PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU JUD - CLUJ-adoptat

PLANUL JUDEŢEAN DE
GESTIONARE A
DEŞEURILOR
JUDEŢUL CLUJ
Planul judeţean de gestionare a deşeurilor – judeţul Cluj
PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

JUDEŢUL CLUJ
Colectiv de elaborare:
Radu Bica , Vicepreşedinte coordonator, Consiliul Judeţean Cluj

Floca Georgeta, p. Arhitect şef, Consiliul Judeţean Cluj
Rusu Claudia, Consiliul Judeţean Cluj
Smaranda Crişan, Consiliul Judeţean Cluj
Engi-Inăuan Simona, Consiliul Judeţean Cluj
Mirela Piciu, Consiliul Judeţean Cluj
Păcurar Bogdan, Consiliul Judeţean Cluj
Fluieraş Mariana, Consiliul Judeţean Cluj
Instituţii care au contribuit la realizarea PJGD Cluj:
Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca
Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Cluj
Direcţia Apelor Someş-Tisa
Direcţia Apelor Crişuri
Direcţia Apelor Mureş
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al Judeţului Cluj
Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Cluj
Regia Autonomă de Administrarea a Domeniului Public şi Privat a Judeţului Cluj
Primăria Municipiului Cluj-Napoca
Primăria Municipiului Turda
Primăria Municipiului Câmpia Turzii
Primăria Municipiului Gherla
Primăria Municipiului Dej
Primăria Oraşului Huedin
Mulţumim tuturor celor care au contribuit la furnizarea de date şi informaţii şi au avut o

participare activă la elaborarea PJGD Cluj
1
CUPRINS
CAPITOLUL 1
1. INTRODUCERE ……………………………………………………………………. 10
1.1 BAZA LEGALĂ A PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A
DEŞEURILOR ŞI MOTIVELE ELABORĂRII ACESTUIA ……………. 10
1.2 SCOPUL ŞI LIMITELE PLANULUI JUDEŢEAN DE
GESTIONARE A DEŞEURILOR ………………………………………… 12
1.3 PREVEDERI LEGISLATIVE …………………………………………….. 12
1.4. CATEGORII DE DEŞEURI CARE FAC OBIECTUL PLANULUI
JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ……………………... 31
1.5 STRUCTURA PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A
DEŞEURILOR ............................................................................................. 32
1.6 ORIZONTUL DE TIMP AL PLANULUI JUDEŢEAN DE
GESTIONARE A DEŞEURILOR ………………………………………... 32
1.7 IMPACTUL ASUPRA COMUNITĂŢII …………………………………. 33
CAPITOLUL 2
2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE .............................................................. 36

2.1. DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI ............................................ 36
2.1.1. Descrierea poziţiei judeţului în cadrul regiunii .............................. 36
2.1.2 Arii protejate ................................................................................... 42
2.1.3. Infrastructura ……………………………………………………. 45
2.1.4. Date demografice ……………………………………………….. 50
2.1.5. Aşezări umane …………………………………………………… 52
2.1.6. Dezvoltarea economică ………………………………………….. 52
2.2. DATE SPECIFICE REFERITOARE LA GENERAREA ŞI
GESTIONAREA DEŞEURILOR ............................................................... 61
2.2.1. Generarea deşeurilor ……………………………………………. 63
2.2.2 Compoziţia deşeurilor menajere …………………………………. 67
2.2.3. Colectarea şi transportul deşeurilor ……………………………… 68
2.2.3.1 Date privind agenţii de salubritate ……………………… 68
2.2.3.2. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate …………. 69
2.2.3.3. Echipamente pentru colectare ………………………….. 70
2.2.3.4 Staţii de transfer ………………………………………… 71
2.2.4. Valorificarea şi tratarea deşeurilor ……………………………….. 71
2.2.4.1 Sortarea deşeurilor municipale ………………………… 71
2.2.4.2 Valorificarea deşeurilor municipale ……………………. 71
2.2.4.3 Compostarea deşeurilor .................................................... 73
2.2.4.4 Tratarea mecano – biologică ............................................ 73
2.2.4.5 Alte metode de tratare valorificare a deşeurilor ............. 73
2.2.5. Eliminarea deşeurilor ..................................................................... 75
CAPITOLUL 3
3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR ……………………………………………………………………. 81
2
CAPITOLUL 4
4. PROGNOZA DE GENERARE A DEŞEURILOR

MUNICIPALE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE ……………………………. 91
4.1. TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PRIVIND GENERAREA
DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE ……. 92
4.1.1 Tendinţa factorilor relevanţi privind generare deşeurilor
municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii ………… 92
4.1.1.1 Evoluţia populaţiei ........................................................... 92
4.1.1.2. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare ....................................................................... 93
4.1.1.3 Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor ...... 94
4.1.2 Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de
ambalaje ........................................................................................ 94
4.2. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR
MUNICIPALE …………………………………………………………… 97
4.2.1. Prognoza privind generarea deşeurilor menajere .......................... 97
4.3. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR
BIODEGRADABILE MUNICIPALE ......................................................... 99
4.4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR DE
AMBALAJE ................................................................................................. 102
4.4.1. Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa
de generare .................................................................................... 102
4.4.2. Structura deşeurilor din ambalaje ................................................. 102
4.4.3. Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri
de ambalaje generată .................................................................... 103
4.4.4. Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje
generată de la populaţie................................................................ 105
4.5. CUANTIFICAREA ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE

BIODEGRADABILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE
AMBALAJE ……………………………………………………………… 112
4.5.1. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile
municipale …………………………………………………….. 112
4.5.2. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje ………….. 114
CAPITOLUL 5
5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI (SITUAŢIE EXISTENTĂ,

METODE DE GESTIONARE) ………………………………………………… 109
5.1 DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE ............... 109
5.2 DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECRICE ŞI ELECTRONICE ……. 110
5.3 VEHICULE SCOASE DIN UZ …………………………………………. 128
5.4 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI ………………………. 131
5.5 NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAŢIILE DE EPURARE
ORĂŞENEŞTI ........................................................................................... 135
3
CAPITOLUL 6
6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE PRIVIND GESTIONAREA

DEŞEURILOR MUNICIPALE …………………………………………………… 138
6.1. SITUAŢIA ACTUALĂ ÎN JUDEŢUL CLUJ ………………………..… 138
6.2. PROIECTELE REFERITOARE LA GESTIONAREA
DESEURILOR EXISTENTE LA NIVELUL JUDEŢULUI …………… 139
6.2.1 Proiecte în derulare ……………………………………………… 139
6.2.2 Proiecte în pregătire ……………………………………………… 140
6.3. ANALIZA COMPARATIVĂ A TEHNICILOR APLICABILE
6.3.1 Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor …………….. 141
6.3.2 Analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare
a deşeurilor biodegradabile municipale …………………………… 142
6.3.3. Depozitarea deşeurilor municipale ………………………………. 152
6.4. ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A
DEŞEURILOR MUNICIPALE ……………………………………………. 152
CAPITOLUL 7
7. CALCULUL CAPACITĂŢII NECESARE PENTRU GESTIONAREA

DEŞEURILOR MUNICIPALE ................................................................................. 159
7.1. COLECTAREA DEŞEURILOR ŞI TRANSPORTUL …………………… 159
7.1.1. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare .................. 159
7.1.2 . Colectarea selectivă a deşeurilor …………………………………. 160
7.1.3. Staţii de transfer …………………………………………………… 161
7.2 TRATAREA SI VALORIFICAREA DEŞEURILOR ……………………... 165
7.2.1. Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje …………………. 165
7.2.2. Tratarea deşeurilor biodegradabile municipal ................................ 165
7.3. DEPOZITAREA DEŞEURILOR …………………………………………. 166
CAPITOLUL 8
8. ESTIMAREA COSTURILOR
8.1. INTRODUCERE ………………………………………………………….. 168
8.2 COSTURILE INVESTIŢIILOR JUDEŢENE DE GESTIUNE A
DEŞEURILOR …………………………………………………………….. 169
8.3 ESTIMAREA COSTURILOR OPERAŢIONALE ŞI DE
ÎNTREŢINERE …………………………………………………………….. 170
8.4 SUPORTABILITATE .................................................................................... 171
8.4.1 Capacitatea de plata pentru serviciile de salubrizare ...................... 171
8.4.2 Impactul investiţiilor asupra tarifelor existente ………………….. 171
CAPITOLUL 9
9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE …………………………………………………. 174
CAPITOLUL 10
10. PLAN DE MONITORIZARE …………………………………………………… 183
4
LISTA TABELE
Tabel nr. 1.1 Legislaţie conexă………………………………………………………. 14
Tabel nr. 1.2 Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD………………………….. 31
Tabel nr. 2.1 Lacurile de acumulare din judeţul Cluj..................................................... 39
Tabel nr. 2.2 Principalele iazuri şi heleştee din judeţul Cluj…………………………… 40
Tabel nr. 2.3 Ariile naturale protejate de interes naţional din judeţul Cluj…………….. 42
Tabel nr. 2.4 Arii naturale protejate de interes judeţean din judeţul Cluj……………… 43
Tabel nr. 2.5 Situri de importanţă comunitară din judeţul Cluj(NATURA 2000)……… 44
Tabel nr. 2.6 Situaţia drumurilor publice în judeţul Cluj…………………………………. 45
Tabel nr. 2.7 Lungimea străzilor orăşeneşti în judeţul Cluj (km)…………………………. 48
Tabel nr. 2.8 Evoluţia şi densitatea populaţiei judeţului Cluj în perioada 2001-2005…. 50
Tabel nr. 2.9 Principalele surse economice……………………………………………… 53
Tabel nr. 2.10 Suprafaţa totală după modul de folosinţă la sfârşitul anului …………….. 53
Tabel nr. 2.11 Suprafaţa totală după modul de folosinţă în procente faţă de total……….. 55
Tabel nr. 2.12 Reţeaua unităţilor de cazare turistică număr unităţi……………………… 58
Tabel nr. 2.13 Capacitatea de cazare existentă…………………………………………… 58
Tabel nr. 2.14 Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale
( la sfârşitul anului)……………………………………………………….. 59
Tabel nr. 2.15 Şomeri înregistraţi şi rata şomajului la nivelul judeţului Cluj…………… 60
Tabel nr. 2.16 Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei
naţionale…….……………………………………………………………… 61
Tabel nr. 2.17 Produsul intern brut ..................................................................................... 61
Tabel nr. 2.18 Cantităţi de deşeuri generate……………………………………………… 63
Tabel nr. 2.19 Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate…………………………………. 65
Tabel nr. 2.20 Indicatori de generare a deşeurilor………………………………………. 66
Tabel nr. 2.21 Agenţi de salubritate după natura proprietăţii în anul 2006……………. 68
Tabel nr. 2.22 Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate……………….. 69
Tabel nr. 2.23 Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere în
amestec…………………………….…………………………………… 70
Tabel nr. 2.24 Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea selectiva a deşeurilor.. 70
Tabel nr. 2.25 Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea selectivă a
PET-urilor şi a hârtiei................................................................................... 70
Tabel nr. 2.26 Dotarea agenţilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor menajere.. 70
Tabel nr. 2.27 Cantităţile de deşeuri valorificabile prelucrate în anul 2003...................... 72
Tabel nr. 2.28 Depozite – date generale (anul 2006).......................................................... 76
Tabel nr. 2.29 Depozite necoforme din judetul cluj anul 2006......................................... . 76
Tabel nr. 2.30Privind calendarul de închidere şi ecologizare a spaţiilor de depozitare a
deşeurilor din zona rurală a judeţului Cluj................................................. 78
Tabel nr. 2.31 Evoluţia cantităţii de deşeuri depozitate.................................................... 79
Tabel nr. 3.1 Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor………………… 82
Tabel nr. 3.2 Obiective şi tinte specifice anumitor fluxuri de deşeuri............................... 87
Tabel nr. 4.1 Prognoza populaţiei în judeţul Cluj……………………………………… 93
Tabel nr.4.2 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate (%)… 93
Tabel nr.4.3 Evoluţia indicator de generare deşeuri menajere (kg/loc x zi)...................... 94
Tabel nr. 4.4 Cantităţi de deşeuri de ambalaje generate în regiune……………………… 96
Tabel nr. 4.5 Cantitatea de deşeuri de ambalaje generate la nivelul judeţului Cluj
în anul 2005……………………………..……………………………... 96
Tabel nr. 4.6 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale..................................... 98
Tabel nr. 4.7 Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale (%)............ 100
Tabel nr. 4.8 Prognoza privind generarea de deşeuri biodegradabile municipal……… 101
5
Tabel nr. 4.9 Compoziţia procentuală a deşeurilor din ambalaje……………………… 103

Tabel nr. 4.10 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje…………………... 103
Tabel nr. 4.11 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe
tip de material………………………………………………………..… 104
Tabel nr. 4.12 Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile
menajere…………………………………………………………….. 105
Tabel nr. 4.13 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie…… 106
Tabel nr. 4.14 Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie………………….. 107
Tabel nr. 4.15 Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie,
comerţ şi instituţii………………………………………………… 108
Tabel nr. 4.16 Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale în judeţul …………... 110
Tabel nr. 4.17 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale……… 110
Tabel nr. 4.18 Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje………….. 112
Tabel nr. 4.19 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de
material………………………………………………………………… 113
Tabel nr. 5.1 Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale………………… 115
Tabel nr. 5.2 Principalele opţiuni de colectare……………………………………………. 115
Tabel nr. 5.3 Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate……….. 118
Tabel nr. 5.4 Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac
obiectul PJGD………………….,.………………………………………. 119
Tabel nr. 5.5 Firme autorizate să colecteze DEEE…………………………………….. 123
Tabel nr. 5.6 Cantităţile de DEEE ce vor fi colectate la nivelul municipiilor şi
oraşelor din judeţul Cluj dacă se vor realiza ţintele de colectare
stabilite de HG 448/2005……………………………………….………. 126
Tabel nr. 5.7 Instalaţiile de tratare DEEE(la nivelul 2008)............................................ 126
Tabel nr. 5.8 Societăţii din judeţul Cluj care administrează punctul de
colectare stabilit……….…………………………………………………. 127
Tabel nr. 5.9 Lista operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şi dezmembrare a vehiculelor din uz……………………………………….. 130
Tabel nr. 5.10 Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolari............................................... 132
Tabel nr. 5.11 Suprafeţe demolate în 2005 raportări ale primăriilor................................. 133
Tabel nr. 5.12 Staţii de epurare în funcţiune (2005)……………………………………. 136
Tabel nr. 5.13 Staţii proiectate………………………………………………………… 137
Tabel nr. 5.14 Valori limită permise pentru utilizarea nămolului în agricultură............... 137
Tabel nr. 6.1 Proiecte privind gestionarea deşeurilor....................................................... 139
Tabel nr. 6.2 Principalele tehnologii de tratare a deşeurilor biodegradabile
municipale………………………………………………………………. .. 150
Tabel nr.6.3 Alternative privind gestiunea deşeurilor municipal…………………….. 153
Tabel nr. 6.4 Criterii de evaluare………………………………...……………………… 154
Tabel nr. 06.5 Rezultatele evaluării alternativelor…………………………………….. 155
Tabel nr.7.1 Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate(%)............................ 158
Tabel. nr.7.2 Populaţia ideală care colectează separat...................................................... 161
Tabel nr.7.3 Comunele aparţinând fiecărei staţii de transfer............................................ 164
Tabel nr.7.4 Dimensionarea staţilor de transfer………………………………………… 164
Tabel nr. 8.1 Costurile investiţionale estimative pentru PJGD.......................................... 169
Tabel nr. 8.2 Costuri de operare şi întreţinere..................................................................... 171
Tabel nr. 8.3 Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Cluj(2007)…… 172
Tabel nr.10.1 Propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD Cluj....................... 185
6
LISTA FIGURI
Fig. nr. 2.1. Harta Regiunii 6 N-V……………………………………………….. 36

Fig. nr. 2.2. Harta judeţului Cluj…………………………………………………. 37
Fig. nr. 2.3. Harta judeţului Cluj – Drumuri……………………………………… 46
Fig. nr. 2.4. Dezvoltarea căilor de comunicaţie…………………………………….. 47
Fig. nr. 2.5. Distribuţia aşezărilor umane…………………………………………... 52
Fig. nr. 2.6. Suprafaţa totală după modul de folosinţă pe pricipalele terenuri…… 56
Fig. nr. 2.7. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în mediul urban şi rural
în judeţul Cluj în perioada 2001-2005…………………………………... 64
Fig. nr. 2.8. Compoziţia medie a deşeurilor în mediul urban -2006……………… 68
Fig. nr. 2.9. Compoziţia medie a deşeurilor în mediul rural -2006……………… 67
Fig. nr. 2.10. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate…………… 69
Fig. nr. 2.11. Gruparea localităţilor judeţului Cluj în zone de gestiune a deşeurilor. 80
Fig. nr. 5.1 Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate
din demolări………………………………………………………………. 134
Fig. nr. 6.1 Schema simplificată asupra opţiunilor de management
al deşeurilor municipal……………………………………………………. 141
Fig. nr. 6.2. Schema simplificată a unei instalaţii de tratare mecano-biologică........ 149
Fig. nr. 7.1 Harta microregiunilor judeţului Cluj ………………………………… 162
Fig. nr. 8.1 Structura costurilor investiţionale…………………………………….. 170
Fig. nr. 8.2 Disponibilitatea de plată pentru serviciile de gestiune a deşeurilor…... 172
Fig. nr. 8.3 Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune
a deşeurilor în Judeţul Cluj pentru perioada 2007 – 2013…………… 173
7
ABREVIERI SI ACRONIME
ADR Agenţia pentru Dezvoltare Regională

AFM Administraţia Fondului pentru Mediu
ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
APM Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului
ARAM Asociaţia Română de Ambalaje şi Mediu
ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediulu
CJ Consiliul Judeţean
DEEE Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
EEE Echipamente electrice şi electronice
GNM Garda Naţională de Mediu
HG Hotarârea Guvernului României
ICIM Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului
- ICIM Bucureşti
INS Institutul Naţional de Statistica
Metodologie pentru elaborarea Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor,
aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007
MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
MMGA Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor
PJGD Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor
PNGD Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor
SEA Evaluare Strategică de Mediu
SNGD Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor
VSU Vehicule scoase din uz
8
CUVÂNT ÎNAINTE
Gestiunea deşeurilor la nivelul judeţului nostru înseamnă mai mult decât colectarea
acestora şi depozitarea lor la rampele de deşeuri. Înseamnă, printre altele, un Plan Judeţean de
Gestionare a Deşeurilor, care să constituie principalul instrument de planificare strategică a
gestiunii deşeurilor la nivel judeţean.
De aceea, Consiliul Judeţean Cluj, în colaborare cu instituţii din judeţ dar şi din
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, a elaborat Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în
Judeţul Cluj, cu scopul declarat de a identifica punctele sensibile ale actualului sistem de
gestionare a deşeurilor şi de a găsi şi propune căi optime de îmbunătăţire a acestuia. Mai
exact, prin acest plan se urmăreşte evidenţierea tipurilor, cantităţilor şi distribuţiei a deşeurilor
generate în judeţ, inventarierea facilităţilor şi dotărilor existente, precum şi evaluarea
necesarului de investiţii pentru realizarea fluxurilor de colectare, transport, valorificare şi
eliminare.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este atât o cerinţă legală naţională cât şi
una asumată de judeţ prin obţinerea de către statul român a calităţii de membru al Uniunii
Europene, respectându-se Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Strategia Naţională de
Gestionare a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 6 Nord-Vest.
Dorim să mulţumim instituţiilor şi persoanelor care au contribuit la realizarea acestui
plan. Sperăm într-un sprijin cât mai amplu din partea publicului, a operatorilor economici şi a
celorlalte autorităţi, în implementarea planului, pentru a putea construi împreună temelia unui
mediu mai curat şi mai sănătos în judeţul Cluj.
Preşedinte Director coordonator

Consiliul Judeţean Cluj Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj
Alin TIŞE Mariana LEŞ
9
CAPITOLUL 1
1. INTRODUCERE
Planul de Gestiune a Deşeurilor pentru judeţul Cluj este un document de planificare cu
un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lui scop este acela
de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Planurile de gestionare
a deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor şi
atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, la stabilirea capacităţilor
necesare pentru gestionarea deşeurilor, la controlul măsurilor tehnologice şi la stabilirea
cerinţelor economice şi de investiţie.
1.1. BAZA LEGALĂ A PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE

A DEŞEURILOR ŞI MOTIVELE ELABORĂRII ACESTUIA
Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/CE) prevede ca obligaţie pentru

statele membre elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor, în concordanţă cu prevederile
directivelor relevante.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor, cu
modificările ulterioare (care transpune Directiva cadru a deşeurilor), prevede obligativitatea
elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Se
prevede ca planurile judeţene de gestionare a deşeurilor să fie elaborate de către consiliile
judeţene în colaborare cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, sub coordonarea
ARPM, în baza Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor. Planul Judeţean de Gestionare
a Deşeurilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Judeţean.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, conţinut în acest document este în deplină
concordanţă cu cerinţele Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor, Planului Naţional de
Gestionare a Deşeurilor şi cu legislaţia română şi europeană.
Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe
principale:
Legislaţia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/CE, care conţine
prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin
alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/CEE), care conţine
prevederi privind managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilor periculoase;
Legislaţia privind fluxurile speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje
şi deşeuri de ambalaje: uleiuri uzate, baterii si acumulatori, PCB-uri şi PCT-uri, nămoluri de
10
epurare, vehicule scoase din uz; deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de
dioxid de titan;
Legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor – reglementări referitoare la
incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deşeurilor prin depozitare;
Legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor
Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia română. În cele ce urmează este
prezentată o sinteză a legislaţiei europene şi române în domeniul gestionării deşeurilor.
De ce un plan judeţean de gestionare a deşeurilor?
Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări
durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi
opţiunile de gestionare a acestora. Mai în detaliu, planurile de gestionare a deşeurilor prezintă
cadrul de planificare pentru următoarele aspecte:
Conformarea cu politica UE privind gestionarea deşeurilor şi atingerea ţintelor
propus planurile de gestionare a deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie
la implementarea politicilor şi la atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor;
PJGD-ul reprezintă legatura între ţintele regionale şi posibilităţile şi opţiunile de a
atinge aceste ţinte la nivel local, la nivel de judeţ;
Prezentarea fluxurilor şi cantităţilor de deşeuri care trebuiesc colectate ca
fundamentare pentru dimensionarea capacităţilor necesare gestionării lor - planurile de
gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile şi cantităţile de deşeuri care trebuie colectate,
reciclate, tratate şi/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de capacităţi şi
opţiuni de colectare, reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor funcţie de deşeurile care
trebuie gestionate.
Identificarea zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau
minimizarea anumitor tipuri de deşeuri;
Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie - planurile de gestionare a deşeurilor
constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor financiare pentru operarea
schemelor de colectare, reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Pe aceasta bază, pot fi
determinate necesităţile pentru investiţiile în instalaţii de reciclare, tratare şi eliminare a
deşeurilor.
Complexitatea în continuă creştere a problemelor şi standardelor în domeniul
gestionării deşeurilor conduce la creşterea cerinţelor privind instalaţiile de reciclare, tratare
şi/sau eliminare. În multe cazuri, aceasta presupune facilităţi mai mari şi mai complexe de
11
reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor, ceea ce implică cooperarea mai multor unităţi
regionale privind stabilirea şi operarea acestor facilităţi.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor:

- reprezintă strategia de gestionare a deşeurilor sincronizată cu orientarea judeţelor din
regiune realizată prin Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor.
- permite utilizarea avantajelor locale din regiune (de exemplu: supra-capacităţile de
reciclare existente într-un judeţ din regiune) pentru a atinge ţintele pentru toată regiunea.
- crează interfaţa în vederea elaborării unei strategii de gestionare a deşeurilor care nu
pot fi administrate sau finanţate de un singur judeţ (de exemplu: datorită cantăţilor prea mici
de deşeuri).
- este un instrument care permite judeţului să primească un suport financiar adiţional
din partea Uniunii Europene, prin integrarea armonioasă în Planul Regional de Gestionare a
Deşeurilor.
1.2. SCOPUL ŞI LIMITELE PLANULUI JUDEŢEAN DE

GESTIONARE A DEŞEURILOR
Scopul PJGD este de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil de
gestionare a deşeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor.
Nu fac obiectul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor următoarele elemente:
- Studiile de fezabilitate;
- Proiectele tehnice, stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de execuţie;
- Evaluarea impactului asupra mediului;
- Soluţiile şi deciziile tehnice finale;
- Detaliile procedurilor de operare.
1.3. PREVEDERI LEGISLATIVE

Aceastã secţiune prezintã reglementările europene şi româneşti de bazã în domeniul
gestionãrii deşeurilor, precum şi prevederile principale şi acolo unde este cazul, punctele
critice. Prezintã, de asemenea, şi legislaţie legatã de domeniul de gestionare a deşeurilor.
Ca punct critic general privind actele juridice trebuie subliniate urmãtoarele:
Pentru anumite directive UE (de exemplu Directiva nr. 96/59/EC referitoare la
eliminarea bifenilului policlorinat şi a trifenilului policlorinat (PCB şi PCT), Directiva nr.
2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz, Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din
12
echipamente electrice şi electronice (DEEE), transpunerea integrală a fost realizatã pas cu pas
în mai multe acte juridice şi au fost făcute amendamente în noi acte juridice care le
completează şi modifică pe primele, sau chiar într-o succesiune de acte juridice ca Ordine de
Ministru.
Pentru a oferi autoritãţilor competenete şi publicului reglementări mult mai clare şi
mai complete, legislaţia ce transpune directivele UE numite mai sus, în noi Decizii
Guvernamentale şi Ordine de Ministru trebuie întocmite şi numerotate din nou.
Celelalte acte juridice - ordonanţe de urgentã, legi, etc - completate şi modificate
periodic trebuie reîntocmite şi combinate într-un singur act pentru ca procesul de control şi
monitorizare să fie cât mai clar pentru autorităţile competente, agenţii economici şi public.
13
Tabel nr. 1.1. Legislaţie conexă

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice
Legea UE Legea româneascã Responsabilitãţile autoritãţilor relevante
(unde este cazul)
- Ministerul Administraţiei şi Internelor are
responsabilitãţi pentru elaborarea planurilor
Directiva nr sectoriale şi a programelor.

Cap. IV. reglementează regimul deşeurilor. Este interzis
2006/12/CE privind - Ministerul Comerţului are ca responsabilitate
Ordonanţa de Urgenţã nr. 195/2005 importul deşeurilor în vederea eliminării. Cap. XIII
deşeurile elaborarea politicilor de reciclare şi recuperare a
(Monitorul Oficial Nr. 2995 din Stabileşte Comitetele Regionale pentru protecţia mediului
Directiva nr. deşeurilor industriale
3.04.2006) privind protecţia mediului, cu responsabilitãţi privind avizarea Planurilor Regionale
91/689/CEE - Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii – informarea
completatã şi modificatã prin Legea Nr. de Acţiune privind Protecţia Mediului şi a Planurilor
privind deşeurile şi educarea tinerelor generaţii prin programe
265 /2006 (Monitorul Oficial nr. 586. Regionale pentru Sectoare Specifice şi analizeazã stadiul
periculoase educaţionale introduse în curriculum.
din 6.07.2006) implementãrii acestora.
14

(unde este cazul)
Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor
Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a
(MonitorulOficial Nr. 283 dîn 22.
deşeurilor care trebuie sã asigure un nivel înalt de
06.2000),
protecţie pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu.
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea -Ministerul Sãnãtãţii- evalueazã impactul pe care
Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 îl pot avea deşeurile asupra sãnãtãţii publice.
În general, principalele puncte critice privind
privind regimul deşeurilor, completatã -Ministerul Administraţei Publice şi Internelor
responsabilitãţile pentru elaborarea şi aprobarea
şi modificatã (Monitorul Oficial Partea supravegheazã şi asigurã transpunerea strategiilor
Planurilor la toate nivelele- naţional, regional, judeţean
I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) şi OUG nr. şi programelor de gestionare a deşeurilor de cãtre
şi pentru Bucureşti – au fost soluţionate prin modificările
61/2006 pentru modificarea şi autoritãţile locale.
introduse de OUG nr. 61/2006, aprobată prin Legea nr.
completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. -Alte ministere ar trebui sã contribuie cu strategii
27/2007.
78/2000 privind regimul deşeurilor sectoriale şi planuri de gestionare pentru a fi
Au fost deja stabilite sancţiuni clare pentru autoritãţile
(Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. integrate în planul naţional.
care nu elaboreazã şi revizuiesc planurile lor de
2006)
gestionare a deşeurilor.
Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea
OUG 61/2006 (Monitorul Oficial
Nr.38/18.01.2007)
Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de
-Ministerul Administraţiei Publice- participã la
Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective
întocmirea planurilor de gestionare a deşeurilor
şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea
Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 pentru serviciile de administraţie publicã şi
obiectivelor şi ţintelor propuse, în ceea ce priveşte
privind aprobarea Planului şi Strategiei monitorizeazã îndeplinirea obiectivelor propuse
deşeurile municipale, inclusiv deşeurile de ambalaje şi
Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. în Planul Naţional.
deşeurile biodegradabile.
(Monitorul Oficial 954/18.10.2004) -Administraţia regionalã/judeţeanã/localã asigurã
Planul Naţional conţine, de asemenea, şi o parte distinctã
implementarea anumitor puncte din planul de
pentru deşeurile din producţie inclusiv deşeurile
implementare.
periculoase.
15

(unde este cazul)
privind regimul deşeurilor (Monitorul
Oficial Nr. 283 din 22. 06.2000),
Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000
privind regimul deşeurilor, completatã
Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a
şi modificatã (Monitorul Oficial Partea
deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoase, care trebuie sã Ministerul Economiei şi Comerţului coordoneazã
I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) şi
asigure prevenirea generãrii de deşeuri periculoase, şi monitorizeazã valorificarea şi reciclarea
tratarea acestor deşeuri periculoase pentru a minimiza deşeurilor industriale prin intermediul Comisiei
pentru modificarea şi completarea
Directiva nr. potenţialele riscuri şi a asigura un nivel mare de protecţie Naţionale de Reciclare a Materialelor.
Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000
91/689/EEC a sãnătãţii populaţiei şi a mediului.
privind regimul deşeurilor (Monitorul
privind deşeurile
Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006)
periculoase
aprobată prin
OUG 61/2006 (Monitorul Oficial
Nr.38/18.01.2007)
Hotărârea de Guvern nr. Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de
1470/2004 privind aprobarea Planului Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective Dupã reglementările naţionale şi Strategia şi
şi Strategiei Naţionale de Gestionare a şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea Planul Naţional, agenţii economici sunt
Deşeurilor (Monitorul Oficial nr. obiectivelor şi ţintelor propuse. responsabili cu gestionarea adecvată a deşeurilor
954/18.10.2004), modificată cu Aceste documente conţin o parte specialã dedicată periculoase.
HG 358/2007 gestionării deşeurilor periculoase.
16

(unde este cazul)
Directiva nr.
75/439/EEC Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile,
Reglementează gestionarea uleiurilor uzate şi a filtrelor
privind eliminarea Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul
Hotărârea de Guvern nr. 235 /2007, de ulei uzate, pentru a evita efectele negative pe care
uleiurilor uzate, Transporturilor şi autorităţile locale de mediu
privind gestionarea uleiurilor uzate acestea le pot avea asupra sãnãtãtii umane şi asupra
modificată prin sunt autorităţile competente. Autorităţile locale
(Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din mediului.
Directiva nr. de mediu trebuie sã publice lista companiilor
22.03.2007) Se referã la condiţiile pentru colectarea anumitor tipuri de
87/101/EEC şi certificate sã întreprindã activitaţi de gestionare a
uleiuri uzate.
Directiva nr. uleiurilor uzate
91/692/EEC
Directiva nr.
91/157/EEC
privind bateriile şi HOTĂRÂRE Nr. 1132/ 2008
acumulatorii ce privind regimul bateriilor şi Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã
Stabileste condiţiile pentru etichetarea bateriilor şi
conţin anumite acumulatorilor şi al deşeurilor de depunã la Ministerul Educaţiei şi Cercetării
acumulatorilor ce conţin anumite substanţe periculoase,
substanţe baterii şi acumulatori diferite programe de cercetare menite sã reducã
ca şi pentru eliminarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.
periculoase şi (Monitorul Oficial Nr. 667 din 25 conţinutul de metale-grele şi cantitatea de
Directiva septembrie 2008) substanţe periculoase din baterii şi acumulatori.
nr. 93/86/EC
privind etichetarea
bateriilor
Autoritãţile locale trebuie sã iniţieze acţiunile
Directiva nr. Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 Stabileste cadrul legal pentru depozitarea deşeurilor, ca şi
corespunzătoare pentru construirea unui depozit
99/31/EC. privind depozitarea deşeurilor pentru construcţia, exploatarea, monitorizarea, închiderea
nou de deşeuri după ce a fost folosită 75% din
privind depozitarea (Monitorul Oficial nr. 394 din şi operaţiunile de întreţinere ulterioară a amplasamentelor
capacitatea proiectatã a unui depozit existent de
deşeurilor 10.05.2005) depozitelor existente de deşeuri.
deşeuri.
17

(unde este cazul)
Ordinul Ministerului Mediului şi
Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce
defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite
Aprobã normele tehnice privind procedurile preliminare Responsabilitatea aparţine Ministerului Mediului
de deşeuri pentru a putea fi incluse pe
de acceptare a deşeurilor, criteriile de acceptare a şi Dezvoltării Durabile, Agentiei Naţionale
lista specificã de deşeuri a unui depozit
deşeurilor şi lista naţionalã de deşeuri acceptate pentru pentru Protecţia Mediului şi fiecărei Agenţii
şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate
fiecare clasã de depozit. Regionale pentru Protecţia Mediului.
în fiecare clasã de depozit de deşeuri
(Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03.
2005)
Aprobã normele tehnice privind depozitarea deşeurilor,
Ordinul Ministerului Mediului şi construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea
Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 depozitelor de deşeuri. Pentru implementarea acestor reglementări,
privind aprobarea normelor tehnice OM 757/2004 face referire la DG 162/2002 care a fost responsabilitãţile aparţin administraţiilor publice
privind depozitarea deşeurilor abrogatã. Ar trebui efectuate schimbările necesare centrale/regionale/locale şi autoritãţilor
(Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. pentru a fi în concordanţã cu actul în vigoare DG competenete pentru protecţia mediului, precum şi
2005), completatã şi modificatã prin 349/2005. proiectanţilor, constructorilor, operatorilor şi
Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul OM nr.1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea proprietarilor.
Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005). levigatului de la depozitele de deşeuri în concordanţã cu
actele juridice în vigoare privind calitatea apei.
18

(unde este cazul)
Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005
privind emiterea avizului de mediu la
Reglementează condiţiile pentru închiderea depozitelor
încetarea activităţilor de eliminare a
de deşeuri, a incineratoarelor spitaliceşti şi eliberarea Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului sunt
deşeurilor, respectiv depozitare şi
avizelor de mediu pentru închiderea acestor instalaţii. De responsabile cu eliberarea avizelor de mediu
incinerare (Monitorul Oficial nr. 1180
asemenea sunt prevăzute modalităţile de ecologizare ale pentru închidere.
din 28.12.2005), modificată prin
depozitelor din mediul rural
Ordinul MMDD nr. 636/2008
(Monitorul Oficial nr. 425 din
06/06/2008)
Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 Aprobã o listã a localitãţilor izolate care pot depune
pentru aprobarea listei localitãţilor deşeurile la anumite depozite de deşeuri care nu sunt în
izolate care pot depozita deşeurile totalitate conforme cu HG 349/2005 privind depozitarea Autoritãţile locale sunt responsabile cu propuneri
municipale în acele depozite cu deşeurilor. noi, luând în considerare criteriul localitãţilor
condiţia sã îndeplinească unele din Lista trebuie completatã cu ajutorul autoritãţilor locale izolate.
prevederile HG nr. 349/ 2005 privind şi extinsã şi cu alte localitãţi izolate din alte zone, cum ar
depozitarea deşeurilor (Monitorul fi Delta Dunării.
Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)
Directiva nr. Hotărârea de Guvern nr. 128/ 2002
Reglementeazã activităţile de incinerare şi co-incinerare,
2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor Agenţiile pentru protecţia mediului sunt
mãsurile de control şi monitorizare a incineratoarelor şi
privind încinerarea (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din responsabile cu eliberarea permiselor.
co-incineratoarelor.
deşeului 6.03.2002)
19

(unde este cazul)
Completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 şi asigurã
transpunerea totalã a Directivei nr. 2000/76/EC privind
Hotărârea de Guvern nr. 268/2005
incinerarea deşeurilor, dând de asemenea şi lista Agenţiile pentru protecţia mediului sunt
(Monitorul Oficial nr. 332. din
graficelor de închidere a incineratoarelor. responsabile cu eliberarea acordurilor şi
20.04.2005) care completeazã şi
Ar trebui întocmitã o nouã HG pentru a putea fi corelatã autorizaţiilor pentru incineratoare şi co-
modificã HG nr. 128/2002 privind
cu legislaţia actualã în vigoare (ex. HG 856/2002 şi incineratoare.
incinerarea deşeurilor
procedura de obţinere a permiselor) şi pentru a avea un
singur act juridic, complet şi clar.
Gospodãririi Apelor nr. 756/2004
pentru aprobarea normelor tehnice
Aprobã normele tehnice privind incinerarea deşeurilor.
privind incinerarea deşeurilor
26.01.2005)
Hotărârea de Guvern nr. 621/ 2005
privind gestionarea ambalajelor şi Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã
Directiva nr.
deşeurilor din ambalaje (Monitorul proiecteze programe de cercetare menite sã
94/62/EC privind Reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din
Oficial nr. 639 din 20.07.2005) studieze fabricarea şi compoziţia ambalajelor.
ambalajele şi ambalaje, stabilînd obiective şi ţinte naţionale privind
Hotărârea de Guvern nr. 1872/2006 de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile va
deşeurile din valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje.
modificare a HG 621/2005 (Monitorul realiza campanii de educare privind colectarea
ambalaje
Oficial nr. 15 din 10.01.2007) selectivã a deşeurilor din ambalaje.
20

(unde este cazul)
Aprobã nivelul taxelor plãtite de cãtre producătorii şi Adminstraţia Fondului de Mediu colecteazã
aprobatã şi modificatã de Legea nr.
importatorii de bunuri ambalate dacã aceştia nu taxele pentru a finanţa prin proiecte sistemul de
105/25.04.2006 privind Fondul de
îndeplinesc ţintele stabilite de HG nr. 621/ 2005 privind colectare/reciclare PET şi alte proiecte de
Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din
gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje. protecţie a mediului.
8.05. 2006).
Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 Agenţii economici- producători şi importatori-
privind procedurile de raportare a Aprobã procedura de raportare a informaţiilor privind care introduc bunuri ambalate pe piaţã trebuie sã
informaţiilor privind ambalajele şi ambalajele şi deşeuri din ambalaje. raporteze cantitãţile pentru baza de date naţionalã
deşeurile din ambalaje (Monitorul privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje.
Oficial nr. 929 din 18.10.2005).
Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/
1095/2005 privind aprobarea procedurii
şi criteriilor de autorizare a entitãţilor
ANPM trebuie sã ia toate măsurile pentru a
economice pentru a prelua Reglementează procedurile şi criteriile de acordare a
îndeplini prevederile acestui ordin. MMDD, prin
responsabilitatea în ceea ce priveşte permiselor pentru persoanele juridice pentru a prelua
ANPM este responsabil cu eliberarea licenţelor
îndeplinirea obiectivelor anuale de responsabilităţile privind atingerea ţintelor de reciclare şi
de funcţionare a entitãţilor economice ce preiau
valorificare şi reciclare a ambalajelor şi valorificare a bunurilor ambalate.
responsabilităţile de la importatori şi producatori.
deşeurilor din ambalaje (Monitorul
Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01.
2006).
21

(unde este cazul)
Ordinul MMGA nr. 194/
360/1325/2006 ce completeazã şi Completeazã şi modificã procedura şi criteriile pentru
modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 obţinerea permiselor de către entitãţile juridice pentru a
privind aprobarea procedurii şi prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea
criteriilor de autorizare a persoanelor ţintelelor privind reciclarea şi valorificarea.
juridice pentru a prelua Aceste douã ordine de ministru, nr. 1229/ 731/
responsabilitatea în ceea ce priveşte 1095/2005 şi nr. 194/ 360/1325/2006 ar putea fi unite
atingerea ţintelor anuale de valorificare într-un singur act juridic, clar şi cuprinzător pentru o
şi reciclare a deşeurilor din ambalaje mai bunã utilizarea a acestuia de către autorităţile
(Monitorul Oficial nr. 499 din competente şi în special de către public.
8.06.2006).
Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 Autorităţile responsabile cu activitãţile de
Reglementează condiţiile speciale pentru gestionarea şi
privind gestionarea specială şi controlul prevenire şi stingere a incendiilor trebuie sã
controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi
Directiva nr. bifenililor policlorinaţi şi a altor reactualizeze în mod regulat inventariile lor
similari, transpunând principalele prevederi ale Directivei
96/59/EC privind compuşi similari (Monitorul Oficial nr. privind PCB şi PCT, incluzand date despre
CE.
depozitarea 131 din 28.03.2000) cantitatea, tipul şi locaţia compuşilor.
bifenilului Hotărârea de Guvern nr. 291/ 2005
policlorinat şi a pentru modificarea HG nr. 173/ 2000
Completeazã şi modificã HG nr. 173/2000 pentru a fi în
rifenilului (Monitorul Oficial nr. 330 din 19.04.
concordanţã cu Directiva UE privind termenele limitã şi Agenţii economici trebuie sã respecte termenele
policlorinat (PCB şi 2005)
depozitarea echipamentelor contaminate şi a uleiurilor limitã stabilite pentru eliminare.
PCT) Hotărârea de Guvern nr. 975/2007
uzate.
30/08/2007)
22

(unde este cazul)
Ordinul MMGA nr. 1018/2005 ce
stabileste Secretariatul Tehnic pentru Aprobã înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru Secretariatul Tehnic pentru Gestionarea şi
gestionarea şi controlul PBC şi PCT în Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT în cadrul Direcţiei Controlul PCB şi PCT are 3 reprezentanti de la
cadrul Direcţiei pentru Gestionarea pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice ANPM şi câte 1 reprezentant de la fiecare din
Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru următoarele instituţii: MMDD, ARPM, Garda
Periculoase (Monitorul Oficial nr. 966 Protecţia Mediului. Naţionalã de Mediu şi ICIM- Bucureşti.
din 1.11 2005).
Ordinul MMGA nr. 257/2006 Stabileşte condiţiile pentru inventarul echipamentelor ce
pentru completarea anexei Ordinului de conţin compuşii desemnaţi sub 50 ppm şi prin adãugarea
Ministru nr. 1018/2005 ce stabileste unor definiţii şi prevederi asigurã transpunerea totală a
înfiinţarea Secretariatului Tehnic Directivei nr. 96/59/EC.
pentru compuşii desemnaţi în cadrul Este necesarã întocmirea unei HG noi care sã fie în
Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor deplină concordanţã cu Directiva UE, care sã conţină
şi Substanţelor Chimice Periculoase toate prevederile şi definiţiile şi un singur OM stabilind
(Monitorul Oficial nr. 249 din 20.03. Secretariatul, pentru a avea un act juridic clar şi
2006). cuprinzãtor.
Decizia nr. Hotărârea de Guvern nr. 856/2002
2000/532/EC, privind pãstrarea de înregistrãri legate Reglementează pãstrarea de informaţii privind
modificată prin de gestionarea deşeurilor şi o listã de gestionarea deşeurilor, inclusiv colectarea, transportul,
Decizia nr. deşeuri, inclusiv cele periculoase depozitarea temporarã, refolosirea şi eliminarea acestora
2001/119 stabilind (Monitorul Oficial nr. 659, din de cãtre agenţii economici.
o listã a deşeurilor 5.09.2002)
23

(unde este cazul)
Legea nr. 6/1991 privind aderarea

României la Convenţia de la Basel Autoritatea competentã şi punctul central îl
privind mişcările transfrontaliere ale Reglementează mişcările transfrontaliere ale deşeurilor reprezintã MMGA prin entitãţile subordonate
Convenţia de la
deşeurilor periculoase şi privind periculoase şi eliminarea acestora. acestuia: Direcţia pentru Gestionarea Deşeurilor
Basel (1989)
eliminarea lor (Monitorul Oficial, şi Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.
privind controlul
Partea I, nr. 18 din 26.01.1991)
transportului peste
frontiere al Legea nr. 265/2002 privind acceptarea
deşeurilor amendamentelor Convenţiei de la Basel
periculoase şi al privind controlul mişcărilor Adoptã amendamentele Convenţiei de la Basel privind
eliminării acestora transfrontaliere ale deşeurilor controlul mişcărilor transfrontaliere a deşeurilor
periculoase şi privind eliminarea periculoase.
acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din
27.05.2002)
HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor

măsuri pentru aplicarea La introducerea pe teritoriul României a
Regulamentul Regulamentului Parlamentului deşeurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia
Reglementează supravegherea şi controlul transferurilor
Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. Mediului emite documentul de notificare şi
de deşeuri
European şi al 1013/2006, privind transferul de documentul de circulaţie pentru valorificare în
Consiliului (CE) deşeuri (Monitorul Oficial Nr. 522 din instalaţii autorizate.
nr. 1013/2006, 02.08.2007
24

(unde este cazul)
privind transferul Hotărârea de Guvern nr. 1061/2008
Ministerele Mediului şi Dezvoltării Durabile,
de deşeuri privind transportul deşeurilor
Stabileşte Procedura pentru reglementarea şi controlul Transporturilor, Sãnãtãţii, Administraţiei şi
periculoase şi nepericuloase pe
transporturilor deşeurilor de orice tip pe teritoriul Internelelor, Comisia Naţionalã de Reciclare şi
teritoriul României
României. Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã identifice
neconcordanţele şi sã aplice sancţiuni.
30/09/2008)
Directiva nr.
Ordinul MMGA şi al Ministerului -Autoritãţile teritoriale din agricultură trebuie sã
86/278/EEC
Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltării coopereze cu autoritatea de mediu pentru
privind protecţia
Rurale nr. 344/708/ 2004 privind eliberarea permiselor pentru folosirea nãmolului
mediului, şi în
aprobarea normelor tehnice pentru Aprobã normele tehnice pentru protecţia mediului şi în provenit de la staţiile de epurare în agriculturã.
particular, a
protecţia mediului, şi în particular, a special a solului, atunci când nãmolul provenit de la -Ministerul Internelor şi Administraţiei Publice
solului, atunci când
solului, când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã. elaboreazã împreunã cu autoritãţile locale planuri
namolul provenit
staţiile de epurare este folosit în pentru imbunãtaţirea activitãţilor staţiilor de
de la staţiile de
agriculturã (Monitorul Oficial nr. 959 epurare pentru a aplicare cele mai bune practici
epurare este folosit
din 19.10.2004). în ceea ce priveşte eliminarea nămolului.
în agriculturã
Directiva nr. HG nr. 2406/2004 privind gestionarea Reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz,
2000/53/EC vehiculelor scoase din uz (Monitorul stabilind ţintele pentru valorificare şi reciclare, şi MMGA are responsabilitatea de a raporta datele
privind vehiculele Oficial nr.32 din 11.01.2005), cerinţele minime ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte la fiecare 3 ani Comisiei Europene.
scoase din uz modificat prin HG nr.1313 / 2006. instalaţiile de colectare şi de dezmembrare a VSU.
25

(unde este cazul)
(VSU) Ordinul comun al MMGA, MAPA şi Aprobã modelul de certificat de distrugere pentru
MTCT nr. 87/527/411/2005 privind vehiculele scoase din uz precum şi condiţiile de eliberare
modelul certificatului de distrugere şi a acestui certificat.
condiţiile pentru eliberarea acestuia Trebuie întocmit un act juridic clar şi cuprinzãtor care sã
pentru vehiculele scoase din uz încludã toate actele juridice menţionate mai sus,
(Monitorul Oficial nr. 295 din referitoare la VSU (HG 2406/2004, OM 88/110/2005 şi
8.04.2005) OM 87/527/411/2005) în aceeaşi HG.
Ordinul MMGA nr. 1224/2005 privind
aprobarea procedurii şi condiţiilor de
Aprobã procedura şi condiţiile pentru eliberarea
autorizare a entitãţilor legale de
permisului cãtre entitãţile juridice pentru ca acestea sã-şi
asumare a responsabilitãţilor pentru
asume responsabilitãţile pentru îndeplinirea ţintelor
stabilirea ţintelor anuale de refolosire,
anuale privind valorificarea şi reciclarea de la
reciclare şi valorificare energeticã a
producãtorii şi importatorii de vehicole.
VSU (Monitorul Oficial nr. 1178 din
27.12.2005)
Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru
înfiinţarea comisiei pentru evaluarea şi Stabileşte competenţele Comisiei, în ceea ce priveşte
eliberarea permiselor pentru entitãţile emiterea permiselor pentru entitãţile juridice care îşi
juridice, privind asumarea asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea ţintelor
responsabilitãţilor legate de ţintele anuale de valorificare/reciclare.
anuale de refolosire, reciclare şi O parte din persoanele nominalizate în comisie au fost
valorificare energeticã a VSU înlocuite şi OM trebuie modificat în concordanţã cu noile
(Monitorul Oficial nr. 724 din schimbãri şi nominalizãri din Minister.
24.08.2006)
26

(unde este cazul)
Transpune cerinţele Directivelor Europene, obiectivele şi
ţintele ce trebuie atinse gradual. Responsabilitatea
finanţãrii colectãrii/ transportului şi eliminãrii DEEE din Ministerul Economiei şi Comerţului, MMGA şi
Hotărârea de Guvern nr. 448/2005 gospodãrii şi de la ceilalţi utilizatori revine producãtorilor autoritãtţile publice locale sunt obligate sã
privind deşeurile din echipamente care introduc EEE pe piatã după 31.12.2006. promoveze informaţii şi campanii de educare a
Directiva nr.
electrice şi electronice (Monitorul În viitorul apropiat, după ce entitãţile juridice ce vor fi consumatorilor şi sã ii încurajeze sã faciliteze
2002/96/EC
Oficial nr. 491 din 10.06.2005) responsabile de atingerea ţintelor vor intra în vigoare, procesul de refolosire, tratare şi valorificare a
privind deşeurile
sau chiar înainte, trebuie adãugate responsabilitãţi clare DEEE.
din echipamente
pentru atingerea ţintelor stabilite şi sancţiuni dacã aceste
electrice şi
ţinte nu sunt îndeplinite.
electronice
Ordinul MMGA nr. 901/ 2005 privind
(DEEE)
aprobarea mãsurilor specifice pentru Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE
colectarea DEEE care prezintã riscuri deteriorate şi contaminate în condiţii de siguranţã pentru
de contaminare pentru personalul de la sãnãtatea personalului ce deserveşte punctele de
punctele de colectare (Monitorul colectare.
Oficial nr. 910 din 12.10.2005).
27

(unde este cazul)
Ordinul comun al MMGA şi MEC nr.
1225/721/2005 privind aprobarea
procedurii şi criteriilor de evaluare şi
autorizare a entitãţilor colective ce Reglementează procedura şi criteriile de evaluare şi
preiau responsabilitãţile de atingere a autorizare a entitãţilor colective ce preiau
Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este
ţintelor anuale de responsabilitatea de atingere a ţintelor anuale de la
Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.
refolosire/valorificare/reciclare a DEEE producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi
(Monitorul Oficial nr. 161 din electronice.
21.12.2005) şi rectificarea acestuia în
2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din
18.01.2005)
Este aprobatã o procedurã clarã de înregistrare a
producãtorilor şi a formelor specifice de raportare a
Ordinul comun al MMGA şi MEC nr.
datelor privind EEE produse şi introduse pe piaţã, precum
1223/715/2005 privind procedura de
şi date referitoare la DEEE. Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului este
înregistrare a producãtorilor, inventarul
Este necesarã elaborarea unui act juridic care sã conţină responsabilã cu agregarea datelor primite într-o
şi datele raportate privind EEE şi
şi sancţiuni pentru cei care nu respectã procedurile de bază de date naţionalã privind EEE şi DEEE.
DEEE (Monitorul Oficial nr..1 din
înregistrare şi nu raporteazã date. Garda Naţionalã de
3.01.2006)
Mediu trebuie sã fie responsãbilã cu controlul şi
acordarea de sancţiuni.
Reglementează regimul de introducere pe piaţã a EEE ce
privind limitarea folosirii anumitor Agenţia Naţionalã pentru Substanţe Chimice şi
conţin substanţe periculoase; dupã 1.01.2007 este
substanţe periculoase în EEE Periculoase este responsabilã cu impunerea de
interzisã introducerea pe piaţã a EEE ce conţin Pb, Hg,
(Monitorul Oficial nr 822 din penalitãţi în cazul neconformãrii.
Cd, Cr6, BPB şi DEPB
12.09.2005)
28

(unde este cazul)
Reglementează nivelul admis al concentraţiilor de
pentru completarea şi modificarea HG
anumite metale grele şi alţi compuşi toxici în MEF va schimba nivelul concentraţiilor şi lista
nr. 992/2005 privind limitarea folosirii
echipamentele electrice şi electronice. substanţelor periculoase pentru a fi în
anumitor substanţe periculoase în EEE
Cele douã HG 992/2005 şi HG 816/2006 trebuie concordanţã cu progresul tehnologic.
(Monitorul Oficial nr 822 din
reformulate într-una singurã.
12.09.2005)
Reglementează tipul şi mãsurile etichetelor pentru diferite
etichetarea specificã aplicatã
bunuri, introduse pe piaţă după 31 Dec 2006, precum şi Garda Naţionalã de Mediu şi Autoritatea pentru
echipamentelor electrice şi electronice
identificarea producãtorului. Protecţia Consumatorului sunt responsabile cu
introduse pe piaţã dupa 31 Dec 2006.
Acest OM poate fi unit cu HG 448/2005 privind DEEE instituirea penalitãţilor în caz de neconformare.
(Monitorul Oficial nr.608 din
într-un singur act legal, clar.
13.07.2006)
Ordinul MMGA nr. 66 / 20.01. 2006
privind înfiinţarea Comisiei pentru Nominalizeazã persoanele din cadrul Comisiei de
Evaluarea şi Autorizarea entităţilor Evaluare şi Autorizare a entitãţilor colective ce preiau
colective ce preiau responsabilitatea responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire,
atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE.
valorificare şi reciclare a DEEE Ordinul trebuie revizuit şi modificat datoritã
(OMiîntern- nepublicat în Monitorul schimbărilor aparute la Nivelul Secretarului de Stat.
Oficial)
29

(unde este cazul)
Directiva nr.
78/176/EEC9
Aprobã condiţiile necesare pentru autorizarea proiectelor
privind deşeurile Ordinul comun al MMGA şi MEC nr.
şi/sau a activităţilor din industria dioxidului de titaniu
provenite din 751/870/2004 privind gestionarea
precum şi gestionarea deşeurilor din această industrie.
industria de TiO2, deşeurilor din industria de dioxid de
Trebuie revizuite obligaţiile proprietarului activităţii
Directiva nr. titaniu (Monitorul Oficial nr.10 din
pentru a fi în concordanţã cu noua Lege de Protecţia
82/883/EEC** şi 5.01.2005).
Mediului.
Directiva nr.
92/112/CEE***
privind prevenirea şi reducerea şi
Reglementează prevenirea, reducerea şi controlul poluării
controlul poluării mediului cu azbest
mediului cu azbest; restricţioneazã folosirea şi
(Monitorul Oficial nr.109 din
comercializarea azbestului şi a produselor ce conţin
20.02.2003), modificată prin Hotărârea
azbest şi stabileşte reguli pentru etichetarea produselor cu
de Guvern nr. 734 /2006
Directiva nr. conţinut de azbest.
87/217/CEE
15/06/2006)
privind prevenirea
şi reducerea
privind protecţia sãnãtãţii personalului Reglementează condiţiile de lucru pentru protecţia
poluãrii mediului
împotriva poluării cu azbest (Monitorul personalului împotriva poluării cu azbest.
cu azbest
Oficial nr.64 din 24.01.2006)
metodele de prelevare a probelor şi de Stabileşte metodele de prelevare şi metodele analitice ce
determinare a cantităţilor de azbest în vor fi fololocaţie pentru a determina
mediu (Monitorul Oficial nr.217 din concentraţia/cantităţile de poluanţi.
15.03.2005).
30
1.4. CATEGORII DE DEŞEURI CARE FAC OBIECTUL PLANULUI

JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR
Deşeurile care fac obiectul PJGD sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase
(deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva
fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la
epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri împreună cu codurile conform Listei
europene a deşeurilor şi H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.
Tabel nr. 1.2. Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

COD
TIP DE DEŞEU (Lista europeană a deşeurilor – HG
nr. 856/2002)
Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi 20
asimilabile din comerţ industrie; instituţii) inclusiv fracţiile
colectate separat: 20 01
- fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01) 20 02
- deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) alte
deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din 20 03
pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)
Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale 15 01
colectate separat)
Deşeuri din construcţii şi demolări 17 01; 17 02; 17 04
Nămoluri de la epurarea apelor uzate oraşeneşti 19 08 05
Vehicule scoase din uz 16 01 06
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 21*; 20 01 23*; 20 01 35*;
20 01 36
31
1.5. STRUCTURA PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR
Pl5nul de gestionare a deşeurilor cuprinde următoarele părţi principale:
 Descrierea situaţiei existente
 Obiective şi ţinte regionale
 Planificare:
- Prognoza cantităţilor generate şi colectate şi cuantificarea ţintelor
- Alternative tehnice potenţiale
- Calculul capacităţilor necesare
- Măsuri de implementare
- Evaluarea costurilor
 Monitorizarea planului.
Fluxurile speciale (deşeuri municipale periculoase, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri
de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi vehicule scoase
din uz) sunt prezentate în capitole separate.
1.6. ORIZONTUL DE TIMP AL PLANULUI JUDEŢEAN DE

GESTIONARE A DEŞEURILOR
Anul de referinţă pentru fundamentarea PJGD este anul 2005.

PJGD se elaborează pentru următorii 5 ani, realizându-se o prognoză a generării şi determinarea
capacităţilor de valorificare până în anul 2013. Monitorizarea implementării PJGD va marca
necesitatea revizuirii planului, aspectele de neconformitate datorate progresului tehnic sau evoluţiei
populaţiei şi modificărilor structurii consumului.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va fi revizuit periodic, avându-se în vedere
progresul tehnic şi politicile de protecţie a mediului, fără să se depăşească însă perioada de 5 ani.
În cazul în care în cadrul procesului de monitorizare a planului se constată o evoluţie diferită a
indicatorilor utilizaţi în prognoză se va realiza revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor.
32
1.7 IMPACTUL ASUPRA COMUNITĂŢII
Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări

semnificative ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor.
Impactul implementării PJGD asupra comunităţii este ilustrată în continuare prin câteva
exemple:
În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi cele asimilate cu acestea din comerţ, industrie şi
instituţii, vor fi întâlnite următoarele aspecte:
- închiderea depozitelor neconforme în exploatare şi amenajarea la nivel judeţean a uneia

conforme cu standardele UE conduce la creşterea costurilor de operare la nivel local.
- amenajarea Staţiilor de transfer pentru zonele populate situate la distanţă mare de depozit
conduce la apariţia unor noi tipuri de maşini pentru transportul deşeurilor la distanţă;
- extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va crea condiţii pentru reabilitarea terenurilor
afectate de depozitare necontrolată şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală;
- noi reglementări şi cerinţe cu privire la sortare, colectare şi/sau puncte de colectare,

eliminare pentru diferite categorii de deşeuri duce la schimbarea propriu-zisă a
obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând o
implicare deosebită din partea populaţiei;
- implicarea mai pronunţată a prestatorilor de servicii privaţi poate duce la ameliorarea

standardelor serviciului de salubritate prin creşterea responsabilităţii angajaţilor, dar şi la
o echilibrare a costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute.
În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile de reciclare

a deşeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, sunt previzibile următoarele aspecte :
- sortarea la generator în noi containere şi transport separat pentru

hârtie/sticlă/metale/plastic/deşeuri de ambalaj duce la schimbarea propriu-zisă a
obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, aceasta ducand la
implicare mai responsabilă din partea populaţiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic
al localităţilor întrucât containerele respectă un cod al culorilor;
33
- vor aparea noi containere pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienţilor din PET, a
dozelor de aluminiu, a materialelor textile şi sticlei de la generatorii comerciali, din
parcuri sau instituţii publice. Fac necesară adoptarea noilor proceduri de către populaţie.
- centrele locale sau judeţene pentru sortarea deşeurilor de ambalaje crează noi locuri de
muncă şi schimbă destinaţia unora dintre fluxurile de deşeuri;
- încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale duce la

creşterea cantităţilor de compost disponibile pentru agricultură; colectarea diferenţiată a
deşeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru ale
serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi;
- serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi;
- compostarea deşeurilor biodegradabile va crea noi locuri de muncă, schimbă destinaţia

unora din fluxurile de deşeuri şi creşte oferta de compost pentru agricultură;
- amenajarea de puncte de colectare sau colectarea specializată a deşeurilor voluminoase

facilitează populaţiei eliminarea acestor deşeuri, fără a mai polua estetic localităţile;
- utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor

provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate, variaţii în preţul
unor produse.
În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri: puncte de colectare, centre de tratare

(dezasamblare, mărunţire) sau sisteme de preluare de către distribuitori vor fi întâlnite
următoarele aspecte:
- deşeurile din construcţii şi demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn s.a.m.d.) nu vor
mai fi admise în depozitul conform, astfel încât trebuie amenajate depozite specializate
dotate cu echipament de procesare (de regulă pentru sortare şi mărunţire):
- se va întări controlul si înăspri, din punct de vedere legal, autorizarea societăţilor de

construcţii;
- se vor aplica tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări;
- populaţia va trebui să fie informată şi să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea
vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul familiei.
34
- deşeurile menajere periculoase, deşeurile din echipamente electrice şi electronice (baterii,

acumulatori, etc.) şi vehicule scoase din uz:
- vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitand

populaţiei eliminarea acestor tipuri de deşeuri;
- pentru a se putea atinge ţintele de recuperare şi reciclare propuse, agenţii economici vor fi
încurajaţi să investească în instalaţii nepoluante de tratare al deşeurilor periculoase, al
materialelor de la vehiculele scoase din uz prin dezasamblare sau al celor provenite tot
prin dezasamblare din deşeurile de echipamente electrice şi electronice, creindu-se în
acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare;
- se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice ca de exemplu
utilizarea sistemului preluării acestor deşeuri de către distribuitori la vânzarea unui
produs nou din aceeaşi categorie având drept efect variaţia preţului unor produse.
În ceea ce priveşte informarea / consultarea publicului
Cetăţenii vor fi informaţi mai bine asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau
eliminarea deşeurilor. Ei vor fi consultaţi înaintea amenajării oricărei instalaţii de gestiune a
deşeurilor, fiind de aşteptat ca, în timp, gradul de implicare şi conştientizare să crească. În
perioada imediat următoare este foarte importantă conştientizarea cetăţenilor în ceea ce priveşte
sistemul de colectare selectivă. Pentru aceasta va fi necesar ca:
- să se desfăşoare campanii sistematice sau chiar neprogramate de informare;
- să fie făcute publice, în mod regulat, rapoarte privind cantităţile, investiţiile,

costurile de colectare, tratare sau depozitare;
- să aibă loc consultări publice sistematice în cadrul procedurilor de Evaluare Strategică

de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra Mediului ori cele prevăzute în cadrul emiterii
Acordurilor de Mediu pentru instalaţiile noi.
35
CAPITOLUL 2
2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE
2.1. DESCRIEREA GENERALĂ A JUDEŢULUI
2.1.1. Descrierea poziţiei judeţului în cadrul regiunii
Judeţul Cluj, situat între paralelele de 47°28’44” N si 46°24’47” N, meridianele 23°39’22” E si

24°13’46” E, face parte din Regiunea de Dezvoltare de Nord-Vest alături de judeţele Maramureş,
Satu Mare, Sălaj, Bihor şi Bistriţa-Năsaud.
Fig. nr. 2.1. Harta Regiunii 6 N-V
- suprafaţa judeţului:
Teritoriul administrativ al judeţului Cluj este desfăşurat pe o suprafaţă de 6674,4 km2
Suprafaţa regiunii de nord – vest este de 34.159 kmp. Suprafaţa judeţului Cluj reprezintă 19,5 %
din suprafaţa totală a regiunii de nord – vest.
36
Fig. nr. 2.2. Harta judeţului Cluj
- utilizarea terenurilor:
total (ha) : 667.453,00
- teren agricol (ha) - 424.453,00
din care: arabil (ha) – 177.844,00
păşuni (ha) - 162.477,00
fâneţe (ha) –79.623,00
vii (ha) - 384,00
livezi (ha) – 4.169,00
- teren neagricol (ha) - 242.947,00
din care: păduri (ha) - 170.588,00
terenuri ocupate de ape (ha) – 8.917,00
terenuri ocupate de drumuri, căi ferate (ha) – 11.627,00
terenuri ocupare de construcţii (ha) - 18.201,00
neproductive (ha) – 33.614,00
- relief:
Trăsătura caracteristică a cadrului natural o constituie predominanţa reliefului deluros, pe

aproape 2/3 din suprafaţa totală; restul de 1/3 este relief muntos. Câmpiile propriu-zise lipsesc, dar prin
compensatie sunt prezente văile lung terasate şi luncile râurilor Someş şi Arieş. Înălţimile cele mai
reprezentative sunt masivul Vlădeasa - 1.842 m şi Muntele Mare - 1.826 m. Altitudinea minimă (227
m) se înregisreazã la ieşirea Someşului din judeţ. Munţii situaţi în partea de sud-vest fac parte din
37
grupa Munţilor Apuseni, care, din punct de vedere petrografic, prezintă o mare complexitate, fiind
consideraţi ca o adevarată sinteză a arcului Carpatic ce strabate ţara. Zona deluroasă este reprezentată,
la est de Râul Someşul Mic, de coline joase, făcând parte din unitatea geografică Câmpia Transilvaniei
iar la vest de râul Someşul Mic, de dealuri cu înălţime medie aparţinand Podişului Someşan.
- geologie:
- tipuri de soluri:
- clasa I – II cu potenţial de producţie ridicat ocupă suprafeţe restrânse în Câmpia
Transilvaniei, Depresiunea Turda – Campia Turzii, luncile râurilor
- clasa II – IV cu potenţial de producţie mediu sunt cele mai răspândite
- clasa IV – V sunt terenuri slab productive relativ extinse – zonele montane, zonele de deal
şi podiş supuse eroziunii solului.
- clima:
Prin poziţia sa, judeţul are o climă continentală moderată, caracteristică regiunilor vestice şi
nord-vestice ale ţării. Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de natură maritimă - polară sau
maritimă - arctică dinspre nord-vest, iar vara - aerul cald dinspre nord-est.
Media precipitaţiilor se situiază între valorile de 670 – 1000 mm, peste media pe ţară care este
677 mm. Precipitaţii peste 1000 mm se înregistrează la munte, cantităţi de 600 – 700 mm în dealurile
Someşene iar între 600 – 650 mm în Câmpia Transilvaniei. Cele mai mici cantităţi cad în sezonul
toamnă – primavară (37 – 42%).
În medie temperatura anuală se situează în jurul valorilor 8 - 9ºC, fiind uşor mai ridicată decât
temperatura medie anuală din nordul ţării (8ºC).
Circulaţia aerului este predominant vestică. Această circulaţie a aerului este evidentă numai pe
vârfurile înalte, respectiv la Staţia Meteorologică Vlădeasa (1836m). În podişul Someşan şi Câmpia
Transilvaniei, ca urmare a rolului de paravan al masivelor muntoase, vânturile se canalizează de-a
lungul văilor. La Cluj-Napoca frecvenţele maxime aparţin direcţiilor nord – vest (12,6 % ), vest (10,5
%), nord – est (8,5%), sud – est(8%).
Vitezele medii ale circulaţiei aerului sunt cuprinse între 20 şi 30 m/s, aceleaşi viteze
înregistrându-se şi în cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei, în centrul şi nordul Câmpiei de
Vest şi pe Culoarul Mureşului.
38
- hidrologie:
Reţeaua hidrografică este reprezentată de râuri, lacuri şi ape subterane. Râurile principale sunt:
Someşul Mic, Arieşul şi Crişul Repede. Printre cele mai importante se numară complexele lacustre de
la Turda, Cojocna, Sic şi Ocna Dejului. Categoria cea mai reprezentativă ca dimensiune şi importanţă o
constituie lacurile de acumulare ale amenajărilor hidroenergetice în spaţiul montan: Gilău, Someşul
Cald, Tarniţa, Fântânele şi Drăgan.
Volumele de apă transportate sunt pe teritoriul judeţului Cluj, după cum urmează :
Someşul Mic – 12,9 mc/s la Gilău
Someş – 74,6 mc/s la Dej
Crişul Repede – 19,6 mc/s la Vadu Crişului
Arieş – 23,5 mc/s la Turda
Tabel nr. 2.1. Lacurile de acumulare din judeţul Cluj
Nr. Bazin
Denumire S (ha) Folosinţa
Crt. hidrografic
1 Fântânele Someşu Cald 884 Energie
2 Traniţa Someşu Cald 215 Energie

3 Someşu Cald Someşu Cald 85 Energie
4 Floreşti Someşu Mic 30,5 Energie
5 Gilău Someşu Mic 70 Complexă
6 Ţaga Mare Fizeş 112 Piscicultură
7 Cătina Fizeş 65 Piscicultură
8 Tău Popii Fizeş 47 Piscicultură
9 Sucutard II Fizeş 46 Piscicultură
10 Santejude Sic 38 Piscicultură
Valea
11 Drăgan 290 Complexă
Drăganului
Lacurile naturale sunt puţine şi de importanţă secundară ca utilitate economică, dar interesante
ca geneză şi valoare ştiinţifică, două dintre ele fiind declarate rezervaţii naturale: Lacul Ştiucii şi Lacul
Legii. Lacurile antropo-saline (născute prin inundarea cu apă a unor vechi ocne părăsite) se
caracterizează prin adâncimi mari şi prin calităţi terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicatã.
39
Tabel nr. 2.2. Principalele iazuri şi heleştee din judeţul Cluj

Nr. Denumirea Bazinul hidrografic Suprafaţa
Crt. amenajării amenajaţă (ha)
1. Ţaga Mare Fizeş 105.4
1. Ţaga Mică Fizeş 18.8
2. Tău Popii Fizeş 39.1
3. Geaca II Fizeş 22.4
4. Cătina Fizeş 64.0
5. Sucutard II Fizeş 42.7
6. Lacul Ştiucii Bonţ 57,3
7. Sântejude Sântejude 35.3
8. Sucutard Fizeş 19.0
9. Geaca I Fizeş 47.6
10. Geaca III Fizeş 14.4
11. Sucutard I Fizeş 30.3
12. Suatu Gădălin 31.4
13. Aruncuta Gădălin 8.5
14. Berchieş Gădălin 11.3
Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apă potabilă, industrială şi tratament
balnear.
Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apă regenerabile în lunca şi terasele
Someşului Mic din care se alimentează numeroase localitaţi urbane şi rurale ale judeţului. Majoritatea
apelor freatice din regiunile de deal şi câmpie nu au calităţi potabile datorită atât mineralizării şi
durităţii ridicate, cât şi a proprietăţilor biologice şi bacteriologice necorespunzătoare.
Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului având în vedere faptul că reprezintă
rezerva de apă pentru viitor.
- vegetatie:
Etajul subalpin întâlnit la altitudini de peste 1600 m e reprezentat prin tufărişurile de ienupăr
şi jneapăn .
Etajul boreal – pădurea de molid - este întâlnit la altitudini cuprinse între 1400 –1600 m în
munţii Vlădeasa, Muntele Mare şi Gilau.
40
Pădurile de amestec molid, brad şi fag între altitudinile 1400 – 1200 m completat de stratul
arbustiv (alun, caprifoi, zmeură, scorus).
Pădurile de foioase (fag şi gorun) ce se desfasoară între altitudini de 1200 m şi coboară până
către 500 m ocupă cea mai mare suprafaţă din cadrul judeţului.
Silvostepa (vegetaţie arborescentă şi ierboasă) apare sporadic în dealurile Cojocna – Sic şi
Aiton – Viişoara.
- resurse:
Judeţul Cluj deţine o gamă variată de resurse, dar exceptând cele de minereuri complexe
(plumb, zinc) sare şi ape minerale care apar în cantitaţi limitate, nu motivează proiectarea unei industrii
de amploare. Menţionăm minereurile neferoase exploatate la Băişoara – Cacova Ierii, Valea Lita,
minereuri de fier exploatate la Căpuş, Vlaha, Săvădisla, Maşca, Băişoara, Buru. Minereurile
nemetalifere se exploatează la Turda, Dej. Sarea se extrage la Ocna Dej, Turda.
Se remarcă modestia resurselor energetice (petrol, cărbuni şi gaze) care sunt departe de a
satisface necesarul. Exploatarea neraţională în cariere a calcarului (Sănduleşti), tufului vulcanic şi a
altor roci de construcţie conduce la apariţia unor grave dezechilibre în versanţi, precum şi la
schimbarea parţială sau totală a fizionomiei unei regiuni (Bologa – Poieni, Aşchileu).
În lungul principalelor cursuri de apă există un număr mare de balastiere (Buru, Mihai Viteazu,
Luna, Luncani, Floreşti, Bonţida, Iclod, Câţcău, etc). În toate aceste zone, pe lângă modificarea
esenţiala a albiei, flora şi vegetaţia sunt puternic perturbate iar apa râurilor este poluată cu produse
pertoliere.
Resursele balneare sunt destul de importante în judeţul Cluj, dar au capacităţi reduse atât din
punct de vedere al dotărilor cât şi din punct de vedere curativ, necesitând lucrări costisitoare de mărire
a capacităţii. Judeţul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentate prin acvifere preponderent
clorosodice şi cu continut sulfuros. De prezenţa acestor acumulări sunt legate apariţia izvoarelor,
lacurilor sărate şi a nămolurilor terapeutice. Între acestea menţionăm:
1. Băile Sărate Turda, un complex de lacuri şi bazine artificiale, completate cu o salină uriaşă.
2. Băile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru tratarea
afecţiunilor reumatismale.
3. Băile Băiţa lângă Gherla.
41
4. Băile Someşeni, cu nămol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru care au fost
întocmite proiecte de amenajare şi mărire a capacităţii prin decolmatarea izvoarelor minerale şi
suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adâncime.
5. Ocnele Dejului, dispunând de asemenea de ape sărate şi de o salină amenajată.
2.1.2 Arii protejate
Majoritatea ariilor naturale protejate de importanta nationala sunt declarate prin Legea Privind
Planul de Amenajare a Teritoriului National - Secţiunea III. Judeţul Cluj are 24 de asemenea arii
naturale protejate de interes naţional:
Tabel nr. 2.3 Ariile naturale protejate de interes naţional din judeţul Cluj
Nr. Aria protejată de interes naţional Localizare Suprafaţa Tipul
crt. (ha)
1 Parcul Natural Apuseni (V) Comunele Beliş, Călăţele, 29074 mixt
Săcuieu, Mărişel, Mărgău,
Măguri Răcătău
2 Peştera Vârfuraşu (III) Comuna Mârgău 1 speologic
3 Peştera Mare de pe Valea Firei (III) Comuna Mârgău 2 speologic
4 Peştera din Piatra Ponorului (III) Comuna Mârgău 2 speologic
5 Cariera Corabia (III) Comuna Gilău, sat 2 geologic
Someşul Rece
6 Gipsurile de la Leghia (III) Comuna Aghireşu 1 mixt
7 Valea Morilor (IV) Comuna Feleacu 1 botanic
8 Pârâul Dumbrava (IV) Comuna Ciurila 0,5 botanic
9 Cheile Baciului (IV) Comuna Baciu 3 mixt
10 Cheile Turenilor (IV) Comuna Tureni 25 mixt
11 Sărăturile şi Ocna Veche (IV) Municipiul Turda 10 botanic
12 Făgetul Clujului (V) Municipiul Cluj – Napoca 10 mixt
13 Locul Fosilifer Coruş (III) Comuna Baciu 2 geologic
14 Dealul cu Fluturi (IV) Comuna Viişoara 20 zoologic (lepido
pterologic)
15 Cheile Turzii (IV) Comuna Mihai Viteazu, 324 mixt
Comuna Petreştii de Jos
16 Stufărişurile de la Sic (IV) Comuna Sic 505 mixt
17 Valea Legiilor (IV) Comuna Geaca 125 zoologic
18 Lacul Ştiucilor (IV) Comuna Fizeşul Gherlii 140 mixt
19 Suatu I şi II (IV) Comuna Suatu 11.3 botanic
20 Fânaţele Clujului – Copârşaie (IV) Municipiul Cluj-Napoca 97 botanic
21 Fânaţele Clujului –Valea lui Craiu Municipiul Cluj-Napoca 2.2 botanic
42
(IV)
22 Pădurea Ciuaşului (IV) Comuna Ţaga 3 avifaunis tică
23 Molhaşul Mare de la Comuna Beliş 8 botanic
Izbuc (IV)
24 Rezervatia de orbeti de la Apahida Apahida 31.11 zoologic
În urma Deciziei a Delegaţiei Permanente al Consiliului Judeţean Cluj nr. 147/15.11.1994

privind aprobarea listei zonelor naturale protejate din judeţul Cluj si a Hotararii Consiliului Judetean
Cluj nr.107/2006, pe teritoriul judetului Cluj au fost declarate 35 arii naturale protejate de interes
judeţean.
Tabel nr. 2.4. Arii naturale protejate de interes judeţean din judeţul Cluj
Nr Amplasament Valoare
Crt.
1. Acumularea Bondureasa com.Valea Ierii Peisagistică
2. Acumularea Drăgan com.Poieni Peisagistică

3. Acumularea Fântânele com.Risca, com.Belis Peisagistică
4. Acumularea Tarniţa com.Gilău Peisagistică
5. Acumularile Gilău, Someşul Cald com.Gilău Peisagistică
6. Băile Băiţa Gherla Balneară
7. Băile Cojocna com.Cojocna Balneară
8. Băile Ocna Dej Dej Balneară
9. Băile Someşeni Cluj-Napoca Balneară
10. Băile Turda Turda Balneară
11. Cheile Borzeşti com.Iara Peisagistică
12. Cheile Dumitresei com.Măguri-Răcătău Peisagistică
13. Cheile Ocolişelului com.Iara Peisagistică
14. Cheile Păniceni com.Căpuşu Mare Peisagistică
15. Cheile Văii Stanciului şi Cascada com. Mărgau Peisagistică
Răchiţele
16. Defileul Surduc com.Iara Mixtă
17. Defileul Arieşului com.Iara Mixtă
18. Defileul Hăşdatelor com.Mihai Viteazu Mixtă
19. Defileul Răcătăului com.Măguri-Răcătau, Mixtă
com.Marişel
20. Defileul Someşului Cald com.Râşca, com.Mărişel Mixtă

43
21. Defileul Someşului Rece com.Măguri-Răcătău Mixtă

22. Făgetul Clujului Cluj-Napoca Mixtă
23. Lunca Vişagului - Valea com.Poieni Cinegetică

Drăganului
24. Muntele Băişorii com.Băişoara Mixtă

25. Obârşia Someşului Rece şi com.Maguri-Racatau Cinegetică
V.Răcătăului
26. Piatra Bănişorului com.Săcuieu Peisagistică

27. Pietrele Albe com. Mărgău Peisagistică
28. Valea Şoimului com.Valea Ierii Cinegetică
29. Valea Căprioarelor com.Feleacu Peisagistică
30. Valea Căpuşului com.Căpuşu Mare Peisagistică
31. Valea Ierii com.Valea Ierii Peisagistică
32. Valea Someşului Rece com.Gilău, com.Râşca, Peisagistică

com.Mărişel
33. Vlădeasa com.Săcuieu, Mixtă

com.Mărgău
34. Zona lacurilor Geaca - Taga com.Geaca, com. Taga Mixtă

35. Lunca cu lalea pestriţă din Valea com. Sânpaul Botanică
Şardului
În anul 2007 s-au instituit o serie de arii naturale protejate ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000. O parte din aceste arii naturale protejate se suprapun peste ariile naturale
protejate de interes judeţean şi/sau naţional din judeţul Cluj, dar există suprapuneri şi a celor două
tipuri de arii protejate Natura 2000, şi anume situri de importanţă comunitară (SCI, decretate prin
Directiva Habitate), respectiv arii de protecţie specială avifaunistică (SPA, decretate prin Directiva
Păsări).
Tabel nr. 2.5. Situri de importanţă comunitară din judeţul Cluj(situri NATURA 2000)
Nr.
Denumirea sitului Tip Declarat prin
crt.
1 Cheile Turzii SCI Ordin MMDD 1964/2007
2. Cheile Turenilor SCI Ordin MMDD 1964/2007
3. Căian SCI Ordin MMDD 1964/2007
4. Făgetul Clujului-Valea Morii SCI Ordin MMDD 1964/2007
44
5. Fânaţele Clujului-Copârşaie SCI Ordin MMDD 1964/2007

6. Pădurea de stejar pufos de la Hoia SCI Ordin MMDD 1964/2007
7. Lacul Ştiucilor-Sic-Puini-Valea SCI Ordin MMDD 1964/2007

Legiilor
8. Sărăturile Ocna Veche SCI Ordin MMDD 1964/2007
9. Someşul Rece SCI Ordin MMDD 1964/2007
10. Suatu-Ghiriş SCI Ordin MMDD 1964/2007
11. Valea Florilor SCI Ordin MMDD 1964/2007
12. Valea Ierii SCI Ordin MMDD 1964/2007
13. Apuseni SCI Ordin MMDD 1964/2007
14. Coasta Lunii SCI Ordin MMDD 1964/2007
15. Defileul Crişului Repede-Pădurea SCI Ordin MMDD 1964/2007

Craiului
16. Molhaşurile Căpăţânei SCI Ordin MMDD 1964/2007
17. Muntele Mare SCI Ordin MMDD 1964/2007
18. Trascău SCI Ordin MMDD 1964/2007
19. Valea Fizeşului-Sic – SPA HG 1284/2007

Lacul Ştiucilor
20. Munţii Apuseni-Vlădeasa SPA HG 1284/2007
21. Munţii Trascăului SPA HG 1284/2007
2.1.3. Infrastructura
Reţeaua de drumuri
Din punct de vedere a traficului rutier,judeţul Cluj dispune de o reţea densă drumuri, fapt care
vine în sprijinul colectării deşeurilor din judeţ.
Judeţul Cluj este traversat de drumul european E 60 (Oradea – Cluj – Braşov – Bucureşti -
Costanţa), E 81 (Satu-Mare-Zalău-Cluj-Sibiu-Bucureşti-Constanţa), E 576 (Cluj-Dej)
Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi: Turda – Cluj – Oradea; Cluj – Dej –
Şomcuta; Reghin – Apahida; Cluj – Zalău
Tabel nr. 2.6. Situaţia drumurilor publice în judeţul Cluj
Total Drumuri Naţionale Drumuri Judeţene şi Comunale

drumuri total modernizate Cu total modernizate Cu
îmbrăcăminţi îmbrăcăminţi
uşoare rutiere uşoare rutiere
km
Judeţul 2633 345 345 2288 252 665
Cluj
Reg. 6 11.569 1.942 1.687 240 9.627 1.544 2.266
Sursa:.Direcţia Regională de Statistică Cluj- Anuarul statistic al judeţului Cluj
45
Drumuri judeţene în lungime de 1432,80 km.

Drumuri comunale în lungime de 855,199 km.
Fig. nr. 2.3. Harta judeţului Cluj – Drumuri
În anul 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca
- Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene.
În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se
racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca.
În vederea reducerii traficului prin municipiul Cluj-Napoca se impune realizarea variantei

ocolitoare SUD-EST prin DJ 103 G şi DJ 105 S, realizând şi un tronson de drum nou între localităţile
46
Aiton - Pata. Varianta ocolitoare SUD-EST a municipiului Cluj-Napoca va prelua traficul greu de la
Turda către Dej, ducând la descongestionarea traficului în municipiul Cluj-Napoca şi la scăderea
poluării.
Traseul Variantei Ocolitoare SUD-EST – lucrare aflată în curs de execuţie – urmăreşte

direcţiile drumurilor judeţene DJ 105 S şi DJ 103 G, legate între ele printr-un drum de pământ (4,8
km), respectiv pe traseul dintre localităţile Tureni, Aiton, Boju, Pata, Dezmir, Sânnicoară.
Pe celelalte trei direcţii traseul propus străbate următoarele localităţi:
 Ramura EST: DN1 – DN 1C → Vîlcele – Gheorgheni – Dezmir – supratraversare CF Cluj-

Napoca – Dej– DN 1C (la borna km 16 lângă Apahida) - râul Someşul Mic
 Ramura NORD: din varianta EST – limita intravilanului municipiului Cluj- Napoca – Apahida
până la Baciu – DN 1F (km 9+500)
 Ramura VEST: din DN1 lângă localitatea Floreşti intersecţia DN1 cu DJ 107M – traversare
râul Someş în aval de barajul Floreşti 2 – intersecţia cu DN 1F. S-a avizat varianta de legare a
variantei ocolitoare Nord cu Autostrada Braşov – Cluj-Napoca – Borş pe malul stâng al râului
Someşul Mic la est de Gilău.
Fig. nr. 2.4. Dezvoltarea căilor de comunicaţie
47
Tabel nr. 2.7. Lungimea străzilor oraşeneşti în judeţul Cluj (km)

Lungimea străzilor oraşeneşti (km)
Localitatea
1998 2001 2003 2004 2005
Cluj 342 342 342 347 347
Dej 122 131 131 131 131
Turda 97 100 100 100 100
Câmpia Turzii 44 44 44 44 46
Huedin 22 22 22 22 22
Gherla 35 52 53 53 53
Sursa: Consiliul Judeţean Cluj
Reţea căi ferate
Pe plan feroviar, judeţul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principalele din
România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Reţeaua de cale
ferată de pe raza judeţului este de 259 km din care 122 km sunt linii electrificate.
Rutele principale
Rapide: Bucureşti – Oradea – Episcopia Bihorului
Accelerate: Bucureşti - Halmeu
Staţii importante: Cluj, Apahida,Dej, Călăţele, Mihai Viteazu, Ciucea.
Transporturile aeriene
Clujul este deservit de un Aeroport Internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a

oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului).
Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele
internaţionale. Previziunile autorităţilor pentru traficul din 2008 sunt de peste 800.000 de pasageri,
faţă de 390.000 în 2007.
48
Transporturile publice
Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul
mai multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai. Sistemul de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea
foarte eficient.
Alimentarea cu apă şi canalizare

Lungime totală reţea de alimentare cu apă potabilă în judeţul Cluj = 1939,6 km
Apa potabila distribuită consumatorilor
(mii mc)
Judeţ
Din care, pentru
Total
uz casnic
Judeţul Cluj 23.563 19.235
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Cluj
Lungime totală reţea de canalizare în judeţul Cluj = 653,1 km

După cum se poate observa din datele prezentate, reţeua de canalizare acoperă doar
33,8 % din lungimea reţelei de alimentare cu apă, în multe gospodării apele uzate menajere fiind
colecate în fose septice individuale sau pur şi simplu evacuate în mediu.
Trebuie evidenţiat, de asemenea, faptul că nu toate localităţile racordate la reţeua de canalizare
au staţii de epurare.
Sisteme de încălzire
În municipiile Turda, Campia Turzii, Dej şi Gherla regiile de termoficare au fost desfiinţate.
Acestea deveniseră nerentabile deoarece o mare parte a abonaţilor sau debranşat de la sistemul
centralizat de distribuţie a enetgiei termice, din cauza costurilor foarte mari la căldură şi apă caldă.
Într-o situaţie aparte se află locuitorii oraşului Huedin. Aceast oraş nu a avut niciodată sistem
centralizat de distribuţie energie termică, iar instituţiile publice sunt încălzite cu centrale termice cu
combustibil lichid - tip păcură. Întrucât Huedinul se află situat în Munţii Apuseni, iar în jurul oraşului
se găsesc un număr mare de gatere, rumeguşul este cel mai ieftin combustibil, reprezentanţii
Guvernului Danemarcei au finanţat un proiect prin care se va proceda la înlocuirea centralelor termice
pe bază de păcură cu centrale termice care folosesc rumeguş.
Cluj-Napoca este singurul oraş unde regia de termoficare funcţionează, deşi numărul
apartamentelor debranşate de la sistemul centralizat de încălzire creşte de la an la an. Aici,
49
administraţia locală a investit masiv în modernizarea centralelor termice de cartier. Aceste investiţii au
avut ca rezultat reducerea pierderilor din reţea.
Regia Autonomă de Termoficare Cluj Napoca formată din 116 obiective din care 37 Puncte
Termice şi 79 Centrale Termice modernizate în care se prepară apă caldă şi căldură , deserveşte peste
1700 de Asociaţii de Proprietari cu peste 60.000 de apartamente şi peste 145.000 de clujeni.
Reţelele de transport a energiei termice n municipiul Cluj-Napoca:128 Km (sursa www.ratcj.ro)
Gaze
Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor din Judeţul Cluj e de 1.532 km.
Localităţi în care se Lungimea Volumul gazelor

distribuie gaze simplă a naturale distribuite
naturale conductelor de (mii mc)
Judeţ distribuţie a
din care: gazelor din care:
Total municipii naturale, Total pentru
şi oraşe (km) uz casnic
Judeţul
23 6 792,8 532779 197
Cluj
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Cluj
2.1.4. Date demografice
La 1 iulie 2005 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă de 694.511 locuitori din care 335.189 de
sex masculin ( 48,3% ) şi 359.322 de sex feminin ( 51,7% ).
Raportat la suprafaţa teritoriului, rezultă o densitate de 104,1 locuitori pe 1 kmp, valoare care
depaşeşte media pe ţară.
Din totalul populaţiei judeţului, 465.506 locuitori trăiesc în mediul urban, gradul de urbanizare
demografic fiind de 67,0 %, ceea ce înseamnă ca la fiecare trei persoane, două locuiesc în municipii
sau oraşe.
Două treimi din populaţia urbană aparţine municipiului Cluj-Napoca ( 310.194 ), urmând în
ordine descrescătoare municipiul Turda ( 57.726 ), municipiul Dej ( 38.789 ), municipiul Câmpia
Turzii ( 26.900 ), municipiul Gherla ( 22.264 ) şi oraşul Huedin ( 9.633 ).
50
Tabel nr. 2.8. Evoluţia şi densitatea populaţiei judeţului Cluj în perioada 2001-2005
ANUL
2001 2002 2003 2004 2005
Total din care: 720280 689738 684383 686825 694511
în mediul urban 496695 456552 453722 455767 465506
în mediul rural 223585 233186 230661 231058 229005
Densitatea populaţiei (loc/Km2) 107.9 103.3 102.5 102.9 104.1
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Cluj- Anuarul statistic al judeţului Cluj
51
2.1.5. Aşezări umane
Fig. nr. 2.5. Distribuţia aşezărilor umane
Teritoriul administrativ este organizat în 81 de unităţi administrative, din care 5 municipii,

un oraş şi 75 de comune ce cuprind cele 420 de sate ale judeţului.
În judeţul Cluj nu există localităţi izolate definite conform Ordinului Ministerului Mediului şi
Gospodăririi Apelor Nr.775/2006 privind aprobarea Listei localităţilor care pot depozita deşeurile în
depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale HG nr.349/2005 privind
regimul deşeurilor.
2.1.6. Dezvoltarea economică
Principalele surse economice

Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată, cu ponderi
importante în economia naţională, fiind - din acest punct de vedere - cel mai important centru
administrativ - teritorial din nord - vestul ţării.
Economia judeţului Cluj a avut şi are la bază bogatele resurse materiale, poziţia geografică
avantajoasă, cu posibilităţi facile de comunicaţie pe căi feroviare şi rutiere, rezerve importante de forţă
de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase domenii, capacitate deosebită de adaptare la
52
cerinţele pieţei concurenţiale, datorită puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile cât şi a celor
de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică de care dispune.
Tabel nr. 2.9. Principalele surse economice

număr unităţi - anul 2005
din care: pe clase de mărime, după
numărul de salariaţi
Judeţ Total
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) 0-9 10-49 50-249 250 şi peste
Cluj 16304 14191 1652 368 93

Industrie extractivă 41 29 6 4 2
Industrie prelucrătoare 2442 1756 465 172 49
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 25 6 3 7 9
Construcţii 1066 856 147 52 11
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi
întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor 7461 6722 661 73 5
şi a bunurilor personale şi casnice
Hoteluri şi restaurante 674 579 86 9 _
Transport, depozitare şi comunicaţii 1178 1046 107 14 11
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de
servicii prestate în principal întreprinderilor 2736 2566 139 27 4
Învăţământ 1) 42 38 4 _ _
Sănătate şi asistenţă socială 1) 191 186 4 1 _
Alte activităţi de servicii colective,
sociale şi personale 448 407 30 9 2
1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca
societăţi comerciale.
Sursa: www.cluj.insse.ro- Anuarul statistic al judetului Cluj – 2006 (pentru anul 2005)
O ramură economică foarte dezvoltată în judeţ este comerţul. Jumătate din societăţile
comerciale active au ca domeniu de activitate comerţul. Cifra de afaceri totală este realizată
preponderent de de I.M.M.-uri, în special în comerţ şi industria prelucrătoare.
Cea mai mare parte a forţei de muncă ocupată din regiune este concentrată în domeniul
industriei prelucrătoare, comerţ şi construcţii.
Industria
Producţia industrială ce se realizează în judeţ este destinată acoperirii cerinţelor de consum pe
piaţa internă şi livrării către partenerii externi.
Valoarea producţiei industriale realizată în anul 2005 se cifrează la 3316,7 mil. lei RON
(preţuri curente) reprezentând, în condiţii comparabile de preţuri, o scădere cu 8,7 % faţă de nivelul
atins în 2004. Realizarea volumului producţiei industriale a avut loc în cea mai mare parte pe seama
53
industriei prelucrătoare, ponderea acesteia, în totalul producţiei industriale fiind de 93,9%.

Concomitent au avut loc mutaţii în structura ponderii unor ramuri dintre care, cele mai importante se
referă la industria alimentară şi a băuturilor (-3,3%), industria pielăriei şi produselor din piele (-16,3%),
fabricarea substanţelor, a produselor chimice şi a firelor sintetice şi artificiale (-10,4%), prelucrării
cauciucului şi maselor plastice (+3,1,0%), alte produse din minerale nemetalice (-17,1%), industria
metalurgică şi a produselor din metal (-7,6%), maşini şi echipamente (-18,4%), producţia de aparate
pentru comandă şi distribuţia electricităţii (-10,3%), industria de mijloace de transport rutier (+24,1%),
industria altor mijloace de transport (+9,4%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-12,7%),
fabricarea lemnului şi a produselor din lemn (-63,5%), fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor de
hârtie(-10,9%), producţia de mobilier(+2,2%), industria textilă şi a produselor textile (-11,1%),
industria de aparatură şi instrumente medicale de precizie, optice şi fotografice, ceasornicărie (-30,4%),
producţia şi furnizarea energiei electrice, termice, gaze şi apă caldă (-5,3%), extracţia şi prepararea
minereurilor metalifere (+12,6%), alte activităţi extractive (+0,1%), captarea, tratarea şi distribuţia apei
(-3,9%), edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor(+20,5%).
Parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice

In municipiul Cluj-Napoca funcţionează un număr de trei parcuri industriale aflate sub
administrarea S.C.TETAROM S.A, după cum urmează:
TETAROM I - suprafaţă de 32 ha, situat în Cluj-Napoca, str. Tăietura Turcului nr. 47
TETAROM II - suprafaţă de 12 ha, situat în Cluj-Napoca, Bulevardul Muncii f.n. - Zona

Depoului de Tramvaie
TETAROM III în suprafaţă de 154 ha situat în Comuna Jucu, jud Cluj
In municipiul Dej funcţionează Parcul Industrial Dej care reprezintă primul proiect privat din
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, ce concretizează cu succes procesul de integrare europeană al
zonei şi constituie o mare atractivitate pentru investitorii străini. Proiectul a fost realizat de către
societatea administrator: “ARC PARC INDUSTRIAL”, societate comercială cu capital integral
privat, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Dej.
54
ARC PARC INDUSTRIAL S.R.L. Dej - Cluj a obţinut titlul de “parc industrial” în baza
Ordinului Nr.972/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Suprafaţa de teren administrată
este de 40,185 ha, în totalitate privată.
Particularitatea principală a afacerii “ARC PARC INDUSTRIAL” Dej şi care reprezintă în

esenţă forţa şi potenţialul de creştere al acestei afaceri, îl reprezintă caracterul integral privat, atât al
proprietăţii asupra terenului parcului industrial, în suprafaţa totală de 40,185 ha, cât şi al societăţii
administrator, respectiv SC ARC PARC INDUSTRIAL SRL. Datorită infrastructurii proprii realizate
cât şi vecinătăţii cu reţelele magistrale de curent electric, gaze naturale şi apă, precum şi accesul direct
la calea ferată magistrală, prin linia uzinală/staţie proprie, în curs de proiectare - parcul devine foarte
atractiv pentru investitorii străini şi nu numai.
Agricultura
Condiţiile naturale variate ale judeţului oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi
complexe, care constituie o ramură importantă în economia judeţului, participând semnificativ la
realizarea produsului intern brut.
Suprafaţa totală a fondului funciar a rămas neschimbată în ultimii zece ani. În structură, au
intervenit însă unele modificări începând cu anul 1996, prin trecerea unor suprafeţe în cadrul altor
categorii. În privinţa dotării tehnice, la sfârşitul anului 2005, agricultura judeţului dispunea de 5.184
tractoare fizice - cu 1.289 mai multe decât în 1989. Sectorul privat deţinea, la aceeaşi dată, din total,
4.922 tractoare. Dotarea agriculturii, cu celelalte tipuri de maşini agricole în anul 2005 se situează, în
general, peste nivelul existent în 1989.
Tabel nr. 2.10. Suprafaţa totală după modul de folosinţă la sfârşitul anului - ha
1995 2000 2003 2004 2005

Suprafaţa totală a judeţului 667440 667440 667440 667440 667440
- suprafaţa agricolă 424355 423984 424552 424523 424453
- suprafaţa fondului forestier inclusiv
suprafeţele cu vegetaţie forestieră 169319 170802 170238 170588 170588
- alte suprafeţe 73766 72654 72650 72329 72399
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj
55
Tabel nr. 2.11.Suprafaţa totală după modul de folosinţă la sfârşitul anului

- în procente faţă de total
Suprafaţa totală 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
- suprafaţa agricolă 63,5 63.5 63,6 63,6 63,6
- suprafaţa fondului forestier 25,4 25.6 25,5 25,5 25,6
- alte suprafeţe 11,1 10.9 10,9 10,9 10,8
Fig. nr. 2.6. Suprafaţa totală după modul de folosinţă pe pricipalele terenuri în anii
1990, 1995, 2000, 2002, 2004 şi 2005
mii ha
2005
2004
Alte suprafeţe
2002
Fd. forest. si
veget. forest.
2000 Supr. agricolă
1995
1990
0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0
Turismul
Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adaugă
vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase monumente de artă
şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul judeţului Cluj un centru de mare
atractivitate turistică, pe plan intern şi internaţional.
Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei
game variate de forme: drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihnă de scurtă şi
lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear, etc.
56
Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate:

- Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pădurilor de
răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă sporturilor de iarnă;
- Munţii Trascăului, deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate în calcare, pe
o arie relativ restrânsă putând fi întâlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzeştilor şi
Colţeştilor), defilee, pereţi de calcare, peşteri etc.;
- Muntele Băişorii, zona ce se remarcă prin peisaje de o excepţională frumuseţe căutată vara de
amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai “ sportului alb”;
- Zona Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de săptămână;
- Zona Beliş – Fântânele, situată pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabilă pentru
agrement şi practicarea de sporturi nautice.
Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile
Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite, justifică
eforturile pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de
limitele judeţului.
Bogăţia de monumente istorice, a locurilor cu rezonanţă similară ca şi patrimoniul arhitectural,
incluse în mare parte în circuitul naţional, constituie o certă şi permanentă sursă de atracţie turistică.
În municipiul Cluj-Napoca atrag atenţia monumente ca: Biserica “Sf. Mihail”, Statuia ecvestră
reprezentând pe Sf.Gheorghe ucigând balaurul, Statuia ecvestră a lui Matei Corvin, Biserica reformată
ridicată de Matei Corvin, Statuia ecvestră a domnului român unificator Mihai Viteazul, Bastionul
Croitorilor, Clădirea Redutei - de care se leagă memorabile evenimente din istoria transilvană, Teatrul
Naţional, Catedrala Ortodoxă, grupul statuar “Şcoala Ardeleană“, monumentul “Ostaşului Român”,
statuia lui Avram Iancu”, statuia lui Mihai Eminescu şi a lui Lucian Blaga, etc. Tot aici, de mare
interes turistic sunt: Muzeul Naţional de Artă, al doilea din ţară ca zestre de artă românească dar şi
străină, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Secţia în aer
liber a Muzeului Etnografic, Muzeul memorial “Emil Isac”, Colecţia de istoria farmaciei, Muzeul de
Mineralogie şi Geologie şi Muzeul Zoologic.
Grădina Botanică, una dintre cele mai cunoscute şi mai bine organizate din sud-estul Europei,
oferă un bun prilej de destindere, dar şi de instruire pentru numeroşi turişti din ţară şi străinătate.
În municipiile Dej şi Turda, bisericile în stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate în pieţele
centrale, constituie importante puncte de atracţie.
57
Casele memoriale vin să întregească patrimoniul de monumente cu atracţie turistică: “Dr. Ioan
Raţiu” la Turda şi “Octavian Goga” la Ciucea.
Capacitatea turistică a judeţului în 2005 cuprindea: 42 hoteluri (3491 locuri), 7 hanuri şi
moteluri (256 locuri), 7 cabane turistice (748 locuri), 2 campinguri (550 locuri), 35 vile turistice (418
locuri) şi o tabără de elevi şi preşcolari (50 locuri); pe lângă aceste capacităţi de cazare, în ultimii ani,
funcţionează şi pensiuni turistice urbane şi rurale în număr de 81 cu 1016 locuri.
Tabel nr. 2.12. Reţeaua unităţilor de cazare turistică - număr unităţi
1992 1994 1995 1998 2003 2004 2005
TOTAL din care: 49 62 62 118 111 143 181

Hoteluri 22 24 24 23 27 33 42
Hoteluri pentru tineret - - - - - - 2
Hosteluri - - - - 2 3 2
Hanuri şi moteluri 3 4 4 4 5 7 7
Cabane turistice 11 5 5 8 5 5 7
Campinguri 2 3 3 3 3 3 2
Vile turistice 8 22 22 25 30 31 35
Tabere de elevi şi preşcolari 3 4 4 4 1 1 1
Căsuţe turistice - - - - 2 1 -
Popasuri turistice - - - - - 1 2
Pensiuni turistice urbane şi rurale - - - - 19 30 81
Tabel nr. 2.13. Capacitatea de cazare existentă - locuri

1992 1994 1995 1998 2003 2004 2005
TOTAL din care în: 4167 4810 4533 6080 4606 5095 6669
Hoteluri 2557 2506 2231 2738 2637 2866 3491
Hoteluri pt. tineret - - - - - - 44
Hosteluri - - - - 27 64 32
Hanuri şi moteluri 261 178 109 113 182 213 256
Cabane turistice 471 184 218 860 267 267 748
Campinguri 484 1388 1304 1610 568 575 550
Vile turistice 34 94 109 154 418 368 418
Tabere de elevi şi preşcolari 360 460 460 300 60 50 50
Căsuţe turistice - - - - 72 24 -
Popasuri turistice - - - - - 56 64
58
Pensiuni turistice urbane şi rurale - - - - 208 395 1016

Distribuţia forţei de muncă şi rata somajului

Analiza datelor privind ocuparea populatiei civile pe activităţile economiei naţionale relevă
următoarele aspecte:
- o scădere a populaţiei active în următoarele domenii: agricultură, industrie extractivă, industrie
energetică:
- o creştere a populaţiei active în următoarele domenii : construcţii, comerţ, transport,
intermedieri financiare, administraţie publică, tranzacţii imobiliare.
Tabel nr. 2.14. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale- mii persoane
Anii
Cluj 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total economie 297,1 298,4 298,7 299,7 304,2 309,4 315,1
Agricultură,vânătoare şi 74,5
107,0 105,5 90,3 86,4 78,9 79,7
silvicultură
Pescuit şi piscicultură - - - - - - -
Industrie 70,3 72,3 78,6 75,3 78,3 76,0 74,8
din care:
Industrie extractivă 1,8 1,7 1,7 1,6 1,6 1,7 1,6
Industrie prelucrătoare 62,6 65,0 71,6 68,6 71,7 69,4 68,4
Energie electrică şi mică,
gaze şi apă 5,9 5,6 5,3 5,1 5,0 4,9 4,8
Construcţii 15,8 14,9 16,4 17,1 19,1 19,7 22,4
Comerţ 26,3 28,8 35,0 38,0 38,9 43,1 48,2
Hoteluri şi restaurante 3,9 4,0 3,4 5,2 6 5,2 5,3
Transport,depozitare şi 18,5
16,4 16,4 16,7 16,6 17,3 17
comunicaţii
Intermedieri financiare 3,0 2,7 2,6 2,9 3,5 4,4 4,7
Tranzacţii imobiliare şi alte 14,6
9,4 9,2 10,6 11,9 13,7 13,7
servicii
Administraţie publică şi 4,6
3,4 3,4 3,5 3,4 3,7 4,3
apărare
Învăţământ 20,2 20,1 19,3 19,5 19,2 20,0 20,2
Sănătate şi asistenţă socială 14,6 14,3 15,0 15,5 16,2 16,6 17,6
Celelalte activităţi ale 9,7
6,8 6,8 7,3 7,9 9,4 9,7
economiei naţionale
59
Tabel nr. 2.15. Şomeri înregistraţi şi rata şomajului la nivelul judeţului Cluj
Din total şomeri:
Rata
Anii Numărul Beneficiari de
Beneficiari şomajului
şomerilor Femei alocaţie de
ajutor şomaj %
înregistraţi sprijin
1991 10316 6740 6510 - 2,6
1992 32885 20637 22163 6584 9,3
1993 29773 17649 13908 13045 7,5
1994 38789 23812 17889 15257 9,7
1995 34711 21553 12091 10445 8,7
1996 29149 17236 8836 8434 7,9
1997 31544 18163 10558 5276 8,7
1998 36438 20580 14057 9025 10,4
1999 40164 19943 15734 16271 11,4
2000 37765 20331 8680 14447 11,4
2001 30933 14708 9439 7966 9,2
2002 33157 15722 6356 3256 10,1
2003 24822 12182 7184 10 7,5
2004 16305 7492 5635 - 5,1
2005 14373 7000 5481 - 4,4
Venitul mediu
Privitor la câştigul salarial trebuie subliniată tendinţa de creştere înregistrată la nivelul judeţului
în perioada 2000 – 2005.
Tabel nr. 2.16. Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale
lei / salariat RON/salariat

Anii
Judeţul Cluj 2000 2001 2002 2003 2005
Total economie 2097136 2945774 3655654 4828776 784

Agricultură,vânătoare şi silvicultură 1639755 2440077 2635477 3796352 548
Pescuit şi piscicultură 1999490 2499645 2734253 3069444 538
Industrie extractivă 2969471 4342424 5260355 6923183 933
60
Industrie prelucrătoare 1981382 2786849 3427807 4420288 687

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3303020 4445744 5514150 7710396 1148
Construcţii 1825397 2786694 3242224 4930016 764
Comerţ 1513402 2124593 2542444 3726999 590
Hoteluri şi restaurante 1584532 1848376 1941189 3034679 446
Transport,depozitare şi 953
2714476 3885759 5239791 6163032
comunicaţii
Intermedieri financiare 4481173 6139828 7837411 11197497 1880

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1729510 2772346 3459756 4173349 661
Administraţie publică şi apărare 3139620 4247355 4920588 7195659 1188
Învăţământ 2212649 3011323 4010321 5391351 1047
Sănătate şi asistenţă socială 1942979 2880832 3551318 4507125 771
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1828578 2438199 3699501 4403327 662
Sursa: Ancheta anuală privind "Costul forţei de muncă".
Din tabelul de mai sus se observă o creştere continuă a caştigului salarial nominal mediu net
lunar. Consecinţa acestei creşteri este creşterea consumului şi prin urmare a cantităţii deşeurilor
generate.
Tabel nr. 2.17. Produsul intern brut milioane lei-preţuri curente
Indicator 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

PIB 21572,9 32420,8 44695,3 56918,7 76186,4 97879,4 11340,2
2.2. DATE SPECIFICE REFERITOARE LA GENERAREA ŞI GESTIONAREA

DEŞEURILOR
Situaţia existentă reprezintă punctul de referinţă şi ajută la identificarea necesităţilor pentru
dezvoltările ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor.
Autorităţile pentru protecţia mediului din România colectează date privind gestionarea
deşeurilor încă din anul 1991, primul set de date complet la nivel naţional datând din anul 1995. Până
în anul 2003 colectarea de date privind gestionarea deşeurilor s-a realizat de către agenţiile judeţene de
protecţia mediului pe bază de chestionare statistice, datele fiind prelucrate de către Institutul Naţional
de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti în colaborare cu Institutul
Naţional de Statistică (INS). În anul 2004, în cadrul proiectului de asistenţă tehnică PHARE RO
61
0107.04.03, a fost realizată ancheta statistică pilot pentru deşeuri, fiind îmbunătăţite şi metodologia şi
chestionarele de anchetă.
Începând cu anul 2005 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu Institutul
Naţional de Statistică realizează cercetare statistică anuală.
În ceea ce priveşte deşeurile municipale, ancheta statistică se realizează exhaustiv, pe bază a
două chestionare:
• AS-GD-MUN „Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de
salubritate”;
• AS-GD-TRAT „Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor”.
Conform menţiunilor din publicaţia statistică privind deşeurile, calitatea datelor privind
gestionarea deşeurilor este influenţată în mare masură de o serie de condiţii existente la nivelul
unităţilor raportoare, şi anume:
• disponibilitatea condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor (în principal lipsa
cântarelor la depozitele de deşeuri);
• organizarea managementului deşeurilor;
• înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici;
• competenţa şi angajamentul responsabilităţilor pentru completarea chestionarelor
statistice.
Datele prezentate în acest capitol se referă la deşeuri menajere, deşeuri comerciale similare cu
cele menajere, deşeuri voluminoase, deşeuri din grădini, parcuri şi pieţe şi deşeuri stradale.
Capitolul privind situaţia actuală este considerat ca punct de referinţă şi identifică necesităţi
pentru dezvoltări ulterioare în cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor.
Scopul descrierii situaţiei actuale este de a identifica starea prezentă (tipuri şi cantităţi de
deşeuri) şi punctele slabe în cadrul sistemului, privind:
- Organizarea sistemului de gestionare a deşeurilor;
- Generarea deşeurilor;
- Colectarea şi transportul deşeurilor;
- Tratarea şi valorificarea deşeurilor;
- Eliminarea deşeurilor.
62
2.2.1. Generarea deşeurilor

Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de către
operatorii de salubritate şi se bazează în mare masură pe estimări şi nu pe date precise, obtinute prin
cântăriri.
Aceste date se referă la deşeurile municipale, deşeurile asimilabile din comerţ şi industrie şi din
instituţii publice, deşeuri care rezultă din staţii de epurare orăşeneşti, precum şi la deşeurile din
construcţii şi demolări, şi nu se referă la deşeurile provenind din activităţi industriale.
Deşeurile colectate reprezintă deşeurile generate care sunt colectate prin servicii de salubritate.
Deşeurile necolectate reprezintă deşeurile generate care nu sunt colectate prin servicii de
salubritate (ex. populaţie rurală şi urbană care nu beneficiază de servicii de salubritate).
Deşeurile generate reprezintă deşeurile colectate din mediul urban şi rural + deşeurile
necolectate din mediul urban şi rural.
Tabel nr. 2.18. Cantităţi de deşeuri generate

Tipuri principale de deşeuri 2001 2002 2003 2004 2005
Cod deseu
(tone) (tone) (tone) (tone) (tone)
1 Deşeuri municipale şi asimilabile din 20 15 01 529702.6 550262.4 240042.2 259293 296757.8

comerţ, industrie, institutii, din care:
1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la 20 03 01 167189 293281.2 118000 123580 155526
populaţie
1.2. Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, 20 03 01 66 116 86575 28.506 41540 72663
instituţii colectate în amestec
1.3. Deşeuri municipale şi asimilabile (menajere 0 0 5.157 574 798.3
20 01
şi asimilabile) colectate separat din care:
15 01
- Hartie si carton 20 01 01 0 0 4.867 441 546.51

15 01 01
- Sticla 20 01 02 0 0 0 0.6 0.3
15 01 07
- Plastic 20 01 39 0 0 16 96.26 143.7
15 01 02
- Metale 20 01 40 0 0 39 35.6 1.3
15 01 04
63

Cod deseu
- Lemn 20 01 38 0 0 0 0 0
15 01 03
- Biodegradabile 0 0 0 0 38.3
20 01 08
- Altele 20 01 0 0 234 0 68.2

15 01
1.4. Deşeuri voluminoase 20 03 07 112 064 17821 100 3867 152.5
1.5. Deşeuri din grădini şi parcuri 20 02 11 971 2046 4.682 3457 5377
1.6. Deşeuri din pieţe 20 03 02 4 617 3465 1.600 2415 1344
1.7. Deşeuri stradale 20 03 03 23 411 55472 16000 29949 29587
1.8. Deşeuri menajere generate şi necolectate* 20 01 144334.6 91602.15 66000 53911 31310
15 01
Sursa: APM Companii de salubrizare, statii de epurare orasenesti, companii de constructii civile si drumuri
Pentru a obtine o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior sunt prezentate grafic.
Fig. nr.2.7. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în mediul urban

şi rural în judeţul Cluj în perioada 2001-2005
600000
500000
400000
tone
300000
200000
100000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Cantitatea totala de deseuri 529702,6 550262,4 240.042 259293 296757,8
generata - tone
Analiza datelor prezentate anterior nu a condus la identificarea unor tendinţe privind cantităţile
de deşeuri municipale generate anual. Lipsa unei corelări între dinamica cantităţilor de deşeuri
municipale pe de-o parte şi evoluţia populaţiei, respectiv a gradului de acoperire cu servicii pe de altă
parte, poate fi justificată doar prin calitatea datelor raportate către APM Cluj.
64
Din cauza lipsei unor date corecte colectate de la operatorii de salubritate, s-au luat în
considerare pentru anul 2003 datele publicate în PRGD 6NV iar pentru anii 2004 şi 2005, cifrele
reprezentând cantităţile colectate în amestec de la populaţie au fost estimate în funcţie de indicele de
generare în mediile urban şi rural (0,9 kg/loc/zi în mediul urban, respectiv 0,4 kg /loc/zi în mediul
rural).
Indicatori de generare a deşeurilor
Indicatorii de generare a deşeurilor municipale, exprimaţi în kg/locuitor x an, reprezintă un

parametru important atât de verificare a plauzabilităţii datelor, cât si pentru calculul prognozei
de generare.
Indicatorii de generare se calculează atât pentru deşeurile municipale, cât şi pentru deşeurile
menajere pe baza cantităţii generate şi a populaţiei. În urmatorul tabel se prezintă variaţia indicatorilor
de generare a deşeurilor municipale, precum şi a deşeurilor menajere colectate în amestec de la
populaţie, în perioada 2001 – 2006.
Indicatorii de generare prezintă o variaţie neuniformă corelată cu datele raportate privind
cantităţile de deşeuri municipale generate şi deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie. O
posibilă explicaţie privind calitatea datelor raportate şi gradul de incertitudine al acestora este faptul că
raportările s-au bazat pe estimări şi nu pe cântăriri.
Tabel nr. 2.19. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate
1 Deşeuri municipale şi asimilabile din 529702.6 550262.4 240044 263393 267333.8
comerţ, industrie, instituţii, din care:
1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la 167189 293281.2 118000 123580 126984
populaţie
1.2. Populaţia totală (număr de locuitori) 720280 689738 684383 686825 694511
1.3. Populaţia deservită (număr de locuitori)
Tabel nr. 2.20. Indicatori de generare a deşeurilor
Anul Deşeuri municipale şi asimilabile

(kg/loc.an)
2001 735.41
65
2002 797.78
2003 350.74
2004 377.5
2005 385
Redăm grafic indicatorii de generare a deşeurilor în judeţul Cluj în perioada 2001-2005
800
700
600
2001
500
2002
400
2003
300 2004
200 2005
100
0
indicatorii de generare a deseurilor
Din analiza datelor colectate au rezultat variaţii însemnate de la an la an ceea ce conduce la

concluzia că raportările statistice prezintă un grad de certitudine extrem de scăzut şi nu pot fi validate.
O explicaţie ar fi faptul că datele raportate se bazează pe estimări volumetrice cu aproximări atât în
ceea ce priveşte cantitatea cât şi greutatea specifică a deşeurilor colectate. În plus, raportările nu au fost
făcute de către toţi cei implicaţi în colectarea deşeurilor (agenţi economici şi primării care au serviciu
propriu de salubritate) sau nu s-au furnizat date pentru toată perioada.
Datorită acestei situaţii, pentru perioada 2001-2004 s-au făcut estimări pentru deşeurile
menajere colectate în amestec după formula: populaţia deservită de servicii de salubritate x indice de
generare a deşeurilor. Conform metodologiei de elaborare a Planurilor judeţene, acest indice a fost de
0,9 kg/loc/zi pentru mediu urban şi 0,4 kg/loc/zi pentru mediu rural.
Calculul cantităţilor de deşeuri generate şi necolectate s-a făcut pe baza aceloraşi indici x
populaţia nedeservită de servicii de salubritate.
66
2.2.2. Compoziţia deşeurilor menajere
Compoziţia deşeurilor reprezintă o importanţă deosebită definind potenţialul pentru

valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare.
În judeţul Cluj, la nivelul anului 2005, nu există date privind compoziţia deşeurilor menajere,
din mediul urban şi rural. În judeţul Bihor, S.C. ECO BIHOR S.A. a efectuat determinări ale
compoziţiei deşeurilor menajere, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural.
Efectuând o paralelă între judeţul Bihor şi judeţul Cluj privitoare la populaţia judeţului,
repartizarea acesteia pe medii, şi evoluţia dezvoltării economice a celor două judeţe, în prezentarea
compoziţiei deşeurilor menajere se folosesc datele furnizate de S.C. ECO – BIHOR S.A., operatorul
depozitului ecologic Oradea.
Fig.nr. 2.8. Compozitia medie a deseurilor in mediul urban - anul

2006
ambalaje
ambalaje sticla ambalaje metalice
hartie/carton
3% 5%
7% ambalaje plastic
16%
altele
7%
biodegradabile ambalaje lemn

61% 1%
67
Fig. nr. 2.9. Compoziţia medie a deşeurilor în mediul rural - anul

2006
ambalaje sticla ambalaje metalice
2% 4% ambalaje plastic
ambalaje 5%
hartie/carton lemn si textile
4% 1%
altele
29% biodegradabile
55%
2.2.3. Colectarea şi transportul deşeurilor
2.2.3.1. Date privind agenţii de salubritate
Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţul Cluj sunt organizate
diferit în funcţie de: mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate.
Redăm mai jos numărul agenţilor de salubrizare după forma de proprietate.
Tabel nr. 2.21. Agenţi de salubritate după natura proprietăţii în anul 2006
Număr agenţi de salubrizare după natura proprietăţii

Integral Majoritar Majoritar Autohton Integral Publică de Total
de stat de stat privat integral privat cu interes Agenţi
privat capital mixt local salubrizare
4 - - 6 3 1 14
Sursa: Agenţi de salubritate, administraţiile locale
68
2.2.3.2. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

Analizarea datelor privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate (exprimat ca populaţie
deservită de servicii de salubritate) pentru perioada 2001-2005 evidenţiază faptul că anual s-a
înregistrat o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubritate, la nivelul judeţului Cluj.
Creşterea cea mai mare pentru judeţul Cluj s-a înregistrat în mediu rural, de la 7,3% în anul
2003 la 53,8% în anul 2005.
Tabel nr. 2.22. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)
2002 2003 2005 2006
Total 50.8 53.4 77 85
Mediu urban 73.8 76.8 90 96
Mediu rural 5.8 7.3 51 64

Sursa APM Cluj
Fig. nr. 2.10. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de

salubritate
120
100 96
90
80 76.8
73.8
60 64
51
40
20
5.8 7.3
0
2002 2003 2005 2006
grad de acoperire - mediu urban grad de acoperire - mediu rural
69
2.2.3.3. Echipamente pentru colectare

Tabel nr. 2.23. Dotarea agenţilor de salubritate pentru colectarea deşeurilor menajere
în amestec ( anul 2005)
Tip recipient
Pubele Eurocontainere
Containere
(0,1-0,2 m3) (1,1-1,2 m3) Altele
(4-5 m3)
31377 1154 2411 8
Sursa: A.P.M. - Cluj
Colectarea separată se face pentru următoarele tipuri de deşeuri: hârtie-carton, plastic, metale şi
altele.
Tabel nr. 2.24. Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea selectivă a deşeurilor
(anul 2005)
Capacitate
Tip recipient specifică
(mc/locuitor)
Volum total (mc)
Containere Eurocontainere Remorca
Pubele (0.1-0.2
(4-5 mc) (1.1-1.2 mc) tractor
mc)
44 47 - 1 4922.27 0.00719
Sursa: A.P.M. - Cluj
Tabel nr. 2.25. Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea selectivă a

PET-urilor şi a hârtiei
Tip recipient
Containere Containere
Containere (1 mc)
Europubele (3-5 mc) (40 mc)
180 209 24 15
Sursa A.P.M. - Cluj
Tabel nr. 2.26. Dotarea agenţilor de salubrizare pentru transportul deşeurilor menajere
Mijloace de transport - numar

Judeţ
Tip Autogunoieră Autotransportor Tractor Autocamioane
compactoare containere cu basculante Altele
remorca
Cluj 89 28 15 16 -
Sursa A.P.M. - Cluj
70
2.2.3.4 Staţii de transfer

În judeţul Cluj, la nivelul anului 2005, nu există staţii de transfer.
2.2.4. Valorificarea şi tratarea deşeurilor
2.2.4.1 Sortarea deşeurilor municipale
Scopul unei instalaţii de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilor
valorificabile material. Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, metalele şi lemnul.
În prezent în judetul Cluj nu există instalaţii de sortare în funcţiune. Date privind proiectele
existente la nivelul judeţului care includ şi construirea de astfel de instalaţii sunt prezentate în Capitolul
6.
2.2.4.2 Valorificarea deşeurilor municipale
Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă la scară largă, cantităţile
de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute.
Agentii economici tip REMAT existenţi în judeţ achizitionează, de la persoane fizice şi juridice
autorizate, deşeuri reciclabile (ex. hârtie şi carton, metale, mase plastice) pe care le tratează în vederea
reciclării şi apoi le trimit la unităţile valorificatoare, după o prelucrare prealabilă (sortare,
dezmembrare, mărunţire, presare, balotare).
În Anexa 1 de la sfârşitul PJGD sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unităţi ce
desfăşoară activităţi de colectare şi tratare deşeuri reciclabile, dotările şi capacităţile de prelucrare de
care dispun, iar mai jos sunt prezentate cantităţile înregistrate la nivelul anului 2007 în ceea ce priveşte
cantităţile de deşeuri reciclabile colectate de la populaţie şi agenţi economici şi valorificate prin unităţi
de reciclare din judeţ sau din ţară.
Cantităţile total de deşeuri reciclabile colectate şi valorificate în 2007 au fost:
- hârtie / carton: 14193,966 tone reciclate în fabricile de hârtie din judeţ (SC Mucart SA – 670,914
tone) şi în ţară.
- PET – 1198, 299 tone reciclate în fabrici din ţară
- Folie – 646,969 tone reciclate în fabrici din judeţ (SC Napochim SA – 39,768 tone) şi ţară.
71
Din aceste cantităţi pot fi menţionate deşeurile colectate separat şi valorificate de la populaţie
de către operatorii de salubritate, în anul 2007 au fost:
- hârtie - carton: 1738.869 tone ;
- PET-uri: 109,433 tone
Restul cantităţilor prezentate sunt generate de agenţi economici care au realizat colectarea selectivă
a deşeurilor generate în unitate şi au predat aceste deşeuri la agenţii colectori / valorificatori autorizaţi,
din judeţ şi din ţară.
Tabel nr. 2.27. Cantităţile de deşeuri valorificabile prelucrate în anul 2003

Staţia Prelucrare Total (tone) Hârtie – carton Mase Metale
(tone) plastice (tone)
(tone)
CLUJ 30991.163 5439.13 100 25452.033
SC REFORMATEX SRL 840.573 840.573
SC REMAT SA 23874 3412 8 20454
SC FIER COLECT SRL 2.04 2.04
SC MUCART SA 1762 1762
SC LIVING PLASTIC 12 12
INDUSTRY
SC DOLEX SRL 122.5 122.5
SC POP&SOLEA SRL 3.5 3.5
SC CONTINENT IMPEX SRL 24 11 13
SC MARUVA SRL 103.78 103.78
SC AMIHOR SRL 24.3 24.3
SC TEHNOMAG SA 174.78 174.78
SC TURNATORIA CARPATI SA 46.479 46.479
SC SERVPRODMIN AGHIRES 625.7 625.7
SC LETIFAR SRL 77.56 77.56
SC CUG SA 1642 1642
SC REMARUL „16 88 88
FEBRUARIE” SA
SC DISI SRL DEJ 272 272
SC MECSOM SRL DEJ 603.7 603.7
SC OVIDIU SA CAMPIA 625.201 625.201
TURZII
SC FARMEC PLAST 67 67
Cantităţile colectate separat şi valorificate de la populaţie au fost în anul 2007:

- 15,76 tone, valorificat la unităţile din ind. Chimică;
- hârtie - carton: 4.867.2 tone, care au fost reciclate la fabricile de hârtie;
- plastic - metale: 39,31 tone, reciclate la unităţile din metalurgie.
Restul cantităţilor prezentate sunt generate de agenţi economici care au realizat colectarea
selectivă a deşeurilor generate în unitate şi au predat aceste deşeuri la agenţii colectori / valorificatori
prezentaţi mai sus.
72
2.2.4.3 Compostarea deşeurilor

În instalaţiile de compostare pot fi prelucrate deşeurile biodegradabile municipale colectate
selectiv, precum şi nămolurile rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti. În urma procesului de
compostare rezultă compostul, care poate avea diferite utilizări, funcţie de calitatea acestuia
(agricultura, remedierea terenurilor degradate etc.).
În judeţul Cluj se află în curs de finalizare proiectul ”Platformă zonală de compostare a
deşeurilor organice” al carui beneficiar este Consiliul Local Dej, finanţat de Uniunea Europeană prin
programul Phare /2004/016-772.04.01.04.01.01 „Schema de investiţii pentru proiecte mici de
gestionare a deşeurilor”.Capacitatea de procesare anuala a staţiei de compostare este de 5000 mc / an.
2.2.4.4. Tratarea mecano - biologică

În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale printr-o combinaţie
de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-biologică sunt separate mecanic
deşeurile valorificabile material şi energetic, iar deşeurile reziduale sunt inertizate biologic.
În judeţul Cluj nu există staţii de tratare mecano - biologică a deşeurilor.
2.2.4.5. Alte metode de tratare valorificare a deseurilor
Tratarea termică
La nivelul judeţului Cluj, precum şi la nivelul Regiunii 6 Nord – Vest, nu există instalaţii de
tratare termica a deşeurilor municipale nepericuloase.
Singurul incinerator pentru deşeuri periculoase din judetul Cluj este incineratorul pentru deşeuri
spitalicesti S.C. IF TEHNOLOGII S.R.L. cu sediul în municipiul Cluj-Napoca.
Capacitatea nominală a acestui incinerator este de 500 kg/oră. Categoriile de deşeuri incinerate
potrivit clasificării din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase sunt următoarele:
02 DEŞEURI DIN AGRICULTURA, HORTICULTURA, ACVACULTURA,
SILVICULTURA,VANATOARE ŞI PESCUIT, DE LA PREPARAREA ŞI
PROCESAREA ALIMENTELOR
03 DEŞEURI DE LA PRELUCRAREA LEMNULUI ŞI PRODUCEREA PLACILOR ŞI
MOBILEI,PASTEI DE HÂRTIE, HÂRTIEI ŞI CARTONULUI
04 DEŞEURI DIN INDUSTRIILE PIELARIEI, BLANARIEI ŞI TEXTILA
73
05 DEŞEURI DE LA RAFINAREA PETROLULUI, PURIFICAREA GAZELOR NATURALE

ŞITRATAREA PIROLITICA A CARBUNILOR
06 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ANORGANICE
07 DEŞEURI DIN PROCESE CHIMICE ORGANICE
09 DEŞEURI DIN INDUSTRIA FOTOGRAFICA
10 DEŞEURI DIN PROCESELE TERMICE
12 DEŞEURI DE LA MODELAREA, TRATAREA MECANICĂ ŞI FIZICA A
SUPRAFEŢELOR METALELOR ŞI A MATERIALELOR PLASTICE
13 DEŞEURI ULEIOASE ŞI DEŞEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI (cu excepţia
uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19)
14 DEŞEURI DE SOLVENTI ORGANICI, AGENŢI DE RĂCIRE ŞI AGENŢI
DE PROPULSARE (cu excepţia 07 şi OS)
15 DEŞEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE
LUSTRUIRE,FILTRANTE ŞI ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE, NESPECIFICATE ÎN
ALTA PARTE
16 DEŞEURI NESPECIFICATE ÎN ALTA PARTE
18 DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE UNITĂŢILOR SANITARE ŞI DIN
ACTIVITĂŢI VETERINARE ŞI/SAU CERCETĂRI CONEXE (cu excepţia deşeurilor de la
prepararea hranei în bucatarii sau restaurante,care nu au legatura directa cu activitatea sanitară)
Impachetare
La nivelul judeţului Cluj, din anul 2002, în cadrul depozitelor din localităţile Câmpia Turzii şi
Gherla, au fost puse în funcţiune două instalaţii de împachetare a deşeurilor tip Powerpack. Cantităţile
stocate în urma împachetării sunt 6.100 tone în municipiul Campia Turzii, iar pe platforma din
municipiul Gherla 4.880 tone, rezultand 6.100 de baloţi cu greutatea de aproximativ 0,800 tone fiecare.
In prezent aceste două instalaţii nu mai funcţionează, serviciile de salubrizare şi administraţiile
locale din aceste două localităţi fiind nevoite să găsească metode pentru gestionarea baloţilor deja
obţinuţi, una din soluţii fiind împrejmuirea rampelor de gunoi aferente cu aceşti baloţi, care sunt stabili
din punct de vedere fizico-chimic, pentru a împiedica accesul pe această rampă al persoanelor străine.
74
2.2.5. Eliminarea deşeurilor
În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare.
La nivelul judeţului Cluj există şase depozite neconforme pentru deşeuri nepericuloase (clasa
„b”) aferente localităţilor urbane pentru care, prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor se
precizează datele la care îsi vor înceta activitatea aceste depozite, conform Calendarului de
sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente.
Calendarul de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente
în judeţul Cluj, conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, Anexa 5, tabelul 5.2 Depozite
neconforme clasa "b" din zona urbană care sistează/încetează depozitarea în perioada 16 iulie 2009 - 16
iulie 2017 este prezentat mai jos:
Cetan - Dej 2010
Pata Rat - Cluj 2010
Gherla 2012
Campia Turzii 2012
Cetatea Veche-Bolic, Huedin 2012
Turda 2012
Depozitele care vor sista depozitarea se vor închide in conformitate cu cerinţele Directivei
1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani dupa sistarea depozitării.
Pentru depozitele existente, necontrolate, cantitatea depozitată de deseuri este înregistrată prin
numărarea containerelor care intra în unitate cunoscand cantitatea medie de deşeuri din containere.
O parte din depozite nu sunt îngrădite şi nu sunt prevăzute cu sisteme de colectare a levigatului
şi a gazului de depozit.
În prezent în judeţul Cluj nu există depozite conforme pentru eliminarea deşeurilor.

Prezentul capitol cuprinde date despre:
 depozite
 amplasamente existente
 evoluţia cantităţilor depozitate
 capacităţi disponibile
75
 standarde privind depozitarea
 echipamente.
Tabel nr. 2.28. Depozite – date generale în anul 2006
Număr de
Număr depozite / Capacitate
depozite / Tip* Suprafaţă (ha)
urbane (mc)
rurale
6 63 B 25,54 3.910.000
b - depozit de deşeuri nepericuloase Sursa: APM Cluj
Tabel nr. 2.29. Depozite necoforme clasa “b” din mediul urban existente în judeţul Cluj
în anul 2006
Suprafata la
An sistare Capacitate disponibila momentul sistarii
Depozit neconform /localitate depozitare cf. depozitarii
HG349/2005 (mc)
(ha)
Rampa de deşeuri Cetan - Dej 2010 Depozitarea sistată 0,40

Rampa de deşeuri Pata Rât – 2010 Capacitate epuizată 9,0
Cluj
Se va depozita în continuare pe
verticală şi prin extindere până
în 2010
Rampa de deşeuri menajere 2012 30.000 5,0
RAGCL- Câmpia Turzii
Rampa de deşeuri Cetatea Veche 2012 50.000 1,15
- Bolic -Huedin
Rampa de deşeuri RADP – 2012 200.000 3,2
Turda
Rampa de deşeuri RADP – 2012 100.000 1,5
Gherla
Sursa PRGD – Reg. N-V
În mediu rural există 64 locuri de depozitare temporară, în general sunt terenuri neamenajate,
neautorizate, administrate de primării. Datorită aspectelor menţionate, se preconizează închiderea
tuturor locurilor de depozitare şi a depozitelor neautorizate.
76
Tabel nr. 2.30. Privind calendarul de închidere şi ecologizare a spaţiilor de depozitare a

deşeurilor din zona rurală a judeţului Cluj
Nr. Nume amplasament Suprafaţa

crt. Comuna Sat estimată
(ha)
1. Aghireşu Ticu Colonie Ticu Colonie 0,005
2. Ticu Ticu 0,003
3. Dincu Dincu 0,004
4. Arghişu Arghişu 0,003
5. Beliş Beliş La Turba 0,5
6. Poiana Horea 0,25
7. Giurcuta de Sus 0,2
8. Smida 1
9. Cătina Valea - Caldă Gropile de lut 0,7
10. Viişoara Viişoara Cioara 0,7
11. Călăraşi Bogata Batal 1,5
12. Frata Frata Puielniţă 0,1
13. Soporu de Cîmpie Sinişaua 0,08
14. Berchieş După Tău 0,08
15. P. Frăţii Techereş 0,06
16. Măguri -Răcătău Măguri La Canton 0,05
17. Măguri La Dranda 0,04
18. Mihai Viteazu Mihai Viteazu Depozit de deşeuri 3,4
menajere amplasat în loc
Mihai Viteazu
19. Mociu Mociu Sosba I 0,1
20. Chesau Sub deal 0,01
21. Criseni La Brigada 0,01
22. Suatu Dîmburile Dîmburi 0,012
23. Aruncuta Ciscut 0,04
24. Floreşti Floreşti Râtul Satului 1 1
25. Floreşti Bărc 0,9
26. Floreşti Râtul Satului 2 3,5
27. Luna de Sus Zăneu 12
28. Luna de Sus Valea Lonei 0,5
29. Tăuţi Drumul Tăutului 0,14
30. Tritenii de Jos Tritenii Hotar La Baie 0,4
31. Căşeiu Căşeiu La Gheţar 0,15
32. Câţcău Muncel La Cimitir 0,03
33. Pe Părău 0,05
34. Moldoveneşti Moldoveneşti Hagymasmezo 0,75
35. Ceanu Mare Ceanu Mare Scroafa 0,2
36. Boian Lutu Popii 0,2
37. Bolduţ Porcărie 0,2
38. Iacobeni Soveriste 0,2
77
39. Gîrbău Turea Tog 0,15

40. Corneşti Cariera 0,1
41. Luna Luna Bercul -Morii 0,2
42. Luncani Lângă pod 0,1
43. Gligoreşti Spre Gura Arieşului 0,1
44. Buza Buza Tăpieş Dos 0,005
45. Buza Coasta Vii 0,006
46. Rotunda Vale Dos 0,003
47. Valea Ierii Valea Ierii Blocuri Caps 0,01
48. Valea Ierii Fabrica Veche 0,1
49. Valea Ierii Fabrica Noua 0,04
50. Valea Ierii Paraul Mesteacanului 0,01
51. Valea Ierii Bloc centru 0,005
52. Valea Ierii Paraul Iapa 0,005
53. Valea Ierii Besu 0,015
54. Cerc Valea Calului 0,005
55. Cerc Valea Calului1 0,01
56. Valea Ierii Aval Caps 0,02
57. Plopi Fersa 0,005
58. Sânmărtin Sânmărtin Rât 0,015
59. Ceaba Tău 0,03
60. Cutca Văduţ 0,01
61. Cutca Coasta Mare 0,02
62. Diviciorii Mari Peste Vale 0,02
63. Aluniş Aluniş La Recea 0,03
64. Sic Sic Kartyas 0,6
Spaţiile de depozitare din zonele rurale se vor închide şi ecologiza până la 16.07.2009 avându-se
îin vedere realizarea punctelor de colectare pentru mediul rural.
În judeţul Cluj, în perioada respectivă nu există metode alternative de eliminare a deşeurilor
municipale, în lipsa unui depozit ecologic, acestea fiind depozitate în depozite neconforme.
Tabel nr. 2.31. Evoluţia cantităţii de deşeuri depozitate

Cantitate de deseuri depozitată
Depozit neconform 2003 2004 (t/an) 2005 (t/an) 2006 (t/an) 2007 (t/an)
Pata Rât 238533.6 255513.4 279112 294808 393500
Turda 32200.81 42092.5 39841 53089 39793.8
Câmpia Turzii 23470.72 28794.76 7541 50563 21103.19
Dej 11833 0 0 0 0
Gherla 22091.50 6262.5 6228.15 6003 6963
78
Huedin 4292 4344 1371 2030

1290
TOTAL 332421.63 337007.16 334093.15 405753 463389.99
Sursa: APM Cluj
După închiderea depozitelor existente neconforme, depozitarea deşeurilor se va realiza într-un
depozit conform judeţean, care este prevazut a se realiza pana la data de 16 iulie 2010.
La nivelul judeţului Cluj se află în derulare pregătirea proiectului privind SISTEMUL
INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR, proiect finanţat de către M.M.D.D. prin
Măsura ISPA 2005 /RO/16/P/PA 001-05 şi derulat prin P.O.S. Mediu în cadrul AXEI PRIORITARE 2
“Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice
contaminate”, care este prevăzut a se finanţa prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Prin proiectul sus menţionat se prevede realizarea unui Centru de Management Integrat al
Deşeurilor ( prevăzut cu Staţie de Sortare, Staţie de compostare şi Celule pentru depozitare) şi a trei
staţii de transfer, dupa cum urmează:
- depozitul ecologic la nivel judeţean se va amplasa în municipiul Cluj-Napoca, zona “Postata
sub Păduri”
- staţiile de transfer vor fi amplasate în municipiul Gherla, orasul Huedin şi în comuna Mihai
Viteazu.
79
Fig. nr. 2.11. Gruparea localităţilor judeţului Cluj în zone de gestiune a deşeurilor
Prin programul PHARE CES 2004 în judeţul Cluj s-a mai realizat o staţie de transfer în
municipiul Gherla, staţie ce va fi integrată în proiectul “SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT
AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL CLUJ”.
În cazul în care, din motive obiective, Centru de Management Integrat al Deşeurilor nu se va

realiza în termenul prevăzut de HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, ca metode provizorii
de depozitare a deşeurilor municipale, se vor studia următoarele variante:
A. implementarea unui sistem de colectare selectivă : deşeuri reciclabile (pet-uri, hârtie, sticlă ,
metal) şi deşeuri nereciclabile. Deşeurile reciclabile vor fi valorificate iar cele nereciclabile vor fi
impachetate cu ajutorul instalaţiilor Powerpack existente în mun. Gherla şi Câmpia Turzii. Aceste
instalaţii se vor repune în funcţiune pe locaţia viitorului Centru de Management Integrat al Deşeurilor.
La finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, aceste deşeuri vor fi procesate în
vederea eliminarii.
B. implementarea unui sistem de colectare selectivă şi transportarea deşeurilor la un depozit

autorizat, sau la un depozit a cărui activitate de depozitare nu a fost sistată conform HGR 349/2005.
80
CAPITOLUL 3
3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR
Prin obiectivele şi ţintele judeţene se acordă o importanţă deosebită reducerii cantităţii de

deşeuri, promovării reutilizării, reciclării şi valorificării deşeurilor, astfel încât să fie redus impactul
negativ asupra mediului. De asemenea obiectivele trebuie să fie în armonie cu Planul Regional de
Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
Obiectivele stabilite în cadrul PJGD trebuie sa îndeplinească următoarele criterii:
 Să urmarească principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul
Plăteşte, Principiul Prevenirii, Principiul Proximităţii, Principiul Eficienţei Economice,
Principiul Subsidiarităţii, Principiul Aplicabilităţii, Principiul BATNEEC etc.;
 Să se bazeze pe următoarele priorităţi: prevenirea generării deşeurilor la sursă, reutilizarea şi
reciclarea acestora, utilizarea deşeurilor ca sursă de energie, eliminarea finală a deşeurilor prin
incinerare sau depozitare;
 Să urmarească transformarea problemelor identificate în teritoriu în obiective de rezolvat;
 Să ia în considerare observaţiile şi comentariile relevante primite din partea publicului şi în
special a segmentului care urmează să participe la realizarea obiectivelor propuse (generatori de
deşeuri, prestatori de servicii, investitori potenţiali, organe de control etc.);
 Să fie în concordanţă cu obiectivele stabilite la nivel naţional (Strategia Naţionala de
Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor), la nivel regional
(Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 6 Nord - Vest) şi cu legislaţia europeană şi
naţională.
Ţintele trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
• Să exprime fiecare obiectiv stabilit într-o formă cuantificabilă (cantitate şi timp);
• Să fie cel puţin egale cu ţintele stabilite la nivel regional şi naţional;
81
• Faţă de ţintele stabilite la nivel regional şi naţional, la nivel judeţean pot fi stabilite şi ţinte
intermediare.
În alegerea alternativelor pentru colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor municipale trebuie
să se ţină cont de specificul judeţului.
La introducerea colectării deşeurilor în mediul rural trebuie să se ţină seama de caracteristicile
locale, de infrastructura de drumuri existentă, de amplasarea localităţilor unele faţă de altele şi
respectiv faţă de staţiile de transfer şi de depozitele zonale existente sau cele proiectate.
Ţinând seama de toate acestea şi pe baza situaţiei existente, la nivelul judeţului au fost stabilite
obiectivele şi ţintele judeţene, care sunt prezentate în cele ce urmează.
Tabel nr. 3.1 Obiective şi ţinte generale pentru gestionarea deşeurilor
Obiective
Domeniul/Activitatea Obiective Termen
subsidiare/Ţinte
Creşterea importanţei
Creşterea eficienţei de acordate aplicării
Permanent
aplicare a legislaţiei în legislaţiei şi controlul
domeniul gestiunii acesteia
deşeurilor
Prevederi legislative
locale în concordanţă cu 2009
Politica şi cadrul PJGD
legislativ
Crearea cadrului
Dezvoltarea politicii organizatoric pentru
judeţene în vederea stabilirea orientării
implementării unui judeţene în domeniul 2010
sistem integrat de gestionării deşeurilor şi a
gestiune a deşeurilor instrumentelor de
implementare
Adaptarea şi Crearea condiţiilor pentru

dezvoltarea cadrului eficientizarea structurilor
Aspecte instituţionale şi instituţional şi instituţionale şi a
2009
ogarnizatorice organizatoric în sistemelor aferente
vederea îndeplinirii activităşilor de gestionare
cerinţelor naţionale şi a deşeurilor
82
compatibilizarea cu Intărirea capacităţii

structurile europene administrative a
instituţiilor
guvernamentale la toate
nivelele(naţional, 2009
regional, judeţean, local)
cu competenţe şi
responsabilităţi în
legislaţiei
Asigurarea de personal
suficient şi bine pregătit
profesional şi dotări
corespunzătoare la toate 2009
nivelele, atât în sectorul
Asigurarea resurselor public, cât şi în sectorul
Resursele umane umane ca număr şi privat
pregătire profesională
Asigurarea pregătirii
profesionale a
personalului angajat prin Permanent
participarea în domeniul
gestiunii deşeurilor
Stimularea crearii şi
dezvoltării unei pieţe
Permanent
viabile de deşeuri
reciclabile
Optimizarea preluării şi
utilizării tuturor
fondurilor naţionale şi
europene
disponibile(fondul de 2009
Finanţarea sistemului de
mediu, fonduri private,
gestionare a deşeurilor
fonduri structurale, etc.)
Imbunătăţirea
mecanismelor
economico- financiare
pentru gestionarea 2009
deşeurilor
municipale(calculare
taxe, programe naţionale
83
speciale de la buget)
Crearea unor mecanisme
economico- financiare
adecvate pentru
gestionarea fluxurilor de
deşeuri speciale:
acumulatori şi baterii,
uleiuri uzate, anvelope
2009
uzate, ambaleje, electrice
şi electronice, vehicule
scoase din uz etc.(sisteme
depozit, responsabilitatea
producătorului,
mecanisme de
ecofinanţare)
Intensificarea
comunicării între toate
părţile implicate
Promovarea unui
Organizarea şi susţinerea
Informarea şi sistem de informare,
de programe de educare
conştientizarea părţilor conştientizare şi Permanent
şi conştientizare a
implicate motivare pentru toate
populaţiei de către toate
părţile implicate
părţile implicate
Elaborarea de materiale
informative
Imbunătăţirea sistemului
de colectare, prelucrare şi
analizare a datelor şi 2009
infomaţiilor privind
gestionarea deşeurilor
Obţinerea de date şi
Colectarea şi raportarea informaţii complete şi Realizarea sistemului
de date şi informaţii corecte, care să judeţean de colectare,
privind gestionarea corespundă cerinţelor prelucrare, analiza şi
deşeurilor de raportare la nivel validare a datelor şi
2009
naţional şi european informaţiilor privind
generarea şi gestionarea
deşeurilor din construcţii
şi demolări
Monitorizarea 2009
permanentă a cantităţilor
84
de deşeuri voluminoase
colectate şi a modului de
gestionare
Promovarea şi aplicarea
principiului prevenirii
generării deşeurilor la
Prevenirea generării de Maximizarea prevenirii producător
Permanent
deşeuri generării deşeurilor Promovarea şi aplicarea
principiului prevenirii
generării deşeurilor la
consumator
Exploatarea tuturor Dezvoltarea pieţii pentru
posibilităţilor de natură materiile prime secundare
tehnică şi economică şi promovarea utilizării
privind valorificarea produselor obţinute din
deşeurilor materiale reciclate
Promovarea prioritară a
valorificării materiale în
măsura posibilităţilor
tehnice şi economice în
condiţii de siguranţă
pentru sănătatea
populaţiei şi a mediului
Valorificarea Promovarea valorificării Permanent
potenţialului util din energetice în instalaţii cu
Dezvoltarea
deşeuri randament energetic
activităţilor de
valorificare materială ridicat în cazul în care
şi energetică valorificarea materială nu
este fezabilă din punct de
vedere tehnico-
economic.În cazul
incinerării beneficiul
energetic rezultat trebuie
să fie pozitiv şi să existe
posibilitatea utilizării
eficiente a energiei
rezultate
Extinderea sistemelor de
Imbunătăţirea/
colectare a deşeurilor 2009
Colectarea şi transportul dezvoltarea unui sistem
municipale - în mediul
deşeurilor integrat de colectare şi
urban- arie de acoperire
85
transport a deşeurilor 100%

Extinderea sistemelor de
colectare a deşeurilor
municipale în mediul 2009
rural- arie de acoperire
minim 90%
Modernizarea sistemelor
actuale de colectare şi Permanent
transport
Realizarea a 3 staţii de
transfer(Gherla, Huedin,
M. Viteazu) pe baza
studiilor de fezabilitate şi 2010
în corelare cu anii de
închidere a depozitelor
existente
Implementarea sistemelor
de colectare selectivă a
materialelor
valorificabile, astfel încât
să se asigure atingerea Permanent
obiectivelor legislative
referitoare la deşeurile de
ambalaje şi a deşeurilor
biodegradabile
Încurajarea tratării
Promovarea tratării deşeurilor în vederea
deşeurilor în vederea valorificării( materiale şi
Tratarea deşeurilor asigurării unui energetice), diminuării Permanent
management ecologic caracterului periculos şi
raţional diminuării cantităţilor de
deşeuri eliminate final
Asigurarea capacităţilor
Eliminarea deşeurilor necesare pentru
în conformitate cu eliminarea deşeurilor prin
cerinţele legislsţiei în Permanent
promovarea cu prioritare
Eliminarea deşeurilor domeniul gestiunii a instalaţiilor de
deşeurilor în scopul eliminare la nivel zonal
protejării sănătăţii
populaţiei şi a mediului Sistarea activităţii celor Etapizat până în
şase depozite neconforme 2012
86
clasa B din zona urbană

după cum urmează: -
Cetan Dej, Pata Rât Cluj
–Napoca -16 iulie 2010
- Gherla, Câmpia Turzii,
Cetatea Veche-Bolie-
Heuedin, Turda- 16 iulie
2012
Închiderea şi
monitorizarea Corelat cu
postînchidere a celor şase calendarul de
depozite de deşeuri sistare a activităţii
neconforme
Închiderea şi
ecologizarea tuturor
16 iulie 2009
spaţiilor de depozitare
din zona rurală
Tabel nr. 3-2 Obiective şi ţinte specifice anumitor fluxuri de deşeuri
Obiective
Domeniul/Activitatea Obiective Termen
subsidiare/Ţinte
Colectarea separată a
deşeurilor pa tip de
material şi periculoase
sau nepericuloase
Gestionarea
corespunzătoare cu Tratarea deşeurilor
respectarea principiilor periculoase în vederea
Deşeuri din construcţii şi
strategice şi a eliminării Permanent
demolări
minimizării impactului
Crearea de capacităţii
asupra mediului şi a
de tratare şi valorificare
sănătăţii umane
a deşeurilor din
demolări nepericuloase(
cărămizi, ţigle, blocuri
de beton, etc.)
87
Eliminarea
corespunzătoare a
deşeurilor care nu pot fi
valorificate
Prevenirea eliminării
ilegale pe soluri şi a
deversării în apele de
suprafaţă
Promovarea prioritară a
Gestionarea
valorificării în
corespunzătoare cu
agricultură ca fertilizant
respectarea principiilor
Nămoluri de la staţiile de sau amendament
strategice şi a Permanent
epurare orăşeneşti agricol, în condiţiile
respectării prevederilor
asupra mediului şi
legislative
sănătăţii umane
Deshidratarea şi
pretratarea în vederea
eliminării prin
coincinerare în
cuptoarele de ciment
Rata medie anuală de
4kg colectare selectivă
de DEEE pe cap de 2009
locuitor provenite de la
gospodăriile particulare
Ţinte de valorificare
Colectare separată şi
Deşeuri de echipamente conform prevederilor 2009
depozitarea în puctele
electrice şi electronice HG. 448/2005
de colectare stabilite
Încurajarea agenţilor
economici care doresc
să colecteze DEEE
Permanent
contra unei compensaţii
financiare acordată
deţinătorului
Reciclarea a minimum
Reducerea canţităţii de 60% pentru
Ambalaje şi deşeuri din deşeuri de ambalaje hârtie/carton şi 2008
ambalaje elininate prin minimum 50% pentru
valorificare metal, din greutatea
fiecărui tip de material
88
conţinut în deşeurile de
ambalaj
Valorificarea sau
incinerarea în instalaţii
de incinerare cu
recuperare de energie a 2011
minimum 50% din
greutatea deşeurilor de
ambalaje
15% pentru plastic şi
pentru lemn, din
2011
greutatea fiecărui tip de
material conţinut în
deşeurile de ambalaj
Valorificarea sau
incinerarea în instalaţii
de incinerare cu
recuperare de energie a 2013
minimum 60% din
greutatea deşurilor de
ambalaje
55% din greutatea totală
a materialelor de
ambalaj conţine în
deşeurile de ambalaje, 2013
cu minimum 60%
pentru sticlă şi
minimum 22,5% pentru
plastic
Reducerea cantităţii de
deşeuri biodegradabile
municipale depozitate la
Reducerea cantităţilor 75% din cantitatea 2010
de deşeuri totală (exprimate
Deşeuri biodegradabile
biodegradabile gravimetric) produsă în
depozitate 1995
deşeuri biodegradabile 2013
89
50% din cantitatea

totală(exprimată
gavrimetic), produsă în
anul 1995
deşeuri biodegradabile
35% din cantitatea 2016
totală (exprimată
gravimetric) produsă în
anul 1995
Reutilizarea şi
valorificarea a cel puţin
75% din masa
vehiculelor fabricate
înainte de 1 ianuare
1980
Reutilizarea şi
valorificarea a cel puţin
85% din masa
vehiculelor fabricate
după 1 ianuare 1980 Începând cu 1
Reutilizarea şi ianuarie 2007
reciclarea a 70% din
Reutilizare şi masa vehiculelor
Vehicule scoase din uz valorificarea fabricate înainte de 1
componentelor ianuarie 1980
Reutilizarea şi
reciclarea a 80% din
masa vehiculelor
fabricate începând cu 1
ianuarie 1980
Pentru toate vehiculele

scoase din uz,
reutilizarea şi Începând cu 1
valorificarea a cel puţin ianuarie 2015
95% din masa
vehiculelor. În acelaşi
timp, reutilizarea şi
90
reciclarea a cel puţin

85% din masa
vehiculelor
Implementarea
sistemului de colectare
bianuală a deşeurilor
voluminoase de la
populaţie
Gestionarea
Valorificarea
corespunzătoare cu
potenţialului util şi/sau
respectarea principiilor
energetic a deşeurilor
Deşeuri voluminoase strategice şi a Permanent
voluminoase
asupra mediului şi Încurajarea agenţilor
sănătăţii umane economici care doresc
să colecteze deşeuri
voluminoase contra
unei compensaţii
financiare acordată
deţinătorului
Gestionarea Implementarea unui

corespunzătoare cu sistem de colectare
respectarea principiilor separată a deşeurilor Permanent
Deşeuri periculoase din periculoase din
strategice şi a
deşeuri menajere deşeurile municipale
asupra mediului şi Tratarea în vederea
sănătăţii umane Permanent
eliminării
CAPITOLUL 4
4. PROGNOZA DE GENERARE A DEŞEURILOR

MUNICIPALE ŞI A DEŞEURILOR DE AMBALAJE
Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi

instituţii şi a deşeurilor de ambalaje este realizată pentru înteaga perioadă de planificare.
Principalii factori care pot influenţa prognoza sunt:
Evoluţia populaţiei la nivelul judeţului;
91
Schimbările în economia judeţului;

Schimbări privind cererea şi natura bunurilor de larg consum;
Schimbări în tehnologiile de producţie.
Pe baza cantităţilor estimate a se genera se vor calcula capacităţile de colectare, transport,
valorificare şi eliminare a deşeurilor necesare a fi realizate.
Prognoza privind generarea deşeurilor este realizată pentru :
Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii
Deşeuri biodegradabile municipale
Deşeuri de ambalaje
Pe baza prognozei de generare a deşeurilor sunt cuantificate ţintele privind deşeurile
biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje.
4.1. TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PRIVIND GENERAREA

DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI DEŞEURILOR DE AMBALAJE
4.1.1. Tendinţa factorilor relevanţi privind generare deşeurilor municipale şi

asimilabile din comerţ, industrie, instituţii
Factorii relevanţi care stau la baza calculului prognozei de generare a deşeurilor municipale şi
asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii sunt:
- evoluţia populaţiei;
- evoluţia gradului de acoperire cu serviciide salubrizare;
- evoluţia anuală a indicatorului de generare a deşeurilor municipale.
4.1.1.1. Evoluţia populaţiei

Unul din factorii relevanţi care influenţează cantitatea totală generată de deşeuri municipale
este evoluţia demografică.
Studiul „Proiectarea populaţiei pe medii în perioada 2004-2005”, elaborat de către Institutul
Naţional de Statistică în anul 2006, evidenţiază evoluţii ale mărimii şi structurii populaţiei pe medii
rezidenţiale şi pe regiuni, utilizând patru scenarii: varianta constantă, medie, optimistă şi pesimistă.
Definirea scenariilor de proiectare s-a realizat pe baza evoluţiei recente a fenomenelor demografice din
mediul urban şi rural, la nivelul fiecărei regiuni.
92
La calculul prognozei de generare a deşeurilor municipale s-a luat în considerare varianta

medie, ca şi scenariu de prognoză a populaţiei. Conform “Raportului privind starea mediului in judeţul
Cluj pentru anul 2005” întocmit de APM – Cluj, în intervalul de timp 2005-2015 se estimează o
scădere medie a populaţiei cu 1,1% pe an.
Tabel nr. 4.1. Prognoza populaţiei în judeţul Cluj
Populatia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Urban 467.381 454.158 466.012 465.700 466.900 468.100 469.200 470.200 471.300
Rural 229.737 229.392 227.679 227.000 225.900 224.900 223.800 222.600 221.400
Total 697.118 683.550 693.691 692.700 692.800 693.000 693.000 692.800 692.700
P 2006= P2005- P2005x 1,1/100
Pentru cazul concret al anilor 2005, 2006 şi 2007 (cand se cunoaşte populaţia judeţului Cluj pe medii),
s-au luat în calcul cifrele exacte, înregistrate de Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, la 1 iulie ale
fiecărui an.
4.1.1.2. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare se realizează pe medii

(urban şi rural) pe baza datelor privind situaţia existentă in anul 2005 şi a obiectivelor şi ţintelor
stabilite privind acoperirea cu servicii de salubrizare pentru anul 2009.
Ţinând cont de acestea, de prevederile metodologiei privind elaborarea PJGD, de
recomandările MMDD şi ANPM, şi de situaţia existentă la nivelul judeţului în anul 2005, pentru
judeţul Cluj s-a propus ca ţintele referitoare la gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul
2009 să fie de 90% în mediul rural şi 100% în mediul urban, urmând ca în anul 2013 să se asigure un
grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% la nivelul întregului judeţ.
Estimările evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate necesare calculului
prognozei de generare, colectare a deşeurilor menajere s-au realizat considerând o creştere liniară.
Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare la nivelul judeţului se calculează pe
baza gradului de acoperire din mediu urban şi rural şi al evoluţiei populaţiei.
Tabel nr.4.2. Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate (%)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Urban 90 96 97 99 100 100 100 100 100
93
Rural 51 64 70 81 90 93 95 98 100
Total 77 86 88 93 97 98 98 99 100
4.1.1.3. Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor
Evoluţia anuală a indicelui de generare a deşeurilor municipale este determinată, în principal,

de schimbările economice (evoluţia PIB), schimbările privind consumul de bunuri de larg consum,
schimbări în tehnologiile de producţie etc. Astfel, stabilirea tendinţei acestui indicator este un proces
complex, care s-a realizat pe baza datelor statistice disponibile şi ţinând seama de prevederile Planului
Regional şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
Deoarece în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor elaborat în anul 2006 s-a considerat o
creştere anuală de 0,8 % a indicelui de generare a deşeurilor municipale, creştere utilizată şi în calculul
prognozei din Planul Naţional de Gestionare al Deşeurilor elaborat în anul 2004 s-a folosit şi în PJGD
acelaşi indice de generare. De asemenea, a fost considerat că pentru fiecare tip de deşeu din categoria
deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii indicele de generare va avea
aceeaşi creştere anuală de 0,8 %.
Astfel, în ce priveşte indicele de generare a deşeurilor menajere colectate de la populaţie s-a
considerat o creştere anuală de 0,8%, pornind de la indicii de generare din anul 2005, respectiv
0,9kg/loc x zi în mediul urban şi 0,4kg/loc x zi în mediul rural.
Tabel nr.4.3. Evoluţia indicatorilor de generare deşeuri menajere (kg/loc x zi)
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Mediul
urban 0,90 0,91 0,91 0,92 0,93 0,94 0,94 0,95 0,96 0,97 0,97
Mediul
rural 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42 0,43 0,43 0,43
4.1.2. Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor de ambalaje

Ca şi în cazul deşeurilor municipale şi asimilabile, principalii parametrii care pot influenţa
generarea deşeurilor de ambalaje sunt schimbările economice, schimbările privind cererea şi natura
bunurilor de larg consum şi schimbările în tehnologiile de fabricare a ambalajelor.
94
În lipsa unor date relevante la nivelul judeţului, pentru perioada prognozei de generare a
deşeurilor de ambalaje, s-au luat în calcul procentele din PRGD după cum urmează:
- o creştere anuală de 10 % pentru anul 2006;
- o creştere anuală de 7 % pentru perioada 2007 - 2009;
- o creştere anuală de 5 % pentru perioada 2010 – 2013.
O problemă deosebită în cazul prognozei de generare a deşeurilor de ambalaje pentru planurile
elaborate în 2007 - 2008 este reprezentată de faptul că la nivelul judeţelui nu există date relevante
privind consumul de ambalaje şi implicit nici date privind cantităţile de deşeuri de ambalaje generate
care provin de la populaţie.
Metodologia de elaborare a planurilor judeţene, recomandă determinarea cantităţii de deşeuri de
ambalaje generate în regiune pe baza următorilor factori:
- populaţia regiunii în anul de referinţă (2005)
- cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare şi a băuturilor,
a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor.
Se consideră că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi
serviciile achiziţionate de către populaţie.
Formula de calcul pentru calculul cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate în regiune este
următoarea:
Qr = Cr/Ct x Qt
Qr = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în regiune în anul 2005

Qt = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în România în anul 2005
Cr = cheltuielile populaţiei din regiune pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi
servicii în anul de referinţă
Ct = cheltuielile populaţiei României pentru achiziţia de alimente şi băuturi, mărfuri nealimentare şi
servicii în anul de referinţă
Cr = populaţia regiunii * x Chelt.tot.per loc* x Σ(ponderea cheltuielillor pentru achiziţia de alimente şi
băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii)*
Ct = populaţia României* x Chelt.tot.per loc* x Σ(ponderea cheltuielillor pentru achiziţia de alimente
şi băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii)*
Elementele marcate cu * se regăsesc în Anuarul Statisitc al României, anul 2006.
Qt = 1.417711.66 to -din baza de date ANPM. Aceasta cantitate a reieşit în urma aplicării
coeficientului de impurificare pentru fiecare material.
95
Tabel nr. 4.4. Cantităţi de deşeuri de ambalaje generate în regiune

Cantitate % de Cantitate deseuri
2005 %
tone impurificare ambalaje
HC 23,6 270260.40 35 364851.54
Plastic 29 331745.00 35 447855.75
Sticla 21,8 249327.70 10 274260.47
Metal 9 102957.50 10 113253.25
Lemn 12 137426.30 10 151168.93
Altele 4,6 49127.20 35 66321.72
TOTAL 1140844.10 135.00 1417711.66
Sursa PRGD
Ct = 21.623.849 x 391 lei/lună x 62,7 %x 12 = 63.638.987,61 mii lei
Cr = 2.737.400 x 407 lei/lună x 62,1%x 12 = 8.304.450,38 mii lei
Qr = 8.304.450 / 63.638.987 x 1.140.844 = 201.724,88to
În lipsa altor date statistice relevante privind consumul de ambalaje la nivelul populaţiei
pe judeţe şi ţinând cont de faptul că, de regulă, consumul din resurse proprii nu generează deşeuri de
ambalaje, determinarea cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate la nivel de judeţ se poate face în
funcţie de câştigul salarial nominal mediu net lunar şi numărul mediu al salariaţilor din judeţ:
Qj = Vj/Vr x Qr
Qj = cantitatea de deşeuri de ambalaje generată în judeţ în anul de referinţă
Vj = Venituri salariale totale în judeţ
Vr = Venituri salariale totale în regiune
Vj = Câştigul salarial nominal mediu net lunar* x Număr mediu al salariaţilor*
Tabel nr. 4.5. Cantitatea de deşeuri de ambalaje generate la nivelul judeţului Cluj în anul
2005
Castig Castig Numar Numar Venituri Venituri Cantitate de Cantitate de
salarial salarial mediu mediu salariale salariale deseuri de deseuri de
nominal nominal salariati in salariati in totale in totale in ambalaje ambalaje
mediu net mediu net judet regiune judet regiune generata in generata in
lunar in lunar in mii lei mii lei regiune in judet in
judet regiune anul 2005 anul 2005
lei/salariat lei/salariat Vj Vr tone Tone
96
Qr Qj
784 679 174.417 581.100 136.743 394.567 201725 69911
Sursa Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj
4.2. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE
Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ,
industrie şi instituţii) s-a realizat defalcat pe tipuri de deşeuri, în funcţie de provenienţă (aşa cum au
fost prezentate datele şi în Capitolul 2 – Situaţia existentă), pornind de la datele estimate pentru anul de
referinţă 2005 şi anume:
Deşeuri menajere – mediul urban şi mediul rural;
Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii;
Deşeuri din grădini şi parcuri;
Deşeuri din pieţe;
Deşeuri stradale;
Deşeuri menajere generate şi necolectate.
4.2.1. Prognoza privind generarea deşeurilor menajere
Atât prognoza de generare a deşeurilor menajere colectate, cât şi a celor generate şi necolectate
se realizează pe medii (urban şi rural) şi pe baza următorilor indicatori:
Evoluţia populaţiei la nivelul judeţului;
Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
Evoluţia indicelui de generare a deşeurilor menajere.
97
Tabel nr. 4.6. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
Cantitate de deseuri (tone)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1. Deşeuri municipale (deşeuri menajere
şi asimilabile din comert, industrie, 295,409 293,986 300,041 302,235 304,894 307,591 310,262 312,907 315,608
instituţii, din care:
1.1 Deşeuri menajere (colectate în
156,324 162,967 168,841 182,611 188,988 191,799 194,241 196,997 199,465
amestec şi separat)
Urban 138,657 141,361 146,211 155,117 158,344 160,021 161,680 163,321 165,013
Rural 17,667 21,606 22,629 27,494 30,645 31,778 32,561 33,677 34,452
1.2 + Deşeuri asimilabile din comerţ,
1.3 industrie, institutii (colectate în 72,663 73,244 73,830 74,421 75,016 75,616 76,221 76,831 77,446
amestec şi separat)
1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 5,377 5,420 5,463 5,507 5,551 5,596 5,640 5,685 5,731
1.6 Deşeuri din pieţe 1,344 1,355 1,366 1,377 1,388 1,399 1,410 1,421 1,432
1.7 Deşeuri stradale 29,587 29,824 30,062 30,303 30,545 30,790 31,036 31,284 31,534
1.8 Deşeuri menajere generate şi
29,961 21,176 20,478 8,016 3,405 2,392 1,714 687 0
necolectate
Urban 15,083 9,023 9,333 1,567 0 0 0 0 0
Rural 14,878 12,153 11,146 6,449 3,405 2,392 1,714 687 0
98
Cantitatea totală de deşeuri municipale generate se calculează ca sumă a cantităţilor prognozate de

deşeuri menajere colectate, deşeuri menajere generate şi necolectate, deşeuri asimilabile din comerţ,
industrie, instituţii, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale.
4.3. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE

MUNICIPALE
Directiva 1999/31/CE şi HG 349/2005 cu privire la depozitarea deşeurilor municipale, precum şi

deşeurile biodegradabile defineşte:
Deşeuri municipale ca fiind “deşeuri menajere şi alte deşeuri, care prin natura sau compoziţia
lor, sunt similare deşeurilor menajere”;
Deşeuri biodegradabile ca fiind “deşeuri ce trec prin descompunere aerobă sau anaerobă,
precum deşeurile alimentare sau deşeurile de grădină sau hârtia şi cartonul”.
Nu poate fi găsită nici o definiţie explicită a deşeurilor municipale biodegradabile în legislaţie.

Combinând cele două definiţii rezultă următoarea definiţie: deşeurile municipale biodegadabile înseamnă
deşeuri menajere biodegadabile, care prin natura sau compoziţia lor, sunt similare deşeurilor menajere
biodegradabile.
Astfel, deşeurile municipale biodegradabile reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile
menajere şi similare colectate amestecat, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale
colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stadale şi voluminoase.
Fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată în principal de: deşeuri
alimentare, deşeuri verzi din parcuri şi grădini şi deşeuri din hârtie şi carton.
Deoarece la nivelul judeţului nu există măsurători concludente, ponderea deşeurilor
biodegradabile în celelalte categorii de deşeuri (deşeuri asimilabile, deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri
din pieţe şi deşeuri stradale), a fost preluată din PRGD.
99
Tabel nr. 4.7. Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale (%)
Deşeuri municipale (deşeuri menajere şi

asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, Ponderea
din care: %
Deşeuri menajere
Urban 69
deşeuri alimentare şi de gradină 61
hârtie+carton, lemn, textile 8
Rural 60
Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie,
60
instituţii
Deşeuri din grădini şi parcuri 90
Deşeuri din pieţe 80
Deşeuri stradale 44
Deşeuri generate şi necolectate
Urban 69
Rural 60
Pe baza prognozei de generare a deşeurilor municiplale şi luând în considerare ponderile de mai

sus, au fost estimate cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale:
100
Tabel nr. 4.8. Prognoza privind generarea de deşeuri biodegradabile municipale

Cantitate de deseuri (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1. Total deseuri biodegradabile
din deseuri municipale , din 188,661 187,052 191,126 192,521 194,243 195,989 197,717 199,427 201,176 196,986 189,042
care:
Deseuri biodegradabile din
105,986 112,920 118,698 123,527 127,644 129,481 131,096 132,897 134,530 129,806 121,325
1.1 deseurile menajere
Urban 93,471 99,926 104,492 107,030 109,257 110,414 111,559 112,691 113,859 109,109 102,300
deseuri alimentare si de
82,634 88,340 92,377 94,621 96,590 97,613 98,625 99,626 100,658 96,458 90,439
gradina
hartie+carton, lemn, textile 10,837 11,586 12,115 12,409 12,668 12,802 12,934 13,066 13,201 12,650 11,861
Rural 12,515 12,994 14,206 16,497 18,387 19,067 19,537 20,206 20,671 20,698 19,024
11,472 11,911 13,022 15,122 16,855 17,478 17,909 18,522 18,949 18,973 17,439
gradina
hartie+carton, lemn, textile 1,043 1,083 1,184 1,375 1,532 1,589 1,628 1,684 1,723 1,725 1,585
1.2 deseurile asimilabile din comert,
43,598 43,947 44,298 44,653 45,010 45,370 45,733 46,099 46,467 46,839 47,214
+ industrie, institutii
1.3
4,839 4,878 4,917 4,956 4,996 5,036 5,076 5,117 5,158 5,199 5,241
1.5 deseurile din gradini si parcuri
1,075 1,084 1,092 1,101 1,110 1,119 1,128 1,137 1,146 1,155 1,164
1.6 deseurile din piete
13,018 13,122 13,227 13,333 13,440 13,547 13,656 13,765 13,875 13,986 14,098
1.7 deseurile stradale
Deseurile biodegradabile din
1.8 deseurile menajere generate si 20,144 11,101 8,893 4,951 2,043 1,435 1,028 412 0 0 0
necolectate
Urban 10,411 3,839 2,833 1,081 0 0 0 0 0 0 0
9,204 3,394 2,505 956 0 0 0 0 0 0 0
gradina
hartie+carton, lemn, textile 1,207 445 329 125 0 0 0 0 0 0 0
Rural 9,733 7,262 6,059 3,870 2,043 1,435 1,028 412 0 0 0
8,922 6,656 5,554 3,547 1,873 1,316 943 378 0 0 0
gradina
hartie+carton, lemn, textile 811 605 505 322 170 120 86 34 0 0 0
101
4.4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR DE

AMBALAJE
Prognoza pentru cantităţile de deşeuri din ambalaje generate se realizează pe baza variatiei
anuale a cantităţii de deseuri de ambalaje generate în prezent şi luând în calcul următoarele:
Compoziţia deşeurilor din ambalaje;
Ponderea deşeurilor din ambalaje în funcţie de sursa de generare (de la populaţie sau din
industrie, comerţ, instituţii);
Creşterea anuală a cantităţii deşeurilor din ambalaje generate.
4.4.1. Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare
Deşeurile de ambalaje pot provenii atât de la populaţie, regăsindu-se în deşeurile menajere,

precum şi din activităţile industriale, comerciale şi de la instituţii.
Ponderea în funcţie de provenienţă se determină pe baza informaţiilor din baza de date privind
ambalajele şi deşeurilor de ambalaje şi ţinând seama de specificul judeţului.
Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi a datelor statistice ale ţărilor europene cu
o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, la nivelul anului 2006 s-a estimat ca 60% din
cantitatea de deşeuri de ambalaje provin de la populaţie şi 40% de la industrie, comerţ şi instituţii.
Astfel conform Metodologiei, ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare la
momentul elaborării PJGD se estimează a fi de :
- 40% - din industrie, comerţ şi instituţii;
- 60% - de la populaţie.
4.4.2. Structura deşeurilor din ambalaje
La nivel judeţean datele privind compoziţia deşeurilor din ambalaje, se presupune că compoziţia
este aceeaşi ca cea la nivel naţional. De asemenea, se presupune că această compoziţie rămâne
constantă pentru perioada 2006 – 2013. Aceste două presupuneri s-au făcut şi la elaborarea planurilor
regionale de management al deşeurilor în 2006 şi sunt, de asemenea, prezentate în Metodologia pentru
elaborarea planurilor regionale şi judeţene de management al deşeurilor (aprobată prin Ordinul
102
ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/6 iunie 2007). Faţă de cantitatea de ambalaje puse
pe piaţă în 2005 (1140844 tone, conform ANPM), care au compoziţia conform tabelului de mai jos, se
consideră că deşeurile de ambalaje sunt colectate contaminate cu alte produse. Conform studiului
realizat de ARGUS Germania împreună cu ICIM Bucureşti, s-a determinat coeficientul de impuritate
medie pe tip de material. Aceşti coeficienţi vor fi utilizaţi în continuare pentru a calcula compoziţia
deşeurilor de amnbalaje.
Tabel nr. 4.9. Compoziţia procentuală a deşeurilor din ambalaje la nivelul anului 2005
Tip material cantitatea de de Coeficient de Compoziţia
ambalaje puse impuritate** deşeurilor din
pe piată (%) ambalaje (%)
Hârtie şi carton 23,6% 0.35 26.9
Plastic 29% 0.35 33.0
Sticlă 21,8% 0.1 17.9
Metale 9% 0.1 7.4
Lemn 12% 0.1 9.9
Sursa ANPM
4.4.3. Prognoza privind cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată
În lipsa unor date relevante la nivelul judeţului, pentru prognoza de generare a deşeurilor de
ambalaje, s-au luat în calcul procentele din PRGD-uri după cum urmează:
- o creştere anuală de 10 % pentru anul 2006;
- o creştere anuală de 7 % pentru perioada 2007 - 2009;
- o creştere anuală de 5 % pentru perioada 2010 – 2013.
Tabel nr. 4.10. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje

Creştere 10% Creştere 7% Creştere 5%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Judeţ
69911 76902 82285 88045 94208 98918 103864 109058 114510
Regiune 209.925 230.917 247.081 264.377 282.883 297.028 311.879 327.473 343.847
Cantităţile de deşeuri de ambalaje pe tip de material se determină pe baza compoziţiei

procentuale a deşeurilor de ambalaje.
103
Tabel nr. 4.11. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje pe tip de material
Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)

Total ambalaje
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 69911 76902 82285 88045 94208 98918 103864 109058 114510
Hartie si carton 18806 20687 22135 23684 25342 26609 27939 29336 30803
Plastic 23071 25378 27154 29055 31089 32643 34275 35989 37788
Sticla 12514 13765 14729 15760 16863 17706 18592 19521 20497
Metale 5173 5691 6089 6515 6971 7320 7686 8070 8474
Lemn 6921 7613 8146 8716 9327 9793 10283 10797 11337
altele 3426 3768 4032 4314 4616 4847 5089 5344 5611
104
Există două surse de generare a deşeurilor din ambalaje, şi anume: populaţie şi industrie, comerţ
şi instituţii. Pentru a putea dimensiona sistemul de colectare separată a deşeurilor reciclabile de la
populaţie în vederea atingerii ţintelor, este necesar să se cunoască cantităţile generate de populaţie.
Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere a rezultat în urma unui
studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM
Bucureşti la solicitarea Asociaţiei Române de Ambalaje şi Mediu, şi este prezentată în tabelul de mai
jos.
Tabel nr. 4.12. Ponderea materialelor de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere
Ponderea materialelor de Structura deşeurilor de

deşeuri de ambalaje în ambalaje ce se regăsesc în
deşeurile menajere(%) deşeurile menajere (%)
Hârtie şi carton 3,2 22,10
Plastic 7,1 48,52
Sticlă 3 20,49
Metale 1,3 8,89
Lemn 0 0,00
Total 14,6 100,00
Sursa PRGD 6 NV
4.4.4. Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generată de la populaţie

Prognoza privind generarea deşeurilor de la populaţie se determină pe baza cantităţii totale de
deşeuri de ambalaje prognozate, a ponderii deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare (60%
pentru populaţie) şi a structurii deşeurilor de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile menajere.
105
Tabel nr. 4.13. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie
Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)

Populatie
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 41946 46141 49371 52827 56525 59351 62319 65435 68706
Hartie si carton 9270 10197 10911 11675 12492 13117 13772 14461 15184
Plastic 20352 22388 23955 25632 27426 28797 30237 31749 33336
Sticla 8595 9454 10116 10824 11582 12161 12769 13408 14078
Metale 3729 4102 4389 4696 5025 5276 5540 5817 6108
Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0
altele 0 0 0 0 0 0 0 0 0
106
Pe baza prognozei populaţiei se determină indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje de la

populaţie.
Tabel nr.4.14. Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie
Indicatori de generare deşeuri de ambalaje la populaţie(kg/locuitor x an)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie şi carton
14.92 15.73 16.85 18.03 18.93 19.87 20.87 21.92
Plastic
32.75 34.53 37.00 39.59 41.55 43.63 45.83 48.13
Sticlă
13.83 14.58 15.63 16.72 17.55 18.43 19.35 20.32
Metale
6.00 6.33 6.78 7.25 7.61 7.99 8.40 8.82
Lemn
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Stabilirea prognozei privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie, comerţ şi instituţii

s-a facut calculând diferenţa dintre cantitatea totală de deşeuri de ambalaje pe tip de material
prognozată şi cantitatea de deşeuri de ambalaje de la populaţie, de asemenea prognozată.
107
Tabel nr. 4.15. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje de la industrie, comerţ şi instituţii
Industrie, comert, Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)

institutii
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 27964 30761 32914 35218 37683 39567 41546 43623 45804
Hartie si carton 9536 10489 11224 12009 12850 13492 14167 14875 15619
Plastic 2718 2990 3199 3423 3663 3846 4038 4240 4452
Sticla 3919 4311 4613 4936 5281 5545 5823 6114 6419
Metale 1444 1589 1700 1819 1946 2044 2146 2253 2366
Lemn 6921 7613 8146 8716 9327 9793 10283 10797 11337
altele 3426 3768 4032 4314 4616 4847 5089 5344 5611
108
4.5. CUANTIFICAREA ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE BIODEGRADABILE

MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE
4.5.1. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale
Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte

privind deşeurile biodegradabile municipale:
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maxim 5 ani de la data de 16 iulie 2001;
totală, exprimată gavimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;
totală, exprimată gavimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.
Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul
1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de
80% din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor menţionate mai sus cu
o perioadă care nu trebuie să depăşească 4 ani.
În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se
menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinrea ţintelor de reducere a
deşeurilor biodegradabile municipale depozitate.Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art.5(2) lit. a şi
b din Directivă, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării
realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv 16
iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atins la termenul prevăzut în Directivă, respectiv 16 iulie 2016.
Astfel, ţintele naţionale privind deşeurile biodegradabile municipale sunt următoarele:

16 iulie 2010- cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75% din cantitatea totală, produsă
în 1995;
în 1995;
109
în 1995.
Conform Planului de implementare a Directivei privind depozitarea deşeurilor, cantitatea
totală de deşeuri biodegradabile generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone.
Tabel nr. 4.16. Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale în judeţ – anul 2005
Populaţia României în anul 1995 22.680.951

Populaţia judeţului în anul 1995 727.656
Cantitatea de deşeuri biodegradabile municipale generată

4.800.000
în Romania în 1995 (tone)
Cantitate deşeuri biodegradabile municipale generate în

153.995
judeţ în anul 1995 (t)
In tabelul următor jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie

reduse la depozitare în anii 2010 si 2013.
Tabel nr. 4.17. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale
2010 2013
Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale generate
(tone) 195.989 201.176
Cantitate maxima de deşeuri biodegradabile municipale
ce pot fi depozitate (tone) 79.997 76.997
Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la
depozitare (tone) 118.991 124.179
4.5.2.Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje
România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin.(1) al Directivei 94/62/CE

privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, cu excepţia ţintelor
de reciclare pentru hârtie, carton şi metale.
110
Tratatul de aderare prevede următoarele:

obligativitatea atingerii obiectivului global de recuperare sau incinerare în instalaţiile
de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2011 în
conformitate cu următoarele obiective intermediare: 32% din masă la 31 decembrie
2006, 34% în anul 2007, 40% în anul 2008, 45% în anul 2009 şi 48% în anul 2010;
necesitatea atingerii obiectivului global de recuperare sau incinerare în instalaţiile de
incinerare a deşeurilor cu recuperare energetică până la data de 31 decembrie 2013
în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 53% din masă în anul 2011 şi
57% în anul 2012;
pentru realizarea ţintelor de reciclare a plasticului, România trebuie să atingă
următoarele obiective: 8% din masă până la 31 decembrie 2006, 10% în anul 2007,
11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010;
atingerea obiectivului global de reciclare până la 31 decembrie 2011, în conformitate
cu următoarele obiective intermediare: 8% din masă la 31 decembrie 2006, 10% în
anul 2007, 11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010;
România este obligată să atingă obiectivului global de reciclare până la 31
decembrie 2013 în conformitate cu următoarele prevederi intermediare: 26% din
masă la 31 decembrie 2006,28% în anul 2007, 33% în anul 2008, 38% în anul 2009,
42% în anul 2010, 46% în anul 2011 şi 50% în anul 2012;
în atingerea obiectivului de reciclare a sticlei, la 31 decembrie 2013, România este
obligată să se conformeze astfel: 21% din masă la 31 decembrie 2006, 22% în 2007,
32% în 2008, 38% în 2009, 44% în anul 2010, 48% în 2011 şi 54% în anul 2012.
pentru atingerea obiectivului de reciclare a plasticului, luând în considerare doar
materialul reciclat sub formă de plastic, România se obligă ca până la 31 decembrie
2013 să atingă următoarele obiective intermediare: 16 % din masă pînă în 2011 şi
18% în 2012;
România se obligă să atingă obiectivele de reciclare a lemnului 31 decembrie 2011
în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 4% din masă până la 31
decembrie 2006, 5% în anul 2007, 7% în 2008, 9% în 2009 şi 12% în 2010.
Pentru obiectivul de reciclare a deşeurilor de hârtie, carton şi metale, România nu a solicitat
perioadă de tranziţie, urmând să atingă aceste obiective la termenele stabilite de directivă şi anume: 31
111
decembrie 2008 pentru reciclare hârtie şi carton în procent de 60%, 31 decembrie 2008 - reciclare
metale în procent de 50%.
Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de ambalaje generate în
anul respectiv şi se împart pe 3 categorii: ţinte de reciclare pentru fiecare tip de ambalaj, ţinte globale
de reciclare şi ţinte globale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de
energie.
În tabelul următor sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerarea
în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României.
Tabel nr. 4.18. Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje
Ţinte de reciclare/ valorificare(%)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie şi carton 53,8 55,7 60 60 60 60 60 60
Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5
Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60
Metale 37,8 39,2 50 50 50 50 50 50
Lemn 4 5 7 9 12 15 15 15
Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55
Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60
Hotărârea de Guvern 621/2005 cu modificările şi completările ulterioare privind gestionarea

ambalajelor, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje defineşte următorii termeni “reciclarea
deşeurilor de ambalaje reprezintă operaţiunea de reprelucrare într-un proces de producţie a deşeurilor
de ambalaje pentru a fi folosite în scopul iniţial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclare
organică, dar exclude recuperarea de energie”; “valorificarea reprezintă orice operaţie aplicabilă
deşeurilor de ambalaje, prevăzută în Anexa II B la OUG nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi
completări cu Legea nr. 426/2001 cu modificările şi completările ulterioare.
Cuantificarea ţintelor privind ambalajele se calculează pe baza prognozei de generare a
deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare.
112
Tabel nr. 4.19. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaje, total şi pe tip de material
Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hârtie si carton 11129 12329 14210 15205 15965 16764 17602 18482
Plastic 2030 2715 3196 3731 4570 5484 6478 8502
Sticla 2891 3240 5043 6408 7791 8924 10541 12298
Metale 2151 2387 3258 3486 3660 3843 4035 4237
Lemn 305 407 610 839 1175 1542 1620 1700
Total reciclare 19994 23040 29055 35799 41546 47778 54529 62981
Total
valorificare 24609 27977 35218 42394 47481 55048 62163 68706
113
Conform acestor estimări rezultă:

în anul 2008 trebuie valorificată o cantitate de 42.394 tone deşeuri de ambalaje, din care trebuie
reciclată o cantitate minimă de cca. 35.799 tone;
în anul 2011 trebuie valorificată o cantitate de 55.048 tone deşeuri de ambalaje, din care
trebuie reciclată o cantitate minimă de cca. 47.778 tone,
în anul 2013 trebuie valorificată o cantitate de cca. 62.981tone deşeuri de ambalaje, din care
trebuie reciclată o cantitate minimă de cca 68.706 tone.
CAPITOLUL 5
5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI (SITUAŢIE
EXISTENTĂ, METODE DE GESTIONARE)
În acest capitol sunt prezentate următoarele fluxuri speciale de deşeuri:
 Deşeuri periculoase din deşeurile municipale
 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
 Vehicule scoase din uz
 Deşeuri din construcţii şi demolări
 Nămoluri rezultate de la staţii de epurare orăşeneşti
5.1 DEŞEURI PERICULOASE DIN DEŞEURILE MUNICIPALE

Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale şi codul aferent acestora, conform
Listei europene a deşeurilor, ce fac obiectul PJGD:
114
Tabel nr. 5.1. Tipurile de deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Cod deşeu
(cf. HG nr. Tip deşeu
856/2005)
20 01 13* Solvenţi
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Fotochimice
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din fucţiune, care conţin clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27* Vopsele,cerneluri, adezivi şi răşini care conţin substanţe periculoase
20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33* Bateri şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţie, altele decât
cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23, conţinând componente
periculoase
20 01 37* Lemn continând substanţe periculoase
Categoriile 20 01 21*, 20 01 23* si 20 01 35* reprezintă deşeuri de echipamente electrice şi

electronice şi sunt tratate în secţiunea 5.2.
La nivelul judeţului Cluj deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri
asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de
descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului, iar în final acestea pot polua apa
freatică.
Pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni, prezentate în
tabelul următor:
Tabel nr. 5.2. Principalele opţiuni de colectare

Nr. Opţiune Comentariu Observatii
crt.
Sistem este des întâlnit fiind foarte bine acceptat de
locuitori. La fiecare aproximativ 3 luni, un vehicul special
pentru colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de
colectare bine stabilit, unde va colecta deşeurile periculoase
aduse de locuitorii care stau în apropiere. Colectarea deşeurilor
colectare prin unităţile De obicei, la un punct de colectare sunt conectate periculoase provenite
1
mobile aproximativ 4 000 până la 5 000 de persoane. Maşina de din gospodării prin
colectare poate deservi până la 700 000 de persoane, cu o unităţile mobile
frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor
periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga
cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile
pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea
115
deşeurilor cotidiene.
Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a
asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri
periculoase.
Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor
colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase
provenite din gospodării
Deşeurile periculoase sunt colectate direct de la gospodării,
in anumite zile stabilite si comunicate anterior. Această opţiune nu
colectare directa de la Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o este recomandată
2
gospodării singură gospodărie ,opţiunea este foarte costisitoare. datorită costurilor prea
Deoarece această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt mari
disponibile date privind procentul de colectare.
Punctele oficiale de colectate a materialelor reciclabile pot fi
extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din Se recomandă una sau
gospodării şi din sectorul commercial.Un avantaj al două locaţii în oraşele
sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare. reşedinţă de judeţ în
Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din combinaţie cu
punctele de colectare a gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de punctele de colectare
3
deşeurilor periculoase colectare , costurile privind personalul sunt mari. Este pentru reciclare şi în
necesar personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea cooperare cu depozitul
deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor judeţean. Pot fi
de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri colectate toate tipurile
periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate de deşeuri periculoase.
atent, în raport cu structura aşezărilor.
Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor
periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este
riscantă. Pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii
şi baterii de maşină,containerele nesupravegheate nu au avut
containere pentru Această opţiune
success în Europa Centrală.Vandalismul şi folosirea
4 colectarea pe categorii a reprezină o soluţie
neadecvată au fost cauzele principale pentru aceasta.Din
deşeurilor periculoase numai în combinaţie
acest motiv containerele de colectare trebuie să fie protejate.
cu opţiunile 3 şi 5.
Acest lucru se poate realize prin amplasarea lor la
magazinele care comercializează aceste produse, companii
specializate sau la punctele de colectare.
Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea Aceasta reprezintă o
bateriilor de maşină folosite şi a uleiurile uzate, în soluţie recomandată
colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru pentru colectarea
colectarea prin magazine
5 colectarea acestor articole. După testarea mai multor medicamentelor
sau companii specializate
variante în mai multe ţări, este aprobată colectarea bateriilor expirate, a uleiurilor
şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine uzate , a bateriilor de
specializate. maşină şi a bateriilor.
Indiferent de sistemul pentru care se optează, condiţia de bază este colectarea selectivă a
deşeurilor perioculoase şi existenţa instalaţiilor de tratare, valorificare şi eliminare. Până în 2006 la
nivelul judeţului nu a fost creat acest flux de deşeuri şi nici instalaţiile de procesare.
Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale
trebuie demobilizate, ceea ce înseamnă încorporarea într-o mixtură de ciment. Acestea vor fi eliminate
sub forma de blocuri de ciment.
116
Baterii, acumulatori şi uleiuri uzate
Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii
conţin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţtiile de topire a
metalelor neferoase.
Se recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial.
De asemenea, trebuie susţinute activităţile de reducere a conţinutului de mercur. Colectarea
bateriilor auto se realizează în principal prin sistemul depozit.
Uleiurile uzate pot fi colectate prin intermediul atelierelor şi a staţiilor de carburanţi, unde sunt
recipienţi special inscriptionaţi pentru depunerea de către deţinatori. În judeţ este puţin folosită această
oportunitate.
La nivelul judetului există un proiect pilot in derulare privind colectarea selectivă a bateriilor portabile
uzate în şcoli, proiect denumit „Ce facem cu bateriile uzate?”.
Partenerii proiectului sunt Cluburile LIONS din Cluj Napoca, Inspectoratul şcolar Judeţean Cluj Napoca,
S.C. IF Tehnologii S.R.L. şi ARPM Cluj Napoca.
Medicamente expirate
Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt cu mult mai periculoase decât cele
încă în termen. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce
reprezintă o practică obişnuită la nivel european.
Medicamentele expirate pot fi eliminate prin incinerare/co-incinerare sau prin depozitare în
depozitele de deşeuri periculoase.
Gestiunea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Conform prevederilor OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificarile şi completările
ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au ca obligaţie asigurarea „colectării selective,
transportului, neutralizarii, valorificarii şi eliminarii finale a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere
periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. De asemenea, trebuie să asigure „spaţiile
necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de
deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora”.
La momentul elaborării PJGD, deşeurile periculoase din deşeurile municipale nu sunt colectate
117
separat, prin urmare nu se cunoaşte cantitatea generată. Estimarea cantităţii generate se poate realiza pe
bază de indicatori statistici de generare din alte ţări europene, şi anume:
2,5 kg/persoană x an în mediul urban;
1,5 kg/persoană x an în mediul rural.
Tabel nr. 5.3. Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate

Indicator Cantitate deşeuri
de Populaţia judeţului menajere periculoase
generare ( nr. locuitori) generată
(kg/loc/an ) (Kg)
Anul 2004 2005 2004 2005
Urban 2,5 455.767 465.506 1.139.4175,5 1163765
Rural 1,5 231.058 229005 346.587 343507,5
Total judeţ 686.825 694.511 1486004,5 1507272,5
În ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale, la început eficienţa

acesteia va fi destul de scazută şi va creşte doar prin educaţie continuă. Sunt necesare campanii
prelungite de conştientizare a publicului în legătură cu riscurile generate de aceasta activitate.
Eliminarea deşeurilor periculoase trebuie să se realizeze numai în instalaţii autorizate. În prezent, la
nivelul regiunii există un incinerator de deşeuri în Cluj Napoca, aparţinând S.C. IF Tehnologii S.R.L. Deşeurile
care pot fi incinerate conform autorizaţiei de mediu nr. 12/26.01.2005 sunt deşeurile medicale şi alte tipuri de
deşeuri cu excepţia celor cu urmatoarele coduri 20 01 25; 20 01 26*, 05; 12; 19; 07 si 08. Capacitatea
incineratorului este de 550 kg/ oră, 5,5 t/zi.
La nivelul judeţului există un proiect propus de S.C IF Tehnologii S.R.L., care vizează construcţia unui
depozit pentru toate tipurile de deşeuri periculoase (industriale şi municipale), cu capacitate suficientă pentru a
deservi întreaga regiune. Anul estimat pentru implementarea proiectului este 2007.
118
5.2. DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECRICE ŞI ELECTRONICE
În tabelul următor sunt prezentate tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care
fac obiectul PJGD.
Tabel nr. 5.4. Tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care fac obiectul
PJGD
Cod deşeu Tip deşeu
(conform HG
nr. 856/2002)
20 01 21* tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur
20 01 23* echipamente abandonate cu conţinut de CFC
(clorofluorocarburi)
20 01 35* echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele
specificate la 20 01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi
periculoşi
20 01 36 echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele
specificate la 20 01 21, 20 01 23 şi 20 01 35
Obiectivele Directivei nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi

electronice (DEEE) sunt:
• prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea,
reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri pentru a reduce în cea mai mare
măsură cantitatea de deşeuri eliminate;
• îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă
al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumători) şi în mod special a
agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
Echipamentele electrice şi electronice (EEE) sunt echipamentele care funcţionează pe bază de
curenţi electrici sau câmpuri electromagnetice şi echipamentele de generare, transport şi de măsurare a
acestor câmpuri, incluse în categoriile prevăzute în anexa nr. 1A din HG 448/19.05.2005 şi destinate
utilizării la o tensiune mai mică sau egală cu 1000 volţi curent alternativ şi 1500 volţi curent continuu.
DEEE sunt acele echipamente electrice şi electronice care constitue deşeuri conform OUG
nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificări şi completările ulterioare, inclusiv toate
componentele, ansamblele şi produsele consumabile, parte integrantă a echipamentului în momentul în
care acestea devin deşeuri.
119
Directiva prevede măsuri ce au ca scop:

• crearea de sisteme care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor finali să predea deşeurile de
echipamente electrice şi electronice (DEEE) gratuit către punctele de colectare;
• asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice şi electronice a deşeurilor
de echipamente electrice şi electronice de acelaşi tip şi în aceeaşi cantitate cu
echipamentul/echipamentele furnizate;
• asigurarea unei rate a colectării selective de cel putin 4 kg/loc x an de deşeuri de echipamente
electrice şi electronice din gospodariile populaţiei;
• asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii, pe întreg teritoriul ţării a punctelor de colectare
necesare, ţinând cont în special de densitatea populaţiei;
• atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament şi de 75%
valorificare materială pentru: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, distribuitoare automate;
valorificare materială pentru: echipamente informatice şi de telecomunicaţii, echipamente de larg
consum;
valorificare materială pentru: aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente de iluminat, unelte
electrice şi electronice (cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni), jucării, echipamente
sportive şi de agrement, instrumente de supraveghere si control;
• pentru lămpile cu descărcare în gaz, rata valorificării materiale va fi de 80% din greutate.
Conform legislaţiei naţionale în vigoare, persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu arunca
deşeurile de echipamente electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda
distribuitorilor în cazul achiziţionării unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE
către punctele de colectare organizate de autorităţile locale (cf. prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin.
2) şi alin. 6)).
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la
gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea
punctelor de colectare selectivă a acestora (HG 448/2005 art. 5 alin. 1).
În aceste spaţii, producătorii trebuie să asigure înfiinţarea a cel puţin: un punct de colectare în
fiecare judeţ, un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100.000 de locuitori, un punct de colectare
în fiecare oraş cu peste 20.000 de locuitori (HG 448/2005 art. 5 alin. 3).
120
De asemenea, conform art. 5 alin. 12 al HG 448/2005, producătorii sunt obligaţi să urmărească

ca toate DEEE colectate la punctele municipale să fie transportate la instalaţiile de tratare autorizate, cu
excepţia cazului în care aparatele sunt refolosite în întregime.
Producătorii, terţii care acţionează în numele lor, sau organizaţiile colective trebuie să asigure
cele mai potrivite măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de colectare, valorificare, reutilizare şi
reciclare a DEEE colectate selectiv (art. 7 al HG 448/2005).
Producătorii pot să îşi îndeplinească obligaţiile individual sau prin transferarea responsabilităţii
către organizaţii colective, autorizate conform OM 1225/2005. În prezent există patru sisteme
autorizate care preiau responsabilităţile de colectare şi reciclare ale producătorilor de EEE: RoREC
România (pentru produse din categoriile 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10), ECOTIC (IT&C, categoriile 3, 4,
7, 9), RECOLAMP (echipamente de iluminat, categoriile 5b, c, e, f), ENVIRON (categoriile 1 – 10, cu
excepţia 5b, c, d).
Producătorii au obligaţia finanţării sistemelor de colectare, tratare, valorificare şi eliminare
nepoluantă a DEEE provenite din gospodăriile populaţiei, conform obligaţiilor prevăzute de art. 8 alin.
1 al HG 448/2005.
Producătorii care nu participă la un sistem colectiv vor trebui să depună, începând cu 1ianuarie
2007, o garanţie care să poată asigura reciclarea echipamentelor pe care le-au pus pe piaţă după această
dată, în cazul în care îşi încetează activitatea (faliment, lichidare,etc.).
Organizaţiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE, proporţional cu răspunderea
producătorilor afiliaţi, de la punctele de colectare înfiinţate de autorităţi. În funcţie de posibilităţile de
reciclare, se vor desfăşura următorele operaţiuni:
• transport direct către reciclatorii din România (posibil în special pentru
electrocasnicele mari, în situaţia în care sunt bine separate la punctul de colectare);
• transport către un centru de sortare şi stocare temporară unde DEEE vor fi sortate pe
categorii de echipamente în funcţie de posibilităţile de reciclare. Deşeurile care se pot recicla în
România vor fi transportate către reciclatori; cele care vor trebui exportate pentru reciclare vor fi
stocate temporar pâna când vor exista cantităţi suficiente care să justifice operaţiunea de export.
• export pentru reciclare.
Conform HG 448/2005, locurile de depozitare, inclusiv depozitare temporară, a DEEE înainte
de tratarea lor (fară să aducă atingere prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu
modificările şi completările ulterioare), trebuie să satisfacă urmatoarele condiţii:
121
suprafeţe impermeabile pentru zonele adecvate, prevăzute cu instalaţii de colectare a

pierderilor prin scurgere şi, dacă este cazul, cu decantoare şi epuratoare-degresatoare;
prelate rezistente la intemperii pentru zonele adecvate.
122
Tabel nr. 5.5. Firme autorizate să colecteze DEEE
Amplasament / punct de colectare Punct judeţean/ oraş Societatea care Autorizare Categorii de DEEE
(date de identificare) peste 100.000 de administrează punctul colectate, conform
locuitori/ oraş peste de colectare stabilit Anexei 1B din HG
20.000 locuitori 448/2005
Cluj Napoca, oraş peste 100.000 de SC REMATINVEST Autorizatie de mediu nr. Toate categoriile
P-ta Cipariu 15, PL. str. Cantonului locuitori SRL 106/11.04.2006, revizuita
cu nr. 12/20.03.2007
fn / tel. 0264-450875, fax. 0264-
450873, www.rematinvest.ro,
persona de contact: Adina Mihut
Cluj Napoca, oraş peste 100.000 de SC COMPACT Autorizatie de mediu nr. Toate categoriile
str. Donath, nr. 200, ap. 24. PL.com. locuitori SERVICES SRL 89/20.03.2006, revizuita cu
nr. 5/12.02.2007
Floresti, str. Eroilor , nr.14, tel.
0264-420913, persoana de contact:
Popa Marian
Dej, oraş peste 20.000 SC PLABIN SRL autorizatie de mediu nr. Toate categoriile
str. Dobrogeanu Gherea 7, PL. str. 1 locuitori 37/05.02.2007
Mai fn/ tel.fax. 0264-223630,
persoana de contact: Platon Marius
Turda, oraş peste 20.000 Regia Autonoma a Autorizatie de mediu nr. Toate categoriile
str. Axente Sever 25 , tel 0264- locuitori Domeniului Public 128/ 10.05.2006
Turda
314725, fax: 0264/317085, persoana
de contact:d-na Chirita Camelia.
Gherla, Str. Gelu, nr. 7, punct de oraş peste 20.000 Regia Autonoma a Toate categoriile
Domeniului Public
123
lucru: Gherla, locuitori Gherla

str. Gelu fn / tel 0264-241912,
persona de contact: Marcel Jurca
Dej, oraş peste 20.000 SC Mecsom SA Aut. De mediu nr. Toate categoriile
locuitori 117/05.08.2004, revizuita
str. Bistritei, nr 63, tel. 0264-
cu nr. 22,06,2007
223673 , persoana de contact: Radu
Renata
Cluj Napoca, Punct judeţean/ oraş SC SALPREST aut. De mediu nr. Toate categoriile
peste 100.000 de RAMPA SA 413/03,12,2006
str. Ploiesti 1, ap.3,
locuitori
punct de lucru:. str. Cantonului fn,
tel. 0264-596209, fax. 0264-594155,
persoan de contact: Adriana Vadean
Dej, oraş peste 20.000 SC PROGAMMA SRL autorizatie de mediu nr. Toate categoriile
locuitori 1197/09.11.2004, revizuita
str. Laurilor 2,
cu nr. 13/28.03.2007
punct de lucru: str. Sarata de Jos fn/
tel. 0264-211684, persoana de
contact: dl. Pop
Dej, oraş peste 20.000 SC PROGAMMA SRL autorizatie de mediu nr. Toate categoriile
locuitori 315/20.09.2006
str. Laurilor 2,
punct de lucru:. str. Bistritei 8/ tel.
0264-211684, persoana de contact:dl.
Pop
Campia Turzii, oraş peste 20.000 SC Biti Tamplarie SRL Autorizaţie de mediu Toate categoriile
9, locuitori 35/16.03.2004, revizuita cu
str. Luncii, nr.
nr. 14/10.03.2008
mail:bititamplarie@yahoo.com tel:
0745/616114, persoana contact: dl.
124
Buturca Ioan
Cluj Napoca, oraş peste 100.000 de SC DALLAS autorizatia de mediu nr Toate categoriile
locuitori ENTERPRISE SRL 571/08.11.2007, valabila
str. Padin 32/72,
noiembrie 2012
punct de lucru: str. Cantonului, nr.
30, tel. 0745/808948, 0741106269,
mail: lucy_d70@yahoo.com,
persoana contact: Lucia Costa Veloza
Campia Turzii, oraş peste 20.000 SC SALUBRITATE, Toate categoriile
locuitori LUCRARI DE
str. Grivitei, nr. 8A, tel:
CONSTRUCTII SI
0264/368154, mail:
INSTALATII, ALTE
slcias@yahoo.com, persoana
SERVICI SA , str.
contact: Antal Daniela.
Grivitei, nr. 8A, tel./fax:
0264/368154; e-mail:
slcias@yahoo.com,
Persoana contact:
Daniela Antal
Apahida, oraş peste 100.000 de SC Stena DTM SRL Autorizatie de mediu Toate categoriile
str. Borom, nr. 1, tel: 0264-231263, locuitori 326/01.08.2008
fax: 0264-231263 , persoana contact:
Marusciac Andrei
Sursa A.P.M. Cluj
125
Tabel. 5.6. Instalaţiile de tratare DEEE (la nivelul anului 2008)

Denumire instalaţie / Descrierea activităţii Date identificare Tip de deşeuri tratate
localizare operator instalaţie conform Anexei 1 B din
HG 448/2005
Comuna Apahida jud .Cluj Tratarea DEEE SC Stena DTM SRL Toate categoriile
Cluj-Napoca, str. Cantonului Tratarea DEEE SC DALLAS Toate categoriile

ENTERPRISE SRL
Sursa A.P.M. Cluj
126
Pentru a se putea atinge ţintele în anii următori este necesar ca toate serviciile de
salubrizare să intensifice colectarea separată a DEEE provenite de la gospodăriile particulare,
prin stabilirea unui calendar de colectare ce va fi adus la cunoştinţa populaţiei şi prin acţiuni
intense de informare şi conştientizare a acesteia.
Cantităţile de DEEE ce vor fi colectate la nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţul Cluj
dacă se vor realiza ţintele de colectare stabilite de HG 448/2005.
Tabel nr. 5.7. Cantităţile de DEEE ce vor fi colectate la nivelul municipiilor şi
oraşelor din judeţul Cluj dacă se vor realiza ţintele de colectare stabilite de HG 448/2005.
Municipiu/oraş Cantitatea de Cantitatea de Cantitatea de Cantitatea de Cantitatea de
DEEE ce va fi DEEE ce va fi DEEE ce va fi DEEE ce va fi DEEE ce va fi
colectată în colectată în colectată în colectată în colectată în
2006 daca se 2007 daca se 2008 daca se 2009 daca se 2010 daca se
atinge ţinta de atinge ţinta de atinge ţinta de atinge ţinta de atinge ţinta de
colectare colectare colectare colectare colectare
Cluj-Napoca 909.5 1364.26 1819.01 1819.01 1819.01
Câmpia Turzii 85.51 128.27 171.03 171.03 171.03
Dej 122.49 183.74 244.98 244.98 244.98
Turda 180.64 270.95 361.27 361.27 361.27
Gherla 70.62 105.93 141.24 141.24 141.24
Total 1368.77 2053.15 2737.53 2737.53 2737.53
Sursa PRGD Reg. 6 Nord Vest
Tabel nr. 5.8. Societăţii din judeţul Cluj care administrează punctul de colectare
stabilit
Punct judeţean /
Societatea care
Amplasament punct
oraş peste 100.000 loc. administrează punctul de
de colectare DEEE
colectare stabilit
oraş peste 20.000 loc
Pata Rat Cluj Napoca Oras peste 100000 loc SC SALPREST RAMPA
S.A.
TURDA Oras peste 20000 loc RADP Turda
GHERLA Oras peste 20000 loc RADP Gherla
DEJ Oras peste 20000 loc SC Progamma SRL
CÎMPIA TURZII Oras peste 20000 loc RAGCL Cîmpia Turzii
127
5.3. VEHICULE SCOASE DIN UZ

Prevenirea generării deşeurilor are la bază responsabilitatea producătorilor de
autovehicule de
a utiliza în procesul tehnologic de producţie cele mai bune tehnici disponibile.
Producătorii de componente şi de materiale, în vederea minimizarii impactului asupra
mediului generat de deşeurile de VSU, trebuie să ia măsurile necesare pentru:
• limitarea şi reducerea pe cât posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor, începând din faza de proiectare, pentru a evita poluarea mediului, facilitării reciclării
componentelor şi materialelor, precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
(toate fluidele, metalele grele şi parţile pirotehnice);
• conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea în considerare a posibilităţilor de
dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora;
• dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte
produse.
Materialele şi componentele vehiculelor pot fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin
plumb, mercur, cadmiu şi crom hexavalent.
Minimizarea cantităţilor de deşeuri rezultate din VSU se poate realiza şi prin campanii şi
acţiuni de conştientizare a publicului în vederea unei bune gestionări a acestor categorii de
deşeuri.
Activitatea de gestionare a vehiculelor scoase din uz este reglementată de HG nr.
2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată de HG nr.
1313/2006.
Prevederile acestei hotarâri stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor, şi
în special ale agenţilor economici direct implicaţi în tratarea vehiculelor scoase din uz.
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au
urmatoarele obligaţii:
să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şi/sau lichide ale
acestora, pe sol, în apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale;
să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare
activităţi de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz.
128
Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi,
preluarea de la ultimul deţinator al vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când
acestea devin vehicule scoase din uz conform art.9, (1) din HG 2406/2004. Iar conform alin. (2)
a aceleiaşi hotărâri, producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu
terţe părţi minimum :
un punct de colectare în fiecare judeţ;
un punct de colectare în fiecare oraş cu peste 100 000 de locuitori.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective, luând în considerare masa medie la gol;
reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 % din masa vehiculelor fabricate înainte de
1 ianuarie 1980;
reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 % din masa vehiculelor fabricate după 1
ianuarie1980;
reutilizarea şi reciclarea a 70 % din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie
1980;
reutilizarea şi reciclarea a 80 % din masa vehiculelor fabricate începând cu data de 1
ianuarie 1980.
Începând cu 01.01.2015, agenţii economici trebuie să asigure realizarea următoarelor
ţinte:
reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa tuturor vehiculelor scoase din
uz;
reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz.
Gestionarea VSU se poate realiza atât individual cât şi prin transferarea responsabilităţii
către o persoană juridică autorizată în acest scop.
Operatorii economici implicaţi în implementarea Directivei 2000/53/EC sunt:
producătorii şi importatorii de autovehicule, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurări,
agenţii economici care dezmembrează vehicule, reciclatorii sau alţi operatori de tratare a
vehiculelor scoase din uz, inclusiv a componentelor şi materialelor acestora, autorităţile
competente (MMDD, ANPM, MEC, RAR).
În prezent, eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă
din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa
vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze
VSU, în mod special în ceea ce priveşte evacuarea fluidelor şi dezmembrarea acestora. Acestea
trebuie să încheie contracte cu unităţile de tratare în ceea ce priveşte perioadele de preluare a
129
vehiculelor, în scopul evitării prejudiciilor produse mediului de stocarea prelungită a acestora şi

al evitării blocării activităţii de colectare. Aceste prevederi nu se aplică agenţiilor economici care
sunt autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare.
Tabel nr. 5.9. Lista operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase din uz
Nr Date de identificare Localizare

crt. si activitate desfasurata
1 SC REMAT SA, CUI 201730
Cluj Napoca, str. Romulus Vuia 186

Cluj Napoca, str. Burebista 8,
colectare şi dezmembrare
2 SC REMATINVEST SRL CUI 15705409,
Cluj Napoca, Someseni, str. Cantonului fn

Cluj Napoca, P-ta Cipariu 15
3 SC REFORMATEX IMPORT EXPORT SRL, CUI R210463
Cluj, str. Nadasel nr 4/A
Cluj, str. Nadasel nr 4/A
4 SC MECSOM SA DEJ; CUI 10262386,
Dej, str. Bistritei nr. 63,

Dej, str. Bistritei nr. 63,
5 SC ZONA 1 SRL; CUI 14460165,
Cluj Napoca
Cluj Napoca, str. Aleea Brates 16/34
6 SC 9006 Auto SRL,
Cluj Napoca, str Lombului, fn
Cluj Napoca, str Lombului, fn,
7 SC AUTOCOM IMPEX SRL, CUI 8492065
Cluj Napoca
Cluj Napoca, str Gheorghe Baritiu, nr 22/ 8,
Sursa A.P.M. Cluj
La nivelul judeţului Cluj, în 2006, au fost colectate 1937 de autovehicule scoase din uz,
din care:
- tratate – 1887
130
- stoc 50
- cantitate totală de VSU tratată – 1607.71 tone
În anul 2007 situaţia gestionării vehiculelor scoase din uz este următoarea (rezultată din
centralizarea datelor transmise de agenţii economici):
1. Număr total vehicule colectate : 3561 din care au fost tratate toate
-VSU tratate în judeţul Cluj 3420
-VSU tratate în alte judeţe 141
2. Cantitate totală de VSU colectate : 3137 tone din care tratate 3008,1 tone
3. Au fost emise 3561 certificate de distrugere sau procese verbale de radiere
Din dezmembrarea VSU pot rezulta acumulatori cu Pb, uleiuri de motor, de transmisie şi
de ungere, lichide (exclusiv combustibilul), filtre de ulei, catalizatori, componenete metalice,
anvelope, sticla, materiale feroase şi neferoase, alte materiale provenite din depoluare.
Monitorizarea obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare se face conform HG
nr.2406/2004 modificată şi completată de HG nr. 1313/2005 şi conform Metodologiei pentru
urmărirea realizării de către operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin.(1) si (2)
din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, aprobata prin Ordinul 625/2007
al MMGA. Monitorizarea s-a realizat începând cu data de 1 ianuarie 2006.
5.4. DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări care fac
obiectul PJGD.
131
Tabel nr. 5.10. Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolari
Cod deşeu
(conform HG nr. Tip deşeu
856/2002)
17 01 01 Beton
17 01 02 Cărămizi
17 01 03 Ţigle şi materiale ceramice
17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale
ceramice cu conţinut de subtanţe periculoase
17 01 07 Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle, sau materiale
ceramice altele decât cele specificate la 17 01 06
17 02 01 Lemn
17 02 02 Sticlă
17 02 03 Materiale plastice
17 02 04* Sticlă, materiale plastice sau lemn cu coţinut de / sau contaminare cu
substanţe periculoase
17 04 01 Cupru, bronz, alamă
17 04 02 Aluminiu
17 04 03 Plumb
17 04 04 Zinc
17 04 05 Fier şi oţel
17 04 06 Staniu
17 04 07 Amestecuri metalice
17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
OUG nr. 78/200 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare,
prevede următoarele în privinţa deşeurilor din construcţii şi demolări:
• deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori
reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută
lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;
• primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin.
(1), modalitatea de eliminare şi ruta de transport pâna la acesta;
• producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau
eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi
autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora. Livrarea şi primirea deşeurilor de
producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor
periculoase, în vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.
Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor,
introduce ca activitate în cadrul serviciului de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de
gospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de
autorităţile administraţiei publice locale) şi activitatea de „colectare, transport şi depozitare a
deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca activitate separată de
132
”precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice

periculoase din deşeurile menajere”.
Conform cerinţelor Metodologiei, cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări
generate la nivelul judeţului trebuie prezentate pe o perioadă de 5 ani, defalcate pe coduri de
deşeuri (17 01, 17 02, 17 04), cu evidenţierea cantităţii de deşeuri periculoase din cantitatea
totală generată.
În prezent aceasta defalcare nu poate fi realizată, datele deţinute de autorităţi referindu-se
doar la cantitatea totală colectată, obţinută din raportările statistice anuale ale agenţilor de
salubritate.
Tabel nr. 5.11. Suprafeţe demolate în 2005 raportări ale primăriilor

Nr. Localitate Suprafeţe demolate Volum de material rezultat
Crt (mp) (mc)
1 Câmpia Turzii 977 335
2 Huedin 386
3 Dej 1318.34
4 Turda 7929 1460
5 Gherla 821 504
6 Cluj Napoca 90 000
TOTAL 101 431.34
Sursa A.P.M. Cluj
Cantităţi de deşeuri de construcţii şi demolări colectate (raportări ale agenţilor de

salubritate):
2004 – 33086 tone
2005 – 20647 tone
2006 – 32926 tone
2007 – ancheta statistică este in curs de desfăsurare.
Principalele măsuri privind gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt urmatoarele:
- Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi periculoase sau

nepericuloase;
- Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări;
- Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora;
133
- Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform

reglementarilor în vigoare.
Autorităţile administraţiei locale vor trebui să ia măsuri pentru controlul acestui flux de
deşeuri, prin Regulamentele locale de salubrizare (măsuri pentru control fluxului de deşeuri în
scopul menţinerii unei evidenţe a cantităţilor generate, reutilizate, reciclate şi eliminate), prin
condiţiile de autorizare a lucrărilor de construcţii (clauze legate de spaţiile de depozitare
specifice acestui tip de deşeuri), prin asigurarea de capacităţi de procesare şi prin amenajarea de
depozite pentru aceste tipuri de deşeuri.
La nivelul judeţului Cluj, în municipiul Dej este în derulare proiectul ”Staţie regională
pentru colectarea, reciclarea şi refolosirea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări”
, al cărui beneficiar este Consiliul Local Dej, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin
programul Phare /2004/016-772.04.01.04.01.01 „Schema de investiţii pentru proiecte mici de
gestionare a deşeurilor”.Capacitatea prelucrare a acestei staţii regionale pentru colectarea,
reciclarea şi refolosirea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări este de 160 t / oră.
În schema urmatoare se prezintă principalele moduri de gestionare a deşeurilor (în special
moloz) rezultate de la demolări.
Fig nr. 5.1. Principalele modalităţi de gestionare a deşeurilor rezultate din demolări
134
5.5. NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAŢIILE DE EPURARE

ORĂŞENEŞTI
Situaţia existentă
În ianuarie 2005, prin modificarea statutului Companiei de Apă Someş SA (CASSA),
Consiliul Judeţean Cluj stabileşte noii acţionari: Judeţele Cluj şi Salaj prin Consiliile Judeţene,
respectiv municipiile Dej, Gherla şi Zalău şi oraşele Huedin, Cehu Silvaniei, Şimleul Silvaniei şi
Jibou, prin Consiliile locale. Compania de Apa Someş S.A. devine prima companie regională din
România care trece graniţele administrative ale judeţului propriu şi va opera în două judeţe.
Începând cu 1 iulie 2006, Compania de Apa Someş SA a preluat efectiv operarea în localităţile
Dej, Gherla şi Huedin din Judeţul Cluj respectiv Zalău, Cehu Silvaniei, Şimleul Silvaniei şi Jibou
din judeţul Salaj. CASSA deserveşte peste 600.000 locuitori în 4 municipii, 4 oraşe şi 24
localităţi rurale din cele două judeţe, printr-o reţea de alimentare cu apă de 850 km şi o reţea de
canalizare de 604 km.
La nivelul anului 2005, anul pentru care s-a realizat prima introducere în baza naţională
de date privind nămolurile, s-au obţinut următoarele date statistice referitoare la nămolurile
provenite din staţiile de epurare orăşeneşti:
Există 7 staţii de epurare orăşeneşti dotate cu treaptă mecanică de separare din care 4
sunt dotate şi cu trepte de tratare biologică a nămolului
Capacitatea totală proiectată a acestor staţii este de 13008,9 t din care utilizată în
2005 – 9111,5 tone
Număr de locuitori deserviţi în anul 2005 în judeţul Cluj 492115.
Staţiile de epurare orăşeneşti deservesc şi unităţi industriale care funcţionează în
apropiere şi care nu au staţii proprii de epurare: 3 din industria sticlei, 2 – industria
textilă şi de pielărie, 4 – industria alimentară, 2 – agrozootehnie, 6 – altele
Total producţie de nămol:
- nămol primar – 171856 tone
- nămol secundar – 18579 tone
- nămol mixt – 1202 tone
Cantităţi depozitate:
- Nămol primar – 600 tone
- Nămol secundar – 17810 tone
- Nămol mixt – 388 tone
Cantităţi aflate în stoc: 10721 tone nămol secundar
135
Mod de utilizare al nămolurilor:

- În agricultură – 1 tonă (CASSA Huedin)
- Altele – 1500 tone (SC Aquasom SA Dej – pe depozitul de deşeuri industriale SC
Someş SA Dej)
Tabel nr. 5.12. Staţii de epurare în funcţiune (2005)
Locuitori Cantitate de
Debit Locuitori
Denumire staţie echivalenţi nămol generată
(l/s) deserviţi
(NTPA 002)* (S.U.) (tone)
Compania de apă Somes SA – Cluj 2170 292 725 360 000 6233
Napoca
Compania de apă Somes SA – Dej 240 28 000 54 600
Compania de apă Somes SA – Gherla 150 21 904 29 910 310
Compania de apă Somes SA – Huedin 47 7560 9000 202
Compania de apă Somes SA – Aghires 6.25 3 202 3600 10.5
Statia de epurare Câmpia Turzii 1000 75 000 33 406 726.6
Sursa A.P.M. Cluj
La nivelul anului 2006 s-au obţinut următoarele date statistice referitoare la nămolurile
provenite din staţiile de epurare orăşeneşti:
Există 7 staţii de epurare orăşeneşti dotate cu treaptă mecanică de separare din care 4
sunt dotate şi cu trepte de tratare biologică a nămolului
Capacitatea totală proiectată a acestor staţii este de 13008,9 t din care utilizată în 2006 –
7979.5 tone
Număr de locuitori deserviţi în anul 2006 în judeţul Cluj - 498115.
Staţiile de epurare orăşeneşti deservesc şi unităţi industriale care funcţionează în
apropiere şi care nu au staţii proprii de epurare: 3 din industria sticlei, 2 – industria
textilă şi de pielărie, 4 – industria alimentară, 2 – agrozootehnie, 6 – altele
Total producţie de nămol: 223758 tone
nămol primar – 167917 tone
nămol secundar – 55225 tone
nămol mixt – 616 tone
- Cantităţi depozitate: 223758 tone
Nămol primar – 167917 tone
Nămol secundar – 55225 tone
Nămol mixt – 616 tone
- Cantităţi aflate în stoc: 0
136
În anii următori însă va avea loc o dezvoltare continuă a infrastructurii privind

alimentarea cu apă şi canalizare, ceea ce va conduce la o creştere a numărului staţiilor de epurare
orăşeneşti şi, implicit, la creşterea cantităţii de nămol care va fi generată. În acest moment este
foarte dificilă cuantificarea cantităţilor de nămoluri de la staţiile de epurare pentru orizontul de
timp al PJGD.
Tabel nr. 5.13. Staţii proiectate

Locuitori Anul
Debit Locuitori
Denumire staţie echivalenţi Tip proiect punerii în
(l/s) deserviţi
(NTPA 002) funcţiune
Compania de apă Somes SAPARD – administraţia
5.6 835 ** 2005
SA – Căpusu Mare publică locală
342 ** 2006
SA – Băişoara publică locală
12 4 582 ** 2006
SA – Apahida publică locală
ISPA Masura
Staţia de epurare Huedin 5992 ** 2003/RO/16/P/PA/013-05 CS- 2009
HU/lb-wwb-002
Staţia de epurare Turda– Fonduri Comunitare (fonduri
125740 ** 2008
Câmpia Turzii de coeziune)
Fonduri Comunitare 74%
Fonduri de la Guvern 11,3%
** 2010
Autoritatea locală 1,9%
Staţia de epurare Gherla 23028
Împrumut bancar 12,8%
Sursa A.P.M. Cluj ** nu exista date
Modalităţi de valorificare
Utilizarea în agricultură
Condiţia promovării nămolului ca fertilizator în agricultură este ca solul să nu fie afectat
în mod negativ de componentele acestuia.
Conform prevederilor Ordinului 344/2004, limitele permise pentru ca nămolul să fie
utilizat în agricultură sunt următoarele:
Tabel nr. 5.14. Valori limită permise pentru utilizarea nămolului în agricultură
Element Limita (mg/kg s.u.)
Plumb 300
Cadmiu 10
Crom 500
Cupru 500
Nichel 100
Mercur 5
Zinc 2000
PCB 0,8
HAP 5
Aceasta înseamnă un continuu control al nămolului şi solului. Nămolul de la epurarea

apelor uzate are un conţinut de 97 % apă. Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate fi
micşorat la 70 – 80 %. Procesul de deshidratare este o precondiţie pentru un transport economic
137
şi o posibilă depozitare / eliminare. Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de

uscare mai mare, de 90 %, pentru a impiedica fermentarea nămolului in vederea stocarii acestuia
în silozuri până la reutilizare.
Valorificarea energetică
Toate tipurile de valorificări energetice precum: co-incinerarea în fabricile de ciment,
arderea sau incinerarea în pat fluidizat necesită o putere calorifică suficientă a nămolului.
Aceasta presupune ca procesul de uscare să se producă într-o instalaţie separată sau în
combinaţie cu un incinerator.
CAPITOLUL 6
6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE PRIVIND

GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE
6.1 SITUAŢIA ACTUALĂ ÎN JUDEŢUL CLUJ

Aşa cum a fost prezentat pe larg în secţiunea 2.2, sistemul actual de gestiune a deşeurilor
include:
Pre-colectare şi colectare preponderent în amestec a deşeurilor municipale;
Populaţia deservită cu servicii de salubritate (la nivelul 2006) reprezintă
aproximativ 85 % din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban
aria de acoperire fiind de 96 %, iar în mediul rural de 64 %;
Transport direct al deşeurilor către depozite neconforme;
Un număr de 6 depozite neconforme în mediul urban al căror program
etapizat de sistare a activităţii este până în anul 2011;
Un numar de 64 spaţii de depozitare în mediul rural ce trebuie închise şi
ecologizate până pe data de 16 iulie 2009;
În judeţul Cluj nu există la acest moment nici o staţie de transfer funcţională;
Nu există instalaţii de tratare mecano-biologică.
Pe baza elementelor prezentate mai sus şi în capitolele anterioare am enunţat următorul
set de priorităţi:
Creşterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate astfel încât să se
atingă ţintele stabilite;
138
Închiderea depozitelor neconforme din mediul rural şi urban cu desfăşurarea

lucrărilor de ecologizare necesare;
Extinderea colectării selective astfel încât să permită atingerea ţintelor stabilite;
Asigurarea compostării fracţiilor biodegradabile pretabile atât în mediul rural şi
într-o cât mai mare măsură în mediul urban.
6.2. PROIECTELE REFERITOARE LA GESTIONAREA
DEŞEURILOR EXISTENTE LA NIVELUL JUDEŢULUI
6.2.1. Proiecte în derulare
Proiectele aflate în derulare în prezent sunt cele care au obţinut finanţare prin programul
PHARE Coeziune Economică şi Socială 2004 şi 2005.
Tabel nr. 6.1. Proiecte privind gestionarea deşeurilor
Nr
Beneficiar Tip proiect Titlul proiectului
crt.
Consiliul Managementul integrat al deşeurilor , în vederea
Judetean CJ Măsura ISPA finanţării de la Fondul European de Dezvoltare
2005/RO/16/P/PA/001-05 Regională
1
Consiliul Local PHARE CES 2004-SI Colectare selectiva si transport a deseurilor menajere
Gherla Publici-proiecte mici din municipiul Gherla si localitatile inconjuratoare
2
Consiliul Local Imbunatatirea calitatii si cresterea capacitatii de
Huedin PHARE CES 2004-SI colectare a deseurilor in regiunea Huedin si Cluj prin
Publici-proiecte mici prisma programului Phare 2004 CES
3
Consiliul Local PHARE CES 2004-SI ECO Campia Turzii
Campia Turzii Publici-proiecte mici
4
PHARE CES 2004-SI Statie regionala pentru reciclarea deseurilor din
Consiliul Local
Publici-proiecte mici constructii si demolari
5 Dej
PHARE CES 2004-SI Platforma zonala de compost
Consiliul Local
6 Dej Publici-proiecte mici
Consiliul Local Dezvoltarea sistemului de Management integrat al
Miahi Viteazu PHARE CES 2005 SP deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate in
Publici regiunea Mihai Viteazu, incluzand statie de
7 compostare, punct de transfer si statie de sortare
Consiliul Local PHARE CES 2005 -SI- Proiect de colectare selectiva a deseurilor si transport in
8 Gilau Publici microregiunea Gilau
Consiliul Local Eco-sistem Baciu-Aghiresu, proiect pentru
PHARE CES 2005 -SI-
Baciu implementarea unui sistem eficient de gestionare a
Publici
9 deseurilor municipale si asimilate
FM-fondul de mediu ; SP schema pregatitoare; SI-schema de investitii
6.2.2. Proiecte în pregătire

În prezent se află în derulare măsura ISPA nr. 2005/RO/16/P/PA/001- 05 pentru asistenţă
tehnică necesară pregătirii de proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor din judeţul Cluj.
Proiectul vizează proiectarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor la nivel
judeţean (urban + rural), incluzând:
139
 Pre-colectarea, colectarea, transportul şi depozitarea reziduurilor solide;

 Organizarea şi managementul unor facilităţi adecvate de tratare şi
depozitare (depozite ecologice, producerea compostului, producerea
energiei termice);
 Pre-selectarea şi organizarea reciclării deşeurilor.
Proiectul are două faze pricipale ce includ următoarele activităţi:
Faza I – Pregătirea aplicaţiilor pentru cofinanţare UE şi a documentelor de
sprijin:
Faza I a – Etapa de pre-fezabilitate. Elaborarea unui Master Plan şi evaluarea
macrosuportabilităţii la nivel judeţean:
Colectarea şi actualizarea informaţiilor;
Evaluarea situaţiei actuale;
Propunerea unor parametrii de proiectare pentru perioada 2007 –
2037;
Dezvoltarea unui model de macro-suportabilitate pentru perioada
2007 – 2013;
Elaborarea Master Planului pentru servicii integrate de gestiune a
deşeurilor solide;
Determinarea investiţiilor incluse în prima fază a Master Plan-ului;
Faza I b – Etapa de fezabilitate. Pregătirea aplicaţiilor pentru cofinanţare UE:
Studii de fezabilitate pentru proiectele prioritare;
Investigaţiile de teren pentru depozitul central;
Fezabilitate tehnică;
Analiza cost-beneficiu, analiza instituţională;
Evaluarea impactului asupra mediului;
Pregatirea aplicaţiei;
Sprijinirea MMDD şi a beneficiarului pe durata aplicaţiei.
Faza II – Suport în procesul de contractare şi instruirea beneficiarilor.

Pregătirea documentelor;
Suport şi training.
140
6.3. ANALIZA COMPARATIVĂ A TEHNICILOR APLICABILE

6.3.1 Identificarea alternativelor pentru atingerea ţintelor
Identificarea alternativelor privind gestiunea deşeurilor municipale a fost realizată pe
baza:
 Obiectivelor şi ţintelor formulate în capitolul 3;
 Opţiunilor tehnice disponibile şi agreate la nivel naţional şi regional;
 Particularităţilor de natură socio-economică şi naturală a judeţului Cluj
(vezi cap. 2).
Pentru fiecare etapă din gestiunea deşeurilor municipale pot fi identificate numeroase
opţiuni tehnice ce pot fi selectate / grupate în cadrul unor alternative. Găsim necesar a prezenta
aici o schema conceptuală generală privind opţiunile de gestiune a deşeurilor municipale.
Fig. nr. 6.1. Schema simplificată asupra opţiunilor de management al deşeurilor

municipale
141
6.3.2. Analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare a deşeurilor

biodegradabile municipale
Aşa cum vom arata în cele ce urmeaza, analiza alternativelor are menirea de a asigura în
primul rând atingerea ţintelor. Se va arata deci că uneori este necesar a selecta mai multe
alternative în cadrul aceleasi etape (precolectare, colectare etc) pentru a ne asigura ca ţintele vor
fi atinse.
Colectarea deşeurilor
Tehnicile de colectare a deşeurilor menajere sunt următoarele:
 Colectare „din poartă în poartă”. Această opţiune propune colectarea
deşeurilor din locuinţe individuale şi apartamente. Sistemul se bazează fie pe
saci de colectare, fie pe recipiente de colectare. Beneficiile acestui sistem
includ: (i) confortul locatarilor; (ii) dorinţa locuitorilor de a-şi asuma
răspunderea depozitării adecvate a deşeurilor înainte de colectarea acestora.
Principalul dezavantaj este că necesită costuri mai mari decât sistemele
bazate pe europubele.
 Europubele de 80, 120 sau 240 litri in vecinătatea locuinţelor. Acestă
opţiune presupune folosirea pubelelor cu roţi pentru colectarea deşeurilor.
Beneficiile acestei opţiuni sunt: (i) uzare mică a containerelor; (ii) manevrare
adecvată a pubelelor; (iii) confort îmbunătăţit pentru locuitori.
 Containere cu roţi de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui
volum mai mare de deşeuri. Utilizarea acestui sistem este des întâlnită în
Europa de Est şi este preferat de mulţi operatori privaţi. Beneficiile includ
rezistenţa containerelor şi un confort relativ pentru locuitori. Aceste
containere sunt mai greu de manevrat în comparaţie cu europubelele.
 Mini-autogunoiere în apropierea apartamentelor. În acest sistem, mini-
autogunoierele sunt golite în vehiculele de colectare, permiţând stocarea
unor volume mari de deşeuri.
 Mini-autogunoiere pentru transfer. În acest sistem, minibasculantele sunt
încărcate în vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit îndeosebi în
Europa de Est. Sistemul nu favorizează eficienţa şi calitatea serviciilor.
 Colectarea cu vehicule cu remorcă. Tractoarele cu remorcă sunt o opţiune
practică pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe străzi
142
nepavate, întreţinere şi reparaţii uşoare a vehiculelor. Sistemul este mai

costisitor decât colectarea cu ajutorul căruţelor trase de cai.
Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile (inclusiv deşeuri de ambalaje) se poate
realiza individual, prin puncte sau centre de colectare amenajate în fiecare localitate centru de
comună iar în mediu urban se vor realiza astfel de puncte de colectare pe zone de locuit (cartiere,
asociaţii de locatari).
Colectarea selectivă individuală se poate realiza pe tip de material sau în amestec, cu
excepţia hârtiei şi cartonului. Hârtia şi cartonul, din cauza ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a
cerinţelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectată separat. În cazul judeţului nostru se va
lua în considerare colectarea separată a fracţiei biodegradabile (deşeu umed) iar restul deşeurilor
pot fi colectate în amestec (deşeu uscat).
Modul de colectare a deşeurilor va fi stabilit prin studiile de fezabilitate.
Staţii de transfer
Staţiile de transfer sunt locuri desemnate în care deşeurile sunt colectate şi apoi
transferate în alte vehicule, micşorând astfel costul de transport şi reducând necesitatea de a
construi mai multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt
construite pentru distanţe de peste 60 km şi volumele anuale de deşeuri de peste 10.000 tone.
Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze
economii de transport mai mari decât costurile de operare.
Prin aprobarea Strategiei judeţene de gestionare a deşeurilor s-a hotărât amplasarea
staţiilor de transfer în judeţul Cluj, ţinând cont de următoarele criterii:
- distanţa până la Depozitul Central
- amplasarea în municipii şi oraşe cu o concentraţie mai mare a populaţiei
- structura teritorial administrativă (microregiuni)
- existenţa unor proiecte cu finanţare asigurată
La fiecare staţie de transfer s-a propus arondarea comunelor componente a microregiunii
respective, alegând rutele cele mai convenabile din punct de vedere al infrastructurii de transport
şi a distanţei.
Staţiile de sortare pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deşeuri;
deşeuri de ambalaje, deşeuri verzi, deleuri voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din
gospodării etc.
143
Sortarea deşeurilor de ambalaje în vederea reciclării

Scopul staţiei de sortare este separarea din deşeurile municipale a fracţiilor valorificabile
material, pe tipuri de material. Principalele materiale sortate sunt hârtia, plasticul, sticla, textile,
lemn şi metale.
O instalaţie de sortare este compusă, în general, din:
- benzi de transport şi predare;
- maşină de deschidere saci, pentru deşeurile colectate în saci de plastic,
- ciur rotativ pentru îndepărtarea fracţiunilor fine (prafuri);
- separator magnetic pentru metale;
- benzi de sortare manuală amplasate în cabine de sortare cu mai multe poziţii
de lucru. Această cabină este închisă, încălzită, izolată şi dotată cu ventilator
şi filtru de praf astfel încât asigură condiţii normale de muncă pentru
personalul care deserveşte banda;
- maşină de balotat automată pentru deşeurile sortate.
În urma procesului de sortare rezultă:
- deşeuri care sunt valorificate material –cca. 60%
- deşeuri care sunt valorificate energetic –cca.15%
- deşeuri care trabuiesc eliminate prin depozitare (resturi de sortare materiale
deranjante şi cele cu conţinut de poluanţi) –cca.25%.
Tratarea deşeurilor biodegradabile

Deşeurile biodegradabile reprezintă fracţia biodegradabilă din:
- deşeuri menajere şi asimilabile colectate în amestec
- deşeuri menajere şi asimilabile colectate separat
- deşeuri din parcuri şi grădini
- deşeuri din pieţe
- deşeuri stradale
- deşeuri voluminoase
Procentul deşeurilor biodegradabile este de peste 50% din deşeurile municipale, ponderea
mai mare fiind în mediu urban.
Modaliatatea de eliminare a acestui tip de deşeuri este prin compostare care poate să fie:
- compostare centralizată
- compostare individuală
- compostare anaerobă
144
Fiecare dintre aceste metode prezintă avantaje şi dezavantaje, în funcţie de care se poate
alege cea mai convenabilă metodă.
Compostarea centralizată
Este cea mai simplă tehnologie de compostare aerobă (aeriană) mai ales în cazul unor
cantităţi mari de deşeuri iar în plus permite o dezvoltare ulterioară cu tehnologie de aerisire şi
controlul temperaturii, amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, filtre biologice,
epuratoare de gaz, sisteme de control şi direcţionare.
Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri
alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi într-o anumită măsură hârtie, pentru producerea
unui compost de bună calitate. Compostul este returnat în cadrul ciclului de producţie vegetală ca
fertilizant sau ameliorator de sol.
Compostarea se compune din următoarele operaţii: măsurarea materialului de compostat,
pregătirea materialului de compostat (mărunţire, amestecare) pe suprafaţa îmbrăcată, şi
amenajată pentru acest scop a terenului de compostare, aşezarea compostului în prisme de max.
3m înălţime, aerisirea prin învârtire a prismelor de compost, ciuruirea compostului finit,
ambalarea şi valorificarea compostului finit.
Procesul de compostare apare în momentul în care deşeurile biodegradabile sunt stivuite
cu o structură ce permite difuzia oxigenului şi cu un conţinut de substanţă uscată ce favorizează
creşterea microbiană. Temperatura biomasei creşte datorită activităţii microbiene şi proprietăţilor
izolatoare a materialului stivuit.Temperatura atinge, de cele mai multe ori, 65-75oC în câteva zile
şi apoi descreşte încet. Această temperatură înaltă ajută la eliminarea elementelor patogene şi a
seminţelor de buruieni.
Avantaje şi dezavantaje
Avantaje
 Tehnologie simplă, durabilă şi ieftină (cu excepţia compostării în container);
 Aproximativ 40-50% din masă (greutate) este recuperată pentru dezvoltarea
plantelor;
 Recuperare maximă a fertilizanţilor cerută de sistemele agricole de intrare
mică (adică P, K, Mg şi microfertilizanţi). Efect de amendare al compostului;
 Producerea de substanţe humice, microorganisme benefice şi azot care se
eliberarează încet, necesară în cazul gradinăritului de peisaj şi a horticulturii;
 Elimină seminţele şi agenţii patogeni din deşeu;
145
 Posibilităţi bune de control a procesului (cu excepţia celor mai multe

instalaţii fără aerare forţată);
 Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabină presurizată
echipată cu filtre).
Dezavantaje
 Necesită separarea la sursă a deşeurilor municipale biodegradabile, inclusiv
informarea continuă a generatorilor de deşeuri;
 Trebuie dezvoltată şi întreţinută o piaţă a compostului;
 Emisii periodice a componentelor mirositoare, în special când se tratează
deşeuri municipale biodegradabile;
 O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a
carbonului ca dioxid de carbon;
 Potenţiale probleme legate de vectori de propagare (pescăruşi, şobolani,
muşte) când se tratează deşeuri municipale biodegradabile;
 Este necesar personal instruit când se tratează deşeuri municipale
biodegradabile.
Compostarea individuală
Din procesul de compostare rezultă compostul, produs ce contribuie la îmbunătăţirea
structurii solului. Locuitorii din zona rurală pot fi încurajaţi să-şi composteze deşeurile organice
proprii. Deoarece în această zonă majoritatea deşeurilor produse sunt de natură organică,
compostarea individuală este cea mai recomandată opţiune.
Principale opţiuni tehnice de compostare individuală sunt compostarea în grămadă sau
compostarea în container.
Fermentarea anaerobă
Fermentarea anaerobă este metoda de tratare biologică care poate fi folosită pentru a
recupera atât elementele fertilizante cât şi energia conţinută în deşeurile municipale
biodegradabile. În plus, reziduurile solide generate în timpul procesului sunt stabilizate. Procesul
generează gaze cu un conţinut mare de metan (55-70%), o fracţie lichidă cu un conţinut mare de
fertilizanţi (nu în toate cazurile) şi o fracţie fibroasă.
Deşeurile pot fi separate în fracţii lichide şi fibroase înainte de fermentare, fracţia lichidă
fiind îndreptată către un filtru anaerobic cu o perioadă de retenţie mai scurtă decât cea necesară
pentru tratarea deşeului brut. Separarea poate fi executată după fermentarea deşeurilor brute
146
astfel încât fracţia fibroasă să poată fi recuperată pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator
de sol. Fracţia fibroasă tinde să fie mică în volum, dar bogată în fosfor, care este o resursă
valoroasă şi insuficientă la nivel global.
Avantajele şi dezavantajele fermentarii anaerobe sunt:
Avantaje
 Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanţa organică
(azot, fosfor şi potasiu) dacă materialul fermentat este înglobat imediat după
împrăştiere pe terenul arabil;
 Producerea unui fertilizant igienic, fără riscul răspândirii bolilor de plante
sau animale. După fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;
 Reducerea mirosurilor, când este împrăştiat pe terenuri arabile în comparaţie
cu împrăştierea materialului nefermentat;
 Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub
formă de electricitate şi căldură
 Inlocuirea fertilizanţilor comerciali.
Dezavantaje
 Necesită separarea deşeurilor la sursă;
 Fracţia fibroasă necesită o compostare adiţională dacă se intenţionează
folosirea în horticultură sau grădinărit;
 Trebuie dezvoltată o piaţă a fertilizanţilor lichizi înainte de stabilirea metodei
de tratare, în afară de cazul în care lichidul are un conţinut foarte scăzut de
elemente nutritive şi deci poate fi evacuat în canalizarea publică;
 Emisiile de metan de la staţie şi metanul nears din gazele de ardere (1-4%)
vor contribui negativ la efectul de încălzire globală.
Incinerare
O altă metodă de eliminare a deşeurilor biodegradabile este prin incinerare.
Prin incinerare se reduce cantitatea de deşeuri organice din deşeurile municipale la
aproximativ 5% din volumul iniţial şi se sterilizează componentele periculoase, generând, în
acelaşi timp, energie termică care poate fi recuperată sub formă de căldură (apă caldă/abur), de
electricitate sau o combinaţie a acestora. Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la
generarea de produse reziduale, la fel ca şi la generarea de reziduuri din procesul de curăţare a
gazelor de ardere, care trebuie depozitate la un depozit conform sau într-o mină. În unele cazuri
se generează şi ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive şi substanţele organice.
147
Şi în cazul incinerarii deseurilor există avantaje şi dezavantaje:

Avantaje:
 Proces bine cunoscut, instalat în întreaga lume, cu înaltă disponibilitate şi
condiţii stabile de operare;
 Se poate obţine o recuperare energetică cu eficienţă înaltă de până la 85%,
dacă se foloseşte cogenerarea de căldură şi electricitate, sau numai căldură
 Toate deşeurile municipale solide, la fel ca şi unele deşeuri industriale, pot fi
eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces;
 Volumul deşeurilor se reduce la 5-10%, şi se compune în special din zgură
ce poate fi reciclată ca material de umplutură în construcţia de drumuri, dacă
se sortează şi se spală;
 Zgura şi celelalte materiale reziduale sunt sterile;
 Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2
substituind arderea combustibililor fosili.
Dezavantaje:
 Investiţii mari;
 Sistem mare de curăţare a gazelor de ardere;
 Generarea de cenuşi zburătoare şi a produselor de la curăţarea gazelor de
ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantităţi
de aproximativ 2-5% din greutatea deşeului de intrare);
 Generarea NOx şi a altor gaze şi particule.
Tratarea mecano-biologică
Alături de incinerarea deşeurilor, tratarea mecano-biologică reprezintă o tehnică
importantă în gestionarea deşeurilor municipale.
În instalaţiile de tratare mecano-biologică sunt tratate deşeurile municipale colectate în
amestec printr-o combinaţie de procese mecanice şi biologice. În procesul de tratare mecano-
biologică sunt separate mecanic deşeurile valorificabile material şi energetic, iar, în final, restul
de deşeuri sunt inertizate biologic. Deşeurile inerţizate biologic, care reprezintă circa 40 % din
cantitatea totală introdusă în proces, sunt eliminate.
148
Deşeuri municipale
Recepţie
Tratare mecanică
Fracţie cu putere Fracţie organică Fracţie valorificabilă

calorifică ridicată
Tratare termică Tratare biologică Valorficare materială

Valorificare energetică
Produs de fermentare
aerobă
Tratare termică Depozitare

Valorificare energetică
Fig. 6.2. Schema simplificată a unei instalaţii de tratare mecano-biologică
Depozitarea
Deşeurile municipale care nu pot fi valorificate material sau energetic vor fi
eliminate prin depozitare.
Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:
înregistrarea cantităţilor de deşeuri;
controlul strict privind deşeurile permise şi nepermise;
acoperirea zilnică a deşeurilor;
compactarea suprafeţelor de acoperire;
asigurarea acoperirii şi închiderii;
controlul apei freatice;
monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.
În tabelul de mai jos se prezintă analiza comparativă a principalelor tehnologii de tratare
a deşeurilor biodegradabile municipale: compostare, fermentare anaerobă, incinerare, piroliză şi
gazeificare.
149
Tabel nr. 6.2. Principalele tehnologii de tratare a deşeurilor biodegradabile

municipale
Metoda biologică Metoda termică

Fermentare
Compostare Incinerare Piroliză Gazeificare
anaerobă
Tehnologie cu Da; foarte folosită Da; folosită Da; foarte Parţial; puţine Parţial; puţine
rezultate folosită staţii staţii
dovedite,
folosire
Principiul de Degradare prin Degadare prin Combustie Conversie Conversie
bază acţiunea acţiunea termochimică termochimică
microorganismelor microorganismelor anaerobă
aerobe anaerobe
Costul tratării Mic până la mare Mediu până la Mediu Mediu până la Mare până la
mare până la mare foarte mare
mare
Grad de Bun Bun Bun Mediu Depinde de
adecvare tehnologie
Deşeuri Numai deşeuri Numai deşeuri Toate În particular Numai deşeuri
acceptate separate la sursă umede separate la deşeurile convenabilă uscate
din cauză că doar sursă din cauză că deoarece pentru separate
substanţa şi doar substanţa şi tehnologia fracţiile dacă nu este
nutrienţii vor fi nutrienţii vor fi de curăţare de deşeuri combinată cu
recuperaţi pe cât recuperaţi pe cât agazelor contaminate, o
posibil puri posibil puri este bună, bine definite tehnologie de
iar curăţare mai
rezidurile bună
solide sunt a gazelor de
minimizate ardere
prin
reducerea
volumului
Acceptă deşeu Da Da Da Posibil, dar în Posibil, dar în
menajer umed? mod normal mod normal
nu nu
Acceptă deşeu Da D Da Da Posibil
menajer uscat?
Acceptă deşeuri Da Nu Da Da Posibil
din grădini şi
parcuri?
Acceptă deşeuri Da Da Da Da Posibil, dar în
de la hoteluri şi mod normal
restaurante? nu
Acceptă hârtie Mici cantităţi Nu Da Da Posibil
şi de hârtie
carton?
Fracţii de Metal, plastic, Metal, plastic, Nu există Deşeu Deşeu
deşeuri sticlă (staţii sticlă, deşeuri menajer menajer
excluse fără o tratare din grădini (staţii umed umed
avansată: nu fără o tratare
se acceptă avansată: nu se
deşeuri de acceptă deşeuri
origine de origine
animală) animală)
Disponibilitate
date de mediu
150
Solide Mare Medie - Mare Medie - Medie Medie

Mare
Aer Scăzută Medie Medie - Medie Medie – Mare

Mare
Apă Medie – Mare Mare Mare Medie – Mare Medie – Mare
Controlul Scăzut - bun Scăzut - bun Bun Mediu - bun Bun

mirosurilor
Mediu de lucru Scăzut – bun Mediu - bun Bun Bun Bun
Recuperarea Nu Da; Da; Da; Da;

energiei 3200 MJ/t de 2700 MJ/t Aproximativ La fel ca la
deşeu de 70% din incinerare
deşeu incinerare +
energia
conţinută în
produsul
secundar
Ciclul 50% în 75% în 1% în 20-30% în 2% în solide

carbonului compost fibre/lichide solide solide 98% în aer
(% din 50% în aer 25% ca biogaz 99% în aer 70-80% în aer
greutate)
Recuperarea Da; Da; Nu Nu Nu

fertilizanţilor 2,5-10 kg N 4,0-4,5 kg N
(kg 0,5-1 kg P 0,5-1 kg P
fertilizant/tonă 1-2 kg K 2,5-3 kg K
de deşeu la
intrare)
Produse pentru 40-50% 30% fibre 15-25% 30-50% 15-25%

reciclare sau compost 50-65% fluide cenuşă produse cenuşă
recuperare, (% (inclusiv carbonizate vitrificată
din greutatea zgură, (inclusiv (inclusiv
deşeurilor sticlă) cenuşă, zgură, zgură, sticlă)
introduse) sticlă) 3% metale
3% metale
Reziduuri către 2-20% din 2-20% din sitare 3% cenuşă 2-3% 2% reziduuri
altă tehnică de sitare (plastic, (plastic, metal, zburătoare reziduuri de la
tratare a metal, sticlă, sticlă, pietre) (inclusiv de la curăţarea curăţarea
deşeurilor sau pietre) reziduuri gazelor gazelor
pentru de la
depozitare (% curăţarea
din greutatea gazelor)
deşeurilor
introduse)
Sursa: Managementul deşeurilor biodegradabile municipale, Agenţia Europeană de Mediu, ianuarie 2002
151
6.3.3. Depozitarea deşeurilor municipale

Deşeurile municipale care nu pot fi valorificate material sau energetic vor fi eliminate
prin depozitare.
Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:
înregistrarea cantităţilor de deşeuri;
controlul strict privind deşeurile permise şi nepermise;
acoperirea zilnică a deşeurilor;
compactarea suprafeţelor de acoperire;
asigurarea acoperirii şi închiderii;
controlul apei freatice;
monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.
6.4. ANALIZA ALTERNATIVELOR DE GESTIONARE A

DEŞEURILOR MUNICIPALE
Acest subcapitol evaluează altenativele tehnice, operaţionale şi financiare fezabile pentru
judeţul Cluj, în vederea colectării, reciclării, tratării şi depozitării deşeurilor. Ca bază, se iau în
considerare obiectivele Planului Naţional şi ale Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor
specificate în capitolul 3 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt prezentate în
capitolul 4.
În ceea ce priveste cerinţele de tratare, trebuie acordată o atenţie specială atingerii ţintelor
de reducere a deşeului bioderadabil depozitat şi de reciclare a deşeurilor de ambalaje.
Pentru a atinge aceste cerinţe, va fi necesară o schimbare semnificativă a practicilor curente de
gestiune a deşeurilor, care îndeplinesc obiectivele judeţene numai parţial sau local. O parte dintre
obiectivele şi ţintele menţionate se pot atinge prin măsuri practice şi instituţionale care ţin de
modul de organizare a sistemului de gestionare a deşeurilor municipale.
Dintre aceste obiective, cele mai importante se referă la:
1. creşterea gradului de colectare a deşeurilor la 90% din zona rurala pâna la 16.07.2009
în vederea asigurării condiţiilor de gestionare a deşeurilor în urma închiderii şi reabilitării
spaţiilor de depozitare din zona rurală şi urbană;
2. extinderea colectării selective în vederea atingerii ţintelor de reciclare a materialelor
pentru ambalaje (55% pâna în 2013);
3. reducerea cantităăţii de deşeuri biodegradabile depozitate conform ţintelor stabilite
pentru anii 2010 şi 2013, prin aplicarea unor măsuri specifice de tratare a acestora.
152
Deosebit de importantă va fi decizia de a responsabiliza autorităţile municipale,

orăşeneşti şi comunale în privinţa necesităţii implementării Planului Judeţean de Gestiune a
Deşeurilor, având în vedere ca cele mai multe dintre decizii se iau la nivelul acestora.
Atât Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 6 Nord-Vest, aprobat prin
Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministrului Integrării Europene nr.
1364/14.12.2006, respectiv nr. 1499/21.12.2006, cât şi Metodologia pentru elaborarea planurilor
regionale şi judeţene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si
Dezvoltarii Durabile nr. 951/6 iunie 2007, conţin capitole sau anexe care prezintă tendinţe
generale şi considerente teoretice privind cele mai bune practici de gestionare a deşeurilor pentru
fiecare etapă de management a deşeurilor.
Pe baza analizelor tehnicilor disponibile şi a condiţiilor specifice locale au fost
identificate urmatoarele alternative pentru atingerea obiectivelor şi a ţintelor pentru fiecare din
etapele procesului de gestiune a deşeurilor.
Tabel nr.6.3. Alternative privind gestiunea deşeurilor municipale
Etapa Alternative
1.1 Pre-colectare individuală (din poartă în poartă) în amestec
1.2 Pre-colectare individuală pentru două fracţii (reciclabile şi reziduuri)
1. Pre-colectare
1.3 Pre-colectare individuală pentru patru fracţii (hârtie/carton, alte reciclabile,
biodegradabile, reziduuri)
2.1 Utilizarea autogunoierelor de mici capacităţi
2. Colectare şi
2.2 Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate
transport
2.3 Utilizarea tractoarelor cu remorcă
3. Sortare 3.1 Înfiinţarea de staţii de sortare pentru fiecare punct de transfer al deşeurilor
3.2 Staţii de sortare de capacitate mare
4.1 Compostare individuală
4.2 Platforme comune pentru compostare
4.3 Staţii de compostare de capacităţi medii în zonele staţiilor de transfer
4. Gestiunea 4.4 O Staţie de compostare de mare capacitate (de preferat în vecinătatea Municipiului
deseurilor
Cluj-Napoca)
biodegradabile
4.5 Staţie de tratare mecano-biologică (de preferat în vecinătatea Muncicipiului Cluj-
Napoca)
4.6 Incinerare
Pe baza criteriilor de evaluare prezentate în tabelul de mai jos se va obţine alternativa cea
mai fezabilă pentru judeţul Cluj.
153
Tabel nr. 6.4. Criterii de evaluare
Criteriu de evaluare
Confortul /
Atingerea Impact asupra Implicarea
Calificativ Cerinţă legislativă Aplicabilitate Costuri siguranţa
ţintelor asumate mediului cetăţenilor
cetăţenilor
Criterii de performanţă
Pozitiv semnificativ
Asigură atingerea Cerinţă expresă Lipsa oricărui
+2 Totală (orice condiţii) (direct, imediat, Reduse Implicare activă
ţintelor (obligativitate) risc
sustenabil)
Pozitiv (indirect, după

Parţială (urban / rural,
Poate permite Menţionată în un anumit timp, doar Confort
+1 funcţie de căile de acces Suportabile Conştientizare
atingerea ţintelor legislaţie asupra anumitor acceptabil
etc)
aspecte )
0 Irelevant Nemenţionat Irelevant / neconcludent Neconcludent Irelevant Irelevant Irelevant
Există riscul
-1 neatingerii Anumite limitări Dificil de aplicat Impact negativ Costuri mari Confort precar Implicare redusă
ţintelor
Nu permite Impact negativ Existenţa unor Imposibilitatea

-2 Neconform Neaplicabil Costuri foarte mari
atingerea ţintelor semnificativ riscuri implicării
154
Tabel nr.6.5. Rezultatele evaluării alternativelor
Atingerea Impact
Cerinţă Confortul Implicarea Punctaj
Alternative ţintelor Aplicabilitate asupra Costuri
legislativă cetăţenilor cetăţenilor total
asumate mediului
1.1 Pre-colectare individuală

-2 -2 2 0 1 2 -1 -2
în amestec
1 2 1 1 -1 1 -1 4
1. Pre-colectare pentru două fracţii
2 2 -1 1 -2 -1 -1 3
pentru patru fracţii
2.1 Utilizarea
autogunoierelor de mici 0 0 2 1 -1 0 0 2
capacităţi
2. Colectare si 2.2 Utilizarea
transport autogunoierelor de mare 0 0 1 2 1 0 0 4
capacitate
2.3 Utilizarea tractoarelor cu
0 -2 1 -1 -2 0 0 -4
remorcă
3.1 Sortare pentru fiecare
1 0 2 1 -2 0 0 2
staţie de transfer
3. Sortare 3.2 Staţie de Sortare la
1 0 1 1 -1 0 0 2
depozitul central
4.1 Compostare individuală 2 1 -1 1 2 -1 -1 3
4.3 Staţii de compostare de
2 1 1 1 -1 0 0 4
capacităţi medii
4. Gestiunea
4.4 O Staţie de compostare
Deseurilor 2 1 2 1 -1 0 -1 4
de mare capacitate
Biodegradabile
4.5 Staţie de tratare mecano-
2 1 2 1 -1 1 1 7
biologică
4.6 Incinerare 1 1 1 1 -2 0 2 6
155
Rezultatele evaluării fiind apropiate indică faptul ca în judeţul Cluj trebuie utilizate mai
multe alternative pentru fiecare din etapele de gestiune a deşeurilor, deci sistemul utilizat va fi
unul mixt, alternativa selectată fiind diferită de la o zonă la alta.
Singura alternativă care nu va fi luată în considerare va fi cea a colectării deşeurilor în
amestec, fară o selectare prealabilă.
Astfel, pentru etapa de pre-colectare a deşeurilor opţiunile locale vor fi selectate astfel :
1. În localităţile rurale în care relieful, arhitectura localităţii şi starea infrastructurii rutiere
permite accesul autogunoierelor, pre-colectarea se va face în puncte de pre-colectare comune
dotate cu containere de 1100 litri pentru cel puţin două fracţii (se preconizează trecerea treptată
la selectarea multiplă, în masura implementării programelor de conştientizare a populaţiei)
- umedă (continând deşeuri biodegradabile şi orice alte deşeuri nereciclabile
nepericuloase)
- uscată (continând deşeuri de ambalaje şi alte deşeuri reciclabile).
Pentru atingerea ţintelor de reciclare a deşeurilor de ambalaje de hârtie, carton şi sticlă va
fi necesară amplasarea în zonele marilor centre comerciale sau altor puncte de interes din
localitate de containere pentru colectarea sticlei şi hârtiei.
Punctele de pre-colectare se vor amplasa pe terenuri publice, de regulă în interiorul
localităţilor, urmând a deservi un număr de cca. 100 – 300 de locuitori, dar aceasta valoare nu
este limitativă, autorităţile administraţiei publice locale având posibilitatea de a opta pentru o altă
normă. Se recomandă că în fiecare localitate rurală, indiferent de numărul de locuitori, să existe
cel puţin un punct de pre-colectare. Acest lucru nu este posibil în zonele montane izolate, unde
accesul se realizează pe cărări. Punctele de pre-colectare constau în platforme betonate şi
îngrădite, înconjurate de gard viu. Acestea se vor amenaja în zonele centrale, în apropierea
instituţiilor publice de interes local (primării, şcoli etc.), în zone accesibile mijloacelor auto care
realizează ridicarea şi transportul deşeurilor spre instalaţiile de tratare sau eliminare.
Punctele de pre-colectare vor fi dotate cu un număr suficient de containere care să asigure
precolectarea deşeurilor din fiecare fracţie, generate de locuitorii arondaţi pe perioada dintre
două colectări succesive. Containerele vor respecta codul culorilor stabilit de legislaţia în
vigoare.
În situaţia în care nu se poate identifica cel puţin un amplasament în vatra localităţii,
punctul de pre-colectare se va amenaja în zona actualului spaţiu de depozitare al deşeurilor, după
închiderea şi reabilitarea acestuia.
156
Localităţile în care la data intrării în vigoare a PJGD funcţionează sisteme de colectare

funcţionale, şi-l vor menţine, asigurând trecerea treptată la colectarea selectivă în conformitate
cu prevederile PJGD, ale regulamentelor locale şi ale contractelor de delegare de gestiune.
2. În localitaţile în care relieful, arhitectura localităţii şi starea infrastructurii rutiere
permite accesul autogunoierelor pe tot parcursul anului, gestionarea deşeurilor se va face printr-
un sistem de colectare şi transport bazat pe pre-colectare indiviuală. Pentru aceasta va fi necesară
dotarea cu pubele de capacitate mică şi/sau saci de plastic a fiecărui generator de deşeuri şi
asigurarea colectării şi transportului acestora fie la un punct de pre-colectare situat pe raza
localităţii, cu condiţia ca accesul autogunoierelor la acest punct de pre-colectare să fie posibil, fie
se va asigura colectarea din poartă în poartă, cu ajutorul autogunoierelor de capacitate mică sau a
tractoarelor cu remorcă.
3. Containerele de mari dimensiuni se vor utiliza în cadrul staţiilor de colectare zonale
sau pe platforme de colectare care vor deservi localităţi sau grupări de localităţi unde accesul
autogunoierelor de realizează mai dificil şi pentru care se aleg locaţii accesibile în vecinătatea
drumurilor.
Frecvenţa de colectare va fi stabilită pe baza prevederilor legale:
- pentru fracţiunea umedă: odată la două zile în sezonul cald şi odată la trei zile în
sezonul rece; deşeurile generate de unităţile de alimentaţie publică, învăţământ sau spitaliceşti
vor fi transportate zilnic în sezonul cald la punctele de pre-colectare;
- pentru fracţiunea uscată: săptămânal sau atunci când este cazul, indiferent de anotimp.
În ceea ce priveste modalităţile de transport, opţiunile se vor selecta astfel:
1. În localităţile în care starea drumurilor permite accesul autogunoierelor, colectarea şi
transportul deşeurilor se va face cu autogunoiere cu capacităţi de regulă cuprinse între 16 şi 18
mc, dar fără a exclude posibilitatea utilizării altor tipuri dimensionale, în masură în care acestea
sunt justificate din puncte de vedere economic sau funcţional.
2. În localităţile în care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor mari,
transportul deşeurilor colectate în saci sau pubele de capacitate mică se va face cu autogunoiere
de capacitate mică (4 to) sau cu tractorul cu remorcă.
3. Pentru transportul deşeurilor pe distanţe mari, de la staţiile de transfer la depozitul
zonal sau la instalaţiile de procesare, se pot utiliza autotransportoare de containere de 25-35 mc
(transcontainere de tip „hook lift”).
Referitor la tratarea deşeurilor de ambalaje, va fi necesară sortarea deşeurilor colectate
selectiv, indiferent dacă acest lucru se realizează în sistem dual sau multiplu.
157
Amenajarea instalaţiilor de sortare va fi necesară din considerente legate nu doar de

atingerea ţintelor de reciclare, ci şi pentru sistematizarea transportării unor cantităţi cât mai mici
de deşeuri după închiderea depozitelor neconforme.
Pentru localităţile în care depozitele existente se închid până la 16.07.2009, deşeurile vor fi
transportate la cel mai apropiat depozit urban aflat în folosinţă, direct sau prin staţiile de transfer
la care localităţile respective sunt arondate.
Pentru gestionarea deşeurilor biodegradabile, toate alternativele analizate sunt fezabile,
fiecare având alt tip de limitări.
Pentru atingerea ţintelor de reciclare a deşeurilor de ambalaje, vor fi scoase din fluxul
deşeurilor către depozite o parte din deşeurile biodegradabile ce se generează (în special hârtie,
carton şi lemn).
De asemenea, o proporţie însemnată din deşeurile de alimentare şi de gradină din zona
rurala, atât cele colectate, cât şi cele necolectate, este refolosită în interiorul gospodăriei, aceasta
proporţie putând atinge valori în jurul a 70% din masa deşeurilor de această categorie.
O mare parte din deşeurile biodegradabile din parcuri şi grădini, precum şi cele din pieţe,
pot fi tratate prin compostare fără a necesita cheltuieli suplimentare pentru separare. Totuşi,
pentru atingerea ţintelor de reducere a biodegradabilelor, va fi necesară colectarea separată a
deşeurilor vegetale şi alimentare din gospodăriile individuale urbane, precum şi deşeurile
alimentare de la cantine, spitale, restaurante în vederea compostării. Pentru tratarea deşeurilor
biodegradabile compostabile va fi necesară asigurarea unor capacităţi de compostare, fiind
indicat ca locaţiile pentru instalaţiile de compostare să fie în vecinatatea zonelor urbane.
Trebuie avute în vedere şi posibile initiative locale, realizate în cadrul unor parteneriate
public privat care vizează realizarea unor instalaţii de tratare a deşeurilor biodegradabile prin alte
metode.
158
CAPITOLUL 7
7. CALCULUL CAPACITĂŢII NECESARE PENTRU
GESTIONAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE
Scopul acestui capitol este de a stabili, pentru alternativa aleasă, tipul şi numărul
echipamentelor şi facilităţilor pentru gestionarea deşeurilor, cum ar fi: recipienţi de precolectare
şi/sau containere, camioane de colectare, transportoare de mare capacitate, staţii de transfer,
instalaţii de sortare, instalaţii de compostare, instalaţii de tratare mecano-biologică şi terenuri de
depozitare care, odată construite şi operabile, vor permite atingerea obiectivelor şi ţintelor impuse
în PJGD.
7.1 COLECTAREA DEŞEURILOR ŞI TRANSPORTUL
Principalele constrângeri pentru calculul echipamentelor de colectare şi transport sunt

legate de ţintele asumate privind gestionarea deşeurilor de ambalaje, precum şi de necesitatea
extinderii sistemului de colectare a deşeurilor în zona rurală până la jumătatea anului 2009 la un
procent de 90 %, datorat necesităţii închiderii şi ecologizării spaţiilor de depozitare din zona
rurală (conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor).
Conform HG 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje
(completată şi modificată prin 1872/2006 ), instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile, persoanele
fizice sunt obligate să colecteze selectiv deşeurile de ambalaje în containere diferite,
inscripţionate în mod corespunzator şi amplasate în locuri speciale accesibile cetăţenilor.
7.1.1. Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare
Pentru atingerea ţintelor stabilite privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate,
acesta ar trebui să evolueze conform tabelului de mai jos.
Tabel nr.7.1. Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate(%)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Urban 90 96 97 99 100 100 100 100 100 100 100
Rural 55 66 72 81 90 93 95 98 100 100 100
Total 78 86 89 93 97 98 98 99 100 100 100
Proiectele Phare Ces vor deservi un număr de 95.217 locuitori din mediul urban şi rural.
Considerând că o bună parte din beneficiarii proiectelor sunt déjà deserviţi cu servicii de
slubritate, extinderea gradului de salubritate aferent acestor proiecte va conduce la creştrea ariei
159
de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural dar nu va permite atingerea ţintelor în anul
2009.
7.1.2. Colectarea selectivă a deşeurilor

Pentru colectarea cantităţii de deşeuri de ambalaje dintr-o anumită categorie de material
provenind din deşeurile menajere şi asimilabile este necesară identificarea pentru început a
surselor de generare (populaţie, servicii, comerţ, industrie etc.).
Stabilirea modului în care trebuie implementate sistemele de colectare selectivă (pe două sau mai
multe categorii de materiale de ambalaj), astfel încât să se realizeze ţintele prevăzute în plan, se
face în funcţie de situaţia specifică judeţului.
Cuantificarea ţintelor privind ambalajele, calculate pe baza prognozei de generare a
deşeurilor de ambalaje şi a ţintelor de reciclare/valorificare, a fost realizată în Capitolul 4.
În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor de ambalaje generate de industrie, comerţ şi
instituţii s-a utilizat ipoteza că un procent de 95 % din cantităţile generate pot fi colectate. Pentru
colectarea deşeurilor de ambalaje de la servicii, comerţ, industrie etc. se va stabili metoda optimă
de colectare împreună cu toţi factorii implicaţi.
Pentru calculul numărului de locuitori care trebuie implicaţi în colectarea selectivă în
vederea atingerii ţintelor s-au utilizat următoarele ipoteze:
calculul s-a efectuat în primul rând pentru stabilirea numărului de locuitori de la care se poate
colecta cantitatea de deşeuri de ambalaje din hârtie necesară pentru atingerea ţintei de
reciclare stabilită pentru anul 2008;
pentru restul materialelor (sticlă, plastic, metale) - numărul populaţiei care trebuie să
colecteze separat este stabilit ca valoare maximă a populaţiei care asigură îndeplinirea
ţintelor pentru fiecare material;
se ţine cont de faptul că îndeplinirea ţintelor de reciclare pe tip de material nu asigură şi
îndeplinirea ţintelor globale de reciclare/valorificare. Astfel, la stabilirea numărului de
locuitori care trebuie să colecteze separat s-a urmărit îndeplinirea tuturor ţintelor de
reciclare/valorificare (ţinte pe material şi ţinte globale);
s-a considerat conţinutul de ambalaje din fiecare categorie de material de ambalaj existent în
deşeurile menajere aşa cum au fost descrise în Capitolul 4;
s-a ţinut cont de faptul că nu toată populaţia dintr-o zonă în care este introdusă colectarea
selectivă participă efectiv la aceasta. S-a considerat că pentru perioada 2008 - 2013 cel mult
70% dintre locuitorii zonelor în care se va organiza colectarea selectivă vor respecta
regulamentele de salubrizare;
după stabilirea numărului de locuitori necesari pentru colectarea cantităţii de hârtie/carton
necesară atingerii ţintei stabilite pentru anul 2008, s-a mărit acest număr cu 50% pentru a se
compensa efectele colectării de impurităţi în recipientele destinate colectării selective.
160
Tabel. nr.7.2. Populaţia ideală care colectează separat

Populatia
ideala numar locuitori
care
colecteaza
separat 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Populatie
ideala care
trebuie sa
colecteze
6.756 22.902 29.973 36.722 50.319 56.688 62.912 154.836 208.819 282.509 370.929
separat
plastic,
sticla,
metal
Populatie
ideala care
trebuie sa
colecteze 31.948 63.193 81.000 86.973 111.810 168.315 166.464 164.633 162.822 161.031 159.260
separat
hartie si
carton
Numărul calculat de coşuri de gunoi (cu dimensiunea de 1,1 m³) este de aproximativ
10.700 (dacă se folosesc coşuri şi de alt tip numărul va fi diferit) şi numărul de vehicule de
transport necesare pentru colectare şi transport inclusiv pentru transportul de la staţiile de
transfer până la depozitul de deşeuri este de 252. Aceste cifre sunt cele maxime pentru că
calculul a fost efectuat fără a se ştii exact cifrele existente pentru mai multă siguranţă.
7.1.3. Staţii de transfer
În categoria sistemelor care pot fi incluse în etapa de transport a deşeurilor sunt şi
staţiile de transfer. Staţiile de transfer sunt locuri special amenajate în care deşeurile sunt
colectate şi transferate apoi în alte vehicule de transport de capacitate mai mare, acest fapt
micşorând costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multiple depozite, fapt care
este foarte costisitor.
Staţiile de transfer trebuie amplasate astfel încât să indeplinească anumite condiţii:
- să fie localizate în centrul traseelor de colectare a deşeurilor pentru a maximiza
eficienţa colectării deşeurilor
- staţia de transport trebuie să aibă acces direct şi convenabil la rutele de transport, la
arterele principale, la autostrăzi (la calea ferată, la căi fluviale sau maritime, după caz).
- să dispună de drumuri interioare, pentru circulaţia vehiculelor în perimetrul staţiei de
transfer, de spaţii pentru parcarea vehiculelor de transfer şi de zone de aşteptare pentru a nu
bloca traficul rutier de pe drumurile publice.
- să aibă acces la utilităţi (apă, electricitate)
161
- să fie amplasate astfel încât să existe posibilitatea extinderii
La nivelul judeţului Cluj s-a propus prin Strategia judeţenă de gestionare a deşeurilor
impărţirea pe microregiuni, în fiecare din această microregiune fiind amplasată câte o staţie de
transfer luând în considerare următoarele criterii:
- distanţa până la Depozitul Central
- amplasarea în municipii şi oraşe cu o concentraţie mai mare a populaţiei
- structura teritorial administrativă (microregiuni)
- existenţa unor proiecte cu finanţare asigurată
1. DEPOZIT ZONAL (distanta medie transport 40 km)

2. STATIE TRANSFER HUEDIN(distanta medie transport 64 km)
3. STATIE TRANSFER MIHAI VITEAZU(distanta medie transport 44 km)
4. STATIE TRANSFER GHERLA(distanta medie transport 62 km)
Fig. nr. 7.1. Harta microregiunilor judeţului Cluj
162
La fiecare staţie de transfer s-a propus arondarea comunelor componente a microregiunii

respective, alegând rutele cele mai convenabile din punct de vedere al infrastructurii de transport
şi a distanţei.
Tabel nr.7.3. Comunele aparţinând fiecărei staţii de transfer
Z O N A 1 – Populaţie deservită: 418 853 loc.

Cluj-Napoca Cătina
Căpuşu Mare Mociu
Gilău Cămăraşu
Gârbău Suatu
Sânpaul Frata
Baciu Cojocna
Chinteni Feleacu
Aşchileu Aiton
Panticeu Tureni
Dăbâca Ciurila
Vultureni Săvădisla
Borşa Floreşti
Bonţida Aghireşu
Jucu Palatca
Apahida Geaca
Căianu
Z O N A 2 - Populaţie deservită: 37 025 loc.

Huedin Săcuieu
Mărişel Sîncraiu
Râşca Măguri Răcătău
Beliş Izvoru Crişului
Mănăstireni Poieni
Călăţele Ciucea
Mărgău Negreni

Câmpia Turzii Mihai Viteazu
163
Turda Moldoveneşti
Iara Călăraşi
Petreştii de Jos Luna
Sănduleşti Valea Ierii
Băişoara Ploscoş
Ceanu Mare Tritenii de Jos
Viişoara

Gherla Corneşti
Dej Aluniş
Iclod Sic
Ţaga Buza
Fizeşu Gherlii Sânmărtin
Unguraş Mica
Jichişu de Jos Bobâlna
Cuzdrioara Căşeiu
Vad Câţcău
Chiueşti Mintiu Gherlii
Recea Cristur
Staţiile de sortare pot servi ca puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deşeuri:
deşeuri de ambalaje, deşeuri verzi, deşeuri voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din
gospodarii etc.
Tabel nr.7.4. Dimensionarea staţilor de transfer
Parametru Unitate Zona 2 Zona 3 Zona 4

Amplasare Huedin Mihai Viteazu Gherla
Rată de transfer t/an 12,200 59,300 37,300
Distanţa de transport km 124 88 128
Număr de
-containere - 4 22 8
-camioane - 3 7 6
164
Parametru Unitate Zona 2 Zona 3 Zona 4

Deschideri 3 6 3
- uscat - 1 4 1
- umed - 2 2 2
Dimensiunile camerei m² 400 850 550
Suprafaţa totală ha 0.12 0.25 0.16
Schimburi - 3 3 2
Număr de angajaţi - 16 39 28
7.2. TRATAREA SI VALORIFICAREA DEŞEURILOR

7.2.1. Tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje
Pentru atingerea ţintelor privind deşeurile de ambalaje este necesară parcurgerea

următorilor paşi:
• Extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate să se facă prin introducerea
colectării selective;
• Aferent fiecarei staţii de transfer, dar şi viitorului depozit conform, să se realizeze
instalaţii de sortare care să proceseze fracţiile reciclabile.
Calculul capacităţilor staţiilor de sortare va fi realizat în cadrul studiilor de fezabilitate,
în funcţie de metoda de colectare selectivă aleasă.
7.2.2.Tratarea deşeurilor biodegradabile municipal
Măsurile necesare atingeri ţintelor privind deşeurile biodegradabile trebuie să includă:

încurajarea compostării individuale în mediul rural ;
existenţa unei staţii de compostare de mare capacitate sau a mai multor staţii de
compostare de capacitate mică şi medie realizabile în intervalul 2010-2013;
realizarea unei staţii de tratare mecano-biologică;
o alternativă la tratarea mecano-biologică este o instalaţie de tratare termică cu

valorificare energetică.Aceasta însă presupune costuri mai mari. Cu privire la
alternativa tratării termice a deşeurilor municipale este necesar a se preciza
următoarele:
165
o Planul naţional privind gestionarea deşeurilor(HG 1470/2004)

precizează că realizarea de incineratoare pentru deşeuri
menajere se va face după atingerea ţintelor de colectare
selectivă a deşeurilor biodegradabile şi reciclabile şi că aceasta
va succede valorificării şi depozitării deşeurilor
municipale.Acelaşi document prevede ca cerinţă, realizarea
unor capacităţi de minim 150.000t/an.
7.3. DEPOZITAREA DEŞEURILOR

Aceasta reprezintă ultima filieră de tratare şi eliminare a deşeurilor şi ultimul stadiu al
activităţii de gestionare a deşeurilor. Depozitarea reprezintă metoda de eliminare a deşeurilor
municipale, cea mai utilizată în România.
Depozitele de deşeuri se clasifică în funcţie de natura deşeurilor depozitate, în:
- depozite pentru deşeuri periculoase (clasa A)
- depozite pentru deşeuri nepericuloase (clasa B)
- depozite pentru deşeuri inerte (clasa C)
Depozitarea deşeurilor municipale este permisă în depozitele de deşeuri nepericuloase.
La proiectarea unui depozit de deşeuri se au în vedere:
- caracteristicile amplasamentului
- cantitatea şi natura deşeurilor care vor fi depozitate
- posibilităţile de reabilitare şi utilizare ulterioară a terenului după
inchiderea depozitului.
Un depozit de deşeuri are în componenţa echipamente:
- poarta de acces pentru camioane prevazută cu sistem de supraveghere
- cabină de pază;
- garaje, ateliere şi spaţii de parcare pentru utilaje;
- birouri administrative şi construcţii sociale.
- echipament de cântărire şi echipament de recepţie;
- laborator pentru verificarea deşeurilor
- zone pentru depozitarea deşeurilor;
- sistem de impermeabilizare a depozitului
- instalaţii pentru colectarea şi tratarea levigatului
- instalaţii pentru colectarea biogazului
Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic înclud:
- înregistrarea cantităţilor de deşeuri;
- controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise;
166
- depunerea deşeurilor
- acoperirea deşeurilor;
- compactarea suprafeţelor de acoperire;
- asigurarea acoperirii şi închiderii;
- controlul apei freatice;
- monitorizarea regulată în timpul exploatării şi dupa închidere.
Pentru stabilirea cantităţilor de deşeuri ce necesită depozitare a fost efectuat următorul
calcul:
Qdep/an =Qan – Qsort/an – Qcomp – QTMB – Qinc + Qr unde:
Qdep/an reprezintă capacitatea de depozitare necesară în fiecare an, exprimată în tone
Qan reprezintă cantitatea de deşeuri municipale generată anual, exprimată în tone
Qsort/an reprezintă capacitatea de calcul a staţiilor de sortare din judet în anul pentru care se
face calculul, exprimată în tone
Qcomp reprezintă cantitatea de deşeuri tratate anual prin compostare, care pentru raţiuni de
calcul poate fi egală cu cantitatea de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate diferenţiat
QTMB reprezintă cantitatea de deşeuri tratate anual mecano-biologic, care pentru raţiuni de
calcul poate fi egală cu cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie procesată prin tratamente
mecano-biologice
Qinc reprezintă cantitatea de deşeuri tratată termic (co-incinerare, incinerare etc.)
Qr reprezintă suma cantităţilor de deşeuri care constituie refuzuri la staţiile de sortare, staţiile
de compostare, instalaţiile de tratare mecano-biologică sau la incineratoare.
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cantitatea de deseuri 338.394 339.054 339.726 340.409 341.104 341.811

municipale Qan
generata (t/an)
Cantitatea reciclata de
materiale Qsort/an 2.640 3.170 4.053 5.017 6.066 8.257
de ambalaje altele decât
hârtie/
carton sau lemn din
deseurile
municipale (t/an)
Cantitatea de deseuri
biodegradabile reciclata Qcomp
sau reutilizata în 56.850 57.978 59.112 60.252 61.057 62.209
gospodariile rurale (t/an)
167
compostate (t/an)
tratate mecano-biologic QTMB 119.593 122.049 122.265 122.281 122.493 122.506
(t/an)
Cantitatea de deseuri Qinc 0 0 0 0 0 0
tratata termic (t/an)
Cantitatea de deseuri Qr 36.454 37.355 37.814 38.250 38.729 39.570
reziduale (t/an)
Cantitatea de deseuri Qdep/an 195.765 193.212 192.110 191.109 190.217 188.409
depozitata (t/an)
Toate elementele generale privind depozitarea deşeurilor: cerinţele constructive,

operarea, monitorizarea, închiderea şi monitorizarea post-închidere a depozitelor de deşeuri sunt
prezentate în cadrul "Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor" este elaborat în baza
prevederilor Hotărârii de Guvern 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificarile şi
completările ulterioare, hotărâre ce a transpus Directiva 1999/31/CE privind depozitarea
deşeurilor.
Normativul este un suport tehnic pentru autorităţile locale, regionale şi centrale de
protecţia mediului, admninistraţia publică locală, centrală şi regională, proiectanţi, constructori,
operatori şi proprietari de depozite de deşeuri.
CAPITOLUL 8
8. ESTIMAREA COSTURILOR
8.1. INTRODUCERE
În acest capitol este prezentată o evaluare sumară a costurilor aferente investiţiilor
necesare pentru implementarea măsurilor prevazute în PJGD. Scopul evaluării costurilor este
acela de a estima consecinţele economice ale investiţiilor propuse a fi realizate pentru perioada
de planificare. Un nivel mai crescut de siguranţa în privinţa estimării costurilor va putea fi atins
în faza ulterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat
de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentelor, cât şi de caracteristicile particulare ale
instalaţiilor.
Rolul acestui capitol nu este acela de a face recomandări specifice în ceea ce priveşte
tarifele pentru gestionarea deşeurilor sau aspecte financiare complexe.
168
8.2. COSTURILE INVESTIŢIILOR JUDEŢENE DE GESTIUNE A

DEŞEURILOR
Costurile investiţionale au fost calculate pe baza capacităţilor identificate în capitolul
anterior. Facem şi aici menţiunea că aceste costuri corespund condiţiilor minime necesare
atingerii obiectivelor şi ţintelor asumate şi se referă doar la orizontul de planificare.
Tabel nr. 8.1. Costurile investiţionale estimative pentru PJGD
Costul total
Element de Unitatea de unităţi Costuri unitare investiţii prevăzute
infrastructură măsură (milioane euro) PJGD (milioane
euro)
Nr. 1
Depozite urbane ce Suprafaţă(ha) 9 0,2 1,8
vor fi închise
Nr. 5
Suprafaţă(ha) 11,25 0,15 1,6
Noi depozite Nr. 1 11,71 11.71
zonale
Suprafaţă(ha) 50
Recipienţi Nr. 10.700 0,00150 1,605

colectare(total)
Vehicule de Nr. 252 0,100 25,200
colectare (total)
Staţii de transfer Nr. 3 2,27 6,81
Staţii de sortare Nr. 1 7,23 7,23
Staţii de Nr. 1 6,47 6,47
compostare
Neprevăzute 10% din total
TOTAL 68,7
Sursa -Conform metodologiei
Valoarea investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele legislative este de 68,7

milioane euro. Ponderea diferitelor categorii de costuri în valoarea investiţiilor este prezentata în
figura de mai jos.
169
Fig. nr. 8.1 Structura costurilor investiţionale
8.3. ESTIMAREA COSTURILOR OPERAŢIONALE ŞI DE

ÎNTREŢINERE
În estimarea costurilor de operare şi întreţinere au fost luate în calcul categoriile de
cheltuieli şi costurile unitare propuse de Metodologia de elaborare a PJGD. Categoriile de
cheltuieli sunt urmatoarele:
• Activităţile de colectare şi transport;
• Activităţile de sortare;
• Compostarea;
• Costurile cu depozitarea deşeurilor;
• Alte costuri (include transportul deşeurilor de la staţiile de transfer la
depozite).
Scenariul de calcul a luat în considerare calendarul de realizare al investiţiilor
(închidere depozite actuale, deschidere depozite noi, realizare staţii de transfer şi sortare,
atingerea ţintelor privind gradul de acoperire cu servicii etc). Facem şi aici menţiunea că în
realitate costurile pot fi mai mici, scenariul propus de noi, deşi în acord cu cerinţele legislative şi
obectivele acestui plan, este unul optimist.
170
Tabel nr. 8.2. Costuri de operare şi întreţinere
Activităţi Unitate de masură Cost unitar (€)

Activităţi de colectare şi transport Preţ/t 22
Sortare Preţ/t 30,72
Compostare Preţ/t 33,63
Tratare mecano - biologică Preţ/t 32,02
Depozitare Preţ/t 3
Material inert depozitat Preţ/t 2
Altele (Transport de la Staţia de Preţ/t 2,53
transfer)
Sursa -Conform metodologiei
Perioadele de amortizare a diferitelor echipamente şi construcţii a fost selectată pe baza

duratei medii de funcţionare indicată de HG 2139/2004.
8.4. SUPORTABILITATE
Suportabilitatea este înteleasă ca fiind capacitatea utilizatorilor de servicii de gestionare a
deşeurilor de a plăti pentru aceste servicii fară a renunţa la alte nevoi de bază.
Pentru a putea evalua suportabilitatea economică a serviciilor de salubrizare (solvent
consumatorului) a fost necesară indentificarea „capacităţii de plată" a utilizatorilor. Altfel spus,
s-a dorit identificarea măsurii în care venitul cetăţenilor este suficient pentru a acoperi costurile
în creştere ale serviciilor de salubrizare fără a prejudicia capacitatea acestora de a plăti pentru
nevoile de bază.
Potrivit metodologiei de realizare a PJGD, pragul de suportabilitate acceptabil pentru
serviciile de salubrizare este de aproximativ 1.5% din nivelul mediu al veniturilor unei
gospodarii (tarifele trebuie să acopere întregul ciclu al serviciilor de salubrizare -colectare,
transport, sortare, tratare, depozitare). Pentru estimarea suporatabilităţii la nivel judeţean au fost
făcute aprecieri generale asupra nivelului tarifelor practicate în prezent pentru servicile de
salubritate. Informaţiile disponibile privind venitul mediu au fost prezentate în capitolul 2.1.
Este evident că tarifele variază şi vor varia în cadrul judeţului, în funcţie de structurile diferite de
cost ale prestatorilor de servicii. Scopul acestui plan judeţean nu este acela de a detalia aspectele
legate de fezabilitatea financiară ci a modului în care aceasta influentează tarifele la nivel local.
8.4.1. Capacitatea de plata pentru serviciile de salubrizare
Pentru Regiunea 6 disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor va creşte de la

1.55 euro la 2.44 euro între anii 2004 şi 2013.
171
Fig. nr. 8.2 Disponibilitatea de plată pentru serviciile de gestiune a deşeurilor
8.4.2. Impactul investiţiilor asupra tarifelor existente
Analiza impactului investiţiilor propuse asupra tarifelor existente suferă de o limitare

majoră dată de lipsa unei evidenţe centralizate privind tarifele / taxele percepute pentru serviciile
de salubrizare în mediul rural.
Nivelul mediu al tarifelor de salubritate a fost calculat pe informaţiile existente din
principalele centre urbane ale judeţului.
Tabel nr. 8.3. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în judeţul Cluj(2007)
Tarife pentru persoane Tarife pentru persoane

Localitate fizice juridice
CLUJ-NAPOCA 4,81 lei/persoana/luna +tva 31,50 + TVA lei/mc

DEJ 3.5 lei/persoana/luna +tva 39 lei/mc cu TVA inclus
CAMPIA TURZII 4,23 lei/persoana/luna +tva 47,81 + TVA lei/mc
HUEDIN 2,9 lei/persoana/luna +tva 29,41 + TVA lei/mc
GHERLA 2,4 lei/persoana/luna +tva 29 +TVA lei/mc
TURDA 2,91 lei/pers./luna +tva 40,57 lei/mc cu TVA inclus
Se constată faptul că, în condiţiile obţinerii sprijinului UE pentru finanţarea investiţiilor

prevazute aici, evoluţia tarifelor pentru gestionarea deşeurilor se va menţine în intervalul 2008 –
2013 sub pragul disponibilităţii de plată al cetăţenilor judeţului.
172
Figura nr. 8.3. Disponibilitatea de plată şi evoluţia tarifelor de gestiune a deşeurilor

în Judeţul Cluj pentru perioada 2007 – 2013.
Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în limite acceptabile în cadrul

judeţului. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus reprezintă doar costurile
investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea reală de cheltuieli alocată
familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile de consumatori. In regiunea
6, un procent de 70% din deşeurile colectate este datorat gospodăriilor - dacă costurile ar fi
distribuite proporţional între grupurile de generatori (incluzând firmele), atunci gospodăriile ar
trebui să plătească mai puţin decât valorile menţionate anterior.
Consecinţele globale asupra tarifelor generate de investiţiile propuse sunt, în general în
limite acceptabile pentru judeţ dacă se consideră o perioadă mai lungă de exploatare a
investiţiilor (2007-2025). Dificultăţi în privinţa gradului de suportabilitate pot apărea pe termen
scurt datorită intensităţii programului de investiţii din perioada 2007-2013, care urmăreşte
atingerea obiectivelor propuse.
173
CAPITOLUL 9
9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE
Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor necesită stabilirea unor

serii de măsuri (plan de acţiune). Fiecare dintre obiectivele/obiectivele subsidiare stabilite în plan
trebuie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice de implementare.
Dat fiind sistemul de reglementări în vigoare privind gestiunea deşeurilor în România,
există două categorii de obiective, aşa cum au fost stabilite şi în Capitolul 3 Obiective şi ţinte:
• Pentru unele dintre acestea sunt definite foarte clar şi precis indicatori specifici, ţinte
de atins şi termene (de ex:. închiderea depozitelor de deşeuri neconforme, valorificarea/reciclarea
deşeurilor de ambalaje, valorificarea/recuperarea materialelor de la vehiculele scoase din uz
etc.);
• Pentru cea de-a doua categorie, nu există nici un tip de indice, obiectivele având un
caracter general abordând domenii precum cel instituţional ori cel al resurselor umane, financiar
sau tehnologic etc.
Pornind de la această situaţie, formularea măsurilor de implementare trebuie să se
realizeze în două moduri:
• În primul caz măsurile de implementare vor privi direct necesitatea atingerii ţintelor cel
mai târziu la termenul prevăzut de legislaţie;
• În cel de-al doilea caz măsurile de implementare trebuie alese dintre cele mai potrivite
măsuri astfel încât să conducă la atingerea fiecărui sub-obiectiv.
În continuare sunt prezentate obiectivele/obiectivele subsidiare şi ţintele şi măsurile de
implementare aferente acestora, responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor.
MĂSURI DE IPLEMENTARE RESPONSABILI TERMEN

Stabilirea orientării judeţene în
domeniul gestiunii deşeurilor, crearea Consiliul Judeţean Cluj 2009
cadrului organizatoric, precum şi a
instrumentelor de implementare a
acesteia
Luarea de decizii în vederea Consiliul Judeţean Cluj,
implementării măsurilor şi atingerii Autorităţile Administraţiei Publice
Începând din 2009
ţintelor prevazute în Planul Judeţean de Locale, ARPM, APM, Garda de Mediu
Gestionare a Deşeurilor
Realizarea aplicaţiei pentru obţinerea
finanţării în vederea realizării sistemului
integrat de gestionare a deşeurilor la
nivelul judeţului (Masura ISPA
2009
2005/RO/16/P/PA/001 Consiliul Judeţean Cluj
– elaborare Master Plan, Studiu de
fezabilitate, Analiza financiară, Analiza
cost-beneficiu, Analiza instituţională,
174
Evaluarea impactului asupra mediului

pentru accesarea Fondurilor Structurale
şi de Coeziune
Creşterea capacităţii administrative şi a Consiliul Judeţean Cluj,
responsabilităţii în aplicarea legislaţiei Autorităţile Administraţiei Publice Permanent
privind gestionarea deşeurilor Locale, ARPM, APM, Garda de Mediu
Constituirea grupului de monitorizare a
PJGD, format din reprezentanţi ai
Consiliului Judeţean Cluj, ARPM Consiliul Judeţean Cluj 2009
Cluj, APM Cluj, Comisariatul Judeţean
al Gărzii de Mediu
Realizarea raportului de monitorizare a La sfârşitul fiecărui
PJGD Grup de monitorizare PJGD an
Asigurarea de personal suficient şi bine
pregătit profesional în domeniul Consiliul Judeţean Cluj,
gestionării deşeurilor şi dotări Autorităţile Administraţiei Publice
2009
corespunzătoare la toate nivelele, atât în Locale, ARPM, APM, Garda de Mediu
sectorul public, cât şi în sectorul privat
Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea

deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul
plăteşte” şi a principiului subsidiarităţii.
MĂSURI DE RESPONSABILI TERMEN

IMPLEMENTARE
Optimizarea utilizării tuturor
fondurilor naţionale şi Consiliul Judeţean Cluj, Autorităţile
internaţionale disponibile pentru Administraţiei Publice Locale Permanent
cheltuieli de capital în domeniul
gestionării deşeurilor (Fondul
pentru mediu, fonduri private,
fonduri structurale şi de coeziune,
instituţii bancare etc)
Realizarea unei liste de investiţii
prioritare la nivel judeţean şi local
şi alocarea de resurse finaciare Consiliul Judeţean Cluj, Autorităţile Începând cu 2009
necesare Administraţiei Publice Locale
pentru: pregătirea de aplicaţii,
realizarea de Studii de fezabilitate
aferente proiectelor de investiţii,
finanţarea/cofinanţarea
investiţiilor
Dezvoltarea unui sistem viabil de
gestionare a deşeurilor care să
cuprindă toate etapele de la Consiliul Judeţean Cluj, Autorităţile Permanent
colectare, transport, Administraţiei Publice Locale
valorificare, reciclare, tratare şi
eliminare finală (sistem integrat de
management al deşeurilor) la
nivelul judeţului
Stimularea creării şi dezvoltării Consiliul Judeţean Cluj, Autorităţile Permanent
unei pieţe viabile pentru deşeurile Administraţiei Publice Locale
reciclabile
Promovarea unui sistem de informare, constientizare şi motivare pentru toate părţile

implicate. Campanii publice referitoare la gestionarea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
175

IMPLEMENTARE
Organizarea şi susţinerea de
campanii de informare şi Consiliul Judeţean Cluj,ARPM Cluj,
conştientizare a publicului Consiliile Locale, APM Cluj Permanent
(inclusiv în şcoli) privind
prevenirea generării deşeurilor şi
colectarea selectivă a deşeurilor
municipale generate
Realizarea de campanii de
informare a publicului cu
ajutorul media (radio,
televiziune, presa scrisă locală)
privind colectarea fluxurilor Consiliul Judeţean Cluj, Consiliile Permanent
speciale de deşeuri: deşeuri Locale, APM Cluj
electrice şi electronice, deşeuri
periculoase din deşeurile
municipale, deşeuri
voluminoase, vehicule scoase
din uz,
deşeuri de ambalaje – cel puţin
patru campanii pe an în judeţ
Realizarea de seminarii de ARPM Cluj
instruire pentru municipalităţi în
vederea familiarizării cu APM Cluj Permanent
opţiunile tehnice şi
administrative de creştere a
reciclării/valorificării
Actualizarea paginii de internet
a APM Cluj şi Consiliului
Judeţean Cluj astfel încât să
cuprindă: planul regional şi APM Cluj, Permanent
planurile judeţene de gestionare Consiliul Judeţean Cluj
a deşeurilor; stadiul realizării
măsurilor prevăzute în planuri;
documente informative privind
prevenirea generării deşeurilor şi
opţiuni de gestionare a acestora
Realizarea de ghiduri practice
privind colectarea selectivă a
deşeurilor menajere, Consiliul Judeţean Cluj,ARPM Cluj,
compostarea individuală a Consiliile Locale, APM Cluj 2009
deşeurilor biodegradabile,
deşeurile electrice şi electronice,
deşeurile periculoase din
deşeurile menajere,
deşeurile voluminoase
176
Date şi informaţii privind gestionarea deşeurilor
Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de

raportare la nivel regional, naţional şi European.

IMPLEMENTARE
Îmbunătăţirea sistemului local ARPM Cluj
de colectare, prelucrare, 2009
analiză şi validare a datelor şi APM Cluj
informaţiilor referitoare la
generarea şi gestionarea
deşeurilor
Realizarea de măsurători
privind compoziţia, precum şi Agenţii de salubritate, Operatorii în fiecare anotimp
determinarea indicatorului de depozitelor de deşeuri
generare a deşeurilor
menajere pentru mediul urban
şi rural şi raportarea
rezultatelor obţinute la APM-
uri
Realizarea de întâlniri de Consiliul Judeţean Cluj
informare cu societăţile anual
implicate în gestionarea APM Cluj
deşeurilor privind modul de
raportare a datelor privind
deşeurile
Proiectarea unei baze de date APM Cluj 2009
şi realizarea metodologiei de Consiliul Judeţean Cluj
colectare a datelor referitoare
la deşeurile din
construcţii şi demolări
Colectarea datelor privind APM Cluj Începând cu 2009
deşeurile din construcţii şi Consiliile Locale
demolări
Gestionarea bazei de date APM Cluj Începând cu 2009
privind deşeurile din
Monitorizarea cantităţii de Consiliile locale şi agenţii de
deşeuri voluminoase colectate salubritate
Permanent
şi raportarea datelor la APM-
uri
Colectarea şi transportul deşeurilor
Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor prin

extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de
100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural.
177

IMPLEMENTARE
Crearea de instrumente
economice pentru susţinerea şi Consiliul Judeţean Cluj 2009
extinderea sistemului de Consiliile locale
colectare a deşeurilor menajere
în mediul urban şi rural
Alocarea şi/sau accesarea de Începând cu 2008
resurse financiare pentru Consiliul Judeţean Cluj
extinderea şi implementarea Consiliile locale
colectării în mediul urban
Implementare soluţiei
tranzitorii pentru colectarea şi Consiliul Judeţean Cluj
transportul deşeurilor menajere Consiliile locale
în mediul rural până la
16 iulie 2009
implementarea sistemelor
integrate de gestionare a
deşeurilor
Adoptarea de măsuri cu
caracter administrativ în Consiliile Locale, Garda de mediu Permanent
vederea realizării eficiente a
colectării selective a deşeurilor
Stabilirea de tarife diferenţiate Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2008
pentru colectare selectivă şi în Consiliile locale
amestec a deşeurilor de la
populaţie
Deşeuri de ambalaje
Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje şi atingerea ţintelor de valorificare materială

şi energetică a deşeurilor ambalaje în conformitate cu prevederile legislative.
MĂSURI DE IMPLEMENTARE RESPONSABILI TERMEN

Aplicarea măsurilor de prevenire a
generării deşeurilor de ambalaje
prevăzute în Ghidul “Prevenirea Producătorii şi importatorii de
producerii deşeurilor de ambalaje” ambalaje şi produse ambalate Permanent
(elaborat în anul 2005, proiect
MATRA şi disponibil pe site-ul
ARPM Cluj) şi în practica
internaţională
Aplicarea sistemului depozit Producătorii şi distribuitorii de
pentru toate ambalajele produse ambalate Permanent
reutilizabile, de la producător până
la consumatorul final
Implementarea unui sistem de
colectare selectivă (plastic, sticlă
şi metal) la nivel judeţean: Consiliul Judeţean,
-de la minimum 373.900 Consiliile Locale
locuitori 2008
-de la minim 400.000 locuitori 2011
-de la minim 486.000 locuitori 2013
Implementarea unui sistem de
colectare selectivă de la populaţie
a deşeurilor de hârtie şi carton la
nivel judeţean: Consiliul Judeţean ,
- de la minim 275.500 Consiliile Locale 2008
locuitori
178
- de la minim 417.000 2011

locuitori
- de la minim 500.000
locuitori 2013
Determinarea ratei de recuperare a
deşeurilor de ambalaje colectate
de la populaţie (raportul dintre Consiliile Locale Anual
cantitatea colectată selectiv şi
cantitatea totală generată)
Încredinţarea pentru Operatori economici generatori de
reciclare/valorificare a întregii deşeuri de ambalaje Permanent
cantităţi de deşeuri de ambalaje
generate
Asigurarea sortării deşeurilor de Consiliul Judeţean Cluj Permanent
ambalaje colectate selectiv Consiliile locale
Asigurarea posibilităţilor de Producători şi Permanent

reciclare/valorificare a deşeurilor importatori de ambalaje
de ambalaje şi produse ambalate
Valorificarea energetică a Producători şi Permanent
deşeurilor cu putere calorifică importatori de ambalaje
ridicată care nu pot fi reciclate şi produse ambalate
Deşeuri biodegradabile municipale
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu

prevederile legislative.

Promovarea şi stimularea compostării
individuale în gospodării şi/sau pe platforme Consiliile Locale Permanent
Realizarea unui sistem de compostare a Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2008
deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi Consiliile locale
pieţe)
Asigurarea compostării întregii cantităţi de Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2008
deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, Consiliile locale
grădini (inclusiv
deşeurile din cimitire) şi pieţe
Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2008
pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe) Consiliile locale
Asigurarea capacităţilor pentru tratarea (în Consiliul Judeţean Cluj 2010
instalaţii de compostare, fermentare, tratare Consiliile locale
mecano-biologică etc.) altele decât deşeurile din
parcuri, grădini şi pieţe
Asigurarea de noi capacităţi sau extinderea celor Consiliul Judeţean Cluj 2013
existente pentru tratarea (în instalaţii de Consiliile locale
compostare,
fermentare, tratare mecano-biologică etc.) altele
decât deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe
Asigurarea fluxului de deşeuri biodegradabile Consiliul Judeţean Cluj
pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de Consiliile locale Începând cu 2009
tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a
deşeurilor organice de la restaurante, cantine,
supermarketuri
Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2009
a deşeurilor biodegradabile municipale şi Consiliile locale
179
aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de

tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există
Staţii de transfer şi depozite

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii
deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului.

IMPLEMENTARE
Sistarea activităţii de Consiliile Locale si Cel târziu termenele
depozitare în depozitele Operatorii de depozite prevăzute în HG
urbane neconforme 349/2009
Realizarea staţiilor de transfer Consiliul Judeţean Cluj
şi asigurarea transportului Consiliile locale Începând cu 2009, corelat cu anii
deşeurilor corelat cu de
închiderea depozitelor sistare a activităţii depozitelor
neconforme neconforme
Închiderea definitivă Proprietarii/operatorii Până în 2012

depozitelor neconforme din depozitelor din judeţ
mediu urban în maxim doi ani
de la sistarea activităţii
Închiderea şi ecologizarea Consiliile Locale 16 iulie 2009
celor 64 spaţii dedepozitare
din mediul rural
Monitorizarea post-închidere Operatorii depozitelor Minim 30 ani de la
a depozitelor închiderea
depozitului
Realizarea de depozite Consiliul Judeţean Cluj Cel târziu 2010*
confome zonale:
- 1 depozit zonal în judeţul
Cluj
Promovarea eliminării Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2009
deşeurilor pe depozitele
conforme
Obţinerea avizelor de mediu Proprietarii/operatorii Până la 31.12.2008
pentru închiderea tuturor depozitelor din judeţ
depozitelor neconforme Consiliile Locale
*Termenul este estimat în situaţia în care se realizează sistemul de gestionare integrată a deşeurilor, finanţat prin fonduri structurale.În
cazul în care, din motive obiective, acesta nu se realizează, ca metodă provizorie de depozitare a deşeurilor municipale se propune implementarea
unui sistem de colectare selectivă pe două fracţii: deşeuri reciclabile(pet-uri, hârtie, sticlă şi biodegradabile) şi deşeuri nereciclabile; deşeurile
reciclabile vor fi valorificate, iar cele nereciclabile vor fi impachetate cu ajutorul instalaţiilor Powerpack existente în judeţ, care se vor repune în
funcţiune pe locaţia Centrului de Management Integrat al Deşeurilor şi stocate provizoriu, în vederea eliminării pe depozit conform.
Deşeuri de periculoase din deşeurile municipale
Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării

impactului asupra mediului şi sănătăţii umane.

IMPLEMENTARE
Implementarea unui sistem de Consiliile Locale Începând cu
180
colectare separată a deşeurilor 2009

periculoase din deşeurile
municipale
Tratarea în vederea eliminării Consiliile Locale Permanent
Eliminarea în instalaţii Consiliile Locale Permanent
autorizate
Deşeuri de echipamente electrice si electronice

Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu
atingerea ţintelor prevăzute de legislaţie, conştientizarea populaţiei privind necesitatea colectării
selective a acestei categorii de deşeuri.

IMPLEMENTARE
Asigurarea funcţionalităţii Permanent
punctelor de colectare Consiliile Locale
judeţene şi a celor din oraşele
cu peste 100.000 de locuitori
Asigurarea funcţionalităţii Consiliile Locale Permanent
punctelor de colectare din
oraşele cu peste 20.000 de
locuitori
Colectarea DEEE din Consiliile Locale Permanent
gospodăriile populaţiei
Colectarea DEEE de la Distribuitorii de echipamente Permanent
achiziţionarea unui electrice şi electronice
echipament de acelaşi tip
Preluarea DEEE de la Producătorii sau organizaţiile Permanent
punctele municipale de colective către care aceştia şi-au
colectare şi asigurarea transferat responsabilitatea
reciclării acestora cu atingerea
ţintelor din HG 448/2005
Asigurarea finanţării Producătorii de echipamente Permanent
operaţiunilor de preluare de la electrice şi electronice
punctele de colectare, tratare
şi valorificare a DEEE
Desfăşurarea de campanii de Producătorii de echipamente Permanent
nformare şi conştientizare a electrice şi electronice, organizaţiile
consumatorilor cu privire la colective către care aceştia şi-au
obligaţiile ce le revin privind transferat responsabilitatea,
DEEE Ministerul Mediului, Ministerul
Economiei şi Comerţului
181
Vehicule scoase din uz

Reutilizarea şi valorificarea componentelor.

IMPLEMENTARE
Preluarea de la ultimul Producătorii de vehicule Permanent
deţinător a vehiculelor pe care
le-au introdus pe piaţă, atunci
când acestea devin vehicule
scoase din uz
Asigurarea obiectivelor Producătorii de vehicule Permanent
legislative privind reutilizarea
şi valorificarea
Predarea pentru reciclare, Agenţii economici care efectuează Permanent
valorificare sau reutilizare a operaţiuni de întreţinere şi reparaţii
materialelor şi pieselor auto
înlocuite, care constituie
deşeuri, către agenţii
economici autorizaţi, potrivit
prevederilor legislaţiei în
vigoare
Deşeuri din construcţii şi demolări


Elaborarea unui plan privind Consiliul Judeţean Cluj 2009
gestionarea deşeurilor din ARPM Cluj Napoca, APM Cluj
Colectarea separată a deşeurilor pe Persoanele fizice şi agenţii economici
deşeuri periculoase şi deşeuri generatori Permanent
nepericuloase
Crearea de capacităţi de tratare şi Consiliile Locale Permanent
valorificare
Asigurarea de capacităţi de Consiliile Locale
eliminare a deşeurilor din Permanent
Interzicerea depozitării necontrolate Consiliile Locale
a deşeurilor din construcţii şi Garda de mediu Permanent
demolări
Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti


Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în Operatorii staţiilor de epurare Permanent
apele de suprafaţă
Promovarea prioritară a valorificării în Operatorii staţiilor de epurare Permanent
agricultură în condiţiile respectării prevederilor
182
legislative
Promovarea tratării prin presare/deshidratare în Operatorii staţiilor de epurare Permanent
vederea co-incinerării
CAPITOLUL 10
10. PLAN DE MONITORIZARE
Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor urmăreşte progresul
judeţului în realizarea obiectivelor, măsurilor şi termenelor stabilite.
Monitorizarea Planului Judeţean de Gestionarea Deşeurilor include, în principal,
următoarele:
- monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PJGD;
- evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor
cuantificabile din PJGD;
- identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor întâmpinate în
implementarea PJGD;
- monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză
- recomandarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului.
Responsabilitatea evaluării indicatorilor urmariţi şi întocmirii raportului anual de
monitorizare revine Grupului de monitorizare, ce va fi format din reprezentanţi ai Consiliului
Judeţean Cluj, Agenţiei Regionale pentru Protectia Mediului Cluj, Agenţiei pentru Protecţia
Mediului Cluj şi ai Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Cluj.
Raportul de monitorizare se va întocmi anual, în primul trimestru al anului. Primul
Raport de monitorizare va fi realizat în anul 2009.
Raportul de monitorizare anual va cuprinde următoarele capitole:
- monitorizarea îndeplinirii măsurilor de implementare;
- monitorizarea factorilor relevanţi pentru prognoză;
- evaluări asupra progresului înregistrat în îndeplinirea măsurilor de
implementare;
- identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor în procesul de
implementare;
- concluzii şi recomandări.
Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru:
- determinarea progresului de îndeplinire a obiectivelor;
- determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie;
183
- ghidarea sau redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului de

planificare;
- informarea şi raportarea către public şi persoane oficiale despre implementarea
planului şi despre realizări cuantificate pentru atingerea ţintelor.
Stabilirea unor proceduri corespunzătoare de monitorizare, împreună cu sisteme
adecvate de feedback la nivel judeţean, regional şi naţional, vor influenţa planificarea viitoare şi
îndeplinirea eficienţa a obiectivelor.
Monitorizarea fiecărui Plan de Gestionare a Deşeurilor este o competenţă oficială şi o
responsabilitate a Agentiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), a fiecărei Agenţii
Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) şi a fiecărei Agenţii locale pentru Protecţia
Mediului (APM). Rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual către Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile, ANPM, agentiile judeţene şi regionale pentru protecţia
mediului, consiliilor judeţene, publicului şi altor organizaţii interesate.
Raportul anual de monitorizare este prezentat Comitetului de Coordonare, care va decide
măsurile care urmează a fi luate în vederea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor stabilite, măsuri ce
vor fi incluse ca şi concluzii în raportul de monitorizare. Raportul de monitorizare aprobat în
forma finală de către Comitetul de Coordonare va fi transmis Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului şi tuturor factorilor cu responsabilităţi în implementarea măsurilor de gestionare a
deşeurilor (consilii locale, societăţi implicate în gestionarea deşeurilor etc.).
Pe baza Raportului de monitorizare se ia decizia privind revizuirea planului. Un element
important al Raportului de monitorizare este reprezentat de monitorizarea factorilor relevanti
pentru prognoză. În cazul în care la monitorizarea PJGD se constată că unul sau mai mulţi factori
relevanţi prezintă o altă evoluţie decât cea luată în considerare la calculul prognozei, se va decide
revizuirea PJGD.
Metodologia de monitorizare
Pentru monitorizarea obiectivelor şi ţintelor prevăzute în PJGD se stabilesc indicatori de
monitorizare cuantificabili. Aceştia sunt atât indicatori generali pentru determinarea progresului
general al sistemului de gestiune a deşeurilor, cât şi indicatori asociaţi obiectivelor şi ţintelor.
Pentru fiecare indicator vor fi specificate atât valoarea cât şi tendinţa. Tendinţa reprezintă
variaţia indicatorului în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând
„Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează:
☺ Variaţie pozitivă faţă de intenţii;
 Variaţie negativă faţă de intenţii;
 Nici o variaţie.
184
Tabel nr. 10. 1. Propunere privind indicatorii de monitorizare ai PJGD Cluj
Obiectiv Ţintă cuantificabilă Indicator cuantificabil

Constituirea grupului de
monitorizare a PJGD, format din
Crearea cadrului organizatoric pentru reprezentanţi ai Consiliului Judeţean,
stabilirea orientării judeţene în ARPM Cluj, APM Cluj şi Garda de
domeniul gestiunii deşeurilor, Mediu
precum şi a instrumentelor de Compararea datelor de bază pentru
implementare a acesteia prognoza din PJGD (evoluţia PIB,
Elaborarea cadrului legislativ şi populaţie, indice de generare) cu
organizatoric la nivel judeţean situaţia prezentă
necesar implementării unui Realizarea Raportului anual de
sistem integrat de management al monitorizare a PJGD
deşeurilor Luarea de decizii în vederea Numar de hotarâri emise de
implementării măsurilor şi atingerii Consiliul Judeţean şi Consiliile
ţintelor prevăzute în Planul Judeţean Locale pentru implementarea
de Gestionare a Deşeurilor măsurilor PJGD
Realizarea aplicaţiei pentru obţinerea
finanţării în vederea realizării
sistemului integrat de gestionare a
deşeurilor la nivelul judeţului
Număr de hotărâri emise de
Consiliul Judeţean şi Consiliile
Locale pentru îmbunătăţirea
gestionării deşeurilor
Creşterea eficienţei de aplicare a Numărul anual de sancţiuni aplicate
legislaţiei în domeniul gestionării de Garda de Mediu pentru
deşeurilor gestionarea
necorespunzătoare a deşeurilor
Numărul anual de acţiuni (seminarii,
conferinţe, etc) organizate de factorii
implicaţi (CJ, ARPM, APM, Garda
de
Mediu, operatori, ONG-uri) pentru
creşterea importanţei conformării la
legislaţia specifică
Adaptarea şi dezvoltarea cadrului Definirea clară a responsabilităţilor
instituţional şi organizatoric în Întărirea capacităţii administrative şi specifice în Regulamentul de
vederea îndeplinirii cerinţelor a Organizare şi Funcţionare a
naţionale şi compatibilizarea cu responsabilităţii în aplicarea respectivelor organizaţii
structurile europene legislaţiei privind gestionarea
deşeurilor
Număr personal angajat/Număr
Asigurarea de personal suficient şi personal din schemă
Asigurarea resurselor umane ca bine pregătit profesional în domeniul Număr personal instruit în cursul
număr şi pregătire profesională gestionării deşeurilor şi dotări anului/Număr total personal
corespunzătoare la toate nivelele, Numărul sesiunilor de instruire,
atât în sectorul public, cât şi în durata şi tematica acestora
sectorul privat Număr dotări/Număr total personal
Numărul sesiunilor de instruire
tematica privind oportunităţile de
Optimizarea utilizării fondurilor finanţare pentru gestionarea
Crearea şi utilizarea de sisteme şi naţionale şi internaţionale deşeurilor municipale
mecanisme economico-financiare disponibile Număr proiecte depuse de Consiliul
pentru gestionarea deşeurilor în pentru cheltuieli de capital în Judeţean şi Consiliile Locale
185
condiţiile respectării principiilor domeniul gestionării deşeurilor Număr proiecte aprobate/Număr

generale, cu precădere a principiului (Fondul pentru proiecte depuse
“poluatorul plăteste” şi a mediu, fonduri private, fonduri
principiului subsidiarităţii structurale şi de coeziune, instituţii
bancare etc)
Analiza modului de finanţare şi Raportul: cheltuieli/venituri ale
organizare a sistemului de gestionare sistemului de gestionare a deşeurilor
a municipale
deşeurilor municipal (tarife şi taxe)
Numărul campaniilor de informare şi
conştientizare
Numărul întâlnirilor anuale şi al
seminariilor organizate
Numărul materialelor informative,
Organizarea şi susţinerea de de conştientizare sau de sondare a
Promovarea unui sistem de campanii de informare şi opiniei publice elaborate de către
informare, conştientizare şi conştientizare şi programe de autorităţile
motivare pentru toate parţile educare a publicului privind implicate (CJ, ARPM, APM,
implicate gestiunea deşeurilor Autorităţi locale, agenţi economici,
ONG-uri)
Numărul Ghidurilor practice şi
Manualelor elaborate
Numărul paginilor Web cu subiect
gestionarea deşeurilor
Existenţa unor proceduri de
asigurare/verificare a calităţii datelor
colectate
Număr întâlniri de
informare/analizare privind modul
de raportare a datelor
privind deşeurile cu societăţile
implicate în gestionarea acestora
Număr de analize privind compoziţia
deşeurilor menajere, precum şi
determinarea indicatorului de
Îmbunatăţirea sistemului judeţean de generare a deşeurilor menajere
Obţinerea de date şi informaţii colectare, procesare şi analiza a pentru mediul urban şi rural
corecte şi complete, adecvate datelor şi informatiilor privind efectuate de către operatorii
cerinţelor de raportare la nivel generarea şi gestionarea deşeurilor depozitelor şi agenţii de salubritate
national şi european (inclusiv a fluxurilor specifice de Proiectarea unei baze de date şi
deşeuri) realizarea unei metodologii de
colectare a datelor referitoare la
deşeurile din construcţii şi demolări
Existenţa unor proceduri de
asigurare/verificare a calităţii datelor
colectate
Monitorizarea cantităţii de deşeuri
voluminoase şi deşeuri periculoase
municipale colectate Existenta unor
proceduri de asigurare/verificare a
calităţii datelor colectate
Formulare de raportare conforme cu
cerinţele naţionale şi europene pe
domenii specific şi pe Directiva
privind Raportarea
Nr. sesiuni de conştientizare şi
informare privind promovarea,
încurajarea şi implementarea
Promovarea, încurajarea şi principiului prevenirii deşeurilor la
Maximizarea prevenirii generării implementarea principiului prevenirii producători
186
deşeurilor deşeurilor Nr. campanii de conştientizare şi

informare privind promovarea,
încurajarea şi implementarea
principiului prevenirii deşeurilor la
consummator
Exploatarea tuturor posibilităţilor de Organizarea sistemelor de colectare Nr. localităţi în care sunt organizate
natură tehnică şi economică privind selectivă a deşeurilor reciclabile sisteme de colectare selectiv
valorificarea deşeurilor Nr. locuitori implicaţi în scheme de
colectare selectivă a deşeurilor
reciclabile
Dezvoltarea activităţilor de Creşterea gradului de valorificare Rata de reciclare %
valorificare material şi energetică material (reciclare) şi energetică a
deşeurilor menajere altele decât cele
de ambalaje, în măsura posibilităţilor Rata de valorificare energetică %
tehnice şi economice
Număr de locuitori din mediul rural
deserviţi de servicii de salubritate
Gradul de acoperire cu servicii în
mediul rural %
Număr de locuitori din mediul urban
deserviti de servicii de salubritate
Asigurarea celor mai bune opţiuni Extinderea sistemului de colectare a Gradul de acoperire cu servicii în
de colectare şi transport al deşeurilor astfel încât în anul 2009 mediul urban %
deşeurilor corelate cu activităţile de aria de acoperire să fie de minim 90 Nr. locuitori implicaţi în scheme de
reciclare şi depozitare finală (sistem % în mediul rural şi în 2013 să fie de colectare selectivă/ Nr. Total
integrat de colectare şi transport al 100 % la nivelul întregului judeţ locuitori judeţ
deşeurilor Număr (capacitate) staţii de transfer
construite / Număr (capacitate)
necesară
Existenţa unor tarife diferenţiate
pentru colectarea în amestec şi
selectivă
Capacitate de colectare /transport
modernizată
Promovarea şi stimularea Nr. gospodării individuale în care se
compostării individuale în gospodarii practică compostarea
şi/sau pe platforme Nr. platforme comunale de
compostare
Realizarea unui sistem de Numărul şi capacitatea staţiilor de
compostare a deşeurilor verzi compostare
Reducerea cantităţii de deşeuri (deşeuri din parcuri,
municipale biodegradabile grădini şi pieţe)
depozitate Asigurarea capacităţilor sau
extinderea celor existente pentru Numărul şi capacitatea instalaţiilor
tratarea biologică a deşeurilor, altele de tratare biologică
decât deşeurile din parcuri, grădini şi
pieţe
Stabilirea unui concept pentru taxa
de depozitare a deşeurilor Taxa diferenţiată de depozitare
biodegradabile municipale şi pentru deşeurile biodegradabile
aplicarea acestuia în zonele unde
alternativele de tratare a acestor
tipuri de deşeuri deja există
Crearea şi optimizarea schemelor de Implementarea sistemelor de Nr. localităţi în care sunt organizate
colectare şi reciclare a deşeurilor de colectare selectivă de la populaţie sisteme de colectare selectivă
ambalaje Nr. locuitori implicaţi în scheme de
colectare selectivă
Atingerea ţintelor de valorificare Asigurarea posibilităţilor de sortare a Numărul şi capacitatea staţiilor de
materială şi energetică a deşeurilor deşeurilor de ambalaje sortare a deşeurilor de ambalaje
de ambalaje în conformitate cu Rata de recuperare pe materiale(%)
187
prevederile legislative Rata de reciclare pe materiale(%)

Colectarea separată, reutilizarea, Colectarea deşeurilor de Rata medie anuală de colectare
reciclarea şi valorificarea DEEE echipamente electrice şi electronice selectivă de DEEE pe cap de locuitor
provenite de la gospodăriile
particulare în conformitate cu
cerinţele legale
Număr puncte de colectare şi tratare
Crearea şi dezvoltarea unei reţele de Asigurarea obiectivelor legislative VSU
colectare, valorificare, reciclare a privind reutilizarea şi valorificarea Nr. VSU colectate/tratate în funcţie
vehiculelor scoase din uz de anul de fabricaţie
Cantităţi VSU valorificate
Cantităţi anuale colectate
Cantităţi anuale tratate în vederea
eliminării
Gestionarea corespunzătoare a Colectarea separată a deşeurilor din Cantităţi anuale eliminate de deşeuri
deşeurilor din construcţii şi construcţii şi demolări şi crearea de din construcţii şi demolări ce nu pot
demolari, cu respectarea principiilor capăcităţi de tratare, valorificare şi fi valorificate
strategice şi a minimizării eliminare Nr. şi capacitate instalaţii de tratare
impactului asupra mediului şi valorificare
sănătăţii umane Nr. şi capacitatea instalaţii de
eliminare corespunzatoare
Interzicerea depozitării necontrolate Număr sancţiuni aplicate/Număr de
a deşeurilor din construcţii şi controale
demolări
Gestionarea corespunzatoare a Nr. puncte de colectare deşeuri
deşeurilor voluminoase cu Colectarea deşeurilor voluminoase voluminoase
respectarea principiilor strategice şi de la populaţie Nr. campanii de colectare „din uşă în
a minimizării impactului asupra uşă”/an
mediului şi sănătăţii Cantităţi colectate
umane
Prevenirea depozitării ilegale şi a Număr sancţiuni aplicate/ Număr de
deversării nămolului în apele de controale
Gestionarea corespunzătoare a suprafaţă
nămolului provenit de la staţiile de Promovarea prioritară a valorificării Cantitate de nămol valorificată în
epurare, cu respectarea principiilor în agricultură în condiţiile respectării agricultură
strategice şi a minimizarii prevederilor legislative
impactului asupra mediului şi Promovarea tratării prin
sănătăţii umane presare/deshidratare în vederea co- Cantitate de nămol coincinerată
incinerarii
Nr. localităţi în care se colectează
Implementarea serviciilor de Implementarea unui sistem de separat deşeurile periculoase din
colectare, transport şi eliminare colectare selectivă a deşeurilor deşeurile municipale
pentru deşeurile periculoase periculoase din deşeurile menajere în Nr. puncte de colectare/tip deşeu
municipale conformitate cu prevederile legale periculos
Cantităţi colectate, tratate şi
eliminate
Eliminarea deşeurilor în Nr. spaţii de depozitare închise şi
conformitate cu cerinţele legislaţiei Sistarea activităţilor de depozitare şi ecologizate în mediul rural
în domeniul gestiunii deşeurilor în închiderea depozitelor neconforme Nr. depozite neconforme urbane care
scopul protejării au sistat depozitarea
sănătaţii populaţiei şi a mediului Nr. depozite neconforme urbane
închise
Realizarea depozitelor conforme Nr. depozite conforme în funcţiune
zonale
188
ANEXA 1
În tabelul de mai jos sunt prezentate datele de identificare ale principalelor unităţi ce
desfăşoară activităţi de colectare şi tratare deşeuri reciclabile, dotările şi capacităţile de
prelucrare de care dispun, iar în tabelul următor sunt prezentate date ale unităţilor ce desfaşoară
activităţi de valorificare (reciclare) a acestor deşeuri.
Principalii agenţi economici implicati în acţiunea de reciclare şi dotarea acestora

cu echipamente
Denumire Autorizatie
Tip deseu
agent Adresa Localizare Tip echipamente de mediu Obs.
prelucrat
economic (da/nu)
SC REMAT Str. CLUJ . tocator DA Metalice Agent economic
SA Burebista NAPOCA utilaje de transportat hartie colector/valorifi
nr. 8 alte sticla cator
utilaje/echipamente mase plastice
cauciuc
textile
acumulatori uzaţi
SC REMAT Str. DEJ tocator DA Metalice Agent economic
SA Dumbrava utilaje de transportat hartie colector/valorifi
Roşie nr. 1 alte sticla cator
cauciuc
textile
acumulatori uzaţi
SC REMAT Str 22 TURDA tocator DA Metalice Agent economic
SA Decembrie utilaje de transportat hartie colector/valorifi
1989, nr. 64 alte sticla cator
cauciuc
textile
acumulatori uzaţi
SC REMAT Str. GHERLA tocator DA Metalice Agent economic
SA Depozitelor utilaje de transportat hartie colector/valorifi
nr. 1 alte sticla cator
cauciuc
textile
acumulatori uzaţi
SC REMAT Str. Crişului HUEDIN tocator DA Metalice Agent economic
SA nr. 1 utilaje de transportat hartie colector/valorifi
alte sticla cator
cauciuc
textile
acumulatori uzaţi
189
SC REMAT Str. N. CAMPIA tocator DA Metalice Agent economic

SA Titulescu nr. TURZII utilaje de transportat hartie colector/valorifi
1 alte sticla cator
cauciuc
textile
acumulatori uzaţi
SC BITI Str. Luncii CAMPIA Tocator DA Metalice Agent economic
TAMPLARIE nr 9 TURZII Capacitate 20000 t/an hartie colector/valorifi
SRL sticla cator
mase plastice
cauciuc
textile
acumulatori uzaţi
SC Str. CLUJ- tocator Da Metalice Agent economic
REFORMAT Nadasel, nr. NAPOCA alte hartie colector/valorifi
EX IMPORT 4A utilaje/echipamente sticla cator
EXPORT SRL Capacitate 20000t/an mase plastice
cauciuc
textile
acumulatori uzaţi
SC MUCART Str. CLUJ tocator DA hartie/carton Agent economic
SA Gladiolelor NAPOCA utilaje de transportat reciclator
nr. 1 alte
utilaje/echipamente
SC Str. CLUJ- Alte DA Mase plastice Agent economic
NAPOCHIM Someşului NAPOCA utilaje/echipamente reciclator
SA 34
190

PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU JUD - CLUJ-adoptat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR PENTRU JUD - CLUJ-adoptat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL JUDEŢEAN DE

PLAN JUDEŢEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR

Radu Bica , Vicepreşedinte coordonator, Consiliul Judeţean Cluj

Instituţii care au contribuit la realizarea PJGD Cluj:

Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj

Mulţumim tuturor celor care au contribuit la furnizarea de date şi informaţii şi au avut o

2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE .............................................................. 36

3. OBIECTIVE ŞI ŢINTE JUDEŢENE DE GESTIONARE A

4. PROGNOZA DE GENERARE A DEŞEURILOR

4.5. CUANTIFICAREA ŢINTELOR PRIVIND DEŞEURILE

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEŞEURI (SITUAŢIE EXISTENTĂ,

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE PRIVIND GESTIONAREA

7. CALCULUL CAPACITĂŢII NECESARE PENTRU GESTIONAREA

Tabel nr. 4.9 Compoziţia procentuală a deşeurilor din ambalaje……………………… 103

Fig. nr. 2.1. Harta Regiunii 6 N-V……………………………………………….. 36

ADR Agenţia pentru Dezvoltare Regională

Preşedinte Director coordonator

1.1. BAZA LEGALĂ A PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE

Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/CE) prevede ca obligaţie pentru

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor:

1.2. SCOPUL ŞI LIMITELE PLANULUI JUDEŢEAN DE

1.3. PREVEDERI LEGISLATIVE

Tabel nr. 1.1. Legislaţie conexă

- Ministerul Administraţiei şi Internelor are

responsabilitãţi pentru elaborarea planurilor

Directiva nr sectoriale şi a programelor.

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Legea nr. 6/1991 privind aderarea

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

Sumarul prevederilor legale şi al punctelor critice

1.4. CATEGORII DE DEŞEURI CARE FAC OBIECTUL PLANULUI

Tabel nr. 1.2. Categorii de deşeuri care fac obiectul PJGD

1.5. STRUCTURA PLANULUI JUDEŢEAN DE GESTIONARE A

1.6. ORIZONTUL DE TIMP AL PLANULUI JUDEŢEAN DE

Anul de referinţă pentru fundamentarea PJGD este anul 2005.

1.7 IMPACTUL ASUPRA COMUNITĂŢII

Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va genera schimbări

- închiderea depozitelor neconforme în exploatare şi amenajarea la nivel judeţean a uneia

- noi reglementări şi cerinţe cu privire la sortare, colectare şi/sau puncte de colectare,

- implicarea mai pronunţată a prestatorilor de servicii privaţi poate duce la ameliorarea

În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată, punctele de colectare şi activităţile de reciclare

- sortarea la generator în noi containere şi transport separat pentru

- încurajarea compostării deşeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale duce la

- serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi;

- compostarea deşeurilor biodegradabile va crea noi locuri de muncă, schimbă destinaţia

- amenajarea de puncte de colectare sau colectarea specializată a deşeurilor voluminoase

- utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor

În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri: puncte de colectare, centre de tratare

- se va întări controlul si înăspri, din punct de vedere legal, autorizarea societăţilor de