Planşa 1

Secţiune orizontală prin bulbul rahidian

la nivelul decusaţiei motorii (decusaţia piramidală)

1. Fasciculul piramidal – proemină pe faţa anterolaterală a bulbului = piramida bulbară. Este

format din fibrele fasciculului corticospinal, ale motilităţii voluntare a trunchiului şi
membrelor.
2. Fasciculul tectospinal – fascicul extrapiramidal pe care unii autori îl includ în FLM, conectează
coliculii cvadrigemeni (tectul mezencefalic) cu măduva cervicală. Conduce impulsuri cefalogire
(rotire a capului) declanşate de stimuli vizuali şi auditivi.
3. Fasciculul spinotalamic anterior – conduce sensibilitatea tactilă protopatică. Cea mai mare
parte a fibrelor vor lua calea fracţiunii paleospinotalamice (extralemniscală, nespecifică, cu
proiecţie corticală difuză).
4. Fasciculul vestibulospinal – cale extrapiramidală cu originea în nucleii vestibulari medial şi lateral
5. Nucleu motor al n. spinal 1 – corespunde cornului anterior al măduvei spinării.
6. Nucleul n. accesor – corespunde cornului anterior al măduvei spinării.
7. Fasciculul spinocerebelos ventral – cale a sensibilităţii proprioceptive inconştiente, urcă prin
tot trunchiul cerebral, ajungând la scoarţa cerebeloasă prin PCS.
8. Fasciculul spinotalamic lateral şi fasciculul spinotectal – STL conduce sensibilitatea termică
şi dureroasă a trunchiului şi membrelor; va forma cea mai mare parte a fracţiunii
neospinotalamice (lemnisculul spinal) care urcă spre NVPL talamic. Fasciculul spinotectal
este o cale accesorie ce conduce informaţii nespecifice, nociceptive, până în tectul
mezencefalic.
9. Fasciculul spinocerebelos dorsal – cale a sensibilităţii proprioceptive inconştiente, urcă prin
bulb şi apoi ia calea PCI
10. Fasciculul rubrospinal – fascicul extrapiramidal cu originea în porţiunea magnocelulară a
nucleului roşu (paleorubrum).
11. Formaţiunea reticulată
12. Tractul spinal al n. V – reprezintă axonii din ggl. Gasser care coboară de la originea
aparentă a n.V până la nucleul tractului spinal al n. V.
13. Fasciculul gracilis – fascicul spinobulbar, conduce impulsurile sensibilităţii tactile epicritice
şi proprioceptivă conştientă din jumătatea inferioară a corpului.
14. Nucleul gracilis – conţine deutoneuronul căii spinobulbare.
15. Fasciculul cuneat– fascicul spinobulbar, conduce impulsurile sensibilităţii tactile epicritice şi
proprioceptivă conştientă din jumătatea inferioară a corpului. Tot în acest fascicul urcă şi
fibre ale sensibilităţii proprioceptive inconştientă din jumătatea superioară a corpului, care
fac sinapsă în nucleul cuneat accesoriu.
16. Nucleu cuneat – conţine deutoneuronul căii spinobulbare.
17. Substanţa cenuşie centrală – conţine nucleii centrali ai formaţiunii reticulate
18. Nucleul tractului spinal al n. V – unul dintre cei trei nuclei terminali ai n. V; la nivelul său
fac sinapsă în special fibrele sensibilităţii termice şi dureroase ale feţei. Este continuarea la
nivel bulbar a substanţei gelatinoase Rolando.
19. Fasciculul longitudinal medial – (FLM): fascicul de asociaţie al trunchiului cerebral, coboară până
în măduva cervicală. Asigură coordonarea mişcărilor globilor oculari cu mişcări ale extremităţii
cefalice, coordonarea mişcărilor mandibulei, limbii, buzelor şi obrajilor în masticaţie, etc.
20. Decusaţia piramidelor (decusaţia motorie) – este limita între măduvă şi bulb; reprezintă locul
unde majoritatea fibrelor corticospinale trec de partea opusă pentru a forma fasciculul
corticospinal lateral (piramidal încrucişat).
21. Coloana anterioară – corespunde cornului anterior al măduvei spinării.
22. Fisura mediană anterioară
 Planşa 2
Secţiune orizontală prin bulbul rahidian
la nivelul decusaţiei senzitive şi a polului inferior al complexului olivar

1. Nucleu arcuat – este echivalentul bulbar al nucleilor proprii ai punţii, fiind staţie pe calea
cortico-arcuato-cerebeloasă (aferenţe la neocerebel).
2. Nucleul olivar inferior – se mai numeşte şi nucleu olivar principal bulbar. Este staţie pe
circuitele extrapiramidale.
3. Fibrele radiculare ale n. XII
4. Fasciculul vestibulospinal – vezi planşa 1.
5. Fasciculele spinotalamice anterior şi lateral şi fasciculul spinotectal – vezi planşa 1.
6. Lemnisculul medial – este format din axonii neuronilor din nucleii gracilis şi cuneat
(deutoneuronii căii spinobulbare) şi urcă la NVPL.
7. Fasciculul spinocerebelos ventral – vezi planşa 1.
8. Fasciculul rubrospinal – vezi planşa 1.
9. Rafeul median – porţiune a formaţiunii reticulate.
10. Decusaţia lemnisculului medial (decusaţia senzitivă) – este locul unde se încrucişează fibrele
arcuate interne înainte de a forma lemnisculul medial.
11. Fasciculul tectospinal – vezi planşa 1.
12. Fasciculul longitudinal medial – vezi planşa 1.
13. Tractul spinal al n. V – vezi planşa 1.
14. Fibre arcuate interne – sunt (în cea mai mare parte) axonii neuronilor din nucleii gracilis şi
cuneat care după decusare vor forma lemnisculul medial.
15. Fasciculul spinocerebelos dorsal – vezi planşa 1.
16. Substanţa cenuşie centrală – vezi planşa 1.
17. Nucleul cuneat accesoriu – este omologul bulbar al nucleului toracic. De la el pleacă fibrele
cuneocerebeloase, pe calea PCI.
18. Nucleul gracilis – vezi planşa 1.
19. Fasciculul cuneat – vezi planşa 1.
20. Nucleul cuneat accesoriu
21. Nucleu cuneat – vezi planşa 1.
22. Nucleul dorsal al vagului
23. Nucleul n. hipoglos
24. Nucleul tractului spinal al n. V – vezi planşa 1.
25. Nucleul tractului solitar şi tractul solitar – are două porţiuni: în cea inferioară se termină
fibrele visceroaferente generale ale nn. IX şi X iar în cea superioară fibrele visceroaferente
speciale (gustative) ale nn. VII, IX şi X (nucleul gustativ Nageotte).
26. Formaţiunea reticulată
27. Nucleul ambiguu – este originea reală a fibrelor visceroeferente speciale (branhiomotorii)
care vor lua calea NN. IX, X şi a rădăcinii bulbare a n. XI.
28. Nucleul reticular lateral
29. Nucleii olivari accesorii medial şi dorsal – se mai numesc şi paraolive medială şi dorsală.
Împreună cu nucleul olivar inferior formează complexul olivar inferior (bulbar).
30. Fasciculul piramidal – vezi planşa 1.
31. Fisura mediană anterioară (de fapt, pe planşă săgeata se opreşte la nucleul arcuat)
 Planşa 3
Secţiune orizontală prin bulbul rahidian
la nivelul de maximă desfăşurare al complexului olivar

1. Piramidă bulbară – vezi planşa 1.

2. Fisura mediană anterioară
3. Nucleul olivar inferior – vezi planşa 2.
4. Nucleul olivar accesor medial – vezi planşa 2.
5. Amiculum olivare – conţine fibre aferente olivare, care mai sus formează TCT.
6. Extremitatea superioară a decusaţiei lemnisculului medial (decusaţia senzitivă)
7. Nucleul olivar accesor dorsal – vezi planşa 2.
8. Fibre arcuate interne – vezi planşa 2.
9. Fasciculul tectospinal – vezi planşa 1.
10. Tractul spinal al n. V – vezi planşa 1.
11. Fasciculul longitudinal medial – vezi planşa 1.
12. Fasciculul spinocerebelos dorsal – vezi planşa 1.
13. Nucleul cuneat – vezi planşa 1.
14. Pedunculul cerebelos inferior
15. Area postrema – organ circumventricular (în jurul ventriculului al IV-lea), lipsit de barieră
hematoencefalică; stabileşte conexiuni cu nucleii vegetativi şi ai formaţiunii reticulate.
16. Nucleul gracilis – vezi planşa 1.
17. Nucleul vestibular inferior – împreună cu ceilalţi trei nuclei vestibulari se găseşte în aripa
albă externă.
18. Ventriculul al IV-lea (fosa romboidă)
19. Nucleul tractului solitar – vezi planşa 2.
20. Tractul solitar – vezi planşa 2.
21. Nucleul cuneat accesoriu – vezi planşa 2.
22. Fasciculul cuneat – vezi planşa 1.
23. Nucleul dorsal al vagului
24. Nucleul tractului spinal al n. V – vezi planşa 1.
25. Nucleul intercalat – sau nucleul Staderini, este un nucleu accesor al nucleului n. hipoglos.
26. Nucleul ambiguu – vezi planşa 2.
27. Nucleul n. hipoglos în trigonul n. hipoglos – trigonul n. hipoglos se mai numeşte aripa albă
internă; lateral de el se găseşte trigonul n. vag sau aripa cenuşie.
28. Nucleul reticulat lateral
29. Fasciculul olivocerebelos – eferenţă a nucleului olivar, părăseşte hilul olivei şi ia calea PCI.
30. Lemnisculul medial – vezi planşa 2.
31. Hilul nucleului olivar inferior
32. Fibrele radiculare ale n. XII
33. Fasciculul piramidal – vezi planşa 1.