Infracţiunile rutiere cele mai des întâlnite sunt cele care privesc într-o
anumita masura accidentele rutiere .
Nu atât numeric ele reprezintă un mare pericol, cât mai ales datorită consecinţelor dezastruoase pecare le produc. Accidentele de circulaţie figurează printre primele trei cauze de deces, după bolile cardiovasculare şi
cancer, afectând în principal grupele tinere ale populaţiei. Accidentele
produc adevărate tragedii în cadrul relaţiilor sociale, de aici necesitatea de a
luptaîmpotriva lor. Această „luptă” se asigură prin măsuri de prevenire şi combatere a accidentelor rutiere, iar atunci când acestea nu au putut fi evitate, prin înlăturarea sau reducerea maximă a efectelor pe care le-au generat. Unul din mijloacele de prevenire, poate cel mai eficient şi mai la îndemână, este şi incriminarea pe cale legislativă a conduitelor care pun în pericol relaţiile sociale privind siguranţa circulaţiei pedrumurile publice. Alcoolul este un drog depresant. Acesta încetineşte activitatea sistemului nervos central, inclusiv a creierului. Alcoolul afectează condusul vehiculului, deoarece cauzează: • probleme de vedere; • timp de reacţie redus; • concentraţie şi vigilenţă redusă; • mai multă relaxare şi moleşeală, ce face ca şoferul să adoarmă la volan; • dificultatea înţelegerii informaţiei senzoriale; • dificultatea de a îndeplini mai multe sarcini în același timp (de exemplu, mersul pe banda de circulaţie în direcţia corectă, în acelaşi timp concentrându-se la alt trafic); • imposibilitatea de a urma regulile de circulaţie; • prea multă încredere poate duce la riscuri inutile. Efectele de mahmureală ale alcoolului a doua zi pot îngreuna concentraţia şi siguranţa condusului şi ar putea cauza adormirea la volan. O persoană care a consumat alcool poate crede că este extrem de atentă, că va putea conduce vehiculul în siguranţă. Totuşi, alcoolul poate afecta vederea şi experienţa realităţii. Acţiunile şi reacţiile acestei persoane pot fi diferite de ce se cere în realitate, însă ea nu va şti cât de tare i-au fost afectate abilităţile de a conduce un vehicul. Efectele alcoolului asupra abilităților de conducere a vehiculului Efectele alcoolului asupra abilităţii de conducere a vehiculului pot fi grupate în următoarele: Percepţia: viziune dublă, efect de tunel, anestezia nervului optic, estimarea distanţei şi vitezei, diferenţierea culorilor, atenţie redusă, distribuţie şi orbire; Reacţia: reducerea reacţiei la viteză; Manevrarea:(şi control) coordonare perturbată a ochilor şi mâniilor, controlul scăzut a muşchilor; Comportament: mai puţin critic, supraestimare, încredere exagerată. Explicaţie detaliată: Raţionamentul/judecată: abilitatea de a lua decizii responsabile şi corecte. Alcoolul afectează în primul rând, funcţia mintală, iar judecata este prima care dispare, ce înseamnă că motivarea şi precauţia sunt reduse rapid. Prin mijloc de transport auto, autovehicul înţelegem un sistem mecanic cu autopropulsie, cu excepţia celui care circulă pe şine, pentru transportul de călători, bagaje şi mărfuri sau care execută orice alte lucrări şi servicii aferente transporturilor. Conducerea mijlocului de transport reprezintă o acţiune continuă care începe din momentul punerii în mişcare a motorului şi se sfîrşeşte odată cu stoparea acestuia. Starea de ebrietate este cea survenită în urma consumului de alcool. Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice
Art. 336 din Noul Cod Penal
Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere. (3) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Conducerea sub influenţa alcoolului competente, aflat în timpul
desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinereapermisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefianteori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7ani. Infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvaide către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge are ca obiect juridic, (definit ca fiind valoarea socială protejată de norma juridică penală şi căreia i se aduce atingere prin comiterea infracţiunii) asigurarea desfăşurării circulaţiei rutiere în condiţii de siguranţă pentru toti cetătenii implicaţi în trafic. Dat fiind faptul că această infracţiune nu presupune existenţa unui obiect material, valoarea socială ocrotită nefiind strâns legată de un anumit lucru, ne aflăm în faţa unei infracţiunile formale. Considerăm că subiectul active al acestei infracţiuni este unul special, fiind necesară îndeplinirea calităţii de conducător auto şi considerăm că persoanele juridice nu pot fi autorii acestei infracţiuni. Subiectul pasiv al infracţiunii este statul, societatea, deoarece acestuia îi aparţine valoarea socială protejată de norma juridică penală şi căreia i se aduce atingere prin comiterea infracţiuni. Latura obiectivă a acestei infracţiuni constă în “conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste0,80 g/l alcool pur în sânge”, presupunând o serie de activităţi comisive iar fapta având un caracter continuu. Pentru realizarea acestei infracţiuni trebuie avut în vedere faptul că subiectul activ a consumat băuturi alcoolice (activitate comisivă, care trebuie să aibă o anumită urmare, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv aceea ca imbibaţia alcoolică să fie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge) iar ulterior a ales să conducă autovehiculul pe drumurile publice . Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoanăcare are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge este o infracţiune de pericol, care nu presupune o urmare materială în sens naturalistic -modificare produsă în realitatea înconjurătoare-, urmarea în sens juridic concretizându-se într-o stare de pericol pentru valoarea protejată prin norma de încriminare. Fiind vorba de o infracţiune de pericol, nu se pune problema raportului de cauzalitate între acţiune şi urmare. Momentul consumării faptei este acela în care s-a produs activitatea de conducerepe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, indiferent de distanţa parcursă. După realizarea acţiunii specifice, elementului material al laturii obiective a acestei infracţiuni se poate prelungii în chip natural, fără a mai fi necesară o asemenea prelungire pentru reţinerea săvârşirii delictului. Momentul opririi autovehiculului este momentul la care infracţiunea se epuizează, astfel că aceasta este o infracţiune continuă. Locul comiterii infracţiunii este prevăzut de lege ca fiind drumul public, adică orice cale de comunicaţie terestrã, cu excepţia cãilor ferate, special amenajatã pentru traficul pietonal sau rutier, deschisã circulaţiei publice. Latura subiectivă Fapta se comite cu intenţie directă sau eventuală. Tentativa este posibilă însă nu se pedepseşte, neexistând un text de lege care să prevadă acest lucru. La săvârşirea acestei infracţiuni nu este posibil coautoratul, fapta putându-se realiza însă prin alte forme de participaţie. În acest caz de cele mai multe ori ne vom afla în faţa unui concurs de infracţiuni între această infracţiune şi cea de trafic de droguri de risc sau mare risc. Există intenţie atunci când şoferul, având reprezentarea faptului că se află la volan sub influenţa alcoolului sau a unor substanţe cu efect narcotic, continuă totuşi să conducă. Nu are importanţă modul în care şoferul a ajuns într-o asemenea stare (voluntar, prin constrângere, din greşeală etc.), fiind suficientsă-şi fi dat seama că se află într-o stare incriminată de lege. De asemenea nu are importanţă că nu s-a produs nici un accident, că victima are o constituţie robustă, rezistentă la consumul de alcool sausubstanţe cu efect narcotic şi, fiind conştient de asta, nu renunţă la condus, considerând că nu există riscul unor pericole. Art. 337 Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei unor substanţe psihoactive se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.