România este scutul Europei la Marea Neagră în ceea ce priveşte piaţa

agricolă, iar ţara noastră ar trebui să ceară un buget mai mare pentru acest lucru, a
declarat Laurenţiu Baciu, preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli
din România (LAPAR), într-o conferinţă organizată de PRIAevents.

"Partea proastă şi ghinionul nostru că suntem scutul Europei în ceea ce

priveşte piaţa la Marea Neagră, unde avem cele mai mari puteri agricole. Să
recunoaştem că Rusia a luat-o tare înainte cu producţiile. Cred că ar trebui să
cerem un buget suplimentar pentru efotul pe care îl facem în apărare, ţinem scutul
în favoarea celorlalte ţări membre, ceea ce înseamnă costuri", a spus Baciu.

Potrivit acestuia, România, la ora la care vorbim, este cea mai verde ţară din
Europa.

"Se iau aceste măsuri destul de dure la nivel european pentru că în ţările
puternic industrializate ale Europei s-au sărit nişte etape pe mediu şi sunt locuri în
care s-au produs adevărate dezastre. La noi nu s-a întâmplat aşa ceva. Cred că
avem produsele agricole cele mai ecologice din Europa, nu numai calitate, dar şi
curate. Asta datorită potenţialului pe care îl are pământul din România şi care nu
necesită folosirea a prea multe îngrăşăminte, pesticide. Am început să deranjăm
marile puteri agricole din Europa", a explicat preşedintele LAPAR.

El a precizat că europarlamentarii români nu reprezintă interesele statului la

Bruxelles.

"La Bruxelles, europarlamentarii români nu au nicio treabă cu ceea ce se

întâmplă în România. Ei nu au înţeles până acum că sunt acolo pentru a apăra
interesele statului. Ei încă sunt în campania electorală. Zilele trecute am văzut un
europarlamentar că era foarte aprins şi avea ceva, deşi era întrebat de moderator de
lucruri serioase tehnice, el tot o trăgea că partidul nu ştiu care a făcut, a dres. Eu
cred că rolul lor este altul. Acolo, chiar dacă l-a trimis nu ştiu care partid, rolul lor
este cu totul altul. Acolo trebuie să facă front comun pentru a apăra", a mai arătat
Baciu.

stire
Toate pachetele legislative, în ceea ce priveşte creditarea, se adresează persoanelor
fizice, dar pentru IMM-uri nu prea sunt, reiese din declaraţiile Mihaelei Popa,
vicepreşedinte CEC Bank.
 "Toate pachetele legislative care se fac se adresează în principal persoanelor
fizice, precum Prima Casă, Prima Maşină, fel de fel de facilităţi, aşa cum e legea
cu dobânda, dar pentru micii întreprinzători, IMM-uri, agricultură... Toată lumea
spune că băncile nu dau credite. Nu, băncile dau credite, însă dau la nişte condiţii
de eligibilitate şi parteneriat cu cel din faţa noastră. Fiecare trebuie să îşi asume, şi
de o parte şi de alta, un anumit risc. Mai mult, dăm credite pentru start-up-uri", a
spus Popa, într-o conferinţă organizată de PRIAevents.

Ea a precizat că din totalul portofoliului CEC Bank, un procent de 15% sunt

credite către agricultură.

"Agricultura reprezintă cam 15% din creditele acordate de către CEC Bank.
Noi avem credite pentru toate produsele, categoriile de clientelă, credite de
investiţii, linii de credit. Am încercat să creionăm credite pentru producţia agricolă,
credite sezoniere, care să satisfacă cerinţele cerinţele acestui sector", a explicat
vicepreşedintele CEC Bank.

stire

Preocuparea autorităţilor române este să se păstreze actualul nivel de finanţare

pentru a se putea ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte state europene,
în ceea ce priveşte noua Politica Agricolă Comună, a declarat joi Daniel Botănoiu,
secretar de stat în Ministerul Agriculturii, într-o conferinţă organizată de
PRIAevents.

"Din punct de vedere al liberalizării pieţelor, nu întotdeauna poţi să răspunzi

riscurilor care apar, nu de la un an la altul, ci de la o săptămână la alta, nu ai
predictibilitatea pe care ţi-o doreşti, nu te poţi baza pe venituri care să-ţi garanteze
investiţiile viitoare. Din acest punct de vedere, preocuparea noastră este să
menţinem nivelul de finanţare actual, astfel încât să putem să ajungem la acelaşi
nivel de dezvoltare şi dotare pe care o au celelalte state", a spus Botănoiu.

Potrivit acestuia, România are o agricultură duală, o agricultură a fermelor

mici şi foarte mici şi o agricultură a fermelor mari.

"Ca atare, trebuie să răspundem pozitiv cu politici atât pentru fermele mari,
cât şi pentru cele mici şi mijlocii. Anul trecut sectorul agricol a adus economiei
României 3,3 miliarde euro. Până acum, încasările pe care le-am făcut la buget
sunt extrem de consistente, de ordinul miliardelor. Sectorul agricol românesc
devine din ce în ce mai competitiv, cu bune şi cu rele. Sunt aceste discuţii legate de
modul cum răspunde Europa, ce tip de politică alegem, ce alege Europa în raport
cu celelalte blocuri (de state n.r.) existente la nivel mondial. Să nu uităm că Rusia
este capabilă să producă 120 milioane de tone de grâu. Singurul impediment astăzi
este transportul, că îi costă 65 de euro pe tonă ca să poată să aducă în condiţii
optime. Vor accepta să se ducă către aceste cantităţi comasate la o calitate destul de
bună, evident cu preţuri rezonabile", a explicat Botănoiu.