FENOMENUL

FAKE NEWS
PROIECT
MANAGEMENTUL COMUNICARII

Studenti
Asoltanei Iulian
Constantin Valentin
Culea Alexandru

Grupa
641 CC
 CUPRINS
www.grupa641cc.com THE WORLD’S FAVORITE NEWSPAPER - Since 2015

Ce sunt știrile false – pag. 3

Scopul știrilor false – pag 6

Evolutia stirilor false – pag 7

Motivațiile furnizorilor de știri false (stiudiu de caz) – pag 8

Un sistem educațional care creează un grup vulnerabil (stiudiu de caz) – pag 9

Impactul fake news asupra adolescentilor (stiudiu de caz) – pag 10

Tipologie în plan autohton – pag 11

Bibliografie – pag 12
 INTRODUCERE
641 CC - Since 2015

FENOMENUL FAKE NEWS

Știrile false (din eng. fake news) Fenomenul ştirilor false nu este unul

reprezintă un tip de jurnalism nou. A fost folosit din cele mai vechi

galben sau de propagandă, care timpuri pentru a crea haos, neîncredere

constă în răspândirea de informații si pentru a submina adversari. Ceea ce

false difuzate prin mass- diferă în prezent, este tehnologia care

media tradițională (TV, radio, presa) aduce cea mai mare schimbare de la

sau prin social media. inventarea tiparului încoace

3

FENOMENUL FAKE NEWS
Sigur că ziarele, radioul şi
televiziunea au schimbat la
rândul lor, lumea.
Apele s-au separat de foarte
multă vreme în două, presa de
calitate şi presa tabloidă.
Aşa au funcţionat lucrurile o
lungă perioadă de timp.
Revoluţia digitală a creat însă
un cu totul alt peisaj.
.
INTRODUCERE
641 CC - Since 2015
Fiecare utilizator de
smartphone a devenit un om
mult mai informat, asta e cert,
dar nu şi mai bine informat.
Mulţi sunt, de fapt, mult mai
bine dezinformaţi. Din două
cauze. Prima, oricine postează
orice îi trece prin cap.
4

FENOMENUL FAKE NEWS
A doua, grupuri organizate
răspândesc în mod sistematic
ştiri false sau parţial false
urmărind diferite scopuri, de
cele mai multe ori scopuri
politice.
Oamenii primesc informaţia
direct, fără a mai avea timp să
verifice ceea ce este adevărat şi
ceea ce nu.
INTRODUCERE
641 CC - Since 2015
Pe de altă parte, oamenii înşişi
oferă prin activitatea pe care o
au pe reţelele de socializare
informaţiile necesare pentru a li
se descoperi preferinţele,
temerile, gradul de pregătire,
apartenenţa la un grup etnic,
politic au social. Ulterior,
subiectul primeşte acea
informaţie selectată după
profilul său psihologic.
Rezultatele sunt spectaculoase.
5
Date today 01/05/19 NEWS

OBIECTIVELE ȘTIRILOR FALSE

Știrile false sunt scrise și publicate cu intenția de a induce în
eroare, în scopul de a deteriora reputația unei agenții, entități
sau persoane, precum și pentru câștig financiar sau politic, de
multe ori folosind titluri senzaționale, necinstite, sau pur și
simplu fabricate pentru a crește numărul de cititori, pentru
răspândirea în mediul online și pentru venituri prin click-uri pe
Internet.

6
Date today 01/05/19 NEWS

DEZVOLTAREA ȘTIRILOR
FALSE

Următorul nivel al fake-news-ului. Cum

afectează fenomenul deepfake viitorul.

Deepfake-urile sunt înregistrări audio sau

video suprarealiste, create cu ajutorul
inteligenței artificiale (AI), în care cineva apare
spunând sau făcând ceva ce, de fapt, nu a spus
sau făcut. Cuvântul deepfakeeste o combinație
între deep learning, un tip de algoritm AI,
și fake, fals.

7
Date today 01/05/19 NEWS

Motivațiile furnizorilor de știri false

Dezbaterea despre metodele prin care putem face

faţă acestui model de gândire în care ceea ce noi
credem sau vrem să credem este mai important
decât faptele obiective a cuprins şi România. La
nivel internațional, dezbaterea a fost provocată de
votul pentru Brexit din Marea Britanie şi alegerea
lui Donald Trump în fruntea Statelor Unite ale
Americii. În România s-a manifestat în special în
perioada electorală din 2016, dar și în timpul
protestelor din februarie 2017. De altfel, fenomenul
”fake news” s-a dezvoltat și propagat cel mai bine
în timpul unor evenimente sau situații limită, cu
important asupra consumatorilor de informație.
Site-urile din România care promovează știri false
pretind că sunt platforme de ştiri independente, însă
le lipseşte transparenţa: nu prezintă detalii despre
autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile
şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate.

8
 Date today 01/05/19 NEWS

Un sistem educațional care creează „Nu este o vulnerabilitate creată de

un grup vulnerabil
Pentru că își petrec mai tot timpul pe rețelele sociale,
adolescenții sunt cei mai expuși fake news-ului. Cei mai
mulți dintre elevii români care folosesc internetul zilnic
(9 din 10 conform INS) o fac pentru a intra pe rețelele
sociale. Adică, pe Facebook și Instagram, fiefuri de
informații, dar și de dezinformare.
vârstă, ci o vulnerabilitate create
de dependența pe care o au față
de mediul digital.”
De asemenea, Florin Șerban, profesor de Jurnalism și
Lector în Departamentul de Sociologie la Universitatea
Hong Kong, spune că adolescenții cred în fake news
pentru că au nevoie de apartenență. „Ei mereu trebuie să
creadă în ceva. Fake news-ul îți dă un țel în viață și
posibilitatea să te identifici și mai bine cu un grup
social.”Florin oftează lung și îmi arată problema:
adolescenții români nu știu să pună întrebări.

9
Date today 01/05/19 NEWS

Impactul fake news asupra

adolescenților

Statisticile arată că 43% dintre tineri au distribuit cel

puțin o data o fake news. Cu toate astea, 89% dintre
adolescenți consideră că fenomenul știrilor de acest tip
este o problemă în România.Conform Anei Maria
Diceanu, inițiator al proiectului de alfabetizare media
„Găina care a născut pui vii”, „impactul fake news
asupra unui adolescent este mai mare și mai nociv.El se
dezvoltă, ia decizii în viață plecând de la o realitate
distorsionată”. „La copii cel mai des apare
dezinformarea pentru că nu se face școală. E cel mai des
întâlnită pentru că aia e zona lor de interes. Toți picăm
pe emoție și frică. Exemple comune sunt venirea
imigranților și pericolul maghiar.”

10
Date today 01/05/19 NEWS

Tipologie în plan autohton

Ştirile false întâlnite în peisajul mediatic autohton sau pe Nerespectarea rigorilor de redactare poate duce la
platformele de socializare pot fi clasificate în funcţie de apariţia unor situaţii periculoase în care publicaţiile
mizele acestora: axate pe obţinerea de foloase materiale din
a) strategice – utilizate ca parte a ofensivei promovarea de fake news devin, fără a conştientiza,
informaţionale a unui stat sau a unei organizaţii, în o portavoce pentru entităţi care diseminează astfel
vederea manipulării populaţiei, în sensul activării de ştiri ca parte a ofensivei informaţionale contra
acesteia în sprijinul unor idei sau, din contră,producerii statului român.
unei stări de apatie, dezinteres, neîncredere, dezamăgire;
b) materiale – vizează strict obţinerea de câştiguri
financiare.Deşi adesea conceptului îi sunt asociate şi
ştirile false difuzate involuntar, o abordare corectă
presupune delimitarea fake news de false news, sub
aspectul intenţiei, în cazul fake news informaţia falsă
fiind diseminată pentru a induce în eroare opinia publică.

11
 BIBLIOGRAFIE
www.grupa641cc.com THE WORLD’S FAVORITE NEWSPAPER - Since 2015

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tiri_false
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/despre-fake-news-numai-de-rau
https://www.g4media.ro/urmatorul-nivel-al-fake-news-ului-cum-afecteaza-fenomenul-deepfake-viitorul-politicii.html

12