Parohiile din Tulgheș și împreuna lor lucrare

Dumitru Manolache, 17 Aprilie 2019

„Bunul mers şi soarta Bisericii întregi depind de vitalitatea parohiei. Gradul de

spiritualitate sau nivelul de viaţă religioasă al fiecărei parohii şi al enoriaşilor ei
întreţine viabilitatea spirituală a unei eparhii şi, prin aceasta, a întregului Trup tainic al
lui Hristos”, spunea părintele profesor Ene Braniște. În acest adevăr se cuprinde și
activitatea a trei parohii din comuna harghiteană Tulgheș, unde am identificat o formă
de slujire în care fiecare credincios dobândește o conștiință vie și puternică de
ortodox, într-un spațiu multiconfesional.

Împreună-glăsuirea voilor este lucrarea care face din parohiile ortodoxe Sângeroasa,
Tulgheș-Centru și Poiana Veche, din comuna Tulgheș, județul Harghita, forme de
slujire speciale, în care românii din această zonă multietnică își însuşesc o conştiinţă
vie şi puternică de enoriași ortodocși, de aparținători la o familie duhovnicească
anume, care îi fac să trăiască verticali, într-o zonă și un prezent cu multe provocări.
Astfel de credincioși nu se vor izola nici față de viața comunitară, nici față de cea
parohială, își vor tămădui împreună „rănile”, vor progresa și vor spera într-un viitor
mai bun și mai sigur. Ei vor înțelege deplin faptul că în parohie sunt cu adevărat
mădulare unii altora și că au tot timpul nevoie fiecare de fiecare.

Locuri istorice

Localitatea Tulgheș, a cărei denumire maghiarizată Tölgyes vine de la „stejar”,

„stejăriș”, a evoluat mai ales după secolul al XVII-lea, și în principal în secolul al XIX-
lea, când s-au modificat drumurile transcarpatice locale. Atunci, valuri de populații din
culoarul Mureșului (români și secui), dar și din Valea Bistriței, s-au revărsat peste
populația românească existentă în zonă. Numele actual, Tulgheș, a fost primit după
Marea Unire de la 1918.

Parohia Sângeroasa, înființată în anul 2000, are în jur de 340 de suflete. Ea dispune
de o bisericuță cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Aici, de șase luni, slujește
părintele paroh Lucian Ciudin. Numele parohiei, care se mai numește și Valea
Frumoasă, se trage de la bătăliile purtate în Primul Război Mondial pe granița din
apropiere dintre Austro-Ungaria și Moldova. Aici a luptat un batalion de ostași din
Roman. În timpul luptelor, apele unui pârâu s-au umplut de trupurile însângerate ale
soldaților căzuți în încleștare. Chiar și astăzi, în pădurile din jur se mai văd urmele
tranșeelor și ale fostelor depozite de muniții din acele vremuri.
Locuitorii se ocupă cu agricultura, unii sunt angajați la Fabrica de îmbuteliere a apei
de la Borsec, dar cei mai mulți sunt pensionari. Părintele Lucian Ciudin este și
profesor de religie, de educație socială și de muzică la școala din sat, unde învață în
jur de 300 de copii din toate satele comunei.

„Anual, organizăm în parohie o tabără pentru copii, timp de o săptămână, care a

ajuns la a patra ediție. În acest sens, colaborăm foarte bine cu domnul Dumitru
Marian Rugină, profesor de religie în București. Dânsul vine cu un grup de voluntari
care desfășoară activități cu copiii din tabără”, ne mărturisește acesta.

Cel care a deschis însă Parohia Sângeroasa a fost părintele Matei Marius Țepeș, în
prezent paroh la Parohia Tulgheș-Centru, membru în Adunarea Națională
Bisericească și în Adunarea eparhială bisericească. „Când am venit aici, nu aveam
nici măcar Sfânta Masă. Familia de credincioși care a donat bucata de pământ pe
care a fost construită biserica a dat și terenul pe care am ridicat casa parohială, cu
sprijinul autorităților locale și județene și al bunilor credincioși din această mică, dar
închegată parohie”, ne spune sfinția sa.

Solidaritate

Cele trei parohii ortodoxe din Tulgheș lucrează împreună. Aici, valoarea slujirii nu
depinde de mărimea lor, nici de numărul credincioșilor şi nici de posibilităţile
materiale de care dispune fiecare, ci de nivelul vieţii duhovniceşti. De claritatea
conştiinţei enoriaşilor, de măsura solidarităţii lor cu preotul şi cu Biserica, în jurul
căreia se concentrează întreaga lor viaţă.

Cea de-a doua parohie, Tulgheș-Centru, are aproximativ 400 de familii. Aceasta este
oarecum îmbătrânită și defavorizată, pentru că și zona este la fel. „Avem însă
binecuvântare mare de la Dumnezeu”, afirmă părintele Matei Marius Țepeș, „că în
localitate funcționează un mare spital de psihiatrie, care asigură mai multe locuri de
muncă pentru localnici. Noi facem misiune și acolo. Frecvent îi cercetăm pe cei din
spital, slujim Taina Sfântului Maslu, îi spovedim și îi împărtășim pe unii dintre ei care
simt nevoia de înduhovnicire, de îmbogățire sufletească, mai ales în cele două
posturi mari de peste an. În comună suntem 70 la sută români ortodocși, restul sunt
romano-catolici. Între noi însă nu există probleme. Ne întâlnim uneori și cu preotul
romano-catolic, cum ar fi la începutul anului școlar, când mergem să facem rugăciuni
de binecuvântare acolo. Slujirea preoțească implică jertfă. Dacă înaintașii noștri au
luptat pentru ca noi, astăzi, să ne mândrim că suntem români sau că vorbim limba
română, atunci și noi suntem datori să ne jertfim pentru aproapele nostru, pentru
Dumnezeu și să păstrăm vie amintirea lor, să îi pomenim în rugăciune și să-L rugăm
pe Creator să-i așeze în lăcașurile Sale cele veșnice”, ne-a spus părintele Țepeș.

Tradiții comune

Cea de-a treia parohie din comuna Tulgheș este Poiana Veche, care se află la
granița dintre județele Harghita și Neamț

Aceasta a fost înființată în 1985. Locuitorii satului, încă de pe la 1875, formau însă o
comunitate bine închegată. Astăzi, parohia are 256 de suflete. Parte din enoriași
provin din satele moldovenești strămutate din zona în care s-a ridicat barajul de la
Bicaz. „Noi avem un atelier de pictură la Școala Gimnazială din Tulgheș, unde copiii
parohiei realizează icoane pe sticlă”, ne spune părintela paroh Vasile Tănase.

Cine a gustat dintr-un astfel de duh al împreună-glăsuirii voilor știe prea bine ce
înseamnă a fi mădulare unii altora și a avea nevoie tot timpul unii de ceilalți. Expresia
cea mai elocventă a acestei trăiri o constituie o tradiție comună ce datează de 30 de
ani. În Joia Sfintelor Patimi, credincioșii din cele trei parohii duc Sfintele Paști la
biserică. Ei se adună cu familii, cu rude, cu prieteni în curtea unuia dintre ei,
îmbrăcați în port tradițional românesc, unde sunt pregătite pâinile, vinul și ouăle roșii
pentru sărbătoare, și de acolo pornesc în procesiune, cântând pricesne, spre sfântul
locaș, unde sunt întâmpinați de preoți și de ceilalți credincioși. Prinoasele sunt
așezate în biserică, sfințite și împărțite credincioșilor în noaptea Sfintei Învieri.

Iată cum la Tulgheș, zonă multietnică și multiconfesională, întărirea Bisericii, a

eparhiei, începe de la parohie, se sprijină pe ea şi se adâncește prin trăirea ortodoxă
a românilor.

Galerie foto: