Europa şi Asia

Europa şi Asia până în anul 1000. Cunoştinţele geografice ale egiptenilor, fenicienilor,
grecilor şi romanilor
- cunoşterea regiunilor îndepârtate sau a ţărilor noi s-a realizat şi în antichitate
- cauza principală a constituit-o intense activitate meşteşugărească şi negustorească
- legăturile comerciale au contribuit la lărgirea orizontului geographic şi la conăşterea
unor importante regiuni ale Pământului
Egiptenii
- egiptenii au realizat călătorii în scopuri comerciale pentru descoperirea unor noi centre
de schimb- ei au stabilir relaţii comerciale cu însullele Creta şi Cipru cu Asia Mică şi cu
Oraşele din Mesopotamia
- în jurul anului 3200 î.Hr. egiptenii întreţineau relaţii comerciale cu cu populaţiile de pe
coatele libaneze, navigând frecvent de-a lungul ţărmului estic al Mării Mediterane
( ,,Marea cea Mare ,,)
- 1580 î.Hr. au loc expediţii egiptene în sudul Palestinei, înaintează dincolo de Eufratşi
explorează o parte a Asiei Mici

Fenicienii
- erau denumiţii cărăuşii mărilor
- făceau comerţ cu ţările Canaan şi Iudeea pe costele mediteranei de Răsărit şi de Apus
- au fost buni negustori dar şi buni navigatori ceea ce i-a împins către lumi necunoscute
- în mil 2 î.hr. încep să viziteze Creta . Autorii greci şi latini semnalează prezenţa
fenicienilor în Pen Ibeirică şi pătrunderea lor în Strâmtoarea Gibraltar( sec 12 î.hr. )
- sec V î.Hr. ( cca 470) navigatorul fenician Himilcon ( Himilco) explorează ţărmul
atlantic al Pen. Iberice ajungând, se pare în însula Cositorului care ar corespunde cu SV
Marii Britanii

Grecii
- se afalu în concurenţă cu negustorii şi navigatorii fenicieni
- sec 8 î.Hr. ( 770) - grecii au înaintat dincolo de Bosfor spre Nord de-a lungul ţărmului
Mării Negre descoperind gurile fluviului Istros ( Dunărea ), Tyras ( Nistrul), şi
Borysthenes ( Nipru)
- o direcţie spre care s-a îndrepatat curiozitatea şi interesul grecilor a fost cea a Mării
Negre
 la început grecii au botezat-o Pontus Axeinos- marea neospitalieră , dar câmd şi-au
instalat coloniile pe litoralul ei şi când acestea au ajuns porspere ei ia-u schimbat
denumirea în ,, Pontus Euxinos,, - marea ospitalieră
- sec V- istoricul şi geograful grec Herodot călătoreşte în bazinul fluviului Eufrat, Asia
Mică şi zona Mării Negre şi aduce informaţii geografice despre Asia şi ţările Mării
Mediterane
- 331-323 î. Hr. – campaniile militare ale lui Alexandu macedon aduc o contribuţie la
cunoşterea Asiei, prin lărgirea orizontului geografic, pănă la fluviul Sâr- daria,
Afganistan, m-ţii Hindukush, Punjab şi Belucistan
- spre deosebire de geografia desciptivă ( cultivată de Polibiu şi Strabon)- acum se pun
bazele geografiei ştinnţifice , fundamentată pe o concepţie matematică
- pionierul navigaţiei ştiinţificea fost Pztheas din Masiilia ( Marsilia de azi)
- 325- 320 î.hr. – marinarul şi geograful grec Pytheas din Masalia întreprinde prima
călătorie dincolo de Coloanele lui Hercules ( strâmtoarea gibraltar, sprea ţărmurile
Europei de NV ajungând până în i-lele Britanice, înconjoară Britania şi ajunge într-o
 însulă îndepărtată numită de le Thule ( probabil Irlanda) după care a explorat Marea
Baltică şi Europa Septentrională
- în opera a,, În jurul Oceanului, care –sa pierdut Pztheas a determinat latitudinmea
Oraşului saă natal şi a găsit şi latitudinea multor locuri pe care le-a desscoperit
- bazându-se pe opera lui, Eratorestene a putur trasa harta lumii cunoscute la acea dată de
la ins. Britanice şi Islanda la Marea Maspică, Arabia, Ceilon şi Etiopia
- 290- Istoricul grec Megasthenes- ambasador la curtea regelui indian Chandragupta aduce
informaţii preţioase despre bazinle fluviilor Indus şi Gange, despre câmpia Gangelui şi
imensul lanţ montan Imai ( Himalaya) care se întide spre E, la Nord de câmpie
- campaniile militare în ţinuturile îndepărtate ale lui Alexandru Macedon, călătoriile
navigatorilor de-a lungul costelor occidentale ale europei, precum şi expediţiile
organizate de regii elenistici în reg. Mării Roşii, a Indiei , sau Arabiei, în zona
Mării Caspice au lărgit enorm orizontul lumii conoscute şiu au stimulat interesul
pentru geografie

Romanii
- nici romanii nu au rămas străini de încercările de a descoperii teritorii noi
- ei nu au fost un popor de navigatori ci un popor de cuceritori
- în sec 2-1 î.Hr. romanii desăvârşesc descoperirea Mesetei spaniole şi a m-ţilor Pirinei, a
bazinelor fl. Tajo, Duero şi Ebru. Cercetează principalele trecători alpine, Galia de Sud,
şi bazinele fl. Rhone şi Garonne, m-ţii juraşi Podişul central francez. În aceiaşi perioadă
cunosc şi fl, Loire, Sena şi Rin. Tradiţia istorică leagă aceste descoperiri de campaniile
lui Caius Iulis Caesar( 58-50 î.Hr.)
- cea care seamănă mai mult cu o activitate de explorare a fost campania din Britania,
începută de Caesar şi dar sfârşitul explorării şi cuceririi revenindu-i lui Iulius
Agricola( 78-86 d.Hr)- în această perioadă corăbiile romane navigeză în Marea Irlandei,
stabilindu-se poziţia geografică a Irlandei faţă de principale insulă britanică. Navigatorii
romani redescoperă ( după Pytheas) şi cuceres ins. Orkney( Orcade)