PROIECT

Managementul Comunicarii

Studenti: Asoltanei Iulian, Constantin Valentin, Culea Alexandru

Grupa: 641 CC
Indrumator: Ș.l.dr.ing. Dumitru Bogdan
 CUPRINS

Știrile false ..............................................................................................pag 1

Știrile false (din eng. fake news) reprezintă un tip de jurnalism galben sau de
propagandă, care constă în răspândirea de informații false difuzate prin mass-
media tradițională sau prin social media tradițională precum TV sau ziare. Știrile
false sunt scrise și publicate cu intenția de a induce în eroare, în scopul de a
deteriora reputația unei agenții, entități sau persoane, precum și pentru câștig
financiar sau politic, de multe ori folosind titluri senzaționale, necinstite, sau pur și
simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, pentru răspândirea în mediul
online și pentru venituri prin click-uri pe Internet. În acest din urmă caz, este similar
cu titluri senzaționale de tip "clickbait" din mediul online și se bazează pe veniturile
generate din generate, indiferent de veridicitatea poveștilor publicate. Știrile false
dezinformează în mod intenționat și diferă de satiră sau parodie, care sunt
destinate pentru a amuza publicul, în loc să îl inducă în eroare.

Fenomenul ştirilor false nu este unul nou. A fost folosit din cele mai vechi
timpuri pentru a crea haos, neîncredere si pentru a submina adversari. Ceea ce
diferă în prezent, este tehnologia care aduce cea mai mare schimbare de la
inventarea tiparului încoace
Sigur că ziarele, radioul şi televiziunea au schimbat la rândul lor, lumea.
Apele s-au separat de foarte multă vreme în două, presa de calitate şi presa
tabloidă.Aşa au funcţionat lucrurile o lungă perioadă de timp. Revoluţia digitală a
creat însă un cu totul alt peisaj.Fiecare utilizator de smartphone a devenit un om
mult mai informat, asta e cert, dar nu şi mai bine informat. Mulţi sunt, de fapt, mult
mai bine dezinformaţi. Din două cauze. Prima, oricine postează orice îi trece prin
cap.

OBIECTIVELE ȘTIRILOR FALSE

Știrile false sunt scrise și publicate cu intenția de a induce în eroare, în scopul de a
deteriora reputația unei agenții, entități sau persoane, precum și pentru câștig
financiar sau politic, de multe ori folosind titluri senzaționale, necinstite, sau pur și
simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, pentru răspândirea în mediul
online și pentru venituri prin click-uri pe Internet.
DEZVOLTAREA ȘTIRILOR FALSE

Următorul nivel al fake-news-ului. Cum afectează fenomenul deepfake

viitorul.
Deepfake-urile sunt înregistrări audio sau video suprarealiste, create cu
ajutorul inteligenței artificiale (AI), în care cineva apare spunând sau făcând
ceva ce, de fapt, nu a spus sau făcut. Cuvântul deepfakeeste o combinație
între deep learning, un tip de algoritm AI, și fake, fals.
Algoritmul care stă la baza deepfake-ului suprapune mișcările și cuvintele
unei persoane peste cele ale altei persoane. De exemplu, dacă luăm o
înregistrare cu două persoane, un interpret și o țintă, algoritmul generează un
nou video sintetic în care persoana țintă se mișcă și vorbește ca interpretul.
Cu cât algoritmul învață din mai multe înregistrări video, cu atât video-ul
generat este mai realist.
Iar partea cea mai rea este că deepfake-urile sunt greu de detectat. Ele nu
au niciun semn evident sau consistent. Experții pot detecta
un deepfake numai dacă sunt atenți la indiciile subtile și greu de imitat, cum
ar felul în care cineva clipește.
Deepfake-urile pot instiga la violență politică, pot sabota alegerile electorale
sau pot zdruncina relațiile diplomatice. Anul trecut, de pildă, un partid politic
din Belgia a publicat pe Facebook un deepfake în care apărea președintele
Donald Trump criticând poziția Belgiei cu privire la schimbările climatice.
Înregistrarea video nesofisticată a fost relativ ușor de demontat, dar aceasta
încă provoacă comentarii ultragiate în mediul online, comentarii în care
președintele american este acuzat că se implică în politica internă a Belgiei.
Cum funcţionează deepfake?
Se iau două filmări. Fiecare filmare conţine câte o persoană. Prima persoană
este ţinta, cea de-a doua – interpretul. Algoritmul deepfake, care se bazează
pe tehnologia deep learning (aia folosită şi la maşinile autonome), ia aceste
două filmări şi creează o a treia, care este o sinteză a celor două. Un
mashup. Un altoi. Ţinta devine copia interpretului, începe să vorbească şi să
se mişte în acelaşi fel precum interpretul. Ca să înțelegi mai bine ce spun,
poți să te uiți la acest deepfake cu Barack Obama: aici şi aici.

Ca să mă lămuresc cât de vulnerabili sunt românii în faţa acestei tehnologii şi

cum ar arăta un astfel de thriller cyberpunk la europarlamentare, am discutat
cu Nicolae Ţîbrigan, expert în securitate informaţională al Laboratorului de
Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS).

Motivațiile furnizorilor de știri false Dezbaterea despre metodele prin care

putem face faţă acestui model de gândire în care ceea ce noi credem sau
vrem să credem este mai important decât faptele obiective a cuprins şi
România. La nivel internațional, dezbaterea a fost provocată de votul pentru
Brexit din Marea Britanie şi alegerea lui Donald Trump în fruntea Statelor
Unite ale Americii. În România s-a manifestat în special în perioada
electorală din 2016, dar și în timpul protestelor din februarie 2017. De altfel,
fenomenul ”fake news” s-a dezvoltat și propagat cel mai bine în timpul unor
evenimente sau situații limită, cu efect important asupra consumatorilor de
informație. Site-urile din România care promovează știri false pretind că sunt
platforme de ştiri independente, însă le lipseşte transparenţa: nu prezintă
detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă
informaţii ce pot fi verificate. Toate, însă, susțin că prezintă adevărul. Mediul
online este locul în care ajung informaţiile despre orice şi oricine, fără ca
cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false. Iar viteza lor de
propagare nu se compară cu nimic. Ştirile false au devenit parte din cotidian,
de când meseria de jurnalist este la îndemâna oricui are o tastatură şi o
platformă unde se poate exprima. Furnizorii de știri false au, în general, două
motivații pentru a propaga astfel de informații. Una, care poate fi și cea mai
importantă, este cea financiară: știrile care devin virale pot aduce bani
frumoși din publicitate dacă numărul cititorilor care ajung în site este suficient
de mare. A doua motivație este cea ideologică: unii furnizori de știri false au
scopul de a avantaja un candidat, o situație sau un eveniment. ”Oamenii cred
că există două etape de gestionare a unei informaţii noi: 1. primeşti informaţia
şi o înţelegi; 2. stabileşti valoarea ei de adevăr. Studiile sugerează, însă că
lucrurile sunt diferite: în momentul în care ai înţeles informaţia nouă, consideri
în mod automat că este adevărată. De foarte multe ori, nu se mai ajunge la
etapa a doua şi atunci ajungi să consideri că este adevărat tot ceea ce ai
înţeles”, susține psihologul Daniel David, autorul lucrării „Psihologia poporului
român”.
”Minciuna promovată la nesfârșit devine adevăr”
Informaţiile false influenţează comportamentul chiar și atunci când oamenii
știu că sunt false. Daniel David, profesor universitar doctor la Universitatea
Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că minciuna are un efect asupra
comportamentul în mod automat şi inconştient. Acesta este și motivul pentru
care sunt propagate știrile false: ”furnizorii” știu că la un moment dat vor avea
efect. De aici, şi maxima: ”dacă spui o minciună îndeajuns de mult, ea devine
adevăr”. David recomandă ca aşa cum nu ne expunem la radiaţii sau la
alimente alterate ar trebui să evităm expunerea la informaţii false: „evită
sursele mass-media care oferă informaţii false, când se întâmplă să vezi o
ştire falsă, schimbă postul. Faptul că ştii că este vorba despre o ştire falsă îţi
dă iluzia că ai putea s-o controlezi. Greşit, ea te controlează pe tine”. Astfel,
știrile de evitat pot fi împărțite în câteva categorii: - știri false (cu informații
inventate); - știri care induc în eroare - pornesc de la date factuale ce sunt
scoase din context sau îmbrăcate senzaționalist; - știri partizane - interpretări
ale unor date reale, care sunt manipulate pentru a corespunde unei agende; -
știri de clickbait - au titluri șocante/senzaționaliste ce îndeamnă cititorul să le
acceseze și care, de regulă, nu susțin cu informații promisiunile din titlu.
Bula informațională din rețelele de socializare
Știrile false sunt scrise evaziv și adesea bombastic, fără să ofere surse,
declarații sau context informațiilor sau făcând trimiteri spre site-uri obscure.
Folosesc formulări evazive de genul „s-a aflat că”, „a declarat x într-o
conferință recentă”, „asta a spus un jurnalist de la…”, lansând adesea
presupuneri, zvonuri sau conspirații. Au, în general, titluri șocante - unele
sunt scrise cu majuscule sau conțin cuvinte scrise cu majuscule. Jurnalistul
britanic de origine rusă Peter Pomerantsev scrie într-un articol publicat în
revista Granta că ”rețelele sociale ne conduc spre camere de rezonanță cu
oameni care gândesc la fel ca noi, alimentându-ne doar cu lucrurile care ne
fac să ne simțim mai bine, fie că sunt adevărate sau nu”. Pe românește este
vorba despre celebra ”bulă” informațională, pe care o creează în special
Facebook, în funcție de preferințele fiecăruia dintre noi pe rețeaua de
socializare în ceea ce privește temele pe care le preferăm și prietenii pe care
îi alegem. „Dacă toate datele factuale arată că nu ai un viitor economic,
atunci de ce ai vrea să le auzi? Dacă trăiești într-o lume în care un mic
eveniment din China generează pierderea mijloacelor de trai în Lyon, în care
guvernele par să nu mai aibă control asupra a ce se întâmplă, atunci
încrederea în vechile instituții ale autorității – politicieni, academicieni, media
– scade”, scrie Peter Pomerantsev. Iar în acest context, în care se resimte tot
mai mult opoziția față de media „mainstream”, înfloresc „site-uri alternative”
de știri. În acest context complicat, atunci când se citește o știre bombastică
oamenii ai trebui să fie atenți și să verifice câteva lucruri: A auzit de site-ul
respectiv până atunci? Are o casetă redacțională sau o adresă de contact?
Există mai mult decât o sursă de verificare a știrii? Dacă nu este oficială, o
știre reală trebuie să poată fi verificată și din alte surse. Autorii articolului pot
fi identificați? Există o documentare proprie sau se citează surse și autori ce
nu pot fi verificați? Știrile cu titluri șocante sau cu iz conspiraționist, ar trebui
verificate dacă se susțin cu date în conținutul știrii. Dacă aceste lucruri
caracterizează un titlu, o știre sau un articol este cu certitudine un ”fake
news”.

Un sistem educațional care creează un grup vulnerabil

Pentru că își petrec mai tot timpul pe rețelele sociale, adolescenții sunt cei
mai expuși fake news-ului. Cei mai mulți dintre elevii români care folosesc
internetul zilnic (9 din 10 conform INS) o fac pentru a intra pe rețelele sociale.
Adică, pe Facebook și Instagram, fiefuri de informații, dar și de dezinformare.
Alina Bârgăoanu, membru în comisia europeană de combatere a
fake news-ului, spune că nu este o problemă cu adolescenții în
general, ci cu faptul că ei sunt mereu online.

„Nu este o vulnerabilitate creată de vârstă, ci o vulnerabilitate

create de dependența pe care o au față de mediul digital.”

De asemenea, Florin Șerban, profesor de Jurnalism și Lector în

Departamentul de Sociologie la Universitatea Hong Kong, spune că
adolescenții cred în fake news pentru că au nevoie de apartenență. „Ei mereu
trebuie să creadă în ceva. Fake news-ul îți dă un țel în viață și posibilitatea să
te identifici și mai bine cu un grup social.”Florin oftează lung și îmi arată
problema: adolescenții români nu știu să pună întrebări.„Când ieși din liceu,
nu prea ești învățat să ai propriile opinii, să discerni, să vezi ce se întâmplă.
Tinerii sunt forțați să aleagă o cale. Trebuie să devenim conștienți că avem
mult mai multe lucruri în comun.”

Impactul fake news asupra adolescenților

Statisticile arată că 43% dintre tineri au distribuit cel puțin o data o fake news.
Cu toate astea, 89% dintre adolescenți consideră că fenomenul știrilor de
acest tip este o problemă în România.Conform Anei Maria Diceanu, inițiator
al proiectului de alfabetizare media „Găina care a născut pui vii”, „impactul
fake news asupra unui adolescent este mai mare și mai nociv. El se dezvoltă,
ia decizii în viață plecând de la o realitate distorsionată”. Un adolescent
trebuie să aleagă la ce liceu să meargă și apoi la ce facultate, sunt decizii
care îi vor influența viitorul. Diceanu spune că „este destul de periculos să îți
construiești o imagine a lumii din jurul tău bazată pe fake news. Iei decizii
care pot avea consecințe grave asupra viitorului tău ca cetățean al acestei
lumi.”Când vine vorba de ce îl dezinformează pe un puști și ce îl
dezinformează pe un adult diferențele nu sunt mari. Copiii „pică la lucrurile la
care pică și adulții” îmi spune Cristina Lupu din experiența ei cu adolescenții.
„Nu ține de vârstă, ci de acces la informație și gândire critică.” Chiar dacă ai
30 de ani, poți fi păcălit de o știre de care a fost păcălit și cineva cu 15 ani
mai mic. De asemenea, dacă tu, ca adult, crezi un fake news, un copil poate
să își dea seama că nu e adevărat. Depinde doar de nivelul de informare.
„La copii cel mai des apare dezinformarea pentru că nu se face
școală. E cel mai des întâlnită pentru că aia e zona lor de interes.
Toți picăm pe emoție și frică. Exemple comune sunt venirea
imigranților și pericolul maghiar.”Un alt efect al fake news-ului care poate fi
crucial în rândul tinerilor este polarizarea. Florin Șerban spune că
dezinformarea polarizează societatea, „adică te face să îi urăști pe ceilalți, să
te distanțezi de cei care nu sunt ca tine”. Ceea ce, în rândul elevilor, poate
duce chiar și la alte fenomene, ca bullying-ul, marginalizarea sau chiar
stigmatizarea.
Tipologie în plan autohton

Ştirile false întâlnite în peisajul mediatic autohton sau pe platformele de

socializare pot fi clasificate în funcţie de mizele acestora:
a) strategice – utilizate ca parte a ofensivei informaţionale a unui stat sau a
unei organizaţii, în vederea manipulării populaţiei,în sensul activării acesteia
în sprijinul unor idei sau, din contră, producerii unei stări de apatie,
dezinteres, neîncredere, dezamăgire;
b) materiale – vizează strict obţinerea de câştiguri financiare.
Deşi adesea conceptului îi sunt asociate şi ştirile false difuzate involuntar, o
abordare corectă presupune delimitarea fake news de false news, sub
aspectul intenţiei, în cazul fake news informaţia falsă fiind diseminată pentru
a induce în eroare opinia publică.Unul dintre cel mai des întâlnite prototipuri
de fake news în plan autohton corespunde stilului tabloid, senzaţionalist, axat
pe publicarea unor ştiri de clickbait (cu titluri şocante care nu susţin
conţinutul), care conţin exagerări şi nu citează sursa informaţiilor. Acestea
urmăresc creşterea numărului de accesări şi, implicit, a popularităţii şi
câştigurilor sursei.
Nerespectarea rigorilor de redactare poate duce la apariţia unor situaţii
periculoase în care publicaţiile axate pe obţinerea de foloase materiale din
promovarea de fake news devin, fără a conştientiza, o portavoce pentru
entităţi care diseminează astfel de ştiri ca parte a ofensivei informaţionale
contra statului român.

Stirile false reprezinta un pericol pentru democratie, cred 69% din

romani
Romanii considera ca stirile si informatiile care denatureaza realitatea sau
chiar sunt false reprezinta un pericolpentru democratie. Circa 69% din romani
cred acest lucru, media europeana fiind de 76%.
In plus, 72% dintre romani considera ca stirile false sunt deseori intalnite, fata
de 68% la nivel european si reprezinta o problema la nivel national (pentru
69% dintre romani; 71%, la nivelul UE). Acestea sunt cateva dintre concluziile
Raportului national pentru Romania, parte a studiului Eurobarometru
Standard 90.
,,Romanii sunt constienti de incercarile de a fi dezinformati si manipulati in
ceea ce citesc, gandesc si, in celedin urma, voteaza. Este foarte important in
perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai 2019, la care nedorim sa
voteze cat mai multi romani, in cunostinta de cauza, pe baza unor informatii
corecte", a declarat
Angela Cristea, seful Reprezentantei Comisiei Europene, cu ocazia publicarii
Raportului national.52% dintre cetatenii romani au o imagine pozitiva despre
Uniunea Europeana, peste media la nivel european(43%). Romanii raman
optimisti in ceea ce priveste viitorul Uniunii Europene (63%), peste media
europeana de58%.Cea mai mare reusita a Uniunii Europene este
considerata de romani libera circulatie a cetatenilor, bunurilor siserviciilor in
interiorul Uniunii, cu 4 puncte procentuale mai mult decat media europeana
(31% fata de 26%,media europeana).
Daca ne referim la increderea pe care o acorda romanii institutiilor, peste
jumatate dintre romani (55%) au incredere in Comisia Europeana (comparativ
cu o medie europeana de 43%), in timp ce guvernul se situeaza la23%. Sase
din zece romani au incredere in Parlamentul European (48% media
europeana), in timp ce CameraDeputatilor beneficiaza de increderea a 24%
dintre romani.
In ceea ce priveste democratia, 55% dintre romani sunt multumiti de felul in
care aceasta functioneaza in UE,ponderea lor fiind in continuare mai mare
decat media europeana (50%). In schimb, doar unul din trei romanieste
multumit de modul de functionare a democratiei in Romania.
Daca ne referim la mass-media, principala sursa de informare ramane
televiziunea - 97% dintre romanimentioneaza ca privesc cel putin o data pe
saptamana programele televizate (UE: 92%), iar mai bine de jumatatedintre
romani utilizeaza internetul saptamanal (58% Romania, 78% UE).
Comparativ cu anii anteriori, retelele sociale au fost mentionate mai des ca
surse de informare folosite. 60%dintre romani percep retele sociale drept o
modalitate moderna de a fi la curent cu problemele politice, dar si caun mod
de exprimare a parerilor in acest sens.
Fake news, ameninţare la adresa securităţii naţionale
Fake news aflate la intersecţia dintre dezinformare şi propagandă, sunt cele
care îi preocupă în cea mai mare măsură pe profesioniştii în intelligence.
Este vorba despre ştirile răspândite în mod deliberat, ca parte a unei agende
strategice, de obicei de către un actor statal.

Unele organisme supranaţionale, precum UNESCO, au mers chiar mai

departe, publicând ghiduri jurnalistice dedicate profesioniştilor sau amatorilor
în domeniu. Majoritatea eforturilor de combatere a fake news sunt însă
concentrate asupra acelei zone de intersecţie în care ştirile false sunt
exploatate în scopuri propagandistice sau utilizate în campanii de
dezinformare, în dauna unui stat şi în interesul altuia. Prin impactul pe care îl
pot avea la nivelul populaţiei sau chiar al decidenţilor unui stat, ştirile false din
această categorie pot reprezenta ameninţări la adresa securităţii naţionale (şi
sunt tratate ca atare de mai multe state). Într-un astfel de context, care nu
mai este legat de garantarea libertăţii de exprimare, ci de prevenirea utilizării
maliţioase a mass-media (atât tradiţionale cât şi digitale), combaterea ştirilor
false devine o preocupare legitimă de counterintelligence.

Mai multe state au început să acţioneze în această direcţie, în special după

scandalul cauzat de alegaţiile privind folosirea fake news ca instrument de
manipulare a populaţiei, în timpul alegerilor prezidenţiale din SUA din 2016.

În 2018, Marea Britanie a decis chiar înfiinţarea unei instituţii dedicate

combaterii ştirilor false şi dezinformării, recunoscând că acest fenomen este
o ameninţare la adresa securităţii Regatului. SAPO, serviciul de intelligence
al Suediei, a emis în acelaşi an o avertizare publică cu privire la potenţialul
fake news de a reprezenta un risc de securitate naţională, în contextul
alegerilor din luna septembrie. SUA au decis să acţioneze pentru limitarea
impactului pe care naraţiunile înşelătoare îl pot avea la nivelul opiniei publice,
lansând prin intermediul serviciilor de intelligence campanii de consolidare a
culturii de securitate pentru publicul larg. Din această serie face parte un
articol publicat de către CIA, care sfătuieşte cititorii să „gândească precum
analiştii de intelligence”, pentru a se feri de pericolul de a fi induşi în eroare
prin ştiri false.
Cultură de securitate şi awareness
Preocuparea comunităţii internaţionale de a identifica măsuri de prevenire a
dezinformării ne arată câteva direcţii de acţiune pentru a gestiona acest
fenomen. Unele dintre cele mai importante metode de a ne proteja împotriva
efectelor nocive ale dezinformării sunt creşterea nivelului culturii de securitate
a publicului şi conştientizarea decidenţilor cu privire la pericolul reprezentat
de fake news.

Serviciul Român de Informaţii, în colaborare cu mediul academic, a lansat

mai multe iniţiative de a dezbate subiectul fake news, între acestea
numărându-se panelul „Building resilience to hybrid threats – fake news and
disinformation. Lessons learned”, organizat în marja evenimentului Security
in the Black Sea Region 2018, cu participarea mai multor experţi în securitate
din Europa şi SUA.

În contextul în care informaţia este din ce în ce mai uşor de accesat în mediul

online, fake news devin nu doar un instrument de manipulare a opiniei
publice, ci şi unul de exercitare a influenţei asupra deciziilor în stat. Din
această perspectivă, este deosebit de important ca decidenţii, cei posibil
vizaţi de conţinuturi mediatice cu potenţial de manipulare, să fie conştienţi de
pericolul reprezentat de ştirile false utilizate în scopuri propagandistice sau de
dezinformare. Ca răspuns la această ameninţare, Serviciul Român de
Informaţii urmează exemplul partenerilor euro-atlantici, desfăşurând
programe de awareness destinate funcţionarilor publici şi angajaţilor unor
companii de importanţă strategică, care pot fi vizaţi de entităţi străine ostile.
 BIBLIOGRAFIE

https://www.vice.com/ro/article/nexqn7/deepfake-in-politica-din-romania
https://adevarul.ro/news/societate/Stirile-false-reprezinta-pericol-pentrudemocratie-cred-
69-romani-1_5c7fdecb445219c57ef34f96/index.pdf
https://evz.ro/batalia-cu-stirile-false-prinde-contur-dupa-anuntul-bbc-pe-aceas.html
https://intelligence.sri.ro/fabricate-pentru-romania-interese-ascunse-stirile-false/
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiri_false
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/despre-fake-news-numai-de-rau
https://www.g4media.ro/urmatorul-nivel-al-fake-news-ului-cum-afecteaza-fenomenul-
deepfake-viitorul-politicii.html