CURS 1

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII

1.1. INTRODUCERE

Managementul este domeniul indispensabil în orice activitate. Ramura construcţiilor

aplică şi ea principiile acestuia. Orice activitate de construcţii începe cu întocmirea unui proiect.
Managementul proiectelor este o specializare nouă a managementului, apărută în anii `50,
legată de derularea programelor spaţiale ale NASA, în momentul în care investitorii au dorit să
urgenteze realizarea proiectului pentru o mai rapidă recuperare a investiţiilor.
“Managementul proiectelor de construcţii constă în planificarea, organizare, coordonarea
şi controlul proiectului, de la începerea până la terminarea acestuia, cu scopul de a realiza
cerinţele clientului privind producerea unui proiect viabil din punct de vedere funcţional şi
financiar, cu respectarea standardelor de calitate, a costurilor şi termenelor de execuţie
convenite”.
Proiectul de construcţii este o întreprindere cu durată de acţiune limitată vizând realizarea,
reabilitarea sau demolarea unui obiectiv de construcţii prin executarea de lucrări de natură
variabilă şi nestandardizată într-un anumit termen, cu un anumit buget şi cu respectarea
specificaţiilor de calitate convenite.
Un proiect de construcţii prezintă următoarele caracteristici:
 Necesită construirea unei reţele organizatorice autonome: echipa de proiect;
 Are caracter temporar, durata de realizare fiind precizată prin prevederi contractuale;
 Trebuie să atingă anumite obiective legate de timp, costuri şi calitate;
 Rezultatul său este un obiectiv de construcţii (alcătuit din unul sau mai multe obiecte
de construcţii);
 Necesită aportul mai multor organizaţii pentru realizarea lui, ceea ce pune probleme
deosebite de comunicare şi îi conferă un potenţial conflictual ridicat;
 Implică resurse financiare, materiale şi umane importante şi diversificate;
 Necesită realizarea de activităţi între care există condiţionări tehnologice şi
organizatorice complexe;
 Prezintă toate particularităţile procesului şi producţiei de construcţii
În managementul modern, organizaţiile sunt privite ca sisteme deschise: iau din mediul
extern resursele necesare şi le transformă în produse sau servicii.

INTRĂRI IEŞIRI
INTRĂRI IEŞIRI
(resurse)
(resurse)
- materiale - produse
Mediu - materiale TRANSFORMARE - produse Mediu
Mediu - financiare - servicii Mediu
- financiare TRANSFORMARE - servicii
- umane
- umane
- informaţii
- informaţii
Fe
Fe
ed
ed
ba
ba
ck
ck

1
Sistemele deschise au trei caracteristici principale:
 compexitate: sistemele complexe tind să devină tot mai complexe. De aceea necesită
metode de management moderne şi actuale pentru a controla acest fenomen
 entropie negativă: entropia este tendinţa sistemelor de a se distruge în timp. Entropia
negativă înseamnă alimentarea continuă a sistemelor cu resurse din mediul extern pentru a
preîntâmpina fenomenul de auto-distrugere
 sinergia: este proprietatea întregului de a funcţiona mai eficient decât fiecare parte luată
de sine stătător. În cadrul organizaţiei ca sistem deschis, ea va aduna activitatea
compartimentelor şi va corela performanţele acestora pentru a obţine efectul acestui
fenomen
La realizarea unui proiect de construcţii participă mai multe entităţi, numite stakeholderi.
Studiul stakeholderilor este asociat cu etica în afaceri. Sunt, practic, grupuri fără de care
organizaţia nu ar mai putea să funcţioneze.
După cum am arătat, organizaţia, ca să poată să-şi desfăşoare activitatea, are nevoie de
resurse. Stakeholderii realizează tocmai asigurarea cu intrări şi cu ieşiri. De asemenea, tot ei oferă
feedback.
Aceştia trebuie analizaţi pentru a identifica indivizii sau grupurile care sunt în poziţia de a
afecta sau de a fi afectaţi de respectivul proiect, precum şi clasificarea lor în funcţie de impactul
lor asupra proiectului:
- Stakeholderi principali: sunt cei afectaţi direct, în sens pozitiv sau negativ, de acţiunile
întreprinse de către organizaţie. Firma cumpără resurse de la furnizori, împrumută bani de
la bănci, închiriază abilităţi şi competenţe de la angajaţi, îşi vinde produsele/serviciile
clienţilor. Toate aceste activităţi se desfăşoară într-o piaţă competitivă, concurentă.
Totodată, firma s-a înfiinţat datorită ideilor şi capitalului acţionarilor săi.
Astfel, stakeholderii principali sunt: acţionarii, clienţii, furnizorii, angajaţii, creditorii,
competitorii.
- Stakeholderi secundari: sunt cei intermediari, adică persoanele sau organizaţiile afectate
indirect de către acţiunile organizaţiei. Nu înseamnă că nu sunt importanţi, ci doar că
interesul lor se manifestă atunci când organizaţia funcţionează.
Ei sunt: comunităţile locale, administraţia publică locală şi centrală, partidele politice,
organizaţiile neguvernamentale, comunităţile religioase, media, etc.
- Stakeholderi cheie: aceştia pot să aparţină unuia sau celor două grupuri, şi au influenţă
semnificativă asupra organizaţiei
De aceea, analiza stakeholderilor are rolul de a dezvolta colaborarea dintre stakeholderi şi
echipa de priect şi în final asigurarea succesului proiectului. În funcţie de importanţa lor,
stakeholderii se împart în 4 grupuri, începâd cu cel mai important:

2
 Clienţi
Autorităţi locale
Furnizori
GRUP 1
Contractor principal
Furnizori utilităţi
Transportatori

Experţi
Resurse umane
GRUP 2 Diriginţi şantier
Ingineri structuri
Arhitect
PROIECT
Sponsori

Vecinătăţi
Org. non-profit
GRUP 3
Media
Sindicate

Proprietari teren
GRUP 4 Şcoli
Populaţie

- Grup 1:
* Clienţi: este necesară o legătură directă în timpul construcţiei. E de preferat să se
stabilească de la început un calendar alîntâlnirilor pe tot parcursul proiectului
* Autorităţi locale: municipalitatea, pompierii şi poliţia trebuie anunţate despre toate
aspectele legate de construcţie care implică aceste autorităţi
* Furnizori: aceştia fac parte din lanţul valorii şi sunt o verigă principală. Modificările de
preţ, de calitate, de transport, afectează proiectul
* Contractorul principal: acesta este responsabil atât de activitatea sa, cât şi de a
subcontractorilor. De asemenea, trebuie să se ocupe şi de aspectele neprevăzute,
neprogramate, ale proiectului
* Furnizori de utilităţi: sunt importanţi în principal la începerea lucrărilor
* Transportatori: programarea defectuoasă a transportului materiilor prime, materialelor,
semifabricatelor şi prefabricatelor, precum şi a oamenilor şi utilajelor, întârzie executarea
lucrărilor conform planificării şi atrage penalităţi

3
- Grup 2:
* Resurse umane: trebuie planificate şi conduse, apoi verificate şi remunerate conform
realizărilor
* Diriginţi de şantier: se fac verificări şi măsurători pe stadii fizice, pentru a avea
siguranţa că lucrările se desfăşoară conform proiectului
* Arhitecţi, ingineri de structuri sau alte specialităţi: ei vor fi consultaţi pentru a certifica
faptul că lucrările se realizează conform proiectului, precum şi pentru rezolvarea unor
probleme sau greşeli neprevăzute
* Experţi: atunci când lucrurile se complică, li se cere sfatul
* Sponsori: aceştia trebuie să ştie în ce mod s-au cheltuit banii lor

- Grup 3:
* Vecinătăţi: construcţia nu trebuie să deranjeze şi ei să nu facă plângeri. Aceste reclamaţii
pot să ducă şi la întreruperea activităţii
* Organizaţii non-guvernamentale: similar cu vecinătăţile
* Media: trebuie informată despre aspectele interesante legate de construcţie
* Sindicate: este preferabil să se păstreze o relaţie prietenoasă cu angajaţii pentru evitarea
protestelor şi grevelor

- Grup 4:
* Universităţi, licee: colaborarea cu acestea, organizarea de vizite pe şantier
* Populaţia locală: panourile din afara construcţiei îi informează cu privire la
caracteristicile lucrărilor, destinaţie, proprietari, termene de începere şi finalizare
* Proprietari de terenuri: nu există practic o legătură între proprietar şi managerul de
proiect, ci doar între proprietar şi client