SIMPTOME TIMPURII ALE PRE-AUTISMULUI LA BEBELUȘI

27 octombrie 2018EditorialAna Dragu

O serie de studii derulate în Israel au identificat o serie de simptome care precedă

apariția autismului, vizibile în faza prodromală și care pot fi identificate în primul
an de viață. Prezența lor indică riscul unei dezvoltări atipice a copilului.
Identificarea acestor simptome la timp deschide drumul către o intervenție cu
adevărat timpurie, cu caracter preventiv. Studiile s-au derulat pe o perioadă de 10
ani și sunt primele de acest tip din lume. România este departe de ziua în care
tulburările de spectru autist vor fi tratate cu adevărat timpuriu, adică între 1-2
ani, însă și legislația noastră prevede realizarea de screeninguri pentru
diagnosticarea timpurie a autismului. Se fac însă aceste screeninguri?

Iată cele opt simptome:

Pasivitate excesivă

Absența plândului, absența mișcării, lipsă de interes în mediul înconjur ător – adesea copilu pare
relaxat, liniștit, fără urme de distres, nu plânge când i-e foame, etc. Nu se trezește peste noapte
în primele luni de viață.

Activitate excesivă

Plânge în continuu, e neliniștit (fără legătură cu cauze medicale). Cercetările arat ă c ă bebelu șii
care plâng mult în primul an de viață au risc mai mare de a deveni hiperactivi în timpul copil ăriei

Opune rezistență la alimentație/hrănire

Un procent mare de copii cu tulburări din spectrul autist manifest ă dificult ăți alimentare de
severitate diferită: refuzul alimentației la sân, refuzul tranziției la biberon sau al tranzi ției de la
alimentație lichidă la alimentație solidă. În multe cazuri aceste dificult ăți sunt evidente în primele
luni de viață.

Lipsa contactului vizual direct cu oamenii

Un copil cu o tulburare de atașament și comunicare nu are nici o problem ă s ă priveasc ă obiecte

dar are dificultăți în a forma contact vizual direct cu oamenii. Cu toate acestea, sunt bebelu și
care au nevoie de o perioadă mai lungă pentru maturarea canalelor vizuale (la vârsta de 4-5 luni)

Lipsa reacției la vocea sau prezența părintelui

Bebelușul nu întoarce capul, nu răspunde la nume, nu zâmbește și nu gângure ște. Trebuie f ăcut ă
distincția între lipsa reacției la o voce și lipsa reacției la prezen ța p ărintelui: chiar dac ă bebelu șul
nu aude, el/ea va reacționa la prezența părintelui. În orice caz, este necesar ă realizarea unui test
de auz (audiogramă) înainte de a trage orice concluzie).

Reacție de retragere când e atins de părinte (sau la atingerea oricărei alte persoane)

Unii copii experimentează supraîncărcare senzorială astfel încât orice contact fizic îi poate
deranja. Acest lucru generează sentimente dificile pentru părinți, dar este important s ă li se
explice că copilul nu îi respinge, ci are dificultăți cu regularea simțului tactil.
Dezvoltare motorie întârziată

Există copii cu tulburări de atașament și comunicare a căror dezvoltare motorie este rapid ă, îns ă
adesea bebelușii manifestă hipotonie (tensiune musculară redusă, laxitate) și dezvoltarea lor
motorie este întârziată. Acest simptom nu este concludent pentru autism.

Creștere accelerată a circumferinței craniene în relație cu punctul inițial

Potrivit https://mifne-autism.com/ un studiu derulat de Courchesne (2003) arată că în anumite

cazuri copiii cu autism s-au născut cu circumferințe craniene mici, dar în primii doi ani de via ță
circumferința capului a crescut rapid astfel încât a atins dimensiuni mai mari decât cele ale
copiilor cu dezvoltare tipică. Acest simptom nu este concludent pentru autism.

Potrivit autorilor, este important să se noteze că fiecare din aceste simptome poate indica alte
tulburări necorelate cu autismul! Din acest motiv este imperativ ca înainte de toate s ă se
realizeze examenul clinic de către medici specialiști pentru a infirma aceste posibilit ăți. Dup ă
realizarea examenului clinic și două dintre simptomele sus-menționate persistă în timp,
posibilitatea de a dezvolta o tulburare din spectrul autist trebuie investigată.

Din 2015, în România medicii de familie au la dispoziție un screening pentru depistarea timpurie
a riscului apariției tulburărilor din spectrul autist. Conform legisla ției române ști în vigoare,
depistarea precoce se realizează prin intermediul screening-ului tulbur ărilor de spectru autist și
tulburări de sănătate mintală asociate și reprezintă un serviciu profesional medical efectuat de
către medicul de medicină de familie. Depistarea precoce se efectueaz ă pentru întreaga
populație pediatrică, cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, și se realizeaz ă pe baza unui chestionar tip
screening, aplicat la evaluările periodice efectuate obligatoriu la 12, 15, 18, 24, 36 de luni de
către medicul de familie la care este înregistrat copilul. Deoarece aceste norme sunt în vigoare
din 2015 și depistarea precoce a tulburărilor din spectrul autist este un pas esen țial în
îmbunătățirea evoluției clinice a acestei categorii de pacienți dorim s ă afl ăm dac ă medicii de
familie aplică cu regularitate acest screening la copii cu vârsta sub 3 ani. Completând acest
chestionar ne ajutați să investigăm dacă copiii cu tulburări din spectrul autist au parte de toate
serviciile de sănătate mintală necesare la timp.

Vă mulțumim!

Asociația Autism Europa – Centrul de Rersurse și Referință în Autism Micul Prinț