Capitolul 1 - OBIECTUL CONTABILITĂŢII – SINTEZĂ

NECORPORALE (Cheltuieli de constituire, licenţe, brevete, concesiuni, fond comercial,

cheltuieli de cercetare)
IMOBILIZATE CORPORALE (Clădiri, terenuri, utilaje, mobilier, instalaţii, aparatura birotica, echipamente
tehnologice, maşini)
FINANCIARE (titluri de participare, interese de participare, împrumuturi acordate pe
termen lung)

STOCURI (Mărfuri, materii prime, producţie in curs de execuţie, produse finite, obiecte de
ACTIVE inventar, ambalaje)
CREANŢE (Clienţi, debitori diverşi, TVA de recuperat, acordate furnizorilor, efecte
CIRCULANTE comerciale de încasat)
INVESTIŢII PE TERMEN SCURT (Acţiuni deţinute la terţi pe termen scurt)
CASA SI CONTURI LA BĂNCI (Casa in lei, conturi curente la bănci in lei si in devize,
avansuri de trezorerie

PATRIMONIUL
CHELTUIELI ÎN AVANS (chiriile, abonamentele şi alte cheltuieli efectuate anticipat)
exprimat prin bilanţ
(reflectă starea)
PE TERMEN SCURT (Furnizori, creditori, TVA de plata, avansuri primite de la clienţi,
DATORII salarii datorate)
PE TERMEN LUNG (Credite bancare pe termen lung)

PROVIZIOANE (provizioane pentru cheltuieli legate de service în perioada de garanţie, pentru litigii, amenzi,
OBIECTUL CONTABILITĂŢII

penalităţi, pentru acţiuni de restructurare)

PASIVE
SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII (subvenţii guvernamentale, împrumuturi
VENITURI ÎN nerambursabile cu caracter de subvenţii)
AVANS VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS (veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri
aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare)

CAPITAL ŞI (Capital social, rezerve legale, rezerve statutare, prime de capital, rezerve din
REZERVE reevaluare,acţiuni proprii, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului, repartizarea profitului)

VENITURI (Venituri din vanzarea marfurilor, venituri din vânzarea produselor finite, venituri din prestarea de servicii si executarea de
lucrari, venituri din dobanzi, venituri din diferenţe de curs valutar, venituri din subventii pentru calamităţi naturale)
PROCESE ECONOMICE
(mişcarea patrimoniului)
(Cheltuieli cu materii prime, cheltuieli cu energia electrica si apa utilizate in procesul de productie, cheltuieli privind dobânzile,
CHELTUIELI cheltuieli din diferentele de curs valutar, cheltuieli generate de calamitati naturale)

VENITURI – CHELTUIELI = (Vexploatare-Chexploatare)+(Vfinanciare-Chfinanciare)+(Vextraordinare-Chextraordinare)

REZULTATUL
XERCIŢIULUI
Variaţia Kapitalurilor proprii – Aportul de capital social + Retragrea de capital social

1
 Capitolul 2 – METODA CONTABILITĂŢII - SINTEZĂ

PROCEDEE ALE METODEI CONTABILITĂŢII INSTRUMENTE ASOCIATE

PROCEDEELOR

Observarea sistematică a operaţiilor economice DOCUMENTUL

Clasificarea, gruparea şi sistematizarea datelor referitoare CONTUL

la operaţiile economice

Verificarea realităţii şi exactităţii informaţiilor BALANŢA DE VERIFICARE

INVENTARUL

Generalizarea datelor contabile BILANŢUL

Cuantificarea elementelor patrimoniale EVALUAREA

CALCULAŢIA

2
 Principiul dublei reprezentări
PRINCIPIILE PARTIDEI DUBLE Principiul dublei înregistrări
Principiul dublului calcul al
rezultatului
TEORETICE
Principiul înregistrării cronologice şi
sistematice
PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE
Principiul înregistrării analitice şi
sintetice

Principiul entităţii contabile

PRINCIPII DE OBSERVARE
Principiul continuităţii activităţii
(definesc aria şi perioada de observare în evaluarea şi înregistrarea
PRINCIPIILE Principiul independenţei
contabilă)
METODEI (al delimitării în timp a veniturilor şi
CONTABILITĂŢII cheltuielilor)

PRINCIPII DE EVALUARE Principiul cuantificării monetare

(stabilesc criterii de cuantificare/măsurare a Principiul costului istoric
activelor/pasivelor/cheltuielilor/veniturilor) Principiul prudenţei

Principiul permanenţei metodelor

METODOLOGICE Principiul intangibilităţii bilanţului la
deschidere
(principiul legăturii între exerciţii)
PRINCIPIILE RESPONSABILITĂŢII Principiul importanţei relative
(se referă la responsabilitatea celui care face înregistrarea în (pragului de semnificaţie)
contabilitate) Principiul necompensării
Principiul prevalenţei economicului
asupra juridicului
Principiul înregistrării complete şi
continue

Principiul înregistrării uniforme

(principiul acurateţei)
PRINCIPIILE ÎNREGISTRĂRII ŞI ŢINERII CONTABILITĂŢII
Principiul fundamentării
(definesc forţa probatorie a contabilităţii în raporturile juridice)
documentare
Principiul organizării şi ţinerii contabilităţii

3
 Capitolul 3 – CONTUL ŞI SISTEMUL CONTURILOR - SINTEZĂ

REGULI DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR

D CONTURI „CU FUNCŢIUNE DE” ACTIV C D CONTURI „CU FUNCŢIUNE DE” PASIV C
Sold Iniţial Debitor Sold Iniţial Creditor
CREŞTERI (+) SCĂDERI (-) SCĂDERI (-) CREŞTERI (+)
RD RC RD RC
TSD = SID + RD TSC = RC TSD = RD TSC = SIC + RC
SFD = TSD -TSC SFC = TSC –TSD

ANALIZA CONTABILĂ
1. Determinarea naturii operaţiei, adică stabilirea conţinutului operaţiei ce trebuie înregistrată în contabilitate.
2. Modificarea elementelor bilanţiere, stabilirea modificărilor care se produc în structura elementelor bilanţiere, conţinutul şi sensul
modificărilor.
3. Identificarea conturilor corespondente, adică stabilirea conturilor în care urmează să se înregistreze operaţia economică, pe baza
elementelor bilanţiere modificate.
4. Determinarea, pe baza regulilor de funcţionare a conturilor, a părţii din fiecare cont (debit sau credit) în care urmează să se
înregistreze operaţia.
5. Formula contabilă, respectiv întocmirea, pe baza analizei contabile efectuate, a formulei (egalităţii) contabile.

PLANUL DE CONTURI GENERAL

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI
CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZĂRI
CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE
CLASA 4 – CONTURI DE TERŢI
CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE
CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI
CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI
CLASA 8 – CONTURI SPECIALE
CLASA 9 – CONTURI DE GESTIUNE

4
Capitolul 4 – FLUXUL DE PRELUCRARE A DATELOR CONTABILE - SINTEZĂ

OPERAŢIILE ECONOMICE, SE CONSEMNEAZĂ ÎN DOCUMENTE CONTABILE,

SE CLASIFICĂ ŞI SE SISTEMATIZEAZĂ DOCUMENTELE, SE ÎNTOCMESC FORMULELE CONTABILE

ASOCIATE DOCUMENTELOR,

SE ÎNREGISTREAZĂ, CRONOLOGIC, FORMULELE CONTABILE ÎN REGISTRU- JURNAL,

SE ÎNREGISTREAZĂ SISTEMATIC FORMULELE CONTABILE ÎN REGISTRUL CARTE MARE (în T-uri),

SE ÎNTOCMEŞTE, LUNAR, TRIMESTRIAL SAU ANUAL, BALANŢA DE VERIFICARE,

SE ÎNTOCMEŞTE, LA FINALUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR, REGISTRUL INVENTAR,

SE ÎNTOCMESC, LA FINALUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR, SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE

. 5
 CONTABILITATEA TVA - SINTEZĂ

CUMPĂRARE MATERII CONSUM DE MATERII OBŢINERE DE PRODUSE VÂNZARE PRODUSE

  
PRIME PRIME FINITE FINITE

CUMPĂRARE MĂRFURI  VÂNZARE MĂRFURI

UNITATE VÂNZARE BUNURI sau PRESTĂRI

CUMPĂRARE BUNURI sau SERVICII  
PATRIMONIALĂ SERVICII
 
se primesc se emit
FACTURI DE CUMPĂRARE, FACTURI DE VÂNZARE,
purtătoare de purtătoare de
TVA deductibilă TVA colectată
 
Facturile de vânzare se centralizează
Facturile de cumpărare se centralizează într-un
într-un
JURNAL DE CUMPĂRĂRI
JURNAL DE VÂNZĂRI
 TVA-ul deductibilă
 TVA-ul colectată
dintr-o anumită lună
dintr-o anumită lună


TVA de plată / TVA de recuperat

6
Dacă:

1) TVA colectată (P) > TVA deductibilă (A)  TVA de plată (P)
TVA colectată = % Rulajul creditor al TVA colectată
TVA deductibilă Rulajul debitor al TVA deductibilă
TVA de plată Rulajul creditor al TVA colectată –
Rulajul debitor al TVA deductibilă
2) TVA deductibilă (A) > TVA colectată (P)  TVA de recuperat (A)
% = TVA deductibilă Rulajul debitor al TVA deductibilă
TVA colectată Rulajul creditor al TVA colectată
TVA de recuperat Rulajul debitor al TVA deductibilă -
Rulajul creditor al TVA colectată

Regularizarea (închiderea) conturilor de TVA presupune compararea conturilor de TVA deductibilă, cea aferentă cumpărării, care
are funcţiuni de Activ, cu TVA colectată, cea aferentă vânzării, care are funcţiuni de Pasiv. Din compararea lor rezultă:
- fie o datorie, cazul 1) un TVA de plată, adică un Pasiv,
- fie o creanţă, cazul 2), un TVA de recuperat, adică un Activ.

Compararea acestor două conturi are drept scop soldarea lor, pentru că atât TVA deductibilă cât şi TVA colectată nu prezintă sold la
sfârşitul perioadei.

7
Observaţie: La final de lună, nu poate să existe simultan TVA de plată şi TVA de recuperat. Dacă în lună societatea înregistrează
TVA de plată, iar la începutul lunii avea TVA de recuperat, atunci, se face regularizarea:
TVA de plată = TVA de recuperat
Astfel, societatea va înregistra fie TVA de plată, fie TVA de recuperat.