveanu, F. Stănescu,
R. Mulțescu, B Geavlete, V Mirciulescu,
B. Paraianu, L. Chiperi, P. Geavlete
Clinic of Urology, Clinical Emergency Hospital
„St. John”, Bucharest
Introduction: Testicular torsion is a surgical emergency. The
diagnostic of testicular torsion is suspected clinically and
confirmed by Doppler ultrasound. Prompt recognition are
necessary to save the testis.
Patients and methods: This retrospective study is based on
analysing the records of patients hospitalized in the Clinic of
Urology of St John Hospital Bucharest, between 31.03.2008
-31.03 2016, having the diagnosis of torsion of the spermat-
ic funicul. 60 patients were admitted during this period with
the diagnosis mentioned above, having a distribution by age
decade as follows: 50% between 15-20 years, 23% between
21-30 years and 27% between 31-40 years. 75% were urban
and 25% rural. All patients were urgently operated. 31 of the
patients presented within 6 hours of clinical onset of disease,
9 were admitted in the first 10 hours and 20 presented more
than 18 hours. Scrotal exploration was done after spinal an-
esthesia.
Results: Twisting back and orchidopexy was performed
in 58% of patients. All patients who presented in the first 6
hours after symptoms onset had viable testicle and 4 of our
patients who presented after 10 symptomatic hours had vi-
able testis. 42% patients required orchidectomy because of
absent viability of the testicle after twisting back of the sper-
matic cord. Patients who presented in the first 6 hours after
symptoms onset had viable testicle which was preserved. 4 of
our patients who presented after 10 symptomatic hours had
viable testis although specialized literature specifies the limit
of viability of a twisted testicle as being of 6 hours, the testis
was saved after twisting back and infiltration of the spermatic
cord with 10 or 20 ml of xilina 1%. All patients whose testis
could not been saved presented in more than 10 hours after
symptoms onset.
Conclusions: Torsion of spermatic funicul is a rare condition
- 60 patients in 8 years. Torsion is a surgical emergency with
immediate settlement.
PM.7.7. Traumatismul scrotal -
experienţa pe 150 de cazuri a Clinicii
de Urologie ”Sf. Ioan” Bucureşti
C. Moldoveanu, G. Bălan, D. Georgescu,
R. Mulţescu, B. Geavlete, E. Alexandrescu,
F. Stănescu, M. Jecu, C. Ene, C. Bulai,
I. Arabagiu, E. Constantinescu, V. Mirciulescu,
D. Soroiu, P. Geavlete
Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Ioan”,
Bucureşti, România
Introducere: Traumatismele regiunii scrotale pot determina
dislocarea sau ruptura testiculului (aproximativ 50% din cazuri)
ori leziuni ale peretelui scrotal. Scopul acestei lucrări a fost de a
evalua experienţa Clinicii de Urologie a ”Sf Ioan” în privinţa acestei
patologii.
Material si Metodă: În perioada ianuarie 2006 – decembrie 2015
s-au internat 150 de pacienţi cu traumatisme ale regiunii scro-
tale. Etiologia a fost reprezentată de lovitură directă, armă albă,
vânătoare, fotbal, utilizarea flexului în gospodărie, cădere de pe
cal, săritură peste gard, automutilare şi accidentare în cazul mer-
sului pe bicicletă. Protocolul investigaţional a cuprins examenul
clinic, analize bioumorale, ecografie scrotală Doppler şi uneori
RMN.
Rezultate: Tramentul conservator (15 pacienţi) a constat în:
pansament compresiv, pungă cu gheaţă aplicată local, repaus
la pat, antibioterapie şi medicaţie anti-inflamatorie (2 cazuri au
necesitat intervenţie secundară operatorie datorită durerii şi a
semnelor de infecţie locală). 20 de cazuri au fost traumatisme
deschise sau plăgi (leziuni de perete scrotal 9 cazuri - sutură; rup-
tură testiculară 7 cazuri - orhidectomie; leziune de epididim 1 caz
- excizie; hematom funicular 1 caz- orhidectomie; automutilare
2 cazuri - sutură bont funicular). În 117 de cazuri de traumatism
închis s-a practicat intervenţie chirurgicală sub rahianestezie. La
68 de cazuri s-a practicat orhidectomie (34 ruptură testiculară, 14
hematom testicular, 8 leziuni funiculare, 12 leziune de epididim
asociată cu ruptură testiculară), iar 49 de pacienţi au necesitat
evacuarea hematocelului (9 cazuri) sau a hematomului scrotal
(10 cazuri), sutură testiculară (12 cazuri) sau de perete scrotal (17
cazuri). Timpul mediu de spitalizare a fost de 5,2 zile (interval 4 şi
7 zile). 5 pacienţi au avut retenţie urinară postoperatorie ce s-a
rezolvat prin sondaj urinar.
Concluzii: Contuziile și plăgile scrotale reprezintă o patologie
traumatică importantă, majoritatea necesitând intervenţie ope-
ratorie. Abordul chirurgical precoce poate determina o rată mare
de prezervare testiculară, iar în cazul plăgilor penetrante ex-
plorarea chirurgicală este obligatorie.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Scrotal trauma – experience on
Varia
150 cases of Urological Department
of “Saint John” Emergency
Clinical Hospital
C. Moldoveanu, G. Bălan, D. Georgescu,
R. Mulţescu, B. Geavlete, E. Alexandrescu,
F. Stănescu, M. Jecu, C. Ene, C. Bulai,
I. Arabagiu, E. Constantinescu, V. Mirciulescu,
D. Soroiu, P. Geavlete
“Saint John” Emergency Clinical Hospital,
Department of Urology, Bucharest
Introduction: Scrotal trauma region can cause the dislodging or
rupture of the testicle (about 50% of cases) or injuries of the scro-
tal wall. The aim of this study was to evaluate the experience of
Urological Department of “Saint John” on this pathology.
Material and Methods: Between January 2006 and December
2015 were hospitalized 150 patients with scrotal region trauma.
The etiology was: the direct shot, melee weapon, the hunting,
football, cutting machine use in household, fall from the horse,
jumping the fence, self-mutilation and riding the bike accident.
The investigative protocol included clinical examination, biou-
moral analysis, scrotal ultrasound Doppler and MRI sometimes.
Results: Conservative treatment (15 patients) consisted of com-
pression bandage, ice packs, rest in bed, antibiotics and anti-in-
flammatory medication (2 cases required secondary surgery
intervention due to pain and signs of local infection). 20 cases
were opened or had trauma wounds (scrotal wall lesions 9 cas-
es - suture; testicular rupture 7 cases - orchiectomy; epididymis
lesion 1 case - excision; funicular hematoma 1 case - orchiectomy;
self-mutilation 2 cases - blunt suture funicular). On 117 cases of
closed trauma was practiced surgery under spinal anesthesia. In
68 cases was performed orchiectomy (34 testicular rupture, 14
testicular hematoma, 8 injuries ropeways, 12 epididymis lesion
associated with testicular rupture) and 49 patients required hae-
matocele evacuation (9 cases) or scrotal hematoma (10 cases),
testicular suture (12 cases) or scrotal wall (17 cases). The mean
time of hospitalization was 5.2 days (range 4 to 7 days). 5 patients
had postoperative urinary retention that was solved by catheter-
ization.
Conclusions: Scrotal contusions and wounds represent an im-
portant trauma pathology, most needing surgical intervention.
Early surgical approach can cause a high rate of testicular pres-
ervation and penetrating wounds when surgical exploration is
required.
97
 PM.7.8. Tratamentul chirurgical al
Varia
rupturilor renale – experienţa
Clinicii de Urologie “Sf. Ioan”
Bucureşti
L. Adou, E. Constantinescu, R. Mulţescu,
D. Georgescu, E. Alexandrescu, I. Arabagiu,
M. Jecu, R. Satalan, B. Geavlete, C. Ene,
L. Goman, C. Bulai, G. Tie, M. Bloju, P. Geavlete
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti,
Clinica de Urologie, Bucureşti, România
Introducere: Rupturile renale reprezinta o urgenta
chirurgicala. Studiul are ca scop evaluarea retrospecti-
va a acestor cazuri din experienta Clinicii de Urologie
“Sf. Ioan” Bucuresti.
Material şi metodă: In ultimii 5 ani, 74 de pacienti cu
leziuni renale gradul 3, 4 si 5 in clasificarea AAST au
necesitat interventii chirurgicale in clinica noastra. Au
fost evaluate retrospectiv caracteristicile acestor cazuri.
Rezultate: 24,3% din pacienti au prezentat leziuni de
gradul 3, 21,6% leziuni de gradul 4 si 54% leziuni de
gradul 5. 45,9% dintre pacienti au prezentata leziuni
pe rinichi patologici. In 2 cazuri leziunile renale au fost
aparent spontan iar numai 9 din cazuri au asociat si le-
ziuni ale altor organe. In 47,3% s-a practicat nefrecto-
mie, in 40,5% nefrorafie si in 12,2% nefrectomie polara.
Intr-un caz de nefrorafie a fost necesara reinterventia
si nefrectomia. Mortalitatea a fost 0% in seria studiata.
Concluzii: Leziunile renale pot impune diferite tipuri
de interventii chirurgicale. Managementul conservator
trebuie aplicat ori de cate ori este posibil.
98 Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Surgical treatment of renal
laceration - “Saint John” Emergency
Clinical Hospital experience
L. Adou, E. Constantinescu, R. Mulţescu,
D. Georgescu, E. Alexandrescu, I. Arabagiu,
M. Jecu, R. Satalan, B. Geavlete, C. Ene,
L. Goman, C. Bulai, G. Tie, M. Bloju, P. Geavlete
“Saint John” Clinical Emergency Hospital,
Department of Urology, Bucharest, Romania
Introduction: Kidney rupture is a surgical emergency.
The study aims to retrospectively assess cases with this
pathology from “Saint John” Emergency Clinical Hospi-
tal.
Material and Methods: In the last 5 years, 74 patients
with kidney 3rd, 4th and 5th degrees lacerations (AAST
classification) required surgery in our department. The
characteristics of these cases were evaluated retro-
spectively.
Results: 24.3% of patients had 3rd degree lesions,
21.6% 4th degree and 54% 5th degree lesions. 45.9% of
patients had lacerations on pathological kidneys. In 2
cases renal ruptures were apparently spontaneous and
only 9 cases were associated to other organs lesions. In
47.3% we performed nephrectomy, in 40.5% nephror-
rhaphy and 12.2% polar nephrectomy. In one case of
nephrorrhaphy, re-intervention was necessary and
nephrectomy practiced. Mortality was 0% in the series
studied.
Conclusions: Renal lesions may require different types
of surgery. Conservative management should be ap-
plied whenever possible.
PM.7.9. Funcţionalitatea nefrosto-
miei percutanate – putem diminua
costurile complicaţiilor?
C. Pricop¹,², C. Ristescu¹, C. Vechiu¹, D. Puia¹
¹Clinica de Urologie și Transplant Renal,
Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România
²Universitatea de Medicină și Farmacie
Gr. T. Popa, Iași, România
Introducere. Nefrostomia percutanata (NSP), gest sal-
vator in multe urgente urologice, necesita minime in-
grijiri specifice in scopul de a ii asigura o functionalitate
corecta pana la momentul inlocuirii sale periodice.
Complicatiile survenite, in special colmatarea acesteia,
dar mai ales ignorarea de catre pacient si anturaj, poate
conduce la situatii de urgenta dificil de corectat si care
antreneaza costuri mari de ingrijire. Scopul studiului
nostru este acela de a evalua aceste complicatii in func-
tionalitatea sondei si implicatiile lor economice.
Material și metoda. Am analizat retro si prospectiv 201
cazuri internate in perioada 01.12.2015 – 29.02.2016, la
care s-a practicat in urgenta nefrostomie percutanata
(NSP). Dintre acestea, 56 de cazuri au fost internate
cu sonde de nefrostomie percutanata nefunctionale
(depozitionate/colmatate/rupte). Aceasta complicatie
ne-a determinat sa oferim in ultimele 3 luni un material
informativ pe intelesul pacientului, dar perioada este
prea scurta sa tragem concluzii despre utilitatea lui.
Rezultate. Din cele 56 de cazuri cu sonde de nefrosto-
mie percutanata depozitionate 49 (86%) erau ne-
frostomii a minima (pigtail), iar 8(14%) erau nefrostomii
Foley. In 9 cazuri a fost necesara internarea in terapie
intensiva de la 1 la 5 zile. Principala cauza a insuficientei
renale obstructive ce a necesitat sonda de nefrostomie
percutanata a fost neoplasmul de col uterin (40%) ur-
mat de tumora vezicala infiltrativa (22,8%), stenoza ure-
terala (14,6%), pionefroza litiazica (13,9%), neoplasm
prostatic (8,7%). Motivele principale de prezentare a
pacientilor au fost: NSP depozitionate (57,8%), nefunc-
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Functionality of percutaneous ne-
Varia
phrostomy – can we reduce
the costs of complications?
C. Pricop¹,², C. Ristescu¹, C. Vechiu¹, D. Puia¹
¹Clinic of Urology and Renal Transplantation,
Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iasi, Romania
²University of Medicine and Pharmacy
Gr. T. Popa, Iasi, Romania
Introduction. Percutaneous nephrostomy (PCN), a
savior gesture in many urological emergencies require-
sa minimum specific care in order to ensure it’scorrectly
functioninguntil its periodical replacement.The ensu-
ing complications, especially its non-functionality, but
mostly ignoring it by the patient and entourage, can
lead to emergencies difficult to correct and to higher
costs of care. The aim of our study is to evaluate these
complications and their economic implications.
Material and Method. We analyzed retro and pro-
spective 201 cases hospitalized between 01.12.2015 -
29.02.2016 andtreated as emergencies with percutane-
ous nephrostomy. Of these, 56 cases were hospitalized
with non-functional percutaneous nephrostomy (dis-
lodged/clogged/broken). This complication compelled
us to offer our patients (within the last three months)
a clear informational leaflet, but unfortunately it’s too
short a period to draw conclusions about its usefulness
yet.
Results. Out of the 56 cases of non-functional percu-
taneous nephrostomy, 49 (86%) were pigtail nephros-
tomy probes, and 8 (14%) were Foley nephrostomy
probes. 9 cases required hospitalization in the intensive
care unit forup to 5 days. Cervical neoplasm (40%) was
he main cause of obstructive renal failure that required
a percutaneous nephrostomy, followed by infiltra-
tive bladder tumors (22.8%), ureteral stenosis (14.6%),
pyonephrosislithiasis (13.9%), prostate cancer (8.7%).
The main reasons for the hospital admissions were:
dislodged PCN (57.8%), broken and clogged (26.3%),
99
Varia
tionale sau colmatate (26,3%), autosuprimate (12,2%),
rupte (3,5%). Costurile totale de internare ale celor 56
de cazuri au fost de 168.982 RON. Cazurile ce nu au
necesitat admiterea in terapie intensiva au avut costuri
totale de 91.466 RON (2032 RON/caz), crescand semni-
ficativ la pacientii ce au necesitat admiterea in terapie
intensiva: de la o medie de 3245 RON/caz cu 1 zi de te-
rapie intensiva la 11.236 RON/caz cele care au stat 5 zile
in terapie intensiva. Remarcam faptul ca numarul de
zile de admitere in terapie intensiva este direct propor-
tional cu durata nefunctionarii drenajului percutanat.
Concluzii. Din analiza preliminara a datelor, “profilul”
pacientului cu cele mai frecvente prezentari cu NSP
nefunctionala este: sex feminin, din mediu rural, cu
studii primare, cu sonda de nefrostomie a minima in-
serata pentru neoplasm de col uterin. Tendinta evident
descrescatoare a complicatiilor in ultima perioada jus-
tifica eforturile pentru informarea pacientului privind
ingrijirea nefrostomei.
100Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
self-suppressed (12.2%), broken (3.5%). The total cost
of hospital stay for the 56 cases was 168.982 RON. Cas-
es which did not require admission to intensive care
had a total cost of 91.466 RON (2032 RON/case), but
significantly increased when admission to ICU was re-
quired: from an average of 3.245 RON/case in patients
with 1-day intensive care, to 11.236 RON / case in pa-
tients with 5 days in intensive care. We acknowledged
that the number of ICU admission days is directly pro-
portional to the duration of PCN malfunction.
Conclusions. Data from the preliminary analysis al-
lowed us to “profile” the patient with the most presen-
tations with non-functional percutaneous nephrosto-
my: female, rural area, primary education,‘’a minima”
nephrostomy type probe inserted for cervical cancer.
The obvious decreasing trend in the complications rate
that we registered lately justifies the efforts made in-
forming the patient on how to look after the percuta-
neous nephrostomy.
PM.7.10. Costurile spitalizării în
hidronefrozele infectate. Sunt
corelate cu momentul intervenţiei?
C. Pricop¹,², D. Puia¹, C. Ciuta3,
O. Mereuţă¹, L. Todosi¹,²
¹Clinica de Urologie și Transplant Renal,
Spitalul Clinic Dr. C.I. Parhon, Iași, România
²Universitatea de Medicină și Farmacie
Gr. T. Popa, Iași, România
3
Service d’Urologie, Centre Hospitalier
Chalons-en-Champagne, Franţa
Introducere. Ureterohidronefroza infectata e o pato-
logie frecvent intalnita in practica urologica, insa care
asociaza o morbiditate si mortalitate crescute. Am vrut
sa evidentiem daca momentul interventiei influentea-
za evolutia pacientilor si costurile de spitalizare.
Material și metodă. Am analizat fisele pacientilor
cu ureterohidronefroza infectata la care s-a efectuat
drenaj in urgenta in Clinica Urologica Iasi in perioada
ianuarie 2014-decembrie 2015, impartind pacientii
in 3 loturi: interventia efectuata in primele 2 ore de la
internare (grup A), la 3-6 ore (grup B) si la peste 6 ore
(grup C).
Rezultate. Au fost inclusi 445 pacienti, 312 femei si 133
barbati, raportul pe grupe (A/B/C) fiind 117/142/182.
Prezenta febrei sau a leucocitozei nu a influentat mo-
mentul efectuarii interventiei: 72,64% vs. 80,13% vs.
62,08%, respectiv 82,90% vs. 82,87% vs. 74,17%. Nu au
existat diferente intre loturi nici in ceea ce priveste nu-
marul de pacienti diabetici sau obezi. Pacientii la care
s-a intervenit in primele 2 ore au avut varsta medie mai
mare decat ceilalti: 56,59 vs. 53,51 vs. 54,44 ani, precum
si retentie azotata intr-un procent mai mare: 59,82% vs.
52,05% vs. 53,84%. Debutul simptomatologiei a fost
cu atat mai lung cu cat interventia a fost mai rapida,
respectiv 5,11 vs. 4,03 vs. 3,95 zile. De asemenea, am
constatat ca cei care s-au adresat tardiv clinicii provin
mai ales din mediul rural: 52,14% vs. 39,73% vs. 39,01%.
La pacientii la care interventia s-a efectuat mai repede,
datorita starii mai grave si evolutiei mai lente, spitaliza-
rea a fost mai lunga: 6,88 vs. 6,73 vs. 5,82 zile, aceasta
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
The hospitalization costs of
Varia
infected hydronephrosis. Do they
correlate with time of surgery?
C. Pricop¹,², D. Puia¹, C. Ciuta3,
O. Mereuţă¹, L. Todosi¹,²
¹Clinic of Urology and Renal Transplantation,
Clinical Hospital Dr. C.I. Parhon, Iasi, Romania
²University of Medicine and Pharmacy
Gr. T. Popa, Iasi, Romania
3
Service d’Urologie, Centre
Hospitalier Chalons-en-Champagne, France
Introduction.Infected hydronephrosis is a common
problem in urological practice that associates increased
morbidity and mortality. We aimed to reveal if there is
a correlation between time of surgery and the disease
evolution and hospitalization costs.
Material and Methods.We analyzed the records of
patients with infected hydronephrosis who underwent
emergency drainage in our clinic between January
2014 and December 2015, dividing the patients into 3
groups: intervention performed in the first 2 hours af-
ter the admission (group A), 3-6 hours (group B) and
more than 6 hours (group C).
Results.There were 445 patients enrolled, 312 wom-
en and 133 men; ratio between groups (A/B/C) was
117/142/182. The presence of fever or leukocytosis did
not influence the time of surgery: 72.64% vs. 80.13% vs.
62.08% and 82.90% vs. 82.87% vs. 74.17% respective-
ly. There were no differences between groups either
in terms of the number of obese or diabetic patients.
Patients who went into surgery within the first 2 hours
had a higher average age than the others: 56.59y vs.
53.51y vs. 54.44 years and renal failure in a higher per-
centage: 59.82% vs. 52.05% vs. 53.84%. Patients with a
longer onset of symptoms the had intervention per-
formed faster, i.e. 5.11 vs. 4.03 vs. 3.95 days. Patients
from rural areas were referred later: 52.14% vs. 39.73%
vs. 39.01%. For patients who needed faster drainage,
the illness was more severe, the recoverywas slower
and they had a longer hospital stay: 6.88 vs. 6.73 vs.
5.82 days, which correlates with the total cost of hos-
101
Varia
corelandu-se cu costul total al spitalizarii (3191,27 vs.
2992,21 vs. 2538,34 lei). Starea grava a pacientilor la
care s-a intervenit in primele 2 ore a dus la costuri sem-
nificativ mai mari ale antibioterapiei (648,13 vs. 389,09
vs. 410,53lei, p=0,04).
Concluzii. Pacientii cu ureterohidronefroza infectata
ar trebui directionati cat mai repede catre un serviciu
de urologie. Chiar daca accesul e mai dificil (mediu ru-
ral), temporizarea consultului urologic poate influenta
negativ evolutia, determinand spitalizare prelungita si
costuri pe masura.
102Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
pitalization (3191.27 vs. 2992.21 vs. 2538.34 RON). The
serious condition of the patients who were operated in
the first 2 hours resulted in significantly higher costs of
antibiotics (648.13 vs. 389.09 vs. 410,53 RON, p = 0.04).
Conclusions.Patients with infected hydronephrosis
should be referred to a urological center as quickly as
possible. Even if the access is difficult (rural area), any
delay in urological evaluation may adversely affect the
evolution causing prolonged hospitalization and high-
er costs.
PM.7.11. Profilul rezistenţei
antibiotice în clinica noastră
A. Rădulescu1, V. Mădan1,2, A. Aungurenci1,
D. Marcu1, A. Păun1, L. Chirilă1, O. Bratu1,2,
M. Dinu1, D. Mischianu1,2
1
Clinica de Urologie, Spitalul Universitar
de Urgenţă Militar Central “Carol Davila”,
Bucureşti, România
2
UMF Carol Davila, Bucureşti, România
Introducere: ITU reprezintă una dintre principalele pa-
tologii întâlnite în practica unui serviciu urologic. Re-
zistenţa la antibiotice este în creştere sustinută la nivel
mondial şi în particular în România
Material şi metode: Am analizat uroculturile şi anti-
biogramele aferente în cazul tuturor pacienţilor inter-
naţi în regim continuu în Clinica noastră în perioda
Ianuarie 2015 şi Mai 2016. Am selectat pentru analiză
pacienţii care au prezentat cel puţin o rezistenţă la an-
tibioticele testate.
Rezultate: Din 2851 de pacienţi internaţi în Clinica
noastră în perioada menţionată 304 au avut uroculturi
pozitive iar 221 au prezentat cel putin o rezistenţă la un
antibiotic.
Concluzii: Rezistenţa la antibiotice este un fenomen
frecvent întâlnit şi a cărui amploare dar şi gravitate este
în creştere rapidă, mai ales la nivel sud european.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Antibiotic resistance
Varia
profile in our clinic
A. Rădulescu1, V. Mădan1,2, A. Aungurenci1,
D. Marcu1, A. Păun1, L. Chirilă1, O. Bratu1,2,
M. Dinu1, D. Mischianu1,2
1
Urology Department, “Carol Davila”
Universitary Emergency Central Military
Hospital, Bucharest, Romania
2“
Carol Davila” UMF, Bucharest, Romania
Introduction: UTI represent a central pathology for a
urological service. Antibiotic resistance is growing at a
steady and alarming rate worldwide and especially in
Romania.
Method and materials: We have analyzed all the pa-
tients that were admitted to our clinic for continuous
hospitalization between January 2015 and May 2016.
All patients undergone urine culture and all cultures
positive had an antibiogram worked up. We have se-
lected all patients that had antibiotic resistance to at
least an antibiotic.
Results: From 2851 patients admitted for continuous
hospitalization, we had 304 positive urine cultures at
admission from which 221 had at least an antibiotic re-
sistance.
Conclusions: Antibiotic resistance is a serious phe-
nomenon, with potential lethal complications, which
we encounter daily in urological practice.
103
 PM.7.12. Limita şi legătura între
Varia
tratamentul intervenţionist şi trata-
mentul medical – salvator de viaţă
– într-o tumoră retroperitoneală.
Prezentare de caz
M. Bucur1, B. Batâr1, M. Penescu2, M. Pisoschi1,
O. Răduţă1, G. Valcoreanu3, B. Streza1
1
Secţia Clinica de Chirurgie Urologică,
Spital Clinic CF2
2
Spitalul Clinic de Nefrologie Dr Carol Davila
3
Secţia Anestezie Terapie Intensiva,
Spital Clinic CF2, Bucureşti, România
Introducere. Pentru urolog insuficienta renala este o
provocare continua mai ales ca trebuie diferentiata cea
obstructiva de cea parenchimatoasa, cea acuta de cea
cronica si tratate diferit.
Material si metoda. Atragem atentia asupra unui caz
cu patologie complexa (B.T; 55 ani; M) cardiaca, boala
cronica autoimuna de piele, care se prezinta cu sufe-
rinta nesistematizata de aparat urinar inferior, dureri
difuze abdominale, stare generala modificata, edeme
declive, inapetenta, oligurie. Se efectueaza examen
tomodensimetric cu substanta de contrast care dece-
leaza tumora extinsa retroperitoneala de la arterele re-
nale, ingloband vasele mari si pachetele iliace comune
care induce UHN gr III bilaterala. Probele functiei renale
normale la momentul examenului TC se altereaza ra-
pid, creatinina serica ajunge 4,30 mg/dl, uree sg. 67
mg/dl, acid uric 8,70 mg/dl, hemoglobina 8,9/dl. Se de-
cide endoprotezare ureterala bilaterala (Cook)
Rezultate. Pentru primele 24 de ore rezultat bun: 6 litri
diureza, probele de functie renala cu tendinta la sca-
dere. Ulterior evolutie alternanta, cu testele functiei
renale fluctuente, necesita monitorizare ATI si ulterior
transfer la Spitalul Clinic de Nefrologie, Dr Carol Davi-
la- unde se se confirma dg de fibroza retroperitoneala
idiopatica si se opineaza pentru tratament cu Predni-
son 40 mg/zi. Evolutie lent progresiva/ favorabila cu
revenirea la normal a probelor functiei renale in aproxi-
mativ o luna, ceea ce permite suprimarea protezelor
endoureterale.
104Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
The limit and the link between
interventionist treatment and
medical treatment – a life savior -
in a retroperitoneal tumor.
Case Report
M. Bucur1, B. Batâr1, M. Penescu2, M. Pisoschi1,
O. Răduţă1, G. Valcoreanu3, B. Streza1
1
Urological Surgery Clinical Department,
Clinical CF2 Hospital
2
Dr Carol Davila Clinical Hospital of Nephrology
3
Anesthesia and ICU Department,
Clinical CF2 Hospital, Bucharest, Romania
Introduction. For the urologist, kidney failure is a con-
tinuous challenge in particular because the obstruc-
tive type must be differentiated from the parenchymal
type, the chronic one, from the acute, and treated dif-
ferently.
Material and method. We draw attention to a case
with complex pathology (BT, 55 years; M) heart con-
dition, chronic autoimmune disease of the skin, that
presents with unregulated lower urinary tract dysfunc-
tion, diffuse abdominal pain, altered general condition,
gradient edema, loss of appetite, oliguria. A CT-scan is
performed with contrast dye to detect the retroper-
itoneal extended tumor from the renal arteries, en-
compassing the large vessels and the common iliac
packages, inducing gr III bilateral UHN. Normal kidney
function at the time of the CT examination alter fast,
serum creatinine reaches 4,30 mg/dl, sg urea 67 mg/dl,
uric acid 8.70 mg /dl, hemoglobin 8.9/dl. The bilateral
ureteral endoprosthesis is performed (Cook)
Results. Good results for the first 24 hours: 6 liters diure-
sis, kidney function with a tendency on improvement.
Later evolution is alternating, with kidney function
fluctuating, requiring ICU monitoring and subsequent
transfer to the Dr. Carol Davila Hospital of Nephrology
– where idiopathic retroperitoneal fibrosis diagnosis is
confirmed and a treatment with Prednisone 40 mg/day
is chosen. Slowly progressive / favorable return to nor-
mal kidney function follows in about a month, which
allows the suppression of the endoureterale prosthe-
ses.

Discutii. IRA poate avea multiple cauze. Sunt cazuri
care pot fi fara rezolvare, candidate la IRC si evident
la dializa. Colaborarea onesta stiintific deontologica
poate duce la rezultate foarte bune, inclusiv la salvarea
vietii pacientului.
Concluzii. Fibroza retroperitoneala netratata este o
afectiune progresiva care poate pune in pericol viata.
IRA este inselatoare si la granita intre specialitati. Este
necesar un armamentariu amplu si relativ modern
pentru precizare de diagnostic. Atacul constrictiv asu-
pra vaselor mari, vaselor renale, vaselor pelvine poate
cauza IRA. Tratamentul interdiciplinar cu specialisti din
domeniul chirurgical/urologic si medical/nefrologic
poate asigura supravietuirea. Consideram necesara ur-
marirea in timp a unui astfel de bolnav: monitorizare
TC, probe de functie renala, etc.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Varia
Discutions. IRA may have multiple causes. There are
cases that can be unsolvable, IRC candidates and ob-
viously candidates to dialysis. Deontological honest
scientific collaboration can lead to very good results,
including saving the patient’s life.
Conclusions. Retroperitoneal fibrosis is a progressive
condition which left untreated can be life-threatening.
IRA is misleading and stands in the border between
specialties. A large and relatively modern armamen-
tarium is need for diagnostic indication. Constrictive
attack on large vessels, renal vessels, pelvic vessels
can cause IRA. Interdisciplinary treatment with spe-
cialists in the field of surgery / urology and medical /
nephrology can ensure survival. We consider necessary
the follow up of such a patient: TC monitoring, kidney
function tests, etc.
105
 PM.7.13. Infecţia cu Clostridium
Varia
Difficile – o prezenţă familiară
în secţiile de urologie
G. Predoiu1, R. Danău 1, R. Petca1,2,
R.Tomoşoiu1, A. Petca2, V. Jinga1,2,
D. Bădescu1,2, B. Braticevici1,2
1
Spitalul Clinic “Prof. Dr. Theodor Burghele”,
Clinica de Urologie, Bucureşti, România
2
Universitatea de Medicina şi Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere & Obiective: Scopul acestui studiu retrospectiv este
de a evalua incidența si prevalența infecțiilor cu Clostridium Dif-
ficile si de a tenta identificarea diferiților factori care pot duce la
cresterea numărului acestor infecții.
Material și metodă: Am realizat un studiu retrospectiv în cadrul
Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic “Prof. Dr. Theodor Burghele”
in perioada Ianuarie 2015 – Februarie 2016. Pacienții care au pre-
zentat simptomatologie au fost testați pentru infecții cu C. Difficile
prin testele imunologice (toxina A, B și GDH) iar acolo unde a fost
necesar, chiar coprocultură. Foile de observație ale pacienților
internați în perioada mentionată au fost evaluate retrospectiv si
au fost urmărite o serie de factori precum vârsta, sexul, patologia
urologică de bază, tratamentul antibiotic administrat si numarul
de zile până la diagnosticarea infecției cu C. Difficile.
Rezultate: Am identificat un număr de 98 de pacienți care au
dezvoltat infecție cu C. Difficile, din care 74 bărbați (75.5%) si 24
femei (24.5%) cu o vârstă medie de 65.61 ani. Cea mai frecventă
patologie urologică identificată la acești pacienți a fost hiperpla-
zia benignă de prostată cu 23 de cazuri(23.5%), urmat de tumori
vezicale infiltrative cu 22 de cazuri. Cea mai frecventă clasă de
antibiotic prescrise acestor pacienți până la debutul simptomelor
au fost cefalosporinele de greneratia a 3-a – 63 de cazuri(64.3%),
urmat de carbapeneme (12.2%); perioada medie de administrare
a acestora a fost de 5.47 zile. Din cei 98 pacienti, 52 (53.1%) au
primit si antiacide. Toti cei 98 de pacienți au fost diagnosticați
prin realizarea testelor de identificare imunologică pentru Toxina
A, Toxina B si GDH. Toți pacienții au fost tratați în conformitate cu
ghidurile și recomandările Europene, fara a exista complicații ma-
jore datorate infecției.
Concluzii: Infecția cu C. Difficile este o complicație nosocomială
foarte reală în orice serviciu urologic datorită folosirii de antibio-
tice de spectru larg. Folosirea acestor antibiotice necesită atenție
sporită astfel ca expunerea să fie cât se poate de mică.
106Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Clostridium Difficile infections –
a all to common finding
in urology wards
G. Predoiu1, R. Danău 1, R. Petca1,2,
R.Tomoşoiu1, A. Petca2, V. Jinga1,2,
D. Bădescu1,2, B. Braticevici1,2
1
”Prof. Dr. Theodor Burghele” Clinical Hospital,
Urology Department, Bucharest, Romania
2
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction & Objectives: The objective of this retrospective
study is to identify the incidence and prevalence of Clostridium
Difficile infections and to analyze various factors that may lead to
an increase in number of such cases.
Patients & Method: We realized a retrospective study in the Urol-
ogy Department of our hospital, from January 2015 to February
2016. The patients which tested positive for Clostridium Difficile
(immunology tests for toxin A, toxin B and/or GDH and copro-
culture were necessary) in this time frame we had their medical
records reviewed. We analyzed parameters such as age, gender,
underline urological pathology, antibiotic treatment and days of
treatment, start of infectious symptoms.
Results: We identified 98 cases of Clostridium Difficile infection
within eleven months, 74 male (75.5%) and 24 female (24.5%)
with a mean age of 65.61 years. The most frequent underline
urologic pathology identified was BPH in 23 cases (23.5%), MIBC
(23.5%). The most common antibiotic used were: third genera-
tion cephalosporin - 63 cases (64.3%), followed by carbapenems
(12.2%); a mean period of administration of 5.47 days. Of the 98
patients, 52 (53.1%) also received PPI or H2RA. All of the 98 pa-
tience were diagnosed by immunological test (Toxin A, Toxin B
and GDH). All cases were treated in accordance with the Europe-
an guidelines, without any major complications.
Conclusions: Clostridium Difficile is a very real complication in
any urological service due to administration of high powered
antibiotics, thus use of antibiotics should be carefully thought
thru. Treatment course should be as short as could be and steps
to prevent a possible C. Difficile infection should always be taken.
PM.7.14. Corelația dintre stresul
oxidativ și PSA la pacienții cu
hiperplazie benignă de prostată
C. Ene1, B. Geavlete1, D. Georgescu1,
V. Mirciulescu1, C. Moldoveanu1, Corina
Daniela Ene 2, Ilinca Nicolae3, P. Geavlete1
1
Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgenţă
“Sf. Ioan” Bucureşti, România
2
Spitalul Clinic Nefrologie “Carol Davila”
Bucureşti, România
3
Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale
“Victor Babeș”, Bucureşti, România
Introducere. Odată cu vârsta, stresul oxidativ creşte, putând
agrava numeroase patologii printre care şi hiperplazia benignă
de prostată. Printre markerii implicați în evaluarea stresului oxi-
dativ, se numără malondialdehida (MDA, indicator al peroxidării
lipidice) și proteinele carbonilate (PCO, indicator al degradării oxi-
dative a proteinelor). Interesul autorilor a fost focusat pe inves-
tigarea relatiei dintre malondialdehidă și proteine carbonilate
de o parte si PSA la bolnavii cu hiperplazie benignă de prostată
(HBP).
Material şi metodă. Evaluarea serologică a MDA, a PCO (spec-
trofotometrie) și a PSA (metoda ELISA) s-a efectuat pe un lot
de  30 de pacienți cu HBP (vârsta=66.7±5.4 ani, volum prosta-
tic=38.7±12.5 cc). Printre criteriile de includere s-au numărat:
vârsta peste 50 de ani, statusul nutrițional adecvat, precum și
absența altor tratamente și patologii asociate.
Rezultate. Atât MDA cât și PCO au prezentat o corelație pozitivă
strânsă cu PSA (r=0.25, p<0.05, respectiv r=0.37, p<0.05). Pentru
pacientii cu o valoarea a PSA de 0-1.5 ng/ml, valoarea MDA a fost
de 3,16±0,34 mmol/mL, pentru un PSA de 1.5-4 ng/ml, valoarea
MDA a fost de 3,26±0,32 mmol/mL, iar pentru pacientii cu un
PSA>4 ng/ml, valoarea MDA a fost 3,52±0,26 mmol/mL. În ceea
ce privește PCO, valoarea acestora a fost de 2,02±0,42 mmol/mg
pentru o valoarea a PSA de 0-1.5 ng/ml, de 2,10±0,36 mmol/mg
pentru un PSA de 1.5-4 ng/ml și de 2,40±0,25 mmol/mg pentru
PSA>4 ng/ml. Atât în cazul MDA cât și al PCO nu s-au consemnat
diferențe semnificative statistic pe diferitele subgrupuri ale PSA.
Concluzii. Pe baza determinărilor serologice se poate observa o
relație statistică semnificativă între valoarea MDA, a PCO și cea a
PSA. Se poate concluziona așadar că, cu cât stresul oxidativ este
mai mare, cu atât mai mare este și PSA la pacienții cu hiperplazie
benignă de prostată.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Correlations between the oxidative
Varia
stress and PSA in patients
with benign prostatic hyperplasia
C. Ene1, B. Geavlete1, D. Georgescu1,
V. Mirciulescu1, C. Moldoveanu1, Corina
Daniela Ene 2, Ilinca Nicolae3, P. Geavlete1
1
Clinical Hospital of Emergency
“St. John” Bucharest, Romania
2
Clinical Hospital of Nephrology
“Carol Davila” Bucharest, Romania
3
Infectious and Tropical Diseases Hospital
“Victor Babeș”, Bucharest, Romania
Introduction. With age, increased oxidative stress may ex-
acerbate numerous pathologies such as benign prostatic
hyperplasia. Among the markers involved the evaluation of
oxidative stress is malondialdehyde (MDA, indicator of lipid
peroxidation) and protein carbonyls (PCO indicator of oxida-
tive degradation of proteins). The interest of the authors was
focused on investigating the relationship between malond-
ialdehyde and protein carbonyls one hand and PSA in pa-
tients with benign prostatic hyperplasia (BPH).
Material and Methods. Serological evaluations of MDA, PCO
(spectrophtometry) and PSA (ELISA) were performed on a
group of 30 patients with BPH (age = 66.7 ± 5.4 years, prostate
volume = 38.7 ± 12.5 cm3). The inclusion criteria were repre-
sented by: the age over 50 years, the adequate nutritional
status and the other associated treatments and pathologies.
Results. Both the MDA and PCO were strong positive cor-
relation with the PSA (r=0.25, p<0.05, r=0.37 respectively,
p<0.05). For patients with a PSA value of 0-1.5 ng/mL, MDA
value was 3.16 ± 0.34 mmol/mL for a PSA of 1.5-4 ng/mL,
MDA value was 3.26 ± 0.32 mmol/mL, and for patients with a
PSA > 4 ng/mL, MDA value was 3.52 ± 0.26 mmol/mL. Regard-
ing PCO, their value was 2.02 ± 0.42 mmol/mg for a PSA value
of 0-1.5 ng/mL, 2.10 ± 0.36 mmol/mg for a PSA between 1.5-4
ng/mL and 2.40 ± 0.25 mmol/mg for a PSA > 4 ng/mL. Both
for MDA and for PCO were not observed statistically signifi-
cant differences for different subgroups of PSA.
Conclusions. Based on serological detection, it can be ob-
served a significant statistical relationship between the value
of MDA, the PCO and the PSA. It can be concluded therefore
that the higher oxidative stress is, the greater is the PSA in
patients with benign prostatic hyperplasia.
107
 PM.7.15. Vaporizare bipolară
Varia
a prostatei. Prima experiență.
V. Ghicavîi, A. Pleșacov, E.Ceban, A. Josan
IMSP Spitalul Clinic Republican,
Chișinău, Republica Moldova
Introducere. Odată cu avansarea în vârstă, incidența hi-
perplaziei benigne de prostata (HBP) crește substanțial,
afectând 90% barbați la vârsta de 80 ani. Tratamentul pa-
cienților vârstnici necesită o abordare miniinvazivă cu risc
de complicații minor. Actualmente progresul tehnico-sti-
ințific oferă un șir de metode endourologice moderne,
care permit tratamentul miniinvaziv a HBP. Una din cele
mai promitătoare și solicitate metode este vaporizarea bi-
polară a prostatei.
Material și metode. În perioada 10.2015–03.2016, în ca-
drul Clinicii Urologie și Nefrologie Chirurgicală SCR a fost
implimentată vaporizarea bipolară a prostatei. Intervenției
au fost supuși 17 pacienți. Vârsta medie a pacienților a con-
stituit 63 ani. PSA a variat între 1,05 și 3,9 ng/ml. Volumul
mediu de prostata la pacienți operați a fost 65 cm3, volu-
mul postmicțional de urină ≥ 100 ml. Toţi pacienți preope-
rator au completat chestionarele IPSS și QoL, cu punctaj de
≥16 și > 3 respectiv. A fost utilizat rezectoscopul Richard
Wolf 24 Fr cu flux continuu și electrodul BiVAP.
Rezultatele. Durata medie a intervenției chirurgicale a
constituit 48 minute. Hemoragie intra și postoperatorie a
fost minimală, ce a permis reducerea timpului operator și
de plasare a sondei urinare până la 24 ore. La un pacient a
fost necesar a se instala sistemul de lavaj pe motiv de ma-
crohematurie, astfel durata plasării sondei urinare a cres-
cut pină la 2 zile. Durata medie de spitalizare la pacienți su-
puși vaporizării bipolare a prostatei a fost 4 zile. În perioada
postoperatorie precoce, incontinența tranzitorie de urina
și disuria severă nu a fost întâlnite la pacienții operați.
Concluzii. Rezultatele precoce au demonstrat că impli-
mentarea vaporizării bipolare de prostată are potențial
de a substitui procedurile endourologice clasice, oferind
posibilitatea de tratament cu risc intraoperator redus și
perioadă de spitalizare mai scurtă.
108Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Bipolar vaporization of
the prostate. The first experience
V. Ghicavîi, A. Pleșacov, E.Ceban, A. Josan
Republican Hospital,
Chisinau, Republic of Moldova
Introduction. With age advancing the incidence of be-
nign prostate hyperplasia (BPH) increases substantial-
ly, affecting at the age of 80 years about 90% men. The
treatment of elderly patients requires a minimally invasive
methods with a minor risc of complications. Currently the
scientific and technical progress provides a number of
endourologic methods that allows modern minimally in-
vasive treatment of BPH. One of the most promising and
used methods is bipolar vaporization of the prostate.
Material and methods. In period between 10.2015-
03.2016 at the Department of Urology and Surgical Ne-
phrology SCR was impliment bipolar vaporization of the
prostate. 17 patients underwent intervention. The average
age of patients was 63 years. PSA ranged between 1.05
and 3,9 ng /ml. The average prostate volume in operated
patients was 65 cm3, volume of postmictional urine ≥ 100
ml. All patients preoperative filled IPSS and QoL question-
naires with score ≥16 and > 3 respectively. Richard Wolf
24Fr resectoscope was used with continuous flow and Bi-
VAP electrode.
Results. The mean duration of surgery was 48 minutes.
Bleeding was minimal intra and postoperative, that al-
lowed reducing the time of catheter placement up to 24
hours. In one patient was required to install the lavage sys-
tem on the grounds of macrohematurie, thus the time of
catheter placemet increased up to 2 days. Average length
of stay in patients undergoing bipolar vaporization of the
prostate was 4 days. During the early postoperative period
severe dysuria and transitory urine incontinence have not
been met in operated patients.
Conclusion. Early results have shown that the implemen-
tation of bipolar vaporization of prostate potentially can
substitute conventional endourologic procedures, allow-
ing treatment with reduced intraoperative risk and shorter
hospital stay.
PM.7.16. Vaporezecția
Laser Thulium (ThuVap).
Prima experiență clinică
V. Ghicavii, A. Tănase, A. Josan, A. Pleşacov
Catedra Urologie şi Nefrologie Chirurgicală,
USMF ”N.Testemiţanu”; Clinica Urologie,
IMSP Spitalul Clinic Republican,
Chişinău, Republica Moldova
Introducere: La etapa actuală sunt cunoscute şi utiliza-
te mai multe metode de tratament chirurgical a Hiper-
plaziei benigne de prostată (HBP). Cu toate că TUR-P
rămîne referința standart a terapiei chirurgicale a HBP,
rata înaltă a unor complicații asociate cu TUR-P sunt
un dezavantaj al acestei proceduri. Tehnologiile noi, ca
Thulium (2-μm) laser reprezintă un laser chirurgical cu
unda continuă sau pulsativă și lungime acordabilă de
la 1.75 la 2.22 μm.
Material și metodă: În lucrare sunt analizate primele
25 intervenții ThuVap efectuate în clinica de Urologie,
Spitalul Clinic Republican, Chișinău, din momentul
implementării metodei (2015-2016). Au fost evaluati
timpul de spitalizare, durata intervenției chirurgicale,
precum și o serie de parametri (pre- și postoperator):
scorul IPSS, QoL, Qmax, DRE, TRUS, PSA. A fost utilizat
RevoLix™ Thulium: YAG 2 μm, 70 W, cu undă continuă
(LISA laser, producător- Katlenburg, Germania).
Rezultate: Timpul operator mediu intervențiilor Thu-
Vap a fost de 66 minute, perioada medie de spitalizare
postoperator - 48 ore, durata de menținere a sondei
vezicale Foley 24 ore. Rezultatele examinării postopera-
torii la 90 zile relevă o scădere a scorului IPSS cu 25 de
puncte (de la 25 la 5), Qmax a crescut cu 8 ml/s (de la 8
la 16), PSA a scăzut cu 60%, QoL a crescut.
Concluzii: Se poate confirma cu certitudine, că ThuVap
are efect terapeutic mai bun decît alte metode chirur-
gicale, reduce atât durata spitalizării pacientului, cît și
perioada de menținere a cateterului uretrovezical, asi-
gură o hemostază excelentă cu o rată minimă de com-
plicații.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Two-micron (thulium) laser
Varia
resection of the prostate (ThuVAP).
First clinical experience
V. Ghicavii, A. Tănase, A. Josan, A. Pleşacov
Department of Urology and Surgical Nephrology,
State University of Medicine and Pharmacy
“N. Testemitanu”, Clinic of Urology, Republican
Clinical Hospital, Chisinau, Republic of Moldova
Introduction: At the moment are known and used sev-
eral methods for surgical treatment of benign prostatic
hyperplasia (BPH). Although TURP remains the standard
reference of the surgical therapy of the PBH, the high rate
of complications associated with TURP is a disadvantage
of this procedure. New technologies, like thulium (2-μm)
laser is a surgical laser with continuous and pulse - wave
modes with a wavelength tunable from 1.75 to 2.22 μm.
Materials and methods: Our study analyzes the first 25
interventions ThuVap, performed in the urology clinic
of the Republican Clinical Hospital, Chisinau, since the
method implementation (2015-2016). They were eval-
uated hospitalization time, surgery time, the average
Foley catheter time, QoL, the symptoms were evaluat-
ed according to the IPSS, Qmax was tested, and the mean
volume of the prostate was estimated by TRUS, PSA
was also tested. Thulium laser with a maximum average
power of 70 W and a wavelength of 2 013 nm (LISA laser
products OHG, Katlenburg-Lindau,Germany) was used
in continuous-wave mode for the procedure.
Results: The mean operative time was 66 minutes, hos-
pitalization time 48 hours, Foley catheter indwelling time
24 hours. Within the 6-month follow-up, the mean IPSS
improved by 25 points, Qmax increased 8 ml/s (from 8
to 16), PSA decreased by 60 %, QoL also increased.
Conclusions: Certainly, ThuVap has better therapeutic
effect than other surgical methods. Reduces the hospi-
talization time and the catheter indwelling time, it offers
an excellent hemostasis with a minimum rate of compli-
cations.
109
 PM.7.17. Enucleerea bipolară cu
Varia
plasmă versus adenomectomia
transvezicală – comparație pe termen
lung a eficienței chirurgicale și a mor-
bidității perioperatorii în hiperplazia
benignă de prostată voluminoasă
C. Bulai, B. Geavlete, C. Moldoveanu, M. Jecu,
F. Stănescu, C. Ene, G. Bălan, P. Geavlete
Clinica de Urologie, Spitalul Clinic de Urgență
“Sf. Ioan”, București, România
Introducere: Un studiu retrospectiv, pe termen lung, a
evaluat viabilitatea enucleerii bipolare cu plasmă prin
comparație cu adenomectomia transvezicală cu privire la
eficiența, siguranța și morbiditatea perioperatorie, perioa-
da de convalescență și parametrii de urmărire în cazurile
de prostată voluminoasă.
Material și Metodă: Între Ianuarie 2013–Ianuarie 2016,
140 de pacienți au urmat ca tratament BPEP și OP și au
fost urmăriți prin Scorul Internațional al Simptomelor Pros-
tatei (IPSS), scorul calității vieții (QoL), debitul urinar ma-
xim (Qmax), volumul urinar rezidual postmicțional (PVR) şi
nivelul PSA la 1, 3, 6, 12, 18 și 24 de luni de la intervenție.
Criteriile de includere au fost IPSS>19, Qmax<10 mL/s și
volumul prostatic peste 80 mL.
Rezultate: Caracteristici asemănătoare perioperatorii au
fost demostrate atât pentru pacienții care au urmat BPEP
cât și pentru cei cu OP. Ambele loturi au avut timpi oper-
atori (95.7 versus 86.4 minute) și cantitate de țesut prosta-
tic rezecat (102.1 versus 110.5 grame) similari. Enucleerea
cu button-ul a demostrat avantajul unei scăderii mai mici
a hemoglobinei (1,4 versus 2,9 g/dL), a perioadei de ca-
teterizare (2.4 versus 6.4 zile) și de spitalizare (3.1 versus
7.3 zile). Nu au fost desrise diferențe majore referitor la
reacțiile adverse pe termen scurt si lung. Pe parcursul celor
2 ani de urmărire, s-au observat rezultate similare privind
scorurile simptomatice și de evacuare în ambele serii.
Concluzii: Enucleerea bipolară cu plasmă este o alterna-
tivă fezabilă din punct de vedere al eficienței și siguranței
operatorii pentru adenomectomia transvezicală prin scă-
derea morbidității și convalescenței. Evaluarea pe termen
lung confirmă beneficii funcționale similare pentru am-
bele variante de tratament.
110Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Bipolar plasma enucleation versus
standard prostatectomy –
a long term clinical comparison
in cases of high volume benign
prostatic obstruction
C. Bulai, B. Geavlete, C. Moldoveanu, M. Jecu,
F. Stănescu, C. Ene, G. Bălan, P. Geavlete
“Saint John” Emergency Clinical Hospital, De-
partment of Urology, Bucharest, Romania
Introduction: A long-term, retrospective study assessed
the viability of the bipolar enucleation of the prostate
(BPEP) by comparison to open transvesical prostatectomy
(OP) with regard to surgical efficiency and safety, periop-
erative morbidity, convalescence period and follow-up
parameters, in cases of high volume benign prostatic hy-
perplasia (BPH).
Materials & Methods: Between January 2013 and Jan-
uary 2016, a total of 140 patients underwent BPEP and
OP in equal numbers and were followed by International
Prostate Symptom Score (IPSS), Quality of Life score (QoL),
maximum flow rate (Qmax), postvoiding residual urinary
volume (PVR) and PSA level at 1, 3, 6, 12, 18 and 24 months
after the initial intervention. The inclusion criteria consist-
ed of prostate volume larger than 80 mL, IPSS higher than
19 and Qmax smaller than 10 mL/s.
Results: Similar preoperative features were defined in the
2 study arms. Equivalent mean operating times (95.7 ver-
sus 86.4 minutes) and resected adenoma tissue weights
(102.1 versus 110.5 grams) were determined for BPEP and
OP. The plasma-button enucleation provided the advan-
tages of reduced mean hemoglobin level drop (1.4 versus
2.9 g/dL), catheterization period (2.4 versus 6.4 days) and
hospital stay (3.1 versus 7.3 days). No major differences
were described in terms of short as well as long term ad-
verse events. The two years’ follow-up revealed similar out-
comes concerning symptom scores and voiding parame-
ters in the 2 series.
Conclusions: The BPEP technique constitutes a feasible
alternative of matching the conventional OP therapeutic
efficiency while minimizing morbidity and reducing con-
valescence. The long term evaluation confirmed the sim-
ilar functional benefits of the two treatment alternatives.
PM.8.1. Nefrectomia laparoscopică
transabdominală. Evaluarea
rezultatelor implimentării
D. Tănase, A. Pleşacov,V. Ghicavîi,
E. Ceban, A. Galescu, A. Piterschii
IMSP Spitalul Clinic Republican,
Chișinău, Republica Moldova
Introducere. Actualmente, tot mai multă atenție se atra-
ge asupra metodelor endoscopice și minim invazive. In-
troducerea metodelor endoscopice permite tratamentul
pacienților cu traumatism intraoperator redus și rată de
complicații scăzută.
Materiale si metode. În perioada 2013-02.2016 în cadrul
clinicii Urologie si Nefrologie Chirurgicală au fost realizate
17 nefrectomii laparascopice. A fost utilizată linia de lapa-
roscopie Richard Wolf HD, optica 300. Intervențiile au fost
efectuate prin abord transperitoneal. Accesul peritoneal a
fost realizat prin tehnica deschisă. Lotul de pacienți a inclus
7 bărbaţi şi 10 femei. Vârsta medie a fost de 56,5 ani. Șase
nefrectomii au fost efectuate pentru diagnostic de nefro-
scleroză cu lipsă de funcţie, pentru carcinom din celule
clare 10 intervenții și o nefrureterectomie a fost efectuată
pentru cancer urotelial, combinînd nefrectomia laparosco-
pică cu rezecția vezicii urinare cu ureterectomie deschisă.
Rezultate. În cadrul primelor 2 operații s-a recurs la con-
versie din cauza dificultăților tehnice. Pentru clamparea
pediculului vascular au fost utilizate clipuri metalice si
Hem-o-lok. Durata intervențiilor a variat intre 110 și 427
min. Durata medie de spitalizare a fost de 9,2 zile. Compli-
cații postoperatorii au survenit la un pacient – tromboza
venelor profunde ale membrului inferior drept.
Concluzii. Nefrectomie laparascopică transabdominală
este o alternativă contemporană, minim invazivă a inter-
venției clasice, ce oferă toate oportunitățile nefrectomiei
clasice, oferind în același rata de traumatism chirurgical
redus și numar redus de complicaţii postoperatorii.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Laparoscopic transabdominal
Laparoscopie
nephrectomy. Evaluation
of the implementation results
D. Tănase, A. Pleşacov,V. Ghicavîi,
E. Ceban, A. Galescu, A. Piterschii
Republican Hospital,
Chisinau, Republic of Moldova
Introduction. Currently, more attention is paid on the en-
doscopic and minimally invasive methods. The introduc-
tion of endoscopic methods allows the patient treatment
with reduced intraoperative trauma and decreased com-
plication rate.
Materials and methods. During 2013-02.2016 at the clin-
ic of the Department of Urology and Surgical Nephrolo-
gy were carried out 17 laparoscopic nephrectomies. Was
used Richard Wolf HD laparoscopic turn with 300 optics.
The interventions were performed by transperitoneal ap-
proach. The peritoneal access was achieved by open tech-
nique. The patients group included seven man and ten
women. The average age is 56.5 years. Six nephrectomies
were performed because of nephrosclerosis without func-
tion, 10 interventions were performed because of clear cell
carcinoma and one nephrureterectomy in urothelial can-
cer, combining the laparoscopic nephrectomy with open
resection of urinary bladder and ureterectomy.
Results. During the first two operations conversion was
carried out because of technical difficulties. For vascular
pedicle clamping there were used metal clips and Hem-
o-lok. Duration of interventions ranged between 110 and
427 min. Average length of hospitalization was 9,2 days.
Postoperative complications occurred in one patient -
deep vein thrombosis of the right leg.
Conclusions. Transabdominal laparoscopic nephrectomy
is an alternative contemporary classical minimally invasive
intervention that offers all the classic nephrectomy oppor-
tunities, at the same time reduce surgical trauma rate and
reduced number of postoperative complications.
111
 PM.8.2. Nefrectomia laparoscopică
Laparoscopie
- experiența inițială a Clinicii
Urologice Timișoara cu primele
20 de cazuri
A. Cumpănaș, L. Daminescu, A. Mureșan,
L. Dragoș, O. Ferician, O. Suteanu,
V. Tucicovschi, A. Păunescu, S. Lațcu,
G. Sbârnă, G. Pupca, R. Bardan, M. Botoca
Clinica Urologică, UMF Victor Babeș
Timișoara, România
Introducere: Nefrectomia prin abord laparoscopic reprezintă
în prezent în lume metoda preferată și recomandată, așa încât
abordul chirurgical clasic tinde să devină tot mai rar utilizat. Tre-
cerea de la abordul chirurgical clasic la cel laparoscopic este una
dificilă, mai ales în centrele în care nu există experiența inițială/
mentorat în domeniu.
Material și metodă: Am analizat retrospectiv primele 20 de ne-
frectomii laparoscopice, urmărind datele demografice, tipul de
patologie, durata intervenției, incidentele și complicațiile postop-
eratorii, precum și durata spitalizării. De asemenea, am selectat
20 de cazuri consecutive de nefrectomii efectuate prin abord
deschis, comparând cele două grupuri din perspectiva spitalizării
postoperatorii precum și a costurilor spitalizării.
Rezultate: În grupul intervențiilor laparoscopice, raportul băr-
bați femei a fost de 1/1 iar vârsta medie a fost de 42 ani. 12 ne-
frectomii au fost efectuate pe dreapta, 8 pe stânga. Dintre cele 20
de intervenții, 9 au fost efectuate pentru patologie oncologică, iar
11 pentru patologie benignă. Am consemnat ca incidente intra-
operatorii sângerarea în cursul disecției pediculului renal, nece-
sitând conversia la chirurgia deschisă la 2 cazuri și imposibilitatea
disecției pediculului renal - urmată, de asemenea, de conversie,
la 1 caz. Nu am avut complicații intraoperatorii și nici postopera-
torii. Spitalizarea medie postoperatorie a fost de 4,3 zile. Spitaliza-
rea postoperatorie în lotul operat prin abord deschis a fost de 8,7
zile, motiv pentru care și costurile spitalizării au fost semnificativ
diferite.
Concluzii: Deși greu de implementat într-o Clinică în care nu
există experiență în laparoscopie, nefrectomia laparoscopică se
poate realiza în condiții de siguranță, cu rezultate comparabile cu
abordul clasic. Participarea la stagii de pregătire în centre cu expe-
riență, antrenamentul pe simulatoare, selecția adecvată a cazu-
rilor și abordarea atentă și responsabilă a cazurilor reprezintă con-
dițiile obligatorii ale obținerii unor rezultate promițătoare, care să
permită dezvoltarea și utilizarea pe scară mai largă a metodei.
112Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Laparoscopic nephrectomy -
the initial experience of the
Department of Urology from
Timișoara with the first 20 cases
A. Cumpănaș, L. Daminescu, A. Mureșan,
L. Dragoș, O. Ferician, O. Suteanu,
V. Tucicovschi, A. Păunescu, S. Lațcu,
G. Sbârnă, G. Pupca, R. Bardan, M. Botoca
Department of Urology, Victor Babeș Univ. of
Medicine and Pharmacy, Timișoara, Romania
Introduction: The laparoscopic approach for nephrectomy is
the preferred choice for the treatment of benign and malign
pathology. Introducing the laparoscopy in the current prac-
tice is difficult in centers where there is a lack of experience
in the field.
Material and method: We have retrospectively analysed 20
cases of laparoscopic nephrectomies. Demographic data, the
type of pathology, length of surgery, intraoperative and post-
operative complications as well as the length of hospitaliza-
tion were analysed. Another group of 20 patients treated by
open nephrectomy was analysed, focusing on the length of
hospitalization and the hospitalization costs.
Results: The male/female ratio was 1, average age was 42 yrs.
12 nephrectomies were performed on the right side, 8 on the
left side. Among the 20 cases, 9 were performed for malignant
pathology while 11 were performed for benign pathology. In
2 cases, conversion to open surgery was necessary for bleed-
ing from the renal pedicle, while in 1 case the conversion was
decided due to the impossibility to dissect the renal pedicle
properly. No other intraoperative or postoperative complica-
tions were noted. Postoperative evolution of the patients was
uneventful in all cases. Postoperative hospitalization was 4.3
days (comparing with the open group with 8.7 days), thus sig-
nificant hospitalization costs were noted.
Conclusion: Although hard to introduce in the daily prac-
tice in centers without any experience in laparoscopy, lap-
aroscopic nephrectomy offers good results even from the
very first cases. Attending training courses and fellowships,
training on dry and wet labs, as well as a proper and careful
selection of the cases represents the premises for obtaining
good results from the beginning and, very important, obtain-
ing the confidence which would lead to the wider use of the
method in the future.
PM.8.3. Pieloplastia retroperito-
neoscopică pentru sindromul
de joncțiune pielo-ureterală
N. Grigore, A. Haşegan, M. V. Pîrvuţ, I. Mihai
Facultatea de Medicină,
Clinica de Urologie Sibiu, România
Introducere: Evoluția din ultima perioadă din dome-
niul laparoscopiei au dat posibilitatea urologilor de a
efectua chirurgie reconstructivă prin abord retroperi-
toneoscopic. Pieloplastia retroperitoneoscopică sau
laparoscopică tinde să inlocuiasca chirurgia deschisa
pentru sindromul de joncțiune pielo-ureteral (SJPU),
dar necesită abilități laparoscopic ridicate.
Material şi metodă: Am analizat retrospectiv un număr
de 16 pacienți (p), care au fost supuși pieloplastiei retro-
peritoneoscopice pentru SJPU în perioada ianuarie
2014 - martie 2016. Intraoperator s-a montat un stent
dublu JJ 6 după secționarea joncțiunii pielo-ureterale.
Rezultate: Vârsta medie a pacienților a fost de 39,9 ani.
Durata medie a interventiei a fost de 214 de minute
(între 114-324 minute). Valoarea medie a fost de spita-
lizare a 5,1 zile (4-9 zile). Un pacient a prezentat fistulă
urinară postoperatorie. În niciun pacient nu a fost nevo-
ie convertirea la interventie chirurgicală deschisă.
Concluzii: Pieloplastia retroperitoneoscopică este o
procedură minim invazivă fezabilă și sigură, cu rezul-
tate similare cu ale chirurgiei deschise, dar cu rată de
complicatii mai mică, cu aspect estetic postoperator
mai bun și reintegrarea socio-profesională mai rapidă.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Retroperitoneoscopic pyeloplasty
Laparoscopie
for uretero-pelvic junction
obstruction syndrome
N. Grigore, A. Haşegan, M. V. Pîrvuţ, I. Mihai
Faculty of Medicine,
Sibiu Urology Department, Romania
Introduction: The late developments in the laparo-
scopic field gave urologists the chance to perform re-
constructive surgery by retroperitoneal approach. Ret-
roperinoteoscopic or laparoscopic pyeloplasty tends
to replace open surgery for urethero-pelvic junction
obstruction syndrome (UPJOS), but requires high lap-
aroscopic skills.
Material and method: We retrospectively analyzed a
number of 16 patients (p) who underwent retroper-
itoneoscopic pyeloplasty for UPJOS between Janu-
ary 2014 - March 2016. Intraoperative double JJ 6 CH
catheterization of the urether after cutting the urethe-
ro-pelvic junction.
Results: The average age of patients was 39.9 years.
The average duration of surgery was 214 minutes (be-
tween 114 - 324 minutes). The mean hospital stay was
5.1 days (4-9 days). One patient presented postopera-
tive urinary fistulae. There was no need to convert to
conventional surgery.
Conclusion: Retroperitoneoscopic pyeloplasty is a
feasible and safe minimally invasive procedure, with
similar outcomes as open surgery but with lower
complications rate, better aesthetic look and faster so-
cio-professional reintegration.
113
 PM.8.4. Abordul retroperito-
Laparoscopie
neoscopic al tumorilor renale –
experiența inițială
N. Grigore, A. Haşegan, M. V. Pîrvuț, I. Mihai
Facultatea de Medicină,
Clinica de Urologie Sibiu, România
Introducere: Nefrectomia radicală sau parțială prin abord lapa-
roscopic sau retroperitoneoscopic reprezintă tratamentul stan-
dard al tumorilor renale în stadiul T1 sau T2, conform ghidurilor
Asociației Europene de Urologie (EAU). La ora actuală abordul
retroperitoneoscopic este mai puțin uzitat, fiind considerat mai
dificil de efectuat decât abordul laparoscopic.
Material şi metodă: Am analizat retrospectiv un număr de 23
pacienți (p) care au fost supuși nefrectomiei radicale, nefrecto-
miei parțiale sau exciziei tumorale prin abord retroperotoneo-
scopic în perioada ianuarie 2014 – Martie 2016.
Rezultate: Vârsta medie a pacienţilor a fost de 54,1 ani.. Stadiul
tumoral preoperator a fost T1 în 8 p (34.7 %) şi T2 la 15 pacienţi
(65.3 %). Intervenția chirurgicală a constat în nefrectomie radical
la 14 p (60.8 %), nefrectomie parțială la 5 p (21.7 %) și excizie tu-
morală la 4 p (17.5 %). Durata medie a intervenției chirurgicale
a fost 154 minute (90-230 minute). Durata medie de clampare a
arterei renale pentru nefrectomiile parțiale sau exciziile tumorale
a fost de 21 minute (18-35 minute). Tehnica fara clamparea arterei
renale a fost utilizată la 2 pacienți/ Durata medie de spitalizare
a fost de 4,1 zile (3-7 zile). Pacienții nu au prezentat complicații
majore intra și postoperatorii. Toți pacienții au prezentat em-
fizem subcutanat care s-a remis spontan în 24 ore. Intervenția a
fost convertită la chirurgia deschisă în 2 cazuri datorită sângerării
intraoperatorii importante, 1 pacient necesitând transfuzie de
sânge.
Concluzii: Abordul retroperitoneoscopic al tumorilor renale este
superior abordului classic prin mobilizarea precoce a pacientului,
rata mică de complicații ale plăgilor, durata mică de spitalizare,
reintegrare socio-profesională rapidă a pacientului. Reluarea
rapidă a tranzitului intestinal prin evitarea cavității peritoneale
oferă beneficii suplimentare față de abordul laparoscopic.
114Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Retroperitoneoscopic approach
of renal cell carcinoma –
initial experience
N. Grigore, A. Haşegan, M. V. Pîrvuț, I. Mihai
Faculty of Medicine,
Sibiu Urology Department, Romania
Introduction: Radical or partial nephrectomy by laparoscopic
or retroperitoneoscopic approach is the standard treatment of
renal cell carcinoma stage T1 or T2, according to the guidelines
of the European Association of Urology (EAU). Currently ret-
roperitoneoscopic approach is less commonly used, because
is considered more difficult to perform than laparoscopic ap-
proach.
Material and method: We retrospectively analyzed a number
of 23 patients (p) who underwent radical nephrectomy, partial
nephrectomy or tumor excision by retroperitoneoscopic ap-
proach between January 2014 - March 2016.
Results: Mean age of patients was 54.1 years. Pre-operative
tumor stage T1 in 8 p (34.7%) and T2 in 15 p (65.3%). Surgery
consisted of radical nephrectomy 14 p (60.8%), partial ne-
phrectomy 5 p (21.7%) and tumor excision to 4 p (17.5%). The
mean duration of surgery was 154 minutes (between 90-230
minutes). The mean duration of renal artery clamping for par-
tial nephrectomy and tumor excision was 21 minutes (18-35
minutes). No ischemia procedure was used in 2 patients. Mean
hospital stay was 4.1 days (3-7 days). Patients had no major in-
tra and post-operative complications. All patients had subcu-
taneous emphysema witch was resolved spontaneously within
24 hours. The procedure was converted to open surgery in 2
patients because of important intraoperative bleeding, 1 p re-
quiring blood transfusion.
Conclusion: Retroperitoneoscopic approach of renal tumors is
superior to open surgery by early mobilization of the patient,
the low rate of wound complications, short duration of hospi-
talization, fast socio-professional reintegration of patient. Early
resumption of the bowel by avoiding the peritoneal cavity of-
fers additional benefits to the laparoscopic approach.
PM.8.5. Complicațiile chirurgiei laparo- Laparoscopic Surgery Complica-

Laparoscopie
scopice – Experiența unui singur centru tions - Single Center Experience
G. Mitroi1, A. Drocaş1, C. Nedelcuţă2, G. Mitroi1, A. Drocaş1, C. Nedelcuţă2,
O. Drăgoescu1, C. Folcuţi2, C. Mitoaica2, O. Drăgoescu1, C. Folcuţi2, C. Mitoaica2,
D. Dănilă2, V. Șurlin3, Alice Găman4, D. Dănilă2, V. Șurlin3, Alice Găman4,
Anca Ungureanu4, P.Tomescu1 Anca Ungureanu4, P.Tomescu1
1
Clinica de Urologie - Universitatea de Medicină 1
Urology Department – University of Medicine
și Farmacie Craiova, România and Pharmacy Craiova, Romania
2
Clinica de Urologie - Spitalul Clinic Județean 2
Urology Department – Emergency County
de Urgență Craiova, România Hospital Craiova, Romania
3
Clinica de Chirurgie Generală - Universitatea 3
Department of Surgery - University of Medi-
de Medicină și Farmacie Craiova, România cine and Pharmacy Craiova, Romania
4
Departamentul de Bacteriologie Virusologie 4
Department of Bacteriology Virusology Para-
Parazitologie - Universitatea de Medicină și sitology - University of Medicine and Pharmacy
Farmacie Craiova, România Craiova, Romania

Introducere. Scopul acestei prezentări este cel de a analiza Introduction. Aim of this presentation is to analyze frequen-
frecvența și gravitatea complicațiilor chirurgiei laparoscopice cy and severity of laparoscopic surgery recorded in our De-
apărute în clinica noastră, oferind o privire de ansamblu a pro- partment, providing progress overview.
greselor realizate.
Materials and Methods. In Urology Department from Craio-
Material şi metodă. În Clinica de Urologie Craiova, în perioa-da va, during September 2013 – March 2016, we performed 140
septembrie 2013 - martie 2016, au fost efectuate laparoscopic laparoscopic procedure. Adressed pathology was for kidney
140 de intervenții chirurgicale. Patologia abordată a fost cea re- (kidney tumors, renal cyst, Hynes-Anderson pieloplasty),
nală (tumori renale, chisturi renale, pieloplastii Hynes-Anderson), adrenals (benign tumors), ureteral (ureterolithotomy), varico-
suprarenală (tumori benigne), patologia ureterală (ureterolitoto- cele. Most frequently used approach was transperitoneal, 128
mii), varicocel. Abordul utilizat cel mai frecvent a fost cel trans- patients, retroperitoneal approach only for 12 patients.
peritoneal, cu 128 de cazuri, cel retroperitoneal fiind utilizat în
doar 12 cazuri. Results. Pneumoperitoneum was performed for 110 patients
using Veress needle. For 18 patients we were not able to per-
Rezultate. Pneumoperitoneul a fost realizat pentru 110 pacienți
form pneumoperitoneum using Veress needle, beacause of
folosind acul Veress. La 18 pacienți nu am putut creea pneumo-
abdominal wall thickness or beacause uncertainty of peri-
peritoneul cu acul Veress datorită paniculului adipos bine reprez-
toneum puncture, requiring minilaparotomy. Complications
entat, sau datorită incertitudinii pătrunderii în cavitatea perito-
during pneumoperitoneum using Veress needle: 2 patients
neală, fiind necesară minilaparotomia. Complicațiile întâlnite la
with mesentery perforation with gas inflation to this level, 1
creearea pneumoperitoneului cu acul Veress au fost: în 2 cazuri
patient with bowel perforation. Intraoperative complications:
a fost perforat mezenterul intestinal cu introducerea gazului la
bleeding from renal vessels (9 patients), spleen injury (1 pa-
acest nivel, un caz cu perforația colonului. Complicațiile intraop-
tient), imposibility of renal cyst dissection (1 patient), liver in-
eratorii au fost reprezentate de: sângerare de la nivelul pediculu-
jury (2 patients), imposibility of JJ stent insertion (5 patients).
lui renal (9 cazuri), leziunea splinei (1 caz), imposibilitatea disecției
Postoperative complications: prolonged ileus (2 patients),
unui chist renal (1 caz), leziuni hepatice (2 cazuri), imposibilitatea
infections (2 patients), diarheea (2 patients), acute miocardic
montării stent-ului JJ (5 cazuri). Complicațiile postoperatorii au
stroke (1 patient), cerebral edema with subcutaneous em-
fost: ileus prelungit (2 cazuri), infecții parietale (2 cazuri), sindrom
physema (1 patient). We do not recorded any mortality.
diareic (2 cazuri), infarct miocardic acut (1 caz), edem cerebral și
emfizem subcutanat (1 caz). Nu au au existat decese intra sau Conclusions. Laparoscopic surgery offer numerous advan-
postoperator. tages, but requires long learning curves, improved patients
Concluzii. Chirurgia laparoscopică prezintă numeroase avantaje evaluation and complications management.
comparativ cu cea clasică, însă necesită o curbă de învățare mai
lungă, o mai bună capacitate de evaluare a pacienților și de man-
agement al complicațiilor intra sau postoperatorii.

nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology 115

 PM.8.6. Abordul retroperitoneal
Laparoscopie
robotic şi laparoscopic 3D
în nefrectomiile parţiale
F. Dobrotă, Bianca Mihai, Roxana-Loredana
Nechita, R. Mănescu, N. Crişan, I. Coman
Spitalul Municipal Cluj-Napoca, România
Introducere: Nefrectomia partiala (Nephron-Sparing Surgery
NSS) a devenit standardul in tratamentul tumorilor renale T1
datorita riscului scazut de a dezvolta insuficienta renala. Teh-
nologia 3D in chirurgie, promite sa devina un instrument in-
dispensabil ce vine in ajutorul chirurgului. Scopul studiului
este de a compara rezultatele perioperatorii a doua tehnici ce
folosesc vedere 3D si abord retroperiteal: chirurgia robotica si
laparoscopia in nefrectomiile partiale.
Material si metoda: Din 2009 pana in ianuarie 2016 am se-
lectat 12 pacienti cu tumori renale ce au beneficiat de nefrec-
tomie partiala prin abord retroperitoneal robotic sau laparo-
scopic tridimensional din baza de date a serviciului nostru de
urologie ce numara 46 de nefrectomii partiale laparoscopice
standard, 3D si asistate robotic. Datele au fost inregistrate
retrospectiv si s-au urmarit parametrii perioperatori (carac-
teristicile pacientilor, timpul de ischemie calda, pierderile de
sange, conversiile, marginile de rezectie, functia renala pre si
post operator) ce au fost analizati si comparati utilizand Testul
Student.
Rezultate: Din totalul de 12 pacienti, 6 au beneficiat de ne-
frectomie partiala robotica si 6 de nefrectomie partiala laparo-
scopica 3D. Cele doua grupuri au fost statistic similare tinand
cont de caracteristicile pacientilor si ale tumorilor. Timpul de
ischemie calda este mai scazut in tehnica robotica (16,3 vs 19
min, p>0.05) statistic nesemnificativ. Timpul operator (120
vs 203,83 min, p<0.05) a fost mai scurt la nefrectomia parti-
ala laparoscopica 3D. Pierderile de sange (54,16 vs 320,83 ml,
p<0.05) au fost mai scazute in NPL 3D. In ceea ce priveste con-
versia si rata de margini pozitive nu s-au inregistrat conversii si
nici margini pozitive in niciunul din loturile analizate.
Concluzii: Nefrectomia partiala laparoscopica 3D poate de-
veni o alternativa de tratament sigura, eficienta, cu un numar
redus de complicatii, pentru abordul retroperitoneal al tumo-
rilor renale.
116Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Robotic and laparoscopic
3D retroperitoneal aproach
in partial nephrectomy
F. Dobrotă, Bianca Mihai, Roxana-Loredana
Nechita, R. Mănescu, N. Crişan, I. Coman
Cluj-Napoca Municipal Hospital, Romania
Introduction: Nephron-Sparing Surgery (NSS) represents
standard treatment in T1 renal tumors because of the low
risk of renal failure. 3D technology in surgery will become
an indispensable tool. The aim of this study is to compare
peri operative outcomes for Retroperitoneal Robotic Par-
tial Nephrectomy (RRPN) and Retroperitoneal Laparo-
scopic Partial 3D Nephrectomy (RLPN 3D).
Material an methods: From 2009 to 2016, 37 patients
underwent laparoscopic 3D and robotic partial nephrec-
tomy in our center and we selected 12 patients who un-
derwent RRPN and RLPN 3D. Peri operative data (patients
characteristics, tumours characteristics, warm ischemia
time, estimated blood loss, operative time, transfusions,
positive surgical margins, conversion, length of stay and
renal function pre/post surgery) were analysed and com-
pared using Student Test.
Results: 6 patients underwent RRPN and 6 underwent
RLPN 3D. The two groups were statistically similar for
patient characteristics and tumor characteristics. Warm
ischemia time (16,3 vs 19 min, p>0.05) was shorter in
RRPN group but not statistical semnificative. Operative
time (120 vs 203,83 min, p<0.05) and blood loss (54,16 vs
320,83 ml, p<0.05) were shorter in RLPN 3D group. There
were no conversions or positive surgical margins in our
groups.
Conclusions: Laparoscopic 3D partial nephrectomy can
be a reliable, safe, eficient, with low number of compli-
cations, alternative in retroperitoneal aproach of renal
tumors.
PM.8.7. Enucleerea laparoscopică
a unei tumori renale –
Prezentare de caz
G. Mitroi1, A. Drocaş1, C. Nedelcuţă2,
O. Drăgoescu1, C. Folcuţi2, C. Mitoaica2,
D. Dănilă2, V. Șurlin3, P.Tomescu1
1
Clinica de Urologie - Universitatea de
Medicină și Farmacie Craiova, România
2
Clinica de Urologie - Spitalul Clinic
Județean de Urgență Craiova, România
3
Clinica de Chirurgie Generală - Universitatea
de Medicină și Farmacie Craiova, România
Introducere. Tumorile renale mici (T1a), au indicație
pentru nefrectomie parțială. Enucleerea simplă a tu-
morilor are rezultate similare pentru rata de progresie
comparativ cu nefrectomia parțială.
Material si metodă. Pacient în vârstă de 63 ani, cu-
noscut cu tumoră amigdaliană operată în urmă cu 6
luni. Examenul CT craniu, torace și abdomen efectuat
preoperator descoperă o formațiune tumorală renală
stângă de 24/18 mm, situată la nivelul polului superior,
bine delimitată, care proemină din contur, fără efracție
capsulară. Conform rezultatului CT, pacientul are indi-
cație pentru enucleerea tumorii renale.
Rezultatele constantelor biologice au fost în limite nor-
male. Examenul preanestezic nu descoperă contraindi-
cații pentru efectuarea chirurgiei laparoscopice.
Rezultate. Se intervine laparoscopic, pe cale trans-
peritoneală. Pneumoperitoneul a fost creeat folosind
minilaparotomia. După disecția completă a rinichiului
stâng, se practică enucleerea formațiunii tumorale, fără
clamparea pediculului renal. Intraoperator nu au exis-
tat incidente, sângerarea de la nivelul patului tumoral
fiind minimă. Drenajul postoperator a fost de 600 ml,
serosanghinolent, probabil datorită disecției extinse
a colonului și rinichiului, cu diminuare progresivă. Pa-
cientul se externează la 5 zile postoperator.
Concluzii. Pentru cazurile atent selecționate, enu-
cleerea tumorilor renale poate fi efectuată laparosco-
pic. Avantajul acestei tehnici este reprezentat de lipsa
ischemiei parenchimului renal, precum și de avantajele
generale ale chirurgiei laparoscopice.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Laparoscopic renal tumor
Laparoscopie
enucleation – Case report
G. Mitroi1, A. Drocaş1, C. Nedelcuţă2,
O. Drăgoescu1, C. Folcuţi2, C. Mitoaica2,
D. Dănilă2, V. Șurlin3, P.Tomescu1
1
Urology Department – University of Medicine
and Pharmacy Craiova, Romania
2
Urology Department – Emergency County
Hospital Craiova, Romania
3
Department of Surgery - University of
Medicine and Pharmacy Craiova, Romania
Introduction. Small renal tumors (T1a) have indication
for partial nephrectomy. Simple tumor enucleation has
similar results in progression rates compared with par-
tial nephrectomy.
Materials and Methods. 63 years old male, with tonsil
tumor operated 6 months ago. CT scan for skull, tho-
rax and abdomen performed preoperative reveals left
renal tumor, with size 24/18 mm, located at the upper
renal pole, with good delimitation, with outline proem-
ination and without capsular breaking. According to
CT scan, patient has indication for renal tumor enucle-
ation. Biological constants results were within normal
range. Preanesthetic exam does not reveals contraindi-
cations for laparoscopic surgery.
Results. Laparoscopic surgery is performed using tran-
peritoneal approach. We performed pneumoperitone-
um using minilaparotomy. After complete disection
of left kidney, we performed renal tumor enucleation,
without renal pedicle clamping. Intraoperative was
without incidents, with minimal bleeding from tumor
site. Postoperative drainage was 600 ml, probably be-
cause of extensive bowel and kidney dissection, with
progressive diminuation. Patient is discharged in the
fifth day postoperative.
Conclusions. For selected patients, renal tumor enu-
cleation can be performed laparoscopic. Benefits of
this approach is represented by the lack of ischemia for
renal parenchyma and general benefits for laproscopic
surgery.
117
 PM.8.8. Chirurgia laparoscopică la
Laparoscopie
pacienții cu antecedente chirurgi-
cale la nivelul abdomenului
G. Mitroi1, A. Drocaş1, C. Nedelcuţă2, O. Drăgoes- G. Mitroi1, A. Drocaş1, C. Nedelcuţă2, O. Drăgoes-
cu1, C. Folcuţi2, C. Mitoaica2, D. Dănilă2, V. Șurlin3, cu1, C. Folcuţi2, C. Mitoaica2, D. Dănilă2, V. Șurlin3,
Alice Găman4, Adriana Turculeanu4, P. Tomescu1 Alice Găman4, Adriana Turculeanu4, P. Tomescu1
1
Clinica de Urologie - Universitatea de Medicină
și Farmacie Craiova, România
2
Clinica de Urologie - Spitalul Clinic Județean
de Urgență Craiova, România
3
Clinica de Chirurgie Generală - Universitatea
de Medicină și Farmacie Craiova, România
4
Departamentul de Bacteriologie Virusologie
Parazitologie - Universitatea de Medicină
și Farmacie Craiova, România
Introducere. Datorită progreselor și experienței în
chirurgia laparoscopică realizate în Clinica de Urologie
Craiova, am început efectuarea de proceduri laparo-
scopice pacienților care au avut intervenții chirurgicale
la nivelul abdomenului.
Material si metodă. În Clinica de Urologie din Craiova,
în perioada august 2015 – martie 2016, au fost efectu-
ate laparoscopic 6 intervenții chirurgicale la pacienți
care au avut antecedente chirurgicale la nivelul abdo-
menului. Calea de abord a fost cea transperitoneală.
Pneumoperitoneul a fost realizat folosind acul Veress
pentru 4 pacienți. La 2 pacienți am folosit minilaparito-
mia pentru a creea pneumoperitoneul.
Rezultate. Au fost efectuate 3 intervenții laparosco-
pice pentru chist renal drept la paciente care au an-
tecedente de histerectomie. Au fost efectuate 2 inter-
venții laparoscopice pentru varicocel stâng la pacienți
care au antecedente de apendicectomie. A fost efec-
tuată o ureterolitotomie dreaptă laparoscopic unei
paciente care a avut antecedente de ulcer gastric ope-
rat. Complicațiile intraoperatorii au fost minore, fiind
reprezentate de secționarea aderențelor postoperatorii
și prelungirea timpului operator. Complicațiile posto-
peratorii au fost reprezentate de ileus prelungit (1 caz).
Concluzii. Deși intervențiile chirurgicale la nivelul ab-
domenului în antecedente reprezintă o contraindicație
relativă pentru chirurgia laparoscopică, în cazuri atent
selecționate și investigate aceasta poate reprezenta o
procedură sigură, cu rezultate satisfăcătoare.
118Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Laparoscopic surgery for patients
with prior abdomen surgery
Urology Department – University of Medicine
1
and Pharmacy Craiova, Romania
2
Urology Department – Emergency County
Hospital Craiova, Romania
3
Department of Surgery - University of Medicine
and Pharmacy Craiova, Romania
4
Department of Bacteriology Virusology
Parasitology - University of Medicine
and Pharmacy Craiova, Romania
Introduction. According to surgical experience accu-
mulated in Urology Department of Craiova we per-
formed laparoscopic surgery for patients with prior
abdomen surgery.
Materials and Methods. In Urology Department of
Craiova, between August 2015 – March 2016, we per-
formed 6 laparoscopic surgeries to patients with prior
abdomen surgery. We used transperitoneal approach.
Pneumoperitoneum was performed using Veress nee-
dle for 4 patients. For 2 patients we have used minilap-
arotomy to performed pneumoperitoneum.
Results. We performed 3 laparoscopic surgery for right
renal cyst to hysterectomised patients. We performed 2
laparoscopic surgery for left varicocele to patients with
prior appendectomy. We performed one laparoscopic
right ureterolithotomy to one patient with open sur-
gery for gastric ulcer. Introperative complications was
minor, repesented by the lenght of operating time and
cutting postoperative adhesions.
Postoperative complications was prolonged ileus (1
patient).
Conclusions. Although prior abdomen surgery repre-
sent relative contraindication for laparoscopic surgery,
for precise investigated and selected patients, laparo-
scopic surgery is a safe procedure, with good results.
PM.8.9. Abordul laparoscopic
în patologia urologică –
experiența inițială a Institutului
Regional de Oncologie Iași
M. Hogea, I. Tomac, A.Panuță, D. V. Scripcariu,
N. Smochină, M. Bună-Arvinte, V. Scripcariu
Institutul Regional de Oncologie Iași, România
Introducere: Laparoscopia constituie o alternativă adecvată
funcțional și oncologic în abordul unei game variate de patologii
urologice, inclusiv maligne, în anumite situații fiind considerată
“standardul de aur”. Tehnica minim invazivă aduce o serie de
beneficii atât de ordin clinic (scădere a morbidității postopera-
torii), cât și socioeconomice (spitalizare minimă, reintegrare mai
rapidă) sau cosmetice. În schimb, deși urmează aceleași principii
chirurgicale ca ale abordului “clasic”, anumite impedimente prac-
tice pot duce la o creștere semnificativă a gradului de dificultate
al intervențiilor.
Ne propunem o prezentare a rezultatelor inițiale în aplicarea teh-
nicilor minim invazive laparoscopice în tratamentul patologiei
urologice în experiența Institutului Regional de Oncologie Iași.
Material și metodă: În perioada aprilie 2015 - martie 2016, 31
pacienți au beneficiat de intervenții laparoscopice, din care 24
pentru boli neoplazice - 20 nefrectomii radicale (tumori renale
stadiul T1a – T3b), 3 nefroureterectomii radicale (tumori urote-
liale, stadiul T2), 1 nefrectomie parțială (tumoră renală polară,
stadiul T1a) - și 7 pentru patologii benigne - 2 chistorezecții, 3
pieloplastii, 1 biopsie ganglion retroperitoneal și o ureteroliză.
Rezultate: În cazul nefrectomiei radicale, timpul mediu de in-
tervenție a fost 110 minute, pierderi sangvine medii 75 ml (de
menționat diferența semnificativă între durata medie a primelor
10 intervenții - 155 min - și ultimelor 5 intervenții - 85 min). O
singură intervenție a necesitat conversie (un caz de nefrourete-
rectomie) datorită controlului nesatisfăcător al pediculului renal.
Abordul retroperitoneal a fost aplicat în 4 cazuri (2 chistorezecții
și 2 pieloplastii), cu durata medie de 60, respectiv 120 minute, fără
pierderi sangvine semnificative.
Concluzii: Aplicarea tehnicilor minim invazive în tratamentul pa-
tologiei urologice poate asigura rezultate oncologice și funcțio-
nale comparabile cu abordul clasic, cu avantajul scăderii im-
pactului traumatismului chirurgical. Selecția corespunzătoare a
pacienților, formarea unei echipe operatorii și asigurarea progre-
sului pe curba de învățare sunt necesare pentru a putea menține
calitatea actului chirurgical.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
The laparoscopic approach
Laparoscopie
in urologic pathology -
the initial experience of the
Regional Institute of Oncology, Iași
M. Hogea, I. Tomac, A.Panuță, D. V. Scripcariu,
N. Smochină, M. Bună-Arvinte, V. Scripcariu
Regnional Institute of Oncolgy Iași, Romania
Introduction: Laparoscopy has proven itself to be an ade-
quate alternative both functionally and oncologically in a wide
range of urologic pathology, including malignancies, and in
some cases is considered the gold standard. Minimal invasive-
ness brings advantages both from a clinical (lower morbidity),
socio-economic (shorter hospital stay, faster return to regular
activity) and cosmetic perspective. Although it may follow the
same basic principles of the classic approach, certain technical
inconveniences lead to an increase in the difficulty to perform
surgery laparoscopically. We present our institution’s initial re-
sults in the application of the laparoscopic approach to urolog-
ic pathology.
Material and methods: From April 2015 till March 2016, 31
patients underwent laparoscopic procedures: 24 for malignan-
cy - 20 radical nephrectomies (stage T1a-T3), 3 radical nephro-
ureterectomies (upper tract urothelial tumors, stage T2), 1 par-
tial nephrectomy (lower pole stage T1a renal tumor) - and 7 for
benign pathology - 2 cyst resections, 3 pyeloplasties, 1 excision
of a retroperitoneal lymph node and 1 ureterolysis.
Results: For radical nephrectomies, average surgical time was
110 minutes, average blood loss 75 ml (with note of the large
difference in duration between the first 10 interventions - 155
mins - and the latter 5 - 85 mins). A single intervention required
conversion - a nephroureterectomy, due to unsatisfactory
control of the renal pedicle. The retroperitoneal approach was
used in 4 cases (2 cyst resections and 2 pyeloplasties), with an
average time of 60 and 120 minutes respectively, with no sig-
nificant blood loss.
Conclusions: Minimally invasive procedures can offer compa-
rable oncologic and functional result to the classic approach,
with the advantage of lower surgical morbidity. Patient selec-
tion, teamwork and perseverance is paramount to raising the
quality of the surgical maneuvers.
119
 PM.8.10. Complicaţiile
Laparoscopie
laparoscopiei transperitoneale
în chirurgia de exereză renală
S. Sandu1, D. Diaconescu1, G. Roşoga1,
M. Popescu1, A. Marculescu1, Y. Salaheddin1,
R. Petca12, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
1
Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele,
Bucureşti, România
2
UMF “Carol Davila” Bucureşti, România
Introducere. Scopul acestei lucrări este de a evalua compli-
cațiile întâlnite în nefrectomia si nefroureterectomia laparo-
scopică transperitoneală realizate la un numar de 52 de pa-
cienți operați în Clinica de Urologie a Spitalului Clinic Prof. Dr.
Th. Burghele de o singură echipă chirurgicală.
Material si metode. Studiul a fost realizat în perioada 1 ia-
nuarie 2011 – 30 martie 2016 pe un număr de 52 de pacienți,
dintre care 23 de barbati si 29 de femei. Au fost efectuate un
număr de 9 nefroureterectomii, 18 nefrectomii radicale, 23
nefrectomii simple, 2 heminefrectomii prin abord laparosco-
pic transperitoneal, având următoarele indicații: 27 patologii
tumorale, 1 chist hidatic renal, 2 hidronefroze de pielon supe-
rior, 1 pionefroza, 3 rinichi scleroatrofici, 10 uronefroze. Acce-
sul s-a realizat prin tehnica Veress și tehnica Hasson (25/27).
Vârsta medie a pacienților a fost 59 de ani (22-89).
Rezultate. Complicațiile intraoperatorii au fost leziunile
splenice întâlnite în 3/52 (5,76%) cazuri ce s-au tratat con-
servator. Conversia la chirurgia clasică a fost necesară în-
tr-un singur caz. Nu au existat leziuni viscerale la realizarea
pneumo- perotoneului prin tehnica Veress. Durata medie a
interventiei chirurgicale a fost de 160 minute. Durata medie
de spitalizare a fost de 6.19 zile. Complicațiile postoperato-
rii au fost repre- zentate de: serom - 1/52(1,92%), un pacient
(1,92%) a pre- zentat drenaj lombar hematic prelungit ce a
necesitat transfuzie sangvină, un alt pacient (1,92%) - colec-
tie lombară ce a necesitat reintervenție, ileus - 8/52 (15,38%).
Complicațiile postoperatorii tardive au fost reprezentate de
1/52(1,92%) eventrații postoperatorii.
Concluzii. Chirurgia de exereză renală prin abord laparo-
scopic transperitoneal reprezintă o alternativă sigură a abor-
dului deschis, cu o morbiditate scăzută având avantajele unei
metode minim invazive.
120Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Complications of transperitoneal
laparoscopy in renal
excisional surgery
S. Sandu1, D. Diaconescu1, G. Roşoga1, M.
Popescu1, A. Marculescu1, Y. Salaheddin1, R.
Petca12, V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital,
1
Bucharest, Romania
2
UMF “Carol Davila” Bucharest, Romania
Introduction. The goal of this article is to evaluate complica-
tions encountered in transperitoneal laparoscopic nephrec-
tomy and nefroureterectomy based on 52 patients operated
in Urology Clinic of Prof. Dr. Th. Burghele by a single surgical
team.
Matherials and methods. This study was conducted be-
tween January 1st 2011 and March 30th 2016 on 52 patients
from which 23 were men and 29 women. There were realized
9 nephroureterectomies, 18 radical nephrectomies, 23 sim-
ple nephrectomies, 2 heminephrectomies by transperitone-
al laparoscopic approach, having following indications: 27
tumoral pathologies, 1 renal hydatid chist, 2 upper pole hy-
dronephrosis, 1 pionephrosis, 3 kidney atrophies, 10 urone-
frosis. The acces was realized by Veress and Hasson technique
(25/27). Average age of patients was 59 years (22-89).
Results. Intraoperatory complications were 3/52 (5.76%)
cases of splenic injuries which were treated by conservative
means. Classic surgery conversion was needed in a single
case. There weren’t any visceral lesions following Veress tech-
nique. Average duration of intervention was 160 minutes.
Mean length of hospital stay was 6.19 days. Postoperatory
complications were as follows: 1/52 (1.92%) – seroma, one
patient (1.92%) had a prolonged haematic lumbar drainage
which needed blood transfusion, another patient (1.92%) –
lumbar collection that needed reintervention, 8/52 (15.38%)
– ileus. Late postoperatory complications was 1/52 (1.92%)
eventration.
Conclusions. Excisional kidney surgery by transperitoneal
laparoscopic approach represents a safe alternative to classic
surgery, with a low morbidity, having the advantages of min-
imally invasive surgery.
V.1.1. Nefrolitotomie bivalvă
laparoscopică retroperitoneală
D. L. Grad, V. Simon, Iulia Andraş,
N. Crişan, I. Coman
Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca, România
Introducere. Patologia litiazică renală a beneficiat de aportul
tehnicilor minim invazive din ultimii ani, care au modificat radi-
cal atitudinea terapeutică. Există totuși situații excepționale care
impun o abordare invazivă, precum nefrotomia largă, pentru
tratamentul calculilor voluminoși. Abordul laparoscopic reprez-
intă o alternativă avantajoasă care scade gradul de agresivitate
al interveției.
Material și metodă. Pacienta este poziționată în decubit later-
al stâng, cu masa angulată 60º la nivelul ombilicului. Abordul
retroperitonealeste realizat utilizând 4 trocare.Se pătrunde în
spațiul retroperitoneal, se continuă disecția pe fața anterioară
a mușchiului psoas. Se incizează fascia Gerota și se continuă di-
secția până la nivelul pedicolului renal. Se izolează pe lasou artera
renală dreaptă. Se pensează artera renală cu pensă vasculară tip
bulldog. Nefro tomie pe convexitatea rinichiului cu deschiderea
sistemului pielocaliceal. Se evacuează multiple fragmente litiaz-
ice, precum și doi calculi voluminoși de peste 2cm, unul bazine-
tal și unul caliceal superior. Renorafie în dublu strat cu fir Vicryl-0
securizat cu haem-o-lock. Se eliberează artera renală. Se extrag
fragmentele litiazice în sac de organ. Drenaj lombar. Sutura punc-
telor de abord.
Rezultate. Timpul operator: 150 minute. Timp de ischemie caldă:
25 minute. Pierderile sangvine: 100 ml. Mobilizarea pacienteiși re-
luarea tranzitului intestinal:în prima zi postoperator. Suprimarea
drenajului lombar în ziua 2 postoperator. Timpul de spitalizare: 5
zile. Fără complicații intraoperatorii sau postoperatorii precoce.
Concluzii. Nefrolitotomia prin abord laparoscopic retroperitone-
al este o tehnică dificilă, dar fezabilă în cazuri selecționate, când
celelalte metode minim-invazive nu pot fi utilizate. Avantajul
laparoscopiei este facilitarea identificării elementelor pedicolului
renal și disecția minuțioasă a rinichiului, cu incizia parenchimului
renal sub vizualizare mărită și extragerea ușoară a fragmentelor
litiazice. Parametrii intra- și perioperatori sunt satisfăcători și per-
mit efectuarea intervenției în limite de siguranță.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Retroperitoneal laparoscopic
Video – Laparoscopie
bivalve nephrolitotomy
D. L. Grad, V. Simon, Iulia Andraş,
N. Crişan, I. Coman
Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca, Romania
Introduction. Kidney lithiasis benefited from the contribution of
minimally invasive techniques in recent years that have radically
changed the therapeutic approach. There are, however, excep-
tional circumstances which require an invasive approach, as wide
nephrotomy, for the treatment of bulky stones. Laparoscopic
approach is a favorable alternative that decreases the degree of
aggressiveness.
Material and method. Patient is positioned in left lateral decu-
bitus position with 60º angled table at the navel. Retroperitoneal
approach is conducted using 4 trocars. The retroperitoneal space
is entered and dissection continues on the front side of the psoas
muscle. Gerota fascia is incised and dissection continues until the
renal pedicle. The right renal artery is isolated on a loop. Renal
artery is clamped with bulldog vascular clamp. Nephrotomy is
performed on the convexity of the kidney, opening the pieloca-
liceal system. Multiple lithiasic fragments are retreived, as well as
two bulky stones over 2cm, one from the renal pelvis and one
from the upper calyx. Renorraphy is performed in double layer
with Vicryl-0 suture secured with haem-a-locks. Renal artery is
released. Lithiasic fragments are extracted in endo-bag. Lumbar
drainage. Approach points are sutured.
Results. Operating time: 150 minutes. Warm ischemia time: 25
minutes. Blood loss: 100 ml. Bowel movements and mobilization:
on the first day after surgery. Lumbar dreainage was suppresed
on day 2 postoperatively. Hospital stay: 5 days. No intraoperative
or early postoperative complications.
Conclusions. Retroperitoneal bivalve nephrolitotomy by laparo-
scopic approach is a difficult but feasible technique in selected
cases, when minimally invasive methods can not be used. The
advantage of laparoscopy is to facilitate identifying elements of
the renal pedicle and thorough dissection of the kidney, renal
parenchyma incision under the enlarged view and easy removal
of the lithiasic fragments. Intra- and perioperative parameters are
satisfactory and intervention can be conducted within safe limits.
121
 V.1.2. Nefrectomia radicală
Video – Laparoscopie
laparoscopică 3D
C. Gîngu1,4, A. Dick1, M. Crăsneanu1,
S. Ianioțescu1, A. Andreșanu1, C. Baston1,4,
V. Cerempei1, A. Mihancea1, B. Ștefan1,
Liliana Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant Renal,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere și obiective. Carcinomul renal reprezintă
2-3% din totalul neoplasmelor, și are cea mai mare in-
cidență la persoanele între 60-70 de ani. În stadiile lo-
calizate, cand este fezabilă, nefrectomia parțială este
cea mai bună opțiune de tratament pentru tumorile
T1a-T1b, de preferat prin abord laparoscopic, în timp ce
la tumorile T2 indicația chirurgicală este de nefrectomie
radicală laparoscopică. Restul tumorilor local avansate
T3-T4 au indicație de chirurgie deschisă care include
limfodisecție și excizia trombilor tumorali. În acest film
vrem să expunem o nefrectomie radicală pentru o tu-
moră renală în stadiul T2 utilizând noul sistem laparo-
scopic Stortz 3D.
Materiale și metode. În ultimele 6 luni (noiembrie
2015 - aprilie 2016), în clinica noastră s-au practicat
23 de nefrectomii radicale laparoscopice 3D pentru
carcinoame renale localizate T1-T2. Vă prezentăm cazul
unei paciente în vârstă de 41 de ani, diagnosticată cu
o tumoră mediorenală dreaptă de 4,8 cm (stadiul T2a),
descoperită întâmplător prin ecografie și examen CT.
Opțiunea de tratament aleasă a fost nefrectomia rad-
icală laparoscopică utilizând noul sistem Stortz 3D. Pa-
cienta a fost așezată în decubit lateral, cu abdomenul
fixat la marginea mesei operatorii. S-au instalat 4 tro-
care: un trocar optic de 12 mm pararectal la nivelul om-
bilicului, un trocar de 10 mm la 4 cm deasupra ombilic-
ului pe linia mediană, și încă 2 trocare de 5 mm pe linia
122Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
3D laparoscopic
radical nephrectomy
C. Gîngu1,4, A. Dick1, M. Crăsneanu1,
S. Ianioțescu1, A. Andreșanu1, C. Baston1,4,
V. Cerempei1, A. Mihancea1, B. Ștefan1,
Liliana Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Center for Uronephrology and Renal Transplanta-
tion, Fundeni Clinical Institute, Bucharest
2
ICU Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
Pathology Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
4
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction and objectives. Renal cell carcinoma
accounts for 2-3% of all cancers, and has the highest
incidence between 60 and 70 years. In localized forms,
partial nephrectomy is the best treatment option for
T1a-T1b tumors, whenever feasible, and preferably by a
laparoscopic approach, while the indication for T2 cas-
es is laparoscopic radical nephrectomy. All other local-
ly advanced T3-T4 cases require an open surgery that
includes lymph node dissection and tumor thrombus
excision. In this video we want to show a radical ne-
phrectomy for a T2 renal tumor performed using a new
laparoscopic 3D Stortz system.
Materials and method. During the last six months
(November 2015 – April 2016) we performed 23 3D
laparoscopic radical nephrectomies, for localized T1-T2
renal cell carcinomas. We present the case of a 41 years
old female with a 4.8 cm renal tumor located in the mid-
dle of the right kidney (T2a), diagnosed incidentally by
ultrasound and CT scan. The treatment option selected
was radical nephrectomy using a new laparoscopic 3D
Stortz system. The patient was placed on a left lateral
decubitus position, with the belly hanging at the edge
of the table. A total of four trocars were needed: a 12
mm optic trocar at the level of the umbilicus pararec-
tally, a 10 mm trocar 4 cm above the umbilicus on the
midline, and two 5 mm trocars one on the midline be-
neath the xiphoid process (for liver displacement) and

mediană sub procesul xifoid (pentru mobilizare hepa-
tică) și pe linia axilară anterioară la nivel subcostal.
După insuflare la o presiune de 12 mm Hg, operația a
debutat cu decolarea colorectală dreaptă. S-a identifi-
cat și izolat ureterul, iar disecția renală s-a început de la
polul inferior mergând către pediculul vascular. Artera
și vena renală au fost izolate și secționate după aplica-
rea de clipuri Hem-o-lock. Restul rinichiului a fost dise-
cat și la final ureterul a fost și el clipat. Piesa de rezecție
a fost așezată într-o pungă de recuperare și scoasă prin-
tr-o incizie minima la nivelul fosei iliace.
Rezultate. Timpul operator a fost de 56 de minunte.
Pierderea de sânge a fost minimă. Postoperator
evoluția a fost lipsită de evenimente, iar pacienta a fost
externată în ziua a III-a. Examenul histopatologic a des-
cris carcinom renal papilar de 5 cm în stadiul pT1b.
Concluzii. Nefrectomia radicală laparoscopică repre-
zintă cea mai bună metodă de tratament al tumorilor
renale localizate care nu au indicație de prezervare re-
nală. Sistemul laparoscopic 3D asigură o vizibilitate mai
exactă în interiorul cavității abdominale, cu imagini de
calitate superioară și o bună perceptive a adâncimii,
ceea ce conferă viteză, acuratețe și siguranță sporite
actului chirurgical. De asemenea scurtează curba de în-
vățare în comparație cu laparoscopia standard.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Video – Laparoscopie
the other on the anterior axillary line beneath the ribs.
After the insufflation at a pressure of 12 mm Hg, the
right colorectal dissection was performed. The ureter
was then identified and isolated, and the kidney was
dissected starting from the lower pole towards the
vascular pedicle. The main artery and vein were then
carefully isolated and doubly clipped with Hem-o-loks.
The rest of the kidney was dissected and the ureter was
finally clipped as well. The operative specimen was re-
moved inside an endobag through a small incision in
the iliac fossa.
Results. Operating time was 56 minutes. Blood loss
was minimal. The postoperative course was uneventful
and the patient was discharged on the 3rd day. The his-
topathological examination revealed a 5 cm pT1b papil-
lary renal carcinoma.
Conclusions. Laparoscopic radical nephrectomy is the
best treatment option for localized renal tumors with-
out indication of nephron sparing surgery. The 3D lap-
aroscopic system ensures a more accurate view inside
the abdominal cavity, with superior image quality and
depth perception, which in turn enable a faster and saf-
er surgery. It also shortens the learning curve in com-
parison with standard laparoscopy.
123
 V.1.3. Nefrectomia parțială
Video – Laparoscopie
laparoscopică 3D
C. Gîngu1,4, M. Crăsneanu1, A. Dick1,
S. Ianioțescu1, A. Andreșanu1, C. Baston1,4,
V. Cerempei1, A. Mihancea1, B. Ștefan1, Liliana
Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti,
România
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere și obiective. Tratamentului curativ în cad-
rul tumorilor renale este reprezentat exclusiv de excizia
chirurgicală a formațiunii tumorale. Tendințele actuale în
tratamentul acestor tumori se îndreaptă catre intervenții
chirurgicale radicale, ce pastrează o cantitate maximă
de parenchim renal sănătos (nefrectomii parțiale) și se
efectuează prin abord chirugical cat mai puțin invaziv.
Scopul acestui film este de a prezenta experiența noas-
tră inițială cu nefrectomia parțială laparoscopică realiza-
tă cu sistem 3D precum și avantajele acestuia: timp de
lucru redus în comparție cu laparoscopia clasică, intuiti-
vitate a gesturilor mult îmbunătățită precum si o curbă
de învățare mult mai abrupta.
Materiale și metode. În cadrul centrului nostru, de la
începutul utilizării sistemului Stortz 3D (ultimele 6 luni)
s-au efectuat un număr de 8 nefrectomii parțiale laparo-
scopice. Pentru acces am folosit un abord compus din-
tr-un trocar optic de 12 mm inserat pararectal la vedere
printr-o minima incizie parietală, un trocar de lucru de
10 mm si două de 5 mm. Dupa decolarea colo-parietală
și identificarea ureterului se avanseaza retrograd cu dis-
ecția până la identificarea arterei renale în hil. Ulterior
se disecă grasimea perirenală si se identifică formati-
unea tumorală, trasându-se cu electrocauterul circum-
ferențial conturul zonei ce va fi rezecată. Clamparea ar-
terială a fost efectuată cu ajutorul unei clampe vasculare
tip Bulldog introdusă prin torcarul de lucru de 10 mm.
124Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
3D laparoscopic partial
nephrectomy
C. Gîngu1,4, M. Crăsneanu1, A. Dick1,
S. Ianioțescu1, A. Andreșanu1, C. Baston1,4,
V. Cerempei1, A. Mihancea1, B. Ștefan1, Liliana
Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Center for Uronephrology and Renal Trans-
plantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
2
ICU Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
Pathology Department, Fundeni Clinical
Institute, Bucharest, Romania
4
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction and Objectives. The curative option in
RCC is represented exclusively by the surgical excision
of the tumor. The current trend in the treatment of
these tumors is to perform oncologic radical excisions
with the preservation of maximum renal parenchyma
using the least invasive surgical approach.
The purpose of this video is to present our initial ex-
perience with 3D laparoscopic partial nephrectomy as
well as the advantages of 3D laparoscopy compared to
classic laparoscopy: highly intuitive gestures, shorter
operating time and a steeper learning curve.
Materials and Methods. In our center, from the begin-
ning of the utilization of the Stortz 3D laparoscopic sys-
tem (last 6 months) we have performed a number of 8
laparoscopic partial nephrectomies. For access we have
used a 12 mm optic port placed pararectally through a
minimal parietal incision, a 10 mm working port and
two 5 mm ports. After colo-parietal dissection and the
ureteral identification, the retrograde dissection was
performed until the renal hillum was reached, and
the renal artery was identified. Then we dissected the
perirenal fat from the surface of the kidney, in order to
identify the tumor then mark its margins with an elec-
trocautery. The arterial clamping was performed using
a vascular Bulldog clamp introduced through the 10
mm working port. After clamping the tumor was sep-
arated from the renal bed by cold scissor cutting and

După clampare tumora a fost excizată din patul renal fo-
losind o foarfeca rece și ulterior plasata intr-o punga tip
Endobag. Dacă se constată deschiderea căilor urinare se
efectuează o sutura pe medulară cu fir PDS 3-0. Hemo-
staza finală se realizează prin fire transfixiante capsulare
și parenchimatoase, asigurate la fiecare capăt cu clipuri
Hem-o-lok, pentru pastrarea tensiunii. De menționat că
datorită sistemului 3D firele transparenchimatoase se
trec mult mai facil și cu mișcări mult mai precise decât
în cazul laparoscopiei clasice, percepția profunzimii fiind
net superioară. Piesa chirurgicală este extrasă printr-o
minima incizie efectuată la nivelul inserției unui trocar
de lucru.
Rezultate. Diametrul median al formațiunilor tumorale
a fost de 3 cm, toți pacienții selectați avand rinichiul con-
tralateral cu funcție normala. În cazul pacienților cu rin-
ichi unic (chirurgical / funcțional / congenital) preferam
realizarea unei nefrectomii parțiale deschise. Timpul
median operator a fost de 120 de minute, timpul me-
dian de ischemie caldă a fost 25 de minute, aceste val-
ori îmbunătățindu-se o dată cu creșterea numarului de
intervenții. Nu s-au înregistrat complicații hemoragice
importante postoperatorii sau cazuri de fistulă urinară
în lotul de pacienți prezentat. Piesele chirurgicale au fost
excizate cu o margine de siguranta de minim 1 mm de
parenchim renal sănătos.
Concluzii. Nefrectomia parțială laparoscopică cu sistem
3D reprezintă o alternativă sigură și eficientă în trata-
mentul tumorilor renale. Principalele sale avantaje sunt
reprezentate de timpul de lucru redus comparativ cu
laparoscopia clasică și de curba de învatare mult mai
abrupta, gesturiile fiind mult mai precise datorită per-
cepției mai bune a spațiului.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Video – Laparoscopie
placed in an Endobag. If the urinary tract was opened
we perform a medullary running suture using a PDS
3-0 wire. Final hemostasis was achieved through tran-
scapsular and parenchymal sutures clipped on each
side with Hem-o-loks in order to maintain the suture
tension. Due to the 3D system the parenchymatous su-
tures are passed easier and with more precise gestures
than in classic laparoscopy because of the improved
depth perception. The surgical specimen was removed
through a small parietal incision performed at the level
of one of the larger ports.
Results. The median tumor size was 3 cm. All of the se-
lected patients had a normal contralateral kidney with
normal excretory function. In patients with a single
kidney (surgical / functional / congenital) we prefer to
perform an open partial nephrectomy. The median op-
erative time was 120 minutes, and warm ischemia time
was 25 minutes, these values improving with the num-
ber of procedures performed. No major hemorrhagic
complications and no urinary fistula were encountered
in the postoperative setting. All surgical specimens had
a minimum 1 mm safety margin of healthy renal tissue.
Conclusions. 3D Laparoscopic partial nephrectomy
represents a safe and efficient alternative to open sur-
gery in renal tumor treatment. Its main advantages
over classic laparoscopy are represented by a shorter
operating time and a steeper learning curve because
the surgical gestures are performed more precisely due
to improved depth perception.
125
 V.1.4. Nefrectomie radicală
Video – Laparoscopie
stângă laparoscopică 3D -
venă renală retroaortică
D.L. Grad, N. Crişan, R. Couţi,
V. Cucu, I. Andras, I. Coman
Clinica Endoplus, Cluj-Napoca, România
Introducere. Chirurgia urologică minim invazivă a înregistrat
progrese semnificative în ultimii ani. Abordul laparoscopic
3D permite realizarea intervențiilor urologice cu grad mai î-
nalt de dificultate în limite de siguranță acceptabile. Permite
abordul clar al pediculului renal și identificarea eventualelor
variante anatomice, oferind detalii vizuale net superioare și
facilitând disecția minuțioasă a elementelor vasculare.
Material și metodă. Pacientul este poziționat în decubit late-
ral drept, cu masa angulată 60º la nivelul ombilicului. Abordul
transperitoneal a fost realizat utilizând 4 trocare. Se deco-
lează medial colonul descendent și flexura colică stângă. Se
pătrunde în spațiul retroperitoneal, se continuă disecția până
pe fața anterioară a mușchiului psoas, cu identificarea urete-
rului stâng și a venei gonadale stângi. Se continuă disecția
până la nivelul pedicolului renal, se identifică vena renală
stângă ectaziată, cu traiect retroaortic, și două artere rena-
le stângi. Se clipează cu haem-o-lock și se secționează între
clipuri arterele renale și ulterior vena renală. Disecția polului
renal superior se realizează în bloc cu glanda suprarenală. Se
disecă circumferențial rinichiul. Se clipează ureterul stâng,
vena gonadală și se secționeză între clipuri. Se introduce pie-
sa de nefrectomie în pungă de organ și se extrage prin incizie
Pfannenstiel. Se plasează tub de drenaj lobar.
Rezultate. Timpul operator: 120 minute. Pierderile sangvine:
90 ml. Mobilizarea pacientului a avut loc la 12 ore postopera-
tor. Tranzitul intestinal a fost reluat în prima zi postoperator.
Suprimarea drenajului lombar în ziua 2 postoperator. Timpul
de spitalizare: 4 zile. Fără complicații intraoperatorii sau post-
operatorii precoce. Examenul histopatologic a indicat un car-
cinom cu celule renale pT2aN0M0L0V0R0.
Concluzii. Nefrectomia radicală prin abord laparoscopic 3D
este o tehnică fezabilă în cazul variantelor anatomice ale pe-
diculului renal, oferind posibilitatea identificării în limite de
siguranță a vaselor aberante. Avantajele laparoscopiei 3D
sunt: identificare clară a elementelor vasculare, minim-invazi-
vitatea, estetic, recuperare rapidă, durata spitalizării scurtă.
126Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
3D Laparoscopic left
radical nephrectomy -
retroaortic renal vein
D.L. Grad, N. Crişan, R. Couţi,
V. Cucu, I. Andras, I. Coman
Endoplus Clinic, Cluj-Napoca, Romania
Introduction. Minimally invasive urologic surgery encoun-
tered significant progress in recent years. 3D laparoscopic
approach allows urological interventions with high difficulty
grade in acceptable safety limits. It assures a clear pedicle ap-
proach and identifies any anatomical variants, offering supe-
rior visibility and facilitating thorough dissection of vascular
elements.
Material and method. Patient is positioned in right lateral
decubitus, with 60º angled table. Transperitoneal approach
is conducted using 4 trocars. The descending colon and left
colic flexure are mobilized medially. The retroperitoneal spa-
ce is approached and dissection is continued until the front
of the psoas muscle, identifying the left ureter and left gona-
dal vein. Dissection continues up to the renal pedicle. The left
renal vein is identifed with retroaortic trajectory. The two left
renal arteries and subsequent renal vein are ligated with ha-
em-o-locks clips and sectioned. The upper pole is disected to-
gether with the adrenal gland. The kidney is circumferentially
dissected. The left ureter and gonadal vein are clipped and
sectioned. The nephrectomy piece is inserted into an organ
bag and extracted through Pfannenstiel incision. A lombar
drain is placed.
Results. Operating time: 120 minutes. Total loss of blood: 90
ml. Patient was mobilized at 12 hours after surgery. Bowel
movements resumed on the first postoperative day. Lumbar
drain was suppresed on the second postoperative day. Hospi-
talization time: 4 days. No intraoperative or early postopera-
tive complications. Pathologic examination showed renal cell
carcinoma pT2aN0M0L0V0R0.
Conclusions. 3D laparoscopic radical nephrectomy is a feasi-
ble technique for renal pedicle anatomical variants, offering
the possibility to identify aberrant vessels în safety limits. 3D
laparoscopy advantages are clear identification of vascular
elements, minimally invasiveness, aesthetic, quick recovery,
short hospital stay.
V.1.5. Enucleorezectie laparosco-
pică 2D prin abord retroperitoneal
pentru tumoră renală stângă
A. Dumitrescu, D.L.Grad, T. Botezan,
F. Dobrota, N.Crişan, I. Coman
Secţia de Urologie,
Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca
Introducere: Prezervarea funcției renale în cadrul nefrectomiei
partiale este un principiu care a devenit posibil datorită progresu-
lui tehnologiilor chirurgicale înregistrate în ultimii ani. Obiectivul
prezentării este de a demonstra fezabilitatea intervenției chirur-
gicale laparoscopice 2D precum și tehnica chirurgicală în cazul
enucleorezecției pentru o tumoră renală stangă T1b.
Material și metodă: În prezentare video se detaliază tehni-
ca chirurgicală a enucleorezecției pentru o formațiune renală
stangă T1b diagnosticată incidental la o pacientă în vârstă de
70 ani, situată polar inferior, parțial exofitică. Prin abord laparo-
scopic se patrunde în spațiul retroperitoneal, se incizieaza fascia
Gerota, se identifica artera renala, care se izoleaza pe lasou și se
identifica formatiunea tumorala la nivelul polului renal inferior.
Se penseaza cu pensa vasculară de tip Bulldog artera renală cu
notarea timpului de ischemie caldă. Se practica enucleorezecția
tumorii renale utilizând foarfeca rece. Renorafie in dublu strat cu
fir V-Lock securizat cu clipuri Haem-o-Lock si fir Vicryl 3.0 pen-
tru al doilea strat. Se declampează artera renală după un timp
de ischemie calda de 19 minute. Piesa de enucleorezecție se pla-
seaza în pungă de organ pentru extracție. Se plasează un tub de
dren lombar.
Rezultate: Nu au existat incidente intraoperatorii sau postope-
ratorii. Timpul operator a fost 130 minute. Pierderile sangvine au
fost 100 ml. Mobilizarea pacientei s-a efectuat în prima zi post-
operator. Tranzitul intestinal s-a reluat în prima zi postoperator.
Examenul histopatologic susține diagnosticul de carcinom cu
celule renale pT1bNxMxL0V0R0.
Concluzii: Enucleorezecția laparoscopică 2D prin abord retrope-
ritoneal este o metodă eficientă în chirurgia tumorilor renale T1b
cu localizare polar inferioară și exofitice. Abordul retroperitoneal
oferă avantajul reluării tranzitului intestinal precoce, cu scurtarea
perioadei de spitalizare, dar necesită experiență chirurgicală mai
mare având în vedere dificultatea tehnicii chirurgicale și a spațiu-
lui de lucru restrâns.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
2D laparoscopic retroperitoneal
Video – Laparoscopie
enucleoresection approach
for left renal tumor
A. Dumitrescu, D.L.Grad, T. Botezan,
F. Dobrota, N.Crişan, I. Coman
Urology department, Municipal Clinic
Hospital of Cluj Napoca
Introduction: Preserving renal function in partial nephrecto-
my is a principle that has become possible due to the progress
of surgical technologies over the last years. The goal of this pre-
sentation is to demonstrate the feasibility of 2D laparoscopic
surgery and surgical technique in case of enucleoresection for
a left T1b renal tumor.
Methods: In this video i will present the surgical technique
for performing a enucleoresection for a T1b lower pole, par-
tially exophytic renal tumor, diagnosedincidentally in a 70yrs
old patient. Through a laparoscopic retroperitoneal aproach,
we incised Gerota’s fascia, identifying the renal artery and an-
choring it on lasso. Dissection followed to the inferior renal
pole and the tumor was identified. We cliped the renal artery
with Bulldog clamp and the time of warm ischemia was noted.
Enucleoresection of the kidney tumor using cold scissors was
performed. Renoraphy in dual-layer: V-Lock wire secured with
Haem-a-Lock clips for the first layer, Vicryl 3.0 wire for the sec-
ond layer. Warm ischemia time was19 minutes. Enucleoresec-
tion piece is placed in the organ bag for extraction. A lumbar
drain tube is placed.
Results: There were no intraoperative or postoperative inci-
dents. Operative time was 130 minutes. Blood loss was 100
ml. Mobilization of the patient was conducted on the first day
postoperatory. Intestinal transit resumed on the first postop-
eratory day. Histopathological examination shows a pT1bNx-
MxL0V0R0 renal cell carcinoma.
Conclusions: 2D laparoscopic retroperitoneal enucleore-
section approach is an effective method in exofitic T1b renal
tumors located in the lower pole. Retroperitoneal approach
offers the advantage of early resumption of intestinal transit,
early discharge, but requires greater surgical experience given
the difficulty of the surgical technique and limited workspace.
127
 V.1.6. Nefrectomia parțială laparosco-
Video – Laparoscopie
pică, modalități de renorafie în funcție
de topografia formațiunii tumorale
B. Petruţ, V. Schițcu, V. Munteanu,
V. Hardo, Alexandra Alb
Institutul Oncologic “Prof Dr I Chiricuță”
Cluj-Napoca, România
Introducere: Nefrectomia parțială laparoscopică reprezin-
ta o intervenție chirurgicală cu grad crescut de dificultate
în special datorită etapelor realizate în ischemie caldă: exci-
zie și renorafie.
Obiectiv: evaluarea unor modalități de renorafie în cadrul
nefrectomiei parțiale laparoscopice în funcţie de confor-
mația defectului de parenchim.
Material și Metodă: Vă prezentăm tehnicile de sutură a
defectului de parenchim renal aplicate în cadrul nefrec-
tomiei parțiale laparoscopice. Au fost incluse ultimele 10
cazuri consecutive de enucleorezecție și ultimele 10 cazuri
consecutive de rezecție. Abordul utilizat este cel transperi-
toneal, cu 3 trocare și pentru controlul pediculului - o pen-
sa vasculară introdusă transparietal. Pentru renorafie s-a
utilizat fir unidirecțional și clipuri Hem-o-lok®.
Rezultate: durata medie de ischemie caldă la ultimele 10
cazuri de nefrectomie parțială la care s-a practicat enucle-
orezecție a fost de 12minute din care 9,5minute partea de
renorafie. În cazul pacienților la care s-a practicat rezecție
cuneiformă durata medie de ischemiei caldă: 18,5 minute
din care 15 minute partea de renorafie.
Concluzie: Gradul de dificultate al renorafiei, care in-
fluențează timpul de inschemie caldă, este în funcție de to-
pografia formațiunii tumorale și experiența echipei opera-
torii: excizia este mai facilă la nivelul hemivalvei anterioare,
pol inferior în schimb renorafia este cu dificultate maximă
la acest nivel.
128Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Laparoscopic partial nephrectomy,
renorraphy techniques according
to the tumor location
B. Petruţ, V. Schițcu, V. Munteanu,
V. Hardo, Alexandra Alb
The Oncology Institute “Prof Dr I Chiricuță”
Cluj-Napoca, Romania
Introduction: Laparoscopic partial nephrectomy is
a difficult operation mainly because of the steps per-
formed during warm ischemia: tumor excision and ren-
orraphy.
Material and Methods: We present the renorraphy
techniques that we perform during laparoscopic par-
tial nephrectomy. In this study we included our last 10
cases of enucleoresection and our last 10 cases of cu-
neiform resection. We used a transperitoneal approach
with 3 trocars and for the pedicle control a vascular
clamp introduced directly through the abdomen. For
the renorraphy we used a barbed suture secured with
Hem-o-lok® clips.
Results: For the last 10 cases of enucleoresection the
mean warm ischemia time was 12 minutes and 9,5 min-
utes for the renorraphy. The mean warm ischemia for
the last 10 cases of cuneiform resection was 18,5min-
utes and 15 minutes for the renorraphy.
Conclusion: The difficulty of renorraphy, which is influ-
encing the warm ischemia time, is based on the tumor
location and experience of the operating team: the ex-
cision is easier for a tumor located on the anterior as-
pect of the lower pole, in the same location where the
renorraphy is very difficult.
V.1.7. Nefrectomia parțială laparo-
scopică, corelații cu scorul PADUA și
dificultatea tehnicii. Există diferențe
față de chirurgia deschisă?
D. Feflea, V. Schițcu, V. Munteanu, B. Petruţ
Institutul Oncologic “Prof Dr I Chiricuță”
Cluj-Napoca, România
Introducere: Nefrectomia parţială laparoscopică reprezintă o
intervenție chirurgicală deosebit de dificilă din punct de vede-
re tehnic, necesitând o selectare atentă a pacienților bazată pe
imagistica preoperatorie. Scorul PADUA deși reprezintă o unealtă
eficientă în stratificarea pacienților eligibili pentru nefrectomia
parțială, prezintă anumite neajunsuri în ceea ce privește predicția
dificultății intervenției.
Obiective Examinarea aspectelor tehnice ce nu sunt luate în cal-
cul de scorul PADUA în cadrul strict al abordului laparoscopic.
Materiale şi metodă: În cadrul Institutului Oncologic “Prof. Dr.
I. Chiricuță” Cluj-Napoca se efectuează de rutină nefrectomia
parțială laparoscopică pentru tratamentul chirurgical al tumori-
lor renale. Pe măsura înaintării pe curba de învățare și avansului
tehnologiei sunt abordate tumori renale cu un grad de complexi-
tate din ce în ce mai ridicat. Decizia între intervenția deschisă și
abordul laparoscopic este bazată pe scorul PADUA obținut după
evaluarea datelor imagistice preoperatorii. Deși scorul PADUA
reprezintă o metodă validă în evaluarea topografiei oncologice
a tumorilor renale corelată cu predicţia dificultăţii tehnice a ne-
frectomiei parţiale, acest instrument are anumite deficienţe dacă
este aplicat nefrectomiei parţiale laparoscopice.
Rezultate: Localizarea intraoperatorie a tumorilor complet endo-
fitice este dificilă în abordul laparoscopic datorită lipsei simțului
tactil. Mai mult, rezecția acestora implică o suprafață excizională
mare care va necesita un timp prelungit de sutură în intervalul în
care rinichiul se afla în ischemie caldă. Accesul în tumorile cu loca-
lizare polară (în special cele de pol superior) este dificil deoarece
trebuie făcut un compromis în ceea ce privește pozitionarea tro-
carelor, care fie va facilita abordul primar al pediculuilui, fie excizia
tumorii și reconstrucția parenchimului renal.
Concluzii Deși scorul PADUA oferă o estimare bună a compli-
cațiilor perioperatorii în relație cu dificultatea cazului, există pa-
rametrii suplimentari ce trebuie luați în calcul în vederea actului
decizional referitor la abordul chirurgical laparoscopic în tumorile
renale cu dificultate tehnică crescută.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Laparoscopic partial nephrectomy,
Video – Laparoscopie
correlation between PADUA score
(Preoperative Aspects and Dimensions Used for an
Anatomical Classification of Renal Tumours)
and technical difficulty. Are there
differences between the open and
minimal invasive approach?
D. Feflea, V. Schițcu, V. Munteanu, B. Petruţ
“Prof Dr I Chiricuţă” Institute of Oncology,
Cluj-Napoca, Romania
Introduction Laparoscopic partial nephrectomy is a high-
ly challenging operation requiring a careful selection of
patients that is based on their pre-operative imaging. The
PADUA score, although offering an accurate tool to stratify
patients eligible for NSS (nephron-sparing surgery), has some
drawbacks in predicting the technical difficulty of a minimal
invasive approach.
Objectives To examine the technical aspects not taken in
to consideration by the PADUA score when deciding for the
open or the laparoscopic approach in NSS
Material and Methods At our institution we routinely per-
form minimally invasive NSS for patients with renal cell car-
cinoma. As experience increases and technology is evolving,
more and more difficult renal masses are addressed using
the laparoscopic approach. The decision between the open
and laparoscopic approach is based on the validated PADUA
score based on the preoperative CT imaging. Although this
is a valuable tool in predicting the technical difficulty of an
open partial nephrectomy based on tumor location data, its
role in laparoscopic partial nephrectomy is limited.
Results In our experience intraoperative assessment of tu-
mor location is particularly difficult for entirely entophytic
tumors in laparoscopy as the mass cannot be palpated; more-
over in such masses the excision surface is larger, requiring
additional haemostasis which in turn takes precious time to
perform, since the procedure is performed under warm isch-
emia. Polar (especially upper pole) masses are more difficult
to take on since trocars are either placed to facilitate renal
pedicle preparation and clamping, either to facilitate tumor
excision and reconstruction, thus trocar placement ends up
being a compromise between the former and the latter.
Conclusions When deciding for a laparoscopic partial ne-
phrectomy in a complex renal mass several other aspects
should be taken in to consideration aside from the PADUA
score parameters.
129
 V.1.8. Nefrectomia parțială
Video – Laparoscopie
laparoscopică în tratamentul
tumorilor renale complexe
V. Schițcu, V. Munteanu, D. Feflea, B. Petruţ
Institutul Oncologic “Prof Dr I Chiricuță”
Cluj-Napoca, România
Introducere: Chirurgia cu prezervare nefronală are
indicație doar în situațiile în care rezultatul oncologic
nu este compromis. Gradul de dificultate al tumorilor
la care se practică nefrectomia parțială laparoscopică
este în raport cu experiența echipei.
Obiectiv: Evaluarea fezabilității nefrectomiei parțiale
laparoscopice în cazul tumorilor renale complexe
Material și metode: S-a practicat nefrectomie parțială
laparoscopică în cazul unei formațiunii tumorale scor
PADUA=12 localizată la nivelul rinichiului stâng, me-
diorenal, în totalitate endofitică, cu dizlocarea sistemu-
lui colector de 4,6/4,5/4cm. Abordul utilizat a fost cel
transperitoneal, cu 3 trocare în poziție standard. Pentru
controlul vascular s-a introdus transparietal o pensă
vasculară. Pentru renorafie s-a utilizat un fir 2-0 unidi-
recțional, securizat cu clipuri hem-o-lok.
Rezultate: Durata intervenției a fost de 117 minute din
care 24 de minute a reprezentat timpul de ischemie
caldă și cu o pierdere de sânge de 250 ml. Rezultatul
histopatologic a pus diagnosticul de: carcinom reanl cu
celule clare, grad Fuhrma II, cu margini de rezecție ne-
gative pT1bNxMxL0V0R0. Examenul CT la un an de zile
este fără semne de recidivă locală sau la distanță
Concluzie: Chirurgia cu prezervare nefronală este feza-
bilă pentru tumorile renale complexe, când este practi-
cată de echipe cu experiență.
130Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Laparoscopic partial nephrectomy
in complex renal tumors
V. Schițcu, V. Munteanu, D. Feflea, B. Petruţ
„Prof. Dr.Ion Chiricuta” Oncology Institute,
Cluj-Napoca, Romania
Introduction: Nephron sparring surgery is recom-
mended whenever the oncological results are not com-
promised. The level of difficulty for the renal tumors
that can be approached laparoscopically is in relation
with the team’s experience.
Objective: To evaluate the feasibility of laparoscopic
partial nephrectomy in complex renal tumors.
Material and Methods: Laparoscopic partial nephrec-
tomy was performed for a complex renal tumor PAD-
UA score 12 which was located on the medial rim, in
the middle part of the left kidney, entirely endophyt-
ic and dislocating the collecting system measuring
4,6/4,5/4cm. We applied a transperitoneal approach
using 3 trocars and a vascular clamp introduced direct-
ly through the abdominal wall, was used for the pedi-
cle control. The renorraphy was performed using a 2-0
barbed suture secured with Hem-o-lok clips.
Results: Operating time was 117 minutes, with a warm
ischemia time of 24 minutes, and a blood loss of 250ml.
The pathology report: clear renal cell carcinoma, Fuhr-
man grade II with negative surgical margins pT1bNx-
MxL0V0R0. The one year follow-up CT scan revealed no
signs of tumor recurrence.
Conclusion: Laparoscopic partial nephrectomy is fea-
sible for complex renal tumors when performed by ex-
perienced team.
V.1.9. Nefrectomia parţială
laparoscopică 3D
V. Cucu, F. Dobrotă, D.L. Grad, I. Juravle,
Roxana-Loredana Nechita, N. Crişan, I. Coman
Secţia Clinica Urologie, Spitalul Municipal
Cluj-Napoca, România
Introducere: Nefrectomia partiala laparoscopica este o interven-
tie chirugicala care castiga tot mai mult teren datorita principiilor
actuale de conservare a functiei renale si de miniminvazivitate in
cazul tumorilor renale T1. Desi este o interventie cu grad crescut
de complexitate, datorita timpilor operatori care necesita eficien-
ta avand in vedere timpul de ischemie calda, sistemul video 3D
vine in ajutorul chirurgului. In acest film prezentam experienta
noastra si tehnica operatorie in cazul nefrectomiei partiale lapa-
roscopice 3D.
Obiectiv: Obiectivul nostru a fost de a evalua rezultatele prelimi-
nare ale nefrectomiei partiale laparoscopice 3D dupa 37 cazuri
efectuate in serviciul nostru.
Material si metoda: Folosim abordul clasic cu 4 trocare: de 10
mm pentru laparoscopul 3D, doua de 10 mm pentru instrumen-
tele laparoscopice si un trocar de 5 mm pentru ajutor. Incizia fas-
ciei Gerota este urmata de disectia circumferentiala a rinichiului
cu izolarea pediculului renal si identificarea venei si arterei renale.
Urmeaza izolarea formatiunii tumorale cu incizia capsulei renale
circumferential tumorii. Se clampeaza selectiv artera renala cu
notarea timpului de debut al ischemiei calde. Excizia formatiunii
tumorale si nefrorafie cu fir V-loc. Se declampeaza artera renala
cu observarea transei de rezectie. Introducerea piesei de rezectie
intr-o punga de organ. Montarea drenajului lombar si inchiderea
punctelor de abord.
Rezultate: In perioada ianuarie 2014 – Decembrie 2015 am prac-
ticat un numar de 37 nefrectomii partiale laparoscopice. Timpul
operator mediu a fost de 140 (90-270) minute, iar timpul de ische-
mie calda a fost de 12 ( 6-26 ) minute, cu o pierdere sangvina me-
die de 91 (50 - 210) ml. In ceea ce priveste rezultatele oncologice,
toti pacientii au prezentat margini de rezectie negative.
Concluzie: Nefrectomia laparoscopica 3D este o tehnica sigura,
cu rezultate oncologice bune. Imaginea tridimensionala repre-
zinta un avantaj in disectia pediculului vascular, pentru rezectia
in conditii de siguranta oncologica a tumorii si pentru renorafie.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
3D laparoscopic
Video – Laparoscopie
partial nephrectomy
V. Cucu, F. Dobrotă, D.L. Grad, I. Juravle,
Roxana-Loredana Nechita, N. Crişan, I. Coman
Urology Department, Clinical Municipal
Hospital, Cluj-Napoca, Romania
Introduction: The laparoscopic partial nephrectomy is a surgi-
cal procedure that is gaining ground due to the current princi-
ples in the preservation of the renal function and minimally in-
vasive approach in patients with T1 renal tumors. Although this
is a procedure with an elevated degree of complexity because
of the surgical steps that must be performed within warm isch-
emia time, 3D video systems come to help the surgeon. In this
film we present our experience and operative technique of ret-
roperitoneal 3D laparoscopic partial nephrectomy.
Objective: Our objective was to evaluate the preliminary re-
sults of 3D laparoscopic partial nephrectomy after 37 cases
performed in our department.
Methods: We use a classic approach using 4 trocars: 10 mm for
the 3D laparoscope, two 10 mm for laparoscopic instruments
and a 5 mm trocar for the assistant. We perform Gerota fascia
incision followed by circumferential dissection of the kidney
and the isolation of the renal pedicle, the identification and
isolation of the renal vein and artery. We perform the circum-
ferential incision of the capsule around the renal tumor. Se-
lective renal artery will be clamped noting the onset of warm
ischemia time. We perform tumor excision and suture of the
kidney using V-loc wire. We declamp the renal artery observing
the renal resection trance. The insertion of the resection speci-
men in an endobag. We insert lumbar drainage and suture the
laparoscopic approach points.
Results: Between January 2014 - December 2015 we practiced
a number of 37 laparoscopic partial nephrectomies. The aver-
age operating time was 140 (90 -270) minutes and warm isch-
emia time was 12 (6-26) minutes, with an average blood loss of
91 (50-210) ml. Regarding oncological results, all patients had
negative resection margins.
Conclusion: 3D laparoscopic nephrectomy is a safe technique
with good oncological results. Three-dimensional image rep-
resents an advantage in vascular pedicle dissection, safe resec-
tion of the tumor and improved suturing view.
131
 V.1.10. Enucleorezecţie laparoscopică
Video – Laparoscopie
3D retroperitoneală pentru tumoră
renală stângă mediorenală endofitică
I. Juravle, V.Gherman, D. Stanca, V. Cucu,
B. Mihai, A. Popa, N. Crişan, I. Coman
Secţia de Urologie, Spitalul Clinic Municipal,
Cluj-Napoca, România
Introducere: Se prezinta timpii operatori si rezultatele
obtinute pentru o tumora renala endofitica stanga de
3/4 cm in raport cu sistemul pielocaliceal
Material și metodă: In filmul video sunt evidentiati
timpii operatori de enucleorezectie a unui pacient in
varsta de 47 ani diagnosticat incidental cu o tumora re-
nala stanga endofitica. S-au folosit pentru abordul retro-
peritoneal 4 trocare. Se practica ecografie intracorporea-
la care confirma prezenta endofitica a tumorii renale
stangi compresiva pe sistemul pielocaliceal, se clipea-
za cu pensa bulldog artera renala stanga si se incizeaza
parenchimul renal de la marginea convexa pana la cali-
cele superior dupa care se procedeaza la enucleorezec-
tie cu cliparea selectiva a ramurilor intrarenale si inclusiv
a calicelui mijlociu cu clipuri Hem’OLock de 5 mm care
intra in contact intim cu formatiunea tumorala, renorafie
in dublu strat.
Rezultate: Nu au existat incidente intraoperatorii sau
postoperatorii. Timpul de ischemie a fost de 25 minu-
te. Timpul operator a fost de 120 minute. Pierderile
sangvine au fost de 50 ml. Drenajul lombar a fost supri-
mat la 3 zile postoperator, sonda Foley la 2 zile postope-
ratori iar pacientul a fost externat a 5 a zi postopera-
tor. Examenul histopatologic al specimenului tumoral a
pus in evidenta un carcinom cu celule renale Fuhrman I
pT1a cu margini de rezectie negative.
Concluzii: Nefrectomia partiala laparoscopica 3D si-a
dovedit utilitatea pentru tumorile renale cu localizare
polara (superioara/inferioara) sau cele exofitice. Tumori-
le renale endofitice sunt in continuare o provocare atat
in chirurgia clasica cat si in chirurgia laparoscopica.
132Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
3D laparoscopic retroperitoneal
enucleoresection of a left
mediorenal, completely
endophytic kidney tumour
I. Juravle, V.Gherman, D. Stanca, V. Cucu, B.
Mihai, A. Popa, N. Crişan, I. Coman
Urology Department, County University
teaching Hospital Cluj-Napoca, Romania
Introduction. In the following, we want to present the
management of a completely endophytic, 3/4 cm left
kidney tumour, in contact with the pielocaliceal system.
Material and Methods. In the video are presented
enucleoresection steps in a 47 years old patient inci-
dentally diagnosed with a left endophytic renal mass.
For the retroperitoneal approach, we have used 4 tro-
cars. After dissection and isolation of vascular elements
was performed, intracorporeal ultrasound was used to
confirm and accurate location of the tumour. After ap-
plication of vascular „bulldog” clamps on the renal ar-
tery, the incision of kidney parenchyma is started at the
convex rim, and continued towards superior calyx. Enu-
cleoresection is afterwards performed in a systematic
manner, using 5 mm Hem’O’Lock clips to securely and
selectively ligate intrarenal vessels, including pieloca-
liceal system that was in close contact with the renal
mass. Surgery is completed with a bilayer renorrhaphy.
Results. No intra or postoperative incidents were re-
ported. Warm ischemia time was 25 minutes, whilst
total operative time was 120 minutes. Blood loss was
50 ml. Bladder catheter was removed on day 2, lumbar
drainage on 3rd day, and the patient was discharged
after 5 days. Histopathological report showed RCCcc
pT1a with negative margins.
Conclusions. 3D laparoscopic partial nephrectomy has
proven its usefulness and feasibility for complex renal
tumours, irrespective of their localization. Completely
endophytic tumours remain a critical challenge both in
open and laparoscopic surgery.
V.1.11. Suprarenalectomia
laparoscopică 3D
C. Gîngu1,4, A. Mihancea1, A. Dick1, C. Baston1,4,
S. Ianioțescu1, M. Crăsneanu1, A. Andreșanu1,
V. Cerempei1, Liliana Domnișor2,
Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere și obiective. Suprarenalectomia laparo-
scopică este o abordare chirurgicală minim invazivă, cu
următoarele avantaje: se evită o incizie largă a peretelui
abdominal, durerea postoperatorie este mai mică, se
îmbunătăţeşte timpul de recuperare și se scurtează
spitalizarea. Astăzi este considerată standardul de aur
în tratamentul tumorilor suprarenale benigne. Lapa-
roscopia 3D a fost dezvoltată ca o îmbunătăţire a lapa-
roscopiei convenţionale 2D.
Materiale și metode. Din noiembrie 2015 până în
aprilie 2016 în clinica noastră s-au efectuat 4 suprare-
nalectomii laparoscopice 3D. Vă prezentăm cazul unei
paciente de sex feminin în vârstă de 63 de ani, cu o
formaţiune tumorală suprarenală dreaptă nesecreto-
rie de 30 mm, detectată întâmplător la un examen CT.
Pacienta a fost îndrumată către clinica noastră de către
medicul endocrinolog. S-a decis efectuarea unei adre-
nalectomii laparoscopice 3D, prin abord transperitone-
al. S-a folosit un trocar optic de 12 mm plasat pararectal
la nivelul ombilicului, două trocare de 10 mm pe linia
mediană deasupra ombilicului și sub procesul xifoid și
un trocar de 5 mm sub vârful coastei a XI-a. Presiunea
de insuflare a fost de 12 mm Hg. Un depărtător în evan-
tai a fost folosit pentru a deplasa în sus ficatul, și a per-
mite o vizualizare mai bună a câmpului operator. Fas-
cia din jurul rinichiul drept a fost deschisă transversal
la nivelul polului renal superior și disecția a continuat
circumferențial, creând un spațiu între glanda suprare-
nală și rinichi. Vena cavă a fost identificată și disecția
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
3D laparoscopic
Video – Laparoscopie
radical adrenalectomy
C. Gîngu1,4, A. Mihancea1, A. Dick1, C. Baston1,4,
S. Ianioțescu1, M. Crăsneanu1, A. Andreșanu1,
V. Cerempei1, Liliana Domnișor2,
Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Center for Uronephrology and Renal Transplan-
tation, Fundeni Clinical Institute, Bucharest
2
ICU Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
Pathology Department, Fundeni Clinical
Institute, Bucharest, Romania
4
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction and objectives. The laparoscopic adre-
nalectomy is a minimally invasive surgical approach
with the following advantages: spares a large parietal
incision of the abdominal wall, decreases postopera-
tive pain, improves recovery times and shortens hos-
pital stays. Today it’s considered the gold standard of
treatment for benign adrenal tumors. 3D laparoscopy
was developed as an improvement to conventional 2D
laparoscopy.
Materials and method. From November 2015 till April
2016 four 3D laparoscopic adrenalectomies were con-
ducted in our clinic. We present the case of a 63 years
old female patient with a 30 mm right nonsecretory
adrenal tumor, incidentally detected through CT scan,
referred to our center from an endocrinology depar-
ture. We decided to perform a 3D laparoscopic adrenal-
ectomy, by the transperitoneal approach, using one 12
mm optic trocar placed pararectally at the level of the
umbilicus, two 10 mm trocars on the midline above the
umbilicus and beneath the xiphoid process, and one 5
mm trocar beneath the tip of the 11th rib. The insuffla-
tion pressure was 12 mm Hg. A fan retractor was used
to upwards displace the liver and to allow proper visu-
alization. The fascial layer around the right kidney was
opened transversely along the upper renal pole and
circumferential dissection continued, creating a space
between the adrenal gland and the kidney. The IVC
was identified and dissection was extended superior-
ly along the lateral edge of the cava. The right adrenal
133
Video – Laparoscopie
a fost extinsă superior de-a lungul marginii laterale a
acesteia. Vena suprarenală dreaptă a fost secţionată
folosind sistemul LigaSure. Mobilizarea glandei supra-
renale drepte a fost completată cu atenţie, pentru a
recunoaște vasele frenice inferioare. După ce disecția
medială a fost finalizată, s-a trecut la disecția laterală.
Controlul vascular și disecția glandei a fost făcută cu
LigaSure. După ce glanda suprarenală a fost complet
disecată, a fost plasată într-o pungă de recuperare și
scoasă prin trocarul de 12 mm.
Rezultate. Timpul operator a fost de 40 de minute.
Pierderea de sânge a fost neglijabilă, fără complicații
sau incidente intraoperatorii. Tumora suprarenaliană a
avut 30 mm în diametru. Pacienta a fost externată în a
III-a zi postoperator. Examenul histopatologic a desco-
perit un adenom suprarenalian.
Concluzii. Laparoscopia 3D scade timpul operator al
suprarenalectomiei laparoscopice şi oferă o mai bună
percepție a profunzimii, asigurând o mai mare acu-
rateţe în vizualizarea cavității abdominale și o perfor-
manță chirurgicală mai precisă.
134Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
vein was divided using LigaSure vessel sealing system.
The mobilization of the right adrenal gland was com-
pleted with care given towards recognizing the inferior
phrenic vessels. Once the medial dissection was com-
pleted, the lateral dissection was performed. Vascular
control and dissection of the gland was made using
LigaSure. After the adrenal gland had been completely
dissected from its attachments, it was placed in a spec-
imen retrieval bag and removed through the 12 mm
trocar.
Results. Operating time was 40 minutes. Blood loss
was negligible, without intraoperative complications
or incidents. The adrenal tumor had 30 mm in diame-
ter. The patient was discharged on the 3rd postopera-
tive day. The histopathological examination revealed
an adrenal adenoma.
Conclusions. The 3D laparoscopic system decreases
the operative time of laparoscopic adrenalectomy and
offers better depth perception, providing a more accu-
rate view inside the abdominal cavity and a more pre-
cise surgical performance.
V.1.12. Adrenalectomia
laparoscopică 3D în tratamentul
tumorilor suprarenaliene
V. Buda, V. Schiţcu, D. Feflea, Alexandra Alb,
V. Hardo, C. Hanganu, V. Munteanu, B. Petruţ
Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă”
Cluj-Napoca, România
Introducere: Tratamentul chirurgical al tumorilor suprare-
naliene respectă trendul general de minim invazivitate.
Astfel, adrenalectomia laparoscopică, în cazul tumorilor
funcţionale, a devenit procedura standard recomandată.
O preucupare tot mai mare este de a extinde recomandar-
ea acestei tehnici şi in rândul pacienţilor oncologici, fără ca
avanatajele abordului minim invaziv sa fie in detrimental
unui prognostic oncologic bun.
Metoda: Experienţa clinicii noastre constă in 22 adrenalec-
tomii laparoscopice, efectuate in ultimii 4 ani. Retrospec-
tiv am analizat demografia cazurilor, tehnica chirurgicală
abordată, evoluţia postoperatorie a pacienţilor, histopato-
logia şi rezultatele oncologice.
Rezultate: Abordul ales a fost cel transperitoneal la 21 de
pacienţi iar intr-un singur caz s-a preferat cel retroperitone-
al datorită antecedentelor chirurgicale ale pacientului. Nu
s-a înregistrat nici o conversie. Durata medie a intervenţiei
a fost de 93 min cu o pierdere sangvina medie de 100 ml.
Histopatologia tumorilor a variat mult. Au fost inregis-
trate 10 adenoame corticosuprarenaliene, 2 determinări
secundare de melanom, 1 determinare secundară a unei
tumori ovariene, 5 feocromocitoame, o tumora mixta, o
determinare secundară a unei tumori renale şi un heman-
giom cavernos. Urmărirea oncologică s-a efectuat prin ex-
amen CT abdominal la 6 luni, inregistrându-se o recidiva
locală, pentru care s-a reintervenit prin abord deschis.
Concluzii: Laparoscopia in mâini experimente si realizată
in centre de specialitate oferă rezultate chirurgicale supe-
rioare chirurgiei deschise fără a afecta rezultatele oncolog-
ice. Tumorile de suprarenală, datorită poziţiei anatomice
greu accesibile şi datorită riscului de instabilitate hemo-
dinamică prin manipulare, oferă un motiv in plus pentru
alegerea tehnicii minim invazive.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
3D Laparoscopic adrenalectomy
Video – Laparoscopie
for treatment of adrenal tumors
V. Buda, V. Schiţcu, D. Feflea, Alexandra Alb,
V. Hardo, C. Hanganu, V. Munteanu, B. Petruţ
“Prof. Dr. I. Chiricuţă” Oncology Institute,
Cluj-Napoca, Romania
Introduction: Surgical treatment of adrenal tumors com-
ply with the general trend of minimal invasiveness. There-
for laparoscopic adrenalectomy in functional tumors,
became the standard procedure recommended. An in-
creased concern is to extend this recommendation among
oncologic patients, providing the advantages of minimal-
ly invasive approach without affecting a good oncologic
prognosis.
Method: The experience of our clinic consists of 22 lapa-
roscopic adrenalectomy performed in the last 4 years. We
retrospectively analyzed our cases regarding demography,
surgical technique approched, postoperative evolution,
histopathological findings and oncological outcomes .
Results: We chose for transperitoneal approach in 21 cas-
es while the retroperitoneal approach was preferred in a
single case due to the surgical history of the patient. There
was no conversion registered. The mean duration of sur-
gery was 93 minutes with an average blood loss of 100 ml.
Histopathology of tumors varied widely. There were re-
corded adrenocortical adenomas in 10 cases, two melano-
ma metastasis, an ovarian tumor metastases, 5 pheochro-
mocytoma, a mixed tumor, a secondary determination of
a renal tumor and a cavernous hemangioma. Follow up
was performed by abdominal CT exam at 6 months. It was
recorded a local recurrence, which was solved by open ap-
proach .
Conclusions: Laparoscopy performed by experienced
hands in specialized centers offers superior surgical out-
comes to open surgery without affecting oncologic out-
comes. For adrenal tumors, this minimally invasive surgical
technic is recommended also for an easier access and for
a more delicate handling, due to risk of hemodynamic in-
stability.
135
 V.1.13. Tratamentul laparoscopic al
Video – Laparoscopie
tumorilor renale de mici dimensiuni
I. Chira, M. Botea, S. Gutue, Y. Salahedin,
M. Budău, M. Pascu, C. Medar, V. Jinga
Clinica de Urologie, Spitalul
”Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România
Introducere: Tumorile renale de mici dimensiuni defi-
nite prin dimensiunea maxima de 4 cm, sunt prezente
in practica curenta intr-o proportie crescanda. Ati-
tudinea terapeutica in fata acestora implica diferite
metode minim invazive. Una dintre acestea este ne-
frectomia partiala laparoscopica. In prezentarea video
sunt evidentiate aspecte ale tehnicii de nefrectomie
partiala pe cale trans sau retroperitoneala.
Material & Metoda: Sunt prezentati urmatorii timpi
operatori: izolarea pediculului, izolarea tumorii, in-
troducerea materialelor de sutura, ocluzia vasculara,
enucleorezectia tumorii, hemostaza patului renal. Sunt
prezentate rezultatele obtinute pe un numar de 16 ca-
zuri efectuate in ultimii 3 ani, fiind analizate caracter-
isticile tumorilor, rata de converise, durata operatiei,
complicatii intra si postoperatorii.
Rezultate: Criteriile de analiza au pus in evidenta ur-
matoarele: scor Padua 6, durata medie a operatiei a fost
3 ore 30 min, spitalizare postoperatorie 4 zile, rata de
conversie de 20%. In toate cazurile cu exceptia unuia a
fost evidentiata prezenta carcinomului cu celule clare.
Concluzii: Nefrectomia partiala pe cale laparoscopica
este principala metoda de tratament a tumorilor renale
de mici dimensiuni, indicatiile acesteia fiind intr-o con-
tinua extindere.
136Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
The laparoscopic treatment
of small renal tumors
I. Chira, M. Botea, S. Gutue, Y. Salahedin,
M. Budău, M. Pascu, C. Medar, V. Jinga
Urology Department,”Prof. Dr. Th. Burghele”
Hospital, Bucharest, Romania
Introduction: The small renal tumors, defined by a
maximum diameter of 4 cm, are present in current
practice in an increasing rate. The therapeutic attitude
regardind this tumors involves various minimally inva-
sive methods. One of them is laparoscopic partial ne-
phrectomy. In the video are highlighted aspects of the
partial nephrectomy technique, both trans and retro-
peritoneal.
Materials & Methods: There are presented the follow-
ing operative steps: the pedicle isolation, tumor isola-
tion, placing sutures, vascular occlusion, tumor resec-
tion and hemostasis.
Results are presented on a number of 16 cases, per-
formed in the last 3 years, analyzing tumors character-
istics, conversion rate, surgery time, intra and postoper-
ative complications.
Results: The analysis criteria has revealed the follow-
ing: Padua score 6, the average time for surgery was 3
hours and 30 minutes, postoperative hospitalization
4 days, conversion rate of 20%. In al cases except one,
was shown the presence of clear cell renal carcinoma.
Conclusion: Partial laparoscopic nephrectomy is the
main method for treating small renal tumors, indica-
tions of which are in a continuos expansion.
V.1.14. Nefrectomia radicală
retroperitoneoscopică
pentru tumorile renale
A. Haşegan, N. Grigore
Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină,
Sibiu, România
Nefrectomia radicală sau parțială laparaoscopică prin
abord transperitoneal sau retroperitoneal este trata-
mentul standard în tratamentul tumorilor renale în sta-
diul T1 sau T2.
Abordul retroperitoneal are ca avantaje: expunerea
directa, mai simplă si mai rapida a pachetului vascular,
fara mobilizarea structurilor digestive, ileus postopera-
tor scurt și absența aderențelor intraperitoneale.
Filmul prezintă tehnica nefrectomiei radicale prin
abord retroperitoneoscopic în tratamentul tumorilor
renale.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Retroperitoneoscopic radical
Video – Laparoscopie
nephrectomy for renal tumors
A. Haşegan, N. Grigore
Urology Department,
Medicine Faculty, Sibiu, Romania
Radical or partial nephrectomy by laparoscopic or ret-
roperitoneoscopic approach is the standard treatment
of renal cell carcinoma stage T1 or T2.
Retroperitoneal approach has the advantages: direct
exposure, simpler and faster of the renal pedicle, with-
out mobilizing of digestive structures, reduction of
postoperative ileus and intraperitoneal adhesions.
The film presents the retroperitoneoscopic radical ne-
phrectomy technique in the treatment of kidney tu-
mors.
137
 V.2.1. Tehnica de nerve-sparing
Video – Robotică
robotic retro-anterograd:
Experiența noastră
O. de Cobelli, V.M. Deliu, Iulia Andras,
Valeria Tringali, N. Crișan, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Universitatea
de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”,Cluj
Napoca, România
Introducere. Posibilitatea de prezervare a bandeletelor
neuro-vasculare (NVB) reprezintă principalul avantaj al
abordului robotic pentru prostatectomia radicală. Utiliza-
rea examenului extemporaneu ghidat IRM, realizat pentru
zonele în care tumora este localizată în apropierea ban-
deletei neuro-vasculare, a permis realizarea nerve-spar-
ing-ului pentru aproape toţi pacienţii, având în vedere că
în cazul prezenţei unei margini pozitive, radicalizarea va
asigura pacienţilor rezultate oncologice similare cu cei cu
margini de rezecţie negative.
Material și metodă. Prezentăm tehnica noastră de re-
alizare a nerve sparing-ului retro-antergrad în cadrul pros-
tatectomiei radicale pentru cancer de prostată localizat.
Rezultate. Examenul extemporaneu ghidat IRM ne-a
permis reducerea ratei de margini pozitive de la 18.7% la
7.5%. Prin urmare procedura de nerve-sparing a fost reali-
zată în 50% din cazurile noastre în ultimii 3 ani. Recupe-
rarea potenţei pentru pacienţii sub 65 de ani a fost de 85%
la 6 luni post-operator, iar pentru pacienţii peste 65 de ani
de 72%. Etapa consumatoare de timp a intervenţiei a fost
reprezentată de examenul extemporaneu, trocarul ALEXIS
asigurând extragerea rapidă a prostatei pentru acesta.
Concluzii. Tehnica de nerve-sparing retro-antegrad a
oferit rezultate încurajatoare pentru recuperarea funcţiei
erectile, atât în ceea ce priveşte calitatea prezervării NVB,
cât şi realizarea examenului extemporaneu ghidat MRI,
care permite radicalizarea unor eventuale margini de
rezecţie pozitive.
138Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Robotic retro-antegrade nerve
sparing technique: our experience
O. de Cobelli, V.M. Deliu, Iulia Andras,
Valeria Tringali, N. Crișan, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, Romania; Università
di Medicina e Chirurgia Iuliu Hatieganu,Cluj
Napoca, Romania
Introduction. The nerve sparing procedure is the main
advantage of robotic approach for radical prostatecto-
my. The use of MRI guided frozen section performed
in the sites where the tumors seems very close to the
neurovascular bundle (NVB) allowed to perform nerve
sparing procedure almost in all patients, as in the case
of positive surgical margins (PSM) radicalization will
turn the patients to have un outcome similar to R0 pa-
tients.
Materials and Methods. We hereby present our tech-
nique retro-antegrade NVB sparing during radical pros-
tatectomy for localized prostate cancer.
Results. The MRI guided frozen section (FS) allowed us
to reduce PSM from 18,7% to 7,5%. As a result, nerve
sparing procedure was performed in 50% of our cases
during the last 3 years. Potency recovery in men less
than 65 years old was 85% within 6 months after sur-
gery. The erectile function recovery in potent men old-
er than 65 years was 72%. The time consuming step of
this procedure represented the FS as the use of ALEXIS
wound retractor allows a rapid extraction of the pros-
tate for the FS.
Conclusions. Retro-antegrade nerve sparing tech-
nique allows encouraging results in erectile function
recovery for both the NVB sparing quality and the MRI
guided FS which permits to radicalize eventual PSM.
V.2.2. Limfadenectomia robotică de
salvare pentru cancer de prostată
cu recidivă ganglionară
O. de Cobelli, V.M. Deliu, D. Bottero,
R. Bianchi, Valeria Tringali, Iulia Andras,
N. Crișan, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Universitatea
de Medicină şi Chirurgie “Iuliu Haţieganu”,
Cluj Napoca, România
Introducere: Recurenţa biochimică (BCR) în cance-
rul de prostată tratat chirugical poate fi explicată prin
unul dintre următoarele mecanisme: recurenţă locală
ca urmare a bolii reziduale, determinări secundare gan-
glionare sau metastaze hematogene (osoase în majori-
tatea cazurilor).
Material și Metodă: Prezentăm tehnica noastră de
limfadenectomie pelvină robotică pentru pacienţi cu
cancer de prostată operat, care au prezentat recidivă
biochimică şi ganglioni pozitivi la examinarea PET-CT
cu colină.
Rezultate: Studiul a inclus 7 pacienţi. Timpul mediu de
urmărire a fost de 2.4 luni. Numărul mediu de gangli-
oni excizaţi a fost 21.4 şi în 3 cazuri (42%) ganglionii au
prezentat metastaze (numărul mediu 5, interval 2-27).
Nu au fost înregistrate complicaţii intra- şi post-opera-
torii, cu excepţia limfocelului.
Concluzii: Limfadenectomia pelvină robotică de salva-
re este fezabilă. Abordul robotic nu influenţează nega-
tiv calitatea limfadenectomiei (numărul de ganglioni
excizaţi) sau rata de complicaţii. Sunt necesare studii
aprofundate care să identifice pacienţii care vor avea
beneficii în urma acestei proceduri.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Robotic salvage lymphnode
Video – Robotică
dissection for prostate cancer
nodal relapse
O. de Cobelli, V.M. Deliu, D. Bottero,
R. Bianchi, Valeria Tringali, Iulia Andras,
N. Crișan, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Università di
Medicina e Chirurgia Iuliu Hatieganu,
Cluj Napoca, România
Introduction: Biochemical recurrence (BCR) of operat-
ed prostate cancer may be caused by one of the fol-
lowing pathways: local relapse for disease persistence;
lymph node disease or hematogenic (mostly bone)
metastases.
Material and Method: We hereby present our tech-
nique for pelvic lymph node dissection performed in
operated prostate cancer patients having BCR and only
pelvic PET-choline positive lymph nodes.
Results: 7 patients were included in this study. Mean
follow up was 2.4 months. The mean number of re-
trieved lymph nodes was 21.4 and in 3 (42%) cases
the lymph node harvested metastasis (mean 5, range
2-27). No complications were registered if lymphocele
occurrence is excluded.
Conclusions: Robot assisted salvage lymph node dis-
section is feasible. The robotic approach does not neg-
atively impact on quality (number of retrieved lymph
nodes) and complication rate. Further studies are re-
quired to better individuate candidates who might re-
ally benefit from this procedure.
139
 V.2.3. Cura robotică a fistulei
Video – Robotică
vezico-vaginale
V.M. Deliu, O. de Cobelli, N. Crișan, I. Coman,
V. Zanagnolo, L. Bocciolone, A. Maggioni,
Valeria Tringali, Iulia Andras
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Universitatea
de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj
Napoca, România
Introducere. Fistula vezico-vaginală este o complicaţie
urologică tipică după chirurgia ginecologică, oncologi-
că sau nu. În funcţie de localizarea fistulei, abordul
robotic se poate dovedi util. Calitatea imaginii 3D şi a
suturii permite realizarea tehnicii bivalvă cu rezultate
similare cu abordul deschis, fără necesitatea de a inter-
pune marele epiploon.
Material și Metodă. Prezentăm tehnica noastră pentru
cura robotică a fistulei vezico-vaginale, fără interpoziţie
de epiploon.
Rezultate. În perioada 2011-2016, în cadrul instituţiilor
noastre (Institutul European de Oncologie Milano şi
Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca) au fost operate 6
cazuri de fistulă vezico-vaginală şi un caz de fistulă rec-
tovezicală, utilizând tehnica bivalvă prin abord robotic.
Cateterul uretral a fost suprimat după ziua 14 post-ope-
rator, după realizarea unei cistografii. Cateterele urete-
rale (mono- sau double-J) au fost suprimate ulterior. Nu
s-a constatat nici o recidivă a fistulei după un timp de
urmărire de 40 de luni (5-60). Timpul operator mediu
de consolă a fost de 100 minute (85-200). Nu au fost
înregistrate pierderi de sânge sau complicaţii semnifi-
cative.
Concluzii. Abordul robotic pentru cura fistulei vezi-
co-vaginale, în centre de chirurgie robotică cu volum
înalt, subliniază avantajele în tratamentul acestei com-
plicaţii. Calitatea imaginii 3D, disecţia şi sutura precisă
permite o simplificare a tehnicii bivalvă, excluzând
necesitatea de a interpune marele epiploon.
140Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Robotic vesicovaginal fistula repair
V.M. Deliu, O. de Cobelli, N. Crișan, I. Coman,
V. Zanagnolo, L. Bocciolone, A. Maggioni,
Valeria Tringali, Iulia Andras
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, Romania; Università
di Medicina e Chirurgia Iuliu Hatieganu, Cluj
Napoca, Romania
Introduction. Vesicovaginal fistula is a typical urologic
complication after gynecologic surgery, both oncologi-
cal or not. According to the site of the fistula, the robot-
ic approach may turn very useful. The quality of the 3D
vision and of the suture allows in the bivalve technique
the same results as in open approach, without the need
to interpose omental flaps between the layers.
Materal and Methods. We hereby present our tech-
nique of robot assisted bivalve vesicovaginal fistula re-
pair without the use of omental flap.
Results. From 2011 until 2016 in our institutions (Euro-
pean Institute of Oncology Milan and Municipal Clinical
Hospital Cluj-Napoca) 6 cases of vesicovaginal and one
case of rectovesical fistula were performed using the
robot assisted bivalve fistula repair, without the use of
any omental flap interposed between the sutured layers.
Catheter was indwelled after 14 days, after performing
cystogram. Ureteral catheters (double J or single J ac-
cording to the case) were successively removed. After
a mean follow up of 40 months (range 6-50) no fistula
relapse was documented. Mean console operative time
was 100 minutes (range 85-200). No blood loss and sep-
tic complications were recorded.
Conclusions. Robot assisted fistula repair in high vol-
ume robotic centers point out the advantages of this
approach in the treatment of this fearful complication.
The quality of the 3D vision and the precision of the dis-
section and suturing allows a major simplification of the
open bivalve technique, excluding the necessity to use
omental flaps to stabilize the fistula repair.
V.2.4. Anastomoză uretro-vezicală
V-LOK-like după prostatectomia
radicală robotică
V.M. Deliu, O. de Cobelli, N. Crișan,
I. Coman, Iulia Andras, G. Cozzi,
R. Bianchi, Valeria Tringali
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Universitatea
de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”,
Cluj Napoca, România
Introducere. Apariţia chirurgiei robotice a simplificat un
număr mare de proceduri, precum anastomoza uretro-vezi-
cală din cadrul prostatectomiei radicale. O anastomoză de
calitate este,însă, o etapă chirurgicală dificilă în tratamentul
cancerului de prostată. Acest film are obiectivul de a descrie
tehnica unei anastomoze uretro-vezicale realizată cu fir con-
tinuu V-lok-like.
Material și Metodă. În abordul convenţional, anastomoza
uretro-vezicală se realizează conform tehnicii Van Velthoven.
Recent, în chirurgia plastică a fost introdus un nou tip de
sutură, care utilizează un fir continuu unidirecţional (V-lok).
Acest tip de fir împiedică relaxarea suturii şi asigură dis-
tribuirea în mod egal a forţelor la nivelul punctelor de sutură,
astfel încât sfâşierea şi modifcările ischemice la nivelul ţesutu-
rilor sunt evitate. Conform acestei tehnici, prezentăm mode-
lul suturii pe care am elaborat-o şi care începe la ora 4, având
direcţia dinafară-înăuntru la nivelul uretrei şi invers la nivelul
vezicii urinare. Timpul mediu de realizare a anastomozei a
fost de 9 minute (interval 7-15 minute). Integritatea anasto-
mozelor a fost verificată la toţi pacienţii prin introducerea la
nivelul vezicii urinare a 300 ml de soluţie salină.
Rezultate. Rata pacienţilor care prezentau pierdere de sub-
stanţă de contrast la cistografia realizată la 5 zile post-opera-
tor a scăzut de la 20.3% (cu tehnica Van Velthoven modificată)
la 8% (cu tehnica V-lok), p=0.001. De asemenea, timpul me-
diu până la suprimarea cateterului uretro-vezical s-a redus de
la 6 zile la 5 zile.
Concluzii. Tehnica V-lok de realizare a anastomozei ure-
tro-vezicale în cadrul prostatectomiei radicale este o tehnică
sigură, simplă şi eficientă.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
V-LOK-like urethrovesical
Video – Robotică
anastomosis after robotic radical
prostatectomy
V.M. Deliu, O. de Cobelli, N. Crișan,
I. Coman, Iulia Andras, G. Cozzi,
R. Bianchi, Valeria Tringali
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, Romania; Università di
Medicina e Chirurgia Iuliu Hatieganu,
Cluj Napoca, Romania
Introduction. The advent of robotic surgery simplified a wide
number of procedures as the performance of urethro-vesical
anastomosis after radical prostatectomy. A good anastomosis,
though, still represents a challenging step of prostate cancer
surgical treatment. This video is aimed at describing a V-lok-like
urethrovesical continuous suture for the anastomosis reconstruc-
tion.
Materials and Methods. In the conventional approach the
anasthomosis between bladder and urethra is performed ac-
cording to different interpretations of the Van Velthoven tech-
nique. Recently, the field of plastic surgery was introduced to a
new concept of barbed suture, which uses novel unidirectional
(V-Lok) suture. The unidirectional barbs prohibited suture slip-
page and also evenly distributed tissue forces at several barbed
points, such that tearing and ischemic changes in the suture line
were avoided if precise bites are taken. According to the tech-
nique we hereby present, the suture is started at 4:00 o’clock
position in al out-to-inside direction on the urethra side and in-
to-outside direction on the bladder side of the anastomosis; the
suture is blocked using the loop and successively driven posteri-
orly, on the left side aspect and passing through the 12:00 o’clock
position, descending on the right side until the three o’clock po-
sition, and then tied together to the 4cm-tale. The median anas-
tomosis time was 9’ (range 7-15). All anastomosis integrity were
verified with 300 cc normal saline instilled in the bladder.
Results. The rate of patients having had contrast leakage at the
cystogram performed at day 5 after surgery declined from 20,3%
(with the modified Van Velthoven technique) to 8% (with the
V-lok-like technique) (p=0.001). Meanwhile, the median time of
catheter maintenance dropped down from 6 days to 5 days.
Conclusions. The V-lok like urethrovesical anastomosis after rad-
ical prostatectomy represents a safe, simple and effective tech-
nique.
141
 V.2.5. Cistectomia radicală
Video – Robotică
robotică nerve-sparing
O. de Cobelli, V.M. Deliu, Iulia Andras,
Valeria Tringali, N. Crișan, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Universitatea
de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”,
Cluj Napoca, România
Introducere: Cistectomia radicală este tratamentul
standard pentru tumorile vezicale invazive muscular. În
era chirurgiei minim-invazive, au fost realizate eforturi
pentru a realiza această procedură prin abord laparo-
scopic (standard sau robotic); astfel a luat naştere un
consorţiu care să evalueze fezabilitatea, rezultatele şi
eventualele dificultăţi.
Materiale și Metodă: Prezentăm tehinca noastră de
realizare a cistectomiei radicale robotice cu nerve-spar-
ing retro-antegrad.
Rezultate: Din 2009 până în prezent, au fost realizate
50 de cistectomii radicale robotice pentru pacienţi de
sex masculin. Timpul operator mediu de consolă a fost
98 minute (75-180). Pierderile medii de sânge au fost de
250 ml (30-500 ml). Examenul histopatologic a relevat
prezenţa de CIS în 38 de cazuri (recurent sau refractar
după BCG). Carcinom urotelial musculo-invaziv a fost
identificat în 12 cazuri. Toate cazurile au prezentat gan-
glioni negativi. Numărul mediu de ganglioni excizaţi a
fost 20. Rata de complicaţii nu a fost asociată cu tehnica
chirurgicală de cistectomie, ci cu derivaţia urinară – re-
alizată prin abord clasic în 90% din cazuri (45 pacienţi).
Concluzii: Cistectomia radicală este fezabilă pentru
abordul robotic. Indicaţiile trebuie să fie, însă, restric-
tive pentru a evita progresia bruscă a neoplaziei, rapor-
tată în literatură şi datorată probabil diseminării celu-
lelor tumorale determinate de penumoperitoneu în
cazul prezenţei metastazelor limfoganglionare.
142Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Nerve sparing robotic cystectomy:
our technique
O. de Cobelli, V.M. Deliu, Iulia Andras,
Valeria Tringali, N. Crișan, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, Romania; Università di
Medicina e Chirurgia Iuliu Hatieganu,
Cluj Napoca, Romania
Introduction: Radical cystectomy is the main treat-
ment for muscle invasive bladder cancer. In the era of
minimally invasive surgery attempts to perform the
procedure in laparoscopy (pure or robotic) were done
and also consortium was established to evaluate feasi-
bility, outcomes and eventual deadlocks.
Materials and Methods: We hereby present our tech-
nique of retro-antegrade nerve sparing robot assisted
cystectomy.
Results: Fifty male patients underwent radical cystec-
tomy from 2009 until nowadays. Mean console opera-
tive time was 98’ (range 75-180’). Mean blood loss was
250 ml (range 30-500 ml). Pathology showed in 38 cases
CIS (BCG refractory or recurred). Muscle invasive transi-
tional cell carcinoma was present in 12 cases. All cases
were pN0. The mean number of retrieved lymph nodes
was 20. Complications rate was not associated with the
cystectomy, but with the urinary diversion - performed
in 90% of cases (45 patients) in open surgery.
Conclusions: Radical cystectomy is suitable for the ro-
botic approach. The indications have to be very restric-
tive in order to avoid unexpected disease progression
reported in the literature, probably due to the tumoral
cell seeding favored by the pneumoperitoneum in the
presence of lymph nodes metastases.
V.2.6. Limfadenectomia pelvină
extinsă robotică pentru cancerul
de prostată high-risk
O.de Cobelli, V.M. Deliu, Valeria Tringali,
Iulia Andras, N. Crișan, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Universitatea
de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”,
Cluj Napoca, România
Introducere: Ganglionii pozitivi reprezintă un factor de
prognostic nefavorabil în cancerul de prostată. În 1999,
cercetătorii de la Clinica Mayo au concluzionat pentru
prima dată că prostatectomia radicală ameliorează sem-
nificativ supravieţuirea pacienţilor cu determinări se-
cundare limfoganglionare. De asemenea, hormonoter-
apia adjuvantă creşte supravieţuirea pacienţilor cu
ganglioni pozitivi la care s-a practicat prostatectomie
radicală şi limfadenectomie pelvină. Statusul gangli-
onilor este, astfel, crucial pentru planificarea corectă a
strategiei terapeutice. Limfadenectomia pelvină este
standardul pentru stadializarea N, dar acurateţea aces-
teia depinde de şablonul anatomic utilizat.
Material și Metodă: Prezentăm şablonul nostru pentru
realizarea limfadenectomiei pelvine extinse pentru can-
cer de prostată high-risk, care cuprinde ganglionii iliaci
comuni, externi, interni şi obturatori.
Rezultate: Numărul mediu de ganglioni excizaţi a fost 20
(15-72). La 95 din 335 de pacienţi s-a identificat prezenţa
de ganglioni pozitivi. Numărul mediu de ganglioni pozi-
tivi a fost 1.04 (1-31). 35 (37%) de pacienţi au prezentat
un singur ganglion pozitiv, iar 23 (24%) au prezentat 2
ganglioni pozitivi.
Concluzii: Deşi rolul curativ al limfadenectomiei pelvine
pentru pacienţii cu cancer de prostată este discutabil,
aceasta reprezintă cea mai bună metodă de stadializare.
În experienţa noastră, abordul robotic nu prezintă limi-
tări în realizarea limfadenectomiei pelvine extinse.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Robotic extended lymph node
Video – Robotică
dissection for high-risk
prostate cancer
O.de Cobelli, V.M. Deliu, Valeria Tringali,
Iulia Andras, N. Crișan, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, Romania; Università di
Medicina e Chirurgia Iuliu Hatieganu,
Cluj Napoca, Romania
Introduction: Positive lymph nodes (LN) represent a
significant adverse prognostic factor in prostate cancer.
In 1999 researchers from Mayo Clinic first concluded
that radical prostatectomy (RP) significantly improves
overall survival in N+ patients. Adjuvant ADT improves
overall survival in pN1 patients undergoing RP and
lymph node dissection (LND). LN staging becomes thus
crucial to correctly plan the therapeutic strategy. Pelvic
LND is the best staging approach, but staging accuracy
lies upon the extent of the anatomical template used.
Material and Methods: We hereby present our ex-
tended template pelvic LND for high-risk PC, encom-
passing common, external iliac vessels, obturator fossa
and internal iliac vessels.
Results: The mean number of yield LNs was 20 (range
15-72). 95 (28.5%) out of 335 patients were pN1. The
mean number of positive nodes was 1.04 (range 1-31).
35 (37%) of the patients had only one positive lymph
node while 23 (24%) had 2 positive LNs.
Conclusions: Even if curative effect of lymph node dis-
section in patients with prostate cancer is questionable,
it represents the best method for staging. The robotic
approach represents in our experience no limitations
in performing a good pelvic LN clearance.
143
 V.2.7. Pieloplastia robotică
Video – Robotică
Culp-de Weerd
V.M. Deliu, O. de Cobelli, N. Crișan,
Iulia Andras, Valeria Tringali, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Universitatea
de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”,
Cluj Napoca, România
Introducere: Chirurgia asistată robotic oferă avantaje
pentru pieloplastie, precum şi pentru alte proceduri
reconstructive. Cea mai utilizată tehnică pentru corec-
tarea sindromului de joncţiune pielo-ureterală este
tehnica Anderson-Hynes. În timpul rezecţiei bazinetu-
lui renal, segmentul cranial se poate retracta, crescând
dificultatea etapei de reconstrucţie.
Material și Metodă: Prezentăm tehnica Culp-de Weerd
pentru realizarea pieloplastiei robotice.
Rezultate: Tehnica Culp-de Weerd constă în crearea
unui lambou de bazinet renal rotat astfel încât să aco-
pere incizia longitudinală de la nivelul joncţiunii pie-
lo-ureterale. Utilizarea lambourilor pediculate asigură
atăt reducerea bazinetului renal, cât şi plastia joncţiunii
stenozate. În plus, tehnica este mai facil de realizat în
comparaţie cu cea Anderson-Hynes. În experienţa noas-
tră, abordul robotic, prin precizia suturii, este tehnica
preferată pentru realizarea pieloplastiei.
Concluzii. Pieloplastia robotică Culp-de Weerd este
fezabilă şi prezintă avantaje în comparaţie cu tehnica
Anderson-Hynes.
144Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Robotic Culp-de Weerd
pyeloplasty
V.M. Deliu, O. de Cobelli, N. Crișan,
Iulia Andras, Valeria Tringali, I. Coman
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, Romania; Università di
Medicina e Chirurgia Iuliu Hatieganu,
Cluj Napoca, Romania
Introduction: Robot assisted surgery is suitable for py-
eloplasty as well as for many others reconstructive pro-
cedures. The most commonly performed procedure for
ureteropelvic junction obstruction is the dismembered
Anderson-Hynes technique. During the resection of
the renal pelvis the cranial aspect may retract within
the renal sinus increasing the technical difficulty of the
reconstructive step.
Materal and Methods: We hereby present the Culp-de
Weerd technique for pyeloplasty.
Results: The Culp de Weerd technique consist in the
creation of a flap from renal pelvis rotated to cover the
longitudinal incision of the pielo-ureteral junction. The
use of this pedunculated flap allows both the reduction
of the renal pelvis and the pieloureteral junction plasty.
More over the technique is not dismembered and thus
easier to perform than the Anderson Hynes technique.
The robotic approach by the precision of the suture
seems in our experience very suitable to perform this
technique.
Conclusions: Robot assisted Culp-de Weerd pyeloplas-
ty is feasible and present some advantages over the
dismembered technique.
V.2.8. Enucleerea robotică:
Tehnica proprie
V.M. Deliu, O. de Cobelli, N. Crișan, I. Coman,
Iulia Andras, G. Musi, D. Bottero,
Valeria Tringali, M. Ferro
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, România; Universitatea
de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”,
Cluj Napoca, România
Introducere: În prezent, există date semnificative care se
susţină validitatea enucleerii din punct de vedere onco-
logic. Mai mult, enucleerea prezintă posibilitatea de a nu
pensa pediculul renal, evitând astfel ischemia renală în
ambele tipuri de abord – clasic sau robotic. În literatură, în
toate seriile de cazuri cu ischemie zero, rezecţia tumorii a
fost realizată utilizând cauterul monopolar. Prezentăm se-
ria noastră de nefrectomii parţiale cu ischemie zero pentru
tumori renale, utlizând tehnica de enucleere robotică.
Material și Metodă: 117 (59.5%) cazuri din 198 de nefrec-
tomii parţiale robotice realizate în cadrul departamentului
nostru în perioada 2009-2016 au fost efectuate utilizând
tehnica de enucleere, iar 23 (doar unul singur în subgrupul
de nefrectomii parţiale clasice) utilizând tehnica de ische-
mie caldă (18.8%). Evaluarea diagnostică pre-operatorie
a inclus CT abdomino-pelvin cu contrast, biopsie renală,
evaluare bio-umorală şi pre-anestezică cu scopul de a se-
lecta pacienţii adecvaţi pentru această tehnică prin abord
robotic. Toate tumorile au fost evaluate utilizând scorul
PADUA.
Rezultate: Scorul PADUA s-a corelat semnificativ cu timpul
operator şi pierderile sangvine în cazul enucleerii. Tehnica
noastră de tipul “deschiderea sticlei de bere” s-a dovedit
eficientă şi sigură pentru enucleerea tumorilor renale. Nu
am inregistrat margini de rezecţie pozitive sau recidivă tu-
morală în grupul studiat.
Concluzii: În experienţa noastră, enucleerea tumorilor re-
nale este o tehnică sigură din punct de vedere oncologic.
Tehnica noastră permite identificarea rapidă a unui plan
de clivaj, prin urmare rata de margini pozitive şi recurenţa
au fost nule.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Robotic renal tumor enucleation:
Video – Robotică
My technique
V.M. Deliu, O. de Cobelli, N. Crișan, I. Coman,
Iulia Andras, G. Musi, D. Bottero,
Valeria Tringali, M. Ferro
Istituto Europeo di Oncologia, Milano, Italia;
Università degli Studi Milano, Italia; Spitalul
Municipal Cluj Napoca, Romania; Università di
Medicina e Chirurgia Iuliu Hatieganu,
Cluj Napoca, Romania
Introduction. There are significant data supporting the
renal tumor enucleation as oncologically safe. Moreover
tumor simple enucleation provides also the possibility to
avoid clamping of the renal hilum and thus, renal ischemia
in both open or robotic-assisted laparoscopic approach.
In the literature, in all the reported off-clamping series,
the tumor resection was performed using a monopolar
electrocautery. We hereby present our series of no isch-
emia nephron-sparing surgery (NSS) for kidney cancer
performed with the robot assisted simple enucleation
technique.
Material and Methods. 117 (59.5%) patients out of 198
RA NSS procedures performed in our Divisions between
2009 and 2016 were carried out using the simple enucle-
ation technique, and 23 (only one in the classical partial
nephrectomy subgroup) with warm ischemia (18.8%).
The preoperative diagnostic workup included contrast en-
hanced CT scan, mass biopsy, blood analyses and anesthe-
siology evaluation in order to drawn out patients suitable
to undergo this type of surgery using the robot assisted
laparoscopic approach. All tumors were scored according
to the PADUA scoring system.
Results. The PADUA score significantly correlated with
operatory time and blood loss during simple tumor enu-
cleation. Our technique of beer bottle opener demonstrat-
ed itself efficient and safe in enucleating renal tumors. No
positive surgical margins were found in our series as well
as no disease relapse.
Conclusions. Renal tumor robotic simple enucleation is in
our experience an oncological safe procedures. Our tech-
nique allows rapid cleavage plane individuation and as re-
sult no positive surgical margins and no tumor recurrence.
145
 V.3.1. Ecografia planșeului pelvin –
Video – Varia – 1
experiența inițială
R. Bardan, Adela Ferician, A. Cumpănaș,
M. Botoca
Clinica Urologică, U.M.F. “Victor Babeș”
Timișoara, România
Obiectiv: Lucrarea își propune să prezinte experiența
inițială a Clinicii Urologice Timișoara în domeniul
ecografiei planșeului pelvin.
Material și metode: În perioada 1 decembrie 2014 –
31 martie 2016 s-au efectuat ecografii de pelvis la un
număr de 113 paciente, metodele folosite fiind ecogra-
fia transperineală în plan sagital și ecografia endovagi-
nală cu reconstrucție 3D.
Rezultate și concluzii: Sunt prezentate principalele
afecțiuni ale organelor pelvine pe care le-am întâlnit la
pacientele supuse evaluării, împreună cu avantajele pe
care această metodă le oferă, în scopul reducerii cos-
turilor prin scăderea numărului de investigații urodina-
mice efectuate în mod inutil, fără o indicație specifică.
146Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Pelvic floor ultrasonography –
Initial experience
R. Bardan, Adela Ferician, A. Cumpănaș,
M. Botoca
Department of Urology, Victor Babeș University
of Medicine and Pharmacy, Timișoara,
Romania
Objective: Our main objective is to present the in-
itial experience of the Department of Urology from
Timisoara in the field of pelvic floor ultrasonography.
Material and methods: In the time interval between 1
December 2014 and 31 March 2016, we have examined
a number of 113 female patients, using sagittal plane
transperineal ultrasonography and endovaginal ultra-
sonography with 3D reconstruction.
Results and conclusions: The most frequent pelvic
floor conditions encountered during the evaluations
are presented, together with the advantages of these
imaging methods, which aim to reduce the patient
costs by lowering the number of unnecessary urody-
namic investigations.
V.3.2. Tratamentul transvaginal al Transvaginal urogenital prolaps

Video – Varia – 1
prolapsului urogenital prin I-Stitch repair using I-Stitch

A. Haşegan, N. Grigore A. Haşegan, N. Grigore

Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină, Urology Department, Medicine Faculty,

Sibiu, România Sibiu, Romania

Tratatamenul prolapsului urogenital prin fixarea la liga- Treatment of urogenital prolapse by fixing at the sac-
mentul sacrospinos este procedura cea mai fiziologică rospinos ligament is the most physiological procedure
capabilă să repoziționeze vaginul peste mușchii ridi- able to reposition the vagina over the levator ani mus-
cători anali, astfel mimând suportul natural. cles, thus mimicking the natural support.

I-Stich este un dispozitiv sigur pentru abordul ligament I Stich is a reliable device for sacrospinous ligament
sacrospinous, reducând disecția la nivelul planșeului approach, reducing dissection of the pelvic floor level,
pelvin, cu pierderi minime de sange, timp operativ with minimal blood loss, shorter operative time and
scurt și durere postoperatorie minimă. postoperative minimal pain.

Filmul prezintă tehnica colpopexiei tansvaginale cu The film presents the transvaginal sacrospinous col-
mesa de polipropilenă prin fixare bilaterală la ligamen- popexy technique with I-Stitch device using a polypro-
tul sacrospinos cu dispozitivul I-Stitch. pylene mesh through bilateral fixation at the sacrospi-
nous ligament.

nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology 147

 V.3.3. Abordul minim invaziv
Video – Varia – 1
în fistula urinară
B. Petruţ, V. Schiţcu, V. Buda, Alexandra Alb,
D. Feflea, V. Hardo, V. Munteanu, C. Hanganu
Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuta”
Cluj-Napoca, România
Introducere: Tratamentul chirurgical al fistulelor urin-
are presupune excizia țesutului fistulos cu sutură plus/
minus interpoziție de țesut până între orificiile ureter-
ale. Acest lucru presupune accesul chirurgical în zona
fistulei: - cistotomie și adezioliză laborioasă.
Material și metodă: Propunem un nou abord chiru-
rgical al acestei patologii, endoscopic transuretral,
combinat cu două trocare poziționate transvezical. Am
aplicat abordul endoscopic transuretral în 4 cazuri la
care am efectuat excizia țesutului fistulos endoscopic și
rafia intravezicală cu instrumente de minilaparoscopie
de 3mm.
Rezultate: Timpul operator a fost de 45 de minute, la
care s-a efectuat rafia în 3 cazuri cu fir continuu, iar in-
tr-un caz cu fire separate cu nod glisant efectuat extra-
corporeal. Fistula a recidivat într-un caz la 6 săptămâni
de la momentul operator, iar la 3 luni am reaplicat acee-
ași metodă, pacientul refuzând un abord deschis.
Concluzii: Acest abord minim invaziv are avantajul
evitării etapelor cu morbiditatea cea mai ridicată din
cadrul abordului chirirgical clasic al fistulelor, urmând a
fi evaluată și demonstrată eficiența acestuia.
148Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Minimally invasive approach
in urinary fistula
B. Petruţ, V. Schiţcu, V. Buda, Alexandra Alb,
D. Feflea, V. Hardo, V. Munteanu, C. Hanganu
„Prof. Dr.Ion Chiricuta” Oncology Institute,
Cluj-Napoca, Romania
Introduction: Surgical treatment of urinary fistulas in-
volves excision of the fistulous tissue, with or without
tissue interposition between the ureteral orifices. This
requires access to the surgical area of the fistula: - cys-
totomy and laborious adhesiolysis.
Material and method: We propose a new surgical
approach of this pathology, endoscopic transurethral
combined with two trocars positioned transvesical. We
applied endoscopic transurethral approach in 4 cases
in which we performed endoscopic excision of fistu-
lous tissue and intravesical suture with 3 mm mini lap-
aroscopic instruments.
Results: The operating time was 45 minutes, in 3 cases
the suture was performed with continuous thread and
in one case using separated threads with sliding knot
made extracorporeal.
Conclusions: This minimally invasive approach has the
advantage of avoiding the highest morbidity stages
within classic surgical approach of fistulas and will be
assessed and demonstrated its effectiveness.
V.3.4. Tratamentul laparoscopic
al prolapsului organelor pelvine
utilizând suspensia laterală
cu meşă
I. Chira, M. Botea, S. Gutue, M. Pisoschi,
M. Pascu, M. Budău, B. Braticevici,
V. Ambert, V. Jinga
Clinica de Urologie, Spitalul
„Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România
Introducere: Sacropexia laparoscopica impreuna cu inter-
ventiile pe cale vaginala sunt larg utilizate in tratamentul
prolapsului organelor pelvine. Exista argumente care indica
o oarecare retinere in utilizarea acestora, asa incit tehnici noi
sunt bine venite. Histeropexia laparoscopica laterala cu mesa
in maniera Dubuisson poate fi una dintre aceste noi tehnici.
Material si Metoda: Descrisa de catre Dubuisson histerope-
xia laparoscopica laterala cu mesa implica suspensia peretelui
vaginal la peretele abdominal anterior utilizind o mesa in
forma literei T. Metoda este folosita numai in tratatmentul
prolapsului anterior. Primul timp chirurgical este reprezentat
de disectia spatiului vezico-vaginal, iar bratul central al mesei
este fixat la nivelul peretelui vaginal astfel descoperit. Bratele
laterale sunt plasate in maniera tension free properitoneal
la nivelul peretelui abdominal anterior. Toate acestea sunt
incluse in prezentarea video. Sunt prezentate deasemenea
rezultatele obtinute pe o perioada de 4 ani pe un lot de 29 de
paciente. In lotul studiat prolapsul gradul IV a fost intilnit in
85% din cazuri iar supravegherea s-a intins,in medie pe un an.
Rezultatele au fost analizate in functie de: durata operatiei si
evaluarea functionala si anatomica locala.
Rezultate: Timpul mediu operatoriu a fost de 3½. Nu am con-
semnat complicatii intra sau postoperatorii. Succesul ana-
tomic si functionala a fost consemnat in toate cazurile. Am
consemnat in 2 cazuri aparitia rectocelului de novo. In toate
cazurile calitate vetii a fost inbunatatita.
Concluzii: Histeropexia laterala laparoscopica in maniera
Dubuisson, metoda noua si putin utilizata a fost insotita de
rezultate bune, verificarea acestora in timp este necesara.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Laparoscopic repair of pelvic organ
Video – Varia – 1
prolapse by lateral suspension
with mesh
I. Chira, M. Botea, S. Gutue, M. Pisoschi,
M. Pascu, M. Budău, B. Braticevici,
V. Ambert, V. Jinga
Urology Department, „Prof. Dr. Th. Burghele”
Hospital, Bucharest, Romania
Introduction: Laparoscopic mesh sacral hysteropexy and
mesh vaginal surgery are largely used in pelvic organ prolaps
treatment .There are ceratin drawbacks associated with the two
above mentioned procedures, and therefore new techniques
are needed. Laparoscopic lateral repair of pelvic organ prolapse
with mesh as described by Dubuisson could be one of these new
techniques.
Material & methods: Described by Dubuisson in 1998, laparo-
scopic lateral repair of pelvic organ prolapse with mesh involves
the suspension of anterior vaginal wall to the lateral abdominal
wall in a tension free manner, using a T shape synthetic mesh.
This method is used only in anterior prolapse treatment. The sur-
gical technique of the lateral lap suspension is described in our
video in a step by step manner. We also present our results ob-
tained by using this technique in 29 patients study group over a
4 year period. The surgical technique has three main steps .First
is dissection of vesico-vaginal space. Second is suturing of the
central arm of the mesh to anterior vaginal wall and third is the
passage of the lateral arms of the mesh to abdominal lateral wall
and placing them in a tension free manner. All these steps are
underline in the video. Using the POP Q evaluation we noted that
86% of the enrolled patients presented grade III and IV prolapse.
Mean follow up was 12 months. The results were analyzed using
the following criteria: surgery time, complications, surgical out-
come assessment (anatomical and functional).
Results: Surgery time was 3½ h. No complication was recorded.
No mesh complications were recorded. Anterior POP repair was
successful in all cases. In all cases the vaginal bulge disappeared.
Reoccurrence of the prolapse was not noted during the follow
up. In 2 cases “de novo’’ rectocele was recorded. In all cases the
disappearance of symptoms or a significant improvement was
registered. In all cases quality of life was much better.
Conclusions: Laparoscopic repair of anterior pelvic organ pro-
lapse by lateral mesh was associated with good results. Therefore
we consider it a valid option in anterior prolapse surgery. When
other types of pelvic organ prolapse or stress incontinence are
associated requested surgery can be added. Few data regarding
this technique are available, therefore long term results are need-
ed, prior to strong conclusions.
149
 V.3.5. Abordul minim-invaziv în
Video – Varia – 1
hidronefroza congenitală la copil.
Comentarii asupra unei serii clinice
Anna Kadar1,2, Lorena Vatra1, M. Oancea1
1
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii
„Marie Curie” București, România
2
UMF Carol Davila, București, România
Introducere: Tratamentul minim-invaziv al sindromu-
lui de jonctiune pielo-ureterală reprezintă tratamentul
de elecție la adulți și copiii mari, în timp ce abordarea
minim-invazivă la copilul mic rămâne o controversă.
Lucrarea de față își propune să fie o pledoarie în favoar-
ea minim-invazivității adresată hidronefrozei congeni-
tale la copil.
Material şi metodă: În perioada 2007-2015, 40 unități
renale (34 copii) au fost operate de manieră minim-in-
vazivă. 3 copii au prezentat hidronefroza bilaterală.
Copiii au prezentat vârste între 3 luni și 18 ani, si greu-
tate între 6 și 90 kg. Bilanțul lezional a fost stabilit prin
examene biologice, imagistice – ecografie, tomografie
și scintigrafie renală. În 4 cazuri am practicat calea lom-
boscopică, iar pentru restul 36 am utilizat abordul lapa-
roscopic. Procedeul chirurgical folosit a fost pieloplastie
în 29 cazuri, repoziționarea joncțiunii pielo-ureterale în
raport cu pediculul vascular aberant (obstructie extrin-
secă vasculară) - 10 cazuri, precum și 1 caz la care s-a
efectuat nefroplicatura laparoscopica. Gesturi comple-
mentare intraoperatorii au fost: plasarea drenajului uri-
nar intern - 6 cazuri, mentinut 7-28 zile și plasarea de
rutină a drenajului lombar menținut 2-3 zile.
Rezultate. Am înregistrat 6 conversii, 4 cazuri inițiate
laparoscopic și 2 cazuri inițiate lomboscopic. 5 conver-
sii s-au situat la începutul seriei. Complicațiile postope-
ratorii au fost: 3 fistule urinare, 1 caz soluționat prin
plasarea unui stent ureteral și reintervenții în celelalte 2
cazuri; un caz de infecție urinară severă în postoperator
a impus suprimarea drenajului ureteral la 7 zile post-
150Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Minimal invasive surgery for
congenital hydronephrosis
in children. Comments on
a clinical series
Anna Kadar1,2, Lorena Vatra1, M. Oancea1
1
Emergency Hospital for Children „Marie Curie”,
Bucharest, Romania
2
PhD Student, UMF Carol Davila,
Bucharest, Romania
Introduction: Minimal-invasive surgery for PUJO (py-
elo-ureteral junction obstruction) is the treatment of
choice in adults and older children, but this surgical
approach is still controversial in children and infants.
This presentation aims to promote minimal-invasive
surgery for hydronephrosis in children.
Material and methods: Between 2007-2015, 40 re-
nal units (34 children) have been operated in a mini-
mal-invasive manner for congenital hydronephrosis; 3
children presented bilateral hydronephrosis. Children
were aged between 3 months and 18 years old, and
their weight was between 6 and 90 kg. Preoperative in-
vestigations were biological, imagistic – ultrasonogra-
phy, computer-tomography – and renal scintigraphy. In
4 renal units we practiced the lomboscopic approach,
and in the other 36 we used the laparoscopic approach.
The surgical procedure used was pyeloplasty in 29 cas-
es, pyeloureteral junction relocation in 10 cases of hy-
dronephrosis due to extrinsec vascular obstruction and
one laparoscopic nephroplication. Additional surgical
gestures were placing urinary internal drainage (JJ ure-
teral stent) in 6 cases, kept in place for 7-28 days and
rutine lombar drainage for 2-3 days.
Results: There were 6 conversions in our series, 4 lapa-
roscopic and 2 lomboscopic procedures. 5 conversions
were among the first cases in our series. Postopera-
tive complications were 3 urinary fistulas, which were
solved by placing an ureteral stent – 1 case and reop-
erations for the other 2 cases; one case of severe uri-
nary infection was managed by removing the ureteral

operator; am inregistrat 3 reintervenții, transformarea
unui „vascular hitch” în ureterocalicostomie, nefrecto-
mie pentru candidoză severa, refacerea pieloplastiei
datorită fixării stentului ureteral la nivelul anastomozei.
Evaluările postoperatorii au evidențiat evoluție favora-
bilă morfologică și funcțională renală.
Concluzii. Corecția minim-invazivă a hidronefrozei
reprezintă o soluție chirurgicală eficientă, cu rezultate
clinice comparabile cu chirurgia deschisă, adresată
copiilor și sugarilor, prezentând avantajele majore
ale minim-invazivității. Aplicabilitatea acestor tehnici
la copiii cu greutate mică (sub 10 kg), este limitată și
cere o dotare tehnică adecvată precum și experiență în
chirurgia laparoscopică.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Video – Varia – 1
stent in the 7th postoperative day; we had 3 surgical
reinterventions: an ureterocalicostomy was made for
a non-functional „vascular-hitch”, a nephrectomy in
a case with severe urinary candidosis and a redo py-
eloplasty for a sutured ureteral stent at the site of py-
eloplasty. Postoperative evaluations showed improved
morphological and functional status of the operated
renal units.
Conclusions: Minimal-invasive surgical treatment
of hydronephrosis is an efficient technical approach,
with similar results as the open surgery, addressed to
small children and infants, presenting all the major ad-
vantages of minimal invasive surgery. Applicability for
low weight children (below 10 kg) is limited and needs
suitable technical equipment and experience in lapa-
roscopic surgery.
151
 V.3.6. Heminefrectomie stângă pentru
Video – Varia – 1
uretrohidronefroza pielonului
superior în cazul unui pacient cu
rinichi în potcoavă. Prezentare de caz.
I. Chira1, V. Iconaru1, M. Botea1, M. Budău2,
S. Bostan2, D. Moişanu2, M. Pascu2,
A. Petrescu3, G. Berdan3
1
Clinica de Urologie, Spitalul
”Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România
2
Departamentul de Imagistică şi Medicină
nucleară, Spital ”Prof. Dr. Th. Burghele”,
Bucureşti, România
3
Departamentul de Antomie patolgică, Spital
”Prof. Dr. Th. Burghele”, Bucureşti, România
Introducere. Malformatiile renale complexe care necesi-
ta tratament chirugical de exereza sunt in general dificile
din cauza abordului vasular dificil . Abordul laparosco-
pic prin posibilitatea disectiei minutioase a surselor vas-
culare constiutie un avantaj in astfel de cazuri.
Material şi Metodă. Este prezent cazul unui barbat in
virsta de 50 de ani la care evaluarea RMN si CT au pus in
evidenta prezenta rinichilor in potcoava. Pe partea stin-
ga existind duplicitate pielourterala cu ureterohidrone-
froza gradul V a pielonului superiror. Pielonul superior
sting este nefunctional. In rest se constata o functiona-
liate normala a aparatului urinar. In aceasta situatie se
indica ablatia pielonului superior sting.
Rezultate. Interventia se realizeaza pe cale laparosco-
pica transperitoneala. Abordul utilizeaza 4 trocare. Sunt
puse in evidenta rind pe rind urmatoarele: unitatea stin-
ga a rinichiului in potcoava cu cele doua pieloane cel
superior mult destins si cel inferior normal si pediculii
vasculari. Ablatia pielonului superior se face cu respec-
tarea vascularizatiei celui inferior. Intreventia a durat 4 h,
a fost lisita de complicatii. Pierderea de singe este sub
100 ml. Controlul urografic la 6 luni postoperatoriu indi-
ca o functionalitate normala a pielonului inferior .
Concluzii. Abordul laparoscopic constituie o optiune de
luat in consideratie in astfel de cazuri.
152Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Left heminephrectomy for uretero-
hydronphrosis involving the upper
pyelon of the left unit
in a horseshoe kidney
I. Chira1, V. Iconaru1, M. Botea1, M. Budău2,
S. Bostan2, D. Moişanu2, M. Pascu2,
A. Petrescu3, G. Berdan3
1
Urology Department,”Prof. Dr. Th. Burghele”
Hospital, Bucharest, Romania
2
Imagistic and Nuclear Medicine Department,
”Prof. Dr. Th. Burghele” Hospital,
Bucharest, Romania
3
Pathology Department, ”Prof. Dr. Th. Burghele”
Hospital, Bucharest, Romania
Introduction: Renal malformations demanding ab-
altion are difficult due to the diifficult vascular secure-
ing. Laparoscopic transperitoneal access may be of real
help in these cases.
Material&Method: We present the case of the young
male presenting on CT and MRI exam the following : 1.
horseshoe kidney, 2. On the left side a duplex kidney
was present with the upper pole unit presenting ure-
trohidronephrorsis grade V being nonfunctional. No
other renal abnormality was found. The heminephrec-
tomy for the upper pole pielon and preservation of the
lower pielon is indicated under these circumstances.
Results: The procedure was made useing the laparo-
scopic transperitoneal route. Four trocares were used.
One by one are visualised the following: left renal unit
with the two pielons the upper one being distendid
and the vascular elements. The uper pole hemine-
phrectomy is performed preserving the vascular sup-
ply of the lower pielon.The sugical procedure time was
4 h. The blood loss was 100 ml. No complications were
encountered. Urography made at 6 months showed a
normal left lower pole unit.
Conclusions: Laparoscopic access may be of real help
in renal malformations requiering surgery.
V.3.7. Pieloplastia
laparoscopică prin abord
mini-laparoscopic “chirurgia
fără cicatrici”
V. Hardo, V. Schițcu, V. Buda, V. Munteanu,
Alexandra Alb, Feflea D, C. Hanganu, B. Petruţ
Institutul Oncologic “Prof Dr I Chiricuță”
Cluj-Napoca, România
Scopul: Evaluarea fezabilităţii metodei de mini-lap-
aroscopie în tratamentul sindromului de joncţiune
pieloureterală.
Materiale şi metode: Descriem primele 2 cazuri de sin-
drom de joncţiune pieloureterala cu exces de bazinet şi
vas polar, pentru care s-a practicat tehnica Hynes-An-
derson prin abord mini-laparoscopic cu 2 tocare de
3mm si un trocar scopic de 5 mm. Am evaluat ergono-
mia instrumentelor mini-lap comparativ cu tehnica lap-
aroscopică standard.
Rezultate: Timpul operator a fost de 130 minute, mai
crescut comparativ cu aceeaşi intervenţie prin mijloace
laparoscopice clasice. Diferenta faţă de instrumentele
clasice fiind dată de faptul că instrumentele de mini-
lap sunt mult mai flexibile, ceea ce face mult mai dificile
manoperele de disecţie în ţesut fibrozant. De aseme-
nea fălcile foarfecelor şi a intrumentelor sunt mai mici,
ceea ce constitue un element de dificultate în realiza-
rea manoperelor chirugicale.
Concluzii. Chirurgia mini-laparoscopică cu trocare de 3
si 5 mm, are rezultate estetice bune în condiţii de sigu-
ranţă, în condiţiile creşterii timpului operator.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Laparoscopic pyeloplasty through
Video – Varia – 1
approach mini-laparoscopy
“surgery without scars”
V. Hardo, V. Schițcu, V. Buda, V. Munteanu,
Alexandra Alb, Feflea D, C. Hanganu, B. Petruţ
The Oncology Institute “Prof Dr I Chiricuță”
Cluj-Napoca, Romania
Objective: Mini-laparoscopic feasibility assessment
method in the treatment of pyeloureteral junction syn-
drome.
Materials and methods: We describe the first two
cases of the pyelo-ureteric junction syndrome with
excess of polar basin and pot, for which the technique
Hynes-Anderson was practiced by mini-laparoscopic
approach, using two trocars of 3 mm and a scopic tro-
car of 5 mm. We evaluated the ergonomics of the in-
struments mini-lap compared to standard laparoscopic
technique.
Results: The operative time was 130 minutes, higher
than compared to the same intervention with classic
laparoscopic methods. The mini-laparoscopy instru-
ments are more flexible compared to those used in
classic methods. This makes the maneuvers of dissec-
tion in tissue fibrosis much more difficult. Also, the jaws
of the scissors and of the tools are smaller, which repre-
sent a difficulty in achieving surgical maneuvers.
Conclusions. Mini-laparoscopy surgery with trocars of
3 and 5 mm has good esthetic results in terms of safety,
but it increases the operative time.
153
 V.3.8. Pieloplastia
Video – Varia – 1
retroperitoneoscopică pentru
sindrom de joncţiune pieloureterală
A. Haşegan, N. Grigore
Clinica de Urologie, Facultatea de Medicină,
Sibiu, România
Pieloplastia în sindromului de joctiune este tratamen-
tul de electie. Abordul retroperitoneoscopic are multi-
ple avantaje: evită pneumoperitoneul, contactul intes-
tinelor cu sangele si urina, recuperare postoperatorie
rapida, aspect estetic superior.
Filmul prezinta tehnica pieloplastiei Hynes Anderson
retroperitoneoscopice în tratamentul sindromului de
jonctiune pielo-ureterală.
154Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Retroperitoneoscopic
Dismembered Pyeloplasty for
Ureteropelvic Junction Obstruction
A. Haşegan, N. Grigore
Urology Department,
Medicine Faculty, Sibiu, Romania
Pyeloplasty in uretero-pelvic junctions (UPJ) syndrome
is the treatment of choice. Retroperitoneoscopic ap-
proach has many advantages: avoid pneumoperitone-
um, bowel contact with blood and urine, rapid postop-
erative recovery and is aesthetically superior.
The film presents the retroperitoneoscopic pyeloplasty
technique Hynes-Anderson in UPJ treatment.
V.3.9. Training în chirurgia tractului
urinar pe preparat anatomic suin.
“Does it work?’’
R. Couți, D. L. Grad, C. Popa, T. Al-Momani,
A. Boc, Mihaela-Roxana Mănoiu,
Mihaela Popovici, D. V. Stanca, I. Coman
Secția Urologie, Spitalul Clinic Municipal
Cluj-Napoca, România
Universitatea de Medicina și Farmacie ”Iuliu
Hațieganu” Cluj-Napoca, România
Introducere. Manoperele de reconstrucție a tractului urinar sunt
considerate procedee cu un grad crescut de dificultate. Insușirea
tehnicilor specifice de catre rezidenții și tinerii specialiști urologi
este asociata cu o curba de invațare indelungata.
Obiective. Evaluarea eficienței modelului de training experi-
mental pe preparat anatomic suin pentru invățarea tehnicilor
chirurgicale de plastie a cailor urinare.
Materiale si metode. Centrul de training și cercetare Sergiu
Duca a organizat două cursuri experimentale pe preparat ana-
tomic (cai urinare porc). Modelul cursului a fost de tip prezen-
tare teoretica urmata de efectuarea tehnicilor pe preparatele
anatomice de catre fiecare cursant (pieloplastie, uretero-uretero
anastomoza, reimplantare uretero-vezicala, cistorafie). Tehnicile
chirurgicale au fost efectuate in echipe de cate 2 cursanți (chirurg
principal, ajutor, cu inversarea ulterioară a rolurilor). Am organizat
2 cursuri de training la care au participat cate 17 medici rezidenți
in urologie. Am evaluat rezultatele programului prin chestionare
de autoevaluare imediat dupa curs și la distanta.
Rezultate. Cursanții au apreciat in proportie de 100 % ca necesara
implementarea cursurilor hands-on pe preparat anatomic con-
comitant cu practica curneta, au declarant ca acest antrenament
le-a influențat și ameliorat practica și au considerat ca acest tip
de antrenament ar trebui implementat in tematica programului
de rezidențiat. Un procent de 33% din cursanți au considerat ca
necesara imbunatațirea modelului experimental din punct de
vedere al time managemetului iar 98 % dintre aceștia au conside-
rat necesară completarea programului de training al suturilor
clasice pe tractul urinar si cu suturi laparoscopice si robotice in
centre specializate in acest domeniu inovator al urologiei.
Concluzii. Cursurile experimentale pe preparat anatomic suin
s-au dovedit a fi fezabile in centrul nostru, infrastructura fiind
disponibila. Antrenamentul hands-on pe preparat anatomic
amelioreaza manualitatea cursantilor, cu impact asupra practicii
medicale ulterioare.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Urinary tract surgery training on
Video – Varia – 1
swine anatomical preparation.
“Does it work?’’
R. Couți, D. L. Grad, C. Popa, T. Al-Momani,
A. Boc, Mihaela-Roxana Mănoiu,
Mihaela Popovici, D. V. Stanca, I. Coman
Urology Department, Clu-Napoca Clinical
County Hospital, Romania
”Iuliu Hațieganu” University of Medicine and
Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
Introduction. Manoeuvres in the urinary tract reconstruction are
considered procedures with a high degree of difficulty. Learning
these specific techniques by urology specialists and residents is
associated with a long learning curve.
Objective. To assess the effectiveness of the swine anatomical
preparation training model in learning urinary tract plasty surgi-
cal techniques.
Materials and Methods. The research and training center “Ser-
giu Duca” organized two experimental courses on anatomical
preparation (swin urinary tract). The course model was theoreti-
cal presentation followed by each student performing the hands
on surgical techniques (pyeloplasty, uretero-uretero anastomo-
sis, uretero-bladder reimplantation, bladder wall repair). The sur-
gical techniques were performed in teams of 2 students (primary
surgeon, help, with subsequent reversal of roles). We organized
two training courses attended each by 17 resident physicians in
urology. We evaluated the results of the program through self-as-
sessment questionnaires immediately after the course and at
distance.
Results. 100 % of the students appreciated as necessary imple-
menting hands-on courses concomitant with current practice,
they said that this training has influenced and improved their
technique and they found that this type of training should be
implemented in the residency thematic program. A percentage
of 33 % of students felt that the experimental model needed im-
provement in terms of time management and 98 % of them con-
sidered that is necessary to complement the training program
of classical urinary tract sutures with laparoscopic and robotic
sutures in centers specialized in this innovative area of urology.
Conclusions. Experimental classes on anatomical preparation
have been shown to be feasible in our center, the infrastructure
being available. Hands-on training on anatomical preparation
relieves students tehnique, with subsequent impact on medical
practice.
155
 V.3.10. Neoplasm renal şi vezical
Video – Varia – 1
infiltrativ sincrone – Nefrectomie
parţială şi cistectomie radicală
cu neovezică ortotopică într-un
singur timp operator
C. Gîngu1,4, A. Mihancea1, A. Dick1,
S. Ianioțescu1, M. Crăsneanu1, C. Baston1,4,
A. Andreșanu1, A. Iordache1, Liliana
Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti,
România
2
Clinica de ATI II, Institutul Clinic Fundeni,
Bucureşti, România
3
Laboratorul de Anatomie Patologică,
Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România
4
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila”, Bucureşti, România
Introducere și obiective. Incidența carcinomului cu celu-
le tranziţionale al vezicii urinare (TCC) și carcinomului renal
cu celule clare (RCC), este ridicată în rândul persoanelor
în vârstă, dar tumorile sincrone sunt rare. Nefrectomia
parţială este tratamentul de urmat pentru RCC atunci
când tumora este mai mică de 4 cm. Pentru pacienții cu
cancer vezical invaziv in peretele muscular (MiBc) cistec-
tomia radicală reprezintă tratamentul de elecţie. În acest
film vom evidenția un caz de RCC al rinichiului drept și
MiBc sincrone, pentru care s-au practicat nefrectomie
parțială și cistectomia radicală cu conservarea bande-
letelor neurovasculare și derivaţie urinară tip neovezică
ortotopică, într-un singur timp operator.
Materiale și metode. Vă prezentăm cazul unui pacient în
vârstă de 65 de ani, de sex masculin, cu o tumoră de pol
superior a rinichiului drept de aproximativ 24 mm, şi can-
cer vezical invaziv pT2G3. Pacientul s-a adresat centrului
nostru pentru hematurie, care debutase cu aproximativ
3 luni anterior prezentării. Diagnosticul a fost stabilit prin
cistoscopie, biopsie şi scanare CT toracică, abdominală şi
pelvină. S-a practicat o incizie mediană pubo-supraombili-
156Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Synchronous renal cell carcinoma
and muscle invasive bladder cancer
– Partial nephrectomy and radical
cystectomy with orthotopic neo-
bladder in a single operative session
C. Gîngu1,4, A. Mihancea1, A. Dick1,
S. Ianioțescu1, M. Crăsneanu1, C. Baston1,4,
A. Andreșanu1, A. Iordache1, Liliana
Domnișor2, Mihaela Mihai3, I. Sinescu1,4
1
Center for Uronephrology and Renal Trans-
plantation, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
2
ICU Department, Fundeni Clinical Institute,
Bucharest, Romania
3
Pathology Department, Fundeni Clinical
Institute, Bucharest, Romania
4
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction and objectives. The incidences of uri-
nary bladder transitional cell carcinoma (TCC) and renal
cell carcinoma (RCC) are high in the elderly age group,
but synchronous tumors are rare. Partial nephrectomy
is the treatment of choice for localized renal cell carci-
noma when tumor is less than 4 cm. For patients with
muscle invasive bladder cancer (MiBc) radical cystec-
tomy represents the gold standard treatment. In this
video we report a case of synchronous RCC of the right
kidney and MiBc managed by partial nephrectomy and
radical cystectomy with neurovascular bundle preser-
vation and orthotopic neobladder urinary diversion, in
a single operative session.
Materials and method. We present a case of a 65
years old male patient with a 24 mm upper pole RCC
of the right kidney and muscle invasive pT2G3 bladder
cancer, referred to our center for hematuria which had
debuted almost 3 months earlier. The diagnosis was
established through cystoscopy, biopsy and thoracic,
abdominal and pelvic CT scan. A median pubo-supra-
umbilical incision was made and the urachus was cut at
cală, iar uraca a fost secţionată şi ligaturată la nivelul om-
bilicului. Operația a debutat cu nefrectomia parțială a fost
făcută pe cale anterioară: s-a incizat de-a lungul liniei lui
Told paralel cu colonul ascendent, până deasupra flexurii
hepatice, iar colonul a fost mobilizat medial, astfel încât
vena cavă inferioară a fost expusă. Duodenul a fost identi-
ficat, disecat de Gerota și rotit medial. Disecția a continuat
cu izolarea ureterului, venei renale și arterei renale pe la-
souri. Artera renală a fost clampată. Nefrectomia parţială a
fost realizată cu păstrarea unei limite de siguranță de cel
puțin 1 mm. Defectul parenchimatos a fost închis cu fire
separate vicryl 2-0 sprijinite pe material hemostatic. Artera
renală a fost declampată și nicio sângerare nu a fost obser-
vată. După înlăturare piesa a fost secționată, în scopul de
a aprecia limita de siguranță. Apoi am identificat și secţio-
nat ambele uretere juxtavezical. Cistectomia a fost făcută
într-un mod anterograd. S-au ligaturat pediculii vezicali
laterali la marginea veziculelor seminale, cu disecția și
prezervarea ambelor bandelete neurovasculare, apoi s-a
suturat plexul Santorini. Uretra a fost tăiată la vârful pros-
tatei. S-a realizat apoi limfodisecţia ilio-obturatorie bilate-
rala, de la artera iliacă comună la fosa ilio-obturatorie. Un
segment de 40 cm de ileon a fost apoi recoltat, evitând
porţiunea sa terminală de 20 cm, iar intestinul subțire a
fost închis cu o sutură în dublu strat. Neovezica ortotopică
a fost construită din segmentul ileal, după detubulariza-
rea ei, și a fost anastomozată la uretra folosind 6 fire PDS
4-0. Ureterele au fost implantat prin tehnica split nipple
pe catetere 8 Fr. O sondă Foley 22 Fr a fost menţinută timp
de 10 zile.
Rezultate. Timpul operator a fost de 350 de minute. Pier-
derea de sânge a fost de aproximativ 600 ml. Nu au fost în-
registrate sângerări sau fistulă urinară postoperatorii. S-a
efectuat lavajul neovezical începând cu prima zi postop-
erator. Tranzitul intestinal a fost reluat în a patra zi, catetere
ureterale au fost suprimate în a VII-a zi și sonda Foley a fost
suprimată în a X-a zi. Pacientul a fost externat în a XII-a zi
postoperator. Examenul histopatologic a identificat: car-
cinom renal cu celule clare, grad nuclear Fuhrman 2 și 3,
pT1aN0M0 și carcinom urotelial pT2N0M0 G3.
Concluzii. Nefrectomia parțială și cistectomia radicală au
asigurat controlul oncologic al tumorilor. Neovezica orto-
topică oferă cea mai bună calitate a vieții pentru pacient.
Cazuri selectate de RCC și MiBc ce sunt detectate sincron
pot fi gestionate într-un singur timp operator, pentru a
asigura recuperarea și reintegrarea profesională şi socială
mai rapidă a pacienților, evitând două operații majore și
două incizii diferite.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
the level of the umbilicus. In the beginning the partial
Video – Varia – 1
nephrectomy was done in an anterior manner: an inci-
sion along the line of Told parallel to the ascending co-
lon was made, reaching above the hepatic flexure, and
the colon was reflected medially, until the inferior vena
cava was exposed. The duodenum was identified and
dissected free from Gerota and rotated medially. The
ureter, renal vein and renal artery were then isolated
on vessel loops. The renal artery was clamped. Partial
nephrectomy with more than 1 mm safety margins was
performed. The parenchymal defect was closed by sep-
arated 2-0 vicryl supported by a haemostatic mattress.
The renal artery was unclamped and no bleeding had
occurred. After removal, the specimen was sectioned
in order to appreciate the safety margins. Afterwards
we identified and divided both ureters at the bladed
junction. The cystectomy was done in an anterograde
manner, ligating the lateral vesicle pedicles at the edge
of the seminal vesicles, with proper dissection and
sparing of both neurovascular bundles, then suturing
Santorini’s plexus. The urethra was cut at the tip of
the prostate. Bilateral lymph node dissection was per-
formed, ranging from the common iliac artery to the
ilio-obturatory fossa. A 40 cm section of ileum was then
harvested, avoiding its terminal 20 cm, and the small
bowel was closed with a double suture. The orthotopic
neobladder was built from the ileal segment, after its
detubularization, and was anastomosed to the urethra
using 6 surgical threads (PDS 4-0). The ureters were im-
planted in a split nipple fashion, on 8 Fr catheters. A 22
Fr Foley catheter was left in place for 10 days.
Results. Operating time was 350 minutes. Blood loss
was approximately 600 ml. No bleeding or urinary fis-
tula were registered consequently. Neobladder wash-
ings were started on the 1st day postoperative. Normal
bowel function was resumed on the 4th day, the ureter-
al catheters were removed in the 7th day and the Foley
catheter on the 10th, and the patient was discharged
on the 12th day postoperative. The histopathological
examination revealed: renal cell carcinoma Fuhrman 2
and 3, pT1aN0M0 and pT2N0M0 G3 urothelial carcinoma.
Conclusions. Partial nephrectomy and radical cys-
tectomy ensured the oncologic control of both neo-
plasms. The orthotopic neobladder provides the best
quality of life for the patient. Selected cases when RCC
and MiBc are detected synchronous can be managed
in a single operative session to ensure faster recovery
and reinsertion of the patients, avoiding two major op-
erations and two different incisions.
157
 V.3.11. Complicaţii rare în
Video – Varia – 1
patologia uro-ginecologică –
momente intraoperatorii
Daniela Jovrea, M. Varlan, K. Nacer,
S.Tiganu, D. Grumeza, G. Bumbu
Spitalul Clinic Judeţean Oradea,
Clinica de Urologie, România
Introducere: Patologia uro-ginecologica necesita o
abordare specializata atat pentru stabilirea diagnosti-
cului (examen clinic, imagistica, evaluari endoscopice,
urodinamica), cat si pentru alegerea si aplicarea varian-
tei terapeutice optime.
Material si metoda: Din patologia clinicii noastre se
prezinta momente intraoperatorii in cazuri rare: incon-
tinenta urinara prin prezenta unui bont ureteral sacular
deschis in uretra dupa ureterectomie pentru ureter ec-
topic; abordul unei eroziuni vaginale dupa TOT in caz
de vaginita atrofica accentuata; tulburari de control
sfincterian anal dupa perineoplastie.
Rezultate: Rezultatele au fost bune in toate cazurile,
cu remisia acuzelor pacientelor la internare,respectiv
remisia pierderilor de urina, acoperirea corecta a zonei
erodate din vagin, control sfincterian eficient.
Concluzii: Diagnosticul si tratamentul complicatiilor
in patologia uro-ginecologica aduce un plus de dificul-
tate, solicitand suplimentar experienta chirurgului.
158Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Rare complications in
uro-gynecology pathology –
intraoperative moments
Daniela Jovrea, M. Varlan, K. Nacer,
S.Tiganu, D. Grumeza, G. Bumbu
Urology Department,
Oradea County Clinical Hospital, Romania
Introduction: Uro-gynaecological pathology requires
a specialized approach to determining both diagnosis
(clinical examination, imaging, endoscopic assessment,
urodynamics) and Choosing and applying for optimal
therapeutic.
Methods: Our clinic pathology shows rare intraopera-
tive moments: urinary incontinence by the presence of
a sacular ureteral stump open in the urethra after ure-
terectomy for ectopic ureter operation; vaginal erosion
after TOT approach in case of deep atrophic vaginitis;
anal sphincter control disorders after perineoplasty.
Results: The results were good in all cases, with pa-
tients complains on admission in remission respective-
ly remission of urine loss, the correct coverage of the
vaginal eroded area, efficient sphincter control.
Conclusions: Diagnosis and treatment of complica-
tions in uro-gynaecological pathology adds add an ex-
tra degree of difficulty, requiring additional surgeon’s
experience.
V.3.12. Incontinenţa urinară – Urinary incontinence –

Video – Varia – 1
situaţie particulară, caz clinic particular situation, clinical case

D. Grumeza, S. Kolumban, D. Purza, M. Varlan, D. Grumeza, S. Kolumban, D. Purza, M. Varlan,

D. Jovrea, M. Berechet, C. Albu, C.Buzlea, D. Jovrea, M. Berechet, C. Albu, C.Buzlea,
K. Nacer, S. Tiganu, G. Bumbu K. Nacer, S. Tiganu, G. Bumbu
Spitalul Clinic Judeţean Oradea, Urology Department,
Clinica de Urologie, România Oradea County Clinical Hospital, Romania

Introducere: Malformațiile congenitale cu implicație Introduction: Congenital malformations with urogy-

uroginecologică necesită evaluări multiple preopera- necological implication require multiple preoperative
torii și tratament chirurgical. assessments and surgical treatment.

Material si metoda: Prezentăm cazul unei paciente cu Methods: We present a patient with complete pielo-
duplicitate pieloureterală completă cu ureterul pielo- ureteral duplicity and renal pelvis ureter opened in ure-
nului inferior deschis în uretră. thra.

Rezultate: Funcția renală păstrată pe partea dreaptă, Results: Preserved renal function on the right, solved
acuzele pacientei la prima prezentare - incontinența urinary incontinence – patient’s main complaint at the
urinară rezolvată.  first presentation.

Concluzii: Orice pierdere involuntară de urină necesită Conclusions: Any involuntary urine loss requires a
evaluarea preoperatorie complexă. complex preoperative evaluation.

nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology 159

 V.3.13. Cistocel defect central –
Video – Varia – 1
caz clinic
K. Nacer, Daniela Jovrea, M. Varlan,
S. Tiganu, C. Buzlea, G. Bumbu
Spitalul Clinic Judeţean Oradea,
Clinica de Urologie, România
Introducere: Cistocelul de grad inalt (grad III) provoa-
ca de cele mai multe ori pacientelor afectate tulburari
mictionale precum urinare frecventa si infectii urinare
repetate ce pot influenta calitatea vietii a acestor pa-
ciente.
Material si metoda: Pacienta in varsta de 62 de ani,
acuzand mictiuni incomplete si formatiune palpabila la
hiatusul vaginal – se practica implant anterior cu cervi-
copexie i-Stitch la LSS bilateral, fixare laterala a vaginu-
lui la ATFE, sutura fasciei pubocervicale.
Rezultate: O buna fixare a peretelui vaginal anterior si
a colului uterin, mictiuni fara RPM postoperator.
Concluzii: Respectarea reperelor anatomice in prolap-
sul genital reprezinta principiul care sta la baza inter-
ventiei.
160Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Central cystocele defect -
clinical case
K. Nacer, Daniela Jovrea, M. Varlan,
S. Tiganu, C. Buzlea, G. Bumbu
Urology Department,
Oradea County Clinical Hospital, Romania
Introduction: High grade cystocele (grade III) may of-
ten cause urinary problems to our patients (frequent
micturitions, urinary infections) wich lowers signifi-
cantly the quality of life of the affected patients.
Materials and Methods: 62 years old patient with
incomplete urination and a palpable formation at the
vaginal hiatus – we perform : anterior implant with
sacospinous ligament I-Stich cervicopexy, lateral fixa-
tion of the vagina and suture of the pubocervicale fas-
cia.
Results: A good fixation of the vaginal wall and the cer-
vix, urination without postmictional residue.
Conclusions: Compliance with the anatomic land-
marks in genital prolapse is the principle that underlies
the success of the intervention.
V.3.14. Litiază renală pe rinichi
în potcoavă operat, abord
minim invaziv prin NLP
S.Tiganu, D. Jovrea, M. Varlan,
M. Berechet, D. Grumeza, K. Nacer, G. Bumbu
Spitalul Clinic Judeţean Oradea,
Clinica de Urologie, România
Introducere: Abordul NLP pe rinichi in potcoava
reprezintă o intervenție destul de dificilă dat fiind fap-
tul conformației caliceale care indică o situatie particu-
lara și dificilâ în același timp datoritâ pozitiei și confor-
mației specifice acestui tip de rinichi malformat.
Material si metoda. Pacient în varstă de 45 de ani,
cunoscut cu rinichi în potcoavă operat în 2002 cu ist-
mectomie și pielolitotomie dreaptă. Clinic prezinta
lombalgii stangi, disurie. Examenul paraclinic, radio-
logic si urografic releva litiază renală coraliformă ma-
sivă stangă și caliceală dreaptă. Tratament: NLP stîng
și reintervenție prin NLP dupa 2 zile pentru restanțe
litiazice caliceale.
Rezultate: S-a obținut starea de stone free prin abord
NLP doar după 2 ședinte efectuate, în prima etapă fiind
imposibil acest rezultat ,la 2 zile distanta reintervenin-
du-se printr-un al 2-lea traiect.
Concluzii: Abordul prin NLP a unui rinichi malformat
poate fi o tehnică de success prezentând și anumite
limite, în cazul de față dimensiunile calculului și modi-
ficările conformaționale fiind o piedică în obținerea stă-
rii de stone free într-o primă ședință.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Horseshoe kidney stones
Video – Varia – 1
after surgery, minimal invasive
approach through PNL
S.Tiganu, D. Jovrea, M. Varlan,
M. Berechet, D. Grumeza, K. Nacer, G. Bumbu
Urology Department,
Oradea County Clinical Hospital, Romania
Introduction: PCNL Approach in Horseshoe kidney is
the intervention quite difficult with given know exam-
ple of caliceal conformation that indicates a difficult
and a particular situation of surgical approach.
Material and Methods. Patient aged 45, known with
operated horseshoe kidney in 2002 istmectomy and
right pielolitotomy. Clinical shows left back pain and
dysuria. Laboratory, radiological and urography shows
left coraliform stone and right caliceal stone. Treat-
ment: left PCNL and re-PCNL after 2 days for residual
caliceal lithiasis
Results. We could not obtain the stone-free status af-
ter the first intervention, only after the second PCNL
approach through other trajectory 2 days away proce-
dure was successful.
Conclusions: NLP approach a malformed kidney may
be a technical success although presenting certain
limits, in this case size of calculus and conformational
changes being an obstacle in obtaining stone-free sta-
tus in a first session.
161
 V.4.1. Nefrolitotomia percutanată –
Video – Varia – 2
avantajele litotriţiei ultrasonice
V. Cauni1, B. Mihai1, I. Buraga2, R. Barbilian2
1
Sectia de Urologie, Spitalul Clinic Colentina,
București, România
2
Sectia de ATI, Spitalul Clinic Colentina,
București, România
Introducere. Nefrolitotomia percutanată (NLP) reprezintă o
metodă eficienta de tratament al litiazei renale de mari di-
mensiuni. Scopul acestei lucrări este de a prezenta experienţa
noastră si avantajele tratamentului litiazei renale prin nefroli-
totomie percutanată cu litotritie ultrasonica.
Material si metodă. Au fost analizate retrospectiv datele a
31 pacienți diagnosticați cu litiază renală la care s-a practicat
nefrolitotomie percutanată în perioada 1 septembrie 2015 –
15 martie 2016. Toate cele 31 NLP-uri au fost realizate pe un
singur traiect. Litotritorul pneumatic a fost utilizat in 13 cazuri
iar cel ultrasonic in 15 cazuri; 3 cazuri au beneficiat de abord
combinat ultrasonic si pneumatic. Cele doua grupuri au fost
comparate in ceea ce priveste dimensiunea calculilor, timpul
operator, durata de spitalizare si rata de stone free (apreciata
prin ecografie abdominala sau radiografie renala simpla)
Rezultate. Nu au existat diferente semnificative intre cele
doua grupuri in ceea ce priveste dimensiunea medie a cal-
culilor (32 mm fata de 34 mm) si rata de stone-free (92,3%
fata de 93,75%). Grupul de litotritie ultrasonica a avut un timp
operator mai mic (53 minute fata de 70,5 minute) si o durata
de spitalizare mai mica (4 fata de 5 zile). Niciun pacient nu a
prezentat hemoragie semnificativă; un singur pacient a ne-
cesitat transfuzie sanguină. Nu au existat complicatii majore
- hematuria a fost mai frecventa in grupul de litotritie pneu-
matica (38%) comparativ cu grupul de litotritie ultrasonica
(20%).
Concluzii. Nefrolitotomia percutanată cu litotritie ultrasonica
este o metoda eficienta de tratament pentru calculii renali de
dimensiuni mari. Utilizarea litotritiei ultrasonice poate reduce
timpul operator, durata de spitalizare si hemoragia intraope-
ratorie.
162Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Percutaneous nephrolithotomy –
the advantages of ultrasonic
lithotripsy
V. Cauni1, B. Mihai1, I. Buraga2, R. Barbilian2
1
Urology Department, Colentina Clinical Hospi-
tal, Bucharest, Romania
2
ATI Department, Colentina Clinical Hospital,
Bucharest, Romania
Introduction. Percutaneous nephrolithotomy (PCNL) is a ef-
ficient method of treatment for large urinary lithiasis The aim
of this paper is to present our experience and advantages in
the treatment of renal lithiasis by percutaneous nephrolitho-
tomy with ultrasonic lithotripsy.
Patients and methods. The data of 31 patients diagnosed
with renal lithiasis who were treated by percutaneous ne-
phrolithotomy between 1st september 2015 – 15th march
2016 were reviewed restropectively. All 31 PCNL procedures
were completed through a single percutaneous tract. The
pneumatic lithotripter was used in 13 cases and the ultrason-
ic lithotripter was used in 15 cases; 3 cases underwent a com-
bined ultrasonic and pneumatic approach. The two groups
were compared regarding the mean stone burden, the ope-
rative time, the hospital stay and the stone free-rate (evalua-
ted by abdominal ultrasound or plain renal X-ray).
Results. There were no significant differences between the
two groups regarding the mean stone size (32mm vs 34mm)
and the stone-free rate (92,3% vs 93,75). The ultrasonic lytho-
tripsy group had a shorter operative time (53 minutes vs 70.5
minutes) and a shorter hospital stay (4 days vs 5 days). No pa-
tient had significant hemorrhage; only one patient required
blood transfusion. No major complication occurred – hema-
turia was more frequent in the pneumatic lithotripsy group
(38%) compared to the ultrasonic lithotripsy group (20%)
Conclusions. Percutaneous nephrolithotomy with ultrasonic
lithotripsy is an efficient method of treatment for large renal
calculi. The usage of ultrasonic lithotripsy can reduce the ope-
rative time, the hospital stay and intraoperative blood loss.
V.4.2. Litiaza ureterală voluminoasă
– rezolvare laparoscopică
V. Mirciulescu, M. Lițescu, L. Goman,
A. Stănculescu, P. Geavlete
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” Bucureşti,
Clinica de Urologie, Bucureşti, România
Introducere. Litiaza reno-ureterala este una dintre cele
mai des intalnite patologii in urologie, mai ales in zona
Europei de Est. Rezolvarea chirurgicala a acestor cazuri
se efectueaza de cele mai multe ori minim invaziv, fie
prin ureteroscopie semirigda, ureteroscopie flexibila
sau nefrolitotomie percutanata. Totusi, pt un procent
mic din aceste cazuri necesita un abord chirurgical des-
chis sau laparoscopic. Va prezentam un caz de litiaza
ureterala dreapta subjontionala voluminoasa – calcul
de cca 5/4cm.
Prezentarea cazului. Pacient in varsta de 53 de ani se
interneaza de urgenta in serviciul nostru cu diagnos-
ticul de colica renala dreapta subintranta, hidronefro-
za dreapta gr. IV, calcul voluminos subjonctional drept
obiectivat ecografic, sepsis cu punct de plecare urinar,
in vederea investigatiilor si a tratamentului de speciali-
tate. RRVS obiectiveaza calcul ureteral subjonctio-
nal drept de cca 5/4cm. Bioumoral la internare : WBC –
21000/mmc; PLT – 135000/mmc; FIB – 750; Cr – 1.7mg/dl;
Uree serica – 58mg/dl; coagulograma modificata global;
acidoza metabolica usoara. Se efectueaza CT abdomi-
no-pelvin nativ si cu substanta de contrast ce obiec-
tiveaza calcul pielic stg de 2cm neobstructiv si calcul
ureteral subjonctional drept de cca 5/4cm cu HIN gr. IV
supraiacent. Intr-un prim timp, s-a practicat montarea
unui tub de nefrostomie dreapta monoJ 12Ch sub con-
trol ecografic si fluoroscopic, evacuandu-se cca 1000ml
piurie. Evolutia postoperatorie a fost simpla sub trata-
ment de reechilibrarea hidroelectrolitica, antibiotera-
pie cu spectru larg initial, apoi antibioterapie complexa
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Laparoscopic approach
Video – Varia – 2
for large ureteral stones
V. Mirciulescu, M. Lițescu, L. Goman,
A. Stănculescu, P. Geavlete
“Saint John” Clinical Emergency Hospital, De-
partment of Urology, Bucharest, Romania
Introduction. Urolithiasis is one of the most common-
ly occuring urologic conditions in Eastern Europe. Sur-
gical management of these cases is usually minimally
invasive, using either semirigid ureteroscopy, flexible
ureteroscopy or PCNL, but a small percentage of them
require either open or laparoscopic surgery. We pres-
ent a case of a large subjonctional ureteral stone (5/4
cm) resolved laparoscopically.
Case presentation. A 53 year old patient is admitted
to our care with complaining of intermitent right flank
pain. Renal ultrasound revealed grade IV right hydro-
nephrosis and a large obstructive subjunctional stone.
CT shows a large 5/4cm subjunctional ureteral stone
with grade IV right hydronephrosis and a 2cm pyelic
left renal stone. Bloodwork at admission shows elevat-
ed white blood count (21000/mmc) and elevated Cr
(1,7mg/dl), BUN (58mg/dl) and FIB (750mg/dl). A 12Ch
monoJ right nephrostomy tube was inserted using un-
der fluoroscopy. About 1000ml of pyuria was drained
from the right kidney. Postop period was unremark-
able. The patient received broad spectrum antibiotics,
anti-inflamatory medication and i.v. fluids. Bloodwork
results are normal at discharge. Diuresis on the right
nephrostomy tube was 1000ml/day clear urine. Three
weeks later, the patient is readmitted and a laparoscop-
ic ureterolithotomy is performed. A 7Ch JJ stent is in-
serted intraoperatively. Postop period is unremarkable.
The drain is removed on the second day, and the ne-
phrostomy tube on the third day postop. The patient is
discharged on postop day 4. The JJ stent was removed
163
Video – Varia – 2

conform uroculturii, cu normalizarea probelor bioumo-
rale si ameliorarea starii generale. Diureza prezenta pe
tubul de nefrostomie 1000ml/zi. La 3 saptamani de la
montarea tubului de nefrostomie dreapta, pacientul
se reinterneaza si se practica cura chirurgicala lapa-
roscopica a calculului ureteral - ureteropielolitotomie
laparoscopica cu montare sonda JJ dreapta 7Ch pe
cale laparoscopica. Evolutia postoperatorie a fost sim-
pla, cu mobilizare precoce, suprimarea tubului de dren
in ziua a 2a postoperator si a nefrostomiei in ziua a 3a
postoperator si reluarea tolerantei digestive si a tran-
zitului intestinal. Pacientul se externeaza in ziua a 4a
postoperator, cu stare generala buna, afebril, cu urina
limpede. Sonda JJ dreapta a fost extrasa la 6 saptamani
postoperator. Controlul ecografic la 24h, 48h, 72h, 7 zile
si 30 de zile postoperator releva RD cu IP pastrat, fara
HIN, fara calculi. La 30 de zile dupa extragerea sondei
JJ drepte se practica NLP stg pt calculul pielic de 2 cm.
Evolutie postoperatorie simpla. Aspect final – stone-
free bilateral.
at 6 weeks postop. Ultrasound performed at 24h, 48h,
72h, 7 days and 30 days show a normal right kidney,
with good parenchymal index, no hydronephrosis and
no calculi. Thirty days after the JJ extraction, the patient
underwent left PCNL for a 2cm pyelic stone. Final imag-
es show the patient is stone-free bilaterally.
Discussion. In comparisson with open surgery, the
intraoperative bleeding is minimal, postop painkiller
requirement is significantly reduced, as is the recovery
period. The surgeon must be an experienced laparos-
copist, as the procedure has numerous difficult mo-
ments, such as the insertion of the JJ stent.
Conclusions. The laparoscopic approach for large uret-
eral stones appears to be the ideal method at this time.

Discutii. Comparativ cu operatia clasica, sangerarea

intraoperatorie este minima, necesarul de analgezice
postoperator este mult redus, la fel si perioada de con-
valescenta. Operatorul trebuie sa aiba insa o experien-
ta considerabila, interventia avand multiple momente
dificile, cum ar fi montarea laparoscopica a sondei JJ.

Concluzii. Abordul laparoscopic in cazul calculilor urete-

rali voluminosi reprezinta la aceasta ora metoda ideala.

164Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15

V.4.3. Ureteroscopia flexibilă și
litotriția Laser Holmium în
patologia litiazică la pacienții
cu anomalii renale
M. Rad, B. Nicu, I. Coman
Clinica Endoplus, Cluj Napoca, România
Introducere: Datorită prezenței modificărilor anatomice și struc-
turale ce se întâlnesc în cazul anomaliilor renale, modalitățile
minim invasive ca litotriția extracorporeală și nefrolitotomia per-
cutanată pot fi ineficiente necesitând intervenții laborioase lapa-
roscopice sau clasice.
Material și Metodă: Am evaluat eficiența și siguranța uretero-
renoscopiei flexibile în tratamentul litiazei renale la pacienții cu
anomalii renale. În ultimii 2 ani un numar de 14 pacienți au fost
tratați prin ureteroscopie flexibilă și litotriție Laser Holmium. Din
acești 14 pacienți, ureterorenoscopia flexibilă a fost efectuată la
pacienți cu rinichi în potcoavă (n = 5) dintre care 2 pacienți au
beneficiat de ureteroscopie flexibilă bilaterală, rinichi ectopic
pelvin (n = 2), rinichi malrotat (n = 4), duplicitate pieloureterală
incompletă (n = 1) și malformație renală dobândită post nefrec-
tomie partială (n = 2).
Pentru litotritie s-au folosit două lasere Holmium de 30 respectiv
50W iar pentru extragerea fragmentelor s-au folosit coșulete din
nitinol (1,5-2,2Fr). Succesul terpeutic a fost definit prin lipsa frag-
mentelor litiazice la 2 luni postoperator (CT si/sau ecografic). Vârs-
ta medie a pacienților a fost 43,8 ± 19,5 cu o mărime medie a cal-
culilor de 187,49 ± 110 mm. Succesul terapeutic a fost înregistrat
la 9 pacienți respectiv 11 proceduri (68,75%) luând în conside-
rare cei doi pacienți cu rinichi în potcoavă și litiază renală bilate-
rală. Cinci dintre pacienții cu litiază renală restantă au necesitat
a doua ureteroscopie flexibilă ridicând rata de succes la 81,25%.
Doi dintre pacienți au ramas cu litiaza reziduala la controlul de 2
luni. Nu s-au înregistrat complicații postoperatorii exceptând un
singur caz de urosepsis.
Rezultate si Concluzii: Ureteroscopia flexibila cu litotriție Laser
Holmium este o opțiune sigură de tratament a litiazei renale la
pacienții cu malformații renale, cu rezultate satisfăcătoare.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Flexible ureteroscopy and laser
Video – Varia – 2
lithotripsy for stone disease
in patients with anomalous kidneys
M. Rad, B. Nicu, I. Coman
Endoplus Clinic, Cluj Napoca, Romania
Introduction: Due to the presence of structural and ana-
tomical differences that accompany anomalous kidneys, the
minimal invasive techniques currently available such as SWL
and PNL may be insufficient requiring additional laborious
laparoscopic or open procedures.
Methods: We evaluate the efficacy and safety of retrograde
flexible ureterorenoscopic stone treatment in patients with
kidney anomalies. Over the last 2 years, 14 patients with renal
stones in anomalous kidneys were treated by flexible ureter-
orenoscopy and holmium:YAG laser lithotripsy. Among the
14 patients, flexible ureterorenoscopies were performed for
the management of horseshoe kidneys (n = 5), two of this pa-
tients underwent bilateral flexible ureteroscopy, ectopic pel-
vic kidney (n = 2), renal malrotations (n = 4), duplicate ureters
(n = 1), and acquired renal anomalies after partial nephrec-
tomy (n = 2). For lithotripsy a 30 and 50W Holmium laser
were used, and for stone retraction 1.5-2.2 Fr nitinol baskets.
Success was defined as the complete absence of stones as
evaluated at 2 months (CT and/or Ultrasound).The mean pa-
tient age was 43,8 ± 19,5 years, and the mean stone size was
187,49 ± 110 mm. Complete stone clearance was achieved
after a single session in 9 patients respectively 11 procedures
(68,75%), considering the two patients with horseshoe kid-
ney and bilateral stones. Five of the patients with residual
stones underwent a second session increasing the success
rate to 81,25%. Two patients presented residual fragments
at 2 months. There were no serious postoperative complica-
tions except for one case of urosepsis.
Conclusions: Flexible ureterorenoscopy with holmium laser
lithotripsy is a safe treatment option for the renal stones in
anomalous kidneys with satisfactory success rates.
165
 V.4.4. Abordul ureteroscopic al unui
Video – Varia – 2
stent double JJ blocat intrarenal în
cazul unui pacient cu litiază renală
coraliformă
M. Rad, B. Nicu, I. Coman
Clinica Endoplus, Cluj Napoca, România
Introducere: Odată cu miniaturizarea, îmbunătățirea
calității imaginii și a mecanismului de deflexie a urete-
roscoapelor flexibile chirurgia intrarenală retrogradă a
câștigat o poziție foarte bună în ceea ce privește mana-
gementul litiazei renale și nu numai.
Material și metodă: Prezentăm cazul unui pacient
de 60 ani, diagnosticat cu litiază renală stângă în
urma unui episod colicativ pentru care s-a montat un
stent ureteral double JJ. Imagistic se pune în evidență
prezența unui calcul renal stâng coraliform de aproxi-
mativ 43/17/34mm cu o duritate de 900-1200 UH.
După prezentarea opțiunilor chirugicale s-a decis inter-
venția ureteroscopică în etape în scopul litotriției laser.
Fluoroscopic s-a observat o poziție particulară a stentu-
lui double JJ acesta fiind blocat intrarenal, motiv pen-
tru care se practică ureteroscopic (semirigid/flexibil)
secționarea laser a stentului cu extragerea doar parți-
ala din cauza calibrului redus a ureterului proximal, cu
montare unui nou cateter double JJ și temporizarea
intervenției. Se reintervine la 3 săptămâni ureterosco-
pic pe teaca de acces ureteral 12/14 Fr cu extragerea
completă a fragmentului de stent double JJ și litotriția
laser Holmium partială a calculului. A doua sedinta de
ureteroscopie flexibila a fost efectuată la interval de 3
săptămâni cu litotritie laser Holmium ce a permis frag-
mentarea și extragerea în totalitate a calculului.
Rezultate și concluzii: În acest caz ureteroscopia flexi-
bilă cu litotriție laser Holmium a fost o metodă sigură
de tratament atât pentru îndepartarea endoscopică a
stentului double JJ blocat cât și pentru tratamentul liti-
azei renale coraliforme.
166Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Ureteroscopic approach
on a blocked intrarenal double JJ
stent in a patient with a
renal staghorn calculi
M. Rad, B. Nicu, I. Coman
Endoplus Clinic, Cluj Napoca, Romania
Introduction: With the miniaturization, image quality
improvement and deflection mechanism progress of
the flexible ureteroscopes, retrograde intrarenal sur-
gery has gained a very good position as regards the
management of urolithiasis and beyond.
Methods: We present the case of a 60 years old patient
diagnosed with left kidney stones following a renal
colic episode managed initially with the insertion of a
double JJ ureteral stent. Imaging highlights the pres-
ence of a left staghorn calculi about 43/17/34mm with
a hardness of 900-1200 HU. After presenting the surgi-
cal options to the patient a staged flexible ureteroscopy
with laser lithotripsy was decided. Fluoroscopy noticed
a particular position of the double JJ stent that was not
possible to be removed, which is why we practice an
ureteroscopic approach (semi-rigid / flexible) with the
laser section of the stent and partial stent extraction
due to the reduced caliber of the proximal ureter. A
second double JJ stent was inserted at this time.
Three weeks down the line a flexible ureteroscopy was
performed via a 12/14Fr ureteral access sheath with the
complete extraction of the blocked stent and incom-
plete Holmium Laser lithotripsy. The second session of
flexible ureteroscopy was performed 3 weeks after the
first one that allowed a complete Holmium Laser litho-
tripsy and fully extraction of the stone fragments.
Results and conclusions: In this case the flexible uret-
eroscopy and Holmium Laser lithotripsy was a safe en-
doscopic treatment for the blocked double JJ stent and
it allowed to do a complete removal of the staghhorn
calculi.
V.4.5. Biopsia prostatică
transrectală ghidată prin
MRI-ultrasound fusion -
experienţa iniţială
Iulia Andraş, L. Grad, Z. Spâechez,
N. Crişan, I. Coman
Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca,
România
Universitatea de Medicină și Farmacie
”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România
Introducere. Cancerul de prostată este cea mai frecventă neo-
plazie a bărbatului cu vârsta peste 50 de ani. Faptul că până la
70% din biopsiile de prostată realizate doar sub ghidaj ecografic
pentru nivele crescute ale PSA sunt negative duce la o rată impor-
tantă de rezultate fals negative şi la o întârziere a diagnosticului
pacienţilor cu tumori clinic semnificative. Astfel, au fost dezvol-
tate tehnicile MRI cu scopul de a asista diagnosticul cancerului
de prostată. Există trei posibilităţi de realizare a biopsiei prostati-
ce: biopsie ţintită MRI (biopsie cognitivă ecografică), biopsia prin
fuziunea imaginilor MRI-ecografie şi biopsia MRI-ghidată. Pre-
zentăm primul caz de biopsie prostatică transrectală ghidată prin
fuziunea imaginilor de MRI şi ecografie în timp real, realizată în
cadrul departamentului nostru.
Material şi metodă. Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de
46 de ani, cu cancer de prostată familial, care s-a prezentat pentru
o valoare a PSA de 3.6 ng/ml. S-a recomandat realizarea în prim
timp a unui MRI de prostată multiparametric. Biopsia prostatică
MRI-ultrasound fusion a fost realizată utilizând platforma Hitachi
Arietta v70 cu transductor endfire.
Rezultate. Pacientul a fost evaluat prin MRI multiparametric
(ponderaţia T2, difuzie şi contrast), care a evidenţiat o leziune
suspectă la nivelul bazei lobului stâng prostatic. Utilizând soft-
ware-ul de fuziune a imaginilor, acestea au fost importate în
sistem. Primul pas a fost de a stabili reperele care vor fi utilizate:
uretra, baza şi apexul prostatei, atât pe imaginile de IRM (ponde-
raţie T2, secţiune axială şi sagitală), cât şi pe cele de ecografie, ast-
fel încât sistemul să fie capabil să le suprapună în timp real. După
identificarea leziunii suspecte pe imaginile de MRI, s-au practicat
3 biopsii ţintite din zona respectivă.
Concluzii. Biopsia prostatică transrectală ghidată prin MRI-ultra-
sound fusion este fezabilă, dar necesită o echipă dedicată multi-
disciplinară - urolog şi imagist şi presupune costuri importante
pentru pacient.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
MRI-ultrasound fusion guided tran-
Video – Varia – 2
srectal prostate biopsy –
initial experience
Iulia Andraş, L. Grad, Z. Spâechez,
N. Crişan, I. Coman
Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca,
Romania
University of Medicine and Pharmacy
„Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, Romania
Introduction. Prostate cancer is the most common malignancy
in men over 50 years. The fact that up to 70% of prostate biopsies
for high PSA levels performed only by ultrasound guidance are
negative leads to an important rate of false negative results, thus
delaying the diagnosis of clinically significant tumors. In this con-
text, MRI techniques have been developed with the purpose of
assisting prostate cancer diagnosis. There are three possibilities
of performing prostate biopsy: MRI-targeted biopsy (cognitive
ultrasound biopsy), MRI-ultrasound fusion biopsy and MRI-guid-
ed in-bore biopsy. We present the first case of MRI-ultrasound fu-
sion guided transrectal prostate biopsy in our department.
Material and methods. We present the case of a 46 years-old
patient, with familial prostate cancer, who presented with a PSA
of 3.6 ng/ml. The patient was recommended multiparametric
prostate MRI. For the MRI-ultrasound fusion guided transrectal
prostate biopsy we used the Hitachi Arietta v70 platform with
endfire probe.
Results. The patient underwent multiparametric MRI (T2WI, dif-
fusion-weighted imaging and dynamic contrast enhancement),
which identified a lesion suspicious for cancer localised at the
base of the left lobe of the prostate. Using the fusion software,
we imported the MRI images into the system. The first step was to
establish the landmarks: urethra, base and apex of the prostate,
both on the MRI images (T2WI, axial and sagittal) and ultrasound,
so that the software could superimpose the images in real-time
evaluation. After identifying the suspicious lesion on the MRI, we
performed 3 targeted biopsies from the specific area.
Conclusion. MRI-ultrasound fusion guided transrectal prostate
biopsy is feasible, but needs a dedicated multidisciplinary team
– urologist and radiologist and involves important costs for the
patient.
167
 V.4.6. Experienţa iniţială în
Video – Varia – 2
prostatectomia radicală
laparoscopică extraperitoneală
a Clinicii de Urologie a Spitalului
“Prof. Dr. Th. Burghele”
D. Diaconescu1, G. Roşoga2, S.Sandu1,
V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
1
Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele,
Bucureşti, România
2
UMF “Carol Davila” Bucuresti, România
Va raportam experienta noastra initiala in prostatecto-
mia radical laparoscopica extraperitoneala prezentan-
du-va cazul unui pacient de 65ani care a fost diagnos-
ticat cu cancer prostatic in urma efectuarii punctiei
biopsie prostatice pentru cresterea valorilor PSA la
7.8ng/ml. Rezultatul biopsiei a aratat adenocarcinom
prostatic Gleason 3+3, stadiul clinic T1c, cu un volum
prostatic de 30g la examenul clinic. Afectarea gangli-
onilor limfatici regionali conform nomogramelor Partin
este 0%. Pacientul a fost eligibil pentru prostatectomia
radicala, procedura practicandu–se utilizand abordul
laparoscopic extraperitoneal. Acest abord ofera pa-
cientului o durata de spitalizare si pierdere de sange
reduse, un mai bun control al durerii si ii grabeste in-
toarcerea la activitatile cotidiene. Pentru chirurg ofera
o mai buna vizualizare a anatomiei, prezervarea optima
a structurilor anatomice si reduce pierderea de sange.
Prostatectomia radical laparoscopica extraperitoneala
a aratat ca este fezabila si reproductibila dar greu de
invatat.
168Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Initial experience with extraperito-
neal laparoscopic prostatectomy:
“Prof. Dr. Th. Burghele” Clinical
Hospital
D. Diaconescu1, G. Roşoga2, S.Sandu1,
V. Jinga1,2, B. Braticevici1,2
1
Prof. Dr. Th. Burghele Clinical Hospital,
Bucharest, Romania
2
UMF “Carol Davila” Bucharest, Romania
We report on our initial experience with extraperitoneal
laparoscopic radical prostatectomy. This is the case of a
65-year-old man with a PSA level of 7.8 ng/ml who was
found to have  prostate cancer  after performing pros-
tate biopsy who showed a bilateral Gleason 3+3 carci-
noma, clinical stage T1c, with a small benign prostate
on clinical exam. The Partin tables show 0% lymph node
involvement. He was a suitable candidate for  radical
prostatectomy and we performed this procedure us-
ing an extraperitoneal laparoscopic approach. For the
patient the laparoscopic approach offers lower blood
loss and transfusion rate, shorter hospital stay, better
pain control and the faster return to everyday activities
and for the surgeon offers improved visualization of
the anatomy, reduces blood loss, and provides better
preservation of anatomical structures. Extraperitoneal
laparoscopic prostatectomy has shown to be feasible,
reproducible but it is difficult to learn.
V.4.7. Prostatectomia radicală
laparoscopică 3D HD –
în experiența Clinicii EndoPlus
M. Gavriliţă, B. Petruţ, V. Schiţcu, Iulia Andraş,
N. Criţan, I. Coman
Clinica Endoplus, Cluj-Napoca, România
Universitatea de Medicină și Farmacie
”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România
Introducere și obiective: După 6 ani de experiență în prostatec-
tomia radicală laparoscopică asistată robotic, datorită accesului
limitat la această procedură din motive financiare, am implemen-
tat abordul laparoscopic 3D HD - sistemul Einstein. Obiectivul
studiului de față a fost evaluarea rezultatelor intra și perioperato-
rii ale prostatectomiei radicale laparoscopice 3D FullHD.
Material și metode: Am efectuat un studiu prospectiv pe primii
100 de pacienti operați în Clinica EndoPlus în perioada 2015-
2016, cu vârsta medie de 61,5 ani. Abordul utilizat a fost properi-
toneal în 94 de cazuri, respectiv transperitoneal pentru 6 pacienți.
Limfadenectomia pelvină s-a efectuat în 71 de cazuri. Anastomo-
za uretro-vezicală s-a practicat prin sutură Van Velthoven în 35%
cazuri și sutură continuă cu fir V-Lock în 65% de cazuri.
Rezultate: Timpul operator mediu fără limfadenectomie a fost
de 120 min și 150 min cu limfadenectomie pelvină. Pierderile de
sânge medii au fost de 300 ml. Nu s-au înregistrat cazuri de con-
versie. Perioada medie de spitalizare a fost de 5 zile, cu suprima-
rea sondei Foley la 10 zile postoperator. Rezultatul histopatologic
a relevat 79 de cazuri stadializate pT2 și 21 cazuri pT3. Marginile
de rezecție pozitive au fost în 23% de cazuri, 12 cazuri în pT2 și 11
cazuri în pT3. La 3 luni postoperator continența a fost: C0 - 54 de
pacienți, C1 – 21 pacienți, C2 – 25 pacienți, iar erecția a fost pre-
zentă la 12 din cei 19 pacienți cu nerve-sparing bilateral și la 26
din cei 58 pacienți cu nerve-sparing unilateral.
Concluzii: În experiența noastră prostatectomia radicală laparo-
scopică 3D HD, introdusă în arsenalul terapeutic după depășirea
curbei de învățare cu robotul daVinci, s-a dovedit a fi o tehnică
fezabilă, minim-invazivă și competitivă atât din punct de vedere
al rezultatelor oncologice și funcționale, cât și al costurilor.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
3D HD laparoscopic
Video – Varia – 2
radical prostatectomy –
the EndoPlus Clinic experience
M. Gavriliţă, B. Petruţ, V. Schiţcu, Iulia Andraş,
N. Criţan, I. Coman
EndoPlus Clinic, Cluj-Napoca, Romania
”Iuliu Hațieganu” University of Medicine
and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
Introduction & The aim of the study: After 6 years of experi-
ence in robotic assisted laparoscopic radical prostatectomy, due
to limited access to this procedure due to financial reasons, the
laparoscopic 3D HD approach - Einstein system were introduced.
The objective of our study was to evaluate the intra- and postop-
erative results of laparoscopic 3D FullHD radical prostatectomy.
Material & methods: A prospective study was conducted on
the first 100 patient that underwent laparoscopic prostatectomy
at EndoPlus Clinic between 2015-2016, with a mean age of 61,5
years. The properitoneal approach was used in 94 patients, and
transperitoneal in 6 cases. Pelvic lymphadenectomy was per-
formed in 71 of the cases. Urethro-vesical anastomosis was done
by Van Velthoven suture in 35% of the cases and V-lock conti-
nuous suture in 65 % of the cases.
Results: The mean operating time without lymph nodes dis-
section was 120 min and 150 min when lymphadenectomy was
performed. The mean blood loss was 300ml. No conversion was
needed. The mean hospital stay was 5 days, and the Foley cathe-
ter was maintained 10 days after the surgery. The histopathologic
result staged 79 cases as pT2 and 21 cases as pT3. Positive resec-
tion margin was found in 23% of cases, 12 cases in pT2 stage and
11 in pT3 stage. The continence rate at 3 months was: C0 - 54 pa-
tients, C1 - 21 patients, C2 - 25 patients. Erections were reported
in 12 of the 19 patients with bilateral nerve-sparing and in 26 of
the 58 patients with unilateral nerve-sparing.
Conclusion: In our experience, after overcoming the robot da-
Vinci learning curve, the 3D HD laparoscopic radical prostatec-
tomy was proved to be a feasible, minimally invasive technique,
competitive in terms of oncological and functional outcomes,
but with lower costs.
169
 V.4.8. Prostatectomia radicală
Video – Varia – 2
laparoscopică prin abord
properitoneal – update
de tehnică chirurgicală
B. Petruț, V. Munteanu, V. Schițcu,
D. Feflea, M. Gavriliţă
Institutul de Oncologie “Ion Chiricuță”
Cluj-Napoca, România
Introducere: ‌Prostatectomia radicală laparoscopică este o inter-
venție dificilă, care pune echipa chirurgicală în dificultate și pre-
supune o tehnică chirurgicală laborioasă. De-a lungul timpului,
tehnica chirurgicală a suferit  modificări, acestea fiind inițiate de
tendințele din marile centre europeene specializate în prostatec-
tomia radicală laparoscopică. La fel și în clinica noastră, tehnica
chirurgicală s-a modificat în timp, adaptându-se trendului euro-
pean și posibilităților tehnice ale clinicii.
Obiective: Considerăm că este de interes să vă prezentăm teh-
nica chirurgicală folosită în clinica noastă, un centru cu o expe-
rienta de 222 de cazuri de prostatectomie radicală laparoscopică,
dintre care vă prezentam ultimele 50 de cazuri efectuate până în
prezent.
Materia şi metodă: La inceputul experienţei noastre de 222 ca-
zuri, am abordat prostatectomia radicală transperitoneal, trecând
la abordul properitoneal după primele 40 de cazuri. Rezultate:
Utilizarea balonului Gaur de disecţie properitoneală a permis
obţinerea unui spaţiu suficient pentru o disectie de calitate. Uti-
lizăm clipurile metalice doar la limfadenectomie, acestea putând
fi repere pentru o viitoare iradiere în aceasta zonă. Folosirea in-
strumentelor de sigilare vasculară, a permis reducerea inciden-
tului hemoragic la nivel neglijabil. Utilizarea firului unidirecţional
la anastomoză a simplificat considerabil această procedură, cu
toate acestea considerăm că anastomoza în puncte separate (5/7
puncte) poate furniza cele mai bune rezultate funcţionale. Uti-
lizând toate aceste modificări ale tehnicii împreună cu sistemul
video 3D, prostatectomia radicală laparoscopică devine o proce-
dură cu impact minim asupra biologiei pacienţilor, putând fi apli-
cata cu costuri acceptabile atât în spitalele de stat cât şi în seviciile
private.
Concluzii: Tehnica folosită de echipa noastră la ora actuală este
cel mai bine adaptată echipamentelor și consumabilelor oferite
pe piața din Romania. Oferind performanțe care conferă sustena-
bilitate atât în spitalele de stat cât și în serviciile private.
170Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Laparoscopic radical
prostatectomy, properitoneal
approach – surgical technique
update
B. Petruț, V. Munteanu, V. Schițcu,
D. Feflea, M. Gavriliţă
Institute de Oncology “Ion Chiricuță”
Cluj-Napoca, Romania
Introduction: Laparoscopic radical prostatectomy is still a diffi-
cult intervention that requires laborious surgical technique and
causes difficulties for the surgical team. Over time, the surgical
technique has suffered changes, that have been initiated by the
trends of the large European centers specialized in laparoscopic
radical prostatectomy. The same in our clinic, the surgical tech-
nique has changed through time, adapting to the European
trend and the technical possibilities of the clinic.
Objectives: We consider that is of interest to present the surgical
technique used in our clinic, a center with an experience of 222
laparoscopic radical prostatectomies, of which we will present
the last 50 until present.
Material and Methods: At the beginning of our experience of
222 cases, we started with a transperitoneal approach, then, after
the first 40 cases we have changed to properitoneal approach.
Results: The use of Gaur balloon for a properitoneal dissection
helped obtaining a large enough space for a high quality dis-
section. We use metal clips only for limfadenectomy, later they
can be used as landmarks for radiotherapy in this area. The use
of vascular sealing instruments, helped decrease hemoragy to an
negligible level. The use of unidirectional thread for the anasto-
mosis simplified considerably this procedure; however we con-
sider that the separated dot anastomosis (5/7) provides the best
results. Using all this together with the laparoscopic 3D system,
laparoscopic radical prostatectomy becomes a procedure with a
minimum impact on the patients biology, and it can be applied
with reasonable costs both in state hospitals and private practice.
Conclusions: The technique used by our team at this current
time is best adapted to the equipment and consumables offered
on the market in Romania. Offering performance that ofer sus-
tainability both in state hospotals and private practice.
V.4.9. Tehnica ganglionului
santinelă sub ghidaj fluorescent
în cadrul prostatectomiei radicale
laparoscopice - experiența inițială
B. Petruţ, V. Munteanu, V. Buda, V. Schițcu
Institutul Oncologic “Prof Dr I Chiricuță”
Cluj-Napoca, România
Introducere: La pacienții cu adenocarcinom prostatic
încadrați ca și risc scăzut, doar 5% din pacienți au inte-
resare ganglionară, în consecință nu se recomandă de
rutină practicarea limfadenectomiei plevine extinse. În
cazul acestei grupe de risc dpdv oncologic ar fi impor-
tant sa identificăm pacienții cu interesare ganglionară
pentru a practica excizia în aceste situații.
Obiectiv: Evaluarea fezabilității tehnicii ganglionului
santinelă efectuată sub ghidaj fluorescent utilizând
verde de indocianină.
Material și metodă: Au fost inclusi 4 pacienți cu ade-
nocarcinom prostatic care conform claselor de risc a lui
D’Amico au fost stratificați ca și risc scăzut(PSA<10ng/
ml; Gleason <=6 și cT1c-T2aN0M0). Markerul utilizat a
fost verde de indocianină. Sistemul de imagine cu fluo-
rescență in spectrul infraroșu apropiat aflat în dotare
este Storz SPIES, iar cel utilizat pentru practicarea evi-
dării ganglionare după identificarea stațiilor suspecte a
fost STORZ SPIES 3D. La primul caz am utilizat pt diluție
ser fiziologic în raport de 1/2 și injectarea s-a făcut su-
prapubian sub ghidaj laparosocopic. La următoarele 3
cazuri am injectat substanța intraprostatic prin abord
transanal sub ghidaj ecografic în 1/3 medie a prostatei.
Si s-a utilizat pt diluție ser fiziologic și la ultimul caz apa
distilată cu raport de diluție de 1/6.
Rezultate: în primul caz după o perioadă de asteptare
de 30 de minute nu s-a constat colorarea în verde fluo-
rescent a stațiilor ganglionare pelvine. La celelalte 3
cazuri s-a injectat transanal sub ghidaj fluorescent ver-
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Sentinel node dissection under
Video – Varia – 2
fluorescent guidance during
laparoscopic radical prostatectomy
using indocyanine green -
initial experience
B. Petruţ, V. Munteanu, V. Buda, V. Schițcu
The Oncology Institute “Prof Dr I Chiricuță”
Cluj-Napoca, Romania
Introduction: For the low risk patients with prostate
cancer, only 5% have the risk of lymph node metasta-
ses, as a result an extend pelvic lymphadenectomy is
not recommend for this group of patients. Oncological-
ly it would be important to identify the low risk patients
with lymph node metastasis, to be able to perform in
the cases the lymph node dissection and improve their
oncological outcome.
Objective: to evaluate the feasibility of sentinel lymph
node dissection under fluorescent guidance using in-
docyanine green.
Material and method: We included our firs 4 cases
with prostate cancer which were stratified as low risk
according to the D’Amico classification (PSA<10ng/
ml; Gleason <=6 și cT1c-T2aN0M0). The marker applied
was indocyanine green. Our laparoscopic video system
with near infrared imaging is Storz Spies and for the
lymph node dissection after identifying the fluorescent
lymph nodes we used the Storz SPIES 3D video system.
In the first case we injected the marker in a dilution of
1/2 with saline solution using the suprapubic approach
under laparoscopic guidance. For the 3 cases we in-
jected the marker in the prostate using a transanal ap-
proach under ultrasonographic guidance. The dilution
was 1/6 and for the last case we used distilled water.
Results: In the first case after 30 minutes we had no
fluorescent areas in the pelvis. A disadvantage was the
contamination of the operating field from the site of
injection with indocyanine green. For the next 3 cases
171
Video – Varia – 2
de de indocianină cu aproximativ 30-45 minute înainte
de practicarea disecției spatiului properitoneal. La 2 pa-
cienţi s-a obținut o marcare fluorescentă a staţiilot gan-
glionare iliace externe. S-a practicat excizia, ulterior cu
limfadenectomia pelvină extinsă. Rezultatul histopato-
logic nu a identificat metastaze la nivelul ganglionilor
marcaţi şi nici în stațiile evidate în cadrul limfadenec-
tomiei pelvine extinse unde au fost excizaţi în medie 11
limfoganglioni.
Concluzie: Alegerea modalităţii de infiltrare a trasoru-
lui la nivelul prostatei tumorale se va face ţinând cont
de abordul laparoscopic de excizie având în vedere
posibilitate contaminării câmpului operator din ve-
cinătatea zonei de infiltrare: până la momentul actual
infiltarea transrectală asigură contaminarea minimă a
câmpului operator ganglionar pelvin.
172Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
in which we applied a transanal approach for the injec-
tion approximately 30-45 minutes before dissection of
the properitoneal space, only in one case a node from
the external iliac region was fluorescent. We performed
the excision of the sentinel node, and afterwards an
extended pelvic lymph node dissection. The pathology
report was negative for the fluorescent lymph nodes,
and also for the 11 lymph nodes obtained after the
complete lymphadenectomy.
Conclusion: The laparoscopic type of excision should
be taken in consideration when choosing the site for
injecting the marker, because of the possibility of con-
taminating the operating field. From our initial experi-
ence the less contamination is by using the transanal
approach for injecting the marker.
V.4.10. Cistoprostatectomia
radicală laparoscopică 3D HD –
Tehnica operatorie
Iulia Andraş, M. Gavriliţă, A. Boc,
N. Crişan, I. Coman
Spitalul Clinic Municipal, Cluj-Napoca,
România
Universitatea de Medicină și Farmacie
”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România
Introducere și obiective: Cistectomia radicală reprezintă trata-
mentul standard pentru tumorile vezicale invazive muscular și
o opțiune de tratament pentru tumorile vezicale non-invazive
muscular high-risk. Abordul clasic a reprezentat până în prezent
standardul pentru această procedură, dar în ultimii ani chirurgia
minim-invazivă a demonstrat multiple avantaje pentru pacient
(durere post-operatorie redusă, aspect cosmetic, spitalizare re-
dusă), precum și rezultate oncologice comparabile. Abordul
laparoscopic 3D a apărut ca o alternativă nouă la celelalte tipuri
de abord minim-invaziv, oferind rezultate oncologice și rată de
complicații similare cu abordul robotic, dar cu costuri mai reduse,
precum și un timp operator mai redus decât laparoscopia 2D.
Material și metode: Am utilizat abordul transperitoneal cu 5 tro-
care, poziționate similar cu cele pentru prostatectomia radicală,
dar 2 cm cranial. Principalii pași operatori sunt: identificarea și di-
secția ureterelor la încrucișarea cu vasele iliace, incizia perito-
neului în fundul de sac Douglas, disecția planului posterior vezi-
co-prostatic până la nivelul apexului, disecția laterală cu identifi-
carea și ligatura pediculilor vasculari, disecția anterioară a vezicii
și prostatei, incizia uretrei la nivelul apexului prostatei, ligatura și
incizia ureterelor, limfadenectomia pelvină și derivația urinară.
Rezultate: Experiența noastră inițială constă în 5 cistoprostatec-
tomii laparoscopice 3D HD. Timpul operator mediu a fost de 240
minute, iar pierderile de sânge medii au fost de 200 ml. Marginile
de rezecție au fost negative pentru toți pacienții. Timpul mediu
de spitalizare a fost de 5 zile. Nu s-au înregistrat complicații intra-
și postoperatorii.
Concluzii. Cistoprostatectomia laparoscopică 3D este fezabilă,
cu o curbă de învățare scurtă, în special datorită experienței prea-
labile în chirurgia robotică.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
3D laparoscopic radical cystopros-
Video – Varia – 2
tatectomy with pelvic lymph node
dissection – step by step
Iulia Andraş, M. Gavriliţă, A. Boc,
N. Crişan, I. Coman
Clinical Municipal Hospital, Cluj-Napoca,
Romania
University of Medicine and Pharmacy
„Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, România
Introduction and objectives. Radical cystectomy is the standard
treatment for muscle-invasive bladder tumors and an option for
high-risk non-muscle invasive bladder cancer. Open approach
has been so far the gold standard for this procedure, but in the
last years, minimally invasive approaches have shown multiple
advantages for the patient (lower post-operative pain, smaller
skin incisions, shorter hospital length-of-stay), with comparable
oncologic outcomes. Laparoscopic 3D approach has emerged as
a new alternative to the other minimally invasive approaches, by
offering similar oncologic outcomes and rate of complications
with the robotic approach, but with lower costs, and a shorter
operative time in comparison with 2D laparoscopy.
Materials and methods. We use the transperitoneal approach
with 5 trocars, positioned similar with the ones for radical pros-
tatectomy, but 2 cm cranially. The main surgical steps are: identi-
fication and dissection of the ureters anterior to the iliac vessels,
incision of peritoneum in the Douglas pouch, disection of the
posterior plane of the bladder and the prostate up to the apex,
lateral dissection with the identification and ligation of the vas-
cular pedicles, anterior dissection of the bladder and prostate,
incision of the urethra at the apex of the prostate, ligation and
incision of the ureters, pelvic lymph node dissection and urinary
diversion.
Results. Our initial experience consists in 5 3D HD laparoscopic
radical cystectomies. The mean operative time was 240 minutes,
and the mean blood loss was 200ml. All patients had negative
resection margins. The mean hospital length of stay was 5 days.
The patients presented no intra- or post-operative complications.
Conclusions. Laparoscopic 3D cystectomy is feasible and has a
short learning curve, particularly after an extended experience in
robotic surgery.
173
 V.4.11. Prostatectomia radicală
Video – Varia – 2
laparoscopică: experiența inițială
a Institutului Regional de
Oncologie Iași
M. Hogea, I. Tomac, Adelina Miron,
Natalia Smochină, V. Scripcariu
Institutul Regional de Oncologie Iași, România
Obiectiv. Prezentarea experienței inițiale și a tehnicii
prostatectomiei radicale laparoscopice în Institutul Re-
gional de Oncologie Iași.
Material și metodă. În aprilie 2016 a fost realizată pri-
ma prostatectomie radicală laparoscopică din instituția
noastră. Pacientul au fost pozitionat în manieră stan-
dard. Abordul utilizat a fost cel extraperitoneal, am-
plasând 5 trocare. Crearea spatiului s-a realizat cu balon
Gaur. Ulterior inciziei fasciei endopelvine, disecția pros-
tatei s-a realizat în conform protocolului standard. În
urma controlului hemostatic al complexului venos dor-
sal și transecției uretrei, prostata a fost extrasă în sac de
organ. Anastomoza uretro-vezicală a fost realizată prin
sutură cu fire separate. Limfadenectomia pelvină a fost
realizată la final.
Rezultate. Vârsta pacientului a fost de 63 de ani, volu-
mul prostatic de 32ml, stadiu clinic T1c, PSA inițial 6 ng/
dl, scorul Gleason 7(3+4). Timpul de intervenție a fost
de 200 minute, iar pierderile sangvine 700ml. Durata
de spitalizare postoperatorie a fost 5 zile, incluzând o zi
de îngrijiri în secția de terapie intensivă. Cateterizarea
uretrovezicală a fost menținută 14 zile. Examinarea his-
topatologica a furnizat o stadializare finala T2aN0.
Concluzie. Prostatectomia radicală laparoscopică este
o intervenție dificilă, dar cu potențiale beneficii semni-
ficative pentru pacient, conform rezultatelor obtinute
în alte centre. Experiența noastră inițială ne încurajează
în avansarea pe curba de invatare, și subliniază impor-
tanța formării unei echipe operatorii și menținerii unei
cadențe de intervenții.
174Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Laparoscopic Radical
Prostatectomy: Initial Experience of
the Regional Oncology Institute Iași
M. Hogea, I. Tomac, Adelina Miron, Natalia
Smochină, V. Scripcariu
Regional Institute of Oncolgy Iași, Romania
Objective. To present the initial experience and tech-
nique of laparoscopic radical prostatectomy in the Re-
gional Oncology Institute Iași.
Material and method. In April 2016 we performed
the first case of laparoscopic radical prostatectomy in
our institute. The patient was positioned as standard.
The extraperitoneal approach with 5 trocars was cho-
sen. The Gaur baloon was used to develop the working
space. Following the incision of the endopelvic fascia,
the prostate was dissected as per protocol. After he-
mostatic control of the dorsal venous complex and
urethral transection, the prostate was removed in the
endobag. The urethro-vesical anastomosis was per-
formed with interrupted absorbable sutures. Lastly, we
performed the pelvic lymphadenectomy.
Results. The patient’s age was 63, with a prostate vol-
ume of 32ml, clinical stage T1c, with a Gleason score
7(3+4) on the standard 12 core biopsy. The duration of
surgery was between 200 minutes, with blood loss of
700 ml. ICU stay was 1 day, and postoperative hospital-
ization time totalled 5 days. The urethro-vesical cath-
eter was maintained for 14 days. The hystopathology
examination decided the pathological stage as T2aN0.
Conclusion. Laparoscopic radical prostatectomy is a
difficult procedure, but with potentially signifficant
benefits for the patient, as proved by results from other
centers. Our initial experience encourages us to over-
come the learning curve and underlines the impor-
tance of creating a surgical team and maintaining a
steady case load.
V.4.12. Limfadenectomia pelvină
bilaterală cu biopsie de vezicule
seminale pentru adenocarcinom
prostatic hormonoradiotratat cu
recidivă biochimică
A. Cealan, Iulia Andraş, M. Gavriliţă,
N. Crişan, I. Coman
Secția de Urologie, Spitalul Clinic Municipal,
Cluj-Napoca, România
Introducere:  Cancerul de prostată reprezintă cea mai
frecventa neoplazie in populatia masculina cu varsta peste
50 de ani. Radioterapia asociată cu hormonoterapia este in-
dicatia standard de tratament pentru cancerul de prostata lo-
cal-avansat. În cazul unei recidive biochimice la nivel gangli-
onar opțiunea de tratament este hormonoterapia. Prezentăm
cazul unui pacient cu adenocarcinom prostatic local-avansat
hormonoradiotratat, cu suspiciunea de recidiva ganglionara
oligometastatica si la nivelul veziculelor seminale.
Material și metodă: Pacientul a fost adresat serviciului nos-
tru de catre serviciul de radioterapie pentru limfadenectomie
pelvina de salvare si biopsie de vezicule seminale ca urmare a
decelarii imagistice a unei recidive adenopatice la nivel obtu-
rator stang si la nivelul veziculei seminale stangi. S-a practicat
limfadenectomie pelvina laparoscopica 2D prin abord trans-
peritoneal cu biopsie de bilaterala de vezicule seminale. 
Rezultate:    Nu au existat incidente intraoperatorii şi post-
operatorii. Timpul operator a fost de 90 minute. Pierderile
sangvine au fost de 100 ml. Tranzitul intestinal s-a reluat la
2 zile post-operator, drenajul pelvin a fost suprimat la 3 zile
postoperator, iar pacientul a fost externat in ziua 5 postopera-
tor. Examenul histopatologic a pus în evidența un ganglion
cu metastaza.
Concluzii:  În experiența noastră, abordul laparoscopic este
o alternativa minim-invaziva pentru limfadenectomia pel-
vină bilaterală. Sunt necesare studii care sa demonstreze rolul
curativ al limfadenectomiei pelvine in cazul pacientilor cu
neoplasm prostatic radiotratat si recidiva adenopatica oligo-
metastatica.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Bilateral pelvic lymphadenectomy
Video – Varia – 2
with bilateral seminal vesicles
biopsy in prostatic adenocarcino-
ma with hormono-radiotherapy
with biochemical failure
A. Cealan, Iulia Andraş, M. Gavriliţă,
N. Crişan, I. Coman
Department of Urology, Municipal Clinical
Hospital, Cluj-Napoca, Romania
Introduction: Prostate cancer is one of the most common
cancers in the male population older than 50 years. Radia-
tion therapy associated with hormone therapy is the stan-
dard indication of treatment for locally-advanced prostate
cancer. In case of biochemical recurrence in lymph node the
treatment’s option is hormone therapy. We present a patient
with locally advanced prostate adenocarcinoma with hormo-
no-radio treatment with suspicion of lymph node oligometa-
static and seminal vesicle recurrence.
Material & methods: The patient was referred to our service
by radiotherapy service for pelvic lymphadenectomy rescue
and biopsy of seminal vesicles as a result of imaging detec-
tion of lymphadenopathy recurrence at left shutter and at
the left seminal vesicle. It practiced 2D laparoscopic pelvic
lymphadenectomy through transperitoneal approach with
bilateral biopsy of seminal vesicles.
Results: There were not intraoperative and postoperative in-
cidents. Operative time was 90 minutes. Blood loss was 100
ml. Intestinal transit was taken up to 2 days after surgery, lum-
bar drainage was suppressed 3 days after surgery, and the pa-
tient was released 5 days after surgery. The histopathological
examination revealed a metastasis ganglion.
Conclusions: In our experience, laparoscopic approach it
would be minimally competitive invasive technique for bi-
lateral pelvic lymphadenectomy. There are necessary studies
which are needed to demonstrate the curative pelvic lymph-
adenectomy in patients with prostate cancer with radiothera-
py and oligometastatica lymphadenopathy relapsed.
175
 V.4.13. Prostatectomia radicală
Video – Varia – 2
laparoscopică - experiența inițială
G. Niţă1, M. Onaca1, L.A. Goman1, L. Adou1,
M.A. Manu1, C. Copăescu1
1
Spitalul Ponderas, București, România
2
Univesitatea de Medicină şi Farmacie
“Carol Davila” Bucureşti, România
Introducere și obiective. Prostatectomia radicală laparo-
scopică extraperitoneală (LERP) reprezintă tratamentul stan-
dard pentru cancerul de prostată localizat în multe clinici.
Procedeul a fost introdus și în clinica noastră ca alternativă
de tratament pentru cancerul de prostată localizat. Scopul
lucrării este analiza procedurii și a dificultaților tehnice intra-
operatorii, a timpului operator precum și a complicațiilor.
Material și metodă. În perioada Ianuarie 2015 Martie 2016
în cadrul clinicii Ponderas au fost practicate 15 LERP. 10 din-
tre acestea au fost efectuate cu ajutorul unui expert. Toți pa-
cienții au avut cancer de prostată localizat.
Rezultate. Procedura a fost finalizată laparoscopic în toate
cazurile - nu s-a impus conversie la chirurgia deschisă. Vârsta
medie a pacienților a fost 67.3 ani (între 58 - 71 ani), valoarea
medie a PSA preoperator fiind de 9.8 ng/ml (între 2.5 - 17 ng/
ml). Prezervarea bandeletelor s-a făcut bilateral în 5 cazuri și
unilateral în 3 cazuri. Timpul operator mediu a fost 304 minute
(între 240 - 360 min). Sângerarea medie a fost 255 ml (între 20
- 800 ml), la 2 pacienți fiind necesare transfuzii sangvine. Tim-
pul mediu de cateterism uretro-vezical a fost de 10 zile (între
7 - 14 zile). 73% dintre pacienți (11 cazuri) au fost continenți
la 3 luni postoperator. Margini pozitive au fost observate la
3 cazuri (20%). Nu s-au inregistrat complicații majore. Nu au
fost descris nici un caz cu ileus postoperator.
Concluzii. Rezultatele funcționale si oncologice ale abordului
laparoscopic extraperitoneal sunt comparabile cu alte alter-
native pentru prostatectomia radicală. LERP reprezintă o al-
ternativă viabilă pentru un centru privat dar necesită o echipă
experimentată în chirurgia laparoscopică. Supravegherea
unui expert și programele de training pot scurta semnifica-
tiv curba de invățare cu rezultate operatorii și oncologice ac-
ceptabile pe seriile inițiale de pacienți.
176Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Laparoscopic extraperitoneal
radical prostatectomy -
initial experience
G. Niţă1, M. Onaca1, L.A. Goman1, L. Adou1,
M.A. Manu1, C. Copăescu1
1
Ponderas Hospital, Bucharest, Romania
2
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction and Objectives. Laparoscopic extraperitoneal
radical prostatectomy (LERP) is considered to be the stan-
dard treatment for localized prostatic cancer (PCa) in many
clinics. LERP has been adopted by our department as the
choice treatment for localized prostatic cancer. We describe
the procedure and its technical difficulties, operating times
and complications.
Methods. From January 2015 to March 2016 we have per-
formed 15 LERPs in our institution. Ten of them were done
with the help of a mentor. In all cases, LERP was performed
for localized prostate cancer.
Results. The laparoscopic approach was followed through in
all cases – no conversions to open surgery. Average patient
age was 67.3 years (range 58–71 years), and mean preopera-
tive prostate specific antigen (PSA) level was 9.8 ng/mL (range
2.5–17 ng/mL). Bilateral nerve sparing was performed in 5
cases and unilateral in 3 cases. Mean operative time was 304
minutes (range 240 - 360 min). Mean blood loss was 255 mL
(range 20–800) and two patients received blood transfusions.
The mean catheterization time was 10 days (range 7–14
days). Overall, 73% of the patients were continent at the 3
month follow-up. Positive surgical margins were observed in
20% of the cases. There were no major complications. No cas-
es of postoperative ileus were recorded.
Conclusions. The functional and oncological outcomes of
LERP are comparable to other approaches for radical pros-
tatectomy. LERP is feasible in a private practice setting, but
it requires an experienced team of laparoscopic surgeons.
Supervision by experts and modular training programs can
significantly shorten the learning curve and offer acceptable
perioperative results and oncologic outcomes in the initial
patient series.
PN.1. Prostatectomia radicală: trat-
amentul optimal în cancerul pros-
tatic localizat – Prezentare de caz
F. Bealcu1,2,3, C. Baston1,2, S.S. Guler
Margaritis1,2, O. Moldoveanu1,2, R. Vrabie1,2,
A. Iordache 1,2, R. Stoica1,2, I. Sinescu1,2
1
Centrul pentru Uronefrologie şi Transplant
Renal, Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti,
România
2
Universitatea de Medicină şi Farmacie
”Carol Davila”, Bucureşti, România
3
Universitatea ”Titu Maiorescu”,
Facultatea de Medicină, Bucureşti, România
Introducere: Scopul acestei prezentări de caz este de a
arăta că tratamentul optimal în cazurile atent selecționa-
te de adenocarcinom prostatic localizat este reprezen-
tat de prostatectomia radicală retropubică.
Prezentare de caz: Pacientul M.V., în vârstă de 60 de
ani, fără alte comorbidități asociate, în urma unui epi-
sod de retenție acută de urină, diagnosticat prin TURP
în urma cu 6 săptămâni cu adenocarcinom prostatic
scor Gleason 7 (3+4), la PSA 1.52 ng/ml, se internează
în clinica noastră în vederea evaluării și tratamentului
de specialitate. La tușeul rectal (TR): prostată de dimen-
siuni medii, fără noduli palpabili; PSA total 0.638 ng/ml;
examenul computer tomografic toraco-abdomino-pel-
vin nu decelează adenopatii secundare regionale, ex-
traregionale, sau metastaze la distanță. În urma investi-
gațiilor, se decide și se practică prostatectomie radicală
retropubică cu limfodisecție pelvină. Evoluția post-
operatorie a fost favorabilă, fără complicații. Evalua-
rea postoperatorie la 6 săptămâni arată PSA – nede-
tectabil, continența bună. Rezultatul Histopatologic:
Adenocarcinom acinar prostatic, scor Gleason 7 (3 + 4),
grup grad 2, pT2a pN0.
Concluzii: Diagnosticul histopatologic de adenocarci-
nom prostatic scor Gleason 7 (3+4) prin TURP, PSA la
diagnostic 1.52 ng/ml, care asociat cu vârsta, examenul
clinic și absența comorbidităților, transformă pacientul
în candidat pentru prostatectomie radicală. Prostatec-
tomia radicală reprezintă “gold standarul” în tratamen-
tul adenocarcinomului prostatic localizat.
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Radical prostatectomy: optimal
Postere nemoderate
treatment for localised prostate
cancer - Case report
F. Bealcu1,2,3, C. Baston1,2, S.S. Guler
Margaritis1,2, O. Moldoveanu1,2, R. Vrabie1,2,
A. Iordache 1,2, R. Stoica1,2, I. Sinescu1,2
1 
Center for Uronephrology and Renal
Transplantion of Fundeni Clinical Institute, 
Bucharest, Romania
2 
University of Medicine and Pharmacy
“Carol Davila”, Bucharest
3 
Titu Maiorescu University,
Faculty of Medicine, Bucharest
Introduction: The aim of this case report is to show
that Retropubic Radical Prostatectomy (RRT) is the op-
timal treatment for selected cases of localized prostatic
adenocarcinoma.
Summary: Patient M.V., aged 60 years, with no asso-
ciated comorbidities, diagnosed 6 weeks earlier with
prostatic adenocarcinoma Gleason score 7(3+4) at 1.52
ng/ml PSA after TUR-P surgery for acute urinary reten-
tion, is admitted in our clinic for further investigations
and specialized treatment. The digital rectal examina-
tion revealed a prostate with slightly increased size,
without palpable nodules and a PSA value at 0.638 ng/
ml. The CT scan reveals no regional or extra-regional
secondary lymph nodes and no distant metastases.
Radical retropubic prostatectomy with pelvic lymph
node dissection was performed. Postoperative, no
complications were reported. The sixth week postoper-
atively evaluation reveled undetectable PSA good con-
tinence and no complications. Histopathologic result:
prostatic acinar adenocarcinoma, Gleason Score 7 (3 +
4), grade 2 group, pT2a pN0.
Conclusions: Prostatic adenocarcinoma Gleason score
7 (3+4) diagnosed by TURP, PSA 1.52 ng/ml, associated
with age, digital rectal examination and unremarkable
medical history, transforms this patient in to accurate
candidate for radical prostatectomy. Radical prostatec-
tomy is the “gold standard” in the treatment of localized
prostatic adenocarcinoma.
177
 PN.2. Ureteroscopia flexibilă
Postere nemoderate
în tratamentul litiazei caliceale
inferioare multiple
G. Niță1, V. Mirciulescu1, L.A. Goman1,
M.A. Manu2, L. Adou1
1
Spitalul Ponderas, București, România
2
Univesitatea de Medicină şi Farmacie
“Carol Davila” Bucureşti, România
Introducere și obiective. Tratamentul litiazei caliceale inferioare
reprezintă în continuare o provocare pentru urologi, pasajul frag-
mentelor litiazice dupa ESWL fiind dependent de configurația
anatomică. În aceste cazuri PNL a reprezentat prima opțiune tera-
peutică. Totuși, ultimele generații de ureteroscoape flexibile, cu
un grad mare de deflecțiune, au permis creșterea accesibilității la
nivelul calicelui inferior, reprezentând o alternativă eficientă pen-
tru pacienții cu litiaza caliceală inferioară multiplă. Scopul lucrării
este analiza rezultatelor obținute la aceste cazuri tratate prin ure-
teroscopie flexibilă (UF).
Material și metodă. În perioada Ianuarie 2014 - Martie 2016, în
cadrul Spitalului Ponderas au fost operați un număr de 109 pa-
cienți cu litiază renală la care s-a practicat ureteroscopie flexibilă
cu litotriție laser. Dintre aceștia, 15 cazuri au prezentat litiaza ca-
liceală multiplă, fiind incluși în studiu. S-a folosit un ureteroscop
flexibil Flex Xc, litotriția fiind efectuată cu laser holmium Dornier
(20W) sau Lumenis (100 W). S-au analizat caracteristicile preope-
ratorii ale pacienților, parametrii operatori și rezultatele postope-
ratorii.
Rezultate. Numărul mediu al calculilor caliceali a fost de 5 (intre
3 și 50), masa litiazică medie fiind de 1.9 cm (1.2 - 3 cm). 4 pacienți
au prezentat malformații renale (rinichi ectopic pelvin - 2 cazuri,
rinichi în potcoavă - 2 cazuri). La 5 cazuri s-a practicat litotriție in
situ (Grup 1), la celelate 10 (Grup 2) realizându-se relocarea calcu-
lilor cu un extractor N-Gage și ulterior litotriția acestora. Timpul
operator a fost mai mare în cazul pacienților din Grupul 2 (105
min +/- 7 min vs 80 min+/- 5.0 min pentru grupul 1). Complicațiile
au fost minore (febră, hematurie, dureri lombare), fără diferențe
între cele două grupuri (1 caz în grupul 1; 3 cazuri in grupul 2).
Rata stone free după prima procedura a fost de 80 % în cadrul
grupului 1 și 86.6 % în cadrul grupului 2. La 3 cazuri a fost nece-
sară repetarea procedurii. Nu s-au înregistrat complicații majore.
Concluzii. UF reprezintă o alternativă terapeutică eficientă pen-
tru tratamentul litiazei caliceale inferioare multiple, cu rate de
stone free ridicate (comparabile cu NLP) și complicații minime.
Existența echipamentului adecvat este esențială pentru succesul
intervenției.
178Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15
Flexible ureteroscopy in multiple
inferior caliceal lithiasis
G. Niță1, V. Mirciulescu1, L.A. Goman1,
M.A. Manu2, L. Adou1
1
Ponderas Hospital, Bucharest, Romania
2
“Carol Davila” University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
Introduction and objectives. The treatment of inferior caliceal
stones still represents a challenge for the urologist. Expulsion of
stone fragments after SWL varies greatly depending on the ana-
tomical configuration of the pyelocaliceal system. In these cases,
PCNL was the ideal treatment option, until the arrival of the new
generation of flexible ureteroscopes which have a greater deflec-
tion angle and allow easier access to the inferior calix, making it
an efficient alternative for patients with multiple inferior caliceal
stones. The purpose of this paper is to analyze the results of FURS
in these cases.
Material and method. Between January 2014 and March 2016,
109 patients underwent flexible ureteroscopy with Ho:YAG laser
lithotripsy, at Ponderas Hospital, for renal lithiasis. Out of 109 pa-
tients, 15 presented multiple inferior caliceal stones and were in-
cluded in this study. We used a Storz Flex Xc flexible ureteroscope
coupled with either a Dornier Holmium laser (20W) or a Lumenis
laser (100W). We analyzed the preop characteristics of the pa-
tients, intraoperative parameters and postop results.
Results. Mean number of inferior caliceal stones was 5 (between
3 and 50), mean stone burden was 1.9cm (1.2 – 3 cm). Four pa-
tients had renal malformations – 2 cases of ectopic kidney, 2
cases of horseshoe kidney. The patients were split into 2 groups:
Group 1 – 5 patients for which lithotripsy was performed in situ;
Group 2 – 10 patients for which the stones were first relocated
using an N-Gage extraction device, followed by lithotripsy. Mean
OR time was greater for the second group (105 min +/- 7 min
versus 80 min +/- 5 min). Minor complications (fever, hematuria,
flank pain) were present in both groups – 1 case in Group 1 versus
3 cases in Group 2. Stone-free rates after the first procedure were
80% for Group 1 and 86,6% for Group 2. No major complications
were reported.
Conclusions. FURS is an efficient alternative for the treatment of
multiple inferior caliceal stones, boasting high stone-free rates
(comparable to PCNL) and minimal complications. Having the
right equipment is the key to surgical success.
Autor / număr rezumat

Index autori
Author / abstract number

A Bolocan M. PM3.9, PM6.5

Adam Daniela PM2.11 Bostan S. V3.6
Adile A PM3.6 Botea M. V1.13, V3.4, V3.6
Adou L. PM4.14, PM7.8, PN2, V4.13 Botea V. PM5.7
Alb Alexandra V1.6, V1.12, V3.3, V3.7 Botezan T. V1.5
Albu C. V3.12 Botezatu D. PM1.10
Alexandrescu E. PM7.6, PM7.7, PM7.8 Botnari V. PM5.15, PM5.16
Al-Momani T. V3.9 Botoca M. PM1.1, PM4.10, PM4.13, PM8.2, V3.1
Ambert V. PM2.6, PM2.7, PM2.10, PM4.3, PM5.1, V3.4 Bottero D. V2.2, V2.8
Andone D. PM3.7 Brad A. PM5.9, PM6.6, PM6.7
Andraș Iulia PM2.5, V1.1, V2.1, V1.4, V2.2, V2.3, V2.4, Bradu A. PM5.3, PM5.16
V2.5, V2.6, V2.7, V2.8, V4.5, V4.7, V4.10, Brăgaru M. PM7.6
V4.12 Braticevici B. PM1.12, PM2.4, PM2.10, PM4.3, PM5.4,
Andrei R. PM5.12 PM5.8, PM6.9, PM7.13, PM8.10, V3.4, V4.6
Andrei S. PM2.4, PM2.10, PM5.5 Brătilă Elvira PM6.12
Andreșanu A. PM2.1, PM3.8, PM6.10, V1.2, V1.3, V1.11, Brătilă P.C. PM6.12
V3.10 Bratu O. PM5.6, PM7.11
Andriciuc R. PM3.11, PM5.13 Brînzan D. PM2.10, PM5.5
Angelescu E. PM4.4, PM4.5 Bucur M. PM3.3, PM7.12
Arabagiu I. PM7.6, PM7.7, PM7.8 Buda V. V1.12, V3.3, V3.7, V4.9
Ardeleanu Carmen PM3.12 Budău M. PM2.4, PM2.10, PM5.5, V1.13, V3.4, V3.6
Armean P. PM2.6, PM2.7 Bulai C. PM3.5, PM7.17, PM7.7, PM7.8
Ateia A.H. PM6.3 Bumbu G. V3.11, V3.12, V3.13, V3.14
Aungurenci A. PM7.11 Bună-Arvinte M. PM8.9
Aurelian J. PM2.6, PM2.7, PM5.1 Buraga I. PM3.10, PM4.2, PM4.7, PM4.8, PM4.9, V4.1
Burtea G. PM5.8
B Buzlea C. V3.12, V3.13
Bacalbașa N. PM6.11
Bădeanu L. PM2.10, PM5.5 C
Bădescu D. PM1.11, PM2.6, PM2.7, PM3.2, PM4.3, Caeridin E. PM3.14
PM5.1, PM7.13 Călin C. PM1.12, PM2.10, PM2.4, PM5.8
Bălan D. PM2.9, PM6.2 Cauni V. PM3.10, PM4.2, PM4.7, PM4.8, PM4.9, V4.1
Bălan G. PM3.4, PM3.5, PM7.17, PM7.7 Cealan A. V4.12
Banov P. PM5.15, PM5.16 Ceban E. PM5.3, PM5.15, PM5.16, PM7.15, PM7.2,
Barbilian R. PM3.10, PM4.2, PM4.7, PM4.8, PM4.9, V4.1 PM8.1
Barbu C. PM2.11 Cerempei V. PM2.2, PM2.3, PM3.8, PM4.4, PM4.5, V1.2,
Bardan R. PM8.2, V3.1 V1.3, V1.11
Baston C. PM2.1, PM3.8, PM6.10, PM7.3, PM7.4, PN1, Cheorpeaca B. PM1.11
V1.2, V1.3, V1.11, V3.10 Chibelean C. PM5.9, PM6.1, PM6.6
Batâr B. PM3.3, PM7.12 Chiperi L. PM7.6
Batuca L. PM4.10, PM4.13 Chira I. V1.13, V3.4, V3.6
Bealcu Florentina PN1 Chira I.D. PM3.13
Beg G. PM4.11 Chirca N. PM4.3
Belengeanu Valeria PM1.10 Chiricuţă C. PM2.11
Benguș F. PM1.12, PM2.4, PM5.8 Chirilă L. PM5.6, PM5.7, PM7.11
Berdan G. PM2.10, PM3.2, V3.6 Chiriță Manuela PM1.3, PM1.4, PM1.5, PM1.6, PM1.7
Berdan Gabriela PM1.12, PM3.12, PM3.13 Chiujdea A. PM2.9
Berechet M. V3.12, V3.14 Chiujdea S. PM2.9
Bianchi R. V2.2, V2.4 Chuaibi A. PM3.10, PM4.2, PM4.8, PM4.9
Bloju M. PM7.8 Ciocaltei Violeta PM2.11
Boc A. V3.9, V4.10 Ciuta C. PM1.9, PM7.10
Bocciolone L. V2.3 Codoiu C. PM7.3, PM7.4

nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology 179

 Codreanu I. PM7.1, PM7.2 G
Index autori

Codreanu­ O. PM1.11 Gaibu S. PM7.1, PM7.2

Coman I. PM2.5, PM8.6, V1.1, V1.4, V1.5, V1.9, V1.10, Galaman M. PM5.6
V2.1, V2.2, V2.3, V2.4, V2.5, V2.6, V2.7, V2.8, Gălescu A. PM5.3, PM5.15, PM5.16, PM7.1, PM7.2,
V3.9, V4.3, V4.4, V4.5, V4.7, V4.10, V4.12 PM8.1
Constantin T. PM1.12, PM2.10, PM5.5 Găman Alice PM8.5, PM8.8
Constantinescu E. PM7.6, PM7.7, PM7.8 Gáspár S. PM6.7
Copăescu C. V4.13 Gavriliţă M. V4.7, V4.8, V4.10, V4.12
Corcan J. PM4.11 Gavriliuc Angela PM7.1
Costache C. PM3.11 Geavlete B. PM3.4, PM3.5, PM4.12, PM7.6, PM7.7,
Coșarcă Claudia PM3.1 PM7.8, PM7.14, PM7.17
Couţi R. V1.4, V3.9 Geavlete P. PM3.4, PM3.5, PM4.12, PM5.10, PM5.11,
Cozzi G. V2.4 PM7.6, PM7.7, PM7.8, PM7.14, PM7.17, V4.2
Crăsneanu M. PM2.1, PM3.8, PM6.10, V1.2, V1.3, V1.11, Georgescu A. PM4.10, PM4.13
V3.10 Georgescu D. PM3.4, PM3.5, PM4.12, PM5.10, PM5.11,
Crihana C. PM3.3 PM7.6, PM7.7, PM7.8, PM7.14
Crișan N. PM2.5, PM8.6, V1.1, V1.4, V1.5, V1.9, V1.10, Gherghinca S. PM1.9, PM5.13
V2.1, V2.2, V2.3, V2.4, V2.5, V2.6, V2.7, V2.8, Gherman V. V1.10
V4.5, V4.7, V4.10, V4.12 Ghicavîi V. PM5.3, PM7.15, PM7.16, PM8.1
Croitoru R. PM4.11 Ghirca Veronica PM6.6, PM6.7
Cucu V. V1.4, V1.9, V1.10 Ginghină O. PM5.11
Cumpănaș A. PM1.1, PM4.10, PM8.2, V3.1 Gîngu C. PM2.1, PM2.2, PM2.3, PM3.8, PM6.10,
PM7.3, PM7.4, V1.2, V1.3, V1.11, V3.10
D Giurgiu Iuliana PM2.11
Damian D. PM1.12, PM2.4, PM5.5 Gluck G. PM1.3, PM1.4, PM1.5, PM1.6, PM1.7
Daminescu L. PM4.10, PM4.13, PM8.2 Gluck Marinela PM1.4, PM1.7
Dănău R. PM1.12, PM5.8, PM7.13 Golea O. PM5.9
Dănilă D. PM8.5, PM8.7, PM8.8 Goman L. PM4.14, PM5.10, PM7.8, PN2, V4.2, V4.13
de Cobelli O. V2.1, V2.2, V2.3, V2.4, V2.5, V2.6, V2.7, V2.8 Gorun G. PM4.10, PM4.13
Deliu V.M. V2.1, V2.2, V2.3, V2.4, V2.5, V2.6, V2.7, V2.8 Grad D.L. V1.1, V1.4, V1.5, V1.9, V3.9, V4.5
Diaconescu D. PM2.4, PM5.4, PM8.10, V4.6 Grasu A. PM2.6, PM2.7, PM5.1,
Dick A. PM2.1, PM3.8, PM6.10, PM7.4, V1.2, V1.3, Grecu A. PM1.5, PM1.6
V1.11, V3.10 Greluș A. PM1.10, PM3.6
Dida T. PM6.9 Grigore N. PM4.6, PM6.4, PM8.3, PM8.4, V1.14, V3.2,
Dinu M. PM5.7, PM7.11 V3.8
Dobrotă F. PM8.6, V1.5, V1.9 Grumeza D. V3.11, V3.12, V3.14
Domnișor Liliana PM2.1, PM3.8, PM6.10, PM7.3, V1.2, V1.3, Gutue S. V1.13, V3.4
V1.11, V3.10
Drăghici M. PM7.2 H
Drăgoescu O. PM8.5, PM8.7, PM8.8 Hainagiu L. PM6.11
Dragomirişteanu I. PM4.1, PM4.3 Hăineală B. PM6.12, PM7.3
Dragoș L. PM1.1, PM4.10, PM4.13, PM8.2 Hanganu C. V1.12, V3.3, V3.7
Drăguţescu M. PM4.7, PM4.8 Hardo V. V1.6, V1.12, V3.3, V3.7
Dragutescu Mihai Haşegan A. PM4.6, PM6.4, PM8.3, PM8.4, V1.14, V3.2,
Drocaş A. PM8.5, PM8.7, PM8.8 V3.8
Dudu C. PM1.2, PM7.4 Herlea V. PM1.3, PM1.4, PM1.5, PM1.6, PM1.7
Dumitrache M. PM3.2 Hogea M. PM8.9, V4.11
Dumitrescu A. V1.5 Hortopan Monica PM1.3, PM1.4, PM1.5, PM1.6, PM1.7
Duran Cristina PM2.11 Hurduc M. PM6.3
Hurduc V. PM1.2, PM6.8
E
Enache V. PM3.13 I
Ene C. PM3.5, PM7.7, PM7.8, PM7.14, PM7.17 Ianioțescu S. PM2.1, PM3.8, PM6.10, V1.11, V1.2, V1.3,
Ene Corina Daniela PM7.14 V3.10
Iconaru V. PM4.3, V3.6
F Iliescu A. PM5.7
Feflea D. V1.7, V1.8, V1.12, V3.3, V3.7, V4.8 Ioiart I. PM1.10, PM3.6
Ferician Adela V3.1 Ionescu A.C. PM3.14
Ferician O. PM1.1, PM4.10, PM8.2 Ionescu V. PM2.6, PM2.7, PM5.1
Ferro M. V2.8 Iordache A. PM2.1, PN1, V3.10
Fieraru N. PM5.10 Iosifescu R. PM5.11
Filip I. PM5.12 Isac Natalia PM7.1
Folcuţi C. PM8.5, PM8.7, PM8.8
J
Jecu M. PM3.5, PM7.6, PM7.7, PM7.8, PM7.17

180Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15

Jinga V. PM1.11, PM1.12, PM2.4, PM2.6, PM2.7,
PM2.10, PM3.2, PM3.12, PM4.1, PM4.3,
PM5.1, PM5.4, PM5.5, PM6.9, PM7.13,
PM8.10, V1.13, V3.4, V4.6
Josan A. PM7.15, PM7.16
Jovrea Daniela V3.11, V3.12, V3.13, V3.14
Juravle I. V1.9, V1.10
K PM7.7, PM7.8
Kadar Anna V3.5
Klingler H.C. PM6.2
Kolumban S. V3.12
L Musi G. V2.8
Lațcu S. PM8.2
Lazăr M. PM1.8
Lică I. PM3.9, PM6.5
Lică M. PM6.5
Lineschi V. PM4.11
Lițescu M. V4.2
Logigan H. PM2.5
Lupescu Ioana PM1.5, PM1.6, PM1.7
M Negru I. PM5.14
Mădan V. PM7.11
Maggioni A. V2.3
Manea I. PM7.3, PM7.4
Manea N. PM2.10
Manea Narcisa PM1.12
Mănescu R. PM8.6
Mănoiu Mihaela-Roxana V3.9
Manu M.A. PM1.2, PM4.14, PM6.8, PN2, V4.13
Manu Rucsandra PM1.2, PM6.8
Marcu D. PM5.6, PM5.7, PM7.11
Marcu Mădălina PM6.11
Mărculescu A. PM5.4, PM8.10
Mărgăritescu M. PM3.3
Margaritis-Guler S.S. PM7.3, PM7.4, PN1
Mártha Orsolya PM2.9, PM3.1, PM5.9, PM6.1, PM6.2,
PM6.6, PM6.7
Martis S. PM4.10, PM4.13
Maxim L. PM1.8
Medar C. PM4.1, PM5.5, V1.13
Mereuţă O. PM7.10
Mezei T. PM3.1
Mihaela Mihai V1.11
Mihai B. PM3.10, PM4.2, PM4.7, PM4.8, PM4.9,
V1.10, V4.1
Mihai Bianca PM8.6
Mihai I. PM4.6, PM6.4, PM8.3, PM8.4
Mihai Mihaela PM2.1, PM3.8, V1.2, V1.3, V3.10
Mihai V. PM2.2, PM2.3
Mihalache A. PM6.11
Mihancea A. PM2.1, PM3.8, V1.2, V1.3, V1.11, V3.10
Miklos Imola PM1.10, PM2.8, PM3.6
Minciu R. PM1.1
Mirciulescu V. PM7.6, PM7.7, PM7.14, PN2, V4.2
Miron Adelina PM3.7, PM5.14, PM5.2, V4.11
Mirvald C. PM2.2, PM2.3
Mischianu D. PM5.6, PM7.11
Mitoaica C. PM8.5, PM8.7, PM8.8
Mitrache Luminiţa Elena PM2.10, PM3.13, PM3.12
Mitroi G. PM8.5, PM8.7, PM8.8
Mitroi V. PM3.10, PM4.2, PM4.8, PM4.9
Mitulescu Ruxandra PM2.11
nr. 2 / 2016 • vol 15 Romanian Journal of Urology
Moişanu D. V3.6
Index autori
Moldovan Veronica PM5.9, PM6.1
Moldoveanu C. PM3.4, PM3.5, PM7.6, PM7.7,
PM7.14, PM7.17,
Moldoveanu Oana PM7.3, PM7.4, PN1
Moroşanu C. PM3.11
Muja R. PM3.14
Mulţescu R. PM4.12, PM5.10, PM5.11, PM7.6,
Munteanu V. V1.6, V1.7, V1.8, V1.12, V3.3, V3.7,
V4.8, V4.9
Mureşan A. PM4.10, PM8.2
Mureșanu H.D. PM2.8
N
Nacer K. V3.11, V3.12, V3.13, V3.14
Najjar S. PM2.2, PM2.3
Nechifor-Boilă I.A. PM6.1
Nechita Roxana-Loredana PM8.6, V1.9
Necula M. PM3.14
Nedelcuţă C. PM8.5, PM8.7, PM8.8
Nedelea S. PM4.1
Nica D. PM1.10
Nicolae C. PM2.10
Nicolae Ilinca PM7.14
Nicu B. V4.3, V4.4
Niță G. PM4.14, PN2, V4.13
Niţă M. PM2.4, PM5.5
O
Oancea M. V3.5
Olaru V. PM6.10, PM7.3
Omer A. PM7.3, PM7.4
Onaca M. V4.13
Oprea A. PM5.3
P
Pacu O. PM5.7
Panuță A. PM8.9
Părăianu B. PM3.5, PM7.6
Pârliţeanu B. PM1.2, PM6.8
Pârlog M. PM4.3, PM5.1
Pascu M. PM2.10, PM4.1, PM4.3, V1.13, V3.4,
V3.6
Păun A. PM5.6, PM5.7, PM7.11
Păunescu A. PM8.2
Pavelescu C. PM2.2, PM2.3
Penciu M. PM1.8
Penescu M. PM7.12
Petca A. PM7.13
Petca R. PM1.11, PM1.12, PM2.4, PM2.6,
PM2.10, PM4.1, PM4.3, PM5.4,
PM5.8, PM6.9, PM7.13, PM8.10
Petcu C. PM4.4, PM4.5
Petrescu A. PM2.10, PM3.2, V3.6
Petrescu Amelia Nicoleta PM1.12, PM3.12, PM3.13
Petrovic Zorica PM6.2
Petruţ B. V1.6, V1.7, V1.8, V1.12, V3.3, V3.7,
V4.7, V4.8, V4.9
Pîrvuţ M.V. PM4.6, PM6.4, PM8.3, PM8.4
Pisoschi M. PM3.3, PM7.12, V3.4
Piterschi A. PM7.5, PM8.1
Pleșacov A. PM7.15, PM7.16, PM8.1
181
 Plugaru G. PM3.9, PM6.5 Spânu A. PM5.11
Index autori

Popa A. V1.10 Spătaru D. PM5.11

Popa C. V3.9 Spînu D. PM5.6
Popa R. PM2.11 Spiridonescu B. PM1.3, PM1.4, PM1.5, PM1.6, PM1.7
Popescu Cristina PM1.10 Stanca D. V1.10, V3.9
Popescu M. PM5.4, PM8.10
Stăncioiu M. PM2.6, PM2.7, PM5.1
Popescu R. PM5.6
Popovici Mihaela V3.9 Stănculescu A. V4.2
Porav-Hodade D. PM5.9, PM6.6 Stănescu C. PM5.7
Preda A. PM2.1, PM3.8, PM7.3, PM7.4 Stănescu F. PM3.4, PM3.5, PM7.6, PM7.7, PM7.17
Predoiu G. PM1.12, PM5.8, PM6.3, PM7.13 Ștefan B. V1.2, V1.3
Pricop C. PM1.9, PM3.7, PM5.13, PM5.14, Stoica R. PN1
PM5.2, PM7.10, PM7.9 Streza B. PM3.3, PM7.12
Prisăcari V. PM7.1, PM7.2 Suditu M. PM2.11
Puia D. PM1.9, PM5.13, PM5.14, PM5.2, Surcel C. PM2.2, PM2.3
PM7.10, PM7.9 Șurlin V. PM8.5, PM8.7, PM8.8
Pupca G. PM1.1, PM8.2 Suteanu O. PM8.2
Purza D. V3.12
Szabo S. PM3.9, PM6.5
R Szekeres N. PM5.9, PM6.7
Rad M. V4.3, V4.4
Rădăvoi D. PM3.2, PM4.1 T
Rădulescu A. PM5.6, PM5.7, PM7.11 Tănase A. PM5.3, PM5.15, PM5.16, PM7.1, PM7.2,
Rădulescu M. PM1.6 PM7.5, PM7.16
Răduţă O. PM3.3, PM7.12 Tanase C. PM3.7
Raşcu A.S. PM1.11 Tănase D. PM5.3, PM5.16, PM7.1, PM7.2, PM8.1
Rascu S. PM3.2 Tănase F. PM4.2, PM4.9
Ratea Diana PM2.11 Tie G. PM7.8
Ricu G. PM2.11
Tiganu S. V3.11, V3.12, V3.13, V3.14
Ristescu C. PM3.11, PM5.13, PM7.9
Roșca V. PM6.11 Tilinca Mariana PM2.9
Roşoga G. PM5.4, PM8.10, V4.6 Todea C. PM5.9, PM6.6, PM6.7
Rotaru D. PM6.11 Todosi L. PM3.7, PM5.13, PM7.10
Rus Maria Mirabela PM2.5 Toma D. PM3.9, PM6.5
Rusu F. PM5.7 Tomac I. PM8.9, V4.11
Tomescu P. PM8.5, PM8.7, PM8.8
S Tomoşoiu R. PM7.13
Salaheddin Y. PM4.3, PM5.4, PM8.10, V1.13 Trinca E. PM4.10, PM4.13
Sali Vera PM7.1 Tringali Valeria V2.1, V2.2, V2.3, V2.4, V2.5, V2.6, V2.7, V2.8
Sandu S. PM5.4, PM8.10, V4.6 Tucicovschi V. PM8.2
Sanislav Alexandra PM6.6
Turculeanu Adriana PM8.8
Satalan R. PM4.12, PM5.10, PM5.11, PM7.8
Savu Carmen PM2.2, PM2.3, PM4.4, PM4.5
Sbârnă G. PM8.2 U
Scârneciu I. PM1.8 Ungureanu Anca PM8.5
Schiţcu V. V1.6, V1.7, V1.8, V1.12, V3.3, V3.7, V4.7,
V4.8, V4.9 V
Schwartz L. PM5.9 Valcoreanu G. PM3.3, PM7.12
Scripcariu D.V. PM1.9, PM3.7, PM8.9 Varlan M. V3.11, V3.12, V3.13, V3.14
Scripcariu V. PM8.9, V4.11 Vartolomei M.D. PM2.9, PM6.2
Secăşan I. PM4.11 Vatra Lorena V3.5
Silian S. PM4.10, PM4.13
Vechiu C. PM7.9
Silvestru V. PM5.2
Sima A. PM2.4 Vida A.O. PM3.1, PM5.9, PM6.6, PM6.7
Sima C. PM3.13, Sima C. PM3.2 Vlaicu N. PM5.12
Simon V. V1.1 Voinea F. PM3.14
Sin Anca PM2.9 Voinescu V. PM6.3
Sinescu I. PM1.2, PM1.3, PM1.4, PM1.5, PM1.6, Vrabie R. PN1
PM1.7, PM2.1, PM2.2, PM2.3, PM3.8,
PM4.4, PM4.5, PM6.8, PM6.10, PM7.3, Y
PM7.4, PN1, V1.2, V1.3, V1.11, V3.10 Yousuf S. PM6.9
Smochină Natalia PM8.9, V4.11
Sorin L. PM1.8 Z
Soroiu D. PM5.10, PM7.6, PM7.7
Zanagnolo V. V2.3
Spâechez Z. V4.5
Zosiuc I. PM4.10, PM4.13

182Romanian Journal of Urology nr. 2 / 2016 • vol 15