Prel .Mat Met PDF

This is trial version
www.adultpdf.com
lOAN VIDA SIMITI
Dorel Banabic ~erban Dom~a
Eugen Bicsak Ladislau Kerekes
Traian Canta Vasile Soporan
PRELUCRABILITATEA
MATERIALELOR
METALICE
~7
£dP4M-~

www.adultpdf.com
lOAN VIDA SIMITI
coordonator
Dorel Banabic $erban Dom§a

Eugen Bicsak ladislau Kerekes
Traian Canta Vasile Soporan
:;.'l ':;.:.'~ ::~:~i

$-'\B::
~~ : ';1: i
~U: A
~ II
tnr; !a14" ¥
.~;~::. :~: " •
'\J1"E'
\ ~ • ~
.
El'i O'H'
"i ".", "", ", ,>,
'~LV
"1 ,; ~ ,'I ~ ) ;1 ~~
RCCCflzcnti:- ))rof.dr.ing. Liviu DEACU

- Prof.dr.iog. Ghcorghc ACHIMA~
- COllf.dr.iog. Viorel CANDEA
(:.'pyd,;ht ICditurll Olldll ('IIlH~lIl'm',Il. j 1)%

www.adultpdf.com HJlITtJRI\ lJACIA
I.U.J •.NAI'OGA 1IHU
PREFATA
Lucrareareprezintii sinteza wlUi insemnat numiir de studii ~i cercetiiri existente In li tcrallll 1\
de specialitate din domeniul preI ucrabilitiitii materialelormetalice~ prezintii definirea concept ului
de prelucrabilitate, locul pe care acesta il ocupii in sistemul conceptuaL de proiectare a unci
piese precum ~i interdependenla dintre proprietiitile tehnologice ~i cele mecanice ale matcrialdOl
metalice:
'j.; Ateastii
I monografie, avand 0 structurii pluridisciplinarii,este 0 premierii edilolilllh
tehnico-~tiintificii in domeniul prelucrabilitiitii materialelor, deoarece reune~te, (ntT-un cHdl \1
unitar, studiul tumabilitiilii, deformabilitiitii, prelucrabilitiitii prin ~chiere, pre]ucn1bilitn\11
\) prin eroziune,'sudabilitiitii, ciilibilitiitii, presabilitiilii ~i sinterizabilitiipi pulberilor Il1clillim'

Fiecare capitol tTateazii una dintre proprietiitile tehnologice enumerate, prezentandu-se conccpllil
~iindicii specifici deprelucrabilitate, metodele ~i Incerciirile pentru determillarca <lCCSIUllI
factorii de influenlii, consideralii practice privind prelucrabilitatea unor tipuri de mlll(;IIIII('

elemente de proiectare constructiv-tehnologicii a fonnelor pieselor ~iscmifabricatcl()r obliollll'
prindiverselcmetodede prelucrare. Suntemco~tienti ciiprezentul continutal ciiqii cstc incOlllplt·j
~i cii permite ~ necesita a fi imbogiitit cu noi date documentare utile speciali$I'i10l' pl'ivil<lllli'
la capacitatea de prelucrare a materialelor.
Lucrarea se adresea7Ji specia]i~lor ~i tehnologilor din domeniul proccs.'irii IlU111.:!illldJ)I.lillld
utilii de asemenea studcntilor de la specialitiilile ~tiinla ~i lngilleria Malcrilllelor ~i'J\:hIlOlilf',1I1
Constructiilor de M~ini.
Consideriirn ca illlponan(a apcu'itiei prezentci lucriiri rezidii din imperalivul ClIl)()(li!ll'lIl
capacitiililor~ posibililiililorde proccsarc a matcriaIelor mctaIice prin diversc 1)1(;IOOC H,i l)Jo~'('d('\'
tehnologice3n pl..:rnulIlcntii divcrsificare ~i perfcqionarc,

MlIllllmim nll,;l1lbrilor cOl11isieide reCt;nz:ic $i colcgilor pClItru aprl,;cil..:li Ic, rct;ol1l111IiIJll,II'
$i slIgesliild)lculc, I'iind () I11(;ri\l'ct;arl..:pcrmitc $i nccl..:siU\0 OOlllinllll C()Jl1pkl~U'C~ipCi l'tc\iollltll'
Pdmancm )'l,;ClIIl()sc1l101 i tlllllIOJ' spcciuJiH,lilor Can: v()r COllll ihlli, pl'ill slIJi,csli i snu Olllc:.IIIII!lhllllnlntlwl\
conlil101111111
IllIci noi l~dilll,
1\1110111

INUN ·'7;' .I!'I U www.adultpdf.com
CUPRINS
'J'lm WOHI(ABILlTV OF METALIC MATERIALS
\'
~,,11" I
I NTRODUCERE, .... , , . , . , ..... , ..... , ..... , ... , , . , .. ' . , , , . ; .. 11

1111'bool, 1/111~lynfesiN ()r~1 Nignificant number of the existing studies and research works in
pro Cdr.ing. loan Vida-Simiti
II·Il!'dliilllill! o I'llllil 1111 i<.; Inlll(;ri1llsworkability. It offers a definitions of the concept ofworkability,
1111'
1111111,11\'1<1
hy WOl'kHhility within the conceptual system of designing a part as well as the
l. TURNABlLITATEA, .••.•••. ~••••..•..•..•••• , ...•..........• ~
IlIli'111I111I'IIIII"WO
h~'lwl.'cn the ((:chnologicaJ <md the mechanical proprerties of metallic materials,
l:OIlf. dcing. Vasile SoporaIl, prof.dr.ing. loan Vida-Simiti,
1'liI' llililk 1l'llll'Nl'nfH111\,:chnicalltncl se,;ientific editorial premiere in the field of the workability I. .•. Fluidltatea, ................•........................
Id lllllli·dilltl, 11I111 NlllliH "l', lVilhin a l.IImulitary fi'wl1e,the study of cast2bility, ductility, machinabiIity, 1.1.1. Factorii de influenja asuprafluiditajii, ., , .
1I11111l11I1'1Ijllldly,
wddilhilily, qucl1chabilil.y and the compressibility and sinterabiIity of metallic I. I. J.I. Influenta proprietatilor ali:uului , . , .. , . ,
I. L 1.2. Influenta materialului formei " . , . , .
11111\1111\1/J
11,III\hdlliplL't' iNIlll'gCh;d at the study ofol1e oflhc enumerated technological properties,
1.1.1.3. Influenta conditiilor de turnare , ",
1111' fllli'l i II1 11I(!I'Xl'S
ol'wod\Jlhility, the methods and tests for assesment, theinflueancing factors,
1.1.2. ,\.fetode de apreciere a fl.ui.ditatii ", ,,'.
1111' III IIIflllll (liil\',~I'('f)lll'dingworkabilityofcertain typesofmaterials, theelementsofconstruction- 1.2. Contr.tcfia ...........................•............. J.I
'I 1IiIIOlfll',I"ld i1ONi)',ni
ng of' the shapes of parI and semi-manufactured products obtained by 1.2J Contracjia in stare lichida §i retasura , ... ,. ' " ,,,
\'1111111111 pi ()(1(lNHin/1, I1H;lhods. 1.2.1.1. Factorii de ~nfluent.:'t asupm retasurii , , 'l,'/
i i
or Is puhl iealioll relics On the mpcrati ve lIee,;cssity of clarifying
1111'j 1I1J1Il1II1I1I't: the capacit\' 1.2.1.2. Mijloace de p,rcvenire a retaslIrilor , . , , . , . , . " ,n
1,2,1.3. Metode de determinare a volllmllll.li ret:lsuriJ .. , .
11111
jllllmll1illlyol'pr()(;(;ssillJ.:,llIetulic rnaterials by various methods, as well as the ever diversi fying
1. 2.2. COnLracjia pieselor lurnate dupa solidificare .. , ... ,. ,, ,
IIl1d 111l!lIOVillj',IllChllol(lgical procedures,
1.2.2. J. Caracteril.area contmctiei ~n stare solid1'i ., .. , , .
1.~.2.2. Metode de determinare a cOlltractici lilliarQ , , .. ,
1.3, TClIsiunilc in I)icsclc tumate .•.................. , ... 0 • 0 ,
lA. RCHctivitHtca fizid ~i chimica a alla,jclor ratA dc UH:f,c .. 0 •••• , ••
L~. SCUI''C~Htla .•.•. 0 ••••••••••••••••••••• 0 •••• 0 0 0 0 0 ••••
LU. AI/Jcro,vegrf;!gq(iile '.' , .. , , , , .. , , , , , , .....

./,5.2, Macf'osegre[.(a,(iile ., .. ,." , .•.. """,."." "I>
U., COlllllllctitltl.CH piC.:llclol' tu mate .... 0 0 •• , • 0 ••••••• , ••••••• :'l'.

j. (,.1. Mlcrof?of'(Jz/latca pleselor L",mate .... , . , .. , .• , .. , ,. ,; /)
/,(1,2. ('/'ltfll1ll//'/Ia 1/'1 f!JC.w,j" tlll'/'/I1((; , ..•. ,." •• ,.""", (HJ
I. 7. I ,C'U~t,il"H dluhXl (11810;1"1""" dc' "(Ohmh.,! ~ihmlllbllltllh' , ••.• ~ •••• ~I.J

t.H, Cmllllcl('nltil 1II,••('tk(\ 1I1l1111l'I'hU'lIllbllltl\tlllllil~ldClI' •.••...•••. , (\,.
This is trial version IN/,
j,8
'J'III'IItI/llIltIl/NI
.I, '1111'II(ih/IlIa/,ll/
,//1/1/1fill('
O(lllIlI'lI/11'
.,
I."
.,.
••
, ., ".",
, , , I , , , , , • I , • , ,
,."
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice
(,uprins
2.2,3. A1etoda curbelor Umitii de defonnare , 12.1

1.8.3. Turnabilitatea aUajel~r cuprnlui ,. 69
2.2.3.1. Defimreacurbelor limita de deformare.
1.8.4. Turnabilitatea aUajelor aluminiului 71
Scurt istonc , , 1),'\
1.8.5. Turnabilitatea aliajelor u§or fuzibile 72
2.2.3.2. Factorii de infltienta asupra curbelor limita
1.8.6. Turnabilitatea aUajelor magneziului , 73
de deformare ; , ,, ,, I
1.8.7. Turnabilitatea aUajelor staniului 73
2.2.3.3. AplicareaCLD in practica industriala , , ... I ''11
Bibliografie selectiva ..................•...•.............. 73
Bibliografie .......................................... IJH
. OltFORMABILITATEA •••••••••.•••..••••.••••••..••••.••.•. 75
.t. I)RELUCRABILITATEA PRIN ~CHIERE ..•••...•.............. 1.11
IJrof.dr.ing. Traian Canta, conf.dr.ing. Dorel Banabic
pror.dr,ing, loan Vida-Simiti, prof.dr.ing.Ladislau·Kerekes
2.1. Deformabilitatea inprocesele de deformare volumica , .. :: .. : .. :. 75
3.1. Definirea prelucrabilititii prin ll~hiere ••.....•........... I,ll
2.1.1, Definirea' deformabilitltii : , 75
3.2. Criterii de apreciere a prelucrabilitatii prin a~hiere . ..,
, 2.1.1.1. Defmirea intrinsecli ~i criteriile ruperii ductile 77
3.2.1. Criteriul durabilitaJiisculei ',., . N!
2.1,2. Factorii de influenjii a deformabilitiiJii , 81 /,"
3.2.2. Criteriul forJelor de a~chiere .
2,1.2.1. Compozitia chirnica 82 IH
3.2.3. Criteriul rugozitaJii suprafejelor preJucrate prin a!ichil1/'11.
2.1,2.2. Structura .. ; .. ' ' 83
3.2.4. Criteriul formei a§chiei ,.,., , .. f.U
2.1.2.3. Puritatea ' '. '.. .' , .. : ., 84
3. 2, 5. L'riteriul energiei consumate /a a!fchiere .. , , , , I,"
2.1.2.4. E'volutiametalurgicli
2.1.2.5, Localizarea deformatiei
,. ~.' .. :
';
85
87
3.2.6. Criteriu/ regimului termic din zona de a~'chiere . n
3.2.7. Aprecierea a!fchiabilitafii prin procedee/e de pre/lIcrc1f'(:). 0
1(1(1
2,1.2.6. Temperatura dedeformare 89
3.2.8. Crilerii indirecte'de apn!ciare a P.A , , . 1 (11
2.1.2.7. Viteza de deformare 90
3.2.9. Reglementari slandardizale privind deler-minareo .
2.1.2.8. Starea de tcnsiuni $i deformatii 92
prelucrabi/illt.fii prin o§'chiere , ,' , , . , .. III I
2.1.2.9. Presilmea hidrostaticli 93
3.3, FllctOlli dc influcntli asupra prelucrabilitlitii prin a~chic•.c . I(1ft
2.1.2.10, Frecarea sculllsemifabricat 94
3.3, I. J,,/luenla malerialului de prelucrat asupr" P.A ; .. , 1(1
2.1.2.11. Geometria scullilsemifabricat ' 94
3.3.1. L Pmpriet~.tile fi7,ico~mec~Ulice .. , ,,. ,. , . II,ft
,1.3, Melode de apreciere a deformabilitiijii , 96
3.:U.2. Faclorii melaJurgici .. , , , . 1'1
2. L:U, Inccrcarea la tractiune ,
2.1.3.2. incercareala compresiune (refulare) .. ."
97
, 97
J.:U.3. Compozitia chilT;ic~ , ,. 0 , 0 , • 0 •
III
3.3.1.4. Strllcl.llfll mal.crialclor .. , , 0 ••• , 0 • 0 0 , •• 0 1110
2.1.3.3. inccrcarea la rllsucire \':. : 99
3.3.1.5. Trfltomcnlolc tCl'Juicc . , ", , . , . , , , . IJl'
2.1.3.4. 'lncercarea la forfecare simplll " , 102
3.3.2. "1./lll(,l/(a sculd ",~'chi{Jtoare.. , . .' 0 •• , , , , , , 0 • 0 • , , , ,
/8
2.1.3.5, incercliri specifice de pr'oces , 103
3J.2, I. Mlllorialc pOHln! sonlo ., .... 0 •• , •• 0 , , , ••
IWI
. .1.4. f)e.formabilitalea maleria/elor melalice .. ' , . ' 1()4
,.1,5. Masuri COI1."f,.uctiv~tehnologicede cr(l~'I('''1'
(, c/11formahililajii J08
j J.2,2. Nlltllt'll ~i p.rol)rl.olll,tHo nllltIJrlllll!lul i'I~1I101 ",., 111')
3,::1.2.::1, Ocomolrin sonlol u~chlolOllrc . 0 ••• , • , " "0

Itj I
IIlbIl41~"Mflt ,..•........•••.•.••• '" .•..•.••.••.••. , •.•• 11.2
,
U.3. "'I'rl/m/" ('o1ldl/lI/ol' dlf t1~(''''lIrf' ",., 0 • , , , ,
I
.2. I)t,rm'mHhilttJltcll tabltlor mctRlicc ••••••••••••••••..•.. " ]'13
,I. f).:!I"irM tf(itlf,,,ltlhilltl'11li 11IhI,·/l/I' , " JJ
ll:U, Pnfilnlllldl 1'01\1•••111111 d(~lI~ohlmll 0 • , , , , ,
I 9,1
0" 0 •• ,
I 'lit
1,'-\,'1.2, Mcl'llUo dll Il\lJlm"illlf\ol"O , , 0 , , , •• , , ,
""No 'Mr,((Jtfll rill ftl'r(1(;ilU'(' f/ (h;/;".l/IrllllllfnllllllhMtil' 1/I11/1I1Im' ., .I /8

'1,:1,"1,'1 ()III1I11I:1II1"1I 11I1l/IIIlt1frllnl IGJdmlllul du lI~\Jhj(lI Ifie)
(,
www.adultpdf.com
Preluc,abilitatea mate,ialelo, metalice Cuprins
"\. SIIOABILlTATEA, .•...........••....••.• , •..•...•........ 261

3.3.3.4. Regimul tennic , 202 l"c.f,dr.in~. EugeD Bicsak
3.4. Prelucrabilitatea prin a,chiere a materialelormetalice ........• 204 S.1. Definirea ronceptului de sudabilitate .... ; •.•••.•.•......• 261
3.4.1. Prelucrabilitatea prln a§chiere a aliajelor feroasf' 20-1 S.2. Factorii de influeDta asupra sudabilitapi •••. ' .... : .•...•..... 263
3.4.1.1. Oteluri-carbon 20'" 5..•...
"1 rac tonl-- me ta Iurglcl
10' ", ..... '.... .
, ..... , " ...''- ; '.' .... ~"6
3.4.1.2, Oleluri pentru automate 207 522
... ractom te hi"
10' no OglCI
-- ;:., ... , ,t. ;:,~ •.•.•
' , , .. , . 26°
)'/
3.4.1.3, oteluri de cementare '.' . '" ,. ":' " 208 5.2.3. Factoriiconstructivi ' , , 27
3.4.1.4. Oleluri de imbunlltlitire 209 5.2.4. Factorii de exploatare ':' , , , 273
3.4.1.5. Ote1uri de nitrurare ','.' 219 S.3. Gropele de sudabilitate ale otelurilor . ; •....••.••..•...... 27.
3.4. 1.6. Oleluri de, scul~ , ' , 210 S.4. Metode de determinare 'a sudabilitatii .••.•.•..•••...•.... 27(,
3.4.1.7. Oteluri inoxidabile ., .',r .•••••.....•.... 211 5.4.1, Aletode indirecte de apreciere a sudabilitaJii o/elurilor .
3.4.1.8.Fonte 215 5.4.2. Determina'rea fragilitaJU'dupa sudare " 271)
3.4.2. Pre/ucrabilitatea prin a§chiere a aliajelor nefe.roasc 2/8 5.4.3. Determinarea :~ensibilitaJii lafisurare , .. , ' 2N,)
3.4.2.1. Aluminiul ~i aliaje1e de aluminiu 218 ~,~. Consideratii privind romporatareala'sudare a materialelor mctalicc'2"H
3.4.2.2. Cuprul ~i aliajele decupru , 220 5.5.1, 01eluri carbon §i slab aliate . '.. "; : , :188
3.4.2.3. Nichelul ~i aliajele de nichel , 223 5.5.2. Ofe/uri inall aliate , , .!I)
3.4.2.4. Titanul ~i aliajele de titan 224 5.5.3. Fontede turnatorie ., , .. , , , .fO()
3.4.2.5. Magneziul ~i aliajele de magneziu 226 5,5.4. Cuprul ~i aliajele de cupru , :It!!
3.4.2.6. Zirconiul ; 227 5.5.5. Aluminiul' ~i aliajele de aluminiu , un
3.4.3. Pre/ucrabilitatea prin a§'chiere a materiale/or sinlerizate .. 227 5.5.6. 'ritanu/ §i aliajele de titan , W,~
UlhlioJ,el'afic sclccth'8 , ..•....................... 235 5.5.7. Niche/ul .~·ialiajele de nichel , , .. , , ., !Orl
5.5.f!. Magneziul~'ialiajele de magneziu , .. , , , IOn

I. l'IUI:I.I}CI(ABILJTATEA PRIN EROZIUNE ......••...... , 237 5.5.9. Materiale meta/ice re/ractare :: '., .. ' , I()
IUOr.clr.lun. 10l1llVidll ..Simiti, lu'Of.dr.ing. Ladislau Kerekes 5.5. / O. 1>11I1/Ib1l1 : ~ ' " ,10
,I.'. Cht!liliclll'Cll Ilroccdeelor de prelucrare pl;n eroziune 237 Iliblio~l'afic sclcctivl\ ": .. , : \ ,.,, ,IOH
,1.2. PrdllCl'arell Ilrin eroziunc cl«trid. .•••................... 238
~(lII
.1.2./. Illdici de prclucrabilitate , .. 239 h ('AI.lIUI.ITATEA , •.
4.2.2, !,(lctori de dependenla ai PEE. , 24/ IIIof.cll'.hIJt. ~crblln 001U1I1I,Ilrof.dr.illg. loan Vida-Simiti
.10'/
.1. 2.3. /I.-fatcrialcprelucrabile prin eroziune e/ectrica 244 10. I. (:oll"i«krlltll ~c:ncndc ' .................•..
L'. l'rclllCntfCll Ilrin croziunc cu 11Iasml 246 11.2. Mdode de ddCl1ninarc it cAlibilitMii olchll'llor . ,110
4.11. I)rclucrurclt prin croziunc compkd , , 247 (1,,4. 11'lIdurl de inOllcntll 1'''11111'11
dUlbiJitlilii . .11.
4.~, I)rclucn,rea cu fascielllc de ckctl'lllll .. , , 249 (lA. ('11rh.· (le- ('lUibllltlltc 'lentn. otclllri ., , . .IIH
1111
•~,(,.• 'rtlueriUcl' [ll'i•• crozlulI(' ClI 1'1l~~;h'uh·hl~c'r , ,' 251 (,.~. ('lllllljcll\I'llCIlII~Ulll"ltdUlhllitAtii follt"'''1' .
4.7. I'rducnll'('a Ilrill •.•.o:dulI(' Ilbl'llilll~~lilh'll~cull('~ . , 2~3 (1.(,. ('omdcl"I'IlCIl 11/l1I''''1lclUlhilitAtil Illlu,ldol' lu,"crolt/lc ...•... , .
HI
Ulhlllllu'l\f1t' /ldl·C·tl'V~. , .. , ........••....................• Il
,'-M.Ifo•.•••c ~i III·onlc' dc' IlUI'.'ld'"t.\ IIIc·h"'1 ,.bll.' In III •••.~I~lum' ('(c,(·tri.·'. 2'!i7
nlblloJtrllfk ~dc'dl~ll. •• I • I I I I , I I • , ••••••••••••••••••• ' 2MI

11
www.adultpdf.com I)
7. PRESABILITATEA ~I SINTERIZABILITATEA PULBI:RILOR "

METALICE •.••.•••••••••.••.•.••••..•••••...••••.•
" ~ iJ ' ..•
' ..•.•• 323
1)I'Of. dr.ing. $erban Dom~a
7.1. Considullfii generale ...•••...• ,",. t ••••••••••••.••••••• 3P
7.2. Presllbilitatea pulberilor •••.••••••••••..••••••...••••• 325 INTRODUCERE
7.2.1. Definirea conceptului de pres,abilita!e §i indicii de apreciere 325
7.2.2. Factorii de influenJa asupra presabilitaJii 327
7.2.2.1. ~~enta P:ilturii pulberii : : 328
7:2.2.2, lrifluenta factOl;ilortebnologici : .. : DO
DEFINIREA CONCEPTULUI DE PRELUCRABILIT ATE
, 7.2.2.3. Influenta procec:ltjului depresare :'13
7.2.3. Curb.e de presabjlitate ale. unor pulberi (amestecuri) .. 335
Utilizarea materiaIelor metaIice in scop~ fabridirii pieselor ~ subansamblelor c!<.:r>illdt'
7.3. Sinterizllbilitatellpulb~rilor metalice •....•...••••.•...... 340 csential de doui grupe de proprietiip:
7.3.1. ConsideraJii teOl:etife privind sinterizarea " 3./0 - proprietiip de funcponare, care asigurii funcpile ~i garanteazii siguranta 1/1 explOlil11lt'
7.3.2. Definirea conceptului de sintefizabilitate §i indici a pieselor, fiind specifice fieciirei utiliz.iiri: rezistenta mecanicii, rigiditatea, rezistenla la ol'lI)i{\'rilN,
de apreciere ' ';.' . : 342 ~tabilitatea mecanicii la cald, rezistenta la coroziune ~i oxidare, rezistenla la lIzurll. etc.;
7.3.3. Factori de influenJa asupra sinterizabilitafii 344 - proprietiip tehnologice, care permit aplicarea unor metode sau procedee (,ehnolop,inl'
de fabricare (tumare, deformari plastice, prelucriiri mecanice, tratamente tcmlicc, sutbn; \.ll,;,)
7.3.3.1. Influenta proprietitilor originareale pulberilor .. 344
et! scopul modificiirii formei ~i transformiirii materiaIului In piese ~i subansamblc.
7.3.3.2. Influenta propri,etati1or presatelor 348
Obiectul prezentei lucrliri 11constituie studiul celei de-a doua grupe de propl'ictllli 1111'
7.3.3.3. Influenta parametrilor sinterizarii 350 muterialelor.
7.3.3.4. Influenta tipului de sinterizare 352 Celintele determinate de er~ereaeficienteiactivitiitilorproductive din industria conSl1IWI()lIlI'
7.3.4. Date privind sinterizabilitatea unorpulheri (sisteme) : 355 tit.:ma~ini ~idin metaIurgieinspre indicatori tehnico-economici superiori, pentl'u a confel clIl i 1nli' J
7.4. Fonne constructiv-tehnologice ale pieselor din pulberi ~i ale matritelor "lIpcrioarii prodllselor ~i competitivitate pe piatii, impun aplicarea -In cadrul unci luhJlolol'J I
de presare ......•..•.••...••••....•••.•...•••.•....... 357 tic fablicatie - a metodei sau procedeului optim de preIucrare a materialullli mel,alic, 1'('11111
Icu<!sta sunt absolut necesare temeinice cuno~tinte privind capacitatea de prelucl'i\I'u IIUIIIII
nibljo~rafie selectivli ....•...•.•...•••....•..••..••••.•••.• 361
IIll1t\.:ria.l,plin(,HUl precedeu sau aItul, din larga gamii existentii a procedeclor 1I.:llI1ologi(,)l:,CIIII'
entc in continua extindere.
Extinderea ~i aprofundarea cuno~tintelor din domenilll prelllcrabilillllii Jll.llt\l111l111l0
IlIctnlicc este extl'em de actuaIii. astiizi, in condiliile in care, aliil1lri de procedeclc tcllllOlop,Il'\'
'liII,ice, perfcc\ionate, se extindtehnologiilc de prelucnu;e mod erne, 'c1cnumil,c lleeonvl:n(lpnllll'
tiro,jllne, 1l1clalurgia puIberilor, tratamente termomecanice, IUctaliz.1i.ri, el,c.),
~ I':ste, a~adar, necesarii cuno~terea tuturor proprietiit:ilor tehnolog,ice ult: lllllkl lull',lol
UXiNh.llile,penlTlI a putea s1:<\bilimetoda de prelllcrare ~i condiliilc oplimc, uf(')J'\lIltu dill (ltllH'1
de vcden: tchnic I;'i economic, linflnd seama de forma ~i preeizia gCOI11\.1(,J'iclt PI'\lIlCdll
S,iStl;mulc<u'eprcci'~;1I,1Iinl(,)rdcpcndentelc existenlc Inlre clClllcn(c!e cc cOl\clldlllll ('1111'/1111
IIlW!pieN(,) SlIlI" lI1111ipro(hlll Oil{:lllllCIOlil-lticifll'llClioJ1alc(flll1clii) illlptl~{: CNIl:(lHJ/,lllltrillliml H ~11t
IlIll fmm" pi"iII11ldilI1l11l 111',1 I

10
www.adultpdf.com II
7. PRESABILITA TEA ~I SINTERIZABILITA TEA PULBERILOR

METALICE ••••.••••.•.••••••...•••..•.•.•.•.•••....••••. 323
I}rof. dr.ing. ~erban Dom,a
7.1. Consideratii generale ..••.•...•••••.••...•......••.•.• 323
7.2. Presabilitatea pulberilor •.••.••••••••••.•••••...•••••• 325
INTRODUCERE
7.2.1. Definirea conceptului de presabilitate §i indicii de apreciere 325
7.2.2. Factorii de influenfa asupra presabilitaJii , 327
7.2.2.1. Influenta naWrii puIberii , ". 32ll
7:2,2.2. Irifluenta factorilor tehnologici , .. :no
1ll<1"IN/lmA CONCEPTULUI DE PRELUCRABILITATE
7,2.2.3. Influenta procedeului de presare " 3D
7.2.3. Curbe de presabilitate ale unor pulberi (amestecuri) .. , .. 335 "111,.':11\':1 Illaterialelormetalicein scopul fabriciirii pieselor~ subansalllhldor dqJlod,
7.3. Sinterizabilitatea pulberilor metalice •..•••.•.•........... 340 ,,!d d, d"llll )'.Iupe de proprietati:
7.3.1. ConsideraJii teoretice privind sinterizarea ..... , .. , ... 3-10 I"' '1'IIct"li de funqionare, care asigura func~ile ~i garanteaza siguranta In c\ plo:ll.lI'
7.3.2, Definirea conceptului de sintefizabilitate §i indici 'I"" I", 11111<1 ::pI'Cilice liecarei utili71iri: rezistentamecanica, rigiditatea, rczistellla Li ol~I::t:I1;1
de apreciere '.. , , , ., 342 i 01,,1".11,,I 111(,:1111(';1la cald, rczistcnta]a coroziune ~i oxidare, rezistenta la II/,mil ,'It
7.3.3. Factori de i,!fluenfa asupra sinterizabilitajii ., 344 I'" '1'",'lnll Ic:IIIlOhlg)CC,care permit aplicarea unOI' metodc sau proccdcl' (('hili ""1'" ,
7.3.3.1. Influenta proprietitilor originare ale puIbcrilor ., 344

L 101,,,,", (IIIIII;I/(', dd<Jrlnari plastice, prclucriiri mecanice, tratamcnte lerlllHT, SUd:1I1," i
;" '''1,"1 II."dill"lIlil /(lIlnci f;ii transfomlarii materialului in piesc iii subal1salllhk
7.3.3.2. Influenta proprietlitilor presatelor , .. ' 34ll
( 11••" 11I11)l1·/'.·lIkiIlIcriiri 11constiluie studiul ce\ei dc-a doua grupe dc plOPI ••.lllll .I1,
7.3.3.3. Influenta parametrilor sinterizlirii . , , , .~'iO Illqj! I j,dl 1111
7.3.3.4. Influenta tipului de sinterizare ,, , '1'i) , "lIll'" d,·1t'lllIlIlalc dc crc~tcrcaelicic'11tciactivitiitilor productive din illdus/na cOII::III" ItI,ll'
7.3.4. Date privind sinterizabilitatea unor pulberi (sisteme) .. ,. 3~5 d, 11ITII 11',',01111
11il'"I1111)',11'
'ul:;prc illdicaloli tdmico-cconomici sllflcriOli. 1)('l1l1ua COliIn II ;i111..1,
7.4. Foone constructiv-tehnologice ale pieselor din pulberi ~i ale matritclor "i" ""Ill' l'I,,,i1I:.dol ,a (,olllJwtiiivitatc pc piala, implll1 aplicarca " ill cadlllllllll'l ,,'1111 •.1"1'11
elt· ItrClIltre ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••. ~J~7 I, hi" j, 'I" ,I 11I1·",d,'1:;all plllccdcllllli oplim de prclucrarc a lll;I1CIialllllu IIlt'lal" 1',11111I
"iblio~rafie selectiva • _ ......•.....•...•..•••............ Jill ,I, "'"( ,d,',oIIlIIWIC:;;1I1' IClllCillicl' CllllOii1illte Plivind capaci!atea (k pldllniu,' :11111111
,,,,,1,",,1 I""ill 11111'")(\'(11'11 sail allul, dilllaq',a g:unil existellt:\;1 prol'l'dcdol 1,'II"olo/',,, ", ',11'
I, lii' ,>!!fillni~ j"\fltld(Tt"
111101"1";1 ,',:/al'lollIlI.lalC<I cllllo"liu\dor dill dOlIll'lIiul pn'lulTahdl(ll\1I 111:11"11.110'1'11

'iI' Id,· .• ,I, ,,11t'1I1dl' allualil ;1';1;11.1, 'ill ulIHhtiik 'ill can" alillllil dl' IlI0lukd •. Idllll""I'" ,
.1,. " •. I" ,I, I ('011,11<', :;,' c\llIld Idmolo)'.lik (It- pH~IIICn\lr 1I10dl'IIW,d"IIIIIIIIII' IIt'eOIlV"IIII"ILiI.
I' , .• '''11' 1I1'1."1I'1'.l.ll'ulh •.•dlll, h:l(allll'lllt' (CllllolllccaIlH'('. III1·tal'/,III1, de)
11, ,1',',1,1.11, 111""::;1111 '"llo;I.~I •.•ca (lI(lIIor plopnl'li'Ir!()/ It'llIlOlol',lt " ale 11I.ltn,,", I",
, "",, I" ""U ,11'"1<':1 ::1:,1)111 Ilwloda .11'IlIdIlU:IIC i',il('011 d 1(11
I<"Opllllll', al"II'IlI<' dill 1'''1'' I
d, "d", 1,111111 ri' (', "11"11I11', tlll:llld ::nlllla d., forma ~i1!lH'(.I'/,liI !,,('ollwIIII 1\ flH',''' 11':1,
, ,1.1,","1 '.II"I'It', I/I':I/a 1lIII'Idl'pnl<l"ll\d"I'X1::h'lIl<' '1IIh,·('klll"I,I •.!.- (I' «(Ill<IIt'\ 1.111'.111 ','10'.1
"", '1"" "Ill ,IIIIIIIIIII()(III';( 11(,\1;,,1<'11:.11< I hJIIl!lllllak(tllllllll) UI'I"IT ":.11.'1'1;','1'111.11',111110,,\11
"t. ,." 111'1 I'" ;11111,1.11" HI 11)1, I I

III
www.adultpdf.com 1 I
l',d""llf,/lUllir/f 111/1(('1'/;11"/'1/ "'0'",11. F ,,/1/"/111 I'll'
",kIHHHr '"'' d, h 'liilllll' "'" "1,1111d. 1'1011II I III ,.lllill. 1;11,,,.t. "It!! 1""" • ',1< , \'1.1,"1., H "'ILl
<I";i,. I'H I". ,,,htlll"" !ll ,''olf',U•••• I'" hili< lul". "111'11''' 11I·••III'.IIllli
1',','10 ,.III(!l.1 01.11 ,ii 1'"It 11I"h,lllilh'"I·'.k 111I,.'UI c\,l,d ••Io;II, 1,,,10 ".111111 '01•. 11'
~'''IIU1H''!Iljj dill' lil """1'1" !I'av,w'iw hili. 1111",IIUI'II',,' 1•••"h'~illhllllll·'I'I",11.11i l'ldlu •.i1'IIlLlln
,,·.110'1I "IIII"'ILII""
,••' hili, •• "1'111111\ Lt 11Id1l<11l11'a Jl\1':,I.lIill"11I dd"llk 1110'1
•••1.
jl ,.,1" i.IIII"'''I'''' d, 1'"I-III\lC •• 1'"",,'101, ddl'lIlllllali, .11"11I0l'lldHldl "·llIl,,I"",II'
'Hlc"IHI!I ~I", ••, 110I .,•• I Ill""'''' 'i;IIII"",nkll de l',dIlUill('
11>11'1\'1\1';0'""I. "I.hll.,I"I'."/' .k I"ChIlIHW 1''- \;111' •• ml', 1I11111i1lt'II,t1I;"~ 1'",111' 1'11'1111
1;1
H/'1 'ill """ IIOIlli. UI,I, H '" ·,.1111"'" ,·dIT /\';11<-1,101llil !;,' I" Iilk (11dllll,llllill II!."111'111111111\.111
1"",1, I'" Ill, I.' 1'1111,10-1"'11I;111'
1'1.1',h.11,"1..1111,111(11111.
1I1111111111111
",' 1'11'11';1/11
UL" 1.1111
ill"l. 1",,101, "'"11,il' 1'1.1',11.
il '"Ill ;1I.',IIII'li' I\hllWk dUll' ',I' 1',,-11111(';1/11111;11
""11 1'"11
",.1,,1,",'" , 1"111,,Id", ';1 1"111'·',,/III1l' 1,1',111, <1nl, () IlIlnd"lu'IIIII'II\i' IlIlIr 11I,'1".1"
~ I, I'" Ill' ",I' 't"""l1h, :,i' ',i',lIl1a r,l de IlIopll('llIlllt- Ill\'( allllT ;11t-IIl:lh'II;,11I11I11 ','.
l",,,,H' ;~p" I, 1;11'ol••,.". "',I w. Ill' • ,llq!,Olllk ,k \11111"1<'11111
'(1)(',1111I' II/..!II\I :lhl "111111
; I ,',illl \l{lo\ I'HOI'IUI'TATlI NO!,O( ;1< 'F

,( Ht '1'11',11
11"1'''' lill'" 1,1.1.,,1,,1'.1' 1 •• Ini\ 1110.1111

.11'10I\lI\\III:l1i' illlli,I('II;lkIOl 1;1<1111'11'"I"'" I d••
+ I" I", ,,", 11"",." I' :I',,,hli'lI',
.1,1'''11111111'111',110 :,;lIILII", IHIII'- ,'11)
'1'lIumhililJll.,
H.,rot 1Il1l hili I 1I I.,
A~;•.hillhililllll'
SlIIlnhiliCak
h "I" I.lilp •• hll"I.,,~I( (' ('"lihilillll;-
I'nsahililal."
Sinll'lirJlhilil ;Ilc'
e 'lIpluillllc' .ll'lnll;llT ••·•·••••••·himil "
« 'lllllldllll;- dc' Iipi ••·
« 'jll",dllllc' •••. 11l,'hlll"'" 1111•• nl"lllm
1"il:.i.I./Il1t'nh'{J('IIlI"/lla.lflclorilor ca,.,! determinii realizarea produsului
l'IJ!),l. ""'l'l/dllllh f(""lfJIt'i~ln; ill,' IIId/.'nil/j'/~" litdllh, f
hl/ III <Ipl<"~;el,lIlall'lialul di n care se executa ~i procedeul tehnologic de fabricalie COIIClIIiI h"I,,,.lillil. 10111I01"1',111-
I'll 11III 1'1'1<11'11111
\;11';'('11;1(.-'1111111I11I.1!i·II.IIIIII"I,111i .11" 1"1",1
LI wall/ill Cl p"'SC. S<l1Iprodllsului care, 'in exploatarc, tTcbuie sa 'indeplineascii :Ullllllik tilllqll H IHi h" ",I .I, ,,! ',' 1""":lIII, ••IIII(il 1""Uil III ;lIl1l1l1lle '<)lIdll" Idllll' 0 I" 11111'0111.'I" IOiI. 1111
lo,lle HlT~;k i11'1 dClIwnlc, care rormca:lii baza piramidei (materialul, forma §i procnklll .11' "'''",!!II'''''' 1.11<"(Iq'. I .' ) 1'111111I11\;111',
,I, 11',1111,,1"".11110-1'1.-111< 1lI.'lakk ',I "Ia;"d,' Illdl IIto
pll'llIlI"''''' l\'pruJlltilllll allsamblll de facton de dependentil ai prelucrabilitiilii, "!lit 11I' ,,11 '''''' I"' '1"1",, III i1l.lIii <I'-I""IUI<'llilllt- IlfHII 1IH"lIl11OI' \,IH' ,1',1/'11"111111.
111111i1111,,'"
"
( '11(oak di III dIIc,lahililaka csle () cmacteristica a materialllllli, acest concept .1lI plllllr .;',;,1 11.1,,", :1\1,,,,,.',10-','1'"1 '111','"11"111d"I'I"l'llI'hllll<'hIlOlllfJ,l. ,. .1.-11111'"1'"1111111" 1'1,11
11dduIII !illil ;Illta IU ulllsldnarc 1;iicddal1c douii e1enicnte: ('HI 11a l,ii proccdeul tdIllOlo/l,11 .,-,~HtHl; j "It 'ilt'" I It 11
I'.dullallllllaka ll'pll"/J11I~ capacitatea de prducr:Ul' a IIl1l1i 1Il<llni<ll pJintJ·uu alllllllll . ",,"d, ",111'I,ll, ,.11'- ',L\IILt "Hl" <I.-Ii'\1I11 r.•1 It;lIfllllllllllTl'tllllll .II' 1IIIItIlI.d,t1lhll
1''''' ('.kll, III r"oPIlI H'almllllllllCl liltluc a piCSl~i SllIl )l/O<lwllIllII 'HW :lllllI:al',III""11I 1:,I((Iloillilll' "''1'''' 'I'll' d. 1,,,111'''"'-1.1'111111 1111,,,11111111
Pllltld.-lI "'1111,,1"1'.11,""1I111.'11I0I11d.· 1'1..11111"1'
;-Hid
111111
Ilollillllalca 1I11p"~;il I'lIlt 1111nail." existi", IW de 0 pmk 1llIlll'ldqll'udnt\l1 lulll" ,1'1,' 111'1
• ""'1,,,11,",;\ IlIn!r-111IIII1l1I1.11'1I11H1JliI'III'"111""I"klll '.:11111\1'11'.\11
\1"1111'\lIdi,
I} This is trial version 1\
www.adultpdf.com
-criterii de productivitate a prelucriirii;

-criterii de ordin energetic (foqa, putere consumatii, enegie consumatii, randament)~
-criterii de calitate, precizie geometricii ~ structural a ob~nute in urma prelucrarii ~
-criterii de ordin constructiv- tehnologic impuse formei piesei sau semifabricatului obtinut
l. TURNABILlT A TEA
prin prelucrarea considerata,
De men~onat ca stadiul prelucrabilitatii materialelor impune cuno~tinte aprofundat{:
privitoare la tcoria ~ practica procesel()r de prelucrare prin diversele procedee de executie a
picsclor ~i semifabricatelor. Tehnologia obtinerii pieselor turnate este foarte veche~, in acel~i timp, foarte aclualn
loarle veche, prin faptul ca exista numeroase documente care plaseazii inceputurile accslel
It'llIlologii 0 data cu inceputurile activitiitii cOIl§tiente de desiiviir~irea omului,
In acel~i timp, pondereaactualii a procedeului detumarein totalul procedeelor tchllolOJ',llt,
I."", ca procedeul sa fie considerat deosebit de actual, Prin acest procedeu se realizcazri PlC;"
I'/"fllm industria metalurgica, industriaconstructoare de m~ini, industria aeronauticii, indllslr 1iI
,I,'drotchnica, industria bunurilor de largconsum, Actualitatea procedeului este dat1i lk lapllll
1it d l'sle considerat unul din cele mm productive ~i mai economice pentru realizarca plt::;rhll
II<-Itllllla mai complexii, deservind prin produc~a realizatii, 0 serie largii de ramuri econOlllllt'
Principalele aliaje care solidifica prin acest procedeu sunt :
- aurul ~ aliajele sale pentruobtinereaobiectelor de artii, bijuteriilor ~i a prolezclor drill; III
. aliajele pe bazii de cupru pentru obiecte de artii, anniituli industriale, buc~c dl' dil"111t'
categorii;
- a1iajele ~oare pe baza de aluminiu sau magneziu pentru industria mijloalt'llII .It
lransport;
- ali<~je pe bazii de zinc pentru piese foarte complexe geometric in mec,mismdl' dt' 111<11"
prcclZle;
[(lllte de diferite categorii ~i cu multiple domenii de utilizare;
o(cluri obi~nuite ~i speciale pentru industria chimica ~i a echipamcnlllllll CIIITf't'llt ,
in l'unqie de modul in care se realizeazii procesul de solidificarc a piesdu, 1;1:;1111;1'"
1"111111 :;il avem urmatoarea clasificare a procedeeior de tumare:
lllmarea $i solidificarea staticii in forme din amestec de fom1<\re;
lunlarea~i solidificareastaticiiin forme coji, realizate cu ~utolUl moddclOlIl~lI lll/lhd •.
lllmarea in forme coji Cll plan de separape;
Imnarea ~i solidificarea in forme vidate;
tIll narca ~i solidificarea in forme rigidizate In camp magneti c;
lumarca ~i solidificarea in forme metalicc (curgerea realizandu-sc prin cildt'll'a 111"'111
a aliajdor);
IIl1l1an:a ~isolidilicarea in forme metalice (curgerea ~i solidificarca SI: rc;dl/ra/JI .'.111.
!,resiunc);
llllnarca ~j solidificarea in camp ccnlri fugal;
111111alraprill cxplIlzarca prOI',II'SI viI :1 :I1111J1l1ui:
111111:11
('<Ipicsclor himdalice;
11I1I1;1It'"piesdor fil.~onatl" pllllll'i"I'IH :,111,',lIal lit' lj',lIIi,
I 'apillll<lll'<I lk !,Iduel IIII' a all:lJd"l 1'"11 1I111!.11I1IIII',";1I1l1'"::111111(;11<';1 de ,,1>(1111''''III
This is trial version "IIIHIIIIIIIIpll" 1/11'a IIllt'l cOllli",lIlalll ,"'''1111lilt • 1,1j. "111111111,).
1111,.1
;1I1111111li' 11Illl"wlJllt ::III1<1I11;\k
llIllIIiJ!I(1t"dUIiIIlJ) .',11111,,011111
www.adultpdf.com
1,1
Prelucrabilitatea materialelor metalice Turnabilitatea
---=--===============
lungimea canalelOl
Aceasti capacitate de obtinere a pieselor tumate este influentatii de fizica proceselor Capacitatea durata de umplcrc
de curgere viteza de cunzcrc
carc au loc la tumare ~i la solidificare, de natura ali1ljelor turnate, de specificitatea de ob!incrc
a cavitiitii ~i de unele operapi auxiliare care continua operapa de tumare.
Procesul de turnare este deosebit de complex prin multitudinea fenomenelor prczcntc Capacitatea Precizia
ASlle!, fenomenele hidraulice, termice, de transport de masii ~i de natura mecanica actioncaza Fluiditatea de umplere a dimensionalil. a
sUllullan, influentfutdu-se reciproc, producfutd ill1ansamblu a ciirui tratare singularii este deosebit formei ieselor turnah'
de clificilii.
Fenomenele hidraulice SW1tprezente in cadru1 procesului de umplere a cavitiqii formei.
lransmiterea de ciildura se realizeazii in timpul procesului de solidificare ~i de racire. Capacitatea
Transportul de masii, realizatin fazalichidii~ solidii, este determinat de dinamica procesului
de eliminare a
incluziunilor
J Compactita~('a
<I,' solidificare . ~~~I
gazoase ~i
.rransformarea ali~ului din starea lichidii 'in starea solidii ~ aducerea acestuia la temperatura
:lIl1hicnlala se realizeazii printr-ill1 fenomen de modificare a volumului specific. Marea m~ioritate
;1aliajelor suferii 0 contractie, care amorseazii lipsa compactitiitii produselor turnate ~i proccsul
de aparilie a tensiunilor. In stare lichida
Astfel, prin turnabilitate se'intelege capooitatea unui metal sau aliaj de a lua fonna RetasUli
dlll1C1lsiunile impuse in urma solidificiirii materialu1ui topit, introdusintr-o

:;-1 cavitate numita dispersal('
IOllllii de tumare. Tumabilitatea este definitii de urrtliitorii factori (fig.1.l.):
Contractii La solidificare
- 11uiditatea;
contractia;
- scgrcgatia;
I Tllrnabilitatea
lcnsiunile interne;
rcactivitatea aliajelor fata de mediile gazoase.
Segregatia
I •.FLlllDITATEA
1'llIIdllatca este definitii plin:
l...
Mecanice I {DCI<:I)','IJl "' I','U
-capacitatea de curgere a aliajului prin canalele ~i cavitatea formei, exprimata Tensiuni

prin durata de umplere, viteza de curgere ~ilungimea canalelor ~i cavitiitilor -Ia,"ald
umplute; . la rnn~
I Fazice
Term. ice .]- I'dr l.(..-'r./i.'.'./i.'''JlI
_
-capacitatea de umplere corectii a cavitatii ~i de redare a configuratiei formei. R(~lll'tjvitatea

cxprimatii prin precizia dimensionalii a pieselor turnate; nlill.jdOl" ('\I I~llzele
.capacilatea (It< dimillarc, 'in limpul curgerii, aincluziunilor gazoasc ~incmcla1icc

dill aha!. cxl'lIlllalll pllll compactitatea picsci lurnalc:
This is trial version _jilt I I fi/t'ii!!ii" ••..!t·, d •• ;kh',",',j· IfO'Hibilllflfi'lI
I',
www.adultpdf.com
"ul", WIoiWIU"JI ",.11",,,11,,", ~H,
'",.,ffH'fmmtlH
I I I "11< '''' 11 •••• iullllnlli\ 1I~11"II IIl1ulin(11 }'Il

,.);;11 j, "~, /!
1IIf1l1nllaliidc plOplidillik mdalullll ::;111,,1,,11'"'" ''''''''lid,' ,il-lllfllall' I
\
"1,".111;11<'",',';k
I'" 'I" 11'1"1""
r"tl
.aluhll lilllllCI.
111;11("1
;IIG;,11LldOli (flg.I.2) influcnteazii interac~unea de natllla I('fll11cii,fficcalll Cl, !;>I

• hllllllJlIT :;('mUlIli:stlicontinuu illtre ali~jul care curge~i pere~i fonnei. !\ccasta detcrmillll.
\ \ ,
I I
I I
.t.- LII'I, '''palliate;! dc cllrgcre a aliajului. I ,
__ .. _.J I
- Intervalul de solidificare 1') '-:"0
- Modul de cristalizare Cantitateo de

- Proprielip termofizice: ;;;i ~. )JO% B cristCllile [% ]
-Temperatura de turnare
Proprietiitile -Cildura specifici
aliajului: -Cildura latenti de cristalizare • h!' I, l!lio 1'111111d.' 14'IfJI'i'l'llllln.\ Fig. 1.4. Injluentaji)rtIw/ grill/llp/",
-flZice -Conductivitatea termici ;;-i '4i,.- f1wlulul CUt}!;il crista/ini aSllpraf/uillll['11I
-chimice -Vascozitatea
~mecanice -Tensiunea superficiali
- melalurf!ice -Gradul de puritate al aliajului
(incluziunile de gaze)
llslIpra
Fl ,(Il1)lTA
I1i1ldOl~i TII
(.le., innllcn(ii,
L
Proprietiilile
termoflZice
ale materialului
formei
Conductivitatea termici
Difuzitatea termici
~!'I!Wlid Rll
t=p.l ~lif I.~l
i~~
$
Geometria cavitilii formei
_~tl I-LI
Presiunea hidrostatici .
Condiliile ': -.
(presiunea exterioari aplicati)
-1::
• --0
~lW
de turnare
1)1~1
- Viteza de curgere a fluidului
Procedeul d., turnare
:i' . ::1,:: .
Fig.1.2. Factorii de dependen(ii aijluiditiitii 0>. b). cl.

I'i,~.1.5.Modu/ de solidificare at meta/e/or pure, aliaje/or eutectice ~ compu~ilor chimici
1.1.1.1. Influenta proprictiitilor aliajului Explicapa variapei fluiditapi cu intervalul de solidificare este legatii de moduI de cristaJi;;lI,.
I'Iccum ~i de interactiunea dintre iiehidu1 care eurge ~ frontul de solidificare (supralata ik
::olillifieare).
a) Intervalul de solidificare ~i modul de cristalizare Fluiditatea ali~ului este eu atat mai micii eu cat propo~a (con~nutul) de cristal ite esli'
lIlai mare ~ eu cat suprafata specificii a acestora (raportul dintre suprafa{ii ~i voJum) este 1lI:1I
!\liajul curge arot atunci cand se aflii In stare totallichidii, cat ~i in perioada in care se mare, deci cu cat dendritele sunt mai dezvoltate (fig. lA). Cristalitele evasisferice deternllllJl
!'lisc~tcin curs de solidifieare (stare semilichidii), deci ~i sub linia lichidus. Temperatura la (l fluiditate mm mare, in acest eaz fluiditatea zero apiiriind la cantiti~ de cristalite mai Ill:UI
care curgerealnceteaz! (fluiditatea este egalii cu zero) se afliiin intervalul de solidificare (fig. 1.3), (30-40%). Metalele pure, aliajele eutectice ~i comp~ii chimici cristalizeazii la tempcralullI
fiind corespunziitoare unei eantitiiti de cristalite (griiUfl~ cristalini) de 20-30% din greutatea constanta, ob~nandu-se cristalite echiaxiale sau sub fonnii de dendrite slab ramificate. Crusta
ali,~jului. In aeeasti situatie, aliajul este In stare de suspensie. compacta se fonneazii ~ se dezvolta dinspreperetele formei inspre interiorul cavitatii forme I
unde se afliialiajuIlichid In aceste cazuri, ali~ulliehid curge relativ ~r printre crustele solidificalt'
(fig. 1.5) de pe langii pere~i cavitatii formei; metalele pure, aliajele eutectice ~i comp~ii chimicl
vor avea deci fluiditatea maximii.
18
This is trial version 19
www.adultpdf.com
PrelucrabilitaJea materialelor metalice TtlrJIabilitatea
Solupile solide, solidificindu-se intr-un interval de temperaturii, cristalitele se dezvoltii

intr-o anumitii directie, in condipile variatiei pozitiei chimice ~ a aparipei segregatiei dendritice,
obtinandu-se dendrite ramifieate eu suprafapi specificii mare. Cristalitele dendritice pot sa ~unga
in contact unele cu altele, formand un schelet in interiorul cavitiipi formei ~i fiicand dificilii.
curgerea aliajului rii.mas nesolidifieat(fig.1.6). Vneori, aceste eristalite se rup prin acpunea ;J 8 ~o
mecanicii. a fluidului ~i sunt antrenate de curentul topit, contribuind la cr~terea vascozitiipi .!:
topiturii ~ incetarea eurgerii, mai ales in canalele de turnare. Cu dit intervalul de solidificare ~ 7~O
::J •
este deci mai mare, eu atat t1uiditatea este mai redusa (fig. I. 7). o
,.., ~ 6~O
0-
f&7iJ'~:
ho. JJ- ••• -~/ -=""
0)
Si E
l!
I- ~50
o ~ 10 15 20 /', :,,'/.
~-,w::~-f!l-
ff1.-~ J E 1,6~ 11,7
il~
:~. '>
.;'Cl
~.~ ••..•.
n •••••.••• -..r~ '6
'5
G::
~-t\"\irJA4\f)\f(l,l&~ b)
----. -.J
. r- fr -, Interval de 6 Tk!'()
Fig. 1.8. Relapa din/re diagrama de echilibru fit Fig.1.9. Curbele canl/lapi de criSlall'l",
~. sol idificare 1"I/II,1f ,
marimeajluiditapi la aliajele din sistemul AI Sf

Fig. 1.6 Modul de solidificare a solujiilor Fig. I. 7 Injluenf,a intervalului de solidificare
solide asupra jluiditatii
Aceste aprecieri sunt valabile in situatia in Care nu se actioneaza perturbator asupra Variatia fluiditiipi cu intervalul de solidificare, pentru un sistem de ali<~jceu sol uhd I1.111
procesului de solidificare prin destrii.marea retelei cristaline. lil1litatii,este redat in fig 1.8. Se constatii ca maximele fluiditatii se inrcgistreai'll la IIwLlld,
Proprietiiti de curgere deosebite prezintii anumite aliaje aflate in stare semisolidii, in pureA~i B, deasemenea laaliajele eutectice~ lacompU§ii chimici. Valorile mil1jllll~ak llllllltllllll
cazul in care se produce 0 transformare a retelei cristaline intr·o retea globulara. apar la aliajele corespunziitoare unor intervale maxime ale temperaturii la solidi lieu (' (I, I I
Datoritii acestei proprietiiti s-a dezvoltat 0 tehnologie intermediara intre tehnologia tumiirii Temperatura corespunzatoare t1uiditatii zero este mm apropiata de cmha IIdlldll', h
~i tehnologia deformiirii plastice. Efectul specific stiirii semisolide, efect numit thixotropic, ;diajcJe hipoeutectice, rata de cele hipereutectice. In fig. 1.9 se prezinta ellrlll"k C:1I11Iillld"l
a fost descoperit de profesorul M.C. Flemings [6]. Dezvoltarea procedeului se face in trei de eristalite primare la aliajele hipoeutectice ~i hipereurectice din sisternul AI·Si I ,:llll 11'''·,1
dircqii: :;lIhriiciresub curba lichidus, aliajele hipereutectice vor avea 0 cantitatc ll1ai IIlIUI .II' 1I1:,lilltll
- Procedeul Rheocasting, care constii in elaborarea unui gel prin tehnica agitiirii ~I de accea au 0 fluiditate mai mare. Aliajele la care solidificarea se produce Cndlll',('1IVIII" ,. ,(
dCL'l () fluiditate mai scazuta la cristaiizare.
1,'1lllmiirii acestuia la 0 temperaturii cuprinsii intre temperatura lichidus ~ temperatura solidus.
·I·ratarea acestui gel metalic determina obtinerea unei structuri globulare. Aceasta se explicii prin efectul deinciilzire a aliajului determinal de dq',:IJ:111';1 1/\1,1""1
-Procedeul Thixoforming, careconstii,in primaetapii,in elaborarea geluluithixotropic Ltlclltede cristalizare a fazelor primaTe, ciildurii care esle mai m;ue la aliajdc IIIP'" 1'1111< 1\1 ,
t;:i'intransformarea acestuia in starea solidii sub forma de lingou; iarin a doua etapain reinciilzirea III pillS,cristalitele primare din domemul hipereutectic au oformii mai cOlllpadl1 dn ,11, .1,
lingoului, aducerea in stare pastoasa ~i prelucrarea prin turn are sau deformare plasticii.. dill domeniul hipoeutectic, ceea ce determinii 0 fluiditate mai marc.
- Procedeul COMPASS (Consolidation of Mixed Powders As Syntetic Stressy), In conditii de racire cu vitezii mare a aliajelor, are loc 0 dcplasaJ(~ a pUlllldol .11111 '
constii in obpnerea unui amestec de douii.aliaje sub forma de pulberi, al diror punct de topire ;111' diagramei de echilihru, modific,lndu-se astfel i]i pozitiilc corcspunzlllu;1I I' IIIH 'Cl 11I11111 ',1I
estc inferior componenetilor, amestecarea i]iaducerea la 0 temperatura inferioara temperaturii 1111Illllldor fluiditiitii (fll', I 10) Inkrv:l11I1de solidiflcare ~i 1ll0dlllde Clislall/.al(· :;11111 1111111<'111;\
de topire lransf(xmand amcstccul 'in stare sermsolida. ,k ,ompozilia chimidl a a11Jl11l11ll
Aslfd, COlllpolH'lIkk.I,. J.;\nl '.'1 <'IclIWlltdl' de alien~ allllllhwlIlil H:JI'IHJI lI11l1lill\t" 110
'JI/llllillltdol. r'llholllll. ·.d•• lIll')1 IO'.IOIIIIIIII'r,:on·:I/,fiintl'lvllllll dl' solldtlH,II(' (Ill', I I I,
aV:hulllll"lll1l 10'1'""1'.,." 111"1;"'" hllld cli'~;ln('a1I1111.hli1lll
,,, ..:1,,11/.:11(':1 all'lIlIllIl (1\1'.1 11
'I'
This is trial version ',.1 I I')
www.adultpdf.com
Si? /
k
Prelucrabilitatea materiale/or meta/ice t- ~l ~5HI'V_
A L " 1/
Turnabilitatea
O
o E
l
"".
4 Si/. Sol;dlJ~ C) c.z Solidvs
1?-
0) ~ E
11GO 0 ci-
:<:::...'(D~~
tfOoe' .si;'jd~ I tlO~ ~ ·c I
T[\J 1 ('cl l[\J
I
--r-j
~
2
'6
'2
"-
1. A~ l.A- /,A-
a). ~7. B b) ~i'.B <1. /B
Fig.1.10. Deplasarea curbelordejluiditate (valorile minime ~i maxime) la cristalizarea CII

E
subracire (a: AI-Mg, eu-AI; b: AI-Si, Pb-Sn; c: AI-Si, Pb-Sb, re-C) E
o
1200 1200
:~" 100
1200
iZ
0 vE1000 3,8 E 1000

.J
Lt
~)
f:: 600
3.6 E
800
"1.J
7.00
0,09 0,53 2,11 .t, \
0,17
~ 800 .---- L(JJ'hol\ I 'I" I
.:2
"\J 2.0
:J
l.L c;
400
o 0,2 0.4 0.6 0,8 1,0 1,2 I"i,~. 1.I3.1njluenta carbonului (a), Fig.l.14.11!fluentaconvnll!ll{lIidecarbo", 'I 11II.',,',d"!!/I
4,0 4.2 4,4 4,6 P[%] '"hnu{lIi (b), ~ifosfornlui (c), asupra de solidificare ~i a gradllllli de ,\'lIl'mill<'fI':11.' /I' "/""
Ce(%] IIIlavalllllli de solidificare lafonte jluiditavi aliajelor Fe-C'
I!il.:' L /1. Varialiajlllidits.tii Cllcantitatea Fig.Lt2. Variafiafluiditillii

"I' (' cchivalent (CI'Si) lafonte cenu~ii Cll conlinutul de fosfor din fonts
Cll er~erea temperaturii de turnare,valoarea eantitiitii de ciildurii Iflllla!',a/m ah'III iIliullIl
1"1'11cr~te, acesta se va giisi in stare de curgere 0 perioadii de timp mai marc, deu IhudllahJl
h) I'/'Ofl/'ldatile te/'mofizice ale mate/'ialelor metalice vH li Illai mare. Pentru a se asigura fluiditatea neeesarii, aliajul Iichid se slIplailllllll.l'I,:h d,
III proccsIII de curgere, ali<~iultopit pierde ciiJdura treptat, riieindu-se, in favoarea pereplor Il)',nlii, cu (25 ... 1aote peste linia lichidus.
I.illlWI , clre aCIIJlIulca:.riiciildura, 'inciilzindu-se, Pana la terminarea tumiirii, pierderile de ciiJdurii La oteluri, fluiditatca praeticii scade 0 data ell mmrea continulullli de carholl. dali>J Ill;
11\1(('''uie si. dcp:i~eascii olldura de suprainciiJzire, Q, , consumatii pentru inciilzirea aliajului • 1["1~leliiinlervalullli de solidificare,'insii, in aeel~i timp, poate cre~tc pnlllllllllll'a f',lildttllll
Iw:;k klllpl~ratllra fluidiliitii zero: .(" 1;llpralncii.lzire (lig I 1,1)
[kJ] (1.1 ) IIlfluenta I'pdllllll d,' ::IIP""1l1111,',11<'
(;,) ~i a lempcraluril dt' tUlllan: (h,l) ,,:;lIPIH 1I111.htillll
Q. M-Ic'(T(7~1,)+x'L ]
11,"1111c;,leva IIwlak IIdl'.,,", ..•. (,,).) ~;I1'1'111111dOllR otdllri (c.) cstl: I" \'/""1;1111HI lip, I I',
IIIHI<'rvT e:;k 1I1;1:;a"";!JIIIIII "c"id, Ilip.L(' . ciildura spceifieii a aliajului !ic"id, 11\1/1,/,"/ '11 ,,,Idllra
l"h'lIln d,' (11:;I:III/;lIl', lld/lip.!. X (llOpoqia de /;1/:)1solidii din aliajulllillld
('I 0 '111'111111::,,11'111 This is trial version
L. llllldilill<' /1'10
a dl'IIIJIl;\Il', I"K I, 'I'm klllpn HIli'" lit" ""'I"'
::,,111"'1,T, 11'1111)("1:11111 I' 'I"l< I
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice Turnahilitatea
E
f: E din interiorul a1iajuluiinspre peretii formei, iar temperatura aliajului scade in timpul curgcrii
£. E
EO fJOO ,r: 875 ( '11cat ealdura specifica ~i densitatea sunt mai mall, eu atat seaderea temperaturii aeestllla,
.<:: 600 ---750
'~1IOO la acee~i cantitate de ciildura cedatii. peretelui, va fi mm mica. Cantitatea de ciildura mare ccdalii
.~ SuO t) ~625
~ 500 \;Il<mnarea primelorcristalite( ciilduralatentide cristalizare) contribuie lamentinereatemperatllri I,
_r.~
~-
~ °00
'i;
~JZ5
dcci a tluiditii.pi ahajului.
~~ L.CC
-:, ':::; 700 ~ 250 Launele a1iaje, influenta ciildurii latente de eristalizare devine hotaratoare, de excmplll
I, JeD .:::
500" .I la ;di,~jelehipereutectice la care se separa ca fazi primara metaloizii, aliajele pastrandu-$ capacitate;!
200 250 JOO 350 1,[)(H50 500(: fl,{;l) f5lJO 1M IrxYJ f:?O'c
o lOO 200 JOO 1,00 ·C re
Ile curgere la temperaturi inferioare lichidusului. Astfel, fluiditatea a1iajelor AI-Si, Fe-C, Ph-Sh
Tt
.o.TJI b c \ ol1linua sa ereasca in domeniul hipereutectie, d~i se separa faza primara. Ciildura latcntnlk
a '1lslali7Me ridieatii. agrafitului poate explica de ce fontele cen~ii au fluiditatea mai ridicaht
dedI fontele a1be, in acele~ eondipi de tumare.
1"1:.1..5. Influent,a gradului de supraincilzire (aj 'ii a temperaturii de turnare (b, cj asupra fluiditapi
in general, influenta suprainciilzirii este \lOO

1500
llIai putemicii decit eeaaintervalului de solidificare.

Ast Id se expJicii de ce fluiditatea practicii a aliajelor p E
E
(11 interval mare de solidificare este uneori
ro 700 1OCXl,s;
111:11Iidicatii. decat cea a metalelor pure. in cazul :; '"

'0 <lJ
;Ilialdor upropiate de punctul eutectic se mi~reaza ~

0.. 2
IIltnvalul de solidifieare, er~te gradul de 500 :9
] 600 ..2
'''11'1alllclilzirc :;;ide aceea fluiditatea cre~te mult. LL
III Ii)'.. I. I (I se prezinta influenta temperaturii de /.8

b)
It1I1I:\1l'asupr:\ tllli{fifiitii.Se poate observa ca ridicarea a) '1.8
((·IlIPl·ratllrii de tumare este un mijloc 5 10 15 20 25
,11-ne~tcre a Ouiditatii 'in proeesul de tumare.

III ca:.r.ul'in care proprietii.ple meeaniee au ... '" Fig.1.17. Influent,a temperaturii de supraincilzire Iji a diagramei de ecltilibm
111110 I seClln d·ar ~I .
se toama
_
~ plese
,
.. eu perep.
~
Flg.1.16. ....a- flUldltate reala
b - flU/dltate practlca
- asuprafllliditatii aliajelor din sistemul AI-Si
',Uh\1I1() ... I() mm), din fontA,caz m care este necesara
•• lhlldltate ridicata, aeeasta se asigura atiitprin marirea temperaturii de tumare cat ~ prin man rea
Inlig.l.17 este reprezentatii variapa fluiditiitii pentru sistemul de (di,~jcAI-SI, con~sllllll/j\tll.u I'
\ OllpllUllllul de carbon, fosfor ~i siliciu.
II IIlJlt'lalurilor de suprainclilzire la turnare de 700 ~i 750"C. Se eonslata () (;re!;'h~n' a 1I1l1lhlil\1I
('ontinutul de e1ildura al aliajului este influentat de gradul de suprainealzire (T, -T m),
I., :11i;ljdc hipcreutectice, datoritii degajiirii unci mari eantitati de c1ildurii la :;cparal("a lk j.llll
d,- ulldllla spccilicii (c) ~i de clildura latentii. de cristalizare (L). Viteza de racire a aliajului in
'.I ,Ilda. CL'cacc duce la menpnerea temperaturii ridieate ~i la erq;tcrca lllliditiilli Irdlldllllll ll\t II
10111111estc inf1ucntata ~i de eonduetivitatea termica a materialului formei.
1I",;"lllliticat.
IlIllucnta combinalii a conduetivitatii tennice A., a c1ildurii specifiee c ~i a densitii.tii p
:w ""prima prill codieientul de difuzivitate termica:
cl Vriscozitatea ahqjullli
A-
a .-.-- [m2/s] ( 1.2) ( 'lllgerca ,diajului dq)il\(!l- d,' v:lsl'O/ilalca dlnamicii ~ide PfClltHka spru lidl. lIlIl.! wlk, hllll
C'p d,' v;,lo;lIca viiscoi',itiitii CilJClIl;tItI\"
\'
'I IlId'·1 11 11
AllawleclIlIlI Cl l"liciclll de difuzivitatctcnniciimare pierdmai repcdcciildlll:l. It·Ill)1,-1alllra
I'
"cnd," III COli lad ClIjl\"l("luIIlIllH'I, prin lIr1mue lllliditatea scadc. Lacodicicnli JIIIlI ,k dtlll/lvllak
"'I
In IlIlI ill"h",d!'" nll'IJl1I1I11111.

1111ell .1111;""It~,,jlll'llt1<;l/illll;lI11lllhhmph'll1pnalllla, tllliditakariimf,WIIH IUIIIlI ~', ,11,111' Itvll:II"'1
'I' linin! 11,'(I t1l1llhlah'n. d,"II:!nT\' favllll/l'l1dlll ,!W,lill" " ,\, illdlllll
111\.1, 1\ ,-',k vlt'a nIlI:lkl' ihllilll!H 11 I' d"",\laln!
',I
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrahi/itatea nUlterialelor meta/ice
Criteriul adimensional numit numlirul Reynolds (Re) determina caracterul curgerii a AIi~ele cu tensiune superficiala mica umecteaza peretii fonnei, patrund In porii ac~stL:l;\
unui fluid~ (a<90"-menisc concav-fig.l.18 a). Ele prezintii 0 capacitate de umplere a cavitatii formci lI1al
mare, deci au 0 fluiditate mai buna. Aceste aliaje pot fi folosite la turn area pieselor cu pnt'\1
Re ~-=--
v·d v·d·p
(1.4) sub\iri, cu precizie geometricii mare. Exemple de asemenea ali~e sunt cele ~r fUzibile (pb-Sn-Sh)
v "
lolosite pentru tumarea literelor de tipar.
unde: v este viteza de curgere liniara (mJs); d -diametrul hidraulic (raportuI dintre sectiunea
transversala ~ perimetrul sectiunii) (cm). e) Oxizii
Pentru Re < 2500, curgerea aliajului este laminarii, iar pentru Re >3000, curgerea aliajului Oxizii care se dizolva In a1iaj (oxizii e1ementelor mono- ~i bivalente) maresc capacILllt';1
cste turbulenta. Vfu;cozitatea poate inftuenta viteza de curgere (umplere) a aliajului numai in :diajului lichid de a umecta peretii formei, deci imbunatatese fluiditatea
cazul curgerii laminare, cfu1d freciirile interioare joacii un rol important, respectiv in etapa finala Oxizii metalelor trivalente (CrzO]; AI20J) nu se dizolva in a1iaj, fiind sub forma de p~lIl1ndl'
<lprocesului de curgere, cand vascozitatea aliajului lichid cre~te mutt ·;olide, datoritii temperatwii de topire lidieate. in aceste conditii, la suprafala jetului se fornW:L'lI
Vascozitatea influenteazii viteza de curgere laminara (viteza de umplere a formei) ~i () pclicllla solidi, care franeazii oxidarea portiunilor din interiorul jetullli. Peliculek 0.\1.111"
vitC71lde ridicare la suprafatii a incluziunilor de gaz ~ a celor nemeta1ice din jetul de a1iaj lichid ..,' {(Jnneazii in cazuI tumiirii aliajelor de aluminiu sau magneziu, otelurilor ~i fontelOl all.lll'
Se poate demonstra ca, in conditiile curgerii laminare, fluiditatea (capacitatea de umplere a .11alllminiu ~ crom, bronzurilor eu a1wl1iniu. Aceste pelieule reprezintii incluziuni nClllt'l:dl.T
f(mnei) este invers proporponala cu vascozitatea cinematica a aliajului, adica: ',oliclc care mi~reazii capacitatea de umectare ~i, deci, fluiditatea aliajullli In accste ['(111.11(11
1 1 ',1' ohtin parti neumplute (goluri), nervuri, muchii ~i colturi imprecise.
1=/(-)4(-) (1.5)
11 V'p
1.1.1.2 Influenta materialului formei
Cu alte cuvinte, la stabilirea parametrilor regimului de tumare, este necesar sa se ia
IIIconsiderare influenta vascozitiitii aliajului topit asupra curgerii, pentru a evita umplerea incompletii AIiajulliehid cedeazii ciildura peretilor fonnei in timpul curgerii prin canaldt:?1 (;1\11;11',
:1 liJllnci. ,11I';;(cia, ell efect asupra scaderii temperaturii ~i fluiditalii aliajului. Cantitatca d., 1111.1111"
I "dalii este proportionala eu coeficientul de traI1smitere a ciildurii a ~i ell diferenta dc kllll"'1 :i1I1'H
cl) Tensiunea supeljiciala dlllllC metal ~i foona:
Tcnsiunea superficialii determinii capacitatea de umectare a peretilor formei de catre ( I.(,}
Q= (X·(T",-Tf)·S·t
;Ihajllllichid. Tcnsiunea superficiala influenleazii cristalizarea ~i formarea structurii fontelor,
j',lTlllillarca I;'idccantarea incluziunilor nemetalice oxidice formate la dezoxidarea otelurilor. '"Ill
Ali,\jele eu tensiune superficiala mare nu umecteazii peretii fonnei (au unghi de umectare tl I,
Q=M'cp'liT
111:11",«(,90" -mcnise convex- fig.l.18 b,c), au capacitate micii de umplere a cavitiitilor inguste
f,.1(1(',i1ltincrc a picselor cu pcreti subtiri sau cu muchii ascutite ~i precise. Exemple de asemenea III ':111': M este masa aliajului care cedeaza caldura; cr - eiildllra spl~ciflcii t\ T :;, 01.1'1<.'
;Ill:"" SlIlIt celc ell temperatura de topire ridicatii. (aliaje pe bazii de Fe, Cu, etc.). illllpnalllrii aliajului.
('apacitatea de absorb~e a ca.!durii cedate nlateriah!hJ; fonnel Sl~d('l~_~IIUlllJl 111111
. "d 1t'll'lItllI de acumulare a caldurii:
hr .jA·C·p [Ws 1/2/m 2'KJ ( IH)
. .,.. J...= .' .. , - - -- - ... _.-- III cazlll in care conductivitatea tennicii a materialului formei esll.: mall" (clIId '''1111<'1",
-t-'C} 'r->"'-{.-' .: _':' =-.--=:-- '. =_ - _-=--= . 111,1;111",-), cantilateade caldura transmisii prin perepi formei sprc cxterioJ"I':;lt' Ila1\", d," I ( W',.I'II,I
1
·>~f~·.i
r~ ' ..&v ',.-_.:
'-- -
c-<.g"
~(=.::~---.
'::..::.:,.,::,:
':'·:·,1'"
···':···.r'·:·.;:
;;.. >111-"=-
~:
--=--=:
==-_::::::::-
.... =-= ..=-=-~'=
>::.;:~~·:.:::i.~.:~
.... - -
..~:.-
I. IIll'nalmii pcretelui cste micii. difen-nta de temperatura T", -'1'1se ml'ntim' lIIal\', Illl'lallll 1'",,1,
IllIilla ci,ldllrii, iar lempnalllla ,,111111.111:11<';1
:;cad. In eazul formdor ((:IIlP,lI:III' dllllllOlkll,dl
1"d\'n III1',11 ll:, con<lllclivililli':1 In 1111'".1 IIl.lkll:d IIlui l<mnei l~s[r JIliCli (dill \:III/.:I 1'''11I! 11'11"1
a 6 c
1'1'"lnl'iI <It:ciilduri' ::(' PI()(1r1lt' 111.11 Ill' d, • I' \'IIi'"'1' IIIlli midi, (kci 11\11.11
I:II<'a ,~.Ikllllll"l ,11,11.,
,dLlllil'Il';':ld kill
Ilil:" 1.111. Mod,l! dj' /II/'<'/'Ia/'l'

'(~pl/(' ('tJ di/('1I1.,
" p''!'/'Ii''".
,,'11:;11111/
il"
dill'''
,','1I/',',/wta/t'
al1/1l'-
JII
www.adultpdf.com
Prelllcrabilitatea materialelor metalice Turnabilitatea
".======================
1.1.1.3. Influenta conditiilor de tumare
Tahelull.1
Prin conditii de turnare se inteleg: configuratia (geometria) cavitiitii prin care curge aliajul
IUPII, viteza de umplere ~i presiunea exercitatii asupra aliajului in timpul curgerii.
in cazul pieselor cu configuratie
:utT
Autor Taylor complexii, suprafata totala de racire a formei este mare,(-;:-f>
:-);lfllanin
Stout
l:lntitalea de ciildura transmisii.materialului
olHhdo( hn
"a Shim
I,angeberg
~
formei
--._--
••baeh
.. este mare,
,
I hl"lHhach.hl
~~I';a';:;lo
(hi capacitatea de curgere, exprimatii prin fluiditate, se mi~reazii.
1;1",1
cristalizarea
Pentru asigurarea
Adams,
incepe mai devreme,
Schita probei
umplerii
'jd"'-lldIO
'm"" __
..
I{:lj~omo
_~_. ___ '~~'_.
--......
______
.--.
---~_._.,.
~.,'
=____
... on
amestec
amestec
:u••cslcc
no
~,,-.
Materialul
~
illlU"dl~(
amestec
amestec
amestec
d(~~
~~~dll b
Scbitaprobelor utilizate pentru detenninarea
-- canal (mmls) _ "'~'H"_""'~ __
530t_.,~,
cl;
(,-W.)
de
--
deolel
~
de
580
formal
de
1I
,1(,(1
Caracteristica
probei
~(nnllll(~
formare
lormnre
deotelformare e
formare
f\llnUlle
Viteza probei
~ _____ --
de curgerc III
f1uidititii
.-.
~,-_.._ .._-- .•
[I J
_~--------, --~.----
....
...
.~~-
,:Ivlliilii formei, se miir~te temperatura de tumare a metalului sau aliajului (fig. 1.19).
Nechmul,i,
w
t °c
T.
1500lradiatoarel
,. (
H
11\
( IV
II1
fvl.
,
I
1 _
3
I 1\
R,mm 500 1\ t\
Fig.1.19. IlIjluenta grosimii ~icomplexitatii

formei piesei asupra temperaturii de tumare \' I
Vllt'Ia m:lrc de umplere a formei determinii 0 mai micii pierdere de ciildura spre peretii
1111111<'1, Il'lIIpclalula ~i fluiditatea aliajului mentinandu-se ridicate, Viteza liniara a metalului
,\ (
111111,1 III scqiullca de intrare In cavitate determina viteza de umplere a formei. Ea depinde de
1'1.-:;11111,':1 hidlOstaticii(iniUtimea)acoloanei de metal m releauade turnare. Cu cat aceastii iniUtime
I".k 111:\1 1II:11l\eu atiil vitC71lde curgere este mai mare, deci fluiditatea aliajului va fi mai mare.
III :1II'Ia,;1sClls,proccsul de tumare este influentat de catre densitatea aliajului. I
i 1\
1.l.2. Mctodc de apreciere a fluidWitii
!lpleeicrca tluiditiilii se realizeazii prin mai multe metode, alegerea acesteia flicandu-se I(
III 11I1Iqwde nalura ali~jului, tipul mnestccului de formare ~i scopul urmil.rit. in tabelul 1,1
ciHcvadin melodde propusc pentru aprecierca fluiditatii.S-au deIvllltal \In llumiir
';/ 1'11'/.01111
a Il\lidiliilii daloritil.faplllllli cii, 111 mod substantial. I ap:lcitatea
'1I1i,;11 de melodc de lIpll~ci,'J'l~ \VI
d," (111)1,<'11','~Ik1I11I1I('Illnlli<\" fcllolllcndc hidlauhcc, tenniec!;'i lIlCUllllC", lUll "plllnlllcii

11 I
'lIfl'I<lqll'lllknlll
www.adultpdf.com
"j
'11
Turnabilitatea
*
.. ~_---,,-'-m
gs, -
J.,owlkow
',S,
...
, :·;plIld[el., Ill' '('"ylor,
1\('l'o,levin
rv1 Saeger,
]I!I
~~Autor
=: I'ilvh"
~'
('('lIIlY
l~'11
.. .--
". -.... ~._-----
-----
Materialul
amestec
anlestec
amestec
amestec
,\;('hlH'H~~'r
I'JedwlllL"j,
Pilillf',j
,
de
..
deotel
amestec de
aiel
de
de
I"L
, t1[J'(f-
III
--
_.
IHO
800
760
630
510
foonare
·_~_·.~_·,
foonare
foonare
,L
.,
canal (mm/s)
--.- Caracteristica
U de curgere In
probeiViteza probei
~foonare
~foonare \illWl
__
amestec
.·_w ___
~
de foonare
fonnarc I
a)-probe care prezintii canal e ungi cu seqi une constantii, incetarea curgen dat{lr£Uldu-SI'
'ilcirii ~i cnstalizarii aliajului; man mea fluidilii)ii se exprima prin valoarea masurata a lungilllil
I'lObeisolidificate. Se fo]osesc probe eu canal drept (fig. 1.20), probe spirale (fig 1.21 ), pro he
flp "U" (fig. 1.22). probe tip harfli cu mai multe canale (fig. 1.23).
PALNIA DE TURNARE
i
~
I
l,~
11 jI :: --'~ <.0 .
:: . J\~:;/·"'~:::~":;':;:~;:,.:~f~:·:·':,::~
:,;
-
g--
..
r JL..-
rP·
'. i :.::
=,-:'-:'::::--::-.:1i=::-",,:-
~ -= -=- -- ::-.:
----jl~---
625
= :.
150RE~)HO
IN :,0
I>IN
111111
Fig.l.20. Proba cu canal drept Fig.I.2l. Proba de tip spimlii
<'JI'~
•<.~;,:
\::,--:t;~,:·.·.~",;C,f
-@.Q~'i'
to~ QQ
oED,' -
}<'i,l!;.1.22. Prob/i tip "u" Fig.1.23. ProM tip "I"ulii "

III
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice Turnabilitatea
b)-probe cu eanale cu sectiune variabilii (care se ingusteaza). {ncetarea eurgerii poate fi cauz.ata IlIl-aH~·
QI-V-p·cp(Tt-T~ ( 1.11I)
de ac{iunea foqelor capilare (tensiunea superficialJi), cand aliajul este mca lichid, sail de solidificarc
Fluiditatea se apreciaza prin dimensiunea sec{iunii par{ii front ale a probei (probe tip pana - fig. 1.24 -
sau probe sferice).
Q,,-x·V-p·L (1.11 )
c)-probe bazate pe incetarea curgerii aliajului, care se solidifica intr-un canal de ie{lire scurt ~i
Jugust, dupa un anumit timp. Mlirimea fluidita{iise exprimli prin masa aliajului care a curs mtr-un vas Q- a,·S·t(T.Tf)- a,·p·l·t(TttfTf) (1.12)
de colectare.
11 ••• 1" V cste volumul ali~ului din varfuljetului care se solidificii; p - densitatea alia'lllul
I' ,aldullI specificii a aliajului; x - proportia de aliaj solidificat in canal; L - cii1dura la(("OI./I
d, ';olldi1icare; S- suprafata canalului udatii. de lichid (S=1t.d.l); Tt- temperatura de hUllall'
4 I, (("(npcratura materialului canalului; Tro-temperatura curgerii zero; T al-temperatura IIlnlw
" .tlla,ului la intrarea in canal; t - timpul de parcurgere a lungimii 1.
~
inlocuindin ecuatia bilantului tennic~ explicitfu1dlungimeal, se obtineo relatic anallll<"
d. , "hili pcntru determinarea fluiditiitii:
:r: S<?dlunre F
/ .a
t. F p C (T-T )+x·L
-·-e;.·a· p t jB 'p.V2g'H (1,1')
o P It T.Tf
l~t!~ 1 2 3
,,,,.1,- ,( csle aria secpunii transversale a canalului; (1,- coeficientul de transmilerc
I\dalia de mai sus of era 0 imagine a factorilor de influenpi asupra f1l1iditillll '." P"i1k
•. 1'/o-/('IIla un model matematic aproximativ al procesuIui de curgere a ali~el()r lopi kill wdn \;1
III"plnn Itmnei de turnare, .
a ulldlllll
Fig.I.I5. Lungimea de curgere ptina la solidificare

1.2. CONTRACTIA
Fig. 1.24. Problt tip pana
I'riu ))l'Ocesele de contrac~e se inlcleg totalitalea fcnomenelor de mic<;;or;u'l'a VOIUlIllIl1II

I)clcnnillarca ll11idita!iiserv~e la controlul capacitiitii aliajului de a umple fonna. Acest control
II)Tllla la riicirca lui in stare Iichidii, la solidificarc ~i in stare solidii.
.1.11111111I111
'-'ik ell aliit lIIal important {linecesar, cu cat piesele turnate au perep mai subtiri {lisuprafete mai mari,
I'loccscle de contractic prez;intii 0 dcoscbitu inlluclllii asupra /lmniuii UIIOI dd.·, " III
:;1111IIIpicsc eu wad ridieat de complexitate. Prill determinarea fluiditatii se controleaza temperatura
Illlllillii'iadmisibllli a aliajului, la 0 compozitie data, neeesara umplerii complete a formei.Literatura de I"FI" plcsdor turnate. dcfccte care se mmlifesta sub formii de caviliiti (ldaslIlI). ~;uh t ••• IlIiI
';pl'l'ialilllle propUIICuncle Telatii de calcul pcntru aprecierea fluiditatll, care sunt insli greu de aplicat i
.(, ,Id OImati sau sub /llrJna de eriipiitllri.
dill 1'1111:1<1
existentei ul10rparamctri dificilde dcterroinat. Dinacestmotiv seprefera, in practica, determinaTea MaJorilatca mdalelor ~iahajclor de solidilicarc 'i~i llIic.~orca;r1i volulIIlIl !;t 11I1111111, IIlna
1I11ldili\liipc calt cxperimeutalli, pe probele prezentate anterior. dill "le ~(llllliilcsc (f ia, Sh, lli.I.i). Cmactcristicilc Illllllericc ale sehimhalii vohmllllul ~;,'n 1'1111I/1
Se poate dctclTIliua0 rcla!ie de caleul a fluiditlitii, care inglobeaza efeetele unei serii de faetori 1'1111,'odiciclllii de contlactic, ('oc/lcicntii de contraqic pot Illllihimi dt" VOIIlIlI'.all IIlj\llllll
d" IIllhwlIli\ Aslld. ~ eOI1sidt~rlica masura a fluiditlitii, lungimea parcursli de un aliaj \ichid priutr-un I;lIljlll'.1II Illlllllti sau IIlI'JOCCIIIc Pcntru aprecicrca cOlltraqiei 111stall.: liellldii ~llll ·•••llIldll.lI.
<lUllll(lig I,},)) SI:.IIsigudi 111\ lIivel constant If allichidului care curge prin canalul de sec{iune constantli. . IIlduea/J\ IIllililti de VOhllll. iar pCllhu cOlltmc(ia 111slare s()li(~1 se uhli:r,(·;vJi. dt" Oh!!"I, 111I11i111
( ·1II1'.cn~a ill callalul nrimlltal arc loe pana cand varful de lungime a al vanei de aliaj topit atinge temperatura 111,1;111-
'1III',,-tii I.<~I(l (TIO) Calltitatell totala de clildura cedata de varful jetului Iichid in tirnpul curgerii pTin AIIlIIIIIallal -IllS1:I1t"lichidil 'in (imnH de hlllllln' se lilCt~k I,licslc SIlJllI~,IIIdIViT., Villwtu
<'lUlal. IlIlIlllllllltillf\l:.ll:.ll
(elllpcmturii corespUImltoarc curgerii "zero", este suma dintre clildura de suprainclilzire .I. j!OIIllIl. I,llallllllw
()I ~I dHdlllll lalelltll de cristalizare Q2, deci ecuatia bilantu1ui termic va fi: vall"lla III ~.liUi·hdlldil.
Vatlalla III (IIL';III !Iohdllld\lll,
Q- Qr.Ql ( I. 'I) vlIlwllH III f"m i'lI ,'mhdll
This is trial version "dd,.I"I'·

Ai •...,le vmlal"l d.'h'1I11l1l110 nmll;\i lW, c>(ccp,'" IlIillll" O'W/W ,Ic almli' 1/1'" 'iI'I"lIW
(1IIIIIIml') ('''1111.11IliI f'.1ohall1 'W (alIIlIi'II/II .11111/1
i .1111 llIllll'lL'ji
\'
www.adultpdf.com 11
/J""'/UI"l'IIJ,Uifll(nt l,tltf,'o"kh., utl"f,,!i,'(' Turnabilitatea
Tabelull.3.
pnllm aliajde carc SlIkrll cOlltlaqll"
Variatiile volumetrice globale ale fontelor in funclie de supraJ:nciilzire ~i de rigiditatea formei [2]
Cl "/,,1 - C,I%) , C.I%I. (1.14)
I'ipulaliajului
" ..c'.
0,5I
forma 6...8
1 658...10
22,5 53IJ.T=50°C,
4IJ.T=150°C,
2 1 >4,3
6forma Carbonul
<3,8
6T=150°C,
IJ.T=50·C,>4,1
forma rigida
3,8...4,1
rigidii nerigida
nerigidii
ll"modificatii
lIodificatii
1I\KIt
ficatii
lIoditicatii echivalent
[%1
'ontii cenu¥ie ',,"lit
'ontii nodularii
.outa
'ollla cenu~ie
cenu¥ie
!,C!lI'1I aliajclc care suferii 0 dilatare:
C[%) • q:%) + C.[%) - D,{%]. (1.15)
111l'l.-(', esll' conlrac(ia aliajului in stare Iichida; Cs - contracpa aliajului in stare solida; Di -
d.l;1I;1I1·a ah;lJlllui.
Valmik practice ale variatiilor volumetrice ale pricipalelor aliaje sunt prezentate in
I;lkllll I) ( 'ontraqia volumctricii a fontelor este prezentatii in tabeluI 1.3.
Tabe!u!I.2. Contraclia aliajelor in stare lichida, la solidificare ¥i In stare solidii e~te determinatii in princip;11
Valllrilc contractiei volumetrice globale [2J d. "IIITvalul de temperaturii la care se referii procesul de contraqie, de natura aliajului ¥i de COlldl\iil•.
-
.-=.~_.~--
.. .
...
... "~.~-
' -. .. -- ..• 5 4
50 DC
64 677-8
5,5= 7-8
6T8.5-9
4,5
-..
150 DC
5Contraqia [%L
I. hllolol',ice de tumare,
6.5 [%L 5
4,5 8
__AT 5
6,5·7.5
1111.11 .. Contraqia
••.. - -.--
.. 1.2.1. Contraqia in stare licbidii ¥i retasura
IIIIIIIJIIII nlll\lltc ('olllraqia aliajului in stare lichidii are loc in intervalul de temperaturii cuprins intre tcmpnallll:,
.,. 1Il,'I;IIl' ~itemperatura lichidus. Ea se manifestii prin miC§orarea vo!umului exprimal ill ';'U~'.I:lIl.
I" 1\1111. COl NI
I" lillllllllcrvalul de temperatura '1'1-'1'1'Contraqia In stare liehidii se manifestii prin mic;;orarca lIiVl'11I11I1
I\II.III! do ITld,IIH'fHI >ll.Il'd'lI lichid tu mat in cavitatea formei,
IIIIIIII:IIIJI\ ('olltraqia la solidificare are loc fie la temperaturii
, "iF.LIIII".lie IlItr..un interval de temperaturii, '1',- Ts. Contraqia
.iqi'l" !\Il;, 1-' 1I ',i,1••III]('a,ese manifestii prin miC§Orareacontinua a volumului
III ' .• 111. III ';,/. III :;,!, i1'!.,1de Ilece,ca aliajului din stare lichida In stare solidi, mu:; rooovittlt I
1,,,1.11I' 101'0 miCliorare pronuntatii a distantei dintre atomi . sublurj
1\1' liB, /\1 (:11"1
('tlllllaqia 111stare lichida are loe in douaetape, ¥ianume: contl'Qdlll
1\1 Mo 1.1\1 MOll, In illlcrvalul de temperaturii '1'1- TJ, cand aliajul se in ••tor~
I"'" 'Ill I11"Iall' sllpraillCiilzitii; solidil
( )lrth III I 11 n, H '/'ll (
IIIinl"1valul '1',,, '1'" adica in timpul cristalizarii aliajului, /iQto/lt"tr
t llnl\lll \ lJ O,"t 'XI (" Ikla:allik 'cprczintii goluri care apar In anumite zone
d, 1"'I'lilol Plcsdo, IlImatc, In timpul solidificiirii aliajelor.
I" 1'.111111:1 1('la"lInlor ill picselc turnale cste rcprc:/Tlllati; in
II·i~.1.21•. {(/·,'II/·lllliI/I·i(I.\/I/IIt>, I"
1\ I '.111".1111'
,.1/11 •• ;1 1;1,'all' 1':;1•. SlIpllS aliajlll 11j'11l,1 I )()
\'/"wl'" !'olulI/ullIl illl/lIIlIr/l 1/1
1'1'11/111
nHuhl" ul.'lIli('1' (il' 111I11;111'. ~"l;if
1/'1;1'.111;11111111
.\'4Jlidi/IUI1'·

,I' I l>'I'.I.IIIIi.'/1':1' tll'II'llIlilllll'lI ,,'1.111,1
I1
www.adultpdf.com
/'1','1"."1'" /IIli"""d """"",,/;./,.1' ''''·''rli•.•. Turnabi/itatea
1.2.1.1. Factorii de intluenta asupra retasurii

JiJ/N ' V•••N ' J.-:~ - const (1.16)
Factorii de care depinde existenta ~i miirimea resaturii suntgrupaP in schema dill
tigura 1.27.
unde: VMR este volumulmaerorelasurilor;
V mR - volumul rnierorelaSurilor;
Vs - volumul subturilor sau a contraqiilor laterale. -Compozitia chimicii a a1iajului
Dimensiunile, forma ~i pozitia retasurilor pot fi determinate teoretic prin trasarea iwtermelor - Continutul de gaze
de solidificare in peretii pieselor turnate. - Procesele de gazificare (la fonte)
- Proprietiitile termofizice
Retasura se localizeazi In acele zone ale peretelui In eare aliajullichid se solidifica ultimul - Intrvalul de solidificare
~i este izolat de masa de aliaj liehid.
Din punet de vedere a dimensiunilor, formei ~i pozitiei, retasurile se c1asifica in fclul urmitor: - Rezistenta mecanicii a formci
- maeroretasura (retasurii eoncentrati. sau simplu retasura) . Natura formei - Compresibilitatea peretilor formel
"adorii de influentli - Proprietiitile termofizice ale fOl1l1ci
- mieroretasura (porozilate). - Tehnica formiirii
Maeroretasura se c1asifiea in: asupra
- maerorelasura deschisa (exterioarii):
RETASURII
- VoIumul piesei
- superioara; Geometria piesei - Rigiditatea peretilor piesci
- lateralii; turnate - Grosimea peretilor piesci
- Confij;!,uratia formei
" maeroretasurii Inehisii:
" principalii (noduri termiee);
. sccundara (axialii). Condipile - Locul de a1imentare a piesei ((<)11111"
detumare
Microrclasura se clasifica In: -- Temperatura
Presiunea hidrostatica
de tumarc 1
IIIieroretas urii zonalii:
- In axa termieii;
- in nodurile termiee;
Fig.1.27. Factorii care inf/uenteazii retasura
" mierorelasurii dispersatii:
- in zona alimenlatorului;
- interdendritiea. a. Intluenta naturii aliajului
Natura aliajului se po ate exprima prin compozitia chimicii. determin,lnd inkl vallll .t,'
Maeroretasura constii din una sau mai multe eavitiiti concentrate in zone vizibil delimilate,
.lIlldilicare, limita de scurgere ~i de alimentare, dilatarea initialii., earactcristicilc ((:1I11011;h'
fImd rewllaIul solidificirii unor volume mari de aliaj lichid. Macroretasurile se denumesc ~i retasuri
colH:cntrate. Straturile de aJiaj solid care separi. retasurileintre ele se numese punti. Maeroretasurile ",IIIlndul dinamic de des~urare a procesului de solidificare.
dcsch i:;c se gisese la suprafata superioarli a peretilor sau la suprafa;a !atera!a, far! s! fie izo!ate de Intcrvalul de solidificareinfluenteaza pondereaforrnarii macro ~imicro rdaslIIlllll 1\',11,1,
, 11 ,af intcrvalul de solidificare este mai mare, cu amt este mai marc pondcrea micro/cla';III1I"1
almosfera prin intermediul unor punti. Retasura lateralii deschisa se mai nume~te ~i subturii.
Retasura prineipalii se giis~te In partea superioarii a piesei, falii de pozitia de turnare. iar Iln all factor legat de natura aliajului il reprezintii dilatarea initialii, inliihulll aplOill"
1
Il'lasura secundara in partea inferioara sau 'in nodurile termiee 'in zona axei termiee. 1,11";lk aliajcle in mJisura mai mare sau mai micii, cauzatii de dcgajarca 'l~lZdor SlIll dl' pi I)(rilll
Microrelasurilc reprezintii totalitatea cavitiitilor mici, vizibile eu ochiulliber, care se f(mllcazii ,It f,!;tfiti:r.arc. Cu Giitdilatarea initiala este mai mare ell atilt estc mai marc VOIUIIIUIIda'llIIlI
pllll solidificarca unor volume mici de aliaj, izolate In procesul de solidificare. Modul de solidificare, propriufieciirui aliaj, influenteazii vol umu\ rdaslIIi lor ~lll'JlIIIII / ;111
';1
Acestea sunt: a - dispersatii interdendritica; b - zonalii (in axa termica sau axiala): c - wnalii H ,,;l<lra I\stfd, iiecare aliaj solidificii'in manierii proprie, aceasta independent dt' prohlulld,
in Jjodllrilc tcrmicc; d - zonalii (in veciniitatea alimentatorului). I", dicCldalive la proccsul ddum:uc ~ila vite:!.a de racire, Dupii 1Il0dul dc solidllic:u I' , IIhaJI'k
M icrorclasura dispcrsatii se formeaza pe 0 grosime mare a peretelui piesci turnate. M icrorctasura , "p;lIti".ea,ii Inlrei glllpe ( lip, I !X 1, r;:1anumc:
IOlIali, eslc :ll11lllasatiifreevent In anumite straturi ale peretilor piesci turnate, ill zOlla axci lermice.
(,rllpa de alia,e la ClUe :~IIHldliill"" 1II1:qlCde la pClddc fmnH'I/;'1 pWp,II·:;,'a;J\ In',I'''
III IOlIa lIodurilor (crmice sall In pOrjiunile care vin in conlact ell alillll'lItalolllL "l~iI t""IIIIl\ln 'lCesl C'V" SI' \lnl/f\ 111I",,111,0111111111I
de Jl}osinll" 11111'11
:;all d,' I'.IOSIIIH'VillIllhll/l
M ILT(}[elaSllrazOllalilse deosehc~ll' de macrorctasnra seellndalfl pI ill ;l(l'r.II'\, III 'Mill ;wesfeia

:\, c:.ll'lOn:dclI se nlllll"l/k Jl"" I,.kll.k ""hddh all' (",o/',I'nll
dill IIIIIlf•. raVI!AII'" slllll <'11IIIl1l1mai mali, vizihile Cll ochillllilwl
.11'allllll" In nil" "•• ltdlll' ,1"'1 '" ,.",,1111" III IlIf"·,I!'.illllil';(' ,I lllliqllltll 1\:••:;11I111
(:1111'11
h", "'~,inl- ill (,,,"1 dl';nJl\llllml ,\,1"'1 Ill"'! .1, ',••hold •• JUI' .;,. Illlllln,'k ·,,,1111111< 1111'"1l\1"1'."lIl1
\;,
www.adultpdf.com
/', ,'Ill' III blltfilf"iI IIIill",,;;I,'/o,' Iw,tldier Turnahilitatea
Tabe/ullA
(fllll'a de al1;IJ[''al(' ::ol1dll'(l1plllllrO lIIodalitate inteffilediara; adica asistiim 'atiit la C1asificarea -~-_.
---- aliajelor feroase in fnnetie de modul de solidifieare §iteJI.cJinta d~Jormar~a defeddlll'
:;011<1, 11,;11 ('a clldo!'.'.:II;'
c;11 !;>i la sol1drfic:llc<lcxogenii.
l'''llla lllodaltlate de "Iull eu .-Juri

0,6
sohdilicarrIIIe %ella1iajului
seCr
IlJil
cenu~ii
Ipul
..
IHliHH"'lcetiee
fllllbl
1',)0)
n"lIl1~le
"'Cl'~'utL~ctice
w'll~,dice
","'ukclicc
Ill•. "uslcmliec
••Iallllpo
H'dO)
lHlllle~tesolidificare
I':.</1;'
%<C ell
~i
<0,3
UIIIIo'WIIII~ii
1(1S~)l~~
lcluri
solidifieare
exogenii
, cu
---
.
eu front continuu. 11111 ,11 f'.",lil
inIIUI, f',Jalil
11
----.--
------,---- 40
Mn< 14 %)..
ili'lItliljl
T U"iC"llk('llCh
care endo.p;ena
.125-175
70 1',0-150Tendinla
<150
"150
100
<80
20-150
40-50
=40
200
<40
-"-
Id,'II'
Id"lII
Maeroreta<;mi
Mieroretasllri
late,ale
Front
Front
Idem
Idem
futervalul
Modul
),,,"111 discontinull
mixt.Solidifieare
Maeroretasurii
de <lulo;dllll,,"I:u
de dicontinuu
continuu ell
in
--_.--('in
dedesolidifieare
Micrord;e'lIIl
Macroret.asnl'l ~I,
formare •.pU~~lbllllHIl'
Solidificare
I;'';IIII
endogenii
stTaturi
straturi subtiri,
~i
M ___
exogena
Solidifi-
exogena
endogc!~~
--
exogena ..
defectelor
a largi,
Solidificare ...
.·_·.· •• ·,,_
---.- ----.-.-. .-.---.--.-.--
:duri eu12-14 1110' ;llbe

duri eu 0,3 %
IcI 18-8
;1(".,;1 CIf;, alimcntarca cstc intercnstalinii Ea,·Juri areeuMnloc prin curgerea Ill<' liehidului
austenitice la traversarea
1C(,'ki fixe deja solidificate. ()
o
/\1 doilea Illod de solidilleare se num~te solidificare endogenii sau eu front discontinuu.
,
11/
()
()
",
~_u:~~,
;~~ e~l
SO[JDIFlC~ iN STRATI1RI Sl1BTlR1 W
FORMA
} SOLIDIIFCARE EXOGF.NA
(I
.. (I
··
" "
..· ..
.-·'
," "
...
··
...
~If'
c~
.
... -'---
_.~ ... '"
..
,".
...
\.
::'
11
SOLIDIlf-CARE iN STRATI1RI GROASE W
11
: ' , ••••••• ~ • •• Cl:: SOUD[fCARE ENDOGENA

'1\
~:ll::~~;-:::-:-::'
t.: ~~~~:~~~ .•].::
' :;~ 11
SOLIDlFICARE iN STRATURI GROASE

h
·~~
~~.
:r
SOUDIFICARE
.. . :.:~~:
,. •• ~. ~f
__~;.-
11'. .
/li/._
//
iN SfRATIllU
~.~
GROA-,>E
, :.::
.~~
soLIDIIFCARE MIXTA
h,
('
h
1111
h
Fig, l.28. Modalitati de solidificare a aliajelor
h
Ii"
11,
In acest caz, alimentarea este 0 alimentare de tip masic, care opereazii prin transferul h
1111111alllestce solid - liehid sub aqiunea fortelor gravitationale. Marea majoritate a aliajelor 1111
pc h:ml de aluminiu, a otelurilor ~i diferitele bronzuri solidifieii prin procedeul solidifieiirii I,

1'lIdogene. 1111
Modul de solidifieareestelegatintr-o anumitamiisuradeintervalul de solidifiearc. Astfel,

I.
Illdalde pure ~i aliajele euteetice solidificii exogen, cu front continuu 1n strat subtire, iar aliajele 'd,
ell IIllerval de solidifieare solidifieii endogen. Ill)
Tabde 1.4 ~i 5 prezinta modul de solidificare a diferitelor tipuri de aliaje.
I.
J
',1.
'Ill

\1
www.adultpdf.com
J'rl'l"cmbilillllt·tI maler;tllell" mettllice Turnahilittltea
---------
----_ _,.~----------
..~_._ •...
.. ---
Tubelull.5. Consecinta principala a lipsei rigiditiitii formei este aceea de miC§Orare a dimensillni 1(11
Oasificarca alilljclo'.'lIderoasc in funclie de modul de solidificare <:Ivitatii. In acest caz existii urmatoarele posibilitii~:
Modulde
solidificaredefeetelor
Front20
80-100
discon-
<20
"_M __
- Crusta solidi se contractii mai repede decat peretii formei. In acest caz, lasupralillil
Intervalul
0-150 dedeformare a
50-80
9<10
150-220
<10
MiTendinla
Macroporozitate
croporozitate .
ului tinuu continuu . I,,"nei apare un interstitiu ~ prin wmare contractia peretilor formei nu influenteaza contraqlil
AI-SilO
AlSi
AI-Si712 modificat
Magneziu AI-Si4
Cu-All0Ni5Fe
99 8 '.'1deei nici volumu1 retasurii;
- Contracp.a crustei solide este mai mica decat contractia peretilor formei (mie~m:uc"
,llIlIensiunilor cavimpi formei); 'in acest caz forma va presa asupra crustei solidificatc I;li 111111
ill .-asta va comprima aliajullichid din interiorul piesei §i va mic~ra volumul retasurii Alc·;t
I.lIolllen se produce In cazul'in care presiunea metalostatica este mai mica dedit PWSlllIWlI
I 'dT(;itatii de contractia
crustei soli de Impreuna cu contractia pereti10r formei.
Notiuneade rigiditate esterelativa§i depinde denaturamaterialului din care este CO!lSI11111
hI
1""11;1.de grosimea piesei turnate §i de procedeul tehnologic de realizare a formci
c. Int1uenta conditiilor de turnare
Conditiile de turnare influenteazii volumul retasurii §i implicit volumullllantl ':1

,,!I, 1ordasurilor prin temperatura de turnare, durata de turnare, locu1 de tumare §i fi:mna lIoln 11 wl",
dIll "ltsa tumatii.
odatii cu cre§terea temperaturii se miir~te contractia 'in stare lichidii I;lipnn a.nl'.hl
.•• 1111111I1
rctasurii (fig. 1.30.a)
Din acest motiv, In vederea obtinerii unui volum de macroretasurii sciizut, Sl~ n TOlllillldj,
1I1.l1;;I\Catcmperaturilor de turnare cat mai mici, temperaturi care sa asigure umplelca lOll ( 1/\
" I 'IVlti'lii l()rmei.
('1I cre§terea duratei de tumare, volumul
Vr Vr
I••!.il alletasurii /r
Z <
se mic§oreaza deoarece 0 parte
.I", 'OIllmqie este compensatii'in timpu1 ump\erii VRM VRM
b. lnt1uenla naturii formei

, 11"II:IJ hchid (fig. 1.30). Pozitia alimentatorului
!.il" dl' pnctc1c piesei influenleaza gradientul de
/. 1. ~VI
"-
U:·~·-
,. IIllwlillur!i care se formeaza §i prin aceasta
Wf~~
F. _
~~~.:.;:.~
f~~·~r·········
\----=-- ~
..
. :" . - • --= -;. 0.
La contactu1 aliaju1ui cu perepi formei din amestec
de fonnare se creaza condifii pentru defonnarea acesteia.
, olllltlllk de solidificare.
I'()I'.itiaalimentatornlui fata de peretele piesei
Jt:~::--_-=:::"::--I' .. Straturile de amesctec superficial se dilatii provodind 0 T ~. tl
--;~~)"J~~~<""'~': deplasare a peretilor formei.
",I It11
-1l1";1J1l!'J~llliC:1ltul
detemperaiuriicare sefonneazii t
~" 1'1111 m:easta, conditiile de soli dificare dirijata.
In cazul fonnelornerigjde aceste deplasiiri se efectueaza !Fig. 1.30.lnfl""IlI" 1"IIIII1'r1I/IUI' ,/" 1//1/1"'" {,Il
Il(x;i, IXI/itia~dimentatorului In unele §i acclea',1i
spre exterior (fig. 1.29), In cazu1 fonnelor rigide, deplasarile ~i n duralei de lu,.""rt' (1)) ".1'/// •••• , \'''/III/1i,[//1 .1.
, ••lIdllll IIIl\uente,rtii numai pozitia macroretasurii
se efctueaza spre interior (fig. 1.29). rt'ltI.I'll/li
"I ;11;\1pu(ill dimensillni\e acesteia
.' .~®<- - -~~:~!"f~fi
;F~;;;';'c'"
;:~~~ \;--::(~
j~, factori:
Rigiditatea formelor este influentatii de urmatorii Modlll de solidificarc estc funqic nu numai
••••• o •••••
d. llatllla aliall1ll11dar ~ide vite!'.a dc riicill' ~i de 1()fJna izotcrmdm Auallla klmll 1\ "dlllll'
- gradul de indesare a formei; "I·IIII(I.-a 111I01dale asupm 1',rosIIlJlI :illalllllll ~;()ll(lificat I;lia 1II0duhu .I.'II1:IIUIIlI'· a 110111111\11
- caracteristicile mecanice ale formei:
.I, '.oll(hliulIl' Aslfd, penllllllllllilll'a m 1'"1111"dill JI1lll'stcc, allaJlI1 sohdiliu\ III ~:ltallk 1',111,.11111
Fig. 1.29 Deplasarea pereplor formei din - constructia formei;
amestec !I'iII'-, daul hllum,',I:w IlK(' iulOlllw 1111'1111111'. illllll'i1 soli.liliu\ till ahll I :.11hi 111
- volumul ali(!iului fuminll <k'lIIa""loUi~ilIlIde ~a:;t(1l1l1l
A. cazlll forme/or
/I. ('m'IJlfor/m'lor
nerigidiznl/!,
CII/'I'''''\' rlg.zi
de alimenlllre.
,Ill
www.adultpdf.com j I
r"'liJ,-n,J,t/i,,,li'il ,,,.Jf""llli'lol 111;'("li4 "(;
Turnabilitatea
Tabe/lll/.6
Notiunea de grosime a stratului Valorile unghiurilor inclinarii care asigura autoalimentarea
care solidificii ~i modul de solidificare
. {
::' '--..~:3:::,.~.~:.,-
~'
,.~-"-..
: , - ,-Z·-;-:;....
";;-:;' .-i
fumizeaz.a informajii utile asupra modului 1 'Id IQ
1l,5 -(I>
><15
15·30
30-60
autoalimen
30-50
15-30
Grosimea
tare,
9,5 %
-
tare,
(l peretelui
Unghiul Unghiul
5e)
peretelui
de IQ
CuAlIONi5Fe
57autoalimen·
57
8autoalimen-
Grosimea tare
%
[mml
e) de % de
[mmI
Unghiul CuAIlONi5Fe
l'ldui 'in care se manifestii contracpa volumicii . "
:le)
IlInl
0 ~
l"'I'
. ..
't~~
\,·,'.1,;1
'. LL-:---L-L-
",:
.. /- ......•..... ,~o
'" ,
... aliajelecare
,simea solidificii front discontinu in
strat gros au tendinta de a forma retasura
(;1'1
1'"
dispersatii ~i microretasuri. La primul mod

I
..' (\
de solidificare, izotermele sunt foarte
apropiate de conturul cavitiitii, mai putin
I', "
':'[
celedinultimafazaa solidificiirii (fig. l.31.a) I(~ (
RETASURA DISPERSATII La aI doilea mod de solidificare, izotermele

t.il1
nu respectii conturul cavitiitii ~ au forma ca
'in figura 1.31. b)
l'i,~. 1..11. Ni'l'llrlilIa i:::olame/or Iji aspectu! retasurilor
1.2.1.2. Mijloace de prevenire a retasurilor
d. 11I1111('lIla fOllstructiei piesei turnate 'in termeni generali, prin maselotare se compenseazii schimbiirile de volum c,m~ s\" 11I')(ItIt
d, 1.1j J('cerea din starea lichiOO in stare soliOO.
An'as/ii influentii. se manifestii prin factorul configurajie, ~i anume suprafetele convexe Maselota este necesarii pentru a eliberao cantitate delichid egala cu volulJ1ul COliII ;It 1"'/
JlIl'I1IlU, () lezls'enlii mm micii la presiunea metalostaticii a fazei Iichide din interiorul peretelui 1""'1.11" (in stare IichiOO) ~i a contractiei la solidificare.
1'11':;"1IlImate. deci lind sa se dilate ~i prin aceasta contribuie la marirea volumului retasurii ( 'fUldpiesaestein intregime solidificatii (extremitatea inferioarii aintervaluIlIi d~ solidlliLIH' I
'," 111\1('1.';.
supraf(-tde concave ale peretelui piesei tumate prezinta 0 stabilitate ~i 0 rezistentii . "Ill I; wl'a 111stare solidii nu poate produce defecte de tipul retasurilor. Prin urmare, lIla'i..lllLI
111;1111\;11('la prcsiullea lllctalostatica, prin urmare, se asigurii un volum mai mic al retasurii. , ,", "';h' un rezervor de aliaj lichid, trebuie sa aiba posibilitatea de a-I trimite in piesii CUUIlIlilhll!'l.
I le asefl]enea, perctii eu nervuri prezintii 0 rezistentii mai mare la presiunea metalostatieii. 101'1111
.1''(1 ;1::q',lII;iUIl v()IUIll mai mic de retasura. compensarea cre~terii volumului formei, dacii acest lucru se produce;
N()dllrik lenniee, ca zone de ultima solidificare, favorizeaza formarea macro ~i compensarea contractiei volumetrice a lichidului de la temperatura de IIII11;11(' pal111
11111
Inn'la,';lIlilm piesdor tllrnate. I.• l,lIIpnatura liehidus;
Pl'IIlru a evila J()rnuu'ca retasurilor in piesele tumate datorita nodurilor termice exista compensarea contractiei la solidificare, adicii de la temperatma Iichidus )1:lnilla 1!"I1l1X'I
••hll.t
d"lIa pn,..ahillliili, ~i anume: ,1/.111:;
lI\()drlH:area wnstruqlCl plesel tumate'in sensul eVltiiril nodurilor termice; M••;;doldc COi1ccntreaza retasurile principak, scrvind In acda.';ii lillll';;;1 '01 11I'11,1.1'1
dUljalea pmcesului de solidificare printr-un sistem de alimentare-maselotare care sa .I, .I111111 lIIare a porozitiitilor axiale ~i de indepiirtare a impuritatilor. Existii mal 1111111\' (111.'111
,"lIdlllll /,011;1de ultima solidificare in afara conturului piesei . .I, 11.1:;d',can: a m<lselotclor, ~i anume:
( '11cfir lIodul knnic esle lllai apropiat de punctuI de alimentare cu atat volumul reta'lurii dllpii Idul cum ae~oneaziiasupranodului termic: Cll actiune diredii~1 indillTla (1a1l'1.dl\I
.1111;It(':;IIIOd va li llIai mic. dupil pozilia in forma: deschise (in contact direct eu mcdilll cxlcnor) ,-;;llIIdll"" (1111
( '11ell crt'~le I',msi mea piesei turn ate Cllatat cr~te ~ volumul macroretasurii. Cu cr~terea '" t "ilIad CII mcdilll extcrior, fiind cllprinse complet 'in f(mnii);
)'II'::1I1l11pleS('. tumall' se miirc!;'te zona bifazicii~ deci tendinta de formare amicroretasurilof. dllp!i cOIIstructi(~: cilindricc vcrllc31e. ciIindrice orizonlak, plale 1$1(.(lllIhlll:l"·,
;\',11pi volllllllllui lIIacrordasurii influenteaza unghiul de indinare. Cu cat indinarea
11 fata dc dllpillllodul de J()losire a pn'siullii. ohi~lluile (la c;m~ llU Sl~ ialll1liiSlll1 ::p(,(I;II,' ,let 1,',11"
1'''/lll;llk IIl1l1al(' a perddui cre~te de jos in sus, cu atat se asigura condi(ii mai bune pentru , Ill,... "11':;111111 SlIpllluclltarel. CII pn'SIUIH' allllw;ll;lIcii.';it ell preSllII1\' d.' 1'.:1/1',
•• '.ohd"ll';u,' dllljalil III an'st S(~IIS,va cre~te proportia de macroretasllri .1111volmlllll total al dUl'n ('olld1lirle Ik r1'C1Wllhlr,'llllllt' (C\iTlIlak dill accla<;;i maIn ial ca ~a 1"'11\01) 1;",,1.111
1.-1,/;;11/11
i, 1111"(n'I"'lIla'" dlllll 1If1llUlkllHI,u t ttutllIl IIhrl,l ••le 1I'lIl1fCI\lI1H'i\) f;'11I1(111/.Ik(Ill .IIII''',jl't 11I1
IllIvllllll tI" I111'.1111:11
\" call- ;1::l/'.lIni ;11110;11
IIIH'n(;1Iea (~sk pn'/cntalw I;11•• I,d t (, ''''''''11111'.1'"11 1I11"IIIWdllll\1ll0l ,'1/111111\11";;11I'11
dlll'lI 1I111111\llIllIlIdltlillllkill!I'!
"/11101111
ltIdl\ldll"h
;lIcullll 1'1",111<).
r.'1 IIII'JUJl.
www.adultpdf.com !i
I',..tu. -, ""'If',,' ..., l1Iill<'rilllelor metalice TllrllabiJitatea
-,=======-...:.::.~=;:::-=-:;;..~.
~._================~.=.=_.======.===
I k IC)',ul!i, se plasl~/jl llIasdotc cJlllldriee eu aetiune directli, pe dit posibil Inchise. In La amplasarea maselotelor indirede se va avea in vcdere cli punclul cd m;u inall ••I
land c;md"l11masdoldc "lndllse se elcazii posibilitatea de aqiune a presiunii atmosferice, se ",,,111111I ternlic sa nu dep~easca nivelul superior al retelei de tumare.
IlIIhllllillillcse conJitiilc proccsuftu de aJill1entare a nodului termic eu a1i~ liehid. La 0 asemenea Maselotele nu trebuie amplasate In locUlile cu tensiuni maxime detenninate de Ii";lnall·a
masdolll se asigurli un volull1 constant intrueat iniil~mea lor nu cste legatli de eonditiile de ,I, ,nil e /<lIlnii a contraC\.iei deoarece s-ar favoriza apari~a criipaturilor. Pentru evitarea apalilll'l
IlIlllarc. in plus, lonnele In care se giisese maselote Inehise se pot executa u~or meeanizat. Prin , "l'llIlIrilor, maselotele se plaseazii astfellncat
1 sa ingreuneze cat mai putin contraqia pic;,·,
aSlglllalca unci legiituri direete intre retasuri ~ mediul ambiant sau prin crcarca unci supraprcsiuni Maselota vatrebui sa fie montatiln ~fel ineat separareaei depiesa tumatli sa nu pre/llll'·
Sl~llIiire~tc clieaeitatea maselotelor ~i se mi~oreazii porozitiitile in picsa turnata. ,'I,"lnl1 Aceasta inseamna. in fond, instalarea maseIotelor pe.suprafetele la care se pn'vcd('
MasdoteIe laterale se preferii in eazurile eand montarea maselotelor direelc complieli .. I,,,IIIClare mecanicii. In caz contrar, dupa Indepiirtarea lor va fi necesarli 0 curiilire minu!ioa',lI
prd lIerarea plin ~luere sau cfu1d este posibilli folosirea maseloteIor laterale eu rot de masclotii 111I Illar 0 preJucrare mecanicii suplimentara.
pentI'll alimentarea simultanli a eatorva piese miei. I':sLcnecesar sa se tindii spre 0 astfel de amplasare a maselotelor incat maselota sa alillll'llll'/I'
Ma'>Cloteledeschise permit sa se reaJjzeze pe deplin, chiar ~ mai mult, functiile riisufllitoarelor 11,\.\ I.one ale piesei sau chiar cateva piese separat.
can: se lolosesc obi~uit la piesele turn ate din fonti. De aceea, maselotele desehise ~ureazii ill funcpedeconfiguratiapiesei poate saexisteunul saumai multenoduri tennice NIIIIIIIIIII
11IIIpicrea fOl1nclor prin indepiirtarea gazeIor. Maselotele deschise servese ca rezervor de decantare '"I,loldor este In funqie in primuJ rand de numlirul aeestor noduri tel111iceCiind con~;11I1lILl
(aeultlularc) pcntm incIuziuni. I'i.' I IIl"Cl:sitli aplicarea mai multor maselote, fiecare maselota are rot de alimentan' a 1I1j(1
Apliarrea maselotelor strangulate eu diafragmii permite miC§Otarea volumuJui prelucriirilor "11' dill piesa.
I
llIecani cc pentru indepiirtarea or. Generalizarea folosirii aeestor maselotenu este posi bi la i nlruC<lt Masclota aqioncaza nu numai direct sub ea, ci ~i In vecinatatea ei. rcspeclivl1I/0II.1
IIllcori nu sunt prca cficaee. La aplicarea lor este obigatoriu ca formele sii se execute ingrijit \, lid 111"11111.
penllll ca impuriliitjle sa nu se stranga sub diafragmii, unde pot constitui incluziuni in picsc. III lucrarea [11] se prezinta mai multe metode de dimensionare a tnasclotdOl
1\ valll;~jdc cconomice ale acestor maselote se constatii mai ales cand se plaseazii pe suprafala
[;111:se prclucreazii mecanic sau cand se dor~te 0 miC§Orare a consumului de aliaj In procesul 1.2./.3. Metode de determinare a volumului retasurii
de ohlinere a pieselor turnate.
I ,a ampJasarea maselotelor va trebu.i sa se respecte anumite eonditii, pentru a se asigura 1'lOicx-1areatehnologiei de tumare implU1e
lOI eeta lor IIUlqionare. Maselotele se vor amplasa pe pi\rtile cele mai Inalte ~i cele mai groase . 1111" I".kl< ~acilt mai exactii a volumuIui retasurilor,
;I!t-pieselor. In acel~i timp, se vor Iua mlisuri pentru accelerarea solidificlirii nodurilor termiee 1" ill'll a dimensiona maselotele ~i masa
dill mnele in Fcrioare ale pieselor. Retasurile secundare din nodurile termiec se previn provocand "1,IIIIII'lltarii.necesara de aliaj Jichid, precum
riH:irea accelerala a nodurilor termice, cu ajutorul riicitorilor exteriori sau intcriori . I I" 11/111 a dctennina cQndi~ile de solidificare
.:\~ S; '.'. ,-- ....
Ri'icitorii exteriori sunt pliici metaliee (fontii, otel), care se Incorporeaza in peretele formei, 1.1"".1/11sau simultana), ..~~_~;, ,: ,. '. _1.~o:... ~.'.1
III dleplul nodurilor. Datoriti coeficientului mare de acumulare a eiildurii a aeestor riieitori, VoIumlll retasurii se poate calcula :--. .: ~:."l>'., :;",' .. :, .. i " '":"r.
T pmvoaca solid.ificarea nodului termic ~i formarea golului de retasurii, Inainte ca peretele 'I""'dlllativ prin metode matematice, dar cea
IIl\1('cillat aJ piesei sii se fi solidificat panii In centru. in acest fel, golul de retasura format se "," IJ";piindilii metodii este cea de miisurare
11I1I1
,le ell mctalullichid, care coboarii sub int1ueJ1lagravitatiei din partea superioara inca nesolidifieatii.. I" 1>lolw Metodele practice se hazeaza pe:
I,adimcnsionareariicitoruJui se tine cont ca acesta trebuie sa preia ciildurade supralnciilzire i " '''"l'ararca masci specifice relative a piesei
QIu\ldunl de solidificare a nodului termic. Se considera ca riicitorul preia aceasti ciildurii prin ''''''.IIt' ,~llIlasei specifice absolute a aliajului ::.-:
:~:::.'
...>.
';',::: [r'
::t/'~~.,·: ..·:'\; -,-"/",.;
(:::\\ . ~\
,"/
l'OlIdllClibililalc, ded temperatura lui nu trebuie sa dep~asca 700°C, deoarece la temperaturi Iillll.d "~;11I
.'
11I:11
lidicate, in domeniul austenitic, scade eonductibilitatea termica. Acest lucru este valabil 1'1IlW.1I1:Ilr;l directli a VOIUlllllluicavitiitii prin
pentru riicilorii din fonta ~i din ote!. "'"1,1<-11"""cesteia cu apa distilata.
Pe liceare parte masivii a piesei, legatii de celelalte piirti prin perep subtiri, se vor ampIasa 1)111cadml primullli grup de metode
'lh11f'.at!lrill masclotclc. I •. , 1'.11It· Illdoda cu prohii conicii (/11'. I TJ);
Maselo(a Lre!mie arnplasatli pe aceJ element aI piesei turnate care In proccsul tehnologic "'-l',1.1 pn?1Il111avanlajul de a dd(11l1illa volllllllll Fil:. I.JJ. "ml", t"O/lhA
T solidIfieii ullillllll. Aslfd de elcmente fiind partite mai groasc, ingro:;:iirik locak. locurilc 1,,1..1.1111"1.1';11111, IIldif(-rml dc «HIII";1' c·;!,'I.1 (dl:;I',',:;alll, c()nCl~nha1i\ :;all ,';111.IUlIIIJI,k 1"111)
,k IHUlldwl' a IhkliJilOI "erell, locurilc de alimentare Cll mctallidlld ch 1,,,,".111-;1 ';'. 1(·;t1I1,,·a/illui/OIII.II, 111Illllllilll-JI \'1'1In al hlllJla IHol"'1 ,..;lJ' ""lIlll, .1:."'111:11101
1'1111
;1I1I1'1:I,';;II('a
"al"Hlli '''1'111111Idl IlWlillulltdlld IIIL·"IIL"/,*'111111 This is trial version
mascloldorin ;1Il1l1alimenlaloardor se incdillcl,ll(' r•• h, hil, III"11111;1'.,·1,
lilllllll ill In' 1111'"I" • Ii
11I1111
Ildol, 'I ~nlrdlll<ill(' dll'lalll C11.kll·,llnfo-IlI.1'tlliiA I., viII1111
illWqiLIHt Vnllt!lI1t1li·(;tl.t1111
, ""11111I (11 Id;l'.llll',UIII'lIllillt·la
'H' d,=It,,'tIUIUlll U II'Llll1l
r;;1 1'.111'.1
11
www.adultpdf.com
Ill, '1iI bI/II.If.,,,
asiguriind 0 solidificare dirijatli, eu densitate maxima la vfuful conuJui ~i eu retasuri concentrate

3 5
la partea superioara. Volumul retasurii se determina eu relatia:
v-v
v = R ''''"'''<'100 [%] (1.17)
,., VR
m"l"'=71I •• ,-VR'P (1.18)
unde VR ~i Vteoretic sunt volumele real, respeetiv ~eoretie ale conului turnat. VolumuJ real se
determinii. eunosciind masa conuJui in aer (m,.,.) ~ densitatea corpului (p). Vom obtine succesiv,
in [kg]: -;
m"" =VR'p (1.19)

- ,
:)
. ~.' .~ ".-
Consideriind Pap'= 1000 kglm3, obpnem (numeric):
V R =m _"I'"
-m [dm 3] (1.20)
Volumul teoretic este:

m l,'ig.l.34 Proba pen tl71 fonta cel11l~ie Fig.1.35. Proba pentm/oll til ,,/Ill'
V,"""", =---""!:.
P
[m 1 (1.21)
unde P este densitatea real a a aliajului,

FORMA MlEZ PALNIE DE TURNARE
determinatii. pe 0 proM prelevata la vfuful.
\. RACITOR 1.2.2. Contractia pieselor turnate dupa solidificare
conului, prin relava dintre masele probei:
METALlC
m "'" 1.2..2.1. Caracteri.zarea contractiei in stare solid5.
P [kg/m 3] (1.22)
m -m
- <IptI
( \mtractia aliajului in stare $Ohm este volumica, exprimandu-se (le: obicei pllll \;111,1\"1
Pentru aliaje cunoscute, valoarea densitii.tii II.,tllllilor cxterioare ale piesei solidificate in timpul riieilii, In mm/grad S:lllltl '~,,/i'l,"I
,11111'
se ia din tabele.
1'," .j, ,'::1motiv, contractia este denumitii liniara. Coeficientul de contrac(ic 111Slall' :,,,11<1,\'.I
Celde-aldoileagJUp demetodefolo~ 1>11111>1
('11rclalia:
probe sferice sal! corice. Proba stericil (fig 1.33)
asigura formarea unei retasuri concentrate 0·--- L" - Lo (UI)
Fig.1.33.Proba sferica deoarece, proba aviind suprafatii mica in raport " LC/(T" - Tol
cu volumul, viteza de racire este mica. Dupa
racire ~ dezbatere, eavitatea retasurii se umple eu apa distilatii. dintr-o masurii gradatii., citindu-se '" ,\I, I. ('sk IUllgjmea piesei la temperatura de sf'ar~t de solidificalc (TJ I,,, 111111'11/\1',1
1'11',1'1
direetvolumul retasurii concentrate, Proba conica (fig. 1.34, 1.3 5) se folos~te pentru determinarea II 1""I"'I<lll1la ambiantii(TJ
volumului retasurii concentrate a fontelor, otelurilor ~i aliajelor neferoase. I ):Il'ii IIU se mentioneazii intcrvalul de temperatura la care se rekJi\ ('oull aql:! 11111,11 n
La fonta albii, metoda prezintii dezavanuuul schimbiirii tendintei fontei de a forma retasuri, ,11111'1II'fultil ca aeest interval ('sk clIpriw;i'ntre tcmperatura dl~ sfflr:;;it Iit' :;Olllltlll .111'"I
din cauza celor douii. riicitoare care miiresc viteza de racire, simultan cu efectul pozitiv de friinare I. "'1'" :11111
a IIwdiului amhialll
a graft ti ziiri i, ('''lItraqlil ill stan' solidi' poa'" la 11ll1"lltlllllll ,Ioua ejapc
I "lIIll<uc\ia Lr/.CI :;01111,'III 11111\,111
",,11<1111.11111 lalld VOlllllllll1aII'1 ::ol1dl' '.1' 1IIIIII",i11
I" ",'"1.111111,'';01III11V"IIIIlHlIIIIh i1'II'I hl.ll I. '111,.1111
This is trial version ,I, 1.1"" '..I '," 11111
::"Il'<lr'-, 0111,1,11',1111111,
kIlILI"<I ,';011dll'W' 'Oil11:Hla la h :111',101111,11",.
, 1,1"",1' ""'''lllt\ 11111 ',;0111111"'Il'l/l'\:111II11
11.
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metal ice Turnabilitatea
Contrac~a Iiniara poate fi Iiberii, franatii, totaHi sau de turn are.

Prin contractia liniara Iibera se intelege contracpa care nu este friinatii de factorii exteriori. , Lll'a contracp.ei postperlitice.
corespunziind coeficientului de contractie tennicii in volum a aliajului. Coeficientul decontractie Iiniarii
Deci, contractia liniara liberii exprimi natura aliajului din punct de vedere al structurii ill.1.1I1'solidi variazii eu intervalul de
T T
~ al coeficientului de contracpe in volum. ,.Ii,lilll:are (fig. 1.36)
I
Prin contracpefriinatii seuitelege contractiacare, in afariide naturaaliajului, este inf1uentatii ( ) datii cu miirirea suprafetei de I
llllLuJ 1
de factori exteriori(natura fonnei, miezurile, armiturile, condipile de tumare, geometria piesei f
turnate). dlldll I",:m ~forma (cre§l.ereasuprafetei

Contracpa liniarii friinatii se expIica prin aceea cii dupii racirea aliajului lichid, dupi l"I,.k;lpicsci~~ lungimii)cr~
ce se solidifica crusta exterioara a peretelui piesei, contracpa Iiniarii a piesei este totdeauna I" '" hd de franare a contracpei. Deci, Q:;t
friinatii de factori externi. '''"1 •.1<(1<1 ffiinatiivafi diferitii,laacel.

Contractiafriinatiieste influentatiide naturaalilYului(capacitatealui de defonnare, coeficientul "I" I, I'll'sii,infuncpe de grosime, lungime
de contractie), natura fonnei (compresibilitatea, caracteristicile mecanice ale fonnei, tendinta • I. /V;lfel, in cazul unei bu~e (fiirii
de reacp.e chimicii ~ de aderente mecanice care detenninii coeficientul de frecare), geometria 11el"-.-II) contrac~a friinatii pe lungime
pieseitumate(proeminente,grosimea~ lungimeapiesei), tehnologiade turnare (pozipaalimentatorilor " " , 11.10 . .40% mai mare declt contractia c
~i maselotelor). I" dLlllldlR Aceasta se explicii. prin o b
Contractia friinatiieste denumitii ~ contracpe de tumare ~i este Iuatii in considerare la H "Inil" opusii de miez des~urii.rii
proiectarea garniturii de model. I"'" '-;Ullli de contracpeliberii..
Contracpa de turnare se refera la variap.a dimensiunilor piesei turnate in intervalul de l'll~menteledeaIiererniC§Oreaza,

temperaturii, de la temperatura de turn are la temperatura mediului ambiant. Coeficientul de d, "f'.lIla.mntractialiniariiin stare solidi Fig,1.36. Leg8tura dintre diagrama de echi/ibm ~I m1\/lmm
contracp.e la turnare se calculeazii cu relap.a: ., 1I",,,ldol' pure (fig.1.37). Aceastii coeficientului de contrac!ie liniarll
,,,,. q. '1.11
<' arc loc piini la concentrap.a
It - I. (1.24) , I, ""lIll1ll1icorespunziitoare punctului

Cf.t 3 --.100
ID
[%]. d. '"lol::(Tlie alimitei de scurgere (linia
1111" 1III,In)cu1.cmperaturaeutectica(vezi ,..-.... 3.6
""i/" >llIm de cchilibru din fig.1.36). \J
6
unde: at este coeficientul de contracpe de tumare; 11- dimensiunea cavitiipi piesei la tumare:
10 - dimensiunea piesei la temperatura ambiantii .
Contractia la turnare reprezintii variap.a dimensiunilor piesei tumate falii de cavitatea

I", ' !,llId CII accst punct se fonneazii 0 ~ 2:5
,mill' lIl1lpactiila suprafata peretelui .9.' 2,0
1"0" I [apahilli sa detennine contractia u
---
---
p - ri,
I r
,_.~
III"!lllI I,a aliajclc cutectice, contracp.a ~ 1.5
fonnei in care s-a tumat a1iajullichid. S
;~IILL'U IUlIaL
In timpul fficiriiaiiajului tumat in tonne are ioe un proces de contractie care nu se desf~ara
Natura fonnei influenteazii
u5 1.0
Ul'ifonn pe intregul interval de temperaturi, curbele de contracpe prezentand inflexiuni, iar 0.5
, " •• It ••• 11;'
(a 1.Ilrnarcprin frecarea dintre
contracpa nu este unifonnii pe intregul interval de temperaturii. Curbele de contractie pot sa
posede~ etape de dilatare care vinin compensarea fenomenelor de contracpe piesei la temperatura -"I" ,.I,'la d[' contact mctal-fonnii. ~ prin
o 2 4 6 8 () '2 lI. ltl \1\ .~I /1
ambiantii. I' [Hhllt;1 dl' aderL11tiimecanicii~ chimicii.
, '" .11 ';"1'1 i1Et(a de contact cstcmai mare,
Contractia liniarii friinatii este contractia care, in afarii de natura aliajului, este influentatii
~i de factori externi: fonna, condipile de tumare, geometria piesei tumate. • 11 ,,1;11 (ompre:-lihilitatca lIDlcstccului
Contracp.a liniarii liberii a a1iajelor feroase prezintii urmatoarele etape: ,I. 1,"U!;lI!"nlk lllai mica iar kndinla
-etapa dilatilrii liniare (cristalizarea fazelor cu densitate nUca, de exemplu separarea grafitului .1, ",I<Ill' dlllllldi lii aderentllllll'ClIllHll Filt.I.J7. /"/[.11'111" ..1"/11,'/11"/01' ./.' """1 ,.
la cristalizarea eutecticului a1iajelor Fe-C, mic~orarea solubilitiipi gazelOl ~i dcp,aJ:III'il101 in ." 11I;IIUmll', dl'ci jj-iilllln'lIll1umhllqw i/.\'lJpro c01Jlntqu'I/Il',IIIt" Inu
masa aliajului, faze insotite de mariri de volum); , " It IIIlIIpiollllllllllli

-ctapa conlraCliei an1.epedilicl;:
-l~lapa dilalJlrll p•.•IIIlIT. This is trial version
,Ill
www.adultpdf.com 1'1
/""/Ild'llbili(a"'tll1ta(rr;,,/dor me/a/ice Turnabilitatea
L1.1.1. Mdllllt' lit, ddHlllinal'c a contractiei liniare

1..J, TENSIUNI iN PIESELE TURNATE
A A
Contrac~a se poate detennina static, dupa riicirea ( 'a lIflnare a procesului de contr~e Iiniarii, la riicirea pieselor tumate pot sa aparii defonnali (
completiiaprobei, sau dinamic, cand se urmiir~te vari~a i" I" HIli acestora Dacii tendinta de defonnare esteftanatii, atunci apartensiuni, iardacii tensiumk
con~ei in limp, de la solidificare pana la riicirea completa "~"'"~",t1o;trea Iimitiide rupere a materiaI.ului,acestea vor provoca fisuri,
Static se poate detennina contrac~a Iiberii sau contrac~a I'ellsiuniledin peretii pieselortumatepotfi temporare sau remanente, TensiuniIe tempor;1I t'
franatii . -I, I", " IllUldcformatii elasticecaie, dupariicire~ unifonnizareatemperaturilot;dispar, anuIfuHlu SI,'
Contrnctialiberiisedeterminapeprobeparalelipipedice, . ''''1.1<1 Tl:nsiuniIe remanente detenninii deforma(ii plastice In peretiipiesei, Intr-un alllUlIIl
tumate in forme (fig] ,38). La capetele probei se afla "d' 'l,d de tcrnperatura, neputand fi Indepiirlate dupa racire ~i unifonnizarea temperatul ilOl
dite un racitor care asigurii suprafete curate ~i paralele. I,'nsillnile remanente pot provoca mperea pieselor, atunci dind valoarea lor n0l11lIla(,\
I. I'''',''',;k Il:zistenta lampere a materiaIuIui tlUnat, sau pot determina deformarea pieselOl !lnllale
Ar TA Dupa riicire, proba se miisoara
,• Iiniarii se calculeazii cu relatia:cu un ~ubler, iar contraqia ", IH"1'1i1fllnqioniirii (de exemplu batiurile m~nilor-unelte). In functie de natura lor, tellSIlIlIlI(,
II ,,, I" I. lli I'il:sdor tumate pot fi clasificate astfel:
.' i:·" I 38. f)elerminarea con/ractiei libere
E= f P'l00 ,[%] (1.25) 1"IIsiuni mecanice
~ It-IISllmi termice
unde: If este lungimea fonnei (distanta intre riicitOli): h'lIsIlIni fazice
Ip -lungimea probei dupa racire 11',,~;iunilemecanice suntcauzate de franareamecanicaa contrac(iei aIiajeIor Ia ll~1I11
,Cl,11\11'
Contr~a frilnatii se detenninii pe probe cu fl~ (fig. I 39) 10,.,11. h ;111;11
ea po ate
fi provocatii de forma, miezuri sau de elemente ale relelei tk (11I11;11"
Metoda dinamicii de miisurare a contrac~ei Iiniare I,,, '/II/,Ie-La contractia Iibera a Unei bu~ tumate, diametrele interior ~ extl:lior;1I lwhlll
~
folos~te un dispozitiv care permite deplasarea liberii a ft. Hlil(:oreze; mic~orarea diametrului interior este ftanatii de miez; ca urmare, au':;la IlI1
unui capat aI probei, deplasare care este inregistratii grafic """"" ••• 1111se reduce, dar poate sa ~ creascii datoritii dilatiirii miezului. in fig.IAI, cOlltl at \';1
)( J
sau citita pe un comparator (fig. I .40). Prin plasarea in I"" I ,. ,'~:IcIiherii, in timp cc contraqia piesei b estc franatii de catre amesleelll (le flu Illall'
.. cavitatea formei a unui termocuplu, se poate inregistra I'" .n'sul de frfu1are a contractiei de catre forma introduce tensiuni
Il
"
simuItan ~i variatia temperaturii, obtinandu-se variatia I, "lIlildl'H"in pere(ii piesei,numitetensiuni mecanice, La aIiajeIefcroa,>e,
contraqieiln funCJie detemperatura. Astfel se pot evidenpa
fenomene ca: dilatarea initialii, contraqia anteperlitica.
I, "-_"'liol.' 1I11:canieeajunglao vaIoare maxima la temperatura de 200"C,
"h. ,I "I'IIIlII: de dezbaterea formei, Tensiunile mecanice au vaJori mai
t-Vt ,"'~1
u
dilatarea eutectoidii, contraqia postperIiticii, degajarea 'Id" iI/o III (';ulll tumarii in fOlme metaIice, care friineazii mult contraclia
"1': 1,1'/11,'11'/'11/111(//('11 conlraqieijrfinale de gaze ca umlare a scaderii soJubilitiipi acestora in aIiaj 111I1illi_ C=m=~~-8
h
etc. 1"II~;IlIlll:aeste proporponala cu vaImu'ea coeficientlllui de contraclic
17 ~ 10 6 7 11 12 '" 1,,, ·.oild.u It,, ell modlduI de eiasticitate J.:. ~ Cll ditcrcnta de tcmperaturil
\\ I .. \ ,11,II1:1IIdll-Se ell rcIatia:

Ij·iJ.~.Loll. I"""ift.u
i'o/lInwtH· Id,u" ill'

O· «-iE(T1rTo) ( 1.1(1)
~ ~I IIl'illllm (I,)
.•. ,~~ ~,~:·.:!:.'<~ii'·:·;~;~.':::.'
"il.l. I, c:,!l' klllpl'rafllra la care ldiajlll treeI' dill stare plasticll ill stalt" dasllcll. T" \<'lllpn,l!llld
1,,101/\ 1.1• all' ';•. IlH'CI;>((' piesa.
1"11':1111111(, Ilwcallin' l'VOIIlCil/lI v:IIOI'( 0 tblil n, sd\(kn'" kll 11!l'l alliin III 111\<',\,,11111
,I. "'111''-';111(111:;olldll:; piillJ\ 1:1100"( - 11,'''IIt1 ;,11111.-101 kroa!w, kw:nlllll." 111<',"11",. '.11111
';Ill "I. d., ddolllla(nk (,la':lIu' IH'\("'·,' """111111I.111110lla plllSIlClll1I 1011" cla,'llll'l '." 1.1'I
.'.l~ I-U) _'/'df ltf 'f.'flt", df'(f'f IIl¥tlllf 'od d"iilfrllll\

d j ,ij/i! of;- IHi
,,,11 \11111'\<"\'.11.1.,I1'IJ1pt"111111111 1111,11"'1111". "lill oIdoll"!\" pla';!ll (' .alr," d.-fo'llIflll d,.·,ll\ (
;" ,":l Ill'" I \' "I d. I". ,"
I'•••1.11"I' '1111'• ,111>011, !nil<' , 111'"11',11I1
•.· I, ,'0 (, '>i )"( L IJ •11\ ;1/111I" Ill' It H
I,ll
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice TUrllabililalea
=======~~7'=~_.~=
__
==========================_=
, De regula, se plaseza mase\ote cilindrice cu actiune directa, pe cat posibil inchise. In Laamplasarea maselote/or indirede se va avea in vedereca punctul eclmtll inall al
cazul cand in mase\otele inehise se creaza posibilitatea de actiune a presiunii atmosferice, se nodului temlic sa nu dcp~casca nivelul superior al retelei de tumare.
imbunatiitesc condi~ile procesului de alimentare anodului termic cu ali,y lichid. La 0 asemenea Maselotele nu trcbuie amplasate in locUlile cu tensiuni maxime detenninate de fi',lnan:u
maselotii se asigura un volum constant intrucat iniI~rnea lor nu cstc legata de conditiile.de, dc catre fonna a contraqiei deoarece s-ar favoriza aparipa crapaturilor. Pentru evitarea aparilid
turnare. In plus, fonnele in care se gasesc masel6te inchise se pot .executa u~r mecanizat. Prin criipiiturilor, maseJotele se plaseaza astfel in cat sa ingreuneze cat mai putin contractia picsOl
asigmareaunei legiituri di~ecteintrer'etasuri ~ me9iul ambiantsau prin crcarca unci supraprcsiunl Maselota va trebui sa fie montatii in ~ felincat separarea ei de piesa tumatii sa nu prczi nil:
se miire~te eficacitatea maselote\or ~i se mi~oreaza porozitiiple in picsa tumatii. greutiiti. Aceasta inseamniL in fond, instal area maselotelor pesuprafetele la care se prcv\.:dc
Maselotele laterale se preferit in cazurile cand montarea maselotelor directc complica II prelucrare mecanica. in caz contrar, dupa indepiirtarea lor va fi necesara 0 curiipre minllli()a,~
prel ucrarea prin lI§Chiere sau cand este posibila folosirea maselotelor laterale SU rol de masclota .~uuchiar 0 prelucrare mecanidfsuplimentara.
pcntru alimentarea simultanii a catorva piese mici. Este necesar sa:se tindii spre 0 astfel de amplasare a maselotelorinciit maselota sa a1imcnll'/l'
Maselotele deschise permit sa se realizeze pe deplin, chiar ~ mai mult, functii1e riisufliitoarelor dileva zone ale piesei sau chiar cateva piese separat.
cure; se folosescob~uit la piesele turnate din fontii. De aceea, maselotele deschise ~ureaza In funcpede configura(iapiesei poate saexisteunul saumai multenoduri temlice. NlIll1J\1'1I1
umplerea formelorprinindepiirtarea gazelor. Mase!otele deschise servesc carezervor de decantarc nla:;clotelor este in funqie in prirnul rand de numiirul acestor noduri tel111iceCiind conslfuc.:liu
(ncumulare) pentru incluziuni. picsci necesita aplicarea mai multoI' maselote, fietare maselotii are 1'01 de alimelltare [\ 111101
Aplicarea maselotelor strangulate cu diafragmii permite mi~rarea volumului prelucrlirilor I.Onc din piesii.
IIlCCfUliccpentru indepiirtarealor. Generalizarea folosirii acestormaselotenu este posibilii intrudt Maselota actioncazii nu numai direct sub ea, ci §i in veciniitatea ei. respectiv In /,1)1111
ullcori nu sunt prea eficace. La aplicarea lor este obigatoriu ca fonnel~ sa se execute ingrijit dl' inllllentii.
plllltl1l cu irnpuritiitile sa nu se stranga sub diafragmii, unde pOt ~onstitui incluziuni in picse. In lucrarea [11) se prezintii mai multe metode de dimensionare a maselotelor.
AvtUltt~jclc cconomice ale acestor maselote se constatii mm ales ciind se plaseaza pe suprafata
1.2,1.3, Mctode dc dctcrminare a volumului retasurii
(~nf'eRC prelllcreaza mecanic sau cand se' dor~te 0 mi~,rare a coll.s1lriJ.ului de aliaj in proces~1
do obljn~~rc a pieselor turnate.
La amplasarea maselotelor va trebui sa 'se respecte anurnite condipi, pentru a se asigur" Proiectarea tel~nologieide tumare impune
cotecta lor funqionare. Maselotele se vor ~plasa pe piiftile cele mai illalte ~icele mai groase Ill!\(),~t."reaciit mai exactii a vollID1ul~retasuriIor,
lie picse1or. In acel~ timp, sevor lua masuri pentru accelerarea solidificiirii nodurilor tennice Jll'ntru a dimensiona maselotele ~i masa
din 7.Oncle inferioare ale pieselor. Retasurile secundare din nodurile termicc se previn pro~ocand II1Iplimentara necesarii de a1iaj lichid, precum
rllcirca acccleratii a nodurilor termice, cu ajutorul riicitorilor exteriori sau intcrio,ri \11 pl.:lltlUa determina coriditiile de solidificare ...
dh ijatii sau simultana) ...
'r.S~' '.
.~%':::.
RAcitorii cxteriori sunt pliici metalice(fontii, otel), care se 'incorporew..a in pcn~telc formei,
111 (kcptul nodurilor. Oatoritli coeficientului mare de acumulare a ciildurii a acestor ra~itori,l Volumul retasurii se po~te calcula
Se provoacii solidificarea nodului termic ~i formarea golului de retas'ura, inainte ca peretele IIPlllximativ prin metode matematice, dar cea
lnvecinflt aI piesei sa se fi soIidificat pana in centru, in acest fel, golul de retasura formatse 1111U rl\spandita metodii este cea demiisurare
umple cUlUctalullichid, care coboarii sub intluenta gravitatiei din partea superioara inca nesoIldificatii pi' probe. Metodele practice se bazeaza pe:
r ,adimensionarearacitorului se tine cont ca acesta trebuie sapreia ciildura de supra'inciilzir~ 11) cOll1pararea masei specifice relative a piesei
~i(;JlIc1urade solidificare a nodului termic. Se considerii ca riicitond preia aceasta c~dura prin hlllllllc ~i masei sPecifice absolute ~ali~jului
cOfldllctibilitatc. deci temperatura lui nu trcbuie sa dep~asca 700 DC, deoarece la temperaturi 1I11I1[\t,sau .
1fI11i ridicate, In domeniul austenitic, scade conductibilitatea termica. Acest lucru este valabil h) mfislIrarea directii a volurnului cavitiitiipriri
pcntru ril.citorii din tontii ~i din otel. '. '. lilllplerca acesteia cuapa distilatli.
Pc ficcarc parte masivii a piesei, legatii de celelalte Piirti pnn pereti subtiri, se vor amplasa Oin cadll1l primului grup de metode
ohligatoriu IHlIselotele, lih'e portc mctoda eu probii coniCll (fig 1,32);
Mn.'lcIOIH trebuic rUllpiasaUi. pc acel element aI piesei tmnate carC in praccsu] tehnologic /Ii~'IISlu pl1::-tintii
avantajul de a dC,,:t£;'lY1inn
vnlumlll Fig. 1,32 . P"Qbn {'{mid\
NCNolidilkll uHimul. Astfcl de demente flind piii'tile mai granse, InBro~I1rilli locnle, locllrile ltllnl '11 rr:llIRlllii, illdifcrent de (onon lICOlll(~ill (dispcl'satii., concentrall\. snu 1-lilh fOflll/l dt' l'i]I j)
IIill HllU'(')U se n;alizeilzll.\ldZIlHUII, Iln ttuullI'l)1I vl~rticfll. FOl'l11flprobd U!-ltc conicll, UOll',Hl'nild
Jo \'U\;(lf(Jllrl: 1I difl.lritHor Pl,lfCP. locurilc de alimcntnre ell rnctfllliuhid ott).
dlllmllli
I'rln IIInpluljfU'cn llllllidotclm1n
l'nptlllul u/i IlIdululllohlil111t'nl'l,t"l,Jw 111111mull tlu'!lln
JU\'Ullllilll~nllltoan:I()J'su 1I1ccdIWi)llll~ 11( 1I1l1'1i11·lIl1lllil!'loh.:lor,
hi 11l(.\\tI1l1,1\1l11 11\i
11Ilolldllloliru
IIUp!\II'HUn
t1irijotlt, ell dtlll/lllninlllll,dnlllln
V\IIUIIlUIII'IIiIH,dl. 'ill dilh'jHlhUllll
vntlhl collull1i
H,lil!lll'
f,Ji Cl1l'otU,'iUll conci,ml!'ULl' III \111I11'11
!·t www.adultpdf.com (,
Prelucrabilitatea mater.ialelor metalice Tllmabilitatea
IHigurund 0 solidificare dirijati, cu densitate maxima la vfufu\ conului ~ cu retasuri concentrate

III purtca superioara. Volumul retasurii se determina cu rela~a:
VR-Vt"",,,c ,100' [%] (1.17)

Vm = VR
m"l'" = '" •• ,-VR·P (1.18)
undi: VI( ~i V'oorcticsunt volumele real, respectiv teoretic ale conului tumat. Volumul real se
l.!olcJn1,;niiClillosciind masa conului in aer (m...,) ~ densitatea co'1'u1u,i. (p). Vom obpne succesiv,
n Ikgl:
m ••,=VR·p (1.19)
'- ,
". ;'
('Illl/lidcrilnd Pnpi= 1000 kglm3, obpnem{numeric):
VR =m _"I'"
-m [dm 3] (1.20)
VlIllIInul tcol'ctic este:

m Fig.1.34 Proba penlm fan/a cenll~ie Fig.1.35. Proba penll1lfonta alba
VrwMlc=~ [m1 , (1.21)
p
unde P este densitatea real a a aliajului,

MII3Z PALNIE DE TURNARE
Illl!tMA determiriatii pe 0 proba prelevata la vfuful
" RACITOR eonului, prin relatia dintre masele probei:
1.2.2. Contractia pieselor turnatedupa solidificare
METALiC
m ....
p= [kg/m 3] (1.22) 1.2.2.1. Caracterizarea contractiei in stare solida
m "'" -m apa
RAMA DE
Contracpa aliajului in stare solida este volurnicii,exprimandu-se de obicei prin variatia
.-' FORMARE P~!1tru aliaje cunoseute, valoarea dynsitapi
"Illll~nsiunilor exterioare ale piesci solidificate in timpul racirii; In mm/grad sau In %/grad.
ip" I,
se ia din tabele.
I illlllccst motiv, contractia este denumita Iiniarii. Coefieientul de contractie In stare solidii se
Celde-aldoileagrnpdemetodefolo~ 1\\1\1illla cu relalia:
probe sferice sau ccnice. Prom sfericii (fig 1.33)
Ji"i1'..I.JJ.Proba sferica
asigura formarea unei retasuri concentrate
deoarece, probaaviind suprafatJi mi<;i In rapart
a· ---,. Lt;' - Lo
( 1.23)
., Lo(T., - To)
eu volumul, viteza de racire este micii. Dupa
'/101ft' ~l
iJcr,baICfc, cavitalca retasurii se umple eu apa distilatii dintr-o miisurii gradatii, eitindu-se lIt'lIlt": L, cste lungimea piesei la temperatura de sfar~t de solidificare (T,); Lo -Iungimea piesei
dllC:l1jYO,lllmlllrclllliurii concentrate. Probaconicii(fig.1.34, 1.35) sefolose{l~epentrudeternrinarea 1I111'll1pCratura ambiantii (To).
Vllhilllllllli I'lllwmrii conccnlTatc a fontclor, otelurilor ~i aliajelor ncfcroase. ' nacii. nu se men~cineaiii intervalul de tempei-atura la care se rcfera contractia Iiniara.
I ;/1 fhnl n IIIhli, Illctoda prezi.n tii.dezavantctiul sehimbiirii tendintei (ontei de a forma retasuri, HllIlld n:zlIltii ca acest interval este cuprins intre temperatura de sfii:r§itde solidifieare ~i
dlil CLlli'/JJ Cclllf doull. rllciloare care milrese viteza de raeire, simultan cu efeetul pozitiv de friinare
Illlpi'rHturn mediullli amhiant.
p.IllIHi:rJlrii, ..
'ontnlctia in stare Nolidli pout\.: (j Impiil1itii in doua etape:
• (:onlrflclin fl1\7,tJll1ll11tlil in Ilmpllll1olidificilrii, cand volumul fazei soli de se l1liire~te
This is trial version 1111 ~I'III1ll\mi~)r~lii VOIUllltIllllllI~"'llll1hldll, ('oncomitenl faza solidii~e conlractiila tmns10rmarea
till fIlIll ~jiIll' 1Il\c.;I,lO!cm',ll dII!lI1J1lJllllillUI\\lr,dlllll'f' dll[otil1\ !I1iC~()f1\rii tOl1lpCl'Uturii.
\,1;
www.adultpdf.com
Pre/llcrtlbilitatea materitllelor metalice Turnabilitatea
Contraclia Iiniarii poate fi liberii, fdinatii, totala sau de tumare.

Prin conlrac~a liniara liberii se intelege contracpa care nu este franatii de factorii extenon. -ctapa contractiei postperlitice.
'orcspul1zftnd coeficientului de contractie termicii in volum a a1iajului. Coeficientul decontractie liniarii
Deci, colltractia liniarii Iiberii exprima natura a1iajului din punct de vedere aI structurii in stare solidi variazii eu intervalul de
~iIII cocficientului de contractie in volum .. solidificare (fig. 1.36) T T
Princontracpe franatiiseititelege contraqiacare, in afara denaturaaliajului, este influentatii o datii cu miirirea suprafetei de
de f'~ICtOri
exteriori(natura formei, miezurile, armiiturile, conditiile de tumare, geometria piesei contact
Im'tlllte). , (Cfe§Ierea suprafetei
(lintrepiesii~ fOl1tlii.
Contracpa Iiniara franata.se explici prin aceea ca dupa racirea aliajului lichid, dupii (otalea piesei~ ~ ]ungimii) CTeF
Cc se solidifica crusta exterioara a peretelui piesei, contractia liniarii a piesei este totdeauna 8radu1 de franare a contractiei. Deei, Q:>l
f)'llJllltil de factori extemi. contra<;tiafranatiivafi diferitii, ]aaceI~

Contmqia franatiiesteinfluentatiide natura aliajului(capacitatealui de deformare, coeficientul tipde piesa,in fun<;tiedegrosime, ]~e
ill' l'fmtrnctie), natura formei (compresibilitatea, caracteristicile mecaniee ale formei, tendinta :tc. Astfel, in eazu1 unei bu~e (f8fii.
dn It'"~lic chimicii ~ de aderente mecanice care determina coefieientul de frecare), geometria I1lln~) contractia franatii pe ]ungime
I1/I'/lClltlr'!llllc(proeminente, grosimea~ lungimeapiesei), tehnologiade turnare (pozitiaalimentatorilor vuItcu 20...40 %mai mare decatcontraqia c
I iIlllrldoldor). pc diametru. Aceasta se exp]icii prin a b
('olllractia franatii este denumitii ~i contractie de turnare ~i este Iuata in considerare la I'c7,istentaopusa de miez des~urarii
plni!'tjlllfCa garniturii de model. procesuIui de contraepe liberi.
onlractia de turnare se refera la varia{ia dimensiunilor piesei tumate in intervalul de Elementele de aliere miC§Oreazi,
Iljl!lpcm1llrll,de la temperatura de turn are la temperatura mediului ambiant. Coeficientul de tit:regula,coniractia1iniara in stare solidi Fig.l.36. 'LegiJura dintre diagrama de echilibm III I1ITlrllllifil
uOlllructje la tllfnare se calculeazii eu rela{ia: I1 inetalelor pure (fig. L37). Aceas" coeftcientulu/ de contra,cfie /in/am
iliic.~rare are ]oc pana la concentra{ia
I, - I•.
- 2 ' -- ---
(1.24) Hcmcntului corespunzatoare punctu]ui
et, • --.100
I.
[%], do 1I1lcrsectiea limitei de scurgere (linia
,lItrcwptii)cutemperaturaeuteeticii(vezi 36 IC'll--
, Xl6S -- Si
8III
\6
\4
420
-:--\2 p NI
dlll}l,nuna de echilibru
'..J. din fig. 1.36). ~
~ C~
uncle: ", este coeficientul de contractie de turnare; 11- dimensiunea cavitiilii piesei la tumare: 11J1'cpind cu acest punct se~ formeaziir\.0 ~ 2 2:>
I" - dlmensiunea piesei la temperatura ambianta. IllI/llll compactii ]a suprafata peretelui ~. 2.0
ontraqia la turnare reprezintii varia{ia dimensiuniIor pieseitumate falii de cavitatea p111HCi, capabila sa determine contraqia ~.
formci In care s-a turnat a1iajullichid. , 11IIIurll. La aliajele eutectiee, contractia ~ 1.5
fn timpul riiciriialiajului turnatin forme are ioc un proces de contraqie care nu se des~arii IIdllzli Iiniar. ~ 1,0
IlIlifbrm pe lntregul interval de temperaturi, curbele de contractie prezentand inflexiuni, iar Natura fonnei influenleazii U
cOnlTUqianu este uniforma pe intregul interval de temperatura. Curbele de contractie pot sa I 1111j rflC\i a I.aturnare prin frecarea dintre 0,5
p08cuc/Ji elape dc ditatare care vin in compensarea fenomenelor de contracti e piesei la temperatura ,,,'111'11fUlade contact metal-formi~ prin
o
~~M~ '. In\dililUde aderentiimecanicii~ chimicii.
;ontractia Iiniarii franatii este contraqia care, in afari de natura.a1iajului, este influentatii 'n Lalsllprafatade contact este mai mare,
~ de fllctori externi: forma, conditii]e de turnare, geometria piesei tumate. !Ill nfllt compresibilitatea amestecu]ui
onlmctia Iiniarii Iiberii a a1iajelor feroase prezintii urmatoarele e~pe: rln Ihrl11arceste mai mica iar tendinta
"yIHPU dilatilrii liniare (cristalizarea fazelor cu densitate nllci, de exemplu separarea grafitul ui Iltlll'I\Clicchill1ica~i aderentll mccanicli Fig. t.37./nj/Jwnln (?/clI/cllfclol' de (ll/ere
IIIcrisu\lizlu,'eaeutecticului a1iajelor Fe-C, mi~rarea solubilita(ii gaze]or ~i degajarea lor in 1,"llllllllimarc, deci franarenlncol)lmclic nSllpra confrtlCJ;{)1 firm""1 I'",
mtllm uJiiiju]lIi, faze 'insotite de mariri de volum); Vii IlI1111i pronuntatil.,
~l'lllpn.conlTllcliei anteperlitice;
·"lilpll dillltlirii rerlilice; This is trial version
1)1]
www.adultpdf.com IIi
Prelllcrabi/itatea materialelor metalice Turnabilitatea ..
1.2.2.2. Metodc de determinare a contractiei liniare i

1.3. TENSIUNI iN PIESELE TURNATE
A-A ('."j.:i I,'
Contractia serioate detetmina static, dupa racirea ' Ca urinareaprocesului de contraqie liniara,la riicireapieselor tumate pot sa apariidefo011ftlii
completiia probei, saudinamic, ciindse unniir~te variatia i peretii acestora Dacii tendi'ntade defonnare este friinatii,atunei apat tensiUJ1i,iar dacii tensilUliI••
1\
contraqiei'in timp,de la sOlidificare piiniilariicireacompleta nling valoarea limitiide rupere amaterialtilui,acestea.vor provoea fisuri ..
Static se poate determina contTactia Iibera sau contraqia Tensiunile din peretiipieselorturnatepotfi temporare sau remanente"Tensiunile,temporarc
fnlnatii. dderminii'deforinatii elastice care, dupa racire~ uniforlniiarea temperaturilot('dispar, anuliindu-sl'
Contractialiberiisedeterminiipeprobeparalelipipedice, c{)mplet.Tensiunile remanente determina deformatii plastice In peretiipiesei, Intr-un anumi I
turnate in fomle (fig, 1.38). La capetele probei seam. IlIlervalde temperatura, neputiind fi indepiirtate dupa Tacire ~i uniforrtUzarea temperaturilol',
dite un racitor care asigura suprafete curate ~i paralele. Tensiunile remanente pot provoca rupeTeapieselor, attinci cand valoatea lor nominul
di.:p~e rezistenta hi rupere a material ului tumat, sau pot determina deformarea pieselor tlnllflh'
Af - TA'
I' Dupa
liniararacire, proba se miisoaracu
se calculeazii cu relatia: un ~ub]er, iar contractia . n limpul funcponarii (deexemplu batiurilem~inilor"unelte). In-flinciJe de natura lor, tensiwlilc
I I 11 peretii pieselor tumate potfi c1asificate astfel: .
Fig.I.38. Delerminarea conlracJiei libere
e- f P·l00 ,(%] (1.25) -tensiuni mecanice
If -tensiuni termiee ~.
unde: If este lungimeaformei (distanta intTe racitori): -tensiuni fazice
Ip -lungimea probei dupa racire Tensiunilemecanice sunt cauzate de friinareamecani.cii a contracpei aliajelor Ia tCI11Pc.lfllLli
Contraqia friinatiise detennina pe probe cu fl~ (fig. 1.39) IInlle.Friinarea poate fi provocatii de forma, miezuri sau de elemente.ale retelei de tln'nllnl,
Metoda dinamica de masurare a contractiei liniare Exemple-La contraWa Iibera a Uneibu~ tumate, diametrele interior ~ exterior ar Ifohlll
folos~te un dispozitiv care permite deplasarea liberii a I" He mic~reze; mic~orarea diametrului interioreste friinatii de miez; ca urmare, ,accslU 1111
unui capat al probei, deplasare care este inregistratii grafic jHlllllUca nu se reduce, dar poate sa ~ ereasca datoritii qilatiiriimiezului. in fig.I.4!, cOl'lt:l'lIclln
'0 sau cititii pe un comparator (fig. 1.40). Prin plasarea in p!t'8cia este Iiberii, In timpce contractia piesei-b este franatii de catre amestecul de formm"
E
cavitatea formei a unui termocuplu, se poate Inregistra Procesul de friinare a contracpei de catre forma introduce tensiuni
.•o
- simultan ~i variatia temperaturii, obtiniindu-se variatia IIt· lnlindereillperetii piesei, nunlitetensiuni mecanice. Laaliajeleferoase,
contracp.ei in functie de temperatUra.Astfel se pot evidentia li'IINiunilemecaniee ajung la 0 valoare maxima la temperatura de 200°C;
fenomene ca: dilatarea initialii, contractia anteperlitica, . /illicitInainte de dezbaterea formei, Tensiunile mecanice'au valori mai a
dilatarea eutectoiclli, contraqia postperliticii, degajarea I ilhcnle ill cazul tumiirii In formemetalice,cat:e franeazii mult.contractia
II'i'l,1.J9,lJelerlllinarea conlraqieijriinale de gaze ca umlare a scaderii solubilitatii acestora In aliaj
etc.
11.lIillrll
.. (
Tensiunea este propoqionalii cu valoarea coeficientului de contracpe
f'lJ C
b
J
16 15 75108 17 11 12 in IIlHrc solidii "b eu modulul de elasticitate E ~ cu diferenta de temperaturii
1',,:1'0' calcuHindu-se Cll relapa:
I
f~~
cl, I,
Qc ttiE(TE-To) (1.26) .
fig. 1.4 L I'ln.l'1I r'li
cOlllracl/e /Ibm'''' (f/)
~i jrtlnn(f1 rh)
lIlIde:Tneste temperatuFa la care aliajul trece din stare plasticii'In stare e1asticn; To - lempelllLU!I'
pOlillla care se race~te piesa.
Tctlsiunile mecanicc cvolllcnz1!.vnloric 0 datii ell seiiderea tempcl'alurii. ill il\lUIYuhd
11111{'lllpcraturil
solidus - pill}" In 7()()"C. In cn'liul alit~jelor feroasc, tcnlliUllilc OlClJllllilWNIlIi!
1'111l1JIIIl de defbr01u(Ule otolith\\', '('H'1l11H'1\ 1IIllllului din zona plulltici'i in ZOl1fl C1UHiiolllillllll\l'

i
III '11I1 illltll"Vlll de lml\pcflltllln
lil1uilll Oldlll olll'hOIl,IICfltlllnltl1
IIlI'IIIt' iUI Im
VIII dlllll i 1111\
/lInt t1lllhrrniiri plllSLiCl;; call;li dlJrollllll.d 1,llIlilil'{'
j'"I1, ilullI inNIn!m 67.0. ,,(1'i0"( " ilidn 11I1:r,1I1 Illlllohll,
www.adultpdf.com 111
Pre/llcrabi/itate~~eria/e/or meta/ice Turhabilitatea
Intre 400 ... 650°C. La fonte, intervalul este mai mare datoritii.prezenlei &rafituluiin masa metalicii. ,:;t<;:n.siunidt; ordinul I, care ,apar in microvolumele piesei tnmate, adica in sect,illlHlU
de bazi. " .' peretilor.
Tensiunile tennice apar la piese cu diferente mari Intre dimensiunile acelei~i sectiurii. T~nsiunile de ordinul I, n, ID sunt legll,te reciproc. In cazul pieselor turnate cea mill
In timpul racirii, temperaturile·intre pirtile pieseicu dimensiuni diferite sunt diferite:' Acest mare importanti oprezintii valoarea macrotensiqnilor.
Iucru provoaci contractiidiferite.in zone diferite ale'acelei~i piese, detenninfutd tensiuni.·Astfet ,. P~tru miC§Orareavalorii, tensil.1J1ilor remanente se poate actiona mfli ales asupI'a vitc~
In unele zone apar tensiuni de'intindere; iar In a1tele tensiuni de compresiune. de raci% intrucat valorile lui ~ §i E sunt caracteristici ale a1iajului, co[lstu<;ti~ipiesei ~i illlUpfll
Tensiunile faziee sunt detenninate de transformanle a1otropiee care au loc la racirea proprietiitilor formei.
a1iajului, transformiri insotite ~e variatiialevelumului specific. Transformanle defazisunt In functie de cauza aparitiei tensiunilor in peretii pieselor tumate, ele pot fi c1asi{i
caracteristice aiiajelor feroase laracire,' cfutd austenita se transforma in perlitii (Fey trece in .. in: tensiqni mecanice, tensiuni termice ~i tensiuni. fazice ..• , ..... ,
Fe", sau A => P). La ci1irea pieselor,din otel ~ fonti se formeazamartensita (M), care are un Te!1siunile remanente pot sa produca deformareapieselpr turnate .• , .:.
voI.um specific mult :mai mare dedit austenita.;,;. '.'" ,Prin deformare de contractie se intelege variatia dim~nsiunilor piesei f4rp.ate dupl1riluh{'It
, ...., In functie de viteza deracire; pe sectiunea peretelui piesei, transformanle fazice pot completii.in comparatie "u,dimensiunile pe care le-a awt dupa umplerea ca,vititii 'fQtl11cl(\1I
flvea, IQc in, momente diferite, :Va,riatiile deNolum in momentediferitedetermina aparitia uliaj. !
tensiunilorfaziee, care nu sunt cauzate deci de contraqii, ci de varia{iilede volumale transformariler J Deformareade contractie se manifestii.prin miq;orarea dimensiunilor cauzate de con If'Iltlllll
de fazii. La racirea cu viteza mare a pieselor in forma, transformarea A =:'>P'poate sa aiba loc liniarii.~ prin incovoierea unor pereti sau elemente.din piese. Deforplarea pereti10r pjOHd III
la temperaturi mult mai sciizute, adicli in zona elastica, in acest caz putand·sa aparHensiuni produce din CllU2:a tendintei a1iajului de a cedatensiunilo,r,.ca urmare a legii naturale, ~iIInt/ml
interne (fazice) mari. La viteze ~i mai mari, transformarea A => M este Insopti.deo manre "cncrgia unui si~!em tinde catr.e valoarea minim,ii",.Tensiunile se reduc sau chiar <IispuJ'(ldn
de "olum ~ mai accentuatii.,deci tensiunile vor fi foarte mari; In interiorul peretilof apar tensiuni r1dorrnareapiesei,astfel piqilepiesei supuse lilintindere se scurteazii, piirtile supuse I,ll, compr~~1l11l1j
deintindere, iarla suprafapi tensiuni .de compresiune. 'i: , tIC lungesc .. . ,
La piesele turnate din fontii, separareagi-afitului,in pere~gro~ifiind inte6sa, procesul Daci deformatia nu iese din limitele deformatiilor elasti~e,atunci piesa dupli r'lil~jf
este inso~t de 0 cr~ere a volumului specific; tensiunile de compresiune apartn interior. iar l'npli~aforma initialii. Daci deformatiile capatii un caracter plastic, forma initi ala piesQi nil
cele de intindere la suprafata peretelui. piesei. ' c',', , VII mai obtine dupa racirea totalii.
Efectu1·tensiunilor interne in piesele turn ate constiiin deformarea~i aparipa fisurilor', In vederea mi~riirii tendintei de incovoiere ~i de deformare a peretilor picsd till hill
~i crapliturilor, care pot apare la cald sau la rece; . lII'llllHoarelemasuri: .,
Fortele care determinii frfutarea contrac~ei ~idue la aparitia tensiunilorpot fi grupate' - pI'oiectarea unei pjese cu pereti <,:U grosime uniforma care asigUl:a 0 vitczll. !,;!!iuln ill
in forte pasjve ~i forte active . lliuire; . .
Fortele pasive sunt generate, de formele, miezurile cu compresibilitate sciizutii..saude, - folosirea nervurilor de rigidizare care fnmeazii incovoierea;
anumite.piirti din pies&.,de rete1ede tumare,n'laselote~i bavuri. Mannieafortelorcapabile sa - acceleI'area rlicirii peretilor gro~i cu l:tiutorul racitorilor, sau prin alte mC[Ollc
produca tensiuni poate sa fie mult mi~ratii datoritii aparitiei deformatiei plastice in peretii Cfutd evitareaunor diferente prea mari intre grosirnij.ecleperere nu este posi bila 00 Imt11l1lt'1I
pieselor. 1r1hnologicprivind mi~rarea diferentelor de temperaturii care apar. Mjloaccle tclllwhlp,h
Fortele active nu'sunt influentate ~inu depind.de deformarea'plastica a materialuluiL 11ll1'O /ltilula dispozitie sunt urmiitoarele:
piesei. Din aceastii grupa fac parte: '. - eliberarea piirtilor mm groase de amestecul de formare, imediat dupii solitti tlUllfl.l1l11I1:
-influenta masei peretelui in cazul suspensiei de catre crusta; li conlact cu ae~ se accelereazii riicirea lor deoarece cr~te pierderea d~ ciildul'li prhl flHlhl\llIi
" presiunea metalostaticli a aliajului in interiorul peretilor pies~lor; - aceclerarea racirii piirtilor groase cu racitori exteriori sau foJosirea unOl' alIloRlllllilll
- foyta'centrifuga la'ti.tmarea centrifuga; , III conduclivitate rtdicatii.(m sip de zircon, cromomagneziti, carborund, amcstcc ell /ih unlit ill
- aplicarea unei forte exterioare . tli\ 1I11llll. etc.); ..
De mentionatcii tensiunilede tumare sunt acele tensiimicare apar dupa tumare ~ solidificare.Ai • r1l.circaell apa a piirtilor groase indfltii dupiisolidifieare~llor complcll1;
In piesa turnatii.,dupa riicirea completli, raman tensiuni remanente. Aceste. tensiuni pot ,sa fie -in cuzul pieselor ell grosime uniformii (pliici, cilindri etc.), tCllliiuui!c jnt/lllll) Ill' pili
mi~orate; claca piesele sunt supuse tratamentului termic .. r . ". i\Vjhlllunwi printr-o riicire fourte 1l1ceatli,cvilandu-se di1;erenlelc mari de [l.ll1.1perl\l,llrft lnlll'
Tensiunile remanente inperetii pieselor turn ate pot fi grupate.in: I Pith ul plllcii ~ipll.qilc extcrjollJ:o;
',- tellsiuri de ordiul III sau subatomice, care aparln volumul retclci crlstnlinc; lilcirull in formA p4lnll In tOluplll"nlnrlllllIlbillnlll. sau pOnllln 200 ... 300 "(' mile mlllHlIlI

'- tensiWli dc ordinul n sau microscopice, care apar la lirnil.(llo VIIIUITIlllulunuicristal; IIllhllllll pl)!llrU II1JcI;lOI'UrCfi tonrdulhu t!llll\I'I,~tll pi
I) ~~
www.adultpdf.com Il!1
Prelllcrabilitatea materialelor metalice rllmabilitatea '"
1.4. REACfIVITATEA FIZICA.s1 CHIMICAAALlAJELOR FATA. DE GAZE In timpulsolidificarii, laniyelul interfetei lS?'10cm
se produce un lraIJ.sp9rt de masii 'intre solid . ';~
In stare topitii, metalele ~i a1iajele pot reac~ona cu gazele cu care vin in contact. in condi~i ~i lichid Aceste schimburi la nivelul interfetei lS grosimea zonei
normale de turnare, gazele mai frecvent intalnite sunt: O2, CO, CO2, H2 §i H20. Aceste gaze provoacii 0 variatiea compozipei medii ~i 0 pastcase
pot ajunge in metal fie prin'dizolvare pe cale chimica, fie' priil antrenare sub fonna de bule. avansare a procesului de solidificare. Viteza
1=<:le
influenteazii turnabilitatea, mai a1es·din punct de vedere al proprie~lor mecanice; pe care de difuzie chimica'in so(idfiind mw sciizutii
le sli~te, dar ~ prin influenta pe care 0 au asupra fluiditii~i ~i asupra tendintei de fonnare decat in lichid se getennina aparitia unei
a suflurilor. ' ' neunifonnitii~, acest fenomen fiind la originea
Fonnarea sutlurilor poate fi explicatii pomind de la modul de degajare a gazelor. segregatiilor minore,
Mai multe impuritap pot fi degajate sub forma gazoasii in tiinpul solidificiirii, remarcandu-se, In figura 1,42 se prezinlllstadiul intermediar @ stareo termica.
pl;n importan{i, hidrogenul pentru aliajele pe bazii de aluminiu $i magneziu, hidrogeitul combinat al soIidificiirii. ~nl.li;,Iingou. ,In apropierea
eu oxigenul sub forma de vapori pentru a1iajele pe bazii de cupru, carbonUl combinat cu oxigenul pcretelill formei, ali~u1 este complet solidificat,
In stare de ~onoxid de carbon in cazul otelului etc. In centru complet hehid, iar intre cele doua j, •
Originea gazelorcare se degaja la solidi fi care poate fi de natura diversii. 0 scum clasi fi care i'.one se intercaleazii 0 zonii piistoasii care face 0,001 mm
a acestora ar cuprinde unnatoarele e1emente: . tl'anzitiaintrecele douiiregiuni, Lanivelul punctelor
, a) Aerul antrenat mecanic in cursul tumiirii. Aerul existent in fonna ~i care riu poate dcndritelor, compozitia chimica este apropiatii d ~liu ..interdentriti
.{
li cvacuat in miisurii suficientii prin canalele de aerisire ~i vaporii degajafi la contactUI metalului do eompozitia aliajului 'in timp ce la nive\ul (9 ~rfologp z<Jr'e1p("llooJ""
cald cu elementele tehriblogice (fonna, maselotiera, racitor) fac parte din aceastii categorie: lichidului interdendritic asistiim la iIp.bogaprea .
b) Gazele disociate in metal. Numeroasele gaze au 0 solubiJitate mai mare in metalul ill clemente de aliere, Difuzia, deplasarea Iichidului I
lichid decatin metalul solid. In cursul solidificiirii existii tendinta de asigurare a concentra~ei III ill capilaritate nu pennite asigurarea unei <E) storeo fizico -chimic<i
ecrutc fazei solide prin degajarea surplusului de fazii gasoasa, solubiJitatea gazelor 'crescand OIl1ogenitiiti· Izolarea Iichidului interdendritic
\) dalii ell cr~terea temperaturii, Din acest moti v este necesar a se evita 0 suprainciilzire exageratii IlIlIlvelulvolumelormici,creazii conditii pentru , Fig. .1.42, llustrqrea sladiu/ui i/llel'lI/et/la/' 11/
a I11ctalului topit" . Ik:zvoltarea unOI' neomogenitiip minore intre solidific8;ii

c) Gazele provenite dintr-o reac~e chimicii.In masa aliajului, gazele provenite prin licest dtlcritele ramuriale dendritelor sau intre diferitele zone ale cristalului,
fCllomcn au 0 importantii particulara in cazul otelurilor necalmate, tmde metalullichid con~ne Solubilitatea diferitii a elementelor in fazele Ijchid~ ~i solidii conduce la Imbolvl!i r\'11
() propor-pe 'insemllatii de oxigen disociat. Acest lucru determina apari~a monoxidului de carbon I, 0 Itul ui de crisWizare Cll un strat de elemente segregate. In cazul existentei de-a llUlgUJSlI Pl'lIll'll11
r
In spatiuJ interdendritic. 1'lIslaJului ,a fluxurilor convective deotellichid, 0 parte,dip atomii acestui stral se 'illdcplll'll'Il'
Cfuld gazele con~nute in metal nu se pot degaja complet 'in cursul solidificiirii, ele rmful Pi'(: aliajul de bazii, miirind concentrapa impuritiitilor 'in volumul de,aliaj nesolidHj(;Ul
inrllobate In masa aliajului creand cavitatile care existii 'in piesele ~i seiniprodusele tumate. In cazul absentei amesteciirii, in apropierea frontului de cri stalizare se foonca/illlll I'll, III
,h, :lollllielichidii'imbo~t'in elemente segregate ~ aciirui grosime efectivii este egaHi Cllgroliillli'll
1.5. SEGREGApA t, 11(111 ui limitii de difuzie. -
Dezvoltarea proceselor de segregarein aliaje poate decurge dupa lInniito~u'ele trei Hcllllllll'
in produseleturnate, fenomenele de segregare chimidi se'dezvolta la trei nivele, adicii: 1. Concentrarea proceselor de segregare pe 1iontul de cristalizare, unifonnizan:a conoonl f111H'/
- la scara dendritelor prin prezenta microsegregatiilor sail a segregatiilor rninore; !III'lIlcntelor care segregii amtin faza solidii cat ~i 'in cea lichidii avand loc foarte illcellw l'III!'
-la scara produsului (pe lungime sau pe Sec{iune) prin prezenta inacrosegregatiiJor sau dllll'/,ici moleculare ..
11 scgrcgaliilor majore; . . Unifonni;r.area concenp-afiei impuri~lor are loc numai in f1l7..(\ lichidll, pc cllkll \ 1/ IIl'fjil/
- la.. scara inte~ediarii prin prezenta medisegregapilor. '1loll'elllare §i deplasiirii prin convec)ie a aliajului.
3,10 cazlIl cxistentei concentrlltiei deinc1uziuni 'in intervalul care soJidificll, unl fell IlIWJII1111
1.5.1. Mic rosegre.gatiile Plllll(' Nil aibii loe pl;n difuzie in fuzll solidii.
nl".d llelllde
ILBalizllrcaCOllllX>7,i\iCi In I)()lkijfic~II'ealillgourilor eSIC lIJI n:zullut III dC!-Iflt',lIllnrli
Ncomogcnj,tl\tile chimice, care se mlltlifcstii la scara dcndritelor sau cristalllllli, stint I

III I lilt cltl rei Of' proccsc:
() ('oll/-lccilllll 11 1I11l1ia/;{i
llceluial;li flillOIlIilIl, IIdicfl:! microscg,rcgatici,
111/11
'l) I\JIICHlt:ClU"Cll
/ip"f 1n inklvlllul tit'
/',lIlVillllhllllll
1111llIHli~'UI
1111OIlVt'l\llvllll dilt:rilolof Cl'iNtlllc In Illlxudlr hil'I~HI('
'11l
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea nraterialelor metalice Turnabilitatea
~====;==;=============================='"""========-."...
~ spalarea frontului dendritic, sedimentarea~ antrenarea cristalelorechiaxiale, circulatia Iichi dui I,ll
2) Oifuzia in volumemici la distante interdendritice egale,de exemplu, ,ci.l maximum
interdendritic in profunzimea zonei bifazice, deformarea retelei dendritice in zona bif<l1,11,;
to - 100 ltm ~ la valori re~ativ mari ale coeficientului de difuZie a eJemeritelor dinaliajullichid
constituie·elementele de influentare a macrosegregapilor apiirute in produsul soliditicat.
(0 =10-9 m2/s).:"" "', ,; ,'" . ,;, , " , ' 1" ", ' .. "',
'In tabelul 1:7 ::s'eprezintii sinteti'? fenomenele care pot;ga influenleze macrosegreg,ali ik,
3) DepI3sareaali~ului din miezullichldallingoului~inionastiirii
, • bifazice, pentIil compei1saici
1
Situatiile in care circulatia lichidului interdendritic in profunzimea zonei piistoilsl.'

contractiei lichidului din canalele;
. , I, interdendritice;
t , aceasta deplasare
- este insopta de sciiderea
detetminii aparitia macrosegregatiilor stint prezentateln taoelul 1.8 .
concentfatiei impuritatilor ~ IDace~ spatii ~:iIDn unnare agl'adUlui de segregare propriu-zis:
Cauzele circulapei lichidUlUi in zona piistoasii sunt urmatoar:ele: contractia de solidi fi Clll\ ••
Este util de precizat,<;iief~ctui diluiirii concentrapei impurttiiplor segregate depinde de
contractia termica a lichidului $i a fazei solide, convectia fortatii, convectia natural a, deg[~jar\.lji
lungimea stiirii bifazice a otelulUi.Cu dit aceastii zona este inai largii "cll alllt acesfefdcfeste
mai mare. '. " I ," gazelor, deformarea produsului solidificat.
,. Tabelllll
MK.Flemingconsideriica diferiteJebpuri de segregapi sunttezultatulcomportiirii fluxului Fenomene elementare la solidificare ~i in crqterea cristalina care conduc la aparitia
lichidului care segregiiin zona bifazicii a ~i!,goului pentri1 compensareacontracpei la solidificarea macrose2reeatiilorl7 ., ...
aliajulUi in microv~lumele.dintre ramurile, dendritelor [11]. ;' ,,'
Situatia solidifiearii Existenta ~i Starea hidro- Cauze potentia le a 'Exemplc
Dupiilocul& aparipe iumcrosegregatiilor avem lnicrosegregatii intercelula're; interdendritice morfolo~ia dinamicli a segregaliilor majore
~i intergranulare.', " .," frontulu! de zonei fluide
solidifieare
Microsegregatea intercelulara este definitii ca oneomogenitate,chimicii care' apare'la .~:, 'I
nivelul celuleior. tirrutele tetulelor se imbogiitesc in elemente de aliere cand k., <:;1. Oesf'~urarea
•. ' >
Cre~terea eristalin! sau Interfata sII Stare,imobilli' Abateri de la regimul Solidificllftlll dll VOlA
solidifiearea dirijati sub plana' permanent p'erfecl al in lIavetcle Hl'fillillr
procesului de difuzie' este 0 f4nctie a !D0dtilui de realizare a delimitarilor celulare:Sfudii efectuat~ aCliunea gradientului redistribuini
Icrmie a unui metal pur
pe baza de analize metalograpce ~icu thicrosotide'eld:tronice aratii cii'ia'limita'de griiunti, "aUslab aliat elementului
in segregat,
fata interfetei sI]:
coneentrapa elementului dizolvat poaten dubliifatii de medie, Cu to ate acestea, cauhnare efeetul extremititii.
sehimbarea vitezei de
a distantelor mici pe care apar asemenea abateri de la coinpozitia ehimieii medie, polite avea: solidifieare
loc 0 omogenizare a COIllpozitiei datoritii difuziei care are locin filia solidii,in tiItipul riicirii,
Idem Ide!ll Conveetia Variallta
Microsegregarea dendritica este cea mm cunoscutii dintre miciosegreg8tii ~ se manifestii turbuleuti diri Imposibilitatea
stabilirii unui adevarat Czoohrolsky I!
regim permanent mOllllCriNtfildor.Ill
prin neomogenitiiti1echinU:Ce intre dendrite~, in cazul acelei~ dendrite~ iritre centru ~ ram\.uil~ mterfete!
~propierea siIieiu
dendiitelor. eu cat distanta diritre ra!hurile dendritelor este mm marecu atat este inai dificil
Solidificarea Front de Agitare Fonnnrml Illl'U1l1l1J iI
de a oinogenizacompoZi~a printr-im tratamenttermic ulterior, ~ind ca umpul de 0n10genizare solidificare violenti Imposibilitatea
ullidirectionali sub stabilirii unui regim 0lelurilor IIcol;lllll'I"
la 0 anumitii temperaturi esfe proportional cu patratul distanielor di'ntre ramurile dendritelor. I,/ndient lermie moderal celular pennanent
• nliajelor
Mierosegregarea intergranularii' este determinatii pnn existenta lallmita grauntilora
"
Llnor zone de eoncentrap.e ridicatii. Aceastii segregare este cunoscum ca fiind dependeritii de S"lidificare Front de Agitarea Strat limita a difuziei, BCllzi !Ilhu IltlUllillh'
modul de formiti-e a limiteloqifiiu~tilor. ' " lI!.idircclionaJi sub un solidifieare moderati sau a difuziei ell (ISitrH'O
",I "dient leOllie moderal dendritic turbulenle·sau spa- ;lItennilolll
Aproapdn toate cazurile; lichidul care riimane la' limita griiunti10t se imbogiii~fi: in larea frontului
e1emente de aliere. ' ," ,
',' .~olidifiearca Iingourilor ., Front de Convectia Sedimentarea ~i' COllul SO~fOl\l!IIIII"
r}1• produselor turnale solidifieare ell naturalli antrenarea cristalelol' lIol[.allVCll1t
l\1IBrosime mare morfologie eehiaxiale lingollfllo diu "101
1.5.2. Macrosegregatiile" ',\ dendriticli o"hnll(
\~'i: ',: ronuntati
Prin segregarezonalii sau macrosegregare se inlelege neuniformitatea compoiitiei chi mice N"l!dlfical'ca produsclor , Zon1 pi.sto~sli Nepreeizati'la Transfer la rhare
\HilHilo CU groslmt:llnare , groasliell nivel ma- . distanta a e1ementulu!
a'aliajului care apare in timpul procesului de cristalizat~ pesectiunbtpereteltiipiesei,turnate, ·structuri crostruetural de segregare in zona
In funetie de locul de repartizare, segregarea zonala se imparte in ': segregare zonalli dendritiei plstoasil pr;n
conveclic liehid!
direct( segrcgare zonalii ihversii; segregate zonalii rodalii de tip V, segregarezonalii neaxialii
de tip A. ' . ',I . j,.lIdllicaronl'roduAolor 2011. pltllORRX N°i'foci'llltlln
1111!lnlo IJI,I llrollilllo mare IJII ~lruIJIIIII nlvollllu·
Acestea aparin general la piesele cu gfositne mare ~i pentru ali~jele care modi fi ca intr -un dondrllio 11111nltl1OtlifRI
in[[:t'vnl mure d~ tcmpernturli,
Nil cxitlll\ 0 lltuuIimjUltcaplkerii ~('''I'ceIiUorilorpriviod oril!Jnl~lulllli'rotjf1YJnI-'1'11l1l1/'
hllH'r.il.ilIii, up,llm'ol1vlolcnlll !l zOllci cQHtndc 1I lichidlil\li. 1lJ1,lhUllillllilllt
HClljm~llile
1 "
nl. www.adultpdf.com 11'1

Prelucrabilitatea materialelor metalice Turnabilitatea .
======================================~~_.=========",.
1.6•. COMP~CTlTATEAPIESELOR TURNATE '

Tabe/u/I.8.
Compactitatea pie~el.or,turnate se' exprima prin, capa~.i~~~eade a evita,forrnar\m
Situatii1e in care circulatia lichidului inq:r~e.ndritic in profunzirnea zonei pastoase conduce la llIicroporm>:itiiplor~i a fisurilor ... ' ... ,,' '"
.. rnacroseg~egatii (7J Microporozitiitile;, numite ~i mi~roretasuri, apar cand lichidul interdendritic rezidu.iJl.
instabilitate marginale; ~lIprins intre mai multe cristal,((.vecine, sesolidifica §i contracpa f((zultantii nu mai poatc Ii
aproape de a
, Da orizontalli
. ~ Vene segregate
PortaPenomene
motnce pentm, Da,
Nu, Solidificarea
Solidificarea'
baZa
. -nent;
dpI/dT<O
metalurgice
Nu .. de
Gradientul
unidirecponalii
teniperatura
Segregapi
permanent
-dirijatii
-daca
verticaiii,
daca niche!
bidimensional
Solidificarea
ade
unidirecJionala
SegregaJia
existii
asimetric
PosibilitiiJi
perturbatoni
produsului
SegregaJii
dac/i p'
NeomogenitiiJi
p'>pl
peratura ,pozitive
pi
Segregatia)nvers/i
Camp
Camp
CoodiJii situaJii
desuperaliajelor
>de tem-
negativ/i
in regim
termice
tumat
superior
bi
dp'/dT>Op'in
~i
di- regim incontinuu.
-(oteluri
concentraJiilor
ain Vene
parale!
axa axa
produsului
zone!
centrul
incontiiluu
perma-
solidificare segregate
cu
in frontul;
pe produsu!u!
special)incontinuu;
tumattumat•lingoun. , . i:ompensataprin alimentare eu aliaj. liehid Prin ~st ,mod se formeazi cavitiiti.mici prinlll'
curgeni
~schimbarea
Segregatia de
asociatii
sectiune;cu dcndritele deja formate, Microporozitiiple sunt difjcil de stabilit'prin lJletodele.nedistructiv"
(1;ldiografieX-). Elenu SU,lltvizib,ile decat in sectiuneapregiititii pentr4'analizii microscopiu
. Originea fisurilor este n~tdistinctiide ~ea amicroporozitaplo[, fis~le fiind cauzut'·
dc eforturile care se nasc in masa~iajului in curs de solidificare.
Microporozitiiple ~i fisurile constituie, inambele cazurj,o discontinuitate in ll1claliil
IlIlnat ~i pot afecta grav grract(jristicile mecaniee. , .,
Mi<;roporozitiitile ~ fisurile se,pot influenta. Astfel, initierea ~i dez\(oltarea fisudloj
pOI fi fayorizate prin prezenpt microporozitiitilor, in special,prinefectul de .erestiiturli, pc elu
1I1'i:~lail induc. Dar pe de altii parte, fisurile pot fi umplute;intr-o serie de conditii. grutill. lli
pllrtc~ m~lor particulare a Iic~idelor"Aceste ~ permit evitaJ:eafonpiirii miqopol'o:li 1II1i1111
hl1wile umpl\lte nu prezintii aspectul fisuril.or inipale, dar segregatiile formate)a aCClltIIIvul
pill sa afecteze substantial proprietiiple lllecanice aJe materialului. Umplerea (i~lIriIOl
j1tltc controlatii in mare parte de circulapa lichidului rezidual care,traverseazii medi ul pOlllll
IIJlISlituitdin reteaua dendritica a zonei piistoase.
1.6.1. Microporozitatea pieselor turnate
Metalurgi§tii suntpreocupatide mic;oporozitateapieselor la care se cednalte caract~ri/JliII

ilil'~'lIl1ice.Principalii factori deinfluentii pot fi grupati, dupiicum urmeaz.a:
- natura aliajului;
- factorii de naturatermica;
- factorii de natura mecanicii .
Natura aliajului influenteaza intensitatea contractiei la solidificare,~i soluqilitall:lI e)I'I;t,loi
11Him\'; solidii. Compozipa aliajului impune intervalul de solidificarc. acesta fiind llIollllOllll1
Iihmco ca un rise de formarearnicfOPorozitiiplor. Cucat intervalul de solidificarc nAil: !lilll
WIIII', Cil alat riscul de formare aporozitiiplor este mai mare. Modul de ,cre~tl;rc II CdHlllllllol
" /,,111 dtlcoIl1pozitia~ naturaaliajului, poate fi un factor de rise esential'in fonnal'eu pOfo'r,ltrillliJ,
Pentru a reduce tendiJ$ de segregatie sau a 0 inIaturaintr-0 rnasura apreciabilii,in mtervalut ii Jll.ll;~(scns sepoate mentiona ca umflarea microsCQ,piciia sferelo~leutcclicc in ullil11l1OlllJli
de solidificare se recomandii 0 mcire rapida, unnatii deo racire lentii peritruomogenizarea prin I ~lIhuili(:1irii fontelor Cll grafitnodular antreneaza,paradoxal 0 agravarc a tcndinlul dL: 1(111\1111
.difuzie a structurii ~ pentru eliminarea tensiunilor interne. illterior poate fi aplicat un tratamenl i IIW.ropol'ozitiifilorll)fonte. Printrefactorii de ·naturachimica se poatc menlicma cOlllpll:t.lllu
de recoacere de omogenizare. Laaliajele cu interval de solidificare care formeaza solutii solide; 11I1I.l1101' di oociate ill masa de ali~i Iichid. Pentru a evita formarea micropQ/'ozitlitilol', dlllntll
tendinpt de segregare dendritica, in condipile variatiei compozipei chimiee, este accentuatii. Illfi'11llltdofde solubililate, de la slarea liohida la starea solidl\, se va rncl1t,jnc la valnll c~1 HHII
Caurmare, dendritele cresdntr-o anumitiidirectie, preferentiala: obtinandu-se dcndri le ramificate iHIIJ,lIll'compozilia gazelor in lllil\jc ( I J~ pClltru alurniniu, I I,.•'N2,CO pentI'll 0(01).
care IflgreUne<lZacurgerea aliajuHli Iichid, diminuand astfel capaci llItclI dG 1111 I1nrc. EI'ac(ul fnctorilor de I1I1t.Uln tmmiull ONtl.: cOlllplt~x. Aslfd, mnl'il1lcn pOl'vZilll.1HoI llNli
This is trial version 11 )i,ill!I\lilll'cduAA
H!\lopOl'uzlllltHQ
pl'in cl·~I.(jrclllflllll'll'111mB .11' I,UmllfC ~ilfml1prin i,;n;t;lcl.lrelllumpl~I'lIt,llllllhlJliili
rllllll UdOIlClI !l1l11 1I1~1 Vlillh, (1II'imll,ll1 Huhlid (;li 1n \l;lllll1\O in WII'I' ra, 1I1ll1'I,l'lI/t1
IJII
www.adultpdf.com Illl
Pre/ucrabilitatea'materia/elor meta/ice ." :~
Turilabjljtat~a' .
===================================== ..-=====--,
un riicitor. In ccea ce privc~te factorii de naturliiriccanicii: apfi6an~a unci prcsiunicxtcrioare ';' Crapiiturile la cald au lQcla limita grauntilor primari, de aceeapre~iritii 0 supruli'll\ 1 I.'
in sistemuI de alimentare in timpul soIidificiirii pieselor turnatc cste considcrat a ft un facto!' mptura inlercristalina, au dimensiuni mari, sunt largi, delntindere miCii'~darii tendinlu dilll
important pentru reducerea'microporozttiitilor. In eazuI foarte p'articuIar ar fontdor eu grafit se propaga In continuare (punctullorterminal este ro~jit), suntintotdeauna,oxidate (COIOfll\i'lI
nodular, unde microporozitJitile~i retasurile sunt asociate cu soliCitarea{ormei, utiIizareafonnei in negru indicafo011are.a lor la,temperaturi ridicatt:;). '; 1I
rigide devine un factor important aI ameliorarii sanatiitii inferne'a'pleselor . .'., Criipiiturile lacald'pot fi·de naturam,ecanicii sau te011ica, In unele cazuri pot UCllolll
C6nceptele introdusdeferi tor la precipitarea gazelorin timpo:l'solidificii.riipermit c1asarea ~i unele ~iaItele: Criipliturile la cald care apar ca unnare a influentei tensiunilor mecunloc) pill
defeclelor interne In doua eategorii;suflurile'sau porozitatile ~i lnicr6porozititile.Forman~a sa se formeze doarln produsele Cu constructieizotermica, caracterizate printr-o franare mccfllili .
suflufilbr poate fi explicata pornindde la modul de degajare a gazeIor,!<? importantii;a constructiei. Criipiiturile la.cald reprezintii in acest Cazun sistem de,fisuri (crlipllLII
, '.! ,Mm multeiinpuritiifpot fid~ate sub foifua gawasii IIHimpul solidificiirii,remarciIidu-se, mici), repartizate perpendicular pe directia de act!onare a contracti ei.
prin i'mpbrtantii,hidrogenillpentru aIiajele pebazii ddu'tlminiu~i magneziu, hidrogenuFcombinat Asupra tendintei de,formm:e lac,ald influenteaza urrnatorii factori: natura aIiaju.lui.lIuilllll
cu oxigenul sub forma de vapori:pentru a:Iiajelepe bazlide cupm;"Cafbonurcombinat cu oxigenlJ!. fonnei,geo,metria piesei ~rnate, conditiilede turnare.
'i'nstare de monox'id de carbon lit cazulotelului etc.... U r '. '. Influenta naturii aliajului se exprimaprin: compozitia chi mica a aIi~ului, proptiolhlfh
In functie de stadiul solidificiirii la care apar, de mW'mea; fonua ~Irepartitia lor. cavitiitile rnecanice,alealiajului la temperaturi ridicate, particularitiitile d~s()lidificare,sau gCOIIHIII ill
generate pot sa fie denumite: sufl uri, porozitiiti, l11ierop6rozitii~;microretasuri Mai'nlulte Iuerari. I'rontului"de solidificare, propriemtile termofizice ale aliajului, 'i '
, printre care eele a1e1uiPiwonka ~ Flemenigs, Cambell [11], ao·stabiIit teoretic cor 'liile pentm Influenta compozitiei aliajelof,asupra t~ndintei de fisurare a·Iacut obiectul <l nu 1l1\l1i IlHjl
care se produce germi riarea ponl of:· .. ,.:: ' c . \" sludii, atat pe~tru oteluri cat ~ pentt:u,ali~je ~are. Jp eeea ce prive~te influenl,l.\CIOl1llilltl1l
'. , Originea micrbporozitiitilor estc atribuitadiferenlei·de"solubilitate 'a gazului in lichid . de aliere care s~sc procesul ~e solidificare printr-o reactie eutectica (cazld cel mui Ih\iJVillil
. in raport cu faza lichidii ~i/salicuimpOsibilitatea Iichiduluide it alimenta spatiileinterdendritid~ se admite, in prima aproximare, ca fisurarea la cald este atinsa pentru aliajele care: 1It1 IIn 11IfI!i IIII
pellnUa eoinPensa diminuarea volumul ui Careacompaniatii coritracpa'soli'dului. Ea este,localizatiit ue solubilitate It! ,stare solidi. Aceste aliaje con~spundteoretic pentru. ali~iele Cll CcllllUluII1I1
ih'spatiile interdendritice .. interval desolidificaredintr~o familie, de ali~e ...
',)' \ I .' ~l
In cazu.l ~lidificiiriiaIiajelor ~are, se admite ca fisurile nu pot sa aparll.dac" 0l1lplI(11
1.6.2. Crapaturile in piesele turnate 10% din volwnul aliajului solidificat se transformii sub forma unui eutectic (regu.la 11Il1.,,(1111)
~;
Prezenta eutecticelor la ali~e arai:aintotdeauna 0 rezistentii.mm nuu'e la 101l11fU'CU
orilplilml/'1I
~~;;:;:;~ Crapaturil e reprezintiiruperi parp ale sau totale in sec~unea
AT III cald. " I '
,} produsului tumat; determinate,de tensiunile ralntinQer~'care au In ceea ce priv~e infl:uenta impmi.tiitilor i:l ciirorsol,ubilitate este fO,m-teSCiiz;liUlill,HUll
g valori egaIe sau mm man deciifrezistenta la rupere phn trac~U1'1e I!olidii,concIuziile sunt mai,pl,ltin nete caci ~ara vartatie a continutului impurilli.tilor P'liVIlIIII
~::: a aliajului. o vmiatie importantii.asupra telldintei de fisurare. ,in cazul otelurilor, sulfll\ ~i£081ul'lIlllIllllI
~ G Criipaturileln produseleturnate Jj0tfi Impiirtite in criipiitllli IIWHvaconsiderabil tendinta dt;fisurare, Incepand de la 0 participare masicrl.de 100 pplll H"'I 111
~~ la cald ~i la rece .. lIocival sulfului in oteluri poate fi combatut prin adiugare de rnangan care dcvln{,} lillH \' dl
.' ~ ~ Fislira'la caJdsefonneaziiin cursu! solidificarii,intrelichidus
1 ,
ItIO,6%. , 'r
, .• ' ~ solidus. Procestll estesimpiuin prin'cipiui·sau...In'ctirsul

solidificiirii, Re(eritorla infl,u~ntacoefi~ientului de contI:ac~e se afimlii ca ia valori ridic:llli nk 111'l''4I1
Fig: .1.43;' Stl1lciura ag/'ega(ului, aIiajUliastructuraumiieClificiu de'graunti mai mult sau mai putin !r1l1,ijnta
de fisurare q~te, datori~ faptului ci!.proprietiitile mecanice ale aliajldull11 f11l11H'U
1l1spectivsunt foarte nuci. '
'. '. L' L . cl ' Acestedificiunuareobunapl3sticitate. Riicirea$isolidificarea . Valoa.reascazutii.aparametrilorte~ofizi~i ai ali~ullli (A, p, c) ravorJ7;~utJjIJIl'IJh\11
1',l\IJlell~uluide temperl;1tur~pe sectiune,ilprodu~Wui tumat. Acest Iuclll dctcl'minll () mkl,lllllll i
IL'·
~1
.'A'~"B....~ .."
.:..,~.
_'--
:~.;. '.'N'
8 _. A
.:
r~~. '...,s.v serupe§l.ofisuraSeformeazamtregmunp,mlichldulmterdendril1c.
dendritie, edificiuinglobat
provo~'schi~biiri intr-o peliculii subtire:de
de di~~~Si.u.ni~m.~tI,v ~en~ lichid (fig 1.43),
care'edifici.l!il
: Tendinta defornlah~:a fisurilor lacald se Ibcalizeaza plelit1l!l
IlloTldinlci de formare a criipaturilor la cald [10]. .. , :' ,
I
Inf1uenta n,afurii f<:>~ei asupra te.ndintei, de formare a' crap/ilufi or IIIcnld lir 1"<1'/101
. 0" b. .' C aliajele cu:interValde solidificareintre curba lichidus $i curba solidus, pdll compresibilitatea formei §i mjezurilor , .
Fig.l.44.1ritenialul de J, J In intervaleapropiate acestor.curbe:(figl.44). [.nfigura 1.44, curbl\ ;I:et,>tcrcarigiditiilii 10rmolor l1llir~le tendinta de fonnare a fislIl'ilor 10enld, 1!lllpl1l11I
temperatllrS. specific jortilarii 'aeste specifica pieselor obi~n'uite,curba b:' este specifica picseltJl Jlimllll picselc care prezl111l'lfll'tHirnirll11llo. Mic~ol'afea lenditllci de f'OlIl1U1'c U ulllplltildhll lu
i1nld He mi111:t.cu;-J\ pl'in CI'(;~tl.1l'OIluompmNihiliUltii formelor ~i "rin miCIJOJ'nmJlliwJllhllll"hl
·~;.ip'A(urilor la caNI '

tumate cll trecen ascutite, curba ,c, pi,eselor flirii nodllri
hUlIIllln!'. I'mltru fi~nli?,llmllllllllllllll /lIlip l\'illllli ITIlli multI: m~[lllli tuhjJIllop.iccl,
1:11
www.adultpdf.com ,. i
Prelucrabilitatea materialelor metalice Tllrtlabilitatea
-.
Geometria produsului tWllat intluenteaza tendinta de fonnare a crapaturilor la cald. Illai

ales, prin ·intennediul vitezei de racire. ' ... 1.7. LEGATURA DlNTRE DIAGRAMA DE ECHILIBR1I SI TURNABILlTATI,:
La viteze mici de racire, contractia pieselor tumate se desfii§oara 1ncet~i. ca unnare,
cr~terea vaIorilor tensiunilor de contractie va avea loc intr-un ritrn lent. Acest'I'ucru asigura Curbele devariatieaunorproprietii~ tehnologice, pentru un sistem de aliaje cu solubilitlltc
des~urarea procesului de defonnare pla!itica ~i a procesului de relaxare'a teJ1siunilor
limitatii,sunt redate calitativ in fig.I.4S. Se poate afirma ca aIiajele cu eutectic sunt ali~jc (/t.
Pe de aItiiparte, la viteze mici de riicire, crusta solidificatii de'lasuprafata peretilor piesei
. se formeaza mai tarziu ~ica urmare rezistenta la tractiune va rmane sciizutiitimp mal indel uilgat
~dar, viteza de racire influenteaza indoua sensuri, adicii p6zitivca urmare a mi~rilrii vitezei
de solidificare ~i negativ ca unnare a mic~riirii .c:oeficientului'de contractie.
Din datele prezentate rezultii ca este necesar ca pentru fiecare piesi(1n parte trebuie sa
se stabileasca 0 vitezii optima de racire, 'lntruc'at nici. vitezade racire prea mare nueste 'buna
dar nici. 0 vitezii de racire prea mica nu este cotespunziitoare.· . "r:.::;:.
Condipile de tumare influenteaza formarea crapaturilor la cald prin: teniperaturade "
lllmare, viteza de tumare, locul de aIimentare a peretelui piesei, pozitia rnaselotelor ~ia retelelor
de lumare. Cu cat temperatura ~ viteza de tumare sunt mai mari, cu atilt se intensifica procesul Flu; dilate.
de lonnare a criipaturilor la cald. Aceasta se explica prin cre~terea neuniformitiitii In aparitia Compactitate
7.01lcisolidificatela suprafata peretelui piesei ca urmare a influentei curentilor de convectie
lin inleriorul peretelui piesei ... ; Plost;citaleo
In punctele de atac, peretii invecinati se gasesc la 0 temperatura mai ridlcatii dedit peretii
si Rezisten\a
Il1Hidepiirtati. in zona a1imentatoarelor intra aliajul mai cald, iar matenalul fonnei este la cold
supnunciilzit ~iare un efect de racire maimic. Aceste conditii ecruvaleaza cu 0 grosime mai
marc de perete §i sub actiunea exercitatii de contracpa peretilor Indepiirtati pot sa apara ~iin
(IcCSleregiuni crapaturi I.acald. Controc:'o
Maselotele, prin rolul ~ pozitia lor, friineaza racirea peretilor gro~, deci maresc gradientul in volum
dc t L:1ll peraturii.Punctele de aplicare amaselotelor sunt puncte sensibi le perftruaparitia crapaturilor
la cElld~i trebuie avute In vedere la proiectarea tehnologiei de tumare .. ' Vplumul golu
rdor de tu r- Volumul porilor
CriipiHurile la tece reprezintii discontinuitiiti 1n peretiipieselor tumate (abateri de la nore (.porozltatea)
1I1paClllatc).Aceste defecte apar la temperaturi sciizute ~isunt determinate numai de tensiunile Volumul retasu
Icrmicc $i de cele fazice. rji concdrate
Ele se caracterizeaza printr-o suprafata cristalina sau printr-o suprafatii ~or coloratii, Tendinra de
11 l'ul1C(ic de tcmperaturile la care eie apar ..Criipiituriiela rece au un mers rectiiiniu.sunt mai scgregatie
pI/tin dcschise,aUlntinderemare cu tendintade a se propagaln continuare. RUpturdesteiritracrista1inii.. dendririca
cll.: clIloare melalicii. deschisa ..
I'apliturile la rece se produc 1n timpul racirii 'piesei In forma sau la dezbatere. Cand Tendinto de
formo~e a
"'.;produc ulterior, de sunt determinate de tensiunile tennice.Crapiiturile la rece apar atunci
crapoturilor
;illld I'c;dslentala rupere amaterialului piesei are 0 valoare mai inica deciittensiunile. Din mecanismul la cold
tplU'itiei tcn1lillllilor termice ~i fazice rezulta ~i masurile de preantirilpin:are a criipaturiJor la
"
reCc,
on t roc r'a
linioro oGf
This is trial version 1i'11I.1.4t'\, ( '/1/,10" "" 1"//1111 11I/' 11I//11' 1"'II//l'iillNli (i,hllll/",ill,','
I,
www.adultpdf.com 01
Prelucrabilitatea materialelor meta/ice Turnabilitatea
reclus,temperaturiidetumare reclusii,tendintimai mica de segregatie, contracpe volumica minima). - tendinta de formare a sutlurilor exogene este mai mare la Fgn ~,Fgv datoriti reactii10r
Limita de departajare aaliajelor In aliaje de tlirnatorie ~ialiajedefonnabile plastic nu este precis metal fomlii (Fg!- fonti Cll grafit lamelar; Fgn - fonti Cll grafit nodular; Fgv- fonti ell
slabiliti, intre ele fiind zona de saturatie a solutiei solide. grafit vermicular; Fm - fonti maleabila).
Tabelull.9.
1.8. CONSIDERATII PRACTICE ASUPRA TURNABILlTATII ALlAJELOR .. I . -0,9(-0,3)

0,6 0,9 '1 5-6
~ 22-7
0-4
1,8 -- (-0,2),.
6,04
0,04
1,3
0,02
0,3
1,2
0,1
0,2
c0,04
(-0,4)
2,2
% I
- -
-l,,5-- 0,6
Pp
112
--0,2
-0,2
-0,25
1,4
1,0
0,4
0,5
...
0,2
- -- ____________
-S·· -- ---- -- -. ll--n -_______________
"
Etapele contractiei
---
Volumul
(+0,6) liniare, %
Fgi
rgn fogv d; (+0,5)
(+0,4) Fonta retasurii.
Fa, Fm
in general, fiecare metal se poate topi ~i tuma In forme. 4aalegerea aliajelor pentru
turnare, 'inpracticaindustriala trebuie siiluam In considerare, pe de 0 parte, factorii de tumabilitate
0: tcmperatura de topire, vascozitatea topiturii, tendinta de formare a segregatiilor, incluziunilor
de gaze, iar pe de aim parte, proprietitile mecanice ale metalului In stare solida.
Ca ali* pentru turnare, eel mai frecvent se uti\izeaziialiajele eutecticc,datoritiitemperaturilor
101' de lopire mai scazute. Aceasta,lnsa, nu Intotdeauna este posibil din cauza proprietitilor
lllccanice c10rite ale pieselor turnate, ca de exemplu laolel tumat, bronz ~i alurniniu tumat.
Fonta, fiind un aliaj eutectic, se toama mai bine decat otelul. NQfalii:cl,-dilatarea initiaIa; llv- contraqia anteperliticii; cl,-dilatarea perliticii;Pp- cootraqia postperliticii; 1- coniniClil\
o conditie de bazii este obpnerea unei piese Iara pori, segregatii sau incIuziuni de gaze, illtulll (toate in %) ..
cca ce face .siifie corespunzator pentru tumare acel metal care are 0 contracpe ~i 0 capacitate
midi de dizolvare a gazelor. ~i din acest punct de vedere, fonta este mai adecvatii pentru turnare Fonta cenu~e normali:iare bune proprietiqi de tumare: fluiditate mare (care cre~tc Cll
<kcfit.otelul, In timp ce cuprul ~i nichelul auo tumabilitate redusa. i olllinutuJ de C, Si ~ 1>,prin mi~rarea intervalului de solidificare ~i imprimand cristaliz~lii
o aWi cerinti tehnica este capacitatea metalului topit de a umple bine formele, chiar IIn caracter exogen -scazfu1dimplicit temperatura neeesari de tumare), contracpe Iiniarli rcdllll
lJi'in lleC\iunileJor Inguste. Fonta este, ~ In aceastii privinti, m~ corespunzatoare dedit Olelul, (drca 1%lapiese simple, 0,8...0,90loiapiesedecomplexitateniedie~ 0,7...0,8% la piese complcxc),
d(.X)lU'cce la so.tidifi.careaacesteia apar nu numai contractiici -mtr-un anumit interval de temperaturii- lt1mpcl'atura de tumare mai mica decat ceaa otelului sau a fontei a1be. In anumite condilii.
rJidilflti'itiale volumului 'in urma separiirii grafituJui. !\llllturifesti tendinta de segregatie ~ de formare a crustei dure superficiale (strat de fontli t~bli),
i1nIOlitii. vitezei cte racire superioai-e'in zona de contact a peretelui piesei tumate eu forma. in
t.8.l. Turnabilitatea fontelor pdmli faza, la racire se produce 0 dilatare inltiala (datoram cristalizarii fazelor l,lll
i1<1f1gitatemica - separarea grafituJui), mic~orafea solubilititil gazelor in t.implll
Fontele au caracteristici mecanice satisfiicatoare, propriitati tehnologice de tumare bune, IIdrJtflliziirii~i degajarea lor In masa aliajului. Practie, executarea pieselor din fOlll:li prill
n ind celmai icflin material de tumare. in construepa de m~ni, Circa70% din greutatea m~inilor illl'llore se poate face prin toate proeedeele; A1imentarea formei cu aliaj lichid se fue
l) I'cprc'l.intlipieseJe tumate din fonti. , Jilln a1imentatoare plasate preferential in zonele cu perep subtiri, urmil.rindu-H"
ProprielAtile de tumare ale fontelor sunt earacterizate prin urmatoarele: 1II1lplcrea coreeti ~i raeirea uniforma a piesei turnate. Temperaturile de turBOi
- dependetl(atluiditiitiituturor tipurilorde fonticle valoarea carbonului echivalent, determinat vn1'iuzll Intre 1220°C (la piese mari ~i' de im'portanti redusii) ~i 1450"C (la piCNl"
pJ'in CE = C + Sif4 + Pf2, valoarea maxima Inregistrandu-se pentru CE = 4,3 ...4,4%; IHi pcreti subtiri ~i de mare impoitanti). Maselotele se apliea numai 'in cazul picsclor
_dependenta contractiei de mecanismul giafitiziirii (9irecte ~ indirecte); rezulti dilatarea IilU i ell pereli gro~i.
in1llnla.ridicati la volll;IDmare al retasurii la fontele cu grafit compact (tabelull.9). Ca Turnabilitatea cea mai buna 0 au'fontele euteetice sau ll~or hipcl'clItcct/oc.:.
Urlnare, contracliile care se iau In considerare la constructia model~lor sunt diferite. n:lllila se explica prin intluetita ciildurii latente'de cristalizare ridicate care se deg~li la SCPUflll'('lI
• tcndintu dc fonnare a cmpiiturilor la cald scade In succesiunea cr~erii valorii dilatarii 11l/,d pdtnm'e, a1iajele piistrand capacitatea de curgere la temperaturi infelioare IichiJotlulul
inilillle, ~i anume: Fa - Fm - Fgl- Fgv - Fgn; . 11 plus, tcmperatura de tlirnare este mai sciizuti, iar solidificarea se face int1'-lll1intcrvullllu
• lcndinl" de fonnare a tensiunilor termice ~ a cri:ipiiturilorla reee seade In succesiunea llllq, InOuenla conpnutului de carbon {lia temperaturii de sllprrnnenlzire este redatll. i/\ liB.l 4C!,
lI1i~orllfii valorii modulului de elasticitate, ~ anume:Fa - Fgn - Fgv - Fgl; lilllill1ICCCtlU.'ji
uuin com(xni\ie (2,8-3,6)% C, (0,5-3,5)% Si, (0,4-1)%Mn, (0,1-1)% I), (0,02<0, I~)'Y.,
-ICDdinta de fonmlre a aderenlelol' scade'in succesiunea crc~tcrii tenHiunii superficiale .ilO' mllrcHede fonte cenu~j sunt: 1 ~O, 200, 250, 300,350. Siliciul, mic~orAl1dit1lol'vulul
l\ fOlltclor lichidc;
This is trial version 111\ rlolidlllcllfC.
i tlJlltlllJtid
dctconinll. imhllnllllll'lt'ullllldlllttli,
~ ulcndin(ci de RllmiU~ 11
rCdl!CCl'cn
nij ,.,111111111l'orHilltlllmhuruUlitCl/lc
tcmpcrllturii de tUfI1uJ'o, ~Ol1dill'OIl
propric.:l1Iti1c de illfl1nhIWflh\
11'\
www.adultpdf.com
',.i;
Prelucrabilitate~a materialelor metalice Turnabilitatea
============================:-,::.=======
din acest motiv con~nutulln fosfor aI fontelor destinate turniirii pieselor cu pereti sub~ri este otelsunt folositelnconstruqia materialului Mant, utilajelor de ceO$lructii, utilajelor ,din mineril.
mai ridical. IItilajelor dinmetalurgi'e:~idio domeniul energetic. ';
Clp'llCteristicilepentru ofelurile tumate, ca ~i pen,tru celelalte aliaje d~tum~torie, sunt
Iluiditatea ~i contractia.
Fluiditatea otelului variazii.astfel: ,
/r/l .. ~ ~??
!I
<-) "> ,'1.
u ~...•.
.-
.•.Q -0 CR)
I •'0
~
11f·/-J>T-nJ1,I'~.C-:,'!l'I. ,~ cr~te curidicarea contioutului de carbon, in cazul otelurilor nealiate;
' 0'·
~o200 o- Cl
,fSl
•••
~
• ..
'.[>./v
t..fq '\: /1
J>'~~O:> -cr~te cu suprainciilzirea otelului;
100r - scade in prezenta incluziunilor nemetalice (oxizi, c;arburi§'initruri),qt,~ In prezenla
pdiculelor de oxizi (Cr203 ,+Fe2 03 +Fe3 04 sau Ti02 , Al2 03 , Si02 ~i MuO); ,
- cr~e la adao,suri de 0,1 ...0,2% van!l:diu,ca ~ la adaosuri de cupru sau mangan
(l1Iic~oreazii.tensiunea superficialii) .
Contraqia se manifestii pregnant in toate :c;e1etrei faze caracteristice: in stare Iichidit
III solidificare, ~i In stare solidii. :
Dacii in stare solidii se poate vorbi atat de contractia limarii.cat ~i de con~ac~a volumic••,
J1[:ntruotelullichid sau In cur:sdecristalizare, trebuie luatii In considerare contra.ctia :volumicll.
I 'outractia volumicii este legatii de cea linearii prin relatia simplii:€v 0= ;3€I' eu titlu infonnaliv.
Ili,l1truotelurile carbon ce se ra.cese de la tempetatura de 1600 ° C la20 ° C, se.poate considcfll
In volumul retasuriide contractie este:
-la 0,1%(:, Vc = 3,9%; '.
Fig.1.46.1nj1uenta continutului de carbon ~i a tern- - la O,4%C, Vc = 5,9%.
peraturii de supralncaTzire asuprafluiditayifontelor LA Nehendzi recomanda,Vc = 3,0 ... 3,5%,
ronle/e cu graftt nodular (modificate) sunt fonte de calitate superioara, obtinute prin in rruyoritatea cazurilorpractice, piesele tumate sunt supuse contractiei franate ~j d(;:
'lIildi flcarca fonnel grafitului spre un aspect fin, wpform dispersal. Modificarea se face prin JII'Gca pentru forme copstructiveale,acestora, d~ apartin acelor~ miirci de 0le', se ~btjn vnlod
intl'OdllcercalU10rparticule insolubile In topitura, care servesc drept centre de cristalizare (FeSi, tll1llSebite..
Sic.:u, Mg:+Si, Mg+Al). Aceste fonte sunt eut~ctice sau hipereutectice, avfutd in compOzitie
(3,1,,,3,7) %C ~i(2...2,7) %Si; temperatura de turnare este mai ridicatii (1400 ... 145Q°C), iar
contraC(iaLiniaraeste mai mare (1,4 ..,I ,6%), fiind nepesara utilizarea ~aselQtelor. Tumarea
lfCbllic f".cuta imediat dupa. modificare, deoarece efectul modificiirii se pierde. I.,
MlIrdlc dcf'Ontii.eu grafit nodular sunt: Fgn 370, Fgn 400, Fgn 450, FgnSOO,Fgn 600, Fgn 'OlUMUL
00, ' TOTAL
FOl1te/e a/be se toarniiin piese ce mmeaza a fi supuse tratamentului tennic de maleabilizare,

;III'llotori71l.ndu-sepli 11proprietiitide turnareredu~e: fluiditate ~ciizutii,contracti eridicatii (contractia
Jjl1itu'~1,5-1,8%), tendinlii.de fisurare la cald ~i la rece (datorita tensiunilor termice '~i fazice
ddlcl\Ic). PenlTUasigurarea unei fluiditiiti corespunziitoare, se impune supraincaizirea fontei VO(UM
TOTAL
Idbc punlll(l (1400-14S0)"C. in zonele gr~ase ale pieselor se utilizeazii.maselote, pentru a preveni
li)lIHtlfCUrClasul'ilor, ~j racitoare pentru accelerarea solidificiirilor locale,
1.8.2. Turnabilitatea otelurilor
0lclllrile 8Ullt alil:~jeFe-C care, ca ~i fontele, contin Si, Mn, P r,;iS, cvcnluall;ii unde li'ill;. lA7 "v71111/111/ ('lIlIllmllll/it! till rll/'bOlI
kll'Jonlo de ulicl'c; e1e se silllac~lZ.i1
pornind de h~djagram~ l'CI-C, in rl\iIll~1Il11l1 ulllllilmturilof
li,VII/'I',I./)',·I/;AI/I,IIItIVllrll.
do ctu'bou mululJci de 2,11 %.Ot.elurilc au aplicalii Illlouli' i1nHJr\lllllnIII lilIlIlIlld 1,I11J1ui "lcs
111\010 l1Iule Ill' ulll' )ll'oprielltli mcc!lllic!J ridicule, Cule fJllIlUillJ lliillllllllll dillllmm CUInnle din
(j fl
www.adultpdf.com J,'f
Prelucrabilitatea nlqterialelor metalice Tu,rnabilitatea
.::
Fiecaredin felurilede contractii (instareliehidii, la solidificare, in stare solidi) infhienteaza ~nisip'~ 4~cari€;ra. (cel mai utilizat); ~otagr~}1latJi; silieatul, de zirCQniu: CI'OllilHil
particularitiitile de tumare ale pieselor. AStfel;E\1 ~i Ev"au influenti hotiinitoare asupra miirimii (Cr20]FeO); grafitul (materi.al de fO~,~e semjpe,rmanent)., ....
retasurii de contractie, iar E.c areinf}uentJi· asupra criipiiturilor la cald §i la rece, asupra dimensiwlilor . Pentl11 rJieitori.se folosesc materiale metaliee (otelw, f<;>nta.,euprul)~ iar ca·liant mncslI'l'liI
pieselor turnate. ':: '" de bentonitii~i amidonul. ' ," , ". "
In figura 1.47 se arati influenta continutului de carbon asupramarimii retasurii, din O{elurile prezintii 0 tendinti pronuntati de formare a retasurilor, care apar in nodlll ill'
care se vede ca oteJurile au 0 tendinta redusii de formare a retasurilor concentrate ~i sensibil lermiee ale pere~lor piesei. Spre sfar~itul solidifieiirii, in noduri raman pungi de alillj liclud
. mai marepentru producerea microretasuri1or, fapt ce impune folosireade maselote bine dimensionate. complet izolate, care vor deveni goluri de contrae~e (retasuri) prin solidifiearea complCln I1
Mirirea presiunii asupra maseloteiduce la mic~rarea microretasurilor in favoarea retasurii ali<yului Iiehid Retasurile pot fi deplasate in afara piesei Prin rriaselotare ~ prin utilizarea ril.cillHilol
concentrate .. Obtinerea unor structuri fine, implicit a unbrpropnetiti mecaniee superioare, ~i elimilllill'lI
In afarii de elementeleobi~uite cr~erea gradului de aliere a otelului 'eu Cr, Mn, Mo tensiunilor interne introduse de proeesul de raeire la sOlidifieare impun pieselor tUl11lltC IlIn
etc miir~te contractia volun1etricii la solidificare. O\e1uri sa fie supuse unor tratamente termieede reeoacere ~i normalizare. In eazul picsDIOl
Dtelul asigurii 0 sigurantii mare in exploatare; imelecalititi superioare, inloeUind uneori lurnate din oleluri aliate, adeseori se praetiea. ~ tratameritele de eiilire ~i revenirc.
fonta §i aliajele neferoase la tumarea pieselor. Continutul de carbon al otelurilor care se: toam! In pofida proprietiitilor de tumare, in general scaz~te, ~i 'a sensibilitatii pronul1\Ull' III
in piese este limitat la (0,2 ...0,4) %C .. rilcire, multe oteluri nealiate sau aliate se elaboreazli ~i se utilizeazli pentru tumareu In pill/Il
otelurile carbon ~ in special cele aliate sunt mai difieil de turnat dedit fontele, avand Datoritii granulatiei mai grosolane ~ prezentei defeetelorde tuinare inevitabile (mierorCItI/J1I1
proprietiiti de turnare mai sciizute, §i anwne: temperaturii de turnai"e ridieatii, flui'ditate,seazutl I,ligoluri), 0telurile turnate - comparativeu cele lamin~e - au rezistenta meeaniea, plflllli!'.llilfl'lI
(care variazJi eu continutul de carbon), contraetie mare la solidifieare (eontraetia liniara 1,6...2 I;li tenacitatea inferioare. Otelurile turnate sunt ~or sudabile, in timp ee cele aJiat.llIHJO(~11I1
%), tendinti de segregare mai pronuntati. Contractia mare favorizeazii formarea retasurilor. prei neiilzire. Id
porilor §i crapliturilor. Temperatura de turnare nu trebuie sii fie prea inalli, d~ s-ar cr~e astfcl Dtelurilenealiatepentru tumareinpiese au 0,1...0,6 %C (freeventO,2 ... 0,4 %C), 0/1 (I K
fluiditatea, deoarece favorizeaza dizolvarea gazelor; din acest motiv, valoarea indicati este %Mn, 0,25 ...0,6 %Si ~i maximum 0,04 ... 0,05 %S, respeetiv P. Otelurile nealime (1I11)1I1l' ill
eu 30 ... 50°C peste temperatura Iiehidus. Fluiditatea seade odati eu marirea continutului de piese se folosesc pentru rop pentru cabluri §i lanturi, roti dintate, carcase de reductom"c, ('Ill flllll
carbon, datoritii cr~terii intervalului de solidificare, darpoate fi imbunJitiititii prin miirirea gradul ui dc pompe, arbori eotiti, fl~e, eruei eardaniee (pentru temperaturi intre 10... 250''('),
de suprainciilzire. De regula, influenta suprainciilzirii este mafputemica decat eeaa interval ul ul Dtelurile slab aliate (eel mai freevent eu Cr, 'Ni, Mo, Mo, Co) sunt mai dificil dc IUllllil.
de solidifieare. fiind totu§i utilizatepentru proprietii(i.lemecaniee superioare§i pentru posibilitateade a1i 11I'Ib1l1l1Hnllll
Prezenta elementelor de aliere scade fluiditatea, deoarece aeestea cresc vascozitatea prin tratamente termice ...
otelului Iichid Niehelul miir~e vascozitatea mai mult decat cromul. De aeeea, la aeel~i gm Otelurile aliate tumate se folosesc pentru piese eu renstenti ridieatii mecani ci'i., III C()f()/11I1
H'
desuprainciilzire, otelurilecuraportul Cr/Ni mai mic au fluiditatemai sciizutii. Fluiditateaotelurilo Inlemperaturi inalte sau la uzare (ex: otelul aliat pentru turnare;'Maraging" de tip Ni·( 'I)-Mo
poate fi imbuniitiitita utilizand elemente de aliere care mi~reaiii intervalul de solidifieare. t:/IfC eontine ~i Cr, eu ~ Mn) ..
concomitent cu coborarea temperaturilor liehidus ~ solidus ale aliajului (Mn, Ni, Si. Cu). car~
dezoxideazii otelul (Va) sau care mi~reazJi tensiunea superfieiala a otelului topit (Mn ~i Pl. 1.8.3. Turnabilitatea aliajelor cuprului
Fluiditatea poate fi crescutii corellind temperaturade tuinare cu grosimea peretilor piesei: temperaturl
de tumare se atege eu atat mai mare eu cat per.etii suntmai subtiri (tab. I. I 0). Curbele de fluiditate ale metalelor pure neferoasein functie de temperatu.ra de RlIpl11111dt 11 I I I
robe!.!.! O. redatein fig. 1.48. Aliajele cuprului utitizatein tumatorii (bronzuri ~iaJarnc) se earuel/'ll n'III~,
1111111
Valori ale temperaturii de turnare in funclie de,gro~imea perelilor piesei(9) 11Jl.cnerat, prin fluiditate foarte bunii, contraetie
Grosimea peretelui (nun) 7,:. \0 10... 20 20 40 40 ...60
1630.,.1590 1666 ... 1580 1585 ... 11(>1 1170 ,".1>11

Temperatura de tumare(°C)
Oatoritii temperaturilor de tumare mari, a vascozitii~i ridiclItL: ~i il ~()nll'aC\ici Iinim

prOnun\£Ite, ~aterii~e1c de formare trebuie sa prczinte propricl'll,i Implllllllllll, Ilwi ales pl'ivin
n;fmcturitul(ll\ lJi fC7.islen\lllll
"loe tCflnic. Mal,erialele dc fl1rlllllltl III lli luhlltl 1H1l11:
lil\
www.adultpdf.com lifl
Prelllcrahilitatea materialelor metalice T"rnabilitatea
mecanice, pe de o parte, ~ia celor de lumare, pe de aIm parte, Aliajele pe baza de AI prczinlil 1.8.6. Turnabilitatea aliajelor magneziului
fluiditate mare, contracpe in volum de 4...7 %, iar contracpa liniara;relativ mare, de 1,2.. 1,7%
Pentru a se obtine piese tumate fiiramicrosufluri, se impune rafinarea corespunziitoaJ'~ Magneziul sealiazi in mod uzual eu e1emente ca Al;'Zn, Mn,Si, Ti, Ca Aliajele prczillll
a aIiajului lichid, utilizarea unoI' amestecuri de formare cu permeabilitate ridicam, grade de ()contraC{ievolwnicii.intre 5,2...6 % iar cea liniarii.intre 0,8... 1,6%. Se manifestii.0 foarte pronunllll
'indesare reduse la formare ~i practicarea imor canale de aerisire 'in forma. Amestecurile de tcndinta de oxidare, cu pericol de explozie in prezenta umiditiitii. Din acest rriotiv, in timpul
formare trebuie sii.aiM granulaPe finii.~ compresibilitate ridicatii..Se prefera turn area ali~jelor tllllliirii, vana de topitura se pudreaza eu pulbere de sulf; vaporii de sulf ~i de dioxid de flul t
. de AI prin presiune, pentru obtinerea unOI'piese de caIitate superioara.' . lormati protejeazii metalul topit de contactul cu oxigenul atmosferic. Aceste inconvcni()lIll'
Alia}e!e A/-Si (siluminuri)au 10...13 %Si ~ se folosesc la lumarea pieselor care lucreazii nu apar in cazul tumiirii in forme metalice. Majoritatea pieselor turnate din aliaje de AI ~i Mp
'in conditii termice severe ~i trebuie sa fie ~are (pistoane, bloc motor etc),deoarece Si reduce H~ supun tratamentelor termice de omogenizare, revcnire (imbiitranire artificiaIii) sau rccoun'II',
coeficientul de dilatare telinicii.,mar~e rezistenta la uzurii ~ nu se durificii.prin tratanlent tcnnic. loate de duratii.indelungatii., unniirindu-se imbunatiitirea proprietiitilor mecanice 1;li climiIlllll'lI
Un adaos de Cu (max.3 %) imbUnii.tii.t~teproprietii.tilede lumabilitate, iar concentraPaeutectica 1t:l1siunilorinterne, eeea ee duce la miirirea stabilitii.tii dimensionale ~i a formei piesclo!'.
mii.r~etluiditatea, compactitatea~ rezistentala tensiunile de contractie dupii.lumare: Contractia Ali,yele cu baza de magneziu au tluiditatea buna ~i foarte buna, dar prezintlllcn<lllllli
siluminului ATSil21a solidificare are vaIori cuprinseintre 3,8...4 %In "olum, respectiv 1.2.1.4 ulllrc de a forma mieroretasuri, eu afinitate mare pentru oxigen ~i contraepe mare la solidi 11 llllli
%Iiniar.
Aliajele AI-Si sunt <;.aracterizateprin cele mai bune proprietati tehnologice de tumare 1.8.7. Turnabilitatea aliajelor staniului
(fluiditate, capacitate de umplere a formei, tendinta mica de fisurare la cald etc).
Aliajele AI-Si hipoeutectice, ~ mai ales cele de compozipe apropiatii. de eutectic, sunt Interesul mare a:rii.tataliajelor staniului este determinat de temperatura de topirt: /lllll I'
supuse 'in practica operaPei de modificare structurala, ·'inspecial cu Na, 'in vederea'imbuniitii.tirii 1l'i\ZlItii
a acestora, de tumabilitatea excelentii, de contractia foarte mica dupii solidili(;IIII'1.l1
valorilor caracteristicilor mecanice la tractiune. Aceasta determina o'scadere a fluiditii.tii(ell iI,· (;()nditiilenepretentioase de elaborare. Aceste aIiaje se utilizeazii pentru piesc anlifl'iclhuH',
5-30 %) ~ schimbarea caracterului defectelor de eontractie. Astfel, in siluminurile de compozitie p/I'SC cu pereti foarte subtiri ~i de forma complexa ~i piese de precizie in mecanicl:I finlt \ Itl
clItecticii.nemodificate sunt specifice retasurile concentrate, 'in timpce dupiimodificarea 011 I'\l'mplu de asemeneaaliaj este Sn-Sb-Cu, care contine (3...6) %Cu, (10 ... 12) %Sb ",i,cvonlulIl,
.sodiu metalic apa:rretasuri disperse. In vaIoare absolutii, ·miir:imearetasuriinu variazii sensibil 1III1Idaosde pana la 14 %Pb, care reduce ~ mai mult temperatura de topire, respecli v de tlllllllll'
prin modificare. Siluminurile au tendinta de a forma incluziuni gazoase.
AliajeJe AI-ClI se utilizeazii avandin compozitie Ti sau Ti ~i Mg. Titanul detenninii BIBLlOGRAFIE SELECTIV A
miirunp.reastructurii, previne formarea dendritelor ~i,prin urmare, n'li~reazii tendinta de forman::
a porozitiitiJor de contracpe. Aliajele care contin Ti au tendinta de a produce segregatii dupa Braszcynsky 1., Teoriaprocesow odlewnlc=ych,Panstwawe Wydawniclwo Naukowo. WorSrll"'JII. IIIKI)
Devaux, H., Traite pratique de masselouage des pieces coulies en sables, ETlF, Sc\VfOR. I ()Hi!
greutatea volumica, ceea ce determina neomogenitatea chimica.
Dom~a, A., Mater/ale metalice in constructia de ma~ini, Ed.Dacia. Cluj, 1981.
To~i, un conp.nut de pana la 0,3 % Ti, in afara de modificarea structurii, eu manrea Do~a, S. p., indrumator pentl-u utilizareafontelor, otelurilor ~i allajelor "cferons~. lid '1'1\11111;
vaIorilor caracteristicilor mecaniee, previne prineipala deficienta a aliajelor cu 4 %Cu, tendinpl Bucur~ti, 1985.
de fisurare la cald ~iimbunatate~te fluiditatea. Enache, S. ~.a.• Proiectareaformei pieselor in constructia de ma~illi. Editura Tchnicll. LlIICllfllUil 10WI
11
Alia}ele Af-Mg conpn maximum 15 %Mg ~i au proprietati de turnare relativ sc8.zute. Fleming.s, M.C., Behaviorof metals alloys in the semisolid starfe, Metallurgical TronRnctlOIl/l A. villlllll
2A.mai 1991,p 957-981.
fiind necesare masuri tehnologice speciaIe: recoacere de omogenizare indelungatii. ~ moditicatll
Losanlt, G, Solidification - Macros/ructure et qualite des prodlli/s. M 59, M 60. Pm iN. I 'lilt)
cu sii.ruride Zr, Cl' sau Ce. care le reduc porozitatea. Fluiditatea acestora este mica ~i prezintA
Nallu. A., Tehnologia materialelor, Ed. Didacticll ~iPedagogicA, Bncurc~li, J 975.
11
I'
tendintii pronuntata de formare a microretasurilor, suflurilor, porilor ~i crapaturilor la dId. Nicolac. V. p.,
Tehnologia materialelor, Litografia I.P.Cluj-Napoc3, 1978.
III
Solroni, L. ~.a., Bazele teoretice ale turnllrii, Ed. Didactici ~i Pcdagogicll, BUC\ll'C~h, 1 ?llO
1.8.5. Turnabilitatea aliajelor ~or fuzibile 11
Soporan, v., Constantinescu, V., Cri~all. M.. Solidificarea aliajelor- prelillll"nr/l /iJ(I/~I/lr/j, 11111111111
TrouRilvania Press, Cluj-Napoca, 1995.
Acesle a1iajeprezintii tluiditate ridicatii.la suprainc8.1zireredusii.~i contractie Iiniara miclI SopOfan, v., Constantinescu. v., Modelarea la nivel macrostmc/llml a so/ld!!I{)lIdl fllI(,/~frJ/', 111111111/\
Dad,,_ Cluj-Napoca, 1995.

Dinlrc cclc pc ba7~ de zinc se pot aminti grupele de aliaje Zn-AI, Zn-AI-Cu (aliaje Zamac 11
Sknrbinski, M .• Constrllclfa p/(JIi(Jlor(IImate ~iproiec/areafor",(Jlor,l3diluro Tilhrllel\,II'lillllr~lI.
IIlilizlllC11l11l111tU'ca sub presiune) ~i Zn-Cu-Sn, iar dintre cele pc b.w./l de plumb, Ph-Sn, Ph-SI> Il)(,~,
(lIl1q;cIlIllifricli,unc)I;li Ph-Sb-Sn (aliaje tipografice). CQntrllulilllihliun nlillnli...I(Hde Zn CSI~' Id
!)1(l/lIl1cRCU. C.. &.n., fntfmmll/II/'ii1 1"'<lIN'/rlll/lllllide /ell1lolo/(1Iill /um'Mol'il, vol Z, Hrll/mu '1'11hlllt ft,
Yl\llll.ivIIcll't,lllll:I. .. 1.5 %1.
This is trial version [1\J\l'IIIl~II. 1'11'16.
'I
www.adultpdf.com I \
15. Vida-Simiti, I., Prelucrahilitatea materialelor metalice, Universitatea Tehnicii din Cluj-Napoca, 1994.
16. Zirbo, G., Soporan, V., Bazele teoretice ale tumiirii, vol.!, Litografia I.P. Cluj-Napoca. 1991
17. Zir.bo, Gh. §.a., indrumiitor pentru lucr8ri de laborator, Litografia I. PCluj-Napoca, 1985

www.adultpdf.com " 11,
1"1
Vida-Simiti, I., Prelucrahilitatea materialelor metalice, Universitatea Tehnicii din Cluj-Napoca, 1994.
Jr,
Zirbo, G., Soporan, V., Bazele teoretice ale tumilrii, voU, Litografia LP. Cluj-Napoca. 1991
11 Zirbo, Gh. ~.a., indrumiitor pentm lucrilri de laborator, Litografia I.P Cluj-Napoca, 1985
2. DEFORMABILITATEA
2.1 DEFORMABILITATEA iN PROCESELE DE DEFORMARE VOLUMICA
2.1.1 Definirea deformabilitatii
La prelucrarea metalelor prin defonnare plastici se pune problema realizirii unor piese
ri' xmifabricate prin modificarea fonnei unor semifabrieate inipale asupra cirora se aplicii,
pllll intennediul unor scule, grade de deformare prestabilite. Miirimea gradulni de
,l.-rOl'mare posibil de aplicat unDi material dat fiira ca sa aparii fisuri san ruperea
'""'~Iuia in timpul deformiirii, in conditii de temperaturii ~ivitezii de deformare date, este,
•••I:\'Ileral, considerat ca fiind deformabilitatea acestDia.
Din aceastii definipe decurg urmiitoarele neajunsuri:
a)cste dificil de precizat grOOulde deformare la care apare prima fisura sau criteriul de
1"I"'n~, respectiv miirimea criticii a fisurii inipale;
h)nu este aeceptata inea 0 metodii de echivalare ~ transfer a datelor obpnute din
,,,, •'I diJile de deformabilitate prin metode standardizate la procese1e industriale de defonnare
I,Lo':hcaa semifabrieate1or;
c)modificarea conditillor de defonnare prezente la derularea proeesului, ca de exemplu
f''''fI(Tatura si viteza de deformare, sunt dificil de luat in considerare pentru eorectarea
1k I.1I111abilitiipistabilite prin ineerciiri;
d)existenta unor cerinte de calitate a suprafetei, strueturii, earacteristici meeanice,
11l1ll'lercaloe~ului matritei sau a ealibrelor de laminare nu sunt evidenpate ill definitia de
''','' ~;IIS.
Til1and semna de aceste neajunsuti se utilizeaza u..'1!1..atoarea

definitie: deformabilitatea
•'11I,·rintii.capacitatea unui material de a fi deformatplastic tara aparitia unor conditii
IInlol'ih~r I].
Ilintre condipile nedorite fae parte: fisurarea sau mperea materialului in timpul
,I. IOlllliirij plastiee, condipi de ealitate necorespunziitoare a suprafetei (macro asperitiiti),
'\llmea sau ondularea table10r ambutisate, struetura grosolana, dificultiip de curgere a
IIwln lalullli la lImplerea matritelor san alte conditii impuse oomereial.
Iklimnabilitatea este 0 proprietate complexii amaterialelor datorita multiple10r situatii
,,1.1 cllle divcrsdor procedee de deformare plasticii care condue la condipi locale diferite
('"vultl siarea de eforturi ~j dcf<mnalii, vitcza de defonnare ~i temperatura'in combinatie eu
" l-ilt'lIla lIlakrialului la lupI'lI'n (ludillil7.1 Toatc acestea, 'impreunii en miirimea, fonna,
• ,,"',Iall~n I}I,hstrihlllill pmtiroldo, 111/1'1 sn·.lIlIdllre, influclltclIzii. pregnant caracteristicile
This is trial version ""'''-11:I11I1IIiClUe (1("\('11I1111/1 1\IIlIIIlWJ\cklolllllllllllll\lii I\viilld 111 vedcrc ca distributia
"001111,1\11 r.'lll ddOllllilllllnllllllllltnfillll1 ""1'11I1 .ldnllll(1I11 ,lqlllHk Ih'l'mllllldrii prol'csllll1l
1·1
www.adultpdf.com I'.
/·,.dIlCTllbilillll<'l1 IlI11lerialelor metalice Deformabilitatea
de .Idol IIIan: (r,comctria contactului scuta -semifabricat, condipi de lubrifiere etc,), rezultii 'I' ••I
proceselor de deforrnare la rece, factorul principal ce controleaza procesul csk
III I'n:llIcrahilitatca prin defonnare este 0 proprietate complex! care evidenpaza , "W;:lIea,in timp ce pentru deformabilitatea la cald predorninii recristalizarea ~ dependent"
carackrislicilc intrinseci de defonnabilitate ale materialelor sub acpunea unui sistem de I"'" ,',';lIluide viteza de deformare,
c/(lltllri impus de proces [3 ]. I'cntru cazul deformarii la cald, deformabilitatea intrinsecii a unui material se poak
Din cornplcxitatea condipilor prezente in diverseleprocese industriale de deformare • Jillaastfel [5] :
" 1"
pbsticii (forjare, matritare, extrudare, tragere, laminare, ambutisare etc.) au rezultat 1

IIIll1iitoarcle l10puni asociate cu ~nta realiziirii deforrnarii plastice sau cu miirimea (2,1)
o-ND lAx)
dd(mniirii plastice aunui material flirii aparipa ruperii[2]:
a) dcformabilitate intrinsecii (ductilitate),
h) prelucrabilitate prin deformare (a unui material), 1II)(le:N reprezintii numiirul sistemelor de alunecare (dependent de sistemul (h-
c) f(mnabilitate (a unui material) la deformarea tablelor, , IIstalizare ~ directia eforturilor principale ); D- autodifuzivitatea (dependentii de
d) lI~urinta defonniirii (eforturi relativ reduse de deformare)i 1lI:llerial ~i condipile de deforrnare); f{x) este 0 funcpe dependentii de puritalra
c) capabilitatea unui proces de deformare, '"alerialului ~ de proportia lirnitelor de griiunti deformati prin alunecare.
I) dcformabilitate combinatli material-proces de deformare.
ill accastii parte se analizeazii numai deformabilitatea aferentii proceselor de deformare
VIIlllllliciila care apar modificiiri importante ale grosirnii semifabricatelor cu deformapi
1'IIIIIIIIse111volumul acestora, in timp ce nopunea de formabilitate se utilizeaza pentru ! l.I.I Defonnabilitatea intrinseca ~i criteriile ruperii ductile
I" (lccsde de deformare a tablelor la care grosimea acestora nu se modificii semnificativ in
h IIIpllI dcfonniirii. ,\ v;illdin vedere cii deformabilitatea unui material se exprima prin gradul de ddi1I1l1:11 C'
I>cfonnabilitatea aferenti unui material, in general, poate fi inteJeasa in douii moduri: 1\1 , .,,, ;Ipar primele fisuri, respectiv, ruperea acestuia rezultatii dintr-o Incercarc llIeCillldl
(i) cviden{iaza rezistenta sciizutii a materialului pentru a fi deformat plastic ~i capaeitatea "111, •• (,.,,1 ~;:lll
una specifidi procesului de deformare industrialii, este necesar sa se cvidelllll'.Ir
:Iln;luia de a permite aplicarea unor defurmapi plastice flira aparipa ruperii, ,.•.., , ·"d 11Iperii care, pentru toate procedeele industriale de deformare plastidi Cl ~I b
(ii) exprimii.numai capacitatea unui material de a se deforma plastic lara aparipa ruperii. "",I· I Ldde deformate plastic in aceste procese, apare sub forma ruperii ductilel31
I Jncori, prin deformabilitate se intelege ~urinta de preJucrare prin deformare plasticii I\kc:mismul ruperii ductile, analizat pe baza incerciirii de tracpune mOlloaxiali\, (',';Ic-
1<'I>,atil
de rczistenta la deformare, evidenpatii prin energia/puterea consumatii, respectiv viteza .1.t" IId" •• 1de temperatura ~i viteza de deformare, dupa cum se aratii In fig, 2.113 /, de 1111e1,'
.~a1',1adlll de defomlare obtinut pentru 0 energie ~ 0 putere datii, 1111/\ • JI pentru temperaturi de deformare sub 0,5 Tt (sub temperatura de defonnare la ealel)
Ikl(lfInabilitatea unui proces se poate defini ca fiind gradul de deformare maxim ~I"I" ,I.- ohicci fractura ductila de tip con-cupa, iar la deform area la cald (Td>O,'i '1', ) 1";1c'
(lIn1duistic Ilrocesului ce poate fi obpnut pe un material standard fiira aparitia ruperii. I'" • 'lfH IlIpereaductilii de fol1lliidublu con.
Malnialul standard pentru aliajele feroase poate fi un otel carbon slab aliat cu structura
l'.Iolllllaril,de exemplu C1018(ASTM), sau aliajul de aluminiu AlllOO-O(ASTM) [4].
1>d<Hlnahilitatea combinatii pentru material/proces se exprimii astfe1:
deformabilitatea =f)(material) x fz(proces)
H! ~
IIIIM' I1 ("sic0 run<.;tiedependentii de caracteristicile deplasticitate ale materialului, iar f2 estc
o IUllc(le dependentii de factorii externi care modificii deformabilitatea intrinsecii a
Illllkllalllllll (slm'ea de eforturi ~ defonnatii, frecarellubrifiere, geometria seulei de defonnare
de)
I klillllwhililatea fiind 0 caracteristica complexii, aferentii atat materialullli eflt ~i 11", '".. r,...
IOllch)JlIOJck ddillmare, poate fi evidentiatii distinct, In functie de temperatura de dd(lI'Inan: 111'1,11'1'11;'11 tUA 111' I ~H'~ IPM"ltl; p.~ _nll""'''l p.au ••' ••
1.11K II}I telllp!'l"atllra de topirc T,[K], pentTu proccse de deforrnare la rece ('1'.•< 0,] '1', ),

'1nllkllld (0,.' T, . '1'.•< 0,6 Tt) ~i calli ('I'd >, 0,(. T, ). in eazul det()flnabilitii)ii la 1\;((", ca I'l~ I I 1,,,,,"1., "'IN" Ill" ill 1""11""" 1'-'1:. 1 ,( """~'I"'J'tlli\"Hilo, lilt f,11/
www.adultpdf.com
r.
Prelucrabilitatea materialelor metalice Deformabilitatea
0'0-tensiunea maxima. de repere a materialului obpnutii in
m
epreveta incii.rcatii axial
0'% -factor adimensional al concentrarii eforturilor reprezentand rezistenta
maxima de repere
) .\. ( )e~e( c- constanti de material pentru 0 temperatura §i 0 vitezii. de deformare data,
detenninatadintr-o incercare de tracpune \1lonoaxialiL .
(.) GERMlNAIUlA l'ORlLOR (b) C~1EREA PORlLOR (c) COAl..ESCENTA POIW.OR
( 'onl()ffilacestui criteriu, un material se va repe dacii energia de deformare corespunziiloLlIl'

Fig.2.2. Stadiile ruperii ductile de tipul cupi-con 1l111til~ide volum va atinge 0 valoare critica datii de relatia (2.2)§i egali cu C.
Utilizarea acestui eriteriu de deformabilitate pentru aliajele de aluminiu 2024-T<) IJ.
Ruperea ductili de tip con-cupi care detenninii mirimea deformabilitiipi, prezintii trei 'o.I/IT351, extrudate larece prinmatrite avand unghiul parpi active de 60°, 90° ~i 120", SI'
stadii (fig.2.2): (a)-germinarea (iniperea) porilor, (b)-cr~terea porilor, (c)-coalescenta porilor <lIalii in fig.2.4 [7]. tl
l;iiformarea fisurilor. Germinarea porilor are loe de obicei la interfata dintre particulele fazei a A' 2024-TO
• A12024-nSl
sccundare ~ matriceametalica sau la incluziuni, din cauza nedefonniirii particulelor, fapt cc 'eJ
o n-i iaIerio.w
li)rteaza matricea metalici din jurul acestora sa. se deformeze peste limita normala cu Cl ~u
ecruisare accentuatii ~ tensiuni mari care conduc la separarea interfetei matrice-particula san g
!!SO!
Ia fi surarea acesteia Ca unnare, deformabilitatea este pregnant dependentii de mirimea §i <
densitatea particulelor fazelor secundare. Ruperea ductila, prin cr~erea ~i coalescentn ~

~
••
t.
porilor, apare in douii moduri: (i) prin smulgere fibroasii deteiminatii de cr~terea porului in Cl
Q
planul de repere normal la axa tensiuuiipricipale, (ii) prin cr~terea porilor in benzi lu'
~QJ
••
11I1f',hiurioblice fata de planul de repere, sub influenta deformatiilor unghiulare, mod de
~QJ
lupcre ductila prezentii la procesele de deformare pentru care frecarea sau alte condipi dol
deforrnare pro due deformatii neomogene sub forma benzilor de alunecare prin care so! ~
localizeazJi deformapa, cu conseeinte d~ inmuiere locala a materialului datoratii cr~terili ~ tl
adiahatice a temperaturii .. I ~ o
l'rin erCl;iterea temperaturii peste pragul defonniirii la cald (T;-O,6 Tt) are loc 0 l.Q 1.5 2.0 u 10
GRADUL DE REDUCERE R,iR,

lIIodilicarc in modul de repere; astfel, la viteze miei de deformare, mecanismul principalllH
ddimnilrii estc dat de lunecarea graunplor, fapt ce detennina aparipa fisurilor in forma det Fig.2.4Aplicarea criteriului deformabilitipi de rupere Cockaoft-Latham la ex/rud,,!'•.
pana cmc se propagii pe limitele graunplor, rezultand 0 scadere a deformabilitiipi. Formare"'
acestui tip de fisuri se aratii schematic in fig.2.3.+ Valorile gradelor de reducere pentru care apar fisuri longitudinale In zona ccnh aliI
Pentru definirea ruperii au fost formulate diverse criterii dintre care eel mai simplu ,I ""111 delimitate de cele trei curbe corespunziitoare energiilor limitii ale curhelor de IIII)("W
des utilizat este CRITERlUL COCKCROFT-LATHAM [6] exprimat sub forma: 1" Ill! 11 celc doWlmateriale.
e, I'Isurile apar in domeniul reducerilor pentru ~are energia proecsului depii!;lcr;>lc
111Iha
(2.2) ." IlIpcn~a matcrialului, astfel ca nu vor apare fisuri centrale la reduceri mici san mall (d.-
fi<o·lo)d €-C . "nllplll, pentru matrita eu unghiul de extrudare de 120°, domeniul ell flsmi cslc CllpllW,
o
illl,,· Il,Iadelc de rcducere 1,4 -1,8 - pentru A12024-TO ~i respectiv 1,2-2,2 - pcntlll AI
'11."11'\51).
III care: Er - este alungirea specificii la rupere; dE - deformatia echivalentii Acdat;:i criteriu se utilizeazJi ~i pentru expIicarea aparitiei t;:idistrilmtici 'islIlIlOI III
IILII/',lIl1k(ahldor III timpullaminiirii la reet: 181, iar Scllars ~i Tcgm'II-L1u nlill'l.lIl t'lI mu t •.~;
. M
dc-(y2/3)[(derdeJ 2..{dE2-dE.J
2·..(de:f"det) 211/1 I III plocesck de t1dimnm'e la cald r91,
t III all uiklill al ddinmahilitll(ii JllllllUlK"H'n,k ('1U •.••:ltllll. II() ••.••.MANNI·:H hllllll
kllsiullt"a d~divii
I" ,'!<-dlll ddllvOlllhill'wdlls de kmllllluk tit- IIlhud•.1<'IIplicak aSllplllllllt'l qllIlV!"lt"Will
"~(lu],)I(01/l1)1.(oX (1,)1..«(1, (11)1.1111 This is trial version ." llIr1l1ll1lCiltpr dllcqw ITllllllli dd/lVow".ln (de nnllplll n~llIlOlllllll,\ la ilxa kxllllll
I11
www.adultpdf.com I u
Prelucrabilitatea materia1elor metalice Deformabilitatea
mecanice sau la directia de distributie a particulelor fazei secundare sau a incluziunilor). 1)in eauza necoreliirii acestui eriteriu cu rezultatele ineerearii de refularc, a ciirci :;'/111
Acest criteriu se exprimi sub forma: 01, fl'lIsiune predominii la majoritatea proeeselor de deformare volumieii, acesta plomlll "
11I1I"H tanti redusii pentru practieii.
€,-tl exp[b(alOn (2.3)
Slabilirea deformabilitiipi pe baza CRITERlULUI RUPERlI At. MOIW.I.lII,1Il
~I" 'UNTOCK are la bazii deformatiaspecificii de la ruperea ductilii cm'(; apan' IHIII
unde: E.. este deformapa efectiva la mpere; aT - tensiunea medie de intindere normal a pe I" III 11lIarca§i.coalescenta porozitiiplor (golurilor) pe 0 bandii. de forfecare, dcfinitii conlOllll
directia defavorabila; (; - tensiunea efectiva de deformare. " LI(wl

Prin logaritmarea relapei (2.3) se obpne 0 expresie de forma:
Ine,-lna-+h(oi(j">.,u (2.4)
.! "1
r 1(2/./3(1-n)sinh[V3(1-n)( (J ,,+0J/(2o)]+( (J .-0 )lo]d€~K
"
K·4/3k 1n(lolaJ
care se poate reprezenta printr-o dreaptii in sistemulde coordonate semilogaritmice ala-lnEr
III care constantele aferente comportiirii mecanice a matricei metalice de bazii se pot "".I, k este factorul concentrator al deformatiei in banda de forfecarc; 11- l"XflOlwlI1III
dctcrmina din aceastii reprezentare (fig.2.5) astfel: a =intersectia dreptei cu ordonata In €r "'III':alii din relatia a = K € n; 10- distantainipala dintre goluri; ao- razainitialii a l'oltllillll
" I, U',luneaefectiva de deformare; a. - tensiunea principal a 'in direqia defOl 1Il:1l 11 11Ia~ 1111'
pentru aT=O; b =panta dreptei; aT=O, cand particulele fazei secundare sau incluziunile sunt
paralcle la axa tensiunii de tractiune (axa probei ). Constanta "a" depinde de condipile de , !"ltll lIor; ab -tensiunea principal a normaliila aa'
alicrc (distributia fazei secundare, impuritiiti ete), iar "b" depinde de aliaj. Corelarea acestui I'l~ntru ruperea prin incercarea de tracpune criteriul de mai sus a fos! moddll ;11 .I,
Cl ilcriu eu rezultatele experimentale, obtinute prin intindere §i. rasucire, sunt evidenpate in I "I <.\v;\shi~.a.sub forma [10]:
lipJS. er e, E,
IlamclIio
FOIf •••••• pci
(.' (,)
f(Ft+l)d€~ fFtd€+fdc=K
000
I~
.•. ....,....
1111,1,1', hcand h>-l,~i Fj=-lcand h<-lincare:
1:..7
~
~
2,0 , h~(2/"'3(I-n »sinh[V3(I-n )(1+20/0)/2]
ill ", ('sle tensiunea radialii in zona gatuitii.

1"'11 reprezentarea € - ca 0 funcpe de fF]d€ se obpne 0 dreaptii ell pant a IIq>,ahvlIl .111
'"
""
...•
I" 111111. 0 conduce laK=2,5. Acest criteriu se aplicii mai ales pentm studiul dd()Illlahlllllll"
1,1,1.1111 Din cele de mai sus rezultii ca deformabilitatea este 0 miirime complexij ClIIt""';lo
~ lldlll'"la1ii alat de caracteristicile intrinseci ale materialului cat ~i de paramclrii pr()(,("~:lIltlld.
~ ,1,1,,"11;111', lucru evidentiatin cele ce urmeazii..
~
O,! ~-
'..1.2 1"lIdOl'i de influenta a deformabilitlilii
::,l1cllIalic, principalii factori dc inlhll.:n(ii a dcformabilitiitij se dall 'in fil',j,fl
0,'
1,0 O,H 0,6 0,-1. 0,2 0 -U,2.-0,4-0,6 -G.a< -',0 -If! -1,-1
lEN51UNEA IlEDUlIA. UT/U
1'il':.Z'~( '''r"I''I"I'(1 cr;ler;"I,,; 1I0/'1'MANNER ClI ,,'dalillo"o'

o'I/"'rlflll',,I(lII' "/'11'11I1" prl" ,,,llntlnl'

~I111.'1/11/1'
111I
www.adultpdf.com nl
l Deformabilitatea
Factori de intluenti (;1 scaderea deformabilitlipi, efect mai pronuntat la materialele pentru care recristalizlIIl"lI
Aferenti materialului Aferenti procesului nJ/lduce la recoacerea (inmuierea) acestora Daca pentru aliajul Fe-25%Ni, prin adaugan')l
Compozitie Temperatura deformlirii :1 0,005% B -deformabilitatea crc§te, prin adiiugarea a 0,15 % Cu sau a O,JO'% SII,
Structura Viteza de deformare
dd()rmabilitatea la cald descrC§te [5]. Influenta conp.nutului de carbon asupra deformahi IihIllI
Puritate Starea de tensiuni ~i deformatii "ldului carbon incercat prin rasucire la temperatura de 650°C (0,5 Tt), comparativ cu aUT a
Evolutie metalurgicli Presiunea hidrostaticli
.1 aliajului electrolitic Fe-C (structura CYC), se dii in fig.2.8 [3], rezultand 0 defommhihlal<"
Localizarea deformatiei Frecarea scullilsemifabricat
lIIaximala O,I%C. Pentru ambele materiale deformabilitatea este controlata de ruperea dlldll/I
Geometrie scullilsemifabricat
','1 aparip.acavitatillor (porilor) la precipitate ~i incIuziuni. Cre§terea inipala a deformahll 1111111
Fig.2.6 Principaliifactori de inj1uenti a deformabilimpi · 11conpnutul de carboneste explicatli prin sciiderea numlirului de incluziuni oxidice, ~:III~j.
1'IIIlcipalepentru germinarea porilor.
2.1.2.1 Compozitia chimicli a unui aliaj influenteazii deformabilitatea atat prin Sciiderea deformabilitiitii peste 0,1 %C se explicii prin crc§terea procentual VOhllllll/l II
determinarea tipului retelei de cristalizare cat ~ a punctelor caracteristice (solidus/lichidus, , "I hurilor ~i deci a locurilor de germinare a porilor.
transforrnan de fazii, recristalizare, separare/dizolvare precipitate, etc.). Astfel, metalele ~i
aliajele care cristalizeazii in sistemele cubic cu fete centrate (CFC) §i respectiv cubic' cu 2.1.2.2 Structura influenteazli defonnabilitatea prin tipul retelei de cristalizare. 1111I11/1111
volum centrat (CYC) au 0 defonnabilitate mai ridicatii decat cele care cristalizeazii in sistemul I.Ldor prezente in intervalul temperaturii de deformare, distribupa, forma ~i lIulllll••lI
hexagonal compact (HC) datoritii numlirului sporit de sisteme de alunecare ale celor dintai. )'" Ti pitateIor/fazei in exces, miirimea §i fonna grauulatiei matricei metali ce de hazli, POI)(le 11'j 1
MetaIele pure, in general, prezintli 0 defonnabilitate sporitli fati de aliajele acestora. AJiajele ,.Ltliva recristalizare/ecruisare ~ omogenitatea structuralii.
metalelor avand retele de cristalizare diferite all 0 defonnabilitate redusli fati de cele formate MetaleIe pure §i aliajele cu structuri monofazice au 0 deformabiIitate miiritill:llii tit-. (1,
din metale ell acel~i tip de retea, ca de exemplualiajele Fe-Mu (CFC/CVC pentru Fe ~i IllIa/ice pentru care comportarea diferitli la deformare a celor doua faze COl11h 11(" I••
tetragonal pentru Mn) au 0 defonnabilitate mai micli decat aliajele Fe-Ni (CFC-pentru Ni), · <lllcentrarea deformatiilor microgranulare la faza cu rezistenti de deformare mal IlIldl //1
1"'IIC1areamicrofisurilor la interfata celor doua faze. Aliajele care contin faze ClI plllld d.
I••pue sciizut (ca de exempu faza yl din superaliajele de Ni durificabile) tilld ~;IU(' 0
~ .I<1ollllabilitate sciizutii, fund dificil de defonnat plastic la cald. In general, Cll CH~ltn'"
~ no
-< 100
•"lIlinutului eIementelor de aliere, posibilitatea formarii unor faze cu punct de loput" 11.11/111
M~ • ••.:;tc in timp ce temperatura pentru precipitarea fazei secundare crc§te. Acest lucm COlllhll(
~ !i~Fe
~
"" U .\0 IIIhllalla diminuarea domeniului defonnabilitlitii (fig.2.9) [4].
:0 le
~ o~
I'rczenta unei structuri bifazice intr-un aliaj
~ "dllce defonnabilitatea, lucru ce explicli ;:
[)
.'" ::l 4
;:; '" z
":£ 1.0
ddollllabilitatea sclizutii a otelurilor carbon ~
11
""
z
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1,0
IlIpol:lItcctaidice defonnate in domeniul tt + y.
CONTINUT DE CARBON [ %1
I l,lt li coerenta dintre cele doua faze este bunli,
~ t
1111 Wlt"aJloatc apare in oricare dintre faze, in functie
.I, PlOportia acestora §i deformarea relativa a ~
'"
Fig.2.7 Variafia deformabilitatii aliajului Cu-Zn Fig.2.8 Variafia deformabilitapi cu %C '11 i";tora
'"
u
cu conpnutul de Zn pent/1/ ote1lji aliaj Fe-C
')adl cocrenta fazelor este slaba datoritli
Exceptie de la regula anterioara 0 prezintli unele alame la care deformabilitatea cr~tc CIl '" 1'1"")11 ii prderentiale a impuritiitilor, ruperea EIl;MENIl·,CFl'IIl~iI'At.\
cr~erea continutului de Zn, atingand un maxim la 30% Zn, ~a cum rezultli din fig,2.7 [111 "1'''''' I•• mkr. ('ala f'azelor.
1 Pentru Fe apare 0 fAZE",.,·tJl~I"''''
Pentru un acel~ tip de aliaj (de exemplll otel carbon hipoeutectoid), continutul elementelor " dWCIc hlllsca a dcfonnabiJitlitii denumitli Fig.2.9 lnflw!/lla "'el/l"lltdo,. "I' 1""11",,:R /11>,
de aliere influenteaza defonnabilitatea prin modificarea punctelar critic!' ale diagramei de " 11;11'.1
I 11:11('I a ro~u,". llJ aproplerea
"cl' omemu I'Ul secllndore oSII}'r(/ dO/lw"I"IIII,I,'/'" I"'"
echilibru (lichidus/solidus, transformari de faza), moditicare ('Yld"III"llll ~I de illfllwnlll 1111II'dollllii.ii bl,iCt~, leducerc cxplicabilli prin prczcn\a unci zone cx.tinse It I Y plodWll\ 1"111
temperatuni. Efectul general al alieni unui metal este cre~terl"a (:11 '1I1t'II',II(dOl de I (·/.iskn\1I , -.'Ikllla 111I01 dCIIWllh' slrj,ine cc conduct' I••1'11"/.1'11\:1 IInui rnicrostl'a! d(' hl/.iIllH' Iw/i/.1I111 III
This is trial version .,,"'dala 1'.I41l1l1ldOl (11-Il'"ll1 I 'i!. !\~J1 !lllll 1"lIIl1l1 din lip. .' 10. ('xlsll\ 111IIlllllllll III
.I.IOIIILlhlllllil" III \0% kill/I, IWlIllu 11I101,1ulo'\ltlallll (', NI 1\lIpn('ll c::k 1I1111i1(J\ I••
J\ '
www.adultpdf.com III
fl
Prelucrabilitatea materialelor metalice Deformabilitatctl
". Datoritli dimensiunilor mai mari ~i a caracteristicilor de dcl<llIllahlh(;lh' I ['(Iw;c. oxizii

"I,deazii eel mai mult defonnabilitatea, ~a cum rezultli din fig. 2. I I pC1l11II111'1 tcllllic ~i
" ':pl~clivpurifieat [12].
Sciiderea defonnabilitatii cu er~terea incluziunilor de MnS pentru un Old Jd<lIInalla
OJ
I1I00"C prin rasueire, se aratli in fig. 2. 12 [3].
2.1.2.4 Evolutia metalurgica. sau starea anterioarii defonnarii materialului, de la

. lill~,rare pana la inceperea defonlliirii plastice, influenteazii defonnabilitatea prin marimea
';I:lll1clura granulatiei.
(;and marimea grauntilor este mare relativ la gabaritul semifabrieatului, ca de exemplu
'" I ;l/.ul structurilor primare de tumare a lingourilor, defonnabilitatea este seazutli din eauza
!" IIIl1llilrii~ propagiirii preferentiale a fisurilor de-a lungullimitelor graill1tilor.
I.a struetl1rile tumate impuritlitile sunt segregate freevent in zona' centralii ~i spre
. "I,,;lIaI3 superioarii a acestora conducand la zone cu defonnabi1itate redusa, iar distributia
", 1I11i!onnaa elementelor ehimice de aliere sau insotitoare, la scara micro ~i macroscopieii,
•.. '1IIuca.zii diminuarea defonnabilitlitii eondudind la mi~orarea intervalului tennie al
,j. 1"lIl1iiriiplastiee.
I)in aceste motive structurile tl1mate se defonneaza obligatoriu la cald. Avand in vedere
i;.l1l1durile tumate au punctul de topire de obieei mai scazut dedit eele anterior defonnate,
'I' .1.I I ell 0 structurii finisatli, defonnabilitatea pl'imelor este mai seazutii ~i datoritli topirii
Ji'ig.2.1 (I Influenlflconpnutului de ferita asupra Fig.2.11 Influenta impuritati10r oxidice
(Iefarmabilitapi aliajului er-Ni
. ""'1H 'lIl~nte1orde la marginea graill1tilor, eu aparitia fisurilor intergranulare, proces favorizat
din Fe asupra deformabilitalii
""" .,1<-:; prin defonnarea la temperaturi apropiate de curba solidus unde eaIdura rezultatli din
'"
I"'" ":111de defonnare, adiiugatli la cea de incalzire, detennina topirea loealii ~i ruperea fragilli
ViIOl'.adcdc{omurc IS •. -1 interfata fazeloreare este aceenmatli la 30% feritii, unde
r. " , "Id. proces denumit ~ fragilitate la eald.
"I
ponderea defonnapei este coneentratli in austenitli.
"1
j'llI i\ccsl tip de mpere poate fi prevenit prin: utilizarea unor viteze mici de defonnarc call'
",
1"111111 cilldurii rezultate din defonnare sa disipeze prin scule, reducerea temperaturii ,k
2.1.2.3 Puritatea influenteaza pozitlV d.l. >lllIan~.sau prin apliearea unui tratament tennie de omogenizare asupra semifabricaluhll
'.., III defonnabilitatea prin asigurarea unei defonlliiri omogene, !,,, 'Lit IlIainlc de deformare (forjare sau laminare).
'-',
,. " in timp ee impuritlitile favorizeaza generarea fisurilor la
interfata aeestora cu matricea metaliea.
i V;1I alia deformabilitapi stmeturilor tl1mate, respectiv deformate, dependenta de n~I',1I\1111
\. ""11 al dcfonnani, se da. in fig. 2. 13 [3], de unde rewltii ca., pentru defonnaf(~a la ('lllil
IIO~1 0.10 0.15 Efectul incluziunilor este dependent de starea de d. 1"llIlahilitatea unui material in stare tumatli este mult scazuta. fata de aecliL,;>i maklllll
MnS"f .•
tensiuni aferentli procesului de defonnare; astfel, de .'"1· 11411 dd()fIuat plastic (laminat sau forjat) .
.. . . . .. . .... exemplu, se pot defonna, prin extrudare sau laminare, lit .meniul tcmperaturii intennediare (in zona defonnarii la semicald) prczinlii UI\ 1Il1l1l1ll
1'·1:2.I1IIl1UlIJIl dejam:ablllta\11 profile din otel bogatin incluziuni dar acela§i material va -,I d. l<lllllahililapi, evidentiat la multe din sistemele de aliaje, fapt explicat prin acl't~a lIi
." 11I"'''''.1111I11,· .l,· 1I1nS dm alel prezenta m ul'hp 1e fi sun..pnn 1anunare
.' d e teVl.
.
•,•• ,.';Ii. "'l1Iperatura este suficient de ridieatli pentru ineeperea defonniirii prin allllll't,"W"
Itlllicrea fisllrilor la un material eu impuritliti are loc la interfata acestora cu matrieca ~"i\""ld"1 ~j inilicrca fisurilor intergranulare, dar nu suficienta. pentm il1chiderca t.,i l'/.(llmt'll
11Idahcj\r;;ise propar)i diferit, in funcpe de rezistenta la deformare a acestora, de la interfata I", 1'"11ploccslIl de rccristalizare dinamieli.
ripll' mah'nallll ell rezistcnta mai mica.
La 0ldlllllc dd<lIIl1ale la cald, initierea mperii se facl.~de ohicci la intcrfetelc
lilt I111.111111
hll (k ~;III1,si(icill, plulIlh ca ~i a compu~ilor aceslOla, ca dt' n('lllplll slllruri1c,
fillHlll1IrJ' OX 1/.11
11·1
This is trial version !It
www.adultpdf.com
Deformabilitatea
PrelucrabilitaJea materialelor metalice
(l" lfu1ga 0 defonnabilitate scazutii a materialului en structurli initialli turnatii, §i 0 rezistentii

la deformare mai micli fa(i de a materialului anteriordeformat
UCr12Ni
r
<>Iel
E. = '1:2 SCl;-1
s__ eo
Tumat
~ -.•• 60
'"
(r""",,) Of.
'"
E::
"'
//,
/-"\
./,'/-:'-~\' \ \
:i
-" -"
0.3"""- ...---
--
( ••••• COJunuwj)~
~
•...
"""--1l.5m.- <:
a
Zi .ot- _~'
-
/ ,/ \\ \ / ZoaICC~\'\
\
.:.c
5
'"
'"
~~-
,/
\
\~\
\ 300 e;
;; El ""
"
"" \~\ '"
"
;;:
•• ~ ""
•• ;;:
it l&c;aJd \\\
~ ~,- ndoamru_1 20
...
201) 2'"
""
'"
\'~ r::
..
= 10.- 1o..",.;..w :J
"'"
'-.. ~ "---~\\l ~\ 0(
:;
(j Dd-T. Dcf •••••••.
T_--.......
'-. '- I
-. \~
\
101) ~
"
I
o
~ '00 1300 = o ~
TEMPERATURA. DC
Fig.2.14 Variapa deformabilitatii §i a rezistenvd la

deformareinfuncpe de starea in;paia a structurii la un otel
inoxidabil18%Cr-12'YoNi.
1.l.2.S Localizarea deformatiei in timpul unui proces de dcfonnlllc plWlhd\

100lhwlllca'l'Adcformabilitatea prin modificarea caracteristicilor structuralc ~i a propndl\lllol
1I",I.'llIllIllIi din zona ingustii adeforma{iei localizate, ceea ce conduce la aparitia li~alldOl III
0,25 Tt(D) 0,5 Tt(D) 0,75 Tt (0) Tt(1)Tt(D) •,"" ••."peclivii, fie 'in timpul opera{iei de defonnare plasticli, fie pc durala utili"li111 plPit'1
TEMPERATURA ABSOLUT A
,(. I"llllale,
IOClllizm'ca dcfonnatiei san a curgcrii 'in timpul defonniirii cstc cauza COllllllli'l•• 1011llfllll
"11' I "llI\\;llle" dinlrc scmifabricntlll dd<lflllal ~i scutii.
l<'ig.1.• 13 lnjluenta tipului de structuri inipala (/Supra deformabilitaPi J\u'lIsla p\\alc li
c3uzalil de: \\ IlIhlllwre rcdusii la suprali1la de COlllad :lclIll\
q. IIllllILll, dlSlrihllliu neullitllllllll ulClllpnllllll1l
1111 (",(lIlU de contact CII :;cula t~:.k lI\cllf\ pllll
IH,w11n1l1 II'IIIIIC spre sculll). IIClIIlIlonnllllt"1I :Itllldllllllii de.
I W\;,(',ModiflCarl"lI dcformabiliilitii
Il'\;, NI, pCllhll cu evolutia
cdl' t10lln sliiri, metalurgica
turnat ~i laminal. a 1I11ui
IW till
III fWOld llloxidabi(
• 1·1 l
austcllitiOI·.'.·.
I', I ~k cvidclllia",n, • hfJ,1I111 I', cVIl1clllllVJl 11I'\IIII1"IIIIII"lo'il oIdllllllallci la Idullllt'lI 11I1111
• tI 11,.lilt lIthl' 1;111(.-pLIIlI' UI '"hllhl'll •• ,ltl"U, I". I'" .101111I11
•. 01" lInllwlll
:it'lIl1lnhlH III
/HIIJI dc (01111111
Ill,
www.adultpdf.com Uf
,
'ti detenninii "umflarea" semifabricatului (fig.2. I 5-a), 0 distribupe neunifonna a tcnsiunilor 2.1.2.6 Temperatura de deformare influenteazii favorabil deformabilitatea In general
nonnale (fig.2.I5-b) ~i localizarea zonei moarte la contactul cu scula(fig.2.15-c), In timp ce prin cr~erea temperaturii, cr~te defonnabilitatea ~i scade rezistenta la defonnare, elcIIll'1I1
in zona central a este prezentii deformatia maxima. ,are argumenteaza defonnarea la cald. Cr~terea deformabilitiipi cu temperatura d('
ddonnare, in domeniul defonnarii la eald, se explica prin prezenta recristaliziirii CIlt'
i1111t1eazli efectul nedorit al ecruisarii, astfel ca structura distorsionatii prin ecruisarea prodllSl1
r--IL__~ I
DcfOllnliio ....u _ minimi
.1('deformare, este eliminatii rapid prin fonnarea noilor graunp recristalizap. simultall III
dd()nnarea sau imediat dupi aceasta La deformarea la rece (Td< 0,3 Tt) ecruisan'" ~;•.
.'tcentueazii cu cr~terea gradului de deformare in absenta recristaliziirii, conducfmd Li
( ZOIll moctl)
II , I , 1I'~terea efortului de deformare ~ la aparipa fisurilor la grade relativ mici de defollllall'
~!1\ \ v;ind in vedere ci in timpul deformiirii 0 mare parte din energia de deformare (9,)'~;.) ~:<.
T. I Il.lIIsfom1iiin ciildura, care poate conduce la cr~terea temperaturii semifabricatului defollll.!1
I
T I I'Li:;licin functie de transferul termie semifabricat/scule/mediu, iar prin modificarea regi 111\11 \11
-..:.....L "I mic pot avea loc modificm structurale ale materialului defonnat, rezultii ca tempt'l allll:1
An. do "",,!od Dcrf~
.1.',Id()ffnare are 0 influentii complexii asupra deformabilitiipi.
(a) p DcrfOllbllie
moximi .-lie Influenta temperaturii asupra defonnabilitiipi, pentru diferite sistemc sIIlId IIIai,
(e) ",tLdurgice, se evidenpaza in fig.2.16 [13], existaud 8 tipuri de eurbe ale val L1IWI
.I, IOImabilitiipi cu temperatura, astfel:
cr,
I Metale pure ~ aliaje monofazice (aliaje de AI, Ti, Nb) la care deformabilitaka [ "~,ilt
,,,,,III1UU eu temperatura pana in apropierea punctului de topire (TT)'
Cb)
11.Metale pure ~ aliaje monofaziee cu granulatie influentatii de temperaturll (I k, all;1I'
d, M/,., aliaje de W, toate aliajele de Ti- beta) la care prin cr~terea tempcratuJlI pl',·,1t ••
, ..I••;,re criticli.are loc cr~terea granulapei cu efecte negative asupra deformabilili'll"
Fig.2.t5 Localizarea deformqiei la refularea simpia III Aliaje ce contin elemente care formeazii componenp insolubili (oteluri iIlOXld,d.d,
" 'DlItin seleniu, oteluri resulfurizate) a caror defonnabilitate este sciizutii prilll',l'IIllIII;lIl.1
Localizarea defomlatiei aferentii materialului, care apare independent de cauzele aratate I'''1 dol' la interfetele impuritiitilmatrice metalica.
mai sus, este determinatii de instabilitatea strueturalii la inciilzirea adiabaticii sau prin IV.Aliaje ce formeazii comp~i solubilli care se dizolvii in matricea ll1l'talIIII I" ••
""lIl1lltiltcmperaturii de la care are loc 0 cr~tere marcantii a deformabiJitalii (aliaw de 1\.1 ••
generarea unei texturi recoapte in timpul deformlirii la cald, cr~terea granulapei sau
, • I[ 'llll!ind oxizi, oteluri inoxidabile ell nitruri sau carburi solubile).
sferoidizarea acesteia Localizarea curgerii prin acest mecanism este dependentii de
V Aliaje cu formarea unei faze secundare ductile la inciilzire (oteluri inoxidabd[' lIIall
proprietiiple materialului ~i se exprima prin parametrul ex:
. .I,"/<- I'll er).
pentru refulare simpla,
VI Aliaje ce formeazii la inciilzire faze secundare cu punet de tOJlire sell/Ill [1lI'
('J.~-(y-l)/m (2.7-a)
,I, 1'llIllnll0 cii.derebruscii a deformabilitapi (Fe Cllconpnut de S, aliaje de Mp, continand /11,
'''1''1 "haJe de Ni eu aparipa fazei y) ~ care sunt dificil de forjat (laminat) avflnd \Ill dOll\l'1I111
IIlI'W;1allempcraturii de deformare la cald
pentru compresiune plana
v 11.Ali;~je ec formeaza prin racire 0 faza secundari ductili, rcspectiv la inll"IIl [ Ill<
('J.~-y/m (2.7-b)
d, I, donll"niul bifazic la cel monofwjc (olelurile carbon ~ slab aliatc),
VIII Aliaje cc fOOncwli prin rl'icirc 0 faza seeundara fragilii (slIperalwJl', 01..11111
in care: y""(l/a)da/dE este gradul de Inmuiere normalizat ,,,,,,"l.dllk dlllillcabile prin precipitare)
m =dlog a/dlog E este coeficientul de sensibilitate al vitezei dc dcformare. Vml:ltla dd(lrIllabilitiitii Cllklllpl'lllhnll d[' ddilllnarc pClltru Illl otd IlIpol'lllnltnd (( 11(
Localizarea dcformaliei apare mai des la aliajele bifazicc, c:lnd 1("; 1,11
if" 'it al;,lI, 'ill fig), 17 1111. lilI pl'llh 111111 !
old 11I1l!(ulabilell 1Z%,t" 1;'10,1 ',X,.' In Iif', I \
IIII 1VI111111H11 III ddilllllahililllh' pnlhll 01..111111<' "llIboll hip(H'llkdoll'" III .''>0 100"C" .•
This is trial version I'll." 1'11I1~;['p;II;lIe:l111101 Illn 11'1111'"

III ('lilll "011.1/1,PIIHT:; di'lllllllll 11/,11:11
IIHP.i1llllli·.11'
1111
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea ltUlterialelor metalice Deformabilitatea
1'<'II!mmetalele ~i aliajele care prezintii transformiiri strueturale, cr~terea vitezei de

I<,vcllire la albastru, iar scaderea aeesteia 'in domeniul 800-900°C este cauzata de •Idormare poate eonduce fie la cr~terea fie la diminuarea defonnabilitiitii, astfel [15]:
lllll!:dimnarea a.-y. , i, Prin modificarea temperaturii reale de deformare rezultatii prin transformarea energiei
Pc baza eurbei de variatie ,~,defonnabilitiitii eu temperatura de deformare se stabil~te oil defonnare in ciildura. care la viteze mari de deformare determina cr~teri mai mari ale
dOllwniul optim al regimului tenniede defonnare, domeniu In care defonnabilitatea este ('llIpcraturii reaIe de defonnare, Daca defonnarea se face in domeniul termic earactenzat de
IllH\Il1Ili, 11I1I1Il:nta favorabila a temperaturii asupra deformabilitiitii va rezulta 0 cr~tere a aeesteia ell
· l.":;(erea vitezei de defonnare. Influenta este negativa. in caz contrar. Din aeest punct de
<',dere se recomandii utilizarea unor viteze mici de defonnare In domeniul termic, eu
1I,II&:;!Orrnii.ristructuraIe ~i'in apropierea curbei solidus.
ii. Prin influentarea echilibrului dintre reeristalizare ~i ecruisare prezente simultan la
oIdOlrnarea la cald Avand In vedere ca. recristalizarea se deruleazii In timp, ea favorizand
· ,,:;Ierea defonnabilitiitii, rezultii ca prin cr~erea vitezei de defonnare va cr~te ponderea
, . 1111
siirii ~i deei deformabilitatea va scadea
iii, Prin influentarea procesului de aIunecare la limitele gIiuntilor care este favorizat prin
\ · "':Ierea vitezei de deformare mai ales la temperaturi mai miei, apropiate de temperatura de
.,. 1I::1alizare.
/
/"I 1\
Viteza de deformare E, definitii cafiind variapa gradului de deformare In unitate de
fllllf' IIlfluenteaziidefonnabilitatea prin determinarea gradului de defonnare limitii Er la care
IN \ "1',1'"luperea, conform relatiei [2]:
te
I:! _______ J~' III ~TT
\':
,[ q-f(eieJdt (2.8)
1:.1 o
"
-~~ BiCuit:
" I
I
"
:;\
III '.111' q este factorul de utilizare a deformabilitiitii; € -gradul de defonnare limita-

Fig.2.17 Variaya , , III vaIcnt; to-durata defonn.irii piinii.la aparitia ruperii.
deformabilitivi eu temperatura I'en!ru majoritatea aliajelorin stare recristalizatii, factorul de utilizare a defonnabilitiitii
pentru un otel hipoeuteetoid "". vHloarea q=O,2 .. ,O,3, iar'in cazul unor defecte mari, acesta poate fi q=O,6 .. ,O,7.
'hr..r.: ; ~ hwcrcarile experimentale au evidentiat ca pentru majoritatea metalelor ~i aliajelor, cu
'" '1'11:1eclor superplastice, defonnabilitatea maxima se obpne la viteze de deformare E=1O-2
I 10' :; " in limp ce vitezele mari de defonnare influenteazli favorabil deformabilitatea la
I f, 1I11"lalllridedeformare sub 0,7 T,(pentru oteluri, sub lOOO°C).
I
ITT la lIlatcrialele superplastiee, deformabilitatea este influentatii de viteza de defonnare,
1'"111 1I111'1111cdiul
exponentului "m" de sensibilitate a rezistentei la defonnare fatJi de viteza de
---~-~~-
jl'r..1I'f<:ItA"l1lltA DB DFFORMARE
01,1",,11:111',confonn relapei:
-dAldt-(Flo)thtI'l/A (l-M)fm (2,9)
If'lt.!.1 C. S"''''III.'I<' lip lIe variaye a
""/"'/11,,/,,111111" ,'U I""'f,erlllura penlnJ
1II,'lal., 'ii IIljaie 1111.
I., A ('sic aria sect-iuniitnUlsver:de a epruvctei lnccreate la tractiune; F- facta de tractiune
1.1.1,7 Vikr.ll Ik ddoruUln~ arc () influenpi complcxii ll:mpnl ddiJllllahihtil\ii, mai ales I" 1111 1110111<"111 c1at; (J - tcnSilllH'lIlHlJllIlllJldill epruvcUi.; m - exponentul de sensibilitate la
"l< tU .II' c1dimum(', Cllklllllt dlllldllllll •• 1\. "', •• (iind vileza de defClrmarc.
III.lollwllllll ddillllll\rii la cald, In fUllqie de material, tCllIl'l'lnlllll1.11'ddollllllll'l;li mllrimell
vlh'/n df'ddllllll:nl' I )lId, lIIakllalul ddlllmat ellk I III 11Il"lIIIpili ,""1110••1111'
Ill"dtlll fill nllllllllulk 11111I'/11111"
' nil' 11I1 I'n~:r.illlh
Ildollllabihlnh'lI nelJll' \,111111"1""" VII'Id .II' ddOllllall'
!lIlhll'lIl11vik/,('. de c1diIIlIlJlIl' 11'111\,'" P'(l0IWIIIIIIIII"m" ~l (kci a~lIpra ddlllmabililiitii
I" ol,I""1l11l('lJ~ilI(1npllJ'llIll\ lJIIhl\llllllll\d!,/I',r, •• '''' <li'OII'I',! Ifll"1
lJlI
www.adultpdf.com "1
,
Pre/ucrabilitatea materia/e/or meta/ice Deformabilitatea
Ta/n'/1I1 .' J
0/,-""-,,,, -'-l~--r
nlITlfTq--r,-r1-,,~,nln'~{I~I--' Evaluarea PJl"lll1l~t"lllui 13
I
T,·C
cercare
0.u!- •.~O 270 f";; lK60 a};Tensiuni
Deforn
-0.;
0=-0,;
E{
F-~~(A0,
E(clll(A 0medie
01/3
-01/3 -1
O2=03=0
r!)1 130
1=0,=0
0efectivli
Tensiune
Tensiune
0,=0
13 -0,
0, piinll la I al'lI
o 310 principale 1)1<''''
• 340 ac~une
Ipresiune
sec-I
./
0,51-
I 1~111111
10
•. 370
I I~
/"---270'C 10-3
10-2
/0-1
:;!
10-4
~ uPI / I ~.r-/-'y~.
/ V... I ,< isucire
£'_'\dn"rl
/0230·C,,-A_~
EXPONENTUL.
...
m
o 0./ at 0.3 o.~ 0.5 0,6 0. 7
lA,,)
• 270'C ~
I ~ .~- I-LlDJ
Ill.
I'll
/,t;)!L,
<,
a) b)
Fig.2.1S Influenta vitezei de deformare asupra exponentului "m"-a) ~i asupra
deformabilitapi-b),
-1.0 -I,D 1.0
In<erc..,de In<erc..,de Tncjiuno,1a
~ lnqiw. gitWro
2.1.2.8 Starea de tensiuni ~i defonna!ii influenteazii defonnabilitatea prin mecanismul PARAMEllWL DEFORMABlLIIAjll, 11
diferit al genr.inarii ~i propagarii fisurilor, dependent de sensul tensiunilor ~i modul
Fig.2.19 Influenta st8.riide tensiune
deformiirii. Astfel, pentru un material dat, deformat la 0 temperaturii ~i vitezii de deformare
asupra deformahilitapi
constante, defonnabilitatea este mult mm mare pentru starea de eforturi de compresiune dedit
pentru starea de tensiune de intindere, stare care favorizeazii formarea ~i propagarea fisurilor,
1\"f,ullii ca deformabilitatea este maxima atunci eand starea dc tcnsiune esle IHnlollllll."11
in timp ce eforturile de compresiune conduc la inchiderea ~i sudarea microfisurilor.
,I, '"l1ll'resiunc. Ca urmare, materialele eu 0 defonnabilitate red usa se vor ddillill.l 111111
Influen!a stiirii de tensiuni, prezentii intr-un proees de deformare plastiea, asupra
I'"" ,d,'(' earaeterizate de 0 stare de tensiuni de compresiune, ca de cxemplu cxtllulllll'
deformabilitiitii se evidentiazii prin parametrul P [16] :
P-30../o (2.10) !,1.2.9 Presiunea hidrostaticii influenteazii favorabil deformabililaka lIU11 1'1111
"d, IIlwdiul parametrului (3, mentionat mai sus, cat ~i prin influenta sa asupla dlll.lllll( 11
in care:vm este tensiunea medic (componenta hidrostatica) Um= ( 0'1+ 0'2+ 03 )/3
I" "1<'1)'''"; mierofisurilor ~i a incbiderii acestora la presi1mi mari Asttd, Bndl'llI.1l1 11 I I
a-tcnsiunea efeetivii '" "1"1111' 1l:lalia:
- 1 Op-Oo~ U 11)
0- y'2[(oro:l..{oz-o ~z..{0:roli~]1I2
111101. deformabilitatea
i." ('Sic rezultata prin deformarca la presiunea p
ddimnabilitatea
I." la presiunca p=O
Variatia defonnabilitiitii eu parametrul p, pentru diferite ineereiiri meeaniee ~i procest
,odicicnt dependent de malerial.
de deformare plasticii, se arata in fig. 2, 19. Curba este stabilita pentru trci ineerciiri de bazli:
i\' ";I:;ln erq;lere liniarii a ddilllllabilltiitii ell presiunea hidmslaticii I,'sk valalulj) 11I111"'1
tractiune-pana la aparitia gatuirii (P=l), riisucire, (P=O) ~i compresiune
datelor din tabelul 2.1,
(P~o-l), conform
'" 111," 1I11l'1t- lllakriak ~i dOllll·tui 11II1It.lk al.' PII'Sillllii Illl
1'1111apliclIIl';1 lIIwi (11(':,1111I1IIII 11":;(1I11," IldHak s(' 1'01 ddiHlIlllluakllllk lIal',1I1' lllll
III ,,,"'hl" ""llIlal(' :;uJlI pl/ldll 1l1dlw;IHtllll ",0;1<' 0 nplil !Ill'
•••..1,'1""11,,1••1,' 1''1111111;111';1
This is trial version '''10' IlI11 1I;u (',<;It'111I11111"111"
'I'
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor tnetalice
Deformabilitatea
Pentru extrudarea directa a profilului T din fig.2.22-a apare un defect localizat pe bll:ra
2.1.2.10 Frecarea sculiilsemifabricat influenteazii. defavorabil deformabilitatea, atii!
I'lOfilului cand w>t, care se evita daca se modifica forma zonei de contact (fig. 2. 22-b).
prin cre§terea eforturilor de deformare ~i accentuarea neunifonnitatii deformatiilor locale,
( 'r~terea deformabilitapi in aceste cazuri se face prin modificarea geometriei, astfelindil.
favorizand ruperea, cat ~i prin griparea ~i aparitia cutarii materialului deformat in zona de
Ih fcrenta intre vitezele de curp:ere in zona de deformare sa fie minima.
contact cu scula, aviind ca rezultat formaiea defectelor de suprafap. f~u ~m~
Mecanismele frecirii la interfata scuIiilsemifabricat sunt complexe §i, de aceea, practic,
. se fac simplificiri privind descrierea frecirii la deformarea plastica. Astfel, tensiunea de ( I I ) C-,,-,,-)
F"~_. C-\ -,
Frtlldexl ••.••
--...)
F'1SlriCl.'<t<lmi
C '-'-/<)
FIIlIIi iatcmi
frecare este data de legea freclirii uscate a lui Coulomb: 1; = IlP, unde Il este coeficientuI de ~ dofodoca•• mild ~ioaIi
,tWlfO
frecare §i p este
intermediul presiunea
tensiunii de normala la interfata
curgere 00 scula-semifabricat,
§i a factoruIui de frecare m:sau
1; ==poate fi E.xl!rimat
moclV3. In timpprin
ce
coeficientul de frecare este dependent de conditiile de deformare, factorul de frecare m se
considera independent fatH. de presiunea p (m=O pentru alunecare ideala, m=l pentru
deformarea fiira alunecare in zona de contact). Utilizarea lubrifierii zonei de contact conduce
la cre~terea deformabilitatii, reducerea eforturilor de deformare, imbunatatirea calitatii
F••'" do fod'_ F••••• "••••"m.1I FiAri ialomi
suprafetei §i cre§terea durabilitapi sculelor. Din cauza condipilor de frecare diferite, a bidim:liooall F•••.•••••••
blMlril
incercirilor de deformabilitate §i a proceselor industriale de deformare, pot apare dificultati fiAri l;
~~~-
in aprecierea ~i echivalarea defonnabilitatii . r~.£ fiIlId ( ~ +c)
("~) C~)
2.1.2.11 Geometria scuIiilsemifabricat influentea7Jl.deformabilitatea prin detenninarea FiIuri inlemi F'1S1II'i
iaIaDi 81l<1i
............u
starii de tensiuni ~i de deformatii, distributia ~i localizarea deformatiei §i a conditiilor de
curgere a materialuIui, transferul tennic semifabricat/sculiilmediu etc. FIIlIIi ialc:mi
i~
Distributia deformatiei In functie de geometria zonei de contact se evidentiazii. prin ,••wi" la CIOlI'OdIre
parametrul "volum deformat patruns VDP" care pentru refularea intre scule plane se arata in fiAd X fisott 11
fig2.20 (principial-a, variatia VDP cu temperatura-b) [4].
a
~
t:o:
~
0<
>
10
15
o
•
I
b
Ti-6A.I-4V.
Ti·6AI-4V.
o:~tl
~
((~~
-I~
I'~"tl fiuntdl
lli~ F_itmmila
~ ti ClIlnIdInl
DerectpriD
• ..wulul
<W'I"" Inn"'.
~g
10
.'i. ....d:A. fiatde
~
.J
1
,,1 ,.
!:J 5
I
~
lE
~
15-5
0
600 lOO 00Il 900

I
i
1110O 1100
'~
'a
""TTTTr. /
1L_k-' 0)
Ddoctro •.••••• l~
11lMPERA TURA DE REFUI.ARE, 'c l..il~.2.21 /nj1uenJageometriei sculiVsemifabricat asupraformwii fisurilor: (l. clI/,vlfit'(I/""
Fig.2.20 Distribupa VDPla refularea intre scule plane: a-schematic; b-variaya VDP cu temperahlra. fisurilor; b-formareafisurilor la matrilarea cu bavum
Forma zonei deformate influent~aza aparitia §i iipul fisurilor, ~a cum se arata 11\
fig.2.21-a (c1asificareafisurilor) §i 2.2l-b (formarea defectelor de eurp,en~ la matritarca 1.:11
bavurii).

'1·1
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice Defortn4blli'tatea
2.1.3 Metode de apreciere a deformabilitiitii

Principalele metode de incercare utilizate pentru aprecierea defonnabilitiipi ~t a
II'lsfcntei la deformare se dau in tabelul 2.2.
Defonnabilitatea fund 0 proprietate complexii
a materialelor, 3§a cum s-a aratat anterior, estc
2.1.3.1 incercarea de tractiune evidenpazii miirimea deformabilitiitii prin alungirea
dificil de apreciat defonnabilitatea intrinsecii care
este puternic influentatii de starea de tensiune,
ni
"I Ilea la rupere €b reducerea relativii a diametrului in zona de rupere €d, gatuirea specifieR
Id IlIpere 1jrsau deformatia relativii logaritmicii Ob miirimi definite in tab.2.2.
ta}
dependentii la nmdul ei de frecare ~i geometria incerciirile se pot efectua pe m3§ini c1asice de * 5 G
sculii/semifabricat. A fost aratatii ~ influenta altor I", 1"1cat la tractiune/compresiune utilizand probe 3
factori ca temperatura, viteza de defonnare, ,dll1drice sau plate, cu zona calibratii:de lungime
structura etc. Pentru aprecierea defonnabilitiitii In , ';:lUpe probe crestate. Pentru incerciiri la cald
anumite condipi de defonnare, este necesarii ,d. I{'nte proceselor itldustriale la care vitezele de
exprimarea aeesteia printr-o miirime stabilitii In .I. ""nare sunt relativ mari ((=10-100 S'I) falii de
f
~ conditii de control ai factorilor de influentii aratati.

\I' ••• dnealizate pe m~e clasice deincercat (E $
NctV1Iti~:~ Starea de tensiuni este bine controlatii ~i
{bl pICVlI1I1<e& definitii pentru incercarile clasice de tracpune, 11 00 10,1 S·I)se utilizeazii mll§ini specializate de 11~ ~~_, "
I'" ,((arc de tipul Gleeble. Schema principiala a . [~. ~'V~
Fig.2.22Defect tipic de extrudare (a) §i eompresiune, rasucire ~i indoire; de aeeea aceste "". I :I:;,'/',\
C de m"'''l'' ..1" n fi g...
••..•ill se Wl
At 2 23 [14] C'IClulF,g.2.23 Schema . mt1§Inll de Incercat tip GleebJ.,
modificarea matritei pentrn eliminarea tipuri de incercari sunt uzual folosite pentru ,,,. ,.Inic propus este realizat de cilindru1
defectului (b). aprecierea deformabilitiitii cu un accent mm mare ''''''''plleumatic 1, iar eel termic prin sistemul de mciiIzire electricli prin rezistentii de contact.
pe mcercarea de compresiune. in afara acestora se , "I" Ill/lind transformatorullO, contactorul electronic 9, generatorul de program 7 ~i sistcnllll
utilizcaza ~ ineereari specifice de defonnabilitate pentru anumite procese industriale care d. ,olllandli central 8. Epruveta 6 se fixeazii in dispozitivul 4, focta de deformare SI'
cvidentiazii informatii suplimentare ce nu pot fi obtinute din ineercarile clasice. in alegerea Io'I'I,.:;treazii prin intermediul traductorului 2, alungirea epruvetei cu traductorul indudivl
lipului de incercare pentru stabilirea defonnabilitiitii se are in vedere faptul ca producerea -,Ij,lIIpl~ratura cu termocuplul 5. M3§ina permite programarea regimului de lucm tcrmic ~~i
11Iperii are loc in zona unde prin interactiunea dintre starea de tensiuni ~i 1111 , ,IIlIC,asiguriind efectuarea unor incercari la diferite viteze de deformare (0-50 S·I), ell
micm/macrostructura materialului se atinge 0 valoare critica sau limitii. ,d, '" de inciilzire programate(10 ... 1000°C/s) ~i mentinere la diferite tempemlllll
Aviind in vedere ca procesul de rupere este influentat de orientarea, forma, marimea ~i I1 J,)OO"C). Pentru incercari se folosesc epruvete cu zona calibratii de 6x60 mm ,~:tll
fiactia volumica a incluziunilor ~i a neomogenitiitilor structurale, este deosebit de important . 1""vde prclevate din table.
ca probele incercarilor de deformabilitate sa contina material aviind aeele3§i aspecte I,a Incercarea de tractiune apare gatuirea sau instabilitatea deformapei, aspect GIl('
slructuralc cu a zonei potentiale de rupere a semifabricatului.
Ik/(xmabilitatea unui material poate fi stabilitii utilizand diverse instalatii:
I
HI,. I".1/]irezultateIe incercarii, conducand la deformarea neuniformii pe ungi mc, de an '('/1
IIl<lllllllk c, ~i 01 nu exprima corect deformabilitatea, aceasta fiind mm corect apn:ciall\ lh-
(i) instalatii conventionale de ineereari mecanice illl. '.,Iil '(', Esteneeesar ca viteza de deformare aincercarii sa respecte domeniul vite/dlll
(ii) instalalii de incercare specializate .1. ddolllJare echivalente a proceselor industriale. Viteza de deformare la Illcercatl"a d•.
(iii) instalatii de laborator care copiazii sau simuleazii procesele industriale, la scarii I, H' titlllt"I:stc datii de relatia:
ll~dIlSj',ca de cxemplu laminoare, prese de extrudat etc.
(iiii) instalatii industriale de deformare a ciiror utilizare este Insa neeconomica. Etvllo; (P=vll.i./(l-+€J U I.')
M:lloritatea instalatiilor de Incercat permit stabilirea deformabilitiitii atat pentru
dcll)llllmca la (;ald cat i?i la rece, prin utilizarea unor adaptiiri adecvate. Dintre criteriile de ill' ,Ill" cstc vitcza de deplasarc a travesei mobile a mll§inii.
V
alq',n(' a tipului Iml§inii de incercat se remarca: tipul epruvetei ~i al incercarii, constanla Modlll de prc1evare a prohc1or csk <Iat111STAS 7324-75, STAS 436-RO, STAS R I'H /,'1
(011110111111I vikzei de dcli.mnare 1;livaloarea maxima a acesteia, controlul temperatulii. , "".111111,. dc Illccrcare se daullJ STA~~,)oO-'/'). iart~(;hivalarca alungirii la IUI)('(('Il'IlIll.lli\
Willllnta llIiisudilii dintului de dcfi.mnare, domeniul deformatici unilimne maxime, gradul ,llIl IlII"ICllea cpmvctclor CII lildOl dlllll"lI';lolI;rll/d difcrit de S, se <liiIn STAS 'IX(}') }/I
IIla~lI11dc ddollll.1IC Icali:!.at pe Ireeere, condiliile de Inciircan' (';Ill"IIIIIIk:I'/.1IIIIslahilitalea.
:1:;Q',1I1:1I
ca ('xHlllilllllli slllldmak, 1110<1111 de prclevare a "1'1111"'11' I,11 1I:•.lIlllIla :;1I11
111III11 '_1..'.2 jlll't'ITlln"a tll' t"ollllln"~llllll' Ilt'lultlll') {':;Ie <1(':11I1111/,alll ap(('( I.'••·••
(1('111111
ddolllUll1I :;11«('::1
1111'111""'11 Ill' III) This is trial version
vc (IIt'cl'lilmla Ialllinal(: ~i 11eli lan·). IIHlwd I il ., 1'11111 dHI""1111 (1IlVlil 1111. .111""l1ill1111
lillll .kn:II("tT a.·aV,IIIA
1111lI",d .I, ,11'11111111111'
d, 1""11;11"plil.':llI'fi(1I·I\llml".111111111I111
lI!Hilll"" l
i1II1OplalPIO('l'I:dOl Iwlll:;llIal.- d •.
Ill,
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialslor metalice Deformabilitatea
diltl de eforturi favorabile prin cr~terea gradului de deformare, in prezenta freclirii, existii
In func(ie de scopul Ulmant, aceasta incercare poate fi efectuata pe ma§ini c1asice de
'incercat (viteze mici de deformare), pe ma§ini specializate (camplastometre, ma§ini tip I'0::lhilitatea deformiirii rara aparipa fisurilor ~ deci dificultatea J:lprecierii deformabilitiitii
, 1 [.f:lr.
Gleeble, s<mete)sau pe utilaje existente in atelierele de deformare (ciocane, prese mecanice,
prese hidraulice). Pentru'incercan se folosesc epmvete cilindrice eu raport hJd,,=1,5-2,2. Condipile incerclirii se dau in STAS 2233-80 care precizeaza cii factorul geometric cs\('
Cand se analizeaza deformabilitatea unei bare prin apari(ia fisurilor pe suprafata acesteia, 11/.1} pentru incerearea otelurilor ~ h/d=l,S pentru neferoase.
diametrul epmvetei se ia egal eu al barei.
Marimile prin care se exprimli deformabilitatea sunt date in tabelul 2.2, in care gradele 2.1.3.3 incercarea de rasucire prezinta avantajul menpnerii neschimbate a
de deformare limita se eonsidera acelea la care apar primele fisuri pe suprafata lateralli. a oIlIIH"IlSiunilor zonei deformate §i posibilitatea aplicani unor grade de deformare mmi pfllll\
cpruvetelor. Datorita freciirii la contactuI eu sculele de refulare, este prezenta neuniformitatea I" IlIpere.
dcformapei eu valori maxime in zona eentralii. De acest lucm se(ine seama prin refularea I)cfonnabilitatea se apreciazli (vezi tab.2.2) prin nurniirul de rlisuciri inregistrat piiuil la
probelor eu retea trasata pe suprafapt lateralli a aeestora (fig.2.24) [2]. Prin exprimarea "'111'11' 11,., respectiv eel echivalent no'
gradeJor de deformare ale retelei din zona primei fisuri, in direc(ie cireumferen(iala: Viteza de deformare la rasucire, pentru suprafata epmvetei, este y = 1tdN/( 60·(), Is' I,
IlJII k N este frecventa de rlisucire [rot/min.].
(,t"lnw/wo ~ peiniilpme: €h=JnhJh, se traseaza curba limita a deformabilita(ii (fig.2.25)
pcntru starea de deforma(ii planli la care apare mperea pe suprafata exterioarli. Schema principialli a unei instala(ii de incercat la rlisucire este data in fig.2.26 11') I
I I'llIvda 1 este fixatii de eapul de antrenare rotitor 3, respeetiv de eel fix 2. RiislICII('il
'I,,,.vetei este realizatii de motorul de antrenare 5 prin cuplajul electromaglldll '1
1""i'!I:lrareamomentuIui de rlsucire M,., a foqei axiale ce apare in probii (la blocarea a~(Ialll
1,ubri£1C51 0.8 " n. ";;[eia) se face pe un oscilograf 6 sau pe calculator (cu sistem de achizitie de datl') 1'1111
'----.. r-,.{. Scut. fme

ill,h.;11ca unor traductoare montate pe capul fix de prindere. Simultan se inregistremrli 1111 f',11I1I1
... ') ~ ~: 01, 11l::ucire§i temperatura de deformare. Inciilzirea se face in instalapa 7 (cuptOI' dn hll
no
'- .....• "., I' ".11Vsau inductor). Epruveta are forma ~ dimensiunile din fig.2.26.
.' •• ~Scur.rugo ••• 0.61,
••••••••••."""('~r", .••• '----.. 0.4 .i!i
•••••••
i4tJcOlll •••••••••• ~
* 2 6
tt· l ~ i OIeJ 1041
'~~ ~
.<'il:.2.24
~Iwol-
1',/mJve/e
-~IL-J
Do
I~I D
pen/m compresiune cu retea

-1.0 --D. 8
IlEFORMA TIA OE COMPRESIUNE.
-0.6
Fig.2.25 Curba limimpentm ote11045

--DA
"',,
e'j
--D. 2 __ 0 0.21
III cazul rcfullirii pe sonetii (dispozitiv de deformare prin cliderea liberli a unui berbec
d(' la 0 'inultime cunoseutii), rezistenta la deformare se calculeazii pe baza energiei de lovirc
(vo.i tah.7..7.),III care m=1+1/3J.ld/(3h1), L este energia realizata prin caderea berbecuJui ~i
fI I'StI' r:lIldamenlllJ Joviturii.
Vlteza de dcfonllarc, dependenta de viteza traversei mobile sau a berbecului ma§inii dl~
Fig.2.26 Schema instalapei de
IIIlTlcat, se cakllkazii ell relatiile:
rli~ucire fl:i epruve/a de rilsucire
-pelltru prcsc Cllviteza constantii a traversei: € =vlho; = v/h [S·I] <i>
pelltl'lIlllCerCarea pe soneta sau ciocane: € = vol2 110 ; = Vo In(hofh)/2(ho-h),[sl]<i>
III can' v esk vilcza lmvcrsci mobile a presei, iar vo'este viteza berhecullli sOlletei sau 11
1101.;11I11111I ill lllolJJelltullovilurii.
Mrlodn ldllliilli Ne recolJJandii penlru materialcle ell dl'lOllllllhdllllk 11111Wlii la call'
1l1';1I111J1
I"I 11
IWlIlrlor II\' SIIIllall1la laleral;, a prohdor ('sI£' ('VII),-IIf11
III I'llldd(' d•. ddiHlU:lIl'
"11all" \',,"hlllllaknak III dd<lIl1mllllllllh'Ildh <tlil 01111' 'Ill" d, /v"llilllllllll'l
11"'" dill 11I1
'Jll
www.adultpdf.com
2 3 4
Riisucire
Tabelu12.2
Metode de incercare
3+m
no·ndn/1 1: ----M
2nr3
.L '//
d ,
: :2Jl- i-
~ n IIho1/fI __ mAo
d1
Metoda
O_"mVIn-
4FSchi
dR-~ m oA2Fla d
-In--"'- -d €. .•~ 1 -1
3Defol1Dabilitatea max
A·A AdR-~
AD Rezistenta h1
ncerclirii
ho la € __ "_0d
hnA-A R· 'll Ao
I , 'F'
h do
1 o d -d
-In-
10 €k.~ 0_"
__ defol1Dare
1d1 10
do h -h ~~
h ho A -A 1)
-In (1+€
:/'/r///l~:/'///(c:'
•••• H
1\ _ ud rI.l0X.. I
-c<- - -11 - -~
Forfecare
Compresiune
y.l'1a/b
Lj A-A
T d-FIIl/Ut / :~.1/
~-$,¥-I~ a
~A a
-I.
~
b
tvoicrc
1111\
F
pllll ~()C
o.ctg Cl.
~~.-'_/'/~J/
.~
\
j
\,
"~-
-'." .
.-
,
"
I (If I
Prelucrabilitatea moterialelor metalice Deformabilitatea
2 3 4 Viteza de deformare este datii de ; y=vlb [s·I],unde v este viteza de lueru a m~inii
:\ vantajul metodei constii in pastrarea constanm a sectiunii de forfecare~i a vitezei (It-
Laminare probe
h j-hl ddormare, pe toatl duratamcerc8rii. Avandm vedere litimeamica a canalului (b=1,5-2 mm),
pana e .~-
765*32J
h hi ';('pot realiza viteze mari de deformare chiar ~ pe m~ini clasice de ineercat.
a
h Forma curbelor caracteristice 'C-y obtinute din incercarea la forfecare simpla ell vikl',;L
El -In~
.1('deformare y=O,5 S·l, a unui otel inoxidabil17% Cr (434 AISI), se aram in fig,2,27 111\ I
li $$Jj: 1= 7'
D'
b
: 6'
: 5'
: "ryi1!4
~~
h hi
11U
z
.a
Compresiune t
plana eh-In~ R·-wbF
, t d
f:
<
•• 5
~ 0 -- f.. "
D.5 ,,5
§ LllNECAREA SPECWlCA. y
Fig.2.27 Curbele 1: - Y rezultate din incercarea

deforfecare simplii pentro ote1ul17%Cr
("wl;u'ea datelor de deformabilitate obtinute prin forfecare simpla §i traetiunc pcnlru 111I old
","l(ulabilferitic eu 17 %Cr, incereat la eald, se aram in fig.2,28 [14], de unde 1('1.1111"
Imprimare h , ""ditlldinea datelor obtinute prin aceast1l ineereare,
fortati pe liipme eh·In.....!
h
OlEL 4>4 ( 17%Cr)
3,4 0Jj
• latmdor..-o.s •• 1
•..~ 3
•• FoR••••.• r-o.s .-1
.. -<u w
•• r.
~ e; 2,6
i3 ~
d ~
~~2:;
U
* Deformare pe prese** Deformare pe sonetii
fJ,;
,-
f.~ ~ In -Ill' Q2
'-':;I •
Avand in vedere cr~terea temperaturii probei in timpul incerciirii prin transformaren
I.~ QI
energiei de deformare ill c8ldurii, se va tine seama de temperatura reala de deformare, mai a1cH
pentru aprecierea deformabilimtii. 1 o
7oo noG 900 1000 /K)() 1'200 J:KXI
lliMl'ERA'JURA (·c I
2.1.3.4 incercarea de forfecare simpJa a fost recent introdusa pentru aprecierclt
deformabilitatii [18] ~ constli.in deformarea la 0 m3§ini de incercat clasica sau de tip Gleeblc, lIil:_2.2H l'h;{ormabilitatea ole/lIllli l7%Cr ob!inuta prin tra(:tillll/' ~if;nfi'('(I""
a epruvetei ariitate in tab.2.2, previizutii eu eanale, care delimiteazii zona de forfecarc del
lungime a ~i grosime c. Forta F aplicatii la capetele epruvetei va produce forfccarea simpld !. 13.<; illn~'Tihi 11llcdlln' .14- , •• 'on·s (lalllillarc, illlprimmr, 'illdoill~ IHIIl r;ol) 'i1'
'in zona canalelor, iar defomlabilitatca se va aprecia prin IUl\l~can';1 ~i1)('cificii la rupcrc y "ldl,TilIJi 'Ill special flCllllII IIPI('II"I('" ,Idollllilllllitlilii In cOllditii dt, ddtlllllllll' IIl'lOpllllt'
exprimalii In funqie de liitimea canalllllli h lii def<mnatill 'illll'f;,I.'illllll\ 11 1""' ,";dOl 1I1llllSllink .Il- (\i'fOllllllll 1'1.111111 f\ A;llld, laJIICI'IClIll'lI dl' JIIdollc ~w 11111'.0"111
Ill'
This is trial version "",,111111 Il"/,mlal III 1111'1'1('11 11111'1 1'101 ••. III 'dill I.ill\ .,..':Oillllll (tal, ,'n 1.11 1IllIIIIIJIII'U 'IIHI
Ill'
www.adultpdf.com
Deformabilitatea
forjarea unor probe panii se stabil~te grOOulde defonnare in zona de aparitie a fisurilor pc
Deformabilitatea unui otel AlSI 1045 tras.1a rece, exprimatii prin localizarea ruperii,
suprafata lateralii a acestora, identificarea Iacandu-se pe baza retelei trasate initial.
I<'l.ultatiidin incerciirile de refulare ale unor probecilindrice drepte, inclinate f?icu tlanf?e, eslc
lncercarea de compresiune plana se utilizeaza mai ales pentru stabilirea rezistcntci la
datii in fig.2.31[4]. Rezultii ca natura locului geometric al ruperii dat de curba deformatie
defonnare ~ a defonnabilitiitiisemifabricatelor plate utilizate in procese de defonnare
pozitivii~deformatie negativii, reprezintii un criteriu empiric al defonnabilitiitii. Acest
caracterizate de 0 stare plana de defonnatii (laminare table, ambutisare etc.).
II,uametru estei:nfluentat de factorii de proces.
2.1.4 Deformabilitatea materialelor metalice
Avand in vedere multitudinea factorilor de influentii ca ~ mirimile de apreciere rezultate

din diverse metode de incercare, nu existii un punct de vedere unitar prin care se exprimii
deli:mnabilitatea in m~oritatea cazurilor practice aceasta se dii fie ca domeniu al temperaturii
de deformare la cald, fie ca variatie a defonnabilitiitii cu temperatura f?irespectiv viteza de
DEFORMA TJA DE fNTINDERE
de/()nnare, fie sub fonna curbelor limitii de defonnare aferente ruperii pentru diferite procese
de dcformare. 0.4
/
Deformabilitatea exprimatii prin numiirul de rasuciri la rupere, pentru diferite aliaje, se o
o
dii"infig.2.29 [11]. Datele au fost obtinute din incerciiri de riisucire la viteza de deformare de o Fisuri marginalc
I s·'.
" •
,-/: ,
,"i ___ Linia limitci de rupere
" •
,
Domeniul optim de defonnare la cald pentru care defonnabilitatea este maxima, ___ Pb la tempcratura ambimu
rrsflcctiv rczistenta la deformare este minima, se dii in tabelul2.3 [19].

Defonnabilitatea exprimatii prin curbele limitii aferente ruperii rezultate din
~
supraruncrca curbei de rupere (linia intreruptii) rezultatii din laminarea barelor de aluminiu
(allaj 2024-T351) la 250°C, peste curba de rupere la laminarea Pb la temperatura ambiantii,
, 0.1
~ +- 0.2 • 0.3
SI' dii "infig.2.30 [4].

;.:l b
i
~ I _ . si!
!3 '-ronlO G,
" "i.2-Fonl6"";"""ii
;
'\ IJ-Fonl6aibO
TE.WERATURA. Gc
"
c.
~ d
! 1-IlI ~ 181~/-AT-M-o-J-S!--:
~, ~(,;
:'i 1s1[V.TCu 4 Ng fi,
;.I~ §
U 12,J.ATMoli
' I I I I
III
I.: ;u,:
~1 1I I 0.2 -0.1 10 }O
'" 'I
I lEFORMA TIA DE COMPRESIUNE REDUCEREA iN AIUE, .'.
',~ 1/'\
~ Ii
~ l"
';. III
,>' (J
~
'i'
llt-,W"1lt\11J1li\.O(: 111'.1,'11'1\11111,\ "I
""I~.Z.l·'/II'lm 11I1/"1/1/"/(',, WIOI' alia}., IfIcla/icI! I'X/II'III1iIlA 1'111I11I'"'''' ,i,', "'"

,,/ .1" 1
11/,/1/"''''11 "I,'hlll, "./,/111.· .• ' alia}I' d,' ""1'''1, ,I "/Iill' .1, idlllll/IIII' f // / ""1: ,I .\0I ~'IIII /1/(1/,/111011,'., .II"/I"h., 11. "/'1111111111 '/1'1 I I ',I •.1/'/ Ill/am I" '" nu /'(1 /11I/1/,'1 ,t.'
t "I'd ,i l' !ill.'in! H;ll ftlllllfldf
j "dn'/~"
"11
1111
www.adultpdf.com '"
Prelucrabilitatea moterialelormetalice Deformabilitatea
Tabelu/ 2.3 b
Intervale de temperatuJi~~cle(Ol"l1lal'epentru diferite metale ~i aliaje
Compozipa chimica Temoeraturi de deformare, ·C

robe/ul 2.3 a
superioara inferioara
Intervalul temperaturii de deformare pentru diferite metale ~i aliaje
~
.,,, ..,.
1050
IDtervale de 480 350
- .' ArC
45ClO
15C08
Rull
45CN12
18CMI0
40MoCN15
21MoMC12
atel
Otel
atel 15CNI5
41MoC11
35CN15
13CN35
25MoC11 750
264850
1250
850
850
900
890
31280
5800
870
1125
1150
1200
1200
1230
1150
1180
inferioara
1200
1180
1150
1200
manl1;3UOS
otel feritic
austenitic 950temoerawn
11100
11801150
1180
1180
1150
Temperaturi
Temperaturi
raoid 1150 oe oeIonnare
superioara
deMarca
de deformare,
deformare, ·C·C
olelului Pt:u •.•..u Ullcnu;; 1I •.,c1l '-I u...-dlt,;au.l.. 'J9,5%A1
flY-Cu; 0,5%Mg; 0,5%Mn; Rest %A1 460 350

Marca otelului
2,2%Cu; 1%Mg; 1%Mn; Rest %A1 470 380
'>',2%Cu; 1,3%Ni; Rest %A1 480 380
1,6%Cu; 2,4%Mg; 6o/oZn; Rest %A1 430 360

Tabl'l,,/ ;> I,
Intervale de temperaturi de deformare pentru diferite metaIe~i
.- aliaje
-. - no
700
.';'>0
(,50
(,'>0
illfcrimu
'lOO 900
1000
850
800
900
900
750
__ ., .•. -"-:--:;:.TTltn ..•... -.
'.~,J.:1l;Rest % Cu Compozipa superioara

Temperaturi
chimica de deformare, ·C
"j,
~,Sn;
"1.,
AI;9%Cu
Zn;
:;"Zll;Rest
Rest%
Rest %%Cu
Cu
Cu
11
.,.
(.11
.)0
11
I{
III
Ta"I'I,,1 .' r"
Intervale de temueraturi de deformare uentru diferite aliaie de t~~_
Compozipa chimicii Temperaturi de defonll!lll\::!'
I Hoo
w,o
W,O /00 10;11fi
---
-- - ,.
.. ... superioarii X'>O 1Il1t1l
1050 1050
", I"" I'll; Rest % Ti 1000
1100
"''',, AI; 0,8% Fe; 3% Cr; 0,1% C; 0,2% 02;
!lw,t I~/;,Ti
" "'" AI: :).5% Cr; 2,8% Mo; 0,8% Fe;

I";, (',OlJ_?~~ O2; Rest % Ti
1',
."" 1\1,J'Y.. Mn; 0,3% Fe; 0.1% <'. 0,1',% 0"

1iI" •• II"Ti
l,.H"lI AI, ~.H'~l,

Mo, O,II~f;.('. 0)"'11 ()"
This is trial version Pt',' Tt 11'11
1111,
prin matritare la rece a acestor inele in varianta analizatii, inele fiirii defeete, eu 0 bunii calitate
:1 sllprafetei ce nu mai necesitii rectifieare ulterioarii matritiirii
Un aIt exemplu de modificare a formei semifabricatului de pornire se dii in fig.2.34,

I!'prezentiind 0 piesa extrudatii la rece, din aliaj de eupru, pe 0 presii meeanicii. Prin utilizarca
'"
'" 1II1lU semifabricat dlindric 4>16 mm (fig.2.34-b) au apiirut fisuri pe peretele exterior in zona
!:=::
~ ·.lIpcrioarii,in timp ce prin modificarea fonnei §i dimensiunilor semifabricatului de pomir •.

~ LI4> 18, ~ cum se aratii in fig.2.34-c, se obtin piese fiirii defecte. Prin aeeastii modificare se
~-<
,vila intersecpa eurbei limitii de defonnare eu dreapta limitei de rupere a materialului /41
;::.
« Modificarea gradului de deformare local pentru extrudare se impune la aparitia fisurilol
::;:
'" IH' sllprafata de contact eu matrita (fig.2.35). Aceste defeete apar numai pentru 0 grosimc a
c
""
8 '''I vurii mai mare decat 1/2 din liitimea tiilpii. 0 solupe tehnologicii de eliminare a aceslol
•I"lectc, cauzate de starea inadecvatii de tensiuni in zona de contact cu matrita, este cr~tcrca
.••.
.••.
.••.
.••.
Iwciiriipe portiunea de extrudare a nervurii prin cr~terea rugozitiitii suprafetei respccti Ye a
o
-1.0 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 o IlIalrilci~ deci crearea unci contrapresiuni la curgereain nervura care evim formarea fislIlIlOI
DEFORMATJA DE COMPRESlUNE I""1 Indepiirtarea curbei deformabilitiitii de dreapta ruperii (fig. 2.3 5-b ).
Aceastii solutie este difieil de aplicat did conduee la blocarea nervurii in malrilil r;;'
.'ig.2.31 Deformabilitatea Ofelului 1045 AlSI exprimatiprin curb a limirn. a ruperii[4]
"'\('sita realizarea matritei din elemente separabile, pentru extraetia piesei. Solulia practll
" .t1I/.abilaeste cea a prevederii unorinelinatii a pereti10r nervurii (10°) care realizea:!ii accla~;1
2.1.5 Masuri constructiv-tehnologice de cr~tere a deformabilimtii • kit ca §i cr~terea freciirii . Cl.
~
I'entru rcalizarea prin dcformare plasticii a unor piese lara defecte, eauzate de limitarca
localli a ddi.lImabilitiqii wlUi material/procedeu de deformare, existii diverse variante care sa
llI11ddlCClIe starea de tensiuni ~ defonnatii prin interaetiunea factorilor geometrici aferenli
pwsci sail a semifabricatului de pornire, fie prin modificarea 10caUl.a conditiilor de curgerc
(Illwrdiiri, Iubri lierc, inclinatii etc). Dacii forma piesei nu permite modificiiri dimensional- 3'1,34 mm
(011:;11 IIdi vc ~i regimul termo-mecanie al deformiirii este precizat, solutia posibilii constii in
IJlO(.Idlcareaformci semifabricatului de pornire saul~ a fazelor preglititoare (daeii aeestea 54,JSmm~
nlstil). 1111excmplu in acest sens este eel dat pentrurealizarea prin matritare a inelului de
I\Ill11clltidinllg.2.32 -a utilizand ca semifabricat de pornire 0 preforma presatii din pulberi de
0ld carholl slah aliat eu densitatea relativii de 80%. Dacii forma iniP.alii este eea din fig.2.32-
cl
h, va aparc lisllla indicatii in zona de contact eu proeminenta poansonului din eauza tensiunii
11I:111 d," (i.lIfecare cc dcpii§~tc limita de rupere in aeeasta zona. Solupile posibile sunt dat~~
III lw.' \}-c,d prinmodifiearca formei semifabrieatului de pomire. In eazul (c) se realizeazll
IlIalIllall~aprin exlmdm'c inversii ~i deei crearca unei stiiri de tensiuni de compresiune triaxialll
1;11 (' J;IVllll:r.ea/~1
cI~lcrca deformabilitiipi in zona proeminentei exterioare, dar apar tensiulll
'1I1.lIll1klclI\lale cmc condue la fisuri, lueru care exclude aceastii variantii. Solutia din
Ill'! \.'.d a dal re:l.lIllatehune deoarcce efortul de compresiune este aplicat pe fata superioarll
il ::nlllfallllcatlllui ~icurgcrca spre interior este asistam de eforturi de eompresiune [4].
Moddulli:l.ic pcnlTll accasta variantii a fost realizat din aluminill sinleri:r.al marca 60 I
AIt <an" iI Illst llIarcat Cll 0 relca de Iinii pe suprafata interjoadi Sail a::at ,,"rba limitJllI
ddollllilbrltlll\1I )11111 mJisllrmea deforlnatiilor rctclci III dilcq ••. '1I'"lIlIl'Inlll:1I1'1 t;:iaxialll.
1I111l1ll1
1\I'f',atlv"(de "'11I(11"::111111')
~I :;,' :ahwa:lJ\ :mh c.lllha d"IIlI"'1l
,k (1Ilba d," IIIPI"l" a lIIateriallllui (fig.2.TI) H"lIIllli ,ii ,",,1,,1.- ddolllla\ii sunl
,. 1 I'" " •• ,n.lll'. LI••hpII"'!'I!
I-'I~.J.>]']. tdod'IIH"f"I/~"'m'I.~rI,tltt/"/Jfi
!l/ll1Inlldl1ll"~'IOIf1W
~ 01''/'41
ilI',nd",Wf'l,111\"
III t/"/tl'1 .1
••• "d",
j
d'"I'0nl1n'/o
1'l'l1lilrtll'd.·
\ to 'dUf" "1!ijf'd~ '/.-".'ttll!ahfJj;lt
IIU'11'1""'"
.••.•
1I1111tfIJ,,/ d,'
·,111!/llt1Ii·/I(d.·f'O'''l1f·''f·
11111
,
I
Q. b
-O.t
u l)eronm\iaCz
"V-CJ i"~)
I
{t..
Il -11
c
~.
-DJ
DEFOltMATlADEr.OMIIHI.\IlIHI I!
1
I
\
\ I••
\
Fig.2.33 Modelul fizic §i curbele deformabilitapi la matritarea

inelului dinfig.2.32-a
--
i2
~
0,4 f:
.i!:
'"
, .•...
.•...
.•...
3
02
c:
-<
;::.
'\
~
1"I.~J.j4Modificareaformei semifabricatului de pomire pentru extnldan'(l im·(·,xlllIl""
cUPru:a-piesa extrndata; b-varianta cu defecte; c-varianlaj/ka d"li'd"
....•
'1dill "1,,,/./,
.•...
.•... 2' g
Compres ••••• '
.•...
••••••
~ ill concIuzie se poate aprecia ca deformabilitatea are un rot predollli llallI III ';lilhdlllil
..•.•.
_cui , .•...
I. IlIlologiilor de deformare plastica rezultand necesitatea cuno~terii flldO! itol d. 1111111I11\1\
o
-0,4 -02 -0,2 -0.1 o iI lIwtoddor de apreciere ~i a masurilor posibil de luat pcntru rcali/.alca UIIOIpw~w Iillli
"~ DEFORMATJA DE COMPRESIUNF. 'Cl
,1,kdl'
I >dalii privind aleg,erea caractnisticilor de deformnbilitak 'ill 1)1()ll'da ••. ;1 ",.I.·;LlfiI d,
Fig.2.35 Aparitiafisurilor In nervura extrudata: a-starea de deformapi §i localizareafisurilor; b-c/lr/!I'lf
deformabilitatii de-a lungul curgerii dinspre talpa spre nervura. .•il, IIhtOI ;1 tdlllologiilor de ddOllllilW I'I1Islicii se dau 'in lucrlirik 1\ I ~;t '.11

1111
Prelucrabilitatea materialelor metalice Deformahiiitatea
BIBLIOGRAFIE
L Dieter, G.E., Ovemew of Workability, Workability Testing Techniques, ASM, p. 1-20.

2. Mielnik, E.M, Metalworking Science and Engineering, McGrow-Hill, New York, 1991,
p. 189-216.
3. ASMMetals Handbook, Vol.8, Mechanical Testing, ASM, 1992, P 160-184,571-597. 2.2 DEFORMABILITATEA TABLELORMETALICE
4. ASM Metals Handbook, Vol.14, Forming and Forging, ASM, 1988, p. 363-404.
5. Tegart, W.J.McG., The Role of Ductility in Hot Working, In Ductility, ASM, Metals Park, Ohio, 1968,
p. 133-175. 2.2.1 Definirea deformabilitiitii tablelor
(,. Cockcroft, MG., Latham, DJ., Ductility and Workability of Metals, In: I.Inst.Metals, Vol.96, 1968,
p.33-39.
Heformabilitatea tablelor metalice exprimii capacitatea acestora de a se dcfonllll
7. Hoffinanner,AL., U.S.Air Force Materials Lab. Tech. Report, AFML- TR69-174, iunie, 1969
g Hasford, W.F., Caddell, RM, Metal Forming, Prentice-Hal1, New Jersey, 1983, p. 135-137. ••1",,/1(, pentru a lua 0 forma data rara. sa. apari defecte in piesa..
9. Sellars, C.M, Tegart, WJ.McG., Hot Workability. In Inter. Met. Reviews, Vo1.l7, 1972, p.l-24. Tipul defectelor care apar in piesele defonnate din tabla. VOTfi tratate diferenlial, ill
10. Oh, S.I, Chen, C.C., Kobayashi, S., Ductile Fracture in Axisymmetric ExtnlSion and Drawing, In J.of Ill•••(Il'de ce1edouB.moduri fundamentale de ambutisare: ambutisare adanca. sau ambulisar •.
Engr. in Industry, ASME Trans., Vo1.l01, Feb. 1977, p. 36-43. I" III lulindere. Diferentierea celor douii moduri de ambutisare se face pe considereulc d•.
11. Drligan, I., Tehnologia deformani plastice, Editura Didacticli ~i Pedagogicli, Bucur~ti,1976 "" •• 1111 ea procesului de defonnare.
12. Keane, D.M, Se11ars, C.M, Tegart, WJ.McG., Deformation Under Hot Working Conditions, Pub.l08,
Iron and steel Inst. London, 1971, p. 21-28.
IIIcazul pieselor ambutisate, defectele cele mai frecvent intalnite sunt cele pre/.culah'
III "I'UI a 2.3 7 [1]. Dintre acestea 0 parte se datoresc sculelor (cazuri!e defecteJor de 11p 'I.
1\ Sabrofl: AM, Boulger, F.W., Henning, H.J., Forging Materials and Practices, Reinho1d, 1968
ItJ Canta, T., Contributii la studiul comportarii la deformare la cald a olelurilor inoxidabile, Tezli de '1 10 14) 0 aIm parte conditillor de frecare (4, 13) iar a treia parte Propriemlilor meC:IUHC
doctorat, Institutu1 Politehnic C1uj, 1978. .1 " •• f.llllrgice ale materialului precum §i parametrilor geometrici ai piesei (1,2.3, (I, 7, X.
I') Driigan, I., Canta, T.,incerciiri pentru determinarea rezistentei la deformare Iji a deformabilitatii I1 I') Dintre acestea numai defectele de tipul3, 6 §i 8 sunt specifice ambutisiirii 1'"11
metalelor!ji aliajelor la temperaturi ridicate, Incercarea Materiale1or, V 01.1,Editura Tehnicli, Bucure'iti, 1 •••• 11.1•• '·, celelalte fiind specifice ambutisarii adanci.
1982 ..
li.-kritor la defectu1 de tipul8, in cazul ambutisarii prin intindere (spre excmplu 0 pw~ai
\(1 . Vujovik, V., Shabaik, A.H., A New Workability Criterion for Ductile Metals, In: J.Eng. Mater.
Technol. ( Trans. ASME), V 01.108, p. 245-249.
.•.•:II-IIC1i),mpeTea este circumferentiala. ~ este localizam inspre polu! piescl ('mll
11",1· II.llcle care se defonneaza.
\'I Bridgrnan, W.P., Studies in Large Plastic Flaw and Fracture, Harward Press, 1964.
IX Canta, T., Metodil Iji epruveta pentru incercarea metalelor, Brevet invenpe nr. 61599, RSR. ::11111 ductile, mperea piesei
1'1 Popescu, V., Driigan, 1., Alexandru, T., Tehnologiaforjani, Editura Tehnicii, Bucur~ti, 1980. '. I, I'll'ccdata de 0 gatuire (0
••• 1.1" ,. :1 lablci). Acest lucm duce
I" "" " IdlIarca capacimtii portante a ~~~

I'j, .H I III a:,pccte inestetice etc. De
~, , , d" IOnsiderii ca 'in~i aparipa
I"'
11
1"'11
(ollstituic un defect al
unnarc, gatuirea,
)H~41i
ffi e t
I"P' I f" ,mo'clirea {:imodificarea Fig.2.36 Exemple de operatii fn ('/JfI~ d,'!OI/I/(//I'i1I'.It/' d.

111111/,'/1\
I "l!""." III sail <ISllcctului su- gtlluire: a-ambutisare prin flltil/defl', h,c rfi.l!illl1gl·/I·, d 1'1\1:1111'
,,/qd I.il·~d sunt factorii care e-fndoire; f 1//'1vIm lit' /"1
'Ill ddllllllarca matcrialului III
" .•I "'lIhllllsJllii prin Illlilld("c
I , "i' I' li I)

I I.'
www.adultpdf.com 11 \
Prelucrabilitatea materialelor tnetalice
Deformabilitatea
BIBLIOGRAFIE
I. Dieter, G.E., Ovenliew ofWorlmbility, Worlmbility Testing Techniques, ASM, p. 1-20.

2. Mielnik, E.M, Metalworking Science and Engineering, McGrow-Hill, New York, 1991,
p. 189-216.
3. ASMMetals Handbook, Vol.8,Mechanical Testing, ASM, 1992, p. 160-184,571-597.
2.2 DEFORMABILITATEA TABLELORMETALICE
4. ASM Metals Handbook, Vol.14, Forming and Forging, ASM, 1988, p. 363-404.
5. Tegart, W.J.McG., The Role of Ductility in Hot Working, In Ductility, ASM, Metals Park, Ohio, 1968,
p. 133-175.
6. Cockcroft, MG., Latham, DJ., Ductility and Workability of Metals, In: J.Inst.Metals, Vol.96, 1968, 2.2.1 Definirea deformabilitatii tablelor
p.33-39.
7. Hoffinanner,AL., U.S.Air Force Materials Lab. Tech. Report, AFML-TR69-174, iunie, 1969 Deformabilitatea tablelor metalice exprlmi capacitatea acestora de a se d,~ronllll
8. Hasford, W.F., CaddeIl, R.M, Metal Forming, Prentice-Hall, New Jersey, 1983, p. 135-137.
1'11I!>lic
pentru a lua 0 forma data flira sa aparii defecte in piesii.
9. Sellars, C.M, Tegart, WJ.McG., Hot Worlmbility. In Inter. Met. Reviews, Vo1.17, 1972, p.1-24.
10. Oh, S.l, Chen, C.C., Kobayashi, S., Ductile Fracture in Axisymmetric Extrusion and Drawing, In Jof TipuI defectelor care apar in piesele defonnate din tabla vor fi tratatc difcrcn(l;lf. III
Engr. in Industry, ASME Trans., Vo1.l01, Feb. 1977, p. 36-43. '"l1qic de ceIe douii moduri fundamentale de ambutisare: ambutisare adancii sall lUnblll11.ilI I
11. Driigan, 1, Tehnologia deformiirii plastice, Editura Didacticii ~iPedagogicii, Bucure§ti,1976 1'"11 intindere. Diferentierea ceIor douii moduri de ambutisare se face pc considclLllk ,k
12. Keane, D.M, Sellars, e.M, Tegart, W.J.McG., Deformation Under Hot Working Conditions, Pub. 108, IIw,autca procesului de defonnare.
Iron and steel Inst. London, 1971, p. 21-28. In cazul pieseIor ambutisate, defecte1e ce1e mai frecvent intaInite sunt cclc prc:r.enlak
13. Sabrofl; AM, Boulger, F.W., Henning, H.J., Forging Materials and Practices, Reinhold, 1968
ill Ilgura 2.37 [1]. Dintre acestea 0 parte se datoresc sculelor (cazuriIe dcfcctclor .1(' hp ",
14. Canta, T., Contributii la studiul comportiirii la deformare la cald a alelurilor inoxidabile, Tem de
doctorat, Institutul Politehnic Cluj, 1978. ') 10, 14) 0 altii parte conditiilor de frecare (4, 13) iar a treia parte proprictii(ilor IIItTlIIlIl.
15. Driigan, 1, Canta, T., incerciiri pentru determinarea rezisten1ei la deformare ~i a deformabilitatii ill IIldalurgice ale materialului precum §i parametrilor geometrici ai piesci (1,2. T, ('. '/. H_
metalelor ~ aliajelor la temperaturi ridicate, Incercarea Materialelor, V01.1,Editura Tehnicii, Bucure§ti, II I ',J). Dintre acestea numai defecte1e de tipul 3, 6 §i 8 sunt specificc ambutiNiilll 1'1111
1982.. IlIfllHlcrc,ceIelalte fiind specifice ambutisiirii adanci.
16. Vujovik, V., Shabaik, All., A New Worlmbility Criterion for Ductile Metals, In: IEng. Mater. I{cferitorla defectu1 de tipul8, in cazul ambutisiirii prin intinderc (sprc cxcmplll (I PIC;/\
Technol. ( Trans. ASME), V01.108,p. 245-249.
IIHsICricii), ruperea este circumferenpalii §i este localizatii inspre pollll pic!;!"1 I '11I11
17. Bridgman, W.P., Studies in Large Plastic Flow and Fracture, Harward Press, 1964. 11 Lt f'l1 alclc
f care se defonneazli
18. Canta, T.,Metoda ~i epruvetii pentru incercarea metalelor, Brevet inventie nr. 61599, RSR.
19. Popescu, V., Dragan, I., Alexandru, T., Tehnologiaforj8.rii, Editnra Tehnicii, Bucure§ti, 1980. "I,,·.ile !>untductile, ruperea piesei
\ ,I fI prccedatii de 0 gatuire (0
,,"1.(1<'11: a tabIei). Acest Iucru duce
Li llioddicarea capacitiitii portante a
I'''TI. la aspecte inestetice etc. De

o ~~ b ~ .tp
.1, , ,'.1 St'':onsiderii ca insii§i aparitia
I'ililll'" constituic un defect al

';.-j
1111
~~~
I'll n urmare, gatuirea,
•"I'nl'a, incretirea ~i modificarea
Fig.2.36 Exemple de operatii in mn (/1'/lmll/ll,'1I,'.11,' Imlll"lh .I,
'''I'''lillltii sall aspectuIui su- gatuire: a-ambutisare prin fntil/dl'fl'; 11.(' Th.\ftIJlIl:"TI'.
d 1'11I/,Hi'
." "I"II'i Iliesei sunt factorii care e-fndoire; j'lll'nwnlTl' I~I
IIOilll.'/1\ dd()[1uarca matcriall1lui ill
," ,11 mllhlllisii.rii prin inlilldelc
i' "1,'1 I} XI)

I I '
Preluc,abilitatea 1tU1te,ialelo, metalice Defo,mabilitatea
- IlTlItor.
defor- 0 -- tote
densitohto mOOili-
....•
deformon~
maleriolWi
Ilarto vllezoIH--I-
meconic.
cllimi<:e
forma
tOO'lP«ot~o
QClurilor
lI1Qtl'4
rnelcb9CC
rupeteo
cilureo ~ lelCluro.
lenaliP
compozitie
cs. pieut
pi6Mi
piwri cllimko
-
onOOlorto
Ell. E, ac, ar. n. r. m•...
mcrimoo. forma
prQC)tHIt olile
-- •...liile dlI
eondi
_~ erit~iile de --
-iI-~
:3
6
4
5
9
•
12
,~
10
1111----r1
I
lmit
detormorii
11 13 14 tU90zitoteo piHei
If;t·2.:n 'f'Ip"ril
/lIcr/·I"
•..d •..defl'ctl' ale pieselorambutisate:
.•.•'I'I ••,V,·'; 4I1r"II'
J--()"dulan'jf ITjf"~I'i, .• ,.".Iulw',·u p'·r/·telul; J",
;,w/ar.·; 5-r/zuri; 6-"coa.ia de !)()1'fdl'"/II".
,\IlII I/II"~"I; I) -I'IIIW"'jf l/l.'o/l''''!. / (),wcoa\/a/ifflli; 11.11I"lf"."""
!
1>",/;/1,,,1,,1\, .'111,,"'1"'''/;''''/11/111
1 I ",.10 "i..,I /1 In ,••"",' ,I,· "011/1/
.(.geL_'" 1",
E·..
!"d)~lflu [lid"; i ,/r '/f'J.f·Jld~'lJli\ .lJ .flrtHlllIa/II/IIAtu
11·1
www.adultpdf.com I1
Deforltl/lbilitatea
unde: n este coeficientul de ecruisare, m - sensibilitatea la viteza de defonnare, r -

K coeficientul de anizotropie,e,.- alungirea ultima,' f- coeficientul de lleomogenitate.
Incrementul indicelui de deformabilitate poate fi exprimat in forma:
aF aF aF aF aF
dF=-d,,+-dm+-dr+-dE.+-df (2.24)
all am or aE. af
Domeniu! de
deformore ~
p
£2 AMB. ADiNcA
~ F.)lnrfdIOAI,rs,rm H
REAMBUTi~RE
gln,rlwt'pID,d,dz)t,l$ll
Fig.2.39 Influenlfl criteriului de limitare a Fig.2.40 lnfluenlfl starii de tensiuni §i a criteriului ~ A·
i!(j'ornWii §i a presiunii de retjnere asupra de limitare a defornWii asupra curbelor limitr. [5J . GITUIRE
raponului de ambutisare [5J
~}n, r, Raz.l\,llal0,d/,~.t
iNTiNDERE
Giituirea reprezinti un criteriu de limitare a deforruirii nu numai pentru ambutisarea
pun 'intindere ci ~ pentru alte tipuri de operatii de deformare a tablelor caracterizatede aceea ~I« In,dp,{O, d,'S,h, t ))
d. siarea de tensiuni in focarul de deformare este de intindere-intindere (fig.2.37). In figura •• RASFRiNGERE
/.m sunt prezenta{i principalii factori de care depinde deformabilitatea tablelor metalice. De
Hlcise deduce ca deformabilitatea este 0 proprietate complexii. a materialelor. Exemplificarea ~( n,rlft\}! d, dofC, t I)
1II11ncntei diferitilor factori asupra deformabilimtii pentru cazul ambutisarii adanci este dam EXPANDARE
ill ligUla 2.39. Se observii cadeformabilitatea, exprimati aici prin raportul de ambutisare (K
'" ~Jh,r", }(d.,d, I I)
I )/d, nude n este diametrul semifabricatului iar d este diametrul cupei), este dependenm
at:11de crilcriul de limitare a deformatiei cat ~i de un parametru al procesului, presiunea de
H'linere p. In figura 2.40 este prezentam. influenta stirii de teniuni ~i a criteriului de limitare
a ddilllnatici asupra deformabilim.tii, exprimam aici prin curbele limit! de defonnare. Fig.2.41 Factorii de dependentA ai indicelui de deformabilitate
Slarea de tcnsiulli se exprimii printr-un indice de forma: [5]
I' _ 3 a ",ed
f.\ (2.22)
I a••••:!
!\ici, fiecare derivam partialii poate fi determinam teoretic sau experimental pcnllllll
"1"1 "lie particularii [3]. In figura 2.41 sunt prezentati principalii factori de dcpcndenlll HI
undt' "",,,r «(JI+(J2+a3 )/3 este tensiuneamedie iar 0max=max (OJ,02,a3). IOllllldni de deformabilitate pentru cele mai reprezentative operapi de detonnan~ 1Ilahln
M:llciniak \3-6J dczvolti ideea lui Cockcroft~ Latham [10] prin introducerea unOf
\ •• I 'I,. f,ii /l.t r<'-'Prezinm
coeficientii de frecare dintre material ~ poanson rcspcctiv plan\, H"J
IIldHIde (It-fillmahililatc, dependenti amt de tipul testului simulativ cfit ~i de criteriul utilizat 1111111'1 (k curr,erc, RlU -rezistenta la rupere a materialului iar parametrii geomdrici 1\1 sculn
pl'Utln lilllltan~a dd()rmatiei. 11 "pnliv picsci sunt prezentati pe figuriL
Ac\"~t1ll1dicisunC evident, dt:pendenti de parametrii IIICc.alllClal main iallllui:
(2.2])
f''"r 1'/,..•••.,."•.1)
Ill.
www.adultpdf.com 11 !
Deformabilitatea
2.2.2 Metode de apreciere a deformabilitatii tablelor metalice

Conform acestor moduri de deformare s-au dezvoltat teste specifice de apreeierc a de
Aprecierea eapacitiipi de deformare a tablelor a ineeput sa fie studiatii ineepand din a formabilitiipi. Astfel, referindu-ne numai la eazul deformiirii prin ambutisare a tabld"1
douajumitate a secolului XIX, odatii eu dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a tablei. 0 aeeste teste pot fi clasificate in: teste specifice ambutisiirii prin intindere, teste speclllP
prezentare detaliatii a acestor eercetiiri se. giis~te in lucriirile [11-13]. Printre primii ambutisiirii prin tragere ( ambutisare adanci ) ~i teste specifice ambutisiirii comblllall
cercetatori care au abordat aeeastii problemi pot fi enumerati: Bessemer ~i Parkes [13],
Adamson [14], Considere [15], Erichsen [16] etc. De-a lungul timpului s-au dezvoltat mai
multe metode de apreciere a deformabilitiipi tablelor metalice. Sintetic, acestea pot fi
(fig.2.44)
o sintezii a principalelor teste
·;timulative pentru aprecierea
pertnJ ambtiisaro
- j:=: ---
,--. combina/e
amblJtisarii
8I1'IbtXisatiiprin
irtirrlere
Teste specifice
tr.Jgere
impirtite in 4 mari grupe: metode simulative, metode bazate pe incercliri mecaniee, metoda capacitiipi de deformare prin . Teste specifice
curbelor limitii ~ metoda iniilpmii limitii a cupei (Limiting Dome Height) (fig.2.42). ambutisare este prezentatii in tabelul
I Teste simulalive
, 1. In lucriirile [18 - 23] sunt
I'lczentate astfel de teste.
Melafe
:lirru/ative Metodele simulative prezentate
"ll dezavantajul ca, pe de-o parte,
''''cesitii dispozitive speciale iar, pe
Metode bar.ale pe
incen:ari mecaniC8
,k aItii parte, au un grad de
Metode d<'lapreciere a r"ocraIizare foarte limitat (fiind
deformabififaJjj tabl8/ix
';I'ccifice numai procedeului de
Mef.oda
a.ubelor imitads d6f0nnare
,ldlmuare pe care 11 simuleaza). La Fig.2.44 Teste simu.lative pentru ambuli,wlt'
,Lu:;;ituldeceniului cinci s-a pus, pe
dll'pt cuvant, intrebarea: nu existi,
Metoda
,'.In', ni~te parametrii mecanici intrinseci ai materialului. care si exprime capO£'II"I"11."
in3Jiimii i111itJ a rope;
,I"/I'rmare a tablelor metalice? Riispunsulla aceastii intrebare este dat de un cokdlv d.
'" tdlitori americani, coordonat de Lankford, intr-un articol apiirut in anul1950 (24), I h IIIill ,
Fig,2.42 Metode de apreciere a deformabilitatii table/or J\ IIl1l1iprogram vast de cercetare extins pe mai mult de 4 ani, colectivul mai sus nH'lIlHIIl'l1
iI'lIllge la concluzia ca existii doi parametrii mecanici ai materialului: COdlCiclIl\l1 d,
"lIlIotropie, r, §i eel de ecruisare, n, care sunt in stransa corelatie eu dcfolmabtlllnlrn
Este cunoscut [17] faptul ca in procesele de deformare complex! a tablelor apar, din 1,,1,ldor. Ace~ti doi parametri pot fi ~r determinap prin incercarea la traqilllll' An"ill
punet de vedere'al mecanicii defottnMii douii moduri fundamentale de deformare: ambutisUlo , , Ildiiri au condus la crearea, in deceniul ~pte, a unei direcpi de cercctare dco:whil It.
iii indoire. La farldullui procesuI de ambutisare este tratat din acel~ punet de vederc, ell 1,lIdc. In acest sens este util a se consulta cateva articole de sintezii [25-7."11 III IlJ(,o
ambutisare prin intiridere ( €1>O,€?>O) respeetiv ca ambutisare prin tragere adanca ( €l>O. W 11IIdey [28] publica un articol in care anaIizeaza influenta coeficientului dc 11ll1/,ohiJpl.
€2<O) (fig.2.43). "';lIPI:l raportului limitii de ambutisare. Hosford ~ Backofen [30], Warwick t;:i Ak~jlll,kl
1111. FlIkui [32] etc. continua cercetiirile lui Whiteley ajungand la aceca~i cOlldlltlT, ';1
Indoirea "I 11III w' capacitatea de deformare la ambutisare addncit cre§te 0 dotii I'll i'1'I'Ii1n.'"
Defonnarea complexa .. ','!I<'II'nfuluide anizotropie in timp ce coeficientul de ecruisare are () influenlli "'11//'111111
atablei • 1II/11/icativii asupra acesteia,Aceasta din Ul1l"Ui este insa un iudiee util pcntlll apl n In .,.
! "I,· •• ifiilii de ambutisare' prin intindere, Dupa 1970 intensitatea celcctiirilOl dill lit L,j
d"'lli'lIl1l ineep sa scadii, pe de 0 parte, datoriti clarificarii principaJdor a~peck kgltlc d,
"I'"<In('a dd(xmabilitiitii pe haza cOdicienlilol de ani7,()tropie I;liecrui~ar(' i:u, PI" dc 1111/1
I'illk . dalOlitil (kzvoItiirii unci ulll' Ilwlnd,", a(('('a 11 curhelol" Iimilii de (kfonWlIr
I<'ig, 2.4;\ "'lollllrile ./;I/III""II'III"/.' d.,

d,'/."",,"., " 1.",/"/,,,
l'llllcipalde'inccrdiri IIlCGlIlll·'·utlll/illt' pnlhll aprecierea ddormahihllllli
""klt/i1k ·1I11ahdlll Ll..
lahldol rillIII
IIH
www.adultpdf.com 11"
$ • ,•
MOutls.re
InluKkcef
~---~--
(J)
(;~Iml~
c:cwrbln.U
'lnQ'I' ~_._~-
ercliri if
'coortJloal)
P"lU'
1_'10'"simulative
•••.••
'\l"lt:
adlneJ'
Aftbuttsue
ift
0'; I
.,,,,,", ';,-r
r••••1
t
o\Iobutinre ~ ~j~
f
QI'
Il I
1"
Id. ~~~::(!t'li
'.
fludncv ""
..0-Q
0 fJ.
c::J
<I
"~
l'~
la
~.4I'
~J: \..~ .
II I$~e
rgrtill
I~Q~
JJL
Ilfil-~I
!(.~
c:=J M
rif·u-t
A •• I •• ,11
/11,.'
--~
Inc~rcJrc ••
SoiIchs
~'
I
, , J{:r~ ~
III - ~
• I I/O
fort;.
~,U'('(j"""""
100 .
", u ;;T~'l
I Iln~r~re
---.-.-
~,.
p
••.
I 11 I \V
p(~ 1'1
\-""" ~
<o~Q\
'~~t..l t~tUlh
,
CV
J1(.--'=.2
11"",
fon·
, ll:u:t Siebel
K.
h 1£O••
rorta
;orla
foqa
rort"
_.,1,,,
~tl~ilIrr:
.., I I'[
fi,U'\l~('",,,,
conic",!
pnn I
/llllb
~ ••.•
\ ~.. "''''IN''
Q~O
_"""
_U'm~Q
roc,'
'.
I1
Ad:lutlsate
'
tluJD'eltltsch
~ c ,,,,,,,,.
:~ \,,,p·,n·
ildhx:~
ArhJtl!lare
\
h·~070,100
V_It~v
H..;,t
100
[r
~
0
., h
Oscnkalb
111"1
Il·n
, 100\
lr,h,;,!"
I(.~
l'l.'p 1"0,,,1:.,
Swlll
Q
t or.:;
I
~iI
~["""""U'
/Illn
\
I "
Furt ••
0
(arIa
Q~--
AD
) 0:
"~r __ trii'
I~ -----------1
qjJ
!(l.Jf."d3 Co
Tabelu12.J
Deformabilitatea
Incercliri mecanice
Tabelu12.2
- D
c:::J
.~
7
3D
2
I
_-
" .. C:;=I
--,,, ...
OurHate 61
R:isucire
~pruvr.t(!1
gOI
5
*
,~
- 16s.• n.
F)..{~:l
Jnl1ndere
Tractiunc
r 'I
a
I.r-
rIp~r.
0
furma
b
........•
El.
C::::::J
m
W
.
~ tortecare
I!.J
'''~
Ao,2n
;~lJ·ne·Rm·
C-r.51U~
[L~J
HD,tiRU,
An'Z"
lr~f!tcan'!.J
An,2n
P.a
Tractiun
fJ:iJtvCl!V
~~Q
fr.n.
~~W
W
r,n,m
r,n,m
Sif.'~t!l
_.n
nr.n,m
53Rp,RcRm'
1•SIA5 -Tractiune
lractiuoe
ra6Hcloc1a
biadaU
~chclJl;l
"~r:-ent
Rp.Rm
<'wrill;4rl ,n,D
.~_._,_..,
I.nr•.•
SlAS
tiRe r,HV
--
•~p.ReRfI'I'
04:ccsoIicll:lrr.
r:nrt' r~suc1rc
"1..rcif1ia~
HeYCr
Hcver
tvqev !:Dru\,p.l;t
,o.mm
rara~tfll
26''1 dIm:
Rp.Bm,n P
p Rp.RcRIIl'
4l
07J
Rp,Rc,Rmo
--_m
: ,Jcwi9nol I."....
Er]
Jt-- '
An'Z" Dc::J
~ ~
~

www.adultpdf.com 1'1
2.2.3 Metoda curbelorlimitii de defonnare
2.2.3.1 Definirea turbelor Iimitii de defonnare. Scurt istoric
Masurarea deformatiilor la rupere a pieselor ambutisate acoperite cu retele de cerClu.

JIpcrmis cuno~ea valorilor maxime ale deformatiilor principale €I ~ €2 corespunziitolU C
50
Cerceti'irile in aceasti'i directie au fost initiate de ci'itre Keeler [38], aprofundiind
HtM\ ollscrvapile lui Gensamer [39]. illtimul a sesizat, pentru prima dati'i, importanta anali:r.cl
,onfiguratiei soliciti'irilor locale ~ nu doar a unor indici globali. Intr-o sintezi a ccrcdi'irilOl
1'1I"licati'ide Keeler in 1963 [40] se considerii ci'i a apiirut pentru prima oarii concepllll dl"
- 8 ( '1,/)3,
~--.--=--.-
•....• 5 6 7
Raportfutd alungirea el> a
~
"'(" mari a elipselor rezultate din ~
-;' 3 4 , Clcurile initiale ale grilei, la 70 or
illlIlll)rea axei mici' e2, Keeler 10 60
,,101 a trasat, pentru cazul e
x 5)
1'1<'::dorambutisate prin intindere o
t.'ilxialii (el > 0;C:l > 0), 0 curbii e 40
IIII11lii prin care se separii .~ 30
dOlllcniul de rupere de domeniul
10 §'20
.I, rell~itiia ambutisiirii (fig.2.46),
De fapt, zona critici'i ce
0 «5 10 15 ZO 25 30 35 I~)
'''plll-a cele doni domenii a fost AlullJire minima ez (%)
,.w:allt cu ajutorul incerci'irilor
-20 -10 4
0 ~ 20 30 40 SO .I, laborator (incerciiri pe piese
eZ If. illllhntisatecu poanson emisferic) Fig.2.46 Curba limita d4inita de Keell'f /-18/
¥' a ambutisiirii caroseriilor de
mllolllobile; aceasta pentru
''''''nlale foarte diverse (otel moale calmat, aliaje de aluminiu, cupm de) I':xcdcIlLt
""datie observati'ipermite trasarea curbelorln laborator pledlnd de la lm;crciiri dilenle Ik
Fig.2.45 Curba fn81timii limita a cupei {13]
,,,',,,defc ~i compararea cu deformatiiie obtinute pe piese, In cadrul fabricatici
Accasti'i curbii al'ati'ica ea nu reprezinti'i un criteriu simplu de TUpere. ci reprnJ n1l1()
11I1I'lil" Inlre el ~i e2. Diferitele puncte ale curbei critice corespund la variatii dill'nl<' 1I1<
q"p' illi~tl~iLlS a cercurilor grilei. Spre exemplu existi'i rupere pentru:
proccslIllIi tdmologic este aceea de bombare hidraulicii. Lungimile piirtilor 1-6 se pot Cl 42 %; e2:: 0 % corespunzand la LlS = 42 %; Cl = 52 %;c{20 'X,COl(':;Pllll
ddcllllilla !~comctric. De asemenea prin unele aproximatii geometrice (asimiHind zonll "",I la i\S = 82%; el = 60 %; e2 = 33 % corespunzand la AS = 116 %;
"om halli Cll 0 7.00a sferici'i) se pot determina deformatiile principale e 1 (radialii), I~1 Mlisurarca variatiei suprafetei sau a grosimii nu permite obtinerca UIUII ullwlI .t.-
(CIIClllllfclcn{ialii) ~i 1';3 (pc direcpa grosimii) pe baza metodologiei prezentate de clHrc i"IICI(' Fslc nccesarii §i masurarea dcronnapei maxime sau suma cclor douii ddOJllllltll
lrmccnkov III lucnu'ca 157]. . p'"l1lpale. sprc exemplu:
,'xlslii ruperc pentn •. Cl ')0 %', 1', 10 % sau c) =042 %. Cl () %;

l
,h I 111111111'. .11I111 111111',1 Olll
I' !
/'rd"cmbiliJttica materialelor metalice
Deformabilitatea
",0
0' -nu existi rupere pentru: el = 50 %, e2 = 25%
--~.- 140
aJ sau el :: 54 %, e2 = 30 %.
IJlterior, cercetiirile exprimentaIe ~ cele teoretiee au permis punerea in evidenti a InclI
120 Aceste valori, relevate de Keeler pe piese
ambutisate in condi~i reale, arati ca 0 diminuare
douiitipuri de diagrame, ~ anume:curba limiti a onduIiirii de catre Havranek (fig.2.49) I'l} I
100 ,~icurba limiti a tensiunilor de catre Arrieux (fig.2,50) [43]. Curbe1e limiti ale tensiunilm
a gradientului de deformare amelioreazii all avantajul ca nu depind de calea de deformare.
00 ambutisabilitatea ,
't MP••.
60 Ulterior, Goodwin [41] a trasat curba
40
corespunzatoaredomeniului tractiune-compresiune
;~~
---- fl!l'l~S_-_ -- .....
" ....
,
(el > O;~ < 0) cu ajutorul unor incerciri diverl!e: .\
20 tractiune simplii, tractiunea epruvetelor late,
ambutisarea prin intindere cu poansoane cu raze
o
- 60-40-20 o 20 40 60 diferite etc. in acest domeniu, prezenta unei
100
compresiuni laterale permite realizarea de
e2('%) deformapi foarte ridicate prin trac~une, ca cele ce
Fig.2.47 Curbele Keeler-Goodwin [39J apar in cazullaminiirii sau trefiliirii.
Ansamblul curbelor lui Keeler ~ Goodwin dii.
',0
valoarea cupluIui (el; e2) in momentuI ruperii.
Acest ansamblu constituie curba limiti de deformare (fig.2.47)[41].
-0.,25 o '121' I1
Pcntru ridicarea acestor diagrame pe cale experimentalii se folosesc diferite metode:
ambutisarea hidrostaticii cu pliici eliptice de diferite dimensiuni (Hayashi), ambutisarea unor
()
epruvete dreptunghiuIare cu liitimi diferite (Hakazima), ambutisarea unor epruvete eliptice () 50 100
CLl poansoane cu raze diferite (Goodwin). 150 dz MF\J
Dupa criteriile ce stau la baza ridicirii acestor diagrame se definescdoua tipuri de

Fig.2.S0 Curba limitli a tensiunilor [43J
C( ,D: la gatuire (CLDG) ~ la rupere(CLDR)(fig.2.48). Fig.2.St Injluenta gro.l'imii lah!l'i
asupra CLf) ./44/
t,
r
2.2.3.2 Factorii de influenti asupra curbelor limitii de deformare
/nfluenfa grosimii tablei asupra C.L.D.
II .I Solulia utilizati dintotdeauna pentru a asigura re~ta ambutisiirilor dilicilc cslc HI.n'j1
d, .• uq;tc grosimea tabIei (sau utilizarea unei calitiiti superioarc de tahlil).
" I' CLOG
Inllucnta grosimii tablei asupra CLD este prezentati in figura 2.51 I'HI AU'H'illl
~, ,"fhwuli'i poate fi sintetizatii in feluI urmator:
('LD la gatuire depinde de grosimea tablei;
\\-1/ IUH' ---E,;

..... .....::m
t,
...:.02 o
curba se ridica pe diagrama (el,e2) 0 dati cu erc§terea grosimii;
varialia cste importantiIa expansiune pura ~ nuIii la cornprcsium: pml\;
In cazurilc intennediare, efectul grosimii tablei asupra dcformalici 111I11111 L. 1')lhn'I'
••\ I ,1J\I~) crc~tc liniar eu raportul r:,h];
dea lunglll unei traicctOlii n~chlmii, d('c:~ajul cstc proportional cllnq;lnca p.lwalllll.
,t'1I .I,' la 0 anlllllitii.grosilllc ill ~;II~;
ulIlta bnllll. se sfabilizcazii
1"'I~·lAX ( '/If ""I" h",ifll la gil(ujn'(( '1./)(;) ~i 1"11~,lA') ('tIl/',1 "milA <I iI"ill/twii /42/
1'1//1',,'(1 'U 110
1-·1
www.adultpdf.com I'. ' ..i
PrelucrabilitaJea materialelor metalice DeformabilitaJea
Inginerul poate deci stabili dacii 0 ambutisare defectuoasi poate fi realizati satisIacli.tor Sanz ~i Grumbach [46] au studiat sistematicinfluenta diametrului d at grilei asupra
crescind grosimea tablei. Acest lucru este important in cazul in care soIicitarea este de tipul valorilor masurate a defonnapei la rupere El ~i E2 cu ~utorul grilelor de diametru
'i ntindere-intindere. descrescator de '5, 4, 3, 2, I ~ 0,5 mm.. S-a observat cii.efectul dimensiunii grilei este in mod
particular mai marcant pentru El misuratii. in sensul gradientului de deformape ~cii. efectul
Influenta diametrului rete1ei. cste nul asupra lui e2, miisurati paralel cu ruptura, iar deformatia laterala E2 se poate dezvolta
Ciind se miisoarii.0 deformatie pornind de la 0 retea Cll diametrul cercurilor d, se obtine llirli.gradient.
o valoare medie a deformapilor locale de-a lungul axei retelei pe distanta. d In consecin{ii, Aceste doua deformapi permit extrapolarea valorilor defonnapilor principale.ej ~i £2
'i n prezenta unui gradient de deformape, valoarea deformapei miisurate va fi cu atat mai pentru un diametru nul al grilei. In concluzie, daca se noteazii cu £/ ~ &/ deformatiilc
mare, cu cat dimensiunea retelei este mai micii.. La limiti, in cadrul unui gradient de Plincipale care s-ar putea miisura eu ajutorul unei grile de dimensiuni infinit mici, se obtine:
ddonnape, valoarea in fiecare punct nu poate fi obtinutii. decat pleciind de la 0 retea el' + e1." + e3' = 0, (2.25)
punctiformii de raza nulii..
Ciind se traseazii CLD la gatuire, adicli. la aparitia gatuirii localizate, gradientul de unde: &3 este deformapa realli.in grosime ~ este independentii. de dimensiunea grilei
dd<llmare luat in considerape este cel introdus prin gatuirea difuzli. Acest gradient este deci £3' = 23; 22 este independenti de dimensiunea grilei, adicii. 22' = 22'
Idaliv scii.zut~ in consecin{ii, influenta diametrului retelei asupra deformapei miisurate ~i Se obpne relapa:
dcci asupra pozitiei curbei limitii. este foarte redusa (fig. 2.52) [45]. e l' = - (e 1.+ e 3). (2.2(, )
E1
2,4
2,2
2.0
1,8
-
~
o 140
0)120
6
(/J=O,5 \ 100
1,4
80
1,2
o 60
"-
40
~ ... "~ .. , .
6 20 (~I '0~4-0i 0 '0;20,4 EZ -0.7 -0,6 -0,5 -0.4 -0,2 -0.1 b 0,1 0.2 0:3 0,1. 0,6 0;/ I
J
"v . , , .. , ,
0,2 -40 -20 0 20 40 60
"'1~.2.54 CLD intrinseca [46] Fig.2.55 Traiectoriile deforflUltiilor pentru difl'dl/' rnn'f,'AII 14r'l
,j of .--'--,--,---"---'"
e2(%)
OIl 0/>0/1,0,2 ° 0,2 0,4 0,6 t2
Se constatii.ca dispersia foarte mare a valorilor el de 0 parte ~i de alta a axci wllHak
h,:, l!illnllul'f/lil (limen.l'iunii rel;elei asupra cm Fig.2.53 lnfluent,a dimensiunii ret;elei asupra ell) () dispare. Plecand de la aceste considerapi, diver~i autOli [46, 471 lIlI PWPIIN
la Kl1tuire la rupere
/45/ [46] ,t.lmumarca CLD intrinseci, care suntCLD la rupere determinate plcdind de la 0 retnl
IO'lIlalli dill cercuri infinit mici.
Iladi, dill Ollltril, am trasa CLD la rupere, gradientul de deform are. cOllsidcrat este ed
( :mba intrinsecli. trasata In llCCStC collclitii £/ j
= f( E2 poatc fi asimilatll ell (I dll~llpUI
{h!'. .' 'il} 1461.
ill 1'.I1hllttl locali/,ak care este fomte ridieat. Se vedc dill lip,lIlll " ., \ 1,11,1 cii rezultli. () SilUlltlt mlllt mai SIIS pI" dllll1,11111111
d<"lftl nuhde determinate pledlnd de III n*'k Ill'
1III1IWII\JI malcantli a dillmdllllui n~ldci mmpm pozitici nllhd 11111111\
This is trial version i11i1lclI';lUlIi linik: ell dl! Hcmk dlllllll"h III l('ld •.•, ut allil ellrha Iimilii COll"flpllll~.lIt()lU(· ('/Ill"
I' !
I'ro
www.adultpdf.com
rtflH! f'INl/fafol rrm1ai"ld(}T ",eta/ice
~==c::.-================ DeforllUlbilitatea
11I;11nd/calll GI pozi(ie ~i mai aproape de linia dreaptii care reprezintii CLD intrinsecii
- atiita timp cat deformatia initiala se face eu Ez < 0 (compresiune, tractiune simpla)
(llg2.53).
<lpoieste unnatii de deformarea finala de expansiune, curba limitii IT este superioarii. eurbei
Illniti corespunziitoare traiectoriiIor simple 1.
Influe$ traiectoriei deformafiei
- atiita limp cat deformarea initialii se face eu ez > 0 (expansiune) apoi este urmatii de
Cercetirile efectuate asupra CLD au condus la trasarea traiectoriilor deforma{iilor care
IJ1dicii succesiunea deformatiilor (El §i E2) pe care le suportii cercul in care se produce
.lcfoI1.11atiade compresiWle sau tractiune, curba Iimitii ill
este inferioara curbei limitii cores-
I'unzatoare traiectoriilor simple 1. ,
Iupcrea finalii. Aceste traiectorii pomesc din originea axelor.
Se regii.s~te deci, aici, regula practicii de atelier indicatii maiinainte. De altfel,
Cu ajutorul diferitelor incerciiri simple de laborator, utilizate pentru determinarea
lapacitatea de deformare rezidualil sau, invers, defectul aparut In tabla este dependent de
clllbcIor limitii, s-au trasat curbele din figura 2.54 [46]. Incerciirile utilizate au fost: I'volutia deforma{iilor. In concluzie, s-a constatat
L ISO 50 - traqiune simpla pe epruvetii nonnalizatii;
.ii defectuI care insot~te deforma{ia plastica este
It TPE 1 - tractiune pe epruveti subtiatii; ,ollsecinta formiirii goluriIor la interfata matrice
III. Swift 50 - cupa cilindricii ~ 50 cu fund plat; mduziuni §i a caror importan(ii depinde de natura
I V, expansiune hidraulicii pe matritJi circularii. - Jovignot. ddorma{iiIor efectuate.
Sa constati urmiitoarele:
- traiectoriile sunt practic rectilinii pani la aparitia giituirii; in continuare dimensiunea lnflue$ parametrilor mecanici
I('(dei inf1uentea71i asupra valorilor masurate, dupii cum a fost prezentat in paragraful Numeroasele determiniiri de curbe limitii de
;lIIk,ioc
'"l1hutisare efectuate de la publicarea celor ale lui
- pallta dreptei corespunziitoare incerciirii de tractiune asupra unei epruvete lise este L eder ~i Goodwin au confirmat prima lor
('I',aU\Cll-(r+ 1)/r, conform re1atiei: , ollcluzie: pentru materiale cu proprietiiti
t111'canicereIativ apropiate curbele limitii sunt -T"-~-- f ••
f'l -1(r+l)/r)e2; (2.27) 1'1adie superpozabiIe. Trasarea traiectoriilor - 0,2 0, 0,2 0/, ( I
dtlllrmapiIor a permis si se observe cum i
pallIa dreptei corespunziitoare incerclirii de umflare hidraulica pe 0 matritJi circularii 't1/J IIcnteaza caracteristiciIe mecanice nu atat Fig.2.S6 lrifluenta traiectoriilor defomw(iilm
(JoVI!',lIol)estc egaJii cu 1, conform rela{iilor din teoria intinderii biaxiale simetrice E)=E2. ":llpra pozitiei CLD dit asupra pozitiei punctului asupra CLD [481
Illllucllta /llodificiirii traiectoriei deforma{iilor asupra CLD a fost pusii pentru prima Ii11;lderistic (aparitia gatuirii sau ruperii) cores-
dallllll cvidelltll de catre Kikuma [48] (fig.2.55). ""I1/illor piesei ambutisate studiate.
III cazlIl ;unhutisiirilor industriale, efectuate in mai multe faze, cum este cazul caro- S-a arii.tatin paragraful anterior ca traiectoriile corespunziitoare incercarilor de 1rae(ill.le
,';"111101 de automobile, autorii japonezi [49] au aratat ca, atiita timp cat modul de deformare '""If drepte de panti -(r+l)/r pe diagrama E);Ez. Ca urmare, daca r cr~te, traicctoriik IT
,':l"moddidi de la lIn pas la altul, traiectoriile deforma{iilor au forma unor linii frante. Daca I"" 'lI'se din origine se vor decal a la stiinga unelein raport cu celelalte; ~i eu dit valori le rill
ddo. marea se nIce mai intai prin intindere, apoi prin compresiune, sau invers, deformapa , v.), fi mai ridicate Cll atat punctele de intersectie cu CLD se vor deplasa spre valol I mar
IInali\ la nlp(~reesle mai mica sau mm. mare decat cea corespur~toare CLD ..l\ici exista 0 tldllate ale lui El' Acest lucru a fost pus in evidentii de catre Lacombe 150] in anlll I'l(,l{
Iq',IIIl\ eme sliHujc~te pe eel care ambutiseazii. sa Inceapil intotdeauna cu 0 deformare la fl'l' /.')6).
fIHIli11111" sau compresi une, lnainte de a face trecerea la 0 deformare prin expansiune. III uceea§i manierii..,daca valoarea lui n cr~e, pentru un r constant, se poale 8111I11(' ell
1'01 r. reproduse 'in lahorator modurile complexe de deformare observate la piesc1c ""!III',m~auniformii ~i allwgireala rupere cresc. Deci rezultii Ca punctul reprezent;lnd 11I1ll"IClI
Illdllslrwlc realizalc 'in mai multe faze, supuniind conseeutiv aceea§i epruvetii la dOllll " dqllasea7Jl constant spre valori mai ridicate a lui El'
IlItncjlri di/"critc alcsc eonvenabiI: spre exemplu, lncercarea la tractiune urmatii de () Sa nmlat ~i faptlll ca, in cazul incerciirilor de intindere (E) > O;ez > O}. Cll cill valoHI\'u
IIII•.•C\lC pc poanson, sau 0 ineercare de expansiune biaxialii urmatii de olncercare locall1 Ill' 11 csle mai ridicatli, cuatiit punctul figurativ de pe curba limitii se deplasea:rii sprc dl ('apfll
la haqmllc. Rczullatcle :maJiziirii pieseIor ambutisate industrial, dupa cum ~ a celodncer- "1'". dd(lrInatii echivlIlente mai mari. Acest lueru poate fi atribuit faptnllli eii, Cll djl 11,','ik
(aft'm lahOlatof, conduG la acelc~i concluzii: 11"" Ildieal., ell at a! 1II00ncntul de apari(ie 1I1!',iituiriicste mai intarziat ~i Imiedolla Iillllillw
..('xf:;UlUII d(:ct f()ark mareant a traiectoriilor complexe de def(mnaJ'c asupra pozitici ,,' ,dllll(' lIIai rnull lilllf'-
( 'J.I ) lallleqmtul ~',iiluirii,ell rji la rupere; III cOlldU'l.ll". dadi CI.I) pl'uhu ddl'lIll' lahk pCllhll aJnhlltisan' sunl dnllu( Ill'
Ill"" IlIak, pcnllll pw.sii al\lhllll~1i1f1l11.111I Inlll'. I," Idc'i<' dccalt':I/j) Illicit· lalll .k alkk III
<)
'"Il' 11.- de IHollllrlllld.- I1IlTall"" (11)1111
www.adultpdf.com I ~I)
1'/\
Deformabilitatea
CW6a dB dBfonnaJrJ
£1 Injluenta altor parametrii asupra CLD

In afara parametrilor prezentati. mai sus GfDSirnoa S8f1tf;jbdcadLi
existii o.serie de alp parametri care influenteazii
forma §i/sau pozipa CLD. 0 sinteza asupra
P8IamtiII1fJ mecsric/(n.R.mJ
influentei acestor parametrii este prezentata 'in
Iucriirile [51-54]. Autorul prezentului capitol a
Wars d8dt1fotmar8
pus in evidenti, atat teoretic cat §i experimental,
pentru primadatii, influenta pulsapilor asupra
0,5
formei §i pozipei CLD [51]. In figura 2"57 [51] iXrnBr:sIuma Bl8fII8I'tULi mlBlBl
Ptftr:lpalll factcd cam
este prezentati influenta regimului pulsator de InlluertBBrll ao
joasa frecventA (60 Hz) asupra CLD teoretice §i T~
experimentale.
-Ez
P18sIuma NdrDstatJca
o
1·~' -.---y,~-.-. -'-0: 5--"
Mi:tosttuctuta matedaldu
Fig.2.57 InflUentfl coeficientului de
anizotropie asupra traiectoriilor deformlrii
[50} O/lbura potJllSOOOIl.i
IAbI1illi1le
El. Fig.2.59 Principalii factori de influent! asupra CLD {51}
1.~ Principalii factori de influentA asupra CLD soot prezentap sintetic in figura 2.5 HI'" 11
2.2.3.4 Aplicarea CLD in practica industriam

12
Estc coooscut faptul ca pretu1 matritelor de prelucrare a tabIei, in special pcntlll nrl.lll
I't.-:;dor complexe §i de dimensiuni mari (elemente de caroserie pentru automobile, pIn:"
0.9 I" lIhll indu!>iriaaeronautica, carcasep...""ntru aparate 9i ~l'j electrocasnicc ctc), cslc loark
iI.hcal (uneori pani la ordinul zecilor de mii de dolari). Ca urmare, orice lllodillUIIC
ullcllomii sau rebutare aelementelor matritei se va rasfrange in mod negativ asupH1 PWllIl1II
M .1, • 11'11 nl piesei. De aceea este foarte uti! de a proiecta forma elementelor active ak mah1ln
h, itfj:JId meat piesa sa poati fi obpnuti la configuratia §i dimensiunile date, din main IIIIIII
It1 1',"'ilTIS Estimarea posibilitatii tebnologice de obpnere a piesei date se poate rt:ali:r.a cd ll\iIl
11 I,II!;I ~i eficient prln utilizarea metodei curbelor limiti de deformare.
etAiM»<p
pullH'>ll1'
Mdoda CLD permite cOO0allterea:
01" .~. _I i I .•...•.•
..J,...•.-1._
I.? -{}.9 "0.6 --j).3 o 0.3 0.6 0,9 mm}ei de sigurantii la ambutisare;
E:~• ;~OI1('t critice in care SI' \la I'rodl/('(' cd mill probabil gdtuirea S(1/1 rtlJlCl,(,{I.
.I'<'I",ritalea defhrmlirli (gmdlll .I,' ""/;'1'11/(/",,);
Sl"!'('rtt(/tC{/ (,(l/1di(tllor .11' /rii'll. (!'t'\llIn"', WI,I;l'r •• ('te.).
Ji'i~:.L<;ll//lIIIlI'T'Ii/ II'O/pl/I'A,j l'xl'l'rillll'lflilIA
('//1/\11
If
",/I, 1IIIIi 1'''/''''''1// till/I'm
I III
Deformabilitatea
Modul practic de utilizare a metodei este prezentat in cele ce urmeazii. Presupunem ca

proiectantul constructiv sau designer-ul a prescris forma, dimensiunile ~i calitatea
materialului pentru 0 piesa datii. Proiectantul tehnolog trebuie sa proiecteze tehnologia de
deformare pentru piesa precum ~i matritele necesare. Pentru aceasta et trebuie sa cunoa.<;ca
deformatiile maxime ale piesei precm~i CLD corespunzlitoare materialului prescris.
Transpunand pe CLD punctele corespunzlitoare deformatii1or maxime in functie de pozi~a
acestora fatli de curbii, deasupra sau dedesupt, se va putea aprecia daca piesa se fisureazii sau
nu. In cazul in care piesa nu se fisureazii tehnologul are informatii ~i asupra rezervei de
le!
deformare a materialului in funqie de distanta de la punctul corespunzlitor deformatiilor
maxime pana la curbii. In cazul in care punctul corespunzlitor deformatiilor maxime se afla
situat deasupra curbei, deci se estimeazi 0 fisurare a piesei, tehnologul are posibilitatea fie
a modificiirii conditiilor de lucru (prin modificarea rqinerii sau ungerii), fie a modificiirii (de
comun acord cu proiectantul constructiv sau designer-ul) aformei piesei (modificarea unor
raze de racordare, a unor unghiuri de inclinare etc.), fie a modificiirii calitii~i sau grosimii
scmifabricatului. In primele douli cazurise produce 0 deplasare a punctului corespunzlitor
def()rmatiilormaxime din A inA' sau A"sau din Bin B' sau B" (vezi fig.2.60). In al treilea
caz se modifica pozitia CLD astfel incat curba pentru materialul nou (reprezentatii punctat
pe figura) sa fie situatii deastipra punctelor care reprezintii deformatiile maxime. Metoda
CI,D permite ~i aprecierea severitiitii defonniirii prin utilizarea ~a nurnitului indice de
sevcritate introdus in practica industriala de Chatfield ~i Keeler [55]. Ac~ti indici sunt
ddiniti conform figurii 2.60. Cu cat deformatia maximli a piesei este mai indepiirtatii de CLD
(liind situatii sub aceasta) cu atiitindicele de severitate este mai sciizut, marja de siguran\ii 1"""9r"",
'in obtinerea piesei este mai mare insa materialul este neeconomic utilizat (punctul C din
(igura 2.60.) .
160 ~J20
'--
~~ 280
I (,(e' QW"Qlc z;::' pr",,:!,-,,,,,
c. ••• I>
~ I 'I'. l ~T'IIII
80 240
40
110
200 r\\\\I\ [;
~r" Ho-'\.
'E,
'3"o •••ei.ri.
"
~j \nc.O.C"<:'are
~"""'no,~tr'lIt.
~~ ,~{,,~t '~~
I,:,.. o -~ -80 - 10 0 40 80
1'/0)
flO
I'i,~.
L(.! S/lII' /lIm uflui .\·;.\"t('111
('\f'('// d., tllltlfl,:iI automatil. a de{or",abiliti.i.lii tllbll'l"r/II/
••.•l'."LMI I,\.'/II{'''' d" d"p{l/sw-., al., I',m.·(,·'" ..,.i/ice l<'iJr.Z.I •• I "'fm/llliI/mll. "". d.' ',"I'/·ri/at.' rnl
1\'
www.adultpdf.com i 1\
""~!(Ibc'lc=~e=========== De!ormabi/itatea
--'_-
__-_-.-.~-c----c
_--=-_-_--_-_-_.--_--=_-=j.',.t'f~I{~'__t!/1litttf(·~1IIIt,,,·,ltl/(,I,,,
J
I
Ca unnare, in acest caz, poate cr~tc gradlll dc ddiJllllare al piesei (deplasare din C in
C'). Dacii nu este cazul de realizare a acestui Iucm ahlllci se poate utiliza pentru ob~nerea pmeesului tehnologic este aceea de bombare hidraulicii. Lungimile pirtilor 1-6 se pot
piesei un material cu CLD situata mai jos dedit aceca a rnatcriallllui prescris initial. Aceasta
ddcnnina geometric. De asemenea prin unele aproximapi geometrice (asimiland zona
impliea evident un material eu caracteristici de dcformabilitate mai sciizute, eu controlul
htllllbata cu 0 zona sferiea) se pot determina deformapile principale e 1 (radiali), El
procentelor de a1ieremai putin pretentios, deci mai ieftin. Sprc cxemplu, in loc de a se utiliza
11llcumferenpali) ~ e3 (pe direcfia grosimii) pe baza metodologiei prezentate de catre
tabla de ambutisare de calitate A5 (STAS 10318), cum a prescris proiectantul construetiv al haccnkovin lucrarea [57].
piesei, se poate folosi tabla de ambutisare calitatea A2 (STAS 9485), mult mai ieftina. Pentru
a utiliza in mod raponal materialul ~i, in aeel3§i timp, pentru a avea 0 marja de siguranti la
prelucrarea piesei este indicat a se utiliza zona corespunzatoare indicilor de severitate 7-8.
Mirimea marjei de siguranti este dependenta de ealitatea materialului preeum ~i de
ansamblul faetorilor din procesul de deformare (ungere, retinerea, viteza de deformare,
precizia de execupe a seulei etc.). Modificarea calitlitiimaterialului utilizat are infIuenti insa
nu numai asupra pozitiei CLD ci ~ asupra traieetoriei deformapilor ~i a frontului de
&ch" rrcor-oa
c-/Date I ntrnr~fl
deformare.Din cele prezentate mai sus rezultii· cii pentru a putea aprecia posibilitatea sau
'11O.t.er IQ I u, u1 ~
pro IQCtar' I
C~·
imposibilitatea deformiirii unei piese la forma doritii, tehnologul trebuie sa cunoascii pe langii
•.au.
CLD pentru materialul piesei ~ deformatiile maxime ale acesteia In cazul pieselor de forma <.:ondttll Jar
I••
complexi acest lucru este deosebit de dificil de rea1izat datoritii faptului ca nu pot fi utilizate Ilmlto CI..rbe limit..
de
metode analitice pe baza wora sa poati fi determinate aceste deformapi. Pentru acest tip de da1'ormaro An~ I i:rn
piese se utilizeazii doui metode in scopul determinarii deformapilor maxime: fie metoda
experimentiirii pe model la scari redusa, fie metoda simuliirii numerice a procesului de
deformare. Daei pani acum a fost utilizati preponderent prima metoda, in viitor se
preconizeazii utilizarea, in principal, a eelei de-a doua Aceasta pe de-o parte datoritii
dezvoltarilor din teoria plasticitapi care permite modelarea mai exacti a fenomenelor reale
de deformare iar, pe de altii parte, datoritii dezvoltiirii metodelor numerice de rezolvare a
NU Cl Cnkul
acestor modele (metoda elementului finit, elementului de frontiera). Acestea sunt strans
corelate cu dezvoltarea tehnicii de calcul care trebuie sa permitii viteze de calcul ~i capacitiiti
de memorie extrem de mari (viteze de ordinul102 - 103 MFLOPS ~ memorii de ordinul
GBytes) realizate pe calculatoare de tip CRAY, CIBER sau ETA. Structura unui sistem
<>OftGI.a: I.
expert de analizii a deformapilor este prezentat in figura 2.69 [56]. Modul deproieetare a
tehnologiei de deformare plasticii a tablelor pe baza analizei deformabilitiitii este prezentat
in figura 2.62 [56].
~ cum rezultii din figurile de mai sus, alituri de pachete de programe de analizii ell
element finit, de desenare asistatii (CAD), pentru proiectarea asistatii de calculator a r NU
tehnologiilor de deformare a tablelor sunt necesare ~ binci de date eu CLD pentru diferite .~OA I
materiale ~i diferite condipi de lucru. Aeeste binci de date sunt formate fie pe cale
experimental a (necesitand, insii, un volum de muncii foarte mare), fie prin model area
matematicii pe baza teoriilor prezentate in lucriirile [51-54]. Ill' } f. I Structura unui sistem expert de proiectare automata a tehnologiilor de deformare a tab/dOT /.11/
Exemplificarea apliciirii metodei CLD va fi prezentii pe un exemplu concret, luat dill
practica industrialii. In figura 2.64 este prezentat desenul de executie al reperului "Corl'
ceainic esentar" fabricat de S.C.Emaro din Medi~. Intruciit produsul "Ceainic escntar" Sl:
executa intr-o garna de patru tipo-dimensiuni, ell capacitiilile de 0,3; 0,5; 0,6 ~i 0,7 dm"
pentru exemplificare se va lua cazul reperului eu cde Illai scwn~ conditii de dcfonnare ~j
<Ulllmcaeda al corpului de c(:ainic Cll capacilaka Ill' 0:11 (lpn lIjlil n:J1 lIlai pn:tentioasli 11
In
11,1
www.adultpdf.com
Ca unnare, In acest caz, poate cr~e gradul de deformare al piesei (deplasare din C in
i
I Deformabilitatea
Astfel, considenmd cii deformarea este echibiaxialii. ( El=Ez) se obtine:

C'). Dacii nu este cazul de realizare a acestui lueru atunci se poate utiliza pentru obtinerclt
piesei un material ell CLD situatii mai jos decat aceea a materialului prescris initial. Aceastlt nOR
implicii evident un material eu earacteristici de deformabilitate mai sciizute, eu controlul 180 (2.28)
£ t-llt"In-==--=--::...-_-_-,
procentelor de aliere mai pupn pretentios, deci mai ieftin. Spre exemplu, In lac de a se utili7.il 2"; R 'J-(R-h f'
tablii de ambutisare de calitate A5 (ST AS 10318), cum a prescris proiectantul construetiv Itl
piesei, se poate folosi tablii de arnbutisare calitatea A2 (STAS 9485), mult mai ieftinii. PentTu
nnde: II este unghiulla eentru care subantinde arcul; R - raza sferei; h - inilfimea areului
a utiliza in mod raponal materialul §i, in acel~i timp, pentru a avea 0 marja de sigurantl III
Ilin legea conserviirii volumului rezultii:
prelucrarea piesei esteindicat a se utiliza zona corespunzatoare indicilor de severitate 7-lt
Mirimea marjei de sigurantl este dependentii de calitatea materialului precum §i do £3 • -£1-£2' (2.29)
ansamblul factorilor din procesul de defonnare (ungere, retinerea, viteza de defonnarc,
precizia de executie a sculei ete.). Modificarea califitii materialului utilizat are influentl Ind
Pentru dimensiunile piesei date rezultii:
nu numai asupra pozitiei CLD ci §i asupra traiectoriei deformapilor §i a frontului d~
dcformare.Din cele prezentate mai sus rezultii cii pentru a putea aprecia posibilitatea SIIII El • £2 - 0;37.
imposibilitatea defonniirii unei piese la fonna dorita, tehnologul trebuie sa cunoasci pe Hingll
CLD pentru materialul piesei ~ deformatiile maxime ale acesteia. In cazu1 pieselor de fonnl
Aceste valori, transpuse pe CLD a materialului A3 indica posibilitatea realiziirii piCSCl,
complexii acest lucru este deosebit de dificil de realizat datoriti faptului cii nu pot fi utilizull\
lid! eu un indiee de severitate in jurul valorii de 9. Din calculele aproximative cfedllah'
mclode analitice pe !Jaza wora sa poatii fi determinate aceste deformapi. Pentru acest tip dll
(,,?,ulta §i 0 subfiere pronuntati a peretelui piesei In zona de diarnetru maxim. I'culJ 11
piese se utilizeaza douii metode in scopul determiriiirii deformapilor maxime: fie metodll
, ..-~lerea marjei de sigurantl se indicii fie 0 erC§tere a grosimii tablei de la 0,6 mm la ():/
experimentiirii pe model la scara redusa, fie metoda simuliirii numerice a procesului dll
( ) . X mm fie alegerea unui material eu caracteristici de deformare mai bune.
dcformare. Dacii pana acum a fost utilizatii preponderent prima metodi, in viitor 1111
prceonizeaza utilizarea, in principal, a celei de-a doua, Aceasta pe de-o parte datorill
dczvoltiirilor din teoria plasticititii care pennite modelarea mai exactii a fenomenelor renl"
de dcformare iar, pe de altii parte, datoritii dezvoltiirii metodelor numerice de rezolvare It
accslor modele (metoda elementului finit, elementului de frontieri). Acestea sunt strlltlll
cordate eu dezvoltarea tehnicii de calcul care trebuie sa permiti viteze de calcul §i capaeillll
de mcmorie extrem de mari (viteze de ordinul102 - 103 MFLOPS §i memorii de ordinul
(;Ilytcs) realizate pe calculatoare de tip CRAY, CIDER sau ETA Structura unui sistl\1ll
n per! de analizii a deformapilor este prezentat in figura 2,69 [56]. Modul de proiectarc 11
idlllol0l',iei de deformare plasticii a tablelor pe baza analizei deformabilitiitii este prczcntl\1
ill lil'.tII:1 ') 62 [56].
Alpl cum rezultii din figurile de mai sus, alituri de paehete de programe de analizll ~\U
dnm'nl finit, de desenare asistatii (CAD), pentru proiectarea asistatii de calculator •
idlllolo/'Jilor de deformare a tablelor sunt necesare ~i blinci de date eu CLD pentru difclIllI
umll'liale ~i diferite conditii de lucru. Aceste blincide date sunt formate fie pc enlt.
cllpelilllcntali (neeesitlind, Insa, un volum de munca foarte mare), fie prin modcJlIIl1.
lIIalematiea pe baza teoriilor prezentate in lueriirile [51-54].
Exemplificarea apliciirii metodei CLD va fi prezentii pe un exemplu coneret, luat dill _
"lactica industrialii, In figura 2.64 este prezentat desenul de executie al reperului "('orp ,
,'('{//nic esentar" fabrieat de S.C.Emaro din Medi~. Intrucat produsul"Ccainie esentm" '"'.
executli intr-o gamii de patm tipo-dimensiuni, ell capacilAvlc de 0,3; 0,5; 0,6 ~i 0,7 dll1\
pcntru exempli flcare se va lua cazul reperului ClIceh' \Ita! ~wvere conditii de ddllllllllH' ,I
lI111llll('lIeda al tor pllllli de ccaillic Cll capllcilllh'lI (k 011 This is trial version
(Ipnalia cea Illal pn'klll1l1lliJAIl
I \(,
Deformabilitatea
Whiteley R.L" The importance of directionally in deep-draw;ng quality sheet steel, Trans,A,S,M,
\7.(1960), p, 154-157,
Ilill R, The Matematical Theory of Plasticity, Claredon Press, Oxford, 1950.
BffiLIOGRAFIE III lIosford W.F., Backofen W.A, Strenght and plasticity of textured metals, In: Fundamentals 01
lleformation Processing, Syracuse Univ. Press, 1964, p,259-292,
Warwick 1.0., Alex.ander 1.M., Prediction of the limit drawing ratio from the stress/strain c",ve,
I.lnst.Met., 91(1962/63), p.1-10.
h,klli S" YoshidaK., Abe K., Correlation among experimental values obtained in various formabiltil'
Eary D.F., ReedE.A, Techniques of Press Working Sheet Metals, Prenlice-Hall, London, 1974, /. 'S Is. Sci, Papers Jnst.Phys. Chem, Research, 54(1960), June, p.199-205.
'2 Marciniak Z., Odksztalcenia graniczne przy tloczeniu blach, W.N.T. Warszawa, 1971. iI (;l1osh A, In: Met.Eng.Qurt" 3(1975), p,53.
1 Marciniak Z., Aspects of Material Formability, McMaster University Hamilton, 1974. II I ),ewes EJ. Ij,a, In: Proc.LD.D.R.G" Meeting Group I, Diisseldorf, 1971
'I Marciniak Z., Sheet metal forming limits, In: Mechanics of Sheet Metal Fonning (Eds, D.P.Koistiut1n. ilyres RA Ij.a, Evaluating the GMR limiting dome height tests as a new measure of press forma;'il""
N.M Wang), Plenum press, New- York, London, 1978, p.215-235. ,war plane strain, 1. App. Metal Working, 1(1979), No.!, p.41-49.
MBrciniak Z., Assesment of material form ability, In: Adv. Tecnol. ofPlaslicity, Tokyo, 1984, p,685-6'li\ + •• Recomanded referee practice for the LDH test, N.A.D.D.R. G. Meeting, Oct. 1987.
h Marciniak Z" Wplyw plastycznych wlasciwosci blacy najej tlocznosc (manuscris). I; ;;h"y 1.A Formabilitydeterminationfor production control, 1. Mech, Work. Technol., 32(1992), No I
I Marciniak Z., Kolodziejski, Teoria procesow obrobki plastycznej (czesc II). Tloczenie blach, WPW. " p,207-221.
Warszawa, 1983, " •.del' S,P., Plastic instability and fracture in sheet stretched over rigid punchs (ph.D. Thesis), M 1'1
B Kumpulainen 1., Factors limiting the formability of sheet metals (Doctorat Thesis), Helsinky Univ, Ill' I ')Id,
Technology, Espoo, 1984. " (;"llsamer M, Strenght and ductility, Trans, of the AS.M, 36(1946), p.30-60.
I) Vilotic D" Ponosanje celicnih materijala u razlicitim obradnium sistemina hladnog zapreminslw}J ,,, I "def S.P., Backofen W.A, Plastic instability and fracture in sheets stretched over rigid punells, '1',:tll',
deformisanja (Teza de doctorat), Univ. Novi Sad, 1987 . •,llhe AS,M., 56(1963), NoJ, p,25-48.
10 Cockroft M G" Latham DJ., Ductility and the workability of metals, ],Inst. of Metals, 96(1968), p,33'":II, I( I :•• ){Iwin G.M, Application of strain analysis to sheet metal forming problems in the prl!ss sll"l'. I ,,'
I1 Pearce R., 4000 Years of sheet metal forming, In: Fonnability of metallic materials - 2000 AD (Ed~ Mdallllrgia Jtaliana, 1968, No.8, p.767-774.
Ncwby, 1.R., Niemeier B.A), ASTM, Chicago, 1982, p. 3-18. 1• I bvntnek 1., The effect of mechanical properties in wrinkling in conical shells, 1. Mech, Work. T"dlllOl ,
I} Lange K., Blechbearbeitung, Werkstattechnik, 72(1982), NoJO, p.237-246. III '>77), No,l, p.l15-29.
II Pearce R" Sheet metal testing - from the 19th century until now, Proc. Biennial Congress I.D.D.KO , !\III/!UX R, Contribution iz la determination des courbes limites de formage du titan et de I'allllllilll//I/I
Warwick, 1978, p.355-362. "wposition d'un critere intrinseque (These dr.ing.), INSA Lyon, 1981.
1'1 Adamson D" Journal of Iron and Steel Institute, 1(1979), No.l, p.l. iI I·•••• ey G" Aptitude iz I'emboutissage des toles minces (Vol.l-3), Colection I.R,S.l.D.-O.T,UA. Pall:'.
I~ COlIsiderc A, L 'empoi duferetrk l'acierdans constructions. Annales des Ponts et Chaussees, 9(1 911~). I'I/(),
1'.574-575, "<I",ey G., Parniere P., Aptitude it I'emboutissage des toles minces, Techniques de l'il1gcniem (I '>HIl),
Ih Ilmmans H" Kriichten en vertmormingen bi} het dieptrekken (Teza de doctorat), T.R. Delft, 1967. '" I, M 695, p.l-16, M 696, p.l-19.
I' Snchs G., ::''panlose Forming der Metal/e, In: Handbuch der Metallphysik, Band III (Hrsg.Masing 0 ). v I lIIl1nbachM, Sanz G" Influence de quelques parametres sur les courbes limite d'embolllissag •., R,'v
Acad, Verlagsges" Leipzig, 1937, pJ28-156 . •k Metallurgie, 61(1972), No.4, p.273-290.
1B (1IIYOtJ" L'emboutissage des toles minces, Dunod, Paris, 1962. "",,,ill,.e P., Sanz G" Appreciation des caracteristiques d'emboutissabilite des toles minas, III Mi:'"
1") l'olllcy G" Aptitude it I'emboutissage des toles minces (Vol. 1-3), Colection I.R.S,LD.-O.T, UA, Pam. , 11 "'ime des metaux. et alliages (Ed.Baudelet B.), Editions CNRS, 1976, p.305-330.
1'116,
H' I. ,I.","a T., Nakazima K., Aspect of defoming condWolls and mechanical prvperli.'-, in ail ,\lni."
/0 l'ol1loy G., ,Parniere p" Aptitude it I'emboutissage des toles minces, Techniques de l'ingenieur (I9lW), l"fI/li/lg limits of sheet .vteels, In: Proc.lCSTIS, Tokyo, 1970 (Trans.ISIJ), 11(1971), p.!U7BIO
N" I. M 695, p.1-16, M 696, p,I-19. i" \, ",hida K., Hayashi Y., Developments in research illto sheet metal forming proce.\'SI',\· in .Il1!'t/u. ~a"TI
/ I SI(,hel E" Beisswanger H., Tiefziehen, Carl Hanser, Verlag, Manchen 1955. t. l.-1alllld" 55(1978), No.l2, p.7-14, 56(1979), No.4, p.261-267,
}/ Shllwki G,S.A" Assesing deep--drawing quality ofsheet, Sheet Metal Ind" 42(1965), No.457-459, p.3h I .1 "."dl I)., Description de I'emboutissage et problemes poses, In: Mise en forme dlls l1l(,latlx d nll'llIJp',
l611, 417-424, 524-532. I1 'd Ilalldclet B,), CNRS, Paris, 1976, p.297-303.
/ 1 A verk,cv A,I., Metodi Ol£nki Ijtampuemosti listovogo metal/a, Mafinostroenie, Moskva, 1985, """,10,,: D., Cercewi privind deformabilitatea tablelor metalice subtiri, Teza de doctoral, I JIIIVI"",1111.·"
/,\ l.llllkfold WJ, Snyder S.c., Bauscher 1.A,New criteriafor predicting the press performance (ifell"'!' I rI",,,;, dill C1uj-Napoca; 1993.
dmwing Slll'I'ls, Trans.A.S,M., 42(1950), p, 1196-1232, I'. ," 1<I, Cercetliri privind determillarea deformabilitapi tablelor mewliCl' slI"tirl !}I'II/ IIM".!"
l') SOW,,) by l{ ,Johnsoll W., A review of texture and anisotropy in relation to metal forming, Met.Sci nml • '''/'''/01 Itmilil dl! deformare, TeLA de doctoral, Universitatea Tehnicil din Cluj-Napoca. I')')',
ElIl'.lI. 7,O(l975), !J,IOI-Il1. I \'11",10" I>, D")/r R.I., !)(jonnabililall'lIll1"'d"r "",llIlice subJiri: Me/oda 1'111'''1,1,,1' limlltl d., d"I'" milt t'
.le, Mdlo, 1',B , Parmar A" Plaslicity analysis of sheet metal forming, In: [15], p.53-77, t , 11) 11' M lIuctlH'l,lli, 1992,
n Mdlo, P,Il ,J(lp,.,.imental studi(!s ofplastic anisotropy in sheet "",tal. hl' Mechanics of Mall'tlld~. '1.111"1,,,I}, DOli R.I • IHodl,lan'ill"" •• ·..,.·/ ••/ d.· d.'I;'/'mllT'l· plt/slid\ alabld",.. I!d,llIlll 'I'L'II'.oIvlII""
(hIli (; 110l'kIllS), Perp,mnoll I>ress, Oxford, 1982, p.383-i\ I ~
This is trial version I· ••..... , ('1111 Nap,wll. 1"")"
1\11
www.adultpdf.com 11"
55 ChatfieldD.A, KeelerS.P., Technologyfor using sheet steel designingfor formability, Metal Progress,
(1971), May, 60-63.
56 Lee D., Majlessi S.A,Vogel J.H., Process modeling and simulation for the sheetforming. In Metals
Handbook, VoI.14, ASM, 1989, p.91I-924.
57 Isacenkov E.I., Stampovka rezinoi ijidkostiu, Masinostroenie, Moskva, 1967.
3. PRELUCRABILITATEA PRIN A~CHIERE
3.1. DEFINIREA PRELUCRABILITArU PRIN ASCHIERE (p.A.)
Se poate afinna ca avansul tehnologie realizat in domeniul preluerarilor pri 11 a~cllln,

':c confundii in buni parte eu perfonnantele obtinute prin imbunitiitirea propridil(lIol
Idmologiee de .hiabilitate a materialelor.
In diferite limbi, pentru tennenul de "prelucrabilitate prin ~ehiere", (3§chiahihllll')
.r lItilizeaza urmatoarele expresii:
- Maehinability - in limba englezii;
- Usinabilite - in limba francezii;
- Zerspanbarkeit - in limba germana;
- Obrabotavaemosti- in limba rosa.
Prelucrabilitatea prin .hiere (p.A) este definitii prin capacitatea mlUi lIlall'l1ll1.t,
'I jluleafi prelucrat, in scopul modificirii formei ~ dimensiunilor, prin det3§3fc de alidlll, '"
,onditii tehnologice cat mai avantajoase ~ anume: vitezii mare de ~chicrc, duralHhlllt.
i Illtcatiia sculei, consum minim de energie, efort de a§ehiere cat mai redus, calitak "••,,/I ;l
,lJprafetei preluerate.
V1tezade a~19m
~i
durabllltatea sculoi
SolicitMle mocanlco
tn timpul a~chlorji
PRELUCRABILITATEA
PRIN A~CHIERE (P.A.)
Consumul energetic
la a~chioro
Calltato" f.uprafntol
obtinulo
l!ig.JJ.1 htl'1;; .1.' .1.'/lIIi'" "l''''/w IWIll i1.1,.hl,·I'I' 11' AI

1,.t,t/llill/l
1·10
')5
Chatfield DA, Keeler S.P., Technologyfor using sheet steel designingfor formability, Metal Prop,U'N_,
(1971), May, 60-63.
t.'()
Lee D., Majlessi SA,Vogel I.H., Process modeling and simulation for the sheetforming, In. MN~II
Handbook, VoI.l4, ASM, 1989, p.911-924.
'>'/
Isacenkov E.I., Stampovka rezinoi ijidkostiu, Masinostroenie, Moskva, 1967.
3. PRELUCRABILIT ATEA PRIN A~CHIERE
I.I.DEFINIREA PRELUCRABILIT"ATII PRIN ASCHIERE (p.A.)
:;c poate afirma ca avansul tehnologie realizat in domeniul prelueriirilor prin ~ehiere
"' • olllllnda in buni parte eu performantele obpnute prin imbunitiiprea proprietiiplor
""""Io!'.ice de ~hiabilitate a materialelor.
In diferite limbi, pentru termenul de "prelucrabilitate prin ~ehiere", (~ehiabilitate)
., Illdt!(';Iza unnJitoarele expresii:
Machinability - in limba englezii;
J I sinabilite - in limba francezii;
I,crspanbarkeit - in limba germana;
()brabotavaemosti- in limba rosa.
I'rduerabilitatea prin ~hiere (PA) este definitii prin capacitatea unui material de
,. 1,"1< a 11prelucrat, in scopul modificii.rii formei ~ dimensiunilor, prin detll§afe de a§ehii, 'in
,,,, •• 11111 Ichnologice cat mai avantajoase ~ anume: vitezii mare de ~chiere, durabilitatc
H,t •• ,111\ ;I sculei, consum minim de energie, efort de ~chiere cat mai redus, calitate bUlla a
"'I" "kl(~i prelucrate.

Viteza de aliChiere
~i
durabllltatea sculei
Solicitarile mecanice
In timpul allchlerii
PRELUCRABILITATEA
PR IN A$CHIERE (P.A.)
Consumul energetic
la allchiere
Calitatea 5uprafetei
obtinute
-]
hl:.'U, (',.,1"1"
.1., .1.'/111"'"iI f'n'III("f"(Ibil;llillll"/11I1~,"i."., (I' A)
HO
www.adultpdf.com j HI
Prelucrabilitatea prin allchiere
La definirea ~chiabilitii~i unui material trebuie sa se ia in considerare ~i ansamblul 1"llIcipalilorfactori determinanp ai procesului de ~ehiere: materialul de preluerat (prin starca
de conditii tehnologice in care se desfii§oarii procesul de ~ebjere. Astfel un material mClali,: I,llproprietiiple sale), scula ~chietoare (materialul seulei, geometria p~i ~ehietoarc),
este eu atat mai preluerabil eu cat (fig. 3.1.): "lIIditiile de ~hiere (procedeul de ~ehiere, parametrii regimului de ~chiere) fig.3.2. [2.(11
- durabilitatea seulei ~hietoare este mai ridieatii; Practie, la definirea criteriilor de apreeiere a prelucrabilitiitii prin ~chiere se pot lua
- produetivitatea prelucriirii este mai mare; III\onsiderare urmatoarele aspecte:
- soIieitiirile meeaniee ale sistemului tehnologie ~i consumul energetic sunt mai reduse; - durabilitatea sculei, deterrninatii pe baza unor criterii eantitative normalizate;
- ealitatea suprafetei preluerate este mai buna; - miisurarea eforturilor de ~chiere exereitate asupra seulei ~chietoare;
- precizia de prelucrare este mai ridicatii. Se constatii, deci, CapreIuerabilitatea prin ~ehiere - modul de evaeuare ~i morfologia ~chiilor;
nu poate fi caracterizatii de un singur parametru, referirea la preluerabilitatea unui material - calitatea suprafatei prelucrate (rugozitate, tensiuni reziduale).
fiirii a se mentiona criteriile ~ conditiile prin prisma carora se face apreeierea esteimprecisli.
Materialele eu preluerabilitate sciizutii sunt acelea a caror prelucrare prin ~ehiere
n
Pentru apreeierea ~chiabilitiipi se utilizeazii freevent criteriile globale Z, ~i Z, I I.
",,,le indicelev se refera la uzura iar indicele s la ~ehiere, respeetiv la formarea ~ehicl
ridicii probleme deosebite,fie sub aspectul uzurii seulelor ~hietoare, fie din punct de vedcn' CriteriuI de ~chiabilitate Z, se bazeazii pe evolupa ~i pozitia curbelor de 111JIIll
al solicitiirilor mecaniee ~i energetice pe care le dezvoltii in timpul ~chierii, fie prin priSnlll i I !Illabilitate)- vitezii de ~hiere, pentru domeniul de viteze superioare formiirii depuneri i Ill'
ealitiipi slabe obtinute a suprafetei preluerate. Cauzele pentru care un astfel de material Ill",' ')ed criteriul Z, se recomandii a fi utilizat la aprecierea ~chiabilitiipi unui material dill, I
posedii 0 preluerabilitate seiizutii sunt, in principal, uniliitoarele: 1",llIcrarea are loc eu viteze de ~ehiere ~i seepuni mari ale ~chiilor, la uzura pe cat floSlbil
- nivelul ridieat al rezistentei la rupere ~i a duritiitii; "1.11 mica. Prin urmare, criteriul Z, earacterizeazii comportarea la uzura a seulei [111·
- tenacitatea ridieatii ; Criteriul de apreeiere Z, a ~ehiabilitiipi se bazeaza pe examinarea formci w;,chll'l
- eantitatea mare de ciildurii care se degajii la prelucrare; \, ,.·:1eriteriu este recomandat a fi utilizat atunei eand tendinta de fonnare a depuncrii pc 1111I"
- conductivitatea termicii sciizutii; . ,I, redusa, in eazul in care nu se formeazii ~chii de Curgere, respectiv eand suprakldl'
- tendinta de ecruisare in procesul de ~chiere; "'.' hla!c sunt netede ~ fiiriibavuri. Criteriul de ~ehiabilitate Z, este independent de vlh'za d,
~fenomenele abrazive; 11 .••'"crc, deoarece caIitatea suprafetei, in general, se jmbuniitiit~te cu cr~erea acestcia 1'1
- eCfUlsarea.
Principalele miirimi utilizate pentru aprecierea ~chiabilitapi sunt:
In ultimii ani a crescut ponderea materialelor greu ~chiabile prin procedee cIasice, ill - uzura ~i/sau durabilitatea sculei (Zv);
special cele utilizate in tehnica nucIeara,in constructiile aerospatiale ~iin tehnica criogenicll - viteza de ~hiere vT;
Acestea sunt materiale de mare rezistentii, eu comportare foarte buna la temperaturi extreme - fOrjele de ~chiere;
~i rezistentii ridicatii la coroziune. Din aceste categorii de materiale fae parte oteluril" - puterea de ~chiere;
inoxidabile eu structura feriticii, austenitica, martensiticii, unele fonte de inaltii rezistenlll. - rugozitatea suprafetei prelucrate;
unele otelurile carbon (feritice), aliajele refractare, aliajele dure ~ extra-dure ~i altele. - forma ~chiilor;
Cuno~terea gradului de prelucrabilitate prin ~hiere a unui material permite stabilil'clI -temperatura din zona de ~ehiere.
conditiilor optime de prelucrare, in primul rand a parametrilor regimului de ~chiere, alegcn~l\
corecta a geometrie! sculelor ~chietoare, a licbide!or de ridre etc. In general, la alegen'u
materialelor, in activitatea de proiectare a unor aparate sau util~e noi, se acordii prioritllh' 3.2.1. Criteriul durabilitiitii sculei
ccrinlelor de natura funcponalii, neglijandu-se proprietiitile tehnologice de prelucrare. Aplll
astfel dificultii~ mari la prelucrarea prin ~chiere a unor materiale ~a numite "gn,U ill procesul de ~chiere se uzeazli concomitent atat fata de degajarc di! ~1 IlIla dc
prclucrabilc". Cuno~terea datelor referitoare la prelucrabilitatea prin ~chiere a lIfllll "piliI' a sculei. Prin urmare, vor apiirea ambele forme de uzura, gradul de dd'"IIiIlHII
material dii !X)sibilitateaevaluiirii anticipate a costului estimatival prelucriirii, prin luarcaul "1"" IIl1du-se dupa cea predominantii. in fig.3:3. se prezintii schematic formele de IIIlII!l .1
consideraTe a timpului necesar de pre1ucrare ~i a cheltuie1ilor legate de consumul energ.e11l Ii,,'1In1lit de strung precum ~i parametrii geometrici de apreciere ai uzurii.
cOlIsull1l1lde scu\e etc. VB - lalimea fatetei de uzura;
KT - adancimea craterului;
,n. C1UTI,:tUl m: APlu:cmIU: A I)RELUCRABILlTli:rll I'IUN ASClm:IU' KIl -liilimea craterului;
KI, liitimca buzei crah'rlllui
IIIcnC1II ik ldlllolop,ice pentm stahilirca 1'./\ Iwhu ••. rill 11,' 11I';"llk Ik prcClJ'I\l1
.0"I,.,1I0illl· Lt ,0IHhl.,k ·111C:lli' a(T'ika Si' i'krhwlI!A.
1""1 h"H';' III ,0IlSHln;IIC 11
1,1.'
Prelucrabiliiatea materialelor metalice Prelucrahilitatea prin ",chure
Datoriti uzurii, se modifica: geometria tii~ului sculei, ceea ce determini diminuarea

'in final, pierderea capacitipi de ~chiere.
~,~
Studiul uzurii sculei (durabililalea scule!) ':1.

eeldede de
(unghl
prelucrare
apreclere prelucrat
a frecare, Prelucrare
PA ' unghi pe MUA
de forfecare) Structura materialului Uzura sculei are urmatoarele cauze:
Procedee
Duritalea materialului
Coeficientul
altorlade
indicatori
fottelor
Compatibilitatea
Studiul regimului
energiei
fonnei
Rezistenta dispersle
rugozitatii
~de suprafetei
qchlere tennica
materialului
consumate
tennic
aI degajarli
absorbtie
forfecare prelucrale
sculei cu
qchiei
termica - frecarea dintre suprafetele in contact ale sculei, ~chiei, respectiv semifabricatului;
Rezislenta rupere
-~--_.
- caIdura degajati in timpul ~chierii (rezultati din transformarea lucrului mecanic de
Slrunjire-retezare ,
ilnchiere)' ,
- modificarile structurale ale materialului sculei, ca urmare a fenomenelor de
oxidare ~ difuziune, ce au loc in conditiile procesului de ~chiere.
in cursu! procesului de ~hiere, uzura sculei determini:
- reducerea preciziei de prelucrare (dimensionalii. ~ de forma);
- inrautitirea calititii suprafetei prelucrate;
- aparitia vibratiilor, cu efecte nefavorabile asupra preciziei de prelucrare respcctrv
wa/pracomponentelor sistemului tehnologic-elastic;
- cr~erea forte1or ~hietoare ~ a solicitirilormecanice ale componentelor sistemullll
f,1"lOlogicprecum ~ a consumului de energie necesar det:a§iirii ~chiei.
Durabilitatea (T) se exprima prin timpul efectiv de ~chiere, in anurnite conditil dak
II,V) 'in care se atinge uzura limiti admisi de precizia de pre1ucrare.La exploatarea llIWI
" "le :l{ichietoare, din motive tehnico-economice este importanti cuno~terea durabiJitlitll,
"'''Hlece aceasta permite stabilirea timpului efectiv de ~chiere intre douii rcascutlll
"" 'e~ive. Durabilitatea se exprima in minute, dar existi ~ alte forme de exprimarc cllm 1II
I, 1I1l111iiru1
de piese executate (Nr)sau drumul de ~hiere efectiv CLr) panala atingerca 11:1,11111
111111111.
Exploatarea optima a scu1elor ~chietoare impune cuno~terea dependentelor dilllle
diiLlhditateaT ~ parametrii regimului de ~hiere. in fig. 3.4. se prezinti dependcntll Tv.
,liil;II11litate-vitezii.
de ~hiere. Diagrama se obtine prelucrand cu diferite viteze de ;l\'dJlelc
y' 1I11'~lIrand timpul efectiv pana la atingerea unei uzuri lirniti prestabilitii (VIII"" cl).
HIllllllliind toate celelalte condipi (t-adancimea de ~chiere, s-avansul, geomelna sCllkl.
lIul", Ulllllsemifabricatului), constante, conform reglementirilor din standarde. Pc nll11
, ., 1'1 11
1Iarca analitica: a dependentei dintre durabilitatea sculei ~i parametrii rcgimuhll .Ie
'1~' I"ne se utilizeazii. relapa lui Taylor dezvoltati de tip exponential:
Cv
v• - K [mlminJ (.\.1 )
rm {. SF.
1111.1. v" cstc viteza de ~chiere(m/min);

T durabilitatea sculei (min);
t -- adfmcimea de ~chiere (mm);
~; av:msul (mmlrot sau mm/c.d,);
K cocflcicnt de corectic.
( '", Ill. Xv. Yv - cocficicnti I;li"1iPOIWlltin' (kpind de materilllul de pldllClllt Ifl de
I!)
liil:.,I.l .. ScI/f'/1111 /111'lot/dol' d,'
"/'/('d"/(' •• ,' I
'''''111(111.-o('a~:hien:f,>i sestllhik~wnp('IIIIWl1tlll VnlOli mientative se dllll'il1 (lah I 11',11
II1I Illcpt 1l1din' de P,A iI 11l1l11 11l1l1,'lIf,1
,••. vu 1111
11I:! valn;\I('a vlkl.1'1 de IlIJdllnc
\,1,1
www.adultpdf.com I1 i
1
Prelucrabilitatea prin ~chiere ,
corespunziitoare unci anurnite durabilita~ a sculei, respectiv valoarea vitezei de ~chi en~ C;1I1
provoacii, intr-un anumit interval de timp ~i in condipide ~chieredate, 0 uzura de mlillll\l"
anterior consideratii Astfel v60 (sau v20, vI20, V240' V480) ca indice P.A reprezintii valoall'J1
vitezei de ~chiere corespun.zatoare unei durabilitiip a sculei de 60 min. Uzura prcscnsll a
~;culei~chietoare s-a stabilit la VB = 0,3 mm (pentru suprafata de ~ezare) sau
KTIKM=O,3 (referitor la craterul de pe suprafata de degajare).
Tah,'!,,1 II
Valorile orientative ale exponentului durabilitlilii, m(17]
Materialu! piirtii ~ehwl()it ••• it

cutitului
Conditiile §i Carbllli 1lI,'I"I••,·

Materialul
Tipul sculei caracterul Otel (1',1111"')
de prelucrat
prelucriirii rapid
~-I I'
Cutit nonnal, cutit de Curiicire 0,125 0,15 11,1.",
strunjit plan, cutit de

strunjit interior Fiirii mcire 0,1 0,15 11.1 !',
()(cl ~ifonti cen~e Cu racire 0,25 0.1 'i
t
Cuti de retezat §i canelat Fiira racire .2 0,15
CutitnonruU,cutitde
strunjit plan, cutit de Fiira racire 0,1 0,2
strunjit interior
Fonticen~e
Fig.3.3. Forme de uzUlii a sculei ~i parametrii de apreciere ai uzurii Cutit de retezat §i canelat I Fiira ril.cire 0,15 0,2
I- Aliaje de cupru Cutite de toate tipurile Cu §i fiirii riicire 0,15 0,2

CJ\
o 1-13CrNi25 -j----
~140
•..••120 i\11ajcde AI §i Mg Culite de toate tipurile Cu §i fiira racire 0,3 O,l
T4 I Prelucrare
0,19
~1)()
T3
2-15CrNil5
I Cutitnonnal
discontinua
Prelucrare
~OO o,t', 0,.'1)
i\ltillc rczistente la continua
12
~:IV~ I ("mperaturii
I Cutit de retezat
Prelucrare
continua
0,\ I 1111
T1
j Prelucrare
Alial" de Ti ell
Q20~
lt045 SO 55 fJJ 65
I )(", IOOdaN!mm' CUlit normal continua
0,1\
VITEZA DE A~CHIERE [m/mini

b
a \4 '1logv
V:J Vz
It'Ilt.. :t.J. I )C'I""l{'4~"IIL ,lurtlb'litil(4'd st'ldt,j ,-;1; d ;/.1 lUJ~-II;I·'-'·
1,11.
www.adultpdf.com HI
Prelucrabilitatea 11UJterialelor metalice
, Prelucrabilitatea prin O§chiere
Tabel,uI3.2. La baza stabilirii durabilitiiplor corespunziitoare vitezelor de ~chiere utilizate in

Valorile orientative ale eoeficientului C. §i ale exponenfilor X. §i Yv[17]
i","lldi, stau cercetiirile de ~hiere delungii duratii, care insa necesitii consum mare de
",,,Inial ~ de timp.
190
97
32,4 --- --Aliaje
-Yv
Cv - s>O.3
eupru s:<:0.3
s:<:0.25
Strunjire
termorezistente semifinisare
s",0.3 Conditii de prelucrare'.-.
--"jir'
Metodele rapide de evaluare au fost introduse pentru stabilirea unor miirimi
MateriaIuI242
Y.
267
x.42
126
259
112
x.
0,4"
0,3
0,2
0,18
0,45
0,4
0,.1
0,2
0,22
0,5
0,4
0,18
24,5
0,5 257
285
123
102
133
0,247,6
0,15
0,15
52,5
0,25
0,06
0,25
42,6
0,35
0,3."
0,25
1,5
0,22
0,66
0,33
0,25
0,25
0,69
0,7." 294
47,4
60,8
96,2
55,4
20,5
otel, aliajediscontinuu
Curiicire
Mg Avansul
Fiirii
de AI ~riicire
- s>O.25
MateriaIuI des=O.3-0.75
degrQFe s=O.08-0.4
prelucrat s>O.3
34,2 Cv
de h=4mm
sculei
",.upa de
deeupru s>O.25 ,""lparative ale ~hiabilitati.i, la un consum cat mai redusde timp ~ de material. Parametrii
0teI,
Aliaje aliaje de AI
termorezistente
s:<:0.3 ~
"I'I"llIJiprin aceste metode pennit stahilirea unor concluzii limitate (condiponate) privitoare
I.,.Il11abilitateaunei scule. Domeniul de utilizare a acestor metode se limiteazii la aprecieri
I'"I 1111 inare asupra comportiirii la ~chiere a materialelor sau la testarea sculelor cu ocazia
'" 'pIlei efectuate la beneficiari. _ A":'
UZURA PIHA'
LA Luciu
~
e
....•
m
u
~
~
~
25 III
~
SO 100 150
LUNGIMEA DE A~CHIERE [m]
Fig.3.5. Diagrama viteza de atjchiere - lungimea de atjchiere.
lllwciirile de scurtii duratii se caracterizeazii prin manrea vitezei de ~chiere in limpul

"'" • IIIccrcil.ri,de la 0 valoare Vi la Vs> la care apare uzura de frecare piiniila luciu (fig. J 'i )
i (l ,:ll"Icavitezei trebuie sa fie de circa 5 m/min la 25 m lungime ~chiatii_ Viteza de inccpul
'''':lahile~te, pe baza unor incerciiri preliminare, in ~ feI incat uzura panii la 11IciuSI'
"1""11 la UIldrum de ~chiere intre (120 ... 170) m. Incercarea se repetil. de cinci ori pcntru a
"\'\"11' 0 valoare medie a vitezei V, la care apare uzura la luciu, admisii ca paramctru (I<-
"I'!" WH' a <l§chiabilitiipi materialului.
I'rocedeul este adecvat pentru testarea calitiipi materialelor livrate ~i la apreCll~1Cll
"I' 11Ial1llitii(ii
materialelor supuse la diferite tratamente. Se furnizeazii insa informatii GIIl'cl!-
('ei mai utilizap indici de prelucrabilitate prin ~chiere sunt V60BO,3 ,?iVWKll,I' Indiedl' "'''I'' a a:;;ehiabilitiitiiin cazul utiliziirii sculelor din aliaje dure sau materialc cenullicc
V"""",, reprezintJi viteza de ~chiere la care, dupa 60 min de ~hiere, apare pe suprafata 11(' InccrcJ1rilede durabilitate bazate pe drumul de ~chiere (Lr), se efectueazli eu VIk,"
arfo;lIe 0 lI:ruraVA=O,3mm (t=2mm; s=O,25 mmlrot). V60KO,1 este valoarea vitczci de a~chll'n' d, it;, hwrc puternic cresciitoare, astfel temperatura va avea influenta decisivli aS11J1I a
la (ale, IIl1pii()()min de ~chiere, apm'c pe suprafata de degajare un crater earactcril,al (k K ,I", '1I,dllil(lisClllei. Avantajul metodci cstc timpul ~;curtin care experientdc se pot d.:cllliI,
1\T/K M 0, I. ill" Imull pn'C1:r.iare:r.lIltatclor nu cste Jidlcutii Scukk, materiaJul probci, apamtunI preUlll1

1>1IIahdl!atellT 120 mill NlUlT },to mill SI' IItilizc:1:tJ1pentm slahi(jll'a 11111111"111I
,k pldllLlHhilltak pr!1I a~chin(' Ill" /lhIlIlP\II! 1,'v"lvl'I, Ill•. 'I' -1IW IlIill I'clIlIlI r;lillllf',1I11
.llllllHlilk
~I' tllHh(1I1c UI"il-;;dJicn:sun! identicl" ClIlck Ik 111111\,,'1 cjllilc de durnhilitllle-telllpc.alurl' ('a
IIl,I"'" d.- aplCucl<' II a:;;chiahililJi(ii~iI'utlll/"I\:/I IIIItill lit- a:chll'n~ la can' Ul.llnt la IIIClIIapaw
,1"1'" 1111 .1111111 Ik al;ilhwfl' d,' 100 III
HIl
www.adultpdf.com 1;1I#
1
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin tlf;chiere
Datoritii. vitezelor de ~chiere mari, dispersia rezwtatelor obtinute poate fi destul d~

mare, prin unnare, ob~nerea unor infonnatii utilizabile in practicii este posibilii numai pe bazl\
efectuiirii unui numiir mare de experimente.
U.2. Criteriul forte1or de a~chiere
tgn
Pentru determinarea fortei de ~hiere{fig.3.1), se utilizeazi relatia empirica de I(mua
. tg,c. = .f!!..t.L
m-1 F-CF'/""'sY"HB It [daN] (.UI
"lIde: CF este coeficientul de material;

HB - duritatea materialului prelucrat;
t • adiincimea de ~chiere (mm);
s • avansul (mmlrot);
19 Rn XF,YF,n - exponenp.
Se constatii. ca mirimea fortei de ~chiere poate fi consideratii. drepl indll c d.
b 1".llIcrabilitate prin ~chiere a ooui anumit material.
Metodele de miisurare a fortelor de ~chiere soot mult mm rapide, in rapoll (11
Fig.3.6. Metoda strunjiriifrontale. il" ('n;iiriIede uzuriiNu se recomandii.insli a fi singurul criteriu de apreciere a prducrahlllllllll
1'"11 ;~ehiere. Incercii.rile experimentale aratii ca un material Se poate prelucra ClI (life 111111
o metodii.de incercare des utilizatii.este metoda struniirii frontale (fig. 3.6). in funClu' ,I. J1tlchiere,deci ar putea fi apreciat ca U{lOr~hiabil din acest pooct de vederc, d;u ill mdm,;1
de conditiile de incercare folosite se deosebesc mai multe variante ale acestei metode 1'"111' poate sa provoace 0 uzura intensii a sculei ~chietoare.
Prclucrarea are loc cu viteze de ~chiere dince in ce mai mari pana la valori care detennillll Oinamometrele pentru miisurarea fortelor ~ momentelor de ~chierc se pol dll:HI•• ;I
IIzlIracata.c:trofaliisau distrugerea vfufului sculei ~chietoare. Evaluarea ~chiabilitii.tii se 1:1(.1- .(lIl'llunniitoarele criterii [16]:
dderminand viteza de ~chiere V60 la care, dupa 60 minute de prelucrare, scula i~i pield!' - procedeul de prelucrare pentru care sunt destinate (strunjire, gliurire, frczare, I ahot,",
caliliitilc ~hietoare conform relatiei: V'T'" = C (m ~i C se determinii. experimental). etc.);
Se miisoarii raza ~ ~i turatia n la care apare uzura catastrofala (aparipa unei filllll - caracterul prelucriirii (degro~are, finisare);
Illcioase pe suprafata prelucratii), efectuandu·se mlji mlllte incercii.ri Se traseazii diagram a III - principiul constructiv ~i fun~onal:
wonIollatc logaritmice a datelor experimentale: -- . - principiul de fun~onare(exemplu:masurarea fortelor de ~chiere prin evaIUilI<'i1
11 '. Rn' din care se poate determina valoarea deformatiilor elastice sau plastice) ;
cxpollcnlului m. Se calculeazii valoarea - tipul traductorului: mecanic, pneumatic, hidraulic, electric, rczisliv, ilHhll'tlv.
lodicientllllli C utilizand reJapa [l6J: capacitiv, piezoelectric.
Dinamometrul cu traductor piezoelectric este eel mai indicat pcnhu dclnllllllilHiI
''''Idol' ~i momentelorin ProceSul de ~chiere. Traductorii piezoclcdrici all S('IISllllhtilk
""11" ~i inertie mica. Principiul de functionare se bazeazii. pc propridalca llHllnwldol
(' - 21lR •• n 1''' lodcctricc (de exemplu cristalele de cuact, pastilele de titan at de barill) dl" 11 p,nl'" iI "
(3.2)
1000 ""~s-n(;+l)
R .,,( IlIlrdcclricii proportionala cu mmmea solicitiirii mecanice la care sunl SlIpllSl' SI "1'1I111
. ""';lrllctivli a lInui dinamometru piezoelectric este prezentatii 'in tigura 'Ut ('U\IIIII I, '11
l.thl 11\=1 dill carburi metalicc 2, cslc in contact eu traductorii piczodcCI,ici '1', . '1', I}II ,
"","t;I\1 corcspllmriitor, !;'i can~ :alll( solicila\i dc componentdc F, _ I'v ~i I', ak t"l\n .k
Mdoda pnll1lle CValmRcll P A. prin 'h' hl<'lI' Traductorii '1'1~i'1', VOI!W:il/a 1I1llllllWalllcovoierii Clltitlllui PI"((oulI dllrqll (1'..rJI
IIHIII;d('I),,}1l"j1H'1('uI1I1
pUll dillllldlul prcluelal I.). lal IladudolHl '1'.) VIIclIl'llIlIIlIllIll<"lI,11"\01Illa\II'1 llIclIrilor --dl~,cl (I'v) ~ltlllll 'Iklill ·1
III1'11I('npml' 0 Ul.lIIl1l1~:cul(~id(' o.} IIllll 1"11·\·)
';, /'''1/111d.·,. ""'('''"''111
1ft/ 'HO.' I,• .\" IUllfn'
1"'.1"1 ,f" '·,It'mil dlllllllllll'lI IOlirJl ClIlllllllII ::.lwlII.-Ir dl' IIll1plmmn' a II1Idudollldol III :,11111111'" '/1
1
I•• ;,11"':111I1 I l'1'1 .hnlll' (de 1II1l1IlI'r1OlllwlIlc "1'i11i1t'·'11
l'I('lIlall' III Ill', \ 'j, 1111 "f!.1I1lI.111\0111
1'10
www.adultpdf.com I I
Prelucrabilitatea prin a~chiere
traductori piezoelectrici pentru masma"'11

fortelor ~i momenteIor de ~chiere la strulIlI"'
respectiv frezare sau giiurire (tip Kissler).
DinamometreIe prezentate in figura I IU
permitmiisurarea cclor trei componente ale filll!'l
~
de ~chiere, folosind traductoare tensomC111l1'
rezistive, dispuse ~i conectate,in mod adecvllt III
bratele punplor eIectrice, conform schellldlll
I
prezentate, sau cu ajutorul sistemelor mecalllll'
cu trei comparatoare de mare precizie. 0v<
R~
Fy
~Rt.~ ..
....-F,
r-F, Fig.3.10. Schema amplasQrii traductorilor tensometrice rezistivi
F,
-1.2.3.CriteriuI rugozitatii suprafetelor prelucrate prin a~chiere
I,a prelucr8rile de finisare, calitateasuprafetei preIucrate poate fi considerata cri tell III
,j"I",-cicre PA (finishability - in limba englezi) ~ drept indice P.A, valoarea mgm'itlllll
T3(~1 Iiaetorii care influenteazi miirimea rugozitiqii. suprafeleIor preIucrate pri n at;;dJll'lC
1'·i~.j.S.Dinamometru piezoelectric.[16J .'"1' I';uametrii regimului de ~chiere (avansul, viteza de ~chiere), geometria piirlii acllv,'
'1" Ill,", rigiditatea sistemului tehnologic, procedeul de prelucrare etc [25]. Pentru cvalll;II" a
1'\ la stnrnjire dupa criteriul calitipi suprafetei prelucr~te se recomandii studiul Inlhll"lIll'l
I
c· •
-----1 "l'llllllhri de ~chiere (avans, viteza de ~chiere) asupra rugozitii.pi.

I
J.2.4. Ciiteriul fonnel a~chiei
:I:?Ji,~!'~
I);~.t-
_~_J hmua, miirimea ~i modul de det~e a ~chiilor, in special}n caz.ul proccdcdOl ,l\-
I'"!tit 1;11('eu spa(.iu limitat pentru eliminarea lor (de ex. giiurirea, alezarea, liC/,area) ~;,III
I __--'-1
, .; III lIIa~inilor-lU1c1teautomate, datoritii spatiului de lucru restri:ins, prezintii 0 impOllalllJI
: «l1, : ", ll'wllltl\.
I ..-.... m
1':Jctorii de influenti asupra mecanismului formarii ~i det<l§irii ~chici Sllllt Idlll r.',
I [-.-~"' .. t.J'jiJT(F'_t' __ n •• • _ L'".' lIIalelialului semifabricatului, condipile de ~chiere ~i geomctria tait;;ului S\IIII-, ()
I -- 1----- I "'I"'" lavorahili\. a ~chiei poatc 11 ohlinuta fie prin reducerea capaciUilii de dl"lllllll,II'- ,I
: 1911(lYl
"1!I1'''al"IUlll~dliat, fie rrin crc~kn-a ,.,.mdlllllidl' de/imltare a a~chici. i\viind III vedcII' Ill,11I
,,1.1111.1 ,k li)r((-carc, capaeitaka lit- dl"lOllllllll' d"plIllk de templ~ratllrli. reducer •.a Vlk/t'1 de
1~'.1~","4),,lj'.J"tmtr ",i\\,u/\,Ii /e"14'lor.h

d~.-J,'Cf't' IU_\1I;"'/'((· ~J,lu'Olf
'le)' 1111"1\" rllm "Icllea "I,ollcilk lIIJdun.' 1011.hit ,- 1;1w,', !Ill .,;liiriimak ~;C111 k
", I
www.adultpdf.com 11 )
-,~. ~g
Prelucrabilitatea prin afjchiere
--
~.
~i'
.1::
:C]
:af
ill
<0
I
«= u ~•.t:l ..M •.. Q <J:l
::I
.'
=:1..
<M
'ilM•..
Ol
~ ~G
III
::l ""-
Iii..
.I:: 0
;"3~"
J~ ~Q
- !!t£
<
____
::l .c'C-a
~ N.. <'••
Cl
<.t:l
Ol
f
,.:
...
:c
ilia;
Cl)
~
i
:I'
"
......
,~'II
, ..':
..'f8
t••••....
lI(.'O 11
,.<4
l(~
£f
t:;:
if I;,
8.:s• .....
- II ___,,".
•• L...._._.-
!IDlI(.
::I'i ' •'1'
)<
od ••
c00
::
~
.c.•••••••
_'_~'
~.
.s
oi
i'l
'0
..
N
N
,.:
M
N
"f
ui
" ••
to
't'!~ ~
~-~
•'
~
,
"'"•.•
I."f~
••• 't'!
od
..,..
t~"
""," '."."N
·{"fa".}
..
<0
It',-"1.~"
.•.
'
.
Qi
•••
~
.,
(:r~terea gradului de defonnare se manifestil prin curbarea putemicii a~hiei,
"I', lie ca se miC§Oreaziiunghiul de deg~are, fie se apIidi unsrarfuniitor de ~chii IIt'
,I' IIWllea,cr~terea grosimii ~chiei, pentru acee~i razii de curburii a SIariimiitorulUl, va
,,11";' () tensiune mai mare, respectiv un grad mai mare de deformare in stratul cxknl>l
In ac(':;1
'n\.",/,;lndu-se mperea ~chiei,

Formarea ~chiei este influentatii in principal de deformabilitatea, tenaCilalt-:I,
I• ,',Il'lll<lmeeanicii ~ starea structuralii a materialului sernifabricatului. Reducerea tetlat:itillll
""'" I/,'~azain general mperea ~chiei. Materialele care au in structura de bazii eOllsliliwlIl1
I
{
.Ii", '." griiunp cristalini mari prezintii ~chii neunifonne, ~r de sfiirfunat:
!\supra fonniirii ~hiei prezintii mare influentii eIementele insotitoare ca de CXI~lllplll
I"llllll), slllful ~i pIutribul.Acestea conduc Iaformarea unor ~chii de mpere seurlc, moll\'
I" 111'11cm'e se adaugii.in comp<>zitiaotelurilor care urmeazii sa fie preIucrate pe ma~inl "nd,,"
Hill!Hllalc.
lJzura, indeosebi fonnarea craterului pe fata de degajare, provoadi modrlIL11','
I" ""1l-1riciactive a sculei,cu influenpi ~ asupra formarii 3¥chiei. La ~chierea eu scnlc ;'1';\11.1
I"'" liP: din aliaje dure care nu sunt previizute cu sIarfuniitor de ~chii, 0 datu ell CI<'~jlt'II,'
,•.1111' IIlliicraterului, se rniC§Oreaziiraza de curbare a ~chiei, ceea ce inseamnii cil 1',1adlll ,I.
.1,(",,"are cre~te. De aici rezultii, 0 mpere favorabila a ~chiei.
Studiul fonniirii ~hiei se face, de regula, in cadrulincercarilor de llzurii-dw ahd iI;\"
I'"'' ;Iprceiereafonnei ~hiilor degajate. Criteriile~i marirniIe de miisurat pcntru apl<'II<'II"
1""11,'1,~chiilor sunt date in ISO 3685:1993. In fig. 3.11. se prezintii fonnclc-lip (k a""1111
I'" , tIHI1;ii caracteristicile lor. Primele patru forme - tip de ~chii din partea supcrioarll a 11/1,11I11
,,,"1 1011 siderate dezavantajoase, datoritii dificultiitilorintfunpinate la evacuarca 101dill 1011;\
.1, i1,.:thicre.~hiile elicoidale pot cauza deteriorarea suportului portsculii. ~i a lili~;ad m :.,111,I
\'." lillk tip bandii, tip ghem ~i ceIe sIaramate prezinm un pericol sporil de acwklllill' it
"I"I,IIOllllui.
J.2.5. Criteriul energiei consumate la a~chiere
Fncrgia consumatil in procesul de 3§Chierepoate constitui un indicc al pl<'IIIl'llIl'lhlillll

I'" 11a"chierc, Dacii pentru prelucrare este necesarii 0 cantitate mai marc dc CHel/"I<", Ii(' I'".,k
dllllla l;ii materialul este mm greu preIucrabil prin ~chiere. Ca indiei ai pldllCl ahil.1fll1l1"111
I'.' 1111'1
c, conform acestui criteriu, se pot Iua in considerare:
a) - puterea necesarii ~chierii,
I)) - cncrgia specificii de ~chiere.
a) PlIlcrea necesarii se calculeazll Cllrelatia:
".r ,.'_I,
P -
()(NN_ 'I
IkW I (Ill
I'il! I 11 I'", Ill" ",,"',,11/;';11/,' <I.,

.'~t'tI'
\lll'k I· t':;(,' 101la1"lIl\lplllll .I, n'"11111'
I' 1'1"",,,.1"," .•"11<11 It ,,111
1111 \
11 j I
\'i'l www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materWlelor metalice Prelucrabilitatea prin (lfchiere
'Il - randamentul total al mll§inii unelte. La strunjirea cu avans longitudinal se

b) Energia speeifica de ~ehiere este definiti prin luerul mecanic consumat pentru ,I,fnmini durabilititile (5 min < T < 60 min)
det~ea unui anumit volum de ~chii, ealeulatii eu relatia: 'C
•"'l':;punziitoarepentru patru valori ale vitezei ·S·
•....
,I, HI;chiere.Ca materiale de scule se utilizeazii
W _ L [Jlm3) (3.5)
"1·llIIile rapide de calitate, sculele din aliaje
• V
,11111 sau din materiale cerarnice fiind ~
11' "dccvate in cazul UDorastfel de experiente.
~ 3'
llndc: L este lucrul mecanic de ~chiere, [1]; I" IIf'. 3.12. se prezintii 0 curbii: durabilitate- l:Q
V - volumul ~hiilor deta§ate [m3J ; "lolll de ~chiere, obpnuti prin incerciiri de
Evaluarea energiei consumate (sau a marimilor care determini valoarea acesteia) se ,1,,,allllitate-temperaturii Panta mare a ~ 21
Q
poate face utilizand, de la caz la caz, unnitoarele aparate sau dispozitive: wattmetre, •,,"wl(variatii mici ale vitezei de ~chiere
ampcnnetre, dinamometre (pentru tnisurarea fortei FJ, termoeuple (pentru evaluarea energiei .ltI"lIlinii. modificiiri mari ale durabilititii)
Ill' haza bilantului termic), dispozitive tip pendul etc. Hh 1"11 lII11uenta puternica a temperaturii asupra
I"'" "sului de uzurii., iar la 0 panti mica este
,to I" IIlinantiiuzura abrazivii asupra durabilitiitii
-'_2.(,_Criteriul regimului tennic din zona de a~cbiere "' Ill.• In aceste situapi se utilizeazii incerciiri
II, dlllabilitate-uzurii la stabilirea durabilitiitii
Rczultatele experimentale au pus in evidenti 4ependenta dintre temperatura din wna "' 111,1,criteriul fiind mirimea uzurii fetei de
1.1t-
u!}chiere, natura materialului prelucrat ~ regimul de ~chiere. Utilizfu1d drept criteriu de ~" .',lIe (VB) sau a uzurii crateriale de pe fata
,"valuarc a prelucrabilitiitii prin ~chiere temperatura din zona de ll§chiere, se pot folosi ca ,I, ,I'f,;.jare (KT, KM) [11]. ~i in aceste cazuri,
IJl(lici urmatoarele mirimi: "I"'llIIcntele se efectueazii cu vitezii de
vltc:r.aVo., la care scula atinge 0 anumiti temperaturii, consideratii maxim admisibila; ~.' IlInc constanti, iar sculele utilizate pot fi
laportul: ,lill "Id rapid, din aliaje dure apartmand
..11,A"~I grope de utilizare precum ~ din
6 "",." ,aic ceramice.
1- .....!!. • 100 (%)
(3.6)
6, I,a prelucrarea prin ~chiere, aproape
illh 1""lllICM mecanic consumat se transforma Fig.3.12. Dependenta T - V. obpnlllli prl/l
incerciri de durabilitate - tempera/lirA
III ,Aldura, care este cedatii ~chiei, sculei,
IIIcme: 0" csle temperatura obpnutii la ~ehierea materialului etalon; I'IHlIlI}Imediului exterior.
0,·' temperatura obtinutii la ~ehierea materialului studiat ('e1e mai uzuale metode de miisurare a temperaturii, in eereetarea expcrimclltalll a
'I'enlpcratura de 3§ci'.Jere influenleaza durabilitatea sculeiS9chietoare. Prin unnarc1 I'''" ,;.dOI tit al;iChiere, sunt cele bazate pe:
InllpCllIlUfade ~hiere poate fi utilizatii, in multe eazuri, ca indicator de prelucrabilitate sall vaJ'iapa rezistentei eleetrice cu temperatura;
.11(~plconditie restrictivii pentru detinirea acestuia, de exemplu, prin intennediul vitezei de variatia tensiunii electromotoare eu temperatura;
Jl1,Ld\l(~rcla care scula ajunge la 0 temperaturii considerati admisibila. radia~a calorica a corpurilor.
lw.:(';fcii.rilede durabilitate-temperaturi se utilizeazii (ca procedee de lungii duratii) in Mdoda bazatii pe variatia rezistentei electrice cu temperatura folose~te ca lnuluct, HI
l;lI.llnk in cm·c la stabilirea durabilitipi ~ a indieelui P.A. este definitorie temperatura de hi HHH('"f.istcnte (termometru eu rezistente) sau termistori (tennometru eu scmiCOlldllctOJI),
wjdllne 1111. In aceste cazuri, durabilitatea se defin~e prin timpul de ~chiere efectiv (la 1I,'hmalea rcalizandu-se eu punte cehilibratii sau neechilibrati. Materialclc ulilizall' pC1I111I
vltnJI de w~chicrc~ avans constante), miisurat la aparitia uzurii prin frecare, In urma Inciilzi'lI '"l1'illllqia knnomclrelor ClI r(':r.i~t(,II(('Sllll\" eupml, nichelul, wolframul Sllll plullllll. 11II
pll"'mlt:t~a Ilu~uluj,care cauzeazu pierdcrca capacitii~i de ll§chicre, Aparitia llzurii limilli s.~ I" IIh 11 ,ollstruqia tcnnistoardol, .,.(-,1U1II1I1l1. ~Wlcllllll,hornl ';li oxizii dc 1lI11jJ,IIC:r.III,
IIIdil'l 11I
umsulctii 'Inll10111(:nlullncm'c pe snpllllll(a a~chiata apar dunl~ lucioasc sall clIlori de rCVClIIll' 'Hili (,alllll Lillllta dc utili:r.aH'~ll'
mtlWlI/J\.III fI,I'lIl'1l1l.illlurul valorii de (,()()"(' Mflmlllllca ~w
I1I

cllhtalrll rmprafe(ci se 'imliIlIIlV"/I" Moddicarca formei a~ehi("i t;>ja licCWIl(cj eIllISIl"'
I d,. Illnl/lll'llII cOlltactlll j('1I1101lll'hullllIII IIIilia !UIIIpll:Sll, Cllre trdlllll: sA lie la.'\(" ~mll1Il
1
mWlIllTmdldl, de lISCIlH'IWlI, "vollllltlIWlhllhll(lllor carc ("sicIIHIIUmde (:plll'l.lIn"lldlllllhilih\(11 Hti,1'Ill" ,(".1111111.' 1"'lIhll IIltlulIlCll II11lHlln III I!IIIIIIIII'-II(' IIl1pllllCoplllell P'Oll'tlllllll (It-
1'"11,h~lhIIp,nt"1Itlll/jllhll I "'ii 1.11-11'
1:J!J
www.adultpdf.com
1
Prelucrabilitatea mattrialelor metalice Prelucrabilitatea prin afjchiere
mv
.. ;,
a ~.".""'."."' ..
b mv c mV
I
II
I
I
.~
m': r:::cu
:UlRr
,t,JI.:
a::::J S.Le.
d e
f
Fig;3.13. Schema termometrului electronic cu termistor
Fig.3.14. Posibilitap de amplasare a termocuplului in scuM.
In figura 3.13 este redati schema de principiu a termometrului electronic cu termislol,

eu punte neechilibratii.. Prin comutatorul K se introduce, in bratu1 de miisurare-al plIn\h,
rczistenta de control,Ro, iar reglarea tensiunii de alimentare se face prin potenpometrull{
Scnsibilitatea mare a termistorului impune utilizarea, ca aparat de miisurare (indicator), ••
milimnpermetrului cu precizie de citire ridicatii san a voltmetrului electronic, Domeniul dll
masurare cste intre 80...300oC. Metoda prezintli §i avantajul accesibilitii~i ridicale ••
lraduclorului RT in diferite zone de miisurare, diametrul maxim al termistorului fiind de 3mm
Mctoda bazatii pe ,variatia tensiunii electromotoare cu temperatura (cfelAul
ferm~)dcctric) folo~~te ca traductor termocuplul. Efectul termoelectric, intr-un cirl;uil __--LE-NIl! "
compus din doi conductori din materiale diferite §i care formeazii un termocuplu, consllllu
aparitia unci tcnsiuni electromotoare dependente de diferenta de temperaturii intre punctul \Ill
klllpcratunl ridicatii.(numit "sudurii calda") §i eel cu temperatura mai sciizutii ("sudurii reo'''l LENTiLE
I'ollctul dc sudura caldii se plaseazii in zona de a~hjere, iar eel de sudurii reee reprcl',lll'l DIAFRAGi--1A
wncxiunilc tcmlOcuplului la aparatul de miisurii. Cu ajutorul termoeuplurilor se pot ml'islIllI
kmperaluri cuprinse in domeniul situat intre 200 ... 1600°C.
Miisurarca se poate face eu termocuplu artificial, natural sau mixt. MC\(llh.
(t'IIIUlcuplnluim1ifieial(freevent utilizatii.) constii.in miisurarea temperaturii prin amplaslIIl"1I (EWLA FOTOREZiS riVA
:mdllrii calllc In zona eorespunzatoare temperaturii maxime a sculei sau a piesei. Cftll"VIl a b
po~;ihili(/itide amplasare a termoeuplelor'in corpul sculei, pentru miisurarea tempcratuIII In
/.0 11a (It- ar;;chierc,sunt rcdatc'in figura 3.14.
( 'de mm uZlIale tcnnocuple sunt: platina ~ platin-rodiu; cupru - cromcl; lier ell ".1
1;'1 C10md II111md I,a mont;~jul termocuplului (ciilmai aproapc de zona ell temlwmllltl
1lI11XIlu/lll :lClIki :mn a piesci) trchuic avutii III wdl'f(' IIs'!,,\II'arcaunui contact klllllC ciHull!l
hllll 1I111l'plllldlll
1;" !1I1!odllt (' pa'lla
(I<-r;lIdlllll clllcli'l r;;im:lkrialnl
de 101011/
rlCllln :11111
pk~wi, drcpt pCllh 11call" 1I11Ih'/,'" li.M'I f) ,'H Itn"., ,1,: fltl\'.- IU III f' ., f ."l1al"'1 10ful,·
11Il www.adultpdf.com 1.'1

1"·,1.,, .k rectificat, in unitatea de timp.

Metodele bazate pe masurarea radiatiei totale permit evaluarea lemperaturii III 1IIIId
( I dasificare a otelurilor dupa prelucrabilitatea relativa prin rectificare este rcdatil ill
de ~chiere, folosind pirometre oprice ~i electro-optice (foto-diode), Acesle aramlt' 1'111 h.l" 1111 I I,
masura, cu precizie, radiatia termica emisa de catre sculii sau piesii.Se utilizcaza in slll'llItl
rcceptori termoe1ectrici iar miirirea sensibilitatii pirometre1or se face cu sisteme OpllCl' I lull Tabe/u13.3
miircsc fluxul termoenergetic ce cade pe receptor. Acestea au ca principii de funcliolllllll Coeficientiil.'·~la rectificare[16 J
sistcmul refractieisau al reflexiei. AnsambluI compus din receptor ~i sistemul oplll ~. -
nlll11~e in mod curent, te1escop. In figura - 3.15 [3J sunt prezentate douii tipuri de receplOlllil,
I
de GI Materialul
-. --
Coefieient 0.36
1
0,83
0,14 IIpa
lie pentru
,"clare
,aclare ~i
~iinoxidabile
oleluri inoxidabile
eonstrueJ.ii eu(eutitan,oteluri
W,£liriititan
Ti, Si, rapide
Mo) PA 'A
lluul montat in scuIa pentru misurarea temperaturii 1n OSC,
de eonstrueJ.ii,
11
zona oleluri
de contact scula-~chic
a1iate eu Cr, Mn, Ni (a), 1111
III
I:oilea (b) destinat evaluiirii miirimii radiatiei totale emise de ~chia care curgc pe latll d. 1'1' I. ,Ill,,,
dcg,~jare a scuIei. In uItimuI caz poate sa apara dezavantajului caracterului instabil al llldllll ;111
lk radiatie, datorita forfeciirii ~chiei ~i a deplasarii acesteia de-a lungul fetei de degaplIl' it
~;cll1ei. Aces neajuns poate fi limitat prin utilizarea captori1or cu timp scurt de reaqic ,:11 1 il ill,lulllcI 11
1',1ad [idicat de detectie, cazul foto diode1or. v

111,1,111 Jl"l
U.N. Criterii indirecte de apreciere a P.A.

3.2.7. Aprecierea a~chiabilitiitii prin procedeele de I'relucrare
III lIIulte situatii, in practica industriala, nu existii date ~i conditii de dClcnninan' ;1
.11.1",11111101' de P.A. prin metodele directe prezentate anterior. In aceste cazuri, se poak
Aprecierea P.A la gaurire utilizeaza ca indice numiirul de giiuri executate, Cll acrlllyl I••" 11 dc e<lleva dintre caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor supusc a-;;chinll
1HIII'JuU,pana la distrugerea piirtii ~hietoare a burghiului. MomentuI scoaterii burghi uhll dill .,I",d, an~sl()r caracteristici pot fi utilizate ca ~i indicatori de P,A, dar nwnai con:;ullallv,
III cOlespunde 1ao er~ere cu 30% a valorii initiale a fOTlei de ~ehiere, masurate eu ,qlllll1l1l ·H', IILd, v Aslid, se poate utiliza criteriul rezistentei la rupere, aI rezistentei la /lllllTalc, III
1111111dinal11ometru. 11 n:lalive, al duritatii, al structurii materialului, al tensiunilor ~i dcform:lllilol la
Aprecierea P.A. prin retezare utilizeaza ca indice numiirul de ronde1e care SI,' 1'111 1.,,1,, ill<',:11coc1icientuIui de dispersie termicii, al coeficientuIui de absorblic tcrmicli Jlll'llllll
11'fl'/.a, la 0 anumita durabilitate a sculei, 1n anurnite eonditii de ~chiere date (diaull'irul ,I ..1111<1,Hlel de determinare a compatibilitiitii aIiajelor aflate in contact ('intre malerll,11I1 d,'
I'mllei" re[',im de ~chiere etc.). 1'/ 1,1< LII!;:! cd al sculei ~chietoare).
Aprecierea P.A prin frezare este data de timpul de ~chiere dupa care se Inrc[',I.SIIl'Il/A 1'lOlIlellla stabilirii unui criteriu unic pentru determinarea P.A. estc diJicilii ~i. fllOh;111I1
() 111.,;>ktLa encrgiei consumate Cd circa 10%, datoritii evolu~ei uzurii frezei, In Hili 111111 I' " .• ,d •. r1.dll, datorita multitudinii de factori de influentii ~i condilii posibilc de 11':111,;111 ;1
'Olldl(ii de lL'.;ehiere impuse initial. I'.'" , '.11111I de :~chierc, De aeeea se impune ca, prin standardizare, sa se slabikasci, 1111".1111'
!'rel ucrabililatea prin ~ehiere pe ma~ini unelte a'utomate (MUA) se aprccia/JI III ,I, Ill' I••d •. :;:i conditii 1n care ar urma sa se efectueze 1ncerciirilc penlru dcklllllll.lIl·J1
!,III1cipill, dupa numarul maxim de piese prelucrate dintr-un material dat,1nlT-un anumillllllll ""I" .IIII,dol de prelucrabilitate prin ~chiere.
III l ol1ditii de 11Icrll impuse initial. Piesa supusa executiei are forma ~idimensiuni sl:lIlllolld '\l'cJ;lIld la un singur criteriu de apreciere a P.A.(de exemplu uzura sculci a~ehldoall')
1\lIId oh(il1utii din bara ITasa la rece, cu diametrul de 23,8 mm. ''''11111 doalo imagine unilateralli., incompletii, asupra acestei propriclii(i tdlllolo,..IIT
Aplccicrea 1'. A. la rectificare se efeetueazii prin: ,!,'I •.,!I••, ,u:llll'l1Ill1i multmai complex al proccsului de ~chiere dcllnil prin pldllcmhdllall'
volumulmcdiu dc material indepiirtat prin rectificare In unitatea de timp,inlolldllll 1"'.11' .\lnla ell douu materialc se Jlolll!;lChia 111conditii asemli.niiloarc, CII(llllc de a-;;dlll'II'
il'hllOlol'.llT :;Iahilik; "I"mllllallV (')',ale, dar pot avca 0 cOll1)1ollaw folill dikritii privind It/,ma sellki ar;;dlldoall'
I"Odlldlvltalea spccificii, dcfinita prin raporlul'illtrc VOllllnU! de rnalenaliwh'pJlllIl1 1",lllIlallll cal,1I11in care IIn 1I!Hll'llal ,'Il' Il<,ak a;" 111:1ell forte de a~ehi •.n· lIIallllln (klHI
"II'II!!I"lllIl, rim 11/.11I a SCllki al,lll\ll'l"llIl ,,,Il 11111'11';/1.
dalOlilJl" de ex ('1\1)11
11, 11I101illdlllllllll

11Th/I! ;11('i1(' IW scmiLlhncal:;:i volumul de 11I;rll'lllil alII ;r/.iv 'inliitural, pnn U/Illll, d •.· pll
11111I
.,1"" 1\'1 "XII;k"II' 1111;IIlKlIull
I••"1'1' I h 1-" t' ,\ 1"'11 dilnlk
:\111111/:111'/lIltillcllll ""11111111' IIlcl<,,).- .1I1IU\, ii ",,',111
Ihll www.adultpdf.com 1"1

1 Prelucrabilitatea prin tlIJchiere
3.2.9. Reglementiiri standardizate privind determinarea prelucrabilitiitii

prin a~chiere
to~ 0 concordanti intre valorile indicilor de ~chiabilitate pentru acel~i tip de material ~i
acel~ gtup de criterii de evaluare. De exemplu, la incercarile de determinare a P.A: pentru
Standardele intermltionale reglementeaza condipile de determinare a durabilitillll
diverse miirci de otel carbon, bazate pe studiul uzurii sculei ~chietoare se constatavalori
',(.ulclor ~chietoare pentru strunjire (ISO 3685:1993) ~ frezare (ISO 8688
apropiate ale indicilor V60 dupa testul convenponal de durabilitate ~i dupa testul strunjirii
frontale (tab. 3.4. ).
I/! I989).Recomandiirile acestor nOrme pot fi aplicate atat in laboratoarele de cercetalc ell.
',1 in unitii~le industriale productive.
Obiectivele aeestor incerciiri pot fi:

robe/u/ . .1.4. - determinarea indicelui P.A a unui material,exprimat prin viteza de ~chiere la .,
132,4
65,3
102,3
Conventional 29,0
(HB)
44,96109,8
8,7 ~auza. frontalii
41Strunjire
4,9
133,0
197,0
176,0
81,5 CUII1DfUj;lUYP' .a 'cilor P.A.
I.UU~ durabilitate miisuratii pentru un criteriu de uzura dat;
..
v60(mlmin) - comparatii asupra capacitiitii de ~ehiere a diferitelor tipuri de scule ~c111dOHIt
Duritate
referitoare la material, geometrie ete.;
- comparapi referitoare la ae~unea lichidelor de ~hiere;
- detemrinarea prin incercari a unor condipi de ~hiere care pot deveni recomandalll k
pentru diverse materiale.
In continuare se vor face referiri, in rezurnat, la prescrippile privitoare la detelllllllal ca
,lIlIahilitiipi eutitelor de strung(ISO 3685:1993).1n acest standard sunt prescrise exigl'ull'l,
!I' omandate pentru incerciirile de durabilitate a cutitelor din otel rapid, carburi mdahu' ',a
"':Ilnice, utilizate la strunjirea pieselor din otel ~ fonta. Standardul cuprinde speClfllatl1
!lk,iloare la: proba ~i materialul de lneereat,scula ~ehietoare,lichidul de m,lChwlt·
uZURA 1.lllpamentul de lueru,eriteriile de determinare a durabilitiipi, evaluarea,exprima'l'H I;ll
I"d lIerarea rezultatelor,
150. VB t,pm) De subliniat, ca aplicarea prezentului standard impune ins~irea in lo(alllak 1I
5 1III";crippilor~i anexelor acestuia.
OL delC+MnI
reteri()ta Materialul probei.1n principiu,cercetatorul este liber sa aleagii matcrialul de iUI('1li1(,
'" IlIlIcpe de neeesitaple studiului.Pentru 0 posibila comparare a rezuHatelor,pIN,I'utul
(S+Pbl
d.llldard recomandii ca material de referintii,otelul OLe 45 ~i fonta cenur;;ie lil Fill ~;("
Si+Ca
'" olllalldiica informatiile despre materialul de studiat sa fie dit mm complete, ClIId ('11It· la
'1Illlpozilia chimiea, proprietatl fizice, microstructura, procedeu de clabm;IIl', :;llIIUI
EFORTDE ,,",tllralii etc. Raportul intre lungimea ~i diametrul probei,mai mare de 10 11I1(".';1.
11'1 Illllandabi!.
A,SCHIERE
Suprafata probei va fi decojita in prealabil, pentru a se e1imina stralnl eu ll1aCllHldn 11'
. HlIT1TI~1
"1"llieale,deformatii plastice ~i deformapi reziduale interne riimase dc la 'incl'.ul,dc ::1111
I'!llllo/irile anterioare. Duritatea materialului de incercat va fi miisuratii pc tHalli srl(llIlwa IH
Fig.3.16. Diagrame comparativ(i ale indicilor P.A. ,,,"d din eapetelc probei.Se admit abateri de 5% din valoarea medic a duritiiti10J 1l11l,';II'l\1<'
~nd~u~§cbietoare. Se recomandii utilizarea sculei eu material de rdl~nutj'i ~1I ~'.col1l('h11
do Il'lnilllii previizutein standard, pcntru a fi posibil un mod dc comparare a le:r,llltatd", Nil
Il'wmandii utilizarea sculdor ell sirat de acopcrire sau tratamclII supe.rll'lal

in dial'Puua din f1g.3.16 se prezinta comparativ rezultatele incercarilor de
I'elllm seulclc dill Old taplel ~;t' wcolllandii Olelul aliat ell CohaJt(S? 1,11 S'I) :."" Ifllll
I'lducrahililak prin ~,\,chiere dupa eele trei criterii de evaluare (uzura, rug,ozitate, ef()I1 dc' sx S 11),eOnl(R11lISI ) ·1'1',I ( 'JIIhill de mdaliec de rcl'erilltli apal(lI1 grupdol 1'1(l ';1
, ,,11:Ii1( 1;(1
ll',;llun<:) la pahlllipuri de otcluri pcntru automate (strunjire: cutit din material ceramic, v~
1'10 IWlltl\!prdllcran~lI 01£'1111111 ',H K 10,1\ }(l.lwJllru lill1lc Malcllaldl' lTI:IlIIIe'('de 1<'11'11111"
}/>() ill/null, IUIlI',HIlCadea:;;ehiere, 3000m) [21].
1"1111 11:;<.111- SJlJlI
This is trial version ;.hlllllllll (Al,( ),J(l'~,,) 1}llIll' ("'"1''''111111dlllllll/.r<)" '11(', TIN,
1ft) www.adultpdf.com ',.\

Prelucrabilitatea materialelor metalice '1 Prelucrabilitatea prin Qljchiere
- nitrura de siliciu(Si3N4,90%)~i aW componenti:YZ03 ~i/sau AlZ03, - VBmax = 0,6 mm;

Dacii se utilizeaza alte materiale de scuIe cualte caracteristici,acestea vor fi prczentah' - VB =0,3 mm
in raportul de incercare. - adancimea craterului: KT = 0,06 + 0,3 . s
Geometria standard a sculei este definitii prin valorile recomandate pentru unghiul de unde s este avansul (mm/rot);
a~e/~Irc,unghiul de degajare, unghiul de atac principal,unghiul la vfuf,~i unghiul de inclinare -liitimea craterului: KF = 0,02 mm.
al tiii~ului,precum~ diteva dimensiuni constructive ale piirtii active ~i ale eorpului eutitului -Criterii uzuale pentru seule ceramice:
Toak incerciirile in care elementeIe geometriei sculei nu constituie parametri variabili, trebuic - VBmax = 0,6 mm;
,,:il se efectueze eu scula standard. Pentru seulele din carburi metaliee ~i ceramice, partea - VB =0.3 mm.
aeliva trebuie sa fie 0 placupi.fixatii mecanic. Nu se admit ca scule de referintii placute brazatl' Pot sa fie luate in considerare ~i alte criterii de uzura prezentate intr-o anexil a
sail sudate. 11lIdardului:Ut-'T!Jfa pe fata de a§ezare seeundara (eu conseeinte asupra rugozitii{ii sllprakl('1
Pentru aliajele greu prelucrabile,de exemplu cele pe baza de Nichel,~i material ell' I'" I11e rate ),deformarea plastica a tiii.~ului~i a vfufului sculei (la sculele din otel rapid ~i dill
I('fiac/are, se acceptii derogare de la seula standard, dar numai dadi. este imposibila utilizarca '1111111 i metalice )in conditii de ~ehiere intensive, desprinderea particulelor fine de pc til':;;,"
an~sleia, In aceste cazuri, se vor trece toate informatiile suplimentare In raportul de incercarc !<.llI:IlCatermica, la sculele din materiale fragile (evaluatii prin VBmax = 0,6mm), Wpl'l'"
t,ichidul de a~chiere. Un liehid de ~chiere trebuie sa fie utilizat la prelucrarea I'"I 11Ilinarii.,brutaliisau prematuril Tipul ~ valoarea evaluatii a criteriului utilizat,trcbuic llolal
p«'sdor din otel cu scule din otel rapid.Daca ~chierea se executii cu scule din carbun ill ':ll'nrtlll de incereare. Dadi. uzura predominantii nu este evidentii,se pot utiliza lie dO\la
IIl<'laliee sau cerarnice, in mod normal nu se folosesc fluide de ~chiere. Lichidului (It- "11,"1 (VB ~ KT), determinll.lldu-se douii curbe v-T, fie un criteriu mixt (eurbaintrClupti,
a:,;chierc trebuie sa i se specifice marca, compozitia, duritatea apei, pH-ul solu{iei sail 11) I 17).
('lIll1lsil'i. La preIucrarea fontelor nu este recomandatii utilizarea lichidelor de ~chiere.
Clt.Jilitii de a~chiere. Pentru toate incercarile de a§chiere,in care avansul,adilncimea T \
.)" ;I:;;chiere~i raza vfufului sculei nu constituie parametri variabili,condipile de ~chierl' [minJ \
11..I1I1i<'
sii eorespundii eu combinatiiJ.edintre valorile aeestora care sunt preserise in standard \-- Criteriul: KT
\
~ \
Tabe/u/ 3..5
Conditii de ~cbiere standard ~

d Curba
rezultanta i\
II \1;111,,"1 (nllll/rot) 2,5
0,8
20,8
0,4
1,2
0,25,5
0,63
2,5 1
0,4
0,1
----
\
.:a (k a~chicre (mm)
,/Criteriul;VBs
1\<1"1\(1111
I! "I;' J;, v
~
t:\ \
,\
VIii"I.a d" a-;;chicre(m/min) va fi determinatii luilnd in considerare diametruI initial al prohel VlTEZA DE A~CHIERE Vc Im/minl
I'nlllll f;l'carc condi!ie de ~chiere impusa de programul deincereari, se va ~ehia ell patltl
\,:1111I1 all- vll"l.ci de a:;;chiere.La preluerarea eu scule eeramice sunt sufieiente trei vito,\' Fig.3.l7. Curb a T - V.pentru a/egerea criteriu/ui de uzuru.
V;IIOllk vilc/dOl de a:;;chicretlebuiein ~fel aleseineat durabilitatea seulei corespunzato:Il'
\ Ik ,"'1 ,,,ki m:li ridicatc sa nu fie mai mica de 5 minute, sau 2 minute in cazul scukllll I<:dl il)1llllent.
, '1:11111<" SI' H'COIIIW,dii ca intre valori1e succesive ale vitezelor de ~chiere sa existe un raporl Inecreiirile vor fi efectuate pe strong de construcpe rigida,fiira tcndin(ii de apal'llt' 1I
'''"',1.1"1 (;tll' poatl' fi eg,al eu ratia seriei geometrice a numerelor normale (1,06-pentru sellk "'1.1(11101',Trebuic sa dispuna de eutie de vite7..aeu varierea continull a turatiilOl
,11111111'11"1,,,1, I ,12·-pcntru carburi metalice; 1,25-pentru scule ceramice). /\lle aparatc necesarc:
( '.i~\'rii ch' \hU'a!lil!t:lt~.(a se vcdea fig.3.3) /\parat pentru miisur:llc;I pnTIJ,lei l',eollletrice a sculei;
( 'lIlnll 1I1,IIalepenlru sculclc din otel rapid: Proiector de prof.] pellllll \'<"11111 :11";1v:ididui seuki;
111\11111':1
1II:I'(imiia lIzurii pc hlta de ~ezare: VBmax (),<.lIlIll. ('ronollldru pcntlll 11I11:,1\1 ill' ;1/11111,"1\11
de a~;l'hic•.c:
1111"111':1IIH'di('. VI) ()rnm; Mll'Il)SC01'ell (h::pll/ltlv 1\1111"/",111',k III••.all;\lI' a "'/,11111,
11/11111' ala:;lloL,lil
('III1'IIIII'II.,k IH'IIII11 :;,"1<-dill \':1111111'
1111'1,,11<,' This is trial version t 'olllp:lIalo. ell I ;.d1illllll'lIll1l IIUh"I"" ,.1",1,1I1lIIIIII nall'lilillI 11/11111.
I It!
www.adultpdf.com 11, ,
Prelucrabilitatea materialelor metalice ~
Prelucrabilitatea prin a~chiere
- Aparat de inregistrare grafieii;
-I -- y
- ___ -
-
Procedeul
Mediul
Sculade racire-
f-a~chiero
regimului
Natura materialului sculei
I
- Aparat de miisurare a duritiitii;
al P.A. telmologice
8§Cbietoare '- -i
Procedeul
Structura
-f-
Tratamentele
Prelucrari
Compozitia
Geometria ~de
Proprietatile
ambiant,\
de a~chiere
elaborare
tennice
anterioare
de chimica
partii
fizice ~i Tomporatu
a§chietoare
Temporntu
mecanice
§i Avans~
mecanice --
prelucram
-~.,-_.-
r-- Finisaro
Adiincimea
- Tahometru pentru miisurarea turafiei.
-- ~e pre!ucnm
-
•.....• Viteza do ~~~;~;.
L.- Coodipile Factori de Parametrii
..--
de prelucrare
a§chiere u criogonico
dependenti
preluerat ~
_ ungere
Car a.c ..t e r u --I
loregistrarea ~iexprimarea rezultatelor
- Se stabil~e programul de ineerc8.rialegandu-se conditiile de ~ineercare eonfOlIll
Regimul tennic
Material I
r-- -@==cc -Q Oeg'"'13"
datelor ~i prescriptiilor din standard;
- Se efectuieazii practie incerc8.rile,iar datele ~i rezultatele experimentale se tree in
11~cletehniee de miisurm ~i rezultate;
- Se traseazii eurbele: v-T (vitezii de ~chiere - durabilitate );
- Pentru valoarea criteriului de uzurii ales,se determinii durabilitatea seulei ~i viteza dl'
a:;;ehierecorespunziitoare,care reprezintii indicele P.A.
- Rezultatele experimentale permit determinarea coefieienplor ~i exponentilor rclalil'l
tui Taylor,~i analiza statistica a datelor ~i rezultatelor experimentale.
Prezentul standard reprezintii un ghid pentru ineerc8.rile de preluerabilitate pnll
a:;;chicrea diverselor tipuri de materiale metalice.
3.3. FACfORI DE INFLUENTA ASUPRAPRELUCRABILlTATII

PRIN A~CHIERE
Prelucrabilitatea prin ~chiere depinde de un complex de factori gruPati in limctic (11'

nallllator, in figura 3.18 [26]. In continuare, analiza faetorilor de influentii asupra PA. sc VII
~(l 1
pn:;r,enlaell referire la aliajele feroase.
u I
3.3.1. lotlueota materialului de prelucrat asupra P.A.
I
:U.l.1. Proprietiitile tizico-mecaoice
I
Pc Intl~lrczultatelor experimentale s-au stabilit relafii de dependentii Intre indi ealt!lll
I' !\ \il I'IU(1rieliiiik mecanice mai cunoscute, de forma [16]: I
Cl
[m/min] (3.7)
V6Q - RP
I 11 I
In (all' H rcprczinlil valoarca unci anumite proprietiiti meeaniee, iar Cl ~i p se detcrmin1111l'
(al(' nqwril11cnlalii. .11
1{Clatiile de liplll eclor de mai sus au Insa 0 valabilitate restransa, ell caracter oriental! v,
datollla colllPlcxiliitii l11ultmai mari a procesului de ~ehiere. -{ T_~:~:JI;~tl I
This is trial version If'lt_l1N ~ III dOl Ufl-'d 'di "If lint 1/~1I1t!1Ilt·"tl\ IIH'I'IIII'A
1/,/,
www.adultpdf.com
--i
If,
Prelucrabilitatea materialelor metalice 1 Prelucrabilitatea prin a§chiere
l<ezistenla laforfecare
Rezistenta la rupere Se define~te prin efortul necesar forfecarii unei epruvete, sub acpunea f0l1c101
, ,krioare. Rezistenta la forfecare influenteazii. modul de fonnare a ll§chiilor, fiint! °
In cazul otelurilor, cr~terea rezistentei la rupere In general intensifica uzura sculci I '" acteristica a procesului de ll§chiere ~i 0 masura a efortului necesar la ll§chiere.
a~chietoare. La prelucrarea unui otel eu 0, 3%C,valoriIe coeficienpIor din reIatia de Marirea rezistentei la forfecare determina cr~terea energiei consumate la ll§chierl'
dependentii prezentatii anterior, determinate experimental, sunt unniitoarele: C = 5,5.104; Rezilienta
P '" -1,65. Ptin incercari experimentale se poate pune in evidenta dependenta dintre rezilientii :;;1
IncercariIe efectuate pe fonte aratii ca P.A depinde atat de rezistenta la rupere, dit ~I "w'I',ia specificii. de ll§chiere in cazul otelurilor. Cr~terea rezilientei determina valOl1
de modul de elaborare (In cuptoare electrice sau In cubilou). Pentru fontele cen~ii, se , l<'.";c.lndeale energiei specifice consumate la ll§chiere.
recomandii relatiile Intre indicele PA §i rezistenta la rupere, din tabeIul 3.6. Duritatea
I 'I.llld in considerare ca, in prima fazii a ll§chierii, vfufuI sculei patrunde in material, se pot
L
Tablul.3.6. ,,' "pla uncle similitudini intre incerc8.rile de duritate §i procesul de ll§chiere. lnccrcarilr: .I•.
Rela~e ealenlpentru de!~rII1i~areaintl!eeluiP.~., pentru unelefonteten~ii[16J ,hI! Ilale ar putea oferi astfel 0 imagine destuI de conc1udentii asupra P.A a matcrialllllll
C,[%] HB
Relatii
II -J. v,,~1,520,+70,9
0, de calcul
195-167
188-108
244-191
28,1-24
20,1-13,4
v,,~1,910,+89,1
v,,~0,34(J,+31,8
.31,5-27,5 I,"hat.
Efectul duritiipi asupra ll§chiabilitiitii este determinat de factorii responsabil, ,k
,h" tlicare: conpnutul de carbon, fonna grauntiIor de perlitii, continutuI elementelor de all('l".
c
•.....•
';':100 "S 360

-'I' Ofelcaroon e
•....•
!DDFinisare
. t=O.1-Q3mm
in cazul fontelor maleabile, incerciirile efectuate prin metoda strunjirii frontale
I'~ o Degro~are ---
,~
all '1' inox
,(lndllS la 0 reIatie de fonna: t=1.0-3,Omm
~ 270
De - 0.28 . or + 97,8 [mm] (3.8) ~'180
~~~ <:
I~ III
U
1111.1
•. D,. cslc diametruI strunjit la care se atinge 0 valoare prestabiIitii a uzurii SCUIeI
~J25
Cl 36H;ct
52HHC
~ :::::::1~"
;1.?t'.llidllilre. iJ
r~
, ...
~
--..· ..f::·: ....;..
_]lilmc
Se poate afinna ca, In cazul otelurilor, rezistenta la rupere constituie, un indicatOl
IclallV precis in evaluareaP.A 9 400 500 > °0 0.2'2.5 Q45 0.6'/5 (~I
DURITATEA HB A V ANSUL [mm/roll
ill/illKii'ca spccifica
Inll uenta acestei caracteristici asupra P.A este utilizabiIa §i se poate ua In consider.ul' I Fig.3.19. Injluenta duritatii asupra P.A. la oteluri.
la 0\<'11111, nil de alungirea specifica este mai pronuntata.

( 'r•.~lerea alungirii specifice influenleazii favorabil P.A, evaIuata din punct de veden'
.1111/11111 ~;clllei a~chietoare prin indice1e v6Q'
,Lu •.a de ccruisarc.
I,ilcralura de spccialitate propune une1e reIapi de dependentii intre indice!e P.A., v""
in ca7.ul olcIuriIor se constatii ca, la cre~terea duritiitii, scade valoarca irHhc;,lolllllll Ik
~.I;lllllll',IIra speciIicii, de tipuI:
l' /\ . v", IlI1aginea ofetitii de valorilc duritiilii asupra P.A are un caraeter global. aplWl.lIl1atl v,
",I" 111111 'inl()(kaulJa I1n makrial dill dd('IIIlInii () uzura mai intcnsii a sCllkl a?chll'lll;III' ::iIll
VlIO - C2• 1:-'" rmlminJ 1" ""'I'a/j, li)ll(~ de a:;;chiell' 1Il:11111;111
/\';111'1. dIll lip!Jl a 3. 19 se poak cOllslala ni l'.'\I:;1I1Vllloll
(3.9)
"1'111I11' ak dllnti1lii, can' a~;I",III{II' /\ 1<111111, .11.111111 amI oldmil"rcarl1oll. cat :;;1;, Cl'lol "Illllt
I ',IUI pl'lIl1l1 :)(<'1111111'
C:lll1oI111111l1I1lt'll
\ Ill' 1I','I'llIflllllllltlkl' dt' prdlll'l:lbrlll:11t' 1',lol1allll;l\11I1
1111.1('
(' ..~.;I" .. .'mlll ddcllllilla(i Pl" cale expcrimcntalii
,k ;11'11< alHhlllk, av:Bul ulladl'l olll'ntativ This is trial version
A. ('::1 Ill' .I, ,,'11I1111l1J
dOIlH"llill hmltal
1 •• 1\
www.adultpdf.com ~.
If!'!
1
Prelucrabilitatea prin il!ichiere
[W/mm~min .104]
720 lIIuleCl ~ C2 sunt coeficienti care se determinii experimental. Wovera stabil~te l1I11litoarca
1.Aliaje de Mg ,<'iaticde dependentii. intre indicele PA ~i duritate [15]:
2Aliaje de AI
1240 I •
<
2-0L de
3-Q
CSTe"Itare
de'imbt..riJtOlire
>< 360
U
li:
3. Aliaje de Cu
4. Fonta
v60- --(1--)
HB-50 q
[mlnun] (3.12)
~ 5.0L automate
~ 160
I
~ ~1-OL moale ptr. AUT Ul 6. OL carbon si
aliat • unde I este lungimea tiii~ului sculei, iar q este sectiunea ~chiei.
@
Conductibilitatea termicfi. sciizutii a materialelor (de exemplu a olel~lor inoxidahi le)
.~
ddermina 0 capacitate slare de evacuare a ciildurii din zona de a§chiere, avand ca ckct 0
200 2S) 300 , Ollccntrare mare de ciildurii in zona varfului sculei a§chietoare ~i deci 0 uzura rapidii a
DURlTATEA lIB 'I' .-:;!t;ia.
Cantitatea de ciilduriimare, de~ati in timpul a§chierii, aUituratii unei conductibilillill
'"mice sciizute a materialului prelucrat, afecteazii in sens negativ P.A., lufuld in eonsidcllIn'
"'ilia sculei ~chietoare.
Dilatarea termica
Fig.3.20. Variapa indice/ui P.A. cu duritatea pentm Fig.3.2t, Inj/uenla duritalii asupra puterii specijlf,
trei c/ase de ate/. de a/1chiere. Capacitateamare de dilatare termica a unor materiale tnetalice (de exemplu otdrull.-
""" 1dabile), afecteazii in mod direct stabilitatea preciziei dimensionale. Astfel, se con~;fatli
, In k: negative asupra preciziei de prelucrare, dacii nu se asigura condiJ;ii dc chmillan' ,I
cstc de (180 ..,200) BB, pentru otelurile bogat aliate eu Ni sau Cr, preluerabiIitatea maximA
,l\ldlllii degajate in zona de a§chiere, prin utilizarea lichidelor cu capacitate m,uc dc nk! •.-
cstc in jurul valorii de 300 BB. In eazul prelucr8.rii otelurilor eiilite s-a pus in evidclIlA
Coejicientul de frecare
lnrii.utiqirea pronuntatii a P.A .la cr~terea duritiitii HRC, prin uzura intensi a scultll
Valorile ridicate ale coeficientului de frecare, intaInite la oteluriIc illoxidahlle
a~chictoare.
i111',\('lIitice,imprima 0 tendinti pronuntatii de formare a microsudurilor (depuncri (lC tJii~r;;,
In fig.3.20 esteprezentatiiinfluentadurititii asupraindicelui PA, V20 (strunjire) pcnllll
trci c\ase de oteluri. I" Latade degajare) eu materialul sculei a§chietoare.
I)in punct de vedere al practicii uzinale, un otel este suficient de prelucrabil, in conditii Ill!
Se apreciazii astfel ca 0 valoare mare a coeficientului de frecare de alum~calc nil. i
Ilulnialul de prelucrat ~ materialul sculei caraeterizcazii 0 P.A mai redusii, prin dq~.1;U!aWlI
dcgro~are, panii la duritatea de 350 HB, i ar pentru prelucran de.finisare aceastiilimitii csl'
admisa pana la 450 BB. • ''Il;lcitiilii de a§chiere a sculelor. Pentru a elimina sau a reduce efectul cocficicntllllll dt'
I,., ;lIe ridicat dintre materialul seulei ~ materialul de preluerat, se vor utili:r.a lidlllk (11
Se constatii de asemenea tendinta de cr~ere a eforturilor ~i,a puterii specificc d/il
'''I"ltltate mare de lubrifiere ~i seule cu unghiuri de degajare pozitivc: Y'«() ... ~l())" (1•••• 1111
a!;'chi(:rceu duritatea (fig.3.21.). Cr~terea duritatii are influentii. favorabilii asupra rugoziUlll1
'" "I., din otel rapid ~i y=(6 ... lOY pentru seule eu pliicute din carburi mctalice~
slIprafetei prclucrate, datoritii mi~riirii deformapilor plastice ~ reducerii coeficientului 11.
,<.,'ensibilitatea la ecruisare
ftCGIIC,impicdidindu-se astfel procesul depunerii pe w§ §i existcnta tiU~uIui de deplllwl~l,
Capacitatea de ecruisare a lJ~ui material se evalueazii pc baza cn~~lelll <111I111'111
care ;U' illrautiili calitatea suprafetei,
'I' I Iilia, [atii.de duritatea initialli, ca urmare a aetiunii unor facton cxtcrni.
Duritatea poate fi utilizata ca ~ criteriu orientativ de evaluare a P.A ~i in clltlll
I'entru otelurile obi~uite, cr~erea sensibilitiipi la ecruisarc are ca (~kcl CJl'I,>I('(t';1
(onldor.lnlluenta duritatii asupra P.A. in cazul fontelor de mare rezistentii. poate fi ilustllll'
, "f,,, 11 tndicclui P.A., v60, cu variapi in gama largii pentru diversclc tipuri d•. otdllll
(11afutorul rcIatiilor de forma [16]:
in cazul materialelor metalice cu prelucrabilitate scazuta, in special III cl/.nl olellll dOL
v --- Cl [mlnUn]
(3.10) ,"wkIIlIIC•., se m,mifestii 0 tendintii.accentuata de ecruisare In timpul a~chicril, (kn I) U l'I,'lt""
60 HBl.8 I""'"llllatii a duritaJ;ii ~i distrugerca mai rapidii. a v&fului sculci la hllde \1(' 1'J\'IIILlllIt
,,11.t1<1;11 •. Se poatc aprec.ia dcci di intensific<u'caecruisiirii in procesul de a~dlln •. a ()telllllllll
Ill'" ItLlhik anstcniticc (.;ol1stilllll' 1111111 dill fildorii care dctenninii pn:lunahllll:il"a 1'"11
l'('n1l11 ((HIll: cenu~ii, ~i pcntru fonte eu grafit nodular,
'I'f' 1111'11' Sclll,1l1ll a accstci calqi,olll dt' 1lI111 •.•lak
C." I.Il:ind in ('ollslllnllll' nrklllll 1lIj\11I11I1 IOJ\l'I de a~chi('n~ pentrll l'vahlllll'll " A .,'H'
I' _m_~ __ (ml",inl (,\,Ill
liB t'sk lIlai In:lll' III (illld 11Il'illulllll
toO 1.3~
I ill
This is trial version ,•.111111<" lapllll cl\ IIJll\!l1lH~ll
(')(1'1\ 1111111
.It' lIIi' hii' 1I'11I1""
"I' 1,,"I"1 HII~.I"'IIIIlt'.dalllllUl. )l1'1Il11"1!1 1Il1111111n
1;1 1111"1
;.1< II;\(c';lola d•. JI!1t' ('UlI1rlll P"lllldollllllll'
www.adultpdf.com I it
Prelucrabilitatea prin m;chiere
0
plasticil struetura ecruisatii a unui 0tel austenitic (Cr18Ni9) prin tragere, trefilare, forjarc 3.3.1.3. Compozilia chimicii
la rece are 0 rezistentii la rupere superioara celei a olelului cwt, cu structura normala.
Prelucrarea unui numiir mare de date experimentale a condus la stabilirea unei relatil
3.3.1.2. Factorii metalurgici d, dependentii intre indicele P.A (V6Q) ,?i proportia cantitativii a diferitelor elemeutc
, ""lponente ale aliajelor feroase.
Procedeul de elaborare
Pentru oleluri, 0 astfel de relatie, in care conpnutul elementelor este exprimat iu
Cele mai riispandite procedee de elaborare a Ole1ului suntin: l'Itllcnte, are urmatoarea forma [16]:
- cuptoare Siemens~Martin;
- convertizoare eu aer (Thomas);
- convertizoare eu oxigen; V60 -161,5-141,4C-42,4Si-39,2M1I-179,4P+121,4S (J.U)
- euptoare eleetriee (eu inductie §i cu arc).
Procedeul de elaborare are influentii asupra PA prin continutul de elemente reziduak 11111 analiza rela{iei se constatii cii 0 cre§tere a procentajului diferitelor e1ementc .111I
riimase in 0lel (sulf, oxigen, fosfor, azot) ~i prin incluziunile generate de procedeul dr' '''IlIponenla olelurilor are ca rezultat reducerea indicelui PA
elahorare §i incorporate in olel. Mectarea PA de ciitre procedeul de elaborare este indirectll, In cazu1otelurilor inoxidabile, cea mai puternicii influentii asupra P.A. 0 cxercilil, 1)('
prin intermediul compozitiei chimice. Cantitatea e1ementelor reziduale ~i a incluziunilol 'I"I'1l carbon, aluminiul, siliciul ~i titanul. Influentii mai redusii are molibdenul, cohalll1l,
cxistcnte in olel depinde de procesul de dezoxidare (reducerea cu carbon, precipitarca, , "IlIul ~i wolframul, iar nichelul, borul ,?i niobiul, practic nu influenleazii uZIIra slnkl
1
decantarea oxizilor) ~i calmarea otelului, care se des~arii cu intensitate diferitii la fiecal c d,I'll'loare. Influenta cre~terii conpnutului de carbon, aluminiu, siliciu ,?ititan in all:II"k
din proeedeele amintite. r, "'iI:;e asupra inrautiiprii. P.A se explica prin favorizarea formiirii, in prezenta acesIOI:I, ,I
Se poate afirma cii olelurile Thomas §i Siemens-Martin sunt mai U§Orprelucrabik Ii''''( li\ze disperse, ca solupi soli de dure.
dal0l1tiiprezenlci unci cantitli.ti mai mari de sulf ~i fosfor, e1emente care faciliteazii proceslIl Elementele care favorizeazii formarea feritei sau se dizolva in feritii (de ('Xl'nll'lll
de formare favorabila a ~chiei. Apare astfel 0 situatie contradictorie, aceea de a lilllitll .I" 1Ii1!;'i nichelul), inriiutiilesc indicii P.A
rksullurarea Olelului in cuptor, pentru a asigura prelucrabilitati prin ~chiere mai bum~ 11\
cazul productiei de serie §i masii pe m~ni-unelte automate. CarbonuI
Procedeele de elaborare care asigurii valori superioare ale conpnutului de azot (i 11 Variapa conpnutului de carbon provoacii modificiiri importantc ale prol)) 1\'11111101
IlIlIitde admise), produc oleluri cu prelucrabilitate prin ~chiere imbuniitiititii. /, I((', lIlecanice ~i tehnologice ale aliajelor feroase.
Viteza de rfu:ire
in cazul otelurilor, P.A este puternic influenlatii de variapa conlinutului (It- 1;11hOIl
Cr~crea vitezci de riicire conduce la accentuarea fonniirii fontei albe ~i a crustei (hili- I'1",III'acontinutului de carbon peste 0,25 ...0,3% provoacii sciidereaP.A. (fig:U,2), n';lIII.IIII
(k IUIll,rre.Crusta de turnare este formatii din constituenti duri (cementitii ~i ledeburitii), ox ill, ,1.'1'1' critel1ul uzurii sculei ~chietoare.
silicati, a ciiror duritate este ridicatii. Toti ~ factori conduc la fonte cu prelucrabilitate pllll Cr~terea continutului de carbon in oleluri peste acest procentaj, condUCt' 1:1.:lIltlllll'
a,;chicre rcdusii, datoritii uzurii accentuate a sculei ~chietoare. In practica uzi.nalii, cfecllll ,hll 1(' in ce mai mari ale cementitei in structura cu efecte negative cn~cill\lk ;1';111"·1
,m:;h:i <lure de tumare poate fi elimi.nat sau redus prin aplicarea urmiitoarelor tratamcllli <j'L1lllliliilii.
Icllllice:
in domeniul ole1urilor moi, cu continut sciizut de carbon, existenta acestula .';uh 1IJIIIIlI
- recoaccre cu riicire in cuptor; I,)',1111 IIIcementitii ~i perlitii, imbuniitiil~te P.A. datoritii efectului de l'ragiliz:Il" :I :I,,"llItI,,,
ciilire (la piesele care necesitii acest tratament termic); "1,1,,1dl'vcnind din ce in ce mai pupn moale.
,. decapare electroliticii in bili de sare; Iu fl)fllecarbonul poatefi in solutie solidi (feritii), in stare liberli suh j()Jllln .11,'ulll
, imersarea pieselor turnate in bili de siiruri topite. ,,' l'l'at suh forma de cementitii.
I,a prduwrre, se recomandi ca ad3ncimea de ~chiere sa dep~eascii grosimea cruslel In !llIltele aliate, carbollullegat sub forma de carburi, arc influcnti. IW/',allvl!,1:.lI(l1 'I
;\~;Ild, viirl'u\ cutitului va ~chia in afara zonei dure, preintiirnpinand uzura rapidii a sCIIII'1 '1'." 11Ial1llitiitiiprovocii.nd lIzuri rapide ale sculci a~chietoarc.
a~dJldoan:. ;\~hiahilitatea fontelor nodulare ,?ia fontelor maleabile cu crusta dUl'li,ill 1I1l1l11 I'ICI,('uta carhonului 'Ill olelull :::1l<mlc 'i~ipllllC ampn:lIla aSlIpla (01111",,111111 la
11111111111,se reduce cu circa (20 ... 50)%. "'P Ill"'" ,;I ca \IIUWH'a illfluClll('1I"" HI" IJ il!,'llllllllla procc~;dOl d(' l!:llanwul,' 1,'lIll1l"
I':xlslcnta rdasurilor ~i a porilor in struetura oleIuriJor ~i fontelor poatc provoca 1;'\ HIllI
III 1111I(1111 a,;chinii I;'i cxfillieri ale suprafetelor adivI: ale sculei a~chietome, 1ll1{:"willlll
.1111
ilI.dllai<'a "I, II\lpIIUI, a,;c1uahililatL'a.
1/'
www.adultpdf.com I \
Prelucrabaitatea prin ll§chiere
inoxidabile, 0 eantitate de sulfintre lirnite1e (0,15 ..,0,30)% perrniteo cre~tere a vitezei de

~ 0 fragmentare convenabilii a ~ehiilor. In general, 0 piesii din otel inoxidabil este
il1?Chiere
i
greu prelucrabila pe m~ni unelte automate, dar PA i se poate imbunlitiip prin prezenta unO!
~
()
~
~
i
.5
e
5.40
,....,3
.....
Mat:
Scula~P25
OlCSO
-
E75
~
E
~ 2--
<
~ 50
~
al
~ 10 ~ 25
O.25CON'fINUT DE C [~J ::> ::>
Cl
o
Fig.3.22. Variapa indicilor P.A. cu conpnutul de carbon in oteluri.
o 0,10 0,20 Q,30 0/.0
CON'fINUT DE S [%1
In mod obi~uit, in fonte, carbonul este cuprins intre (2,6 ...3,2)% sub forma Iibcr~,
,'rallt, on legat sub forma de cementitii. Aceste situap.i fac dificilli stabilirea unei rcla{ii dl~
Fig.3.23./nfluenta confinutului de suifin oteluri asupra durabilitdtii sculei M ~i /lzuril (M.
(kpclldclI(li lntre indicele P.A ~ conpnutul de carbon.
Totu~i, pentru caracterizarea P.A a fontelor nodulare s-a stabilit 0 relatie analiticij ,lIlaosuri de sulf, plumb ~ caleiu.
lIllJe indicdc V6Q ~i conpnutul de carbon echivalent Cc [16]. In coneluzie, utilizarea adaosurilor de sulf are consecinte favorabilc (lSlIpra 11I101
92,5 ["] ,"atcriale cu P.A. selizutli, cum ar fi otelurile inoxidabile austenitiee ~ martcnsilicl'
v60- Cit 1,3 m mm (3.14) In fontele ob~uite, eu (0,005, ..0,15)% E"
sulful are earacter antigrafitizant,
\
f.lvorizfu1dformarea cementitei, deci a unor ~
1111<1("(', <\ - 0,3 (Si + P), iar C( reprezintii procentul total de carbon, detcrminat pe eale
11
<lnc dure in strueturii ~ dirninuarea P.A. m

>
(1IIIIII!"11La crc~tcrca gradului de saturap.e eutectici (a carbonului total), P.A S(1 i\C(~St efect negativ impune in praetiea 20 ?
11I1IHlIultiile~tc. 111.1 inerea unor fonte eu conpnut de sulf Giit
11\:11 redus . •....•10
l~
<
Ell'lI1cntele insotitoare Prezenta fosforului in oteluri
Sulful are 0 influcntii favorabila asupra indicatorilor de P.A:, dar contribuie III l'I.OX ... O,2)% contribuie la formarea unei ~ 5 ~@
11\1/lUli1li!!"a\llIor proprictiiti mecanice: rezistenta la rupere, rezilienta, plasticitatea la cald, 1IIIIIiisolidc eu feritii, careia ii eonfera 0
~ VOtel c1asic AUT\
,'II:;ICIIla la cOl"Oziuncetc. Comportarea favorabilii din punct de vedere a P.A. este datollltll ".IIl~carc fragilitate, favorizfu1d fragmentarea 2 rvOtel
cu Catrutat \
a( I\UIIIIhal',ili/.antc cxcrcitatc de prezenta sulfului (0,08 ... 0,30)% asupra formiirii ~chiei. 1I "'jthiilor in proeesul de a~ehicrc, De aeeea,
1\1111111 dl'JHlIll'rilor pe liii~, prccum ~i faciliziirii deformarii ~ forfecarii matcrialuhu ("'donll, aliituri de sule se inllmlllu' p(~1I11lI ~ __ .__ ..._1. ._,_
(1<110111('1\(' (llc/.ellte la proccsul dct~i ~chiei), respectiv ere~tcrca durabilitatii SCIIll'I I",hunllti'lin:a P.A. a Old IIIdOl 11('111111 re 1D £:0 :OJ IJ 10
(lip. \ .' t) ,;1 sr:illlnca uzurii la un con(inut mai mare de sIIlr'in olc1uri. In cazul O(dUlllol "lIlolnak, la pn:llIcriirile III NCll,' 1)111IlI'li' VITEZA DE A~CIIIEI{" 111I""1111
hI IOl'kk ell (0,1\ 0"0'1)",,, '0,.101111
This is trial version ;11" d •.d i1111lp,lHhll/anl,IUVOlltflllol, •• '!II""

l<'i,( • .l.H.//I/l/Jl'/llo
\ (IIm/ln'"
1.lId/l//11I/\/I/'IO
II'
1' ..1 /"
j
"1'-/111111,1/
I /,1
www.adultpdf.com I
1
PrelucrabUitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin afjchiere
proportiei de perlitii din structurii., mi~riind P.A In fonte1e cu rezistentii.la uzurii.,fosforul Pentru otelurile cu P.A sciizutii, de tipul otelurilor inoxidabile austenitice, prezenta
(panii la 1,5%) favorizeazii aparipa unui constituent dur, a eutecticuIui fosforos, care are IILlIIganuIuiare ca efect menpnerea austenitei la temperatura ambiantii.. Un contillut de
asupra P.A 0 irrfluentii.analoagii ce1ei a cementitei libere. 1Il;lIIgan peste limitele superioare menfionate conduce la formarea carburilor, cu efect abraziv
in fimctie de con~nutul de suIf, din punctul de vedere aI ~hiabilitiipi, se disting patnl I1Ilimpul ~chierii, ceea ce provoacii mic~rarea durabilitiitii scuIei ~chietoare, deci a
c1ase principale de oteluri [21]: 11l<licclui P.A Astfel, un ote! austenitic care contine (12 ... 14)%Mn este aproape imposibil de
- Ote1uri "curate" (S<0,015%), la care conpnutul scii.zut de suIf este impus de a1k 1'1.~lueratprin ~chiere, luftnd in considerare criteriul uzurii sculei ~chietoare.
considerente decat ce1e de ~chiabilitate; Prezenta unei cantitiiti de mangan in compozitia fontelor conduce la cr~terea duritiilil
- oteluri "standard" (S=0,03%), ~r suIfurate, la care incluziunile sunt control ate ~I I kdul manganului asupra duritiitii. se explicii prin incluziunile de carburi ~i crc~ten'a
nu influenteazii deformabilitatea la rece ~i ~chiabilitatea; •.lIIlitapi de perlitii. Ca urmare, in timpuI procesului de ~chiere, durabilitatea seukl
- 0teluri cu "~chiabilitate imbuniitii{itii" (8=0,08%). Oxizii ~i suIfurile formate 'I':,hietoare scade simtitor cu cr~terea continutului de mangan.
j IIIluenteazii favorabil ~chiabilitatea ~ deformabilitatea la rece; in oteluri, influenta azotuIui in proportie de (0,05 ...0,15)% este similarii eu cea a
- Oteluri pentru" automate" (S=0,15 ...0,3%) care pot confine ~i plumb. Adaugarea I,dorului, facilitind fragmentarea ~chiilor (datoritii formlirii unor solutii solide cu {crila) ~I
1"0I1trolatiia calciuIui in timpuI elaborlirii (dezoxidare cu Calciu), conduce la imbuniitiiprea I" IlIIitiindutilizarea unor valori mai man aleparametrilor regimului de ~chiere.
suhst,mtiala a ~chiabilit3.tii atiit a otelurilor de constructie cat ~i a celor inoxidabile (fig.3.24) Efectul prezentei azotuluiin fontele obi~nuite, cu (0,0015 ...0,014)%, collslilill
Cr~terea continutului de siliciu 111 , ','~;I(~reapronuntatii a cantitiitii de perlitii finii. din structurii.. Fontele tratate eu ,lI,of, 111111
oteluri are ca efect imautiitirea P.A evaluatll I," hol<rreInainte de turnare, prezintii 0 P.A mult mai buna, acest tratament reprezellt:illd 0
CD 03% S dupa criteriul durabilitiitii sculei ~chietoare I"",Ihilitate de imbuniitiipre a acestei proprietiifi tehnologice.
CV 03'10 S
Prezenta incluziunilor de siliciu in oteluri, suh In oteluri, bidrogenuI se dizolvii in feritii, iar in fonteeste absorbit pe SUPl<lIalil
forma de silica{i, contribuie la intensificarca I, •. dl/ului separat. Este un element putemic antigrafitizant, marind cantitatea de pcrhti'l dill
,® 03%S+Si
actiunii abrazive a materialului de prelueral I,"lln, Plin urmare cr~te duritatea ~i diminueazii P.A. a fontelor.
~ asupra sculei ~chietoare. Prezenta oxigenului in oteJuri afecteazii in mod indirect indicatori i P. A., pri n act 11 m•.i1
(~
.-" ..
.• 1 Pentru otelurile de automak, ,,,,,:rlm asupra formei ~i repartitiei suflurilor. Existenta unor oxizi favonzeaza illlldlOra'l'lI
,Il tratamentul de calmare cu siliciu ~i CalCllI I' .\ , clatoritii posibilitiitii cr~terii conpnutului de sul£. S-a constatat ca, prin n'dUI'I'II'a
conduce la posibilitatea utiliziirii unor vitez!' III'I'lIsitatii de dezoxidare la elaborarea otelurilor, se obtin incluziuni eu sulf care collIl1I ~;I
de ~hiere mai mari, la acee~i durabilitatc 11 ""f"'1I de tip oxisulfurii (MnFeSO), cu 0 formii modificatii.
scuIei ~chietoare (fig.3.24 ~i 3.25) [21]. In fonte, prezenta oxigenului are 0 influentii.putemicii.in procesul cristalii',/itil IIIimai C
In fonte, siliciul are un efect opus cd III IIIIIIIIHI tendinta de obtinere a fontei a1be. In plus, oxigenul favorizeazii. tClldinta de f(HIII:lI('
\ produs in oteluri, fiind un element puterlllc I. ,npiilurilor la cald, a retasurilor, segregatiilor, factori ce imautatesc mult posibilltllllk d,
grafitizant. EfectuI grafitizant al siliciullll 1"1(lIcrare prin ~chiere a fontelor, in condifii normale.
J provoacii mi~orarea rezistentei ~i duritiitll 1<:lementelede aliere
Irv->
'OJ 2CD "O.J fro !t() pieselor turn ate, favonza.l1d P.A. exprimaln Pc Iangi modificarea propnetiiplor meca!lice, elementele de alierc au man' illl1w'lIt,l
prin durabilitatea sculei. Pentru fOllldt, ," 1':lIpraP.A Efectul elementelor de a1iere asupra P.A. depinde de conlillutllllol I1(, I
VITEZA DE A~CHIERE [m1min]
cenu~ii, influenta siliciului este pusiiill in oteluri, elementele de aliere asigura 0 structurii fina, modifieii propridli(ik II/IIC r,:I
."1"·.1·7.<;· l/lflru'l/llI lralnrii eu Si a 0te/ului AUT, evidentii.prin intermediul cantitiitii de gralit ~I ,1'11111(1' alc constituenplor structurali ~i miiresc cii.libilitatea. In fonte, e1CIl1CIIIl'kIk all"I'
11.\'1111/'11 d"fll'l/den1,ei Tay/or [2/).
a proportiei de feritii din masa metalicii <It' I'" :Iulll ill general acele~ influente~, in plus, sunt solubile in fonta lichidii. i\siglll all'" l' /\
bazii. 11.1":Ik estc dcterminatii de cr~terea cantitiipi de grafit din stTuetUnI f()nlei. 1'1111111111:11'
hmIdI' Illcdiu a1iatecu siliciu posedii.0 P.A buna, datoritii confinutului care detenlllllli I1'"H'1I1dcde ahere care favorizeaza procesul de grafitizare (e1emelltc1e gralitit.allk /\1, ( .
1I<Iulllak 1I00maliia structurii de 250 HE. in cazul fontelorinalt a1iate cu siliciu, duritat!'1I d 11,Ni, ('11,Sn, P, Co, Zr) asigurii.,111 prineipiu, Imbuniitii~rea P.!\. a fonte1OlII1 (Olllpall1l"
IldlLIln (il')~)IIIl)'inriiutiile~te prclucriiriJe prin ~chiere, care pot fi efectuate numai pllll III ,kllll'lIlelc alltif~rafitizantc (W, Mn, Mo, Cl', V, B). Elemclltclc p,rafilit,alllt' IIl1i~:iI"·;(/lI
IITIII";1I1" III otdlllile eu contil1ut scii.zut de carbon, prczenla m,lII!-:llllului (colltinlltlll 111111 "lIlla(I;Ic;u'lxHlllllliIII cOllslillwnlll1 1'111<'111(',
mlirilld gradlll de gtafitii',are ill 111011':;111 .11
lIollllal (()." I ,\', )%, MII)conducc la 0 amdiorare a P. A., dalolllJ\ 1111'111111I dl acesta partln I'll '"',Iall/af(' 1'lIkrlidi. i\llIllllllilll r,il,all\ 1111.111ch'c( I',rafilizallt :;,;iill »101'1':;111 111:;111111/\111
lillii iI 1 ;1"'cl a prea 1lI111l
1i1';lilhllllllll'i1 1;'1la dllltflca(('ailllr~o anlllJlitii miisurii a 11'1111", I 111'1lOllh-
dlli IlIllill",1
This is trial version 1,1"111(,1111'1.' I.>IIll:!(",,-Xl,.< ''''' 1ll1l"';l\\I:1l1d
anllp.raltll/IIIIII'IOIIIH"I.'ii,1,,1'"1111<' 10111111111111
I I1I
www.adultpdf.com ~
Prelucrabilitatea materialelor metalice I
~
Prelucrabilitatea prin afichiere
de grafit din fonm, asigurand 0 structurii fini ~ 0 cr~tere a propoJ1iei de perlitii. in dalllHI ",.;chietoare) scade brusc la 0 concentrape a titanului mai mare de 5 ori decal I.:ea a
feritei . , illhonului. La aceastii. concentratie apare in structura un compus intermetalic dispel'S, cm ('
Prezenta aluminiului afecteazi in sens negativ PA a otelurilor. Alumiriiul !w .Irlerminii0 cr~ere a rezistenlei mecanice a otelului. Tratamentul termic de ciilire realin,a,fl
utilizeazii la e1aborarea otelului in procesul de dezoxidare, respectiy la reducerea oxidului tin "h;msfonnare structuralii in otel, care afecteazii compusul intennetalic cu titan, influenl·lnd
fier cu aluminiu ~ in scopul reducerii dimensiunilor griiunplor de feritii.. IilvorabilP.A
In fonte, aluminiul este utilizat ca element de aliere, datoritii. proprietiiplor pe care III In oteluri, vanadiul conduce la fonnarea carburilor, iar P.A. se mi~reazii, produc:illld
conferii: rezistentii la oxidare miiritii., rezistentii mecanicii ~i stabilitate dimensional;r In .I'll efecte asemiiniitoare cu cele ale cromului.
temperaturi inalte. Adaosurile de zirconiu, in oteluri, favorizeazi formarea de incluziuni care se COInpi 11 III
Daca in cazul otelurilor, aluminiul (element putemic grafitizant) mi~orelll'Jl , iI ~i concentratori de tensiuni, facilitiind procesul de sfiirfunare a ~chiilor. Din punet de
capacitatea de ~chiere, pentru fonte efectul este total opus. "dere al P.A,zirconiul are influentii similara cu cea a sulfului.
in cantifii.timici, cromul are influentii redusa asupra PA a ote1urilor, datoritii. retdl'l In oteluri, cuprul se dizolvii In feritii, fonnand solupi solide. Introdus imprellllll I n
cristaline ~ a razei atomice apropiate de cea a fierului y. La cr~terea conpnutului de cm/ll, ",bosuri de plumb §i de sulf, cuprul favorizeaziiP.A. a otelurilor. In cantitii.p mari, cUllIlIl
in ole1urise fonneazii carburi care au ca efect diminuarea pronuntatii. a valorilor iildicatonlOl III 11uenteazii nefavorabil capacitatea de prelucrare a otelului. Prezenta cupruluiin otdllllk
P.A., in special a celor evaluati Idupa criteriul •uzurii sculei ~chietoare ~ a foqelor dl1 111"'\ idabi1efavorizezii formarea unor ~hii continue, iar sub aspect functional, imhuni\lillc~lt
'l§chiere. " 'Islenta la coroziune in medii acide.
in fonte, cromul este element antigrafitizant ~ stabilizator putemic al carburilor, aVlhul La solidificare, cupruI se manifestii ca element grafitizant, reducand tendinl;' <It
deci un efect durificator. Acesta poate fi diminuat prin miirirea conpnutului de siliciu, pnll Ill' llIare a constituenplor duri, contribuind la formarea ~i obpnerea unei perlitc line
adaosuri de nichel ~ cupru ~, de asemenea, prin aplic~ea tratamentului termic de recoaCt'II'. Fontele aliate cu panala 1% Co prezintii 0 imbuniitiitire aP.A, dar penlru eanlilllll IILII
in unna ciiruia se gIobulizeazii perlita, cu efect pozitiv asupra PA ,,""l aeest efect se diminueazii ~ se menpne apoi constant.
Nichelul se dizolvii in fier, fonnand 0 solutie solidi, avandstructurii cristalinii simrllllA ote1urile cu adaos de plumb se utilizeazii pentru prelucrarea prin ~chicrc Ill' nlll~'JlU
eu cea a fierului y. Prezenta nichelului in oteluri influenteazi cr~erea duritii.pi, intr-o IlIHlI ,,,,,lte automate. Plumbul, fiind insolubilln ote1, prezent in structura sub forma unci dlsp'" ..;11
mllsurii a tenacitiipi ~i deci contribuie la diminuarea PA 01, parlicule fine, are efect de lubrifiere intema in procesul de ~chiere, prin llrtllan: (11I1(1111 ,
Pentru otelurile inoxidabile, prezenta nichelului, ca element important de alien' I" Inlllcerea temperaturii in zona de ~chiere, permitiind utilizarea unor vitez.e de ••.';id)lt'1,
afecteazii relativ putin PA, datoritii.structurii cristaline similare celei a fierului y ~ dizol vilnl 1,1:lIIV mari. Cercetiirile experimentale evidentiazii reducerea importanta a eodicil~nlllllll <It
sale in totalitate. tll' arc ~i 0 reducere a uzurii sculelor ~chietoare in cazulll§chierii otelurilor ell plllutl.
In fonte, nichelul, ca element moderat grafitizant, impreunii cu siliciul, in proJlOlIH \-;lld, un adaos de plumb care variazii intre (0,05 ... 0,33)% contribuie la imlnmiiliilll,a
rationale, poate conduce la 0 miirire a P.A. Dacii in structura se introduce minim 18% Ni. 1\11 ,hllallllitiqiisculeIor ~chietoare cu circa (30 ... 70)%. EfectuI plumbului asupra indllllllll iI,.,
obtine J(mta austeniticii (rezistentii la coroziune ~ temperaturi ridicate), cu carbonul sepm III I'!\ este mai putemic la strunjire dedit la
suh (imnJi. de grafit, care prezintii. 0 bunii capacitate de prelucrare prin ~chiere. Adaosul tII' I" r:lle, Influenta conpnutului de plumb 90
crom din fontcle aliate eu niche! determina reducerea durabilitiipi sculei ~chietoare. I )mA ",lIpra P.A. (dupa criteriul uzurii sculei
se adaug)lmolihden in foniele aliate eu niche!, sUuctura devine bainitica, fiind caraeteri/.llt" "/ IlIdo;!re la stru.'1jirea frontlCllii) a unui ote1 180
I'rintr-o P.A. redusa. Fontcle aliate eu nichel, turnate, cu structura martensitica in carl' 'iI' I1I ( 'I') este redatii. in figura 3.26. Prezenta J70
adaUI',llwolfnun, nu pot fi prelucrate prin ~chiere .. "d,,"surilor de plumb in ote! are ca efect <60
I'rcl.cnla molibdenului in oteluri (peste 2...3 %) determina 0 reducere acccntualA il " .Il1ll'lea foqe1or de ~chiere (piiniila 50%)
~ 50
I' A I\ccastii inlluenla se explica, in principal, prin diferenta care existii. intrc rCll'lUIIl t}llIllhuniitaprea calitiipi suprafetei f,I]
C1lsllllillnr;;ivaloarea razei atomice a molibdenului ~ a Feu. I'" IlIcrate, In fontele nodulare, prezenta 8 _L.L.......j _...1 I I • I
MolibdcllUI,ca element de alierein fonte, favorizeazii aparipa perlitei. La un colltlllul 1'1"'lIhului 'in eantitii.p mici are 0 influentii !@ •...
40 0,10 0,15 0)0 0 I'.
llIat marc dc O,5%Mo, ferita este complet e1iminatiidin masa metalica de bazll. I\cetHt' litf')llivil, daloritii reducerii zone!or de feritii. CONTINUT DE Ph I'K'I
(oll!;idnenle cxplicil diminuarca P.A. prin introducerea molibdenului in fonta. Tolur;;i,IIIwll' ", .\ •.antit1ltii de grafit din slructurii, in
u'lcdAII amUi ul, dq;i (imtde aliate eu molibden sunt dure, permit prdllerarea prin a~dllrl(' "I"'llllla picsde eu pereli P.lOl;li l"il~.J.26.lnfh({,Il((/ I'll ".wpm I', I1 /" .I'll III,!:I' ,'"
III comlttil acn:ptllhilc, deo:u'cce crq;lcrea duritii.lii nu iulllWlllilllil1l acn:a~i miisurii scildl'll'Il ()f/'I)·flbf
I' !\
1'1l'IUlCIlIh,litllkaPlin a~chi('1l'a oldllrilor (l'VlllllilllIdU1'1i(1It<'llIll duralJllitii(1I,;(1111'1
I 'f;
IIIl
www.adultpdf.com
1I Prelucrahilitatea prin ~chiere
3.3.1.4. Structura materialelor. II id ote1uri, ca 0 datii cu cr~terea continutului de perlitii, se inregistreazii 0 dillulluare a
I"I,Iuerabilitiitii prin ~chiere.
Un numiir mare de factori, ca de exemplu compozitia chimiea, ca-racteristicilc Din punct de vedere al uzurii sculei ~chietoare, perlita lamelara are 0 capacitate dc
mecanice, tratamentul termie, exercitii influente asupra indicatorilor de P.A ptin intermediul IIrare mai mare decat cea a perlitei globulare.Capacitatea de uzare a sculei este mai redus!,
structurii. IIlsiiin cazul ~chierii perlitei eu globule mici de cementitii. Dupa criteriul fOIlelor de
Prineipalele earacteristici ~i elemente strueturale care influenteazii comportarea la ",:<hiere,situatia este mai avantajoasa in cazul ~chierii perlitei globulare.
prclucrare prin ~hiere sunt: miirimea graun{ilor cristalini, natura eonstituen{ilor structural I. Martensita este un constituent 6000
inc1uziunile structurale, transformiirile structurale din timpul procesului de ~ehiere etc. IllIetural instabil, respectiv 0 solutie solidi
Mlrimea grauntelui cristalin .....
Rezultatele experimentale la ~hiere aratii ca structura finii, eu graun{i de dimensiwll

11 prasaturatiiinterstitialii de carbon in F ea,
"Icaua cristalinii fiind de tip tetragonal, ~
e
reduse, provoacii uzuri mai mari ale seulelor ~hietoare in comparatie eu struetura grosolanii, ".'111tatii in urma tratamentului termie de
f()Imatii din graunti de dimensiuni mari. Dacii se ia in considerare miirimea rugozitii{ii, St' ,,,llIc. Se caractenzeaza prin duritate foarte
COIlStatiica aliajele feroase cu structura finii, prelucrate prin ~chiere asigura 0 calitate bUIlII I,dl(;atii, avand 0 prelucrabilitate sciizuta.
a suprafetei prelucrate (rugozitate mica), pe dind structura grosolanii este caracterizatii, III "I •. lurile martensitice se pot pre1ucra
!"clleral, de rugozitiiti mari in mmaprelucriirii. '''Imai prin rectificare,
Grafitul este un constituent
Constituentii structurali ai fontelor ~i otelurilor I'"dural specific fonte1or. Are 0 mare
Ferita este solu{ia solidi de carbon in fief a cu maxim 0,002 %C la temperatwlI ,,,1IlIentiiasupra proprietii{ilor mecanice ~i
"hi~ll11jtiiPoate dizolva Cl', Mn, Ni, Co, ob{inandu-se oteluri speciale. Au duritate. mica (liO I' hllologiee. Influenta grafitului asupra
lIB), rezistentii la tractiune sciizutii (R",=(25...30) [daN/mm2]), dispune de 0 plasticitate ~I I' i\ este legatii de cantitatea, forma,
I<'nacilateridicatii. Acest ansamblu de proprietiiti confera feritei, in general, 0 P.A buna, dill """ linea ~ distribu{ia in masa de bazii a
pllllet de vcdere al uzurii sculei ~chietoare ~ al fOIlei de ~chiere. j"lIldor.
I,mindin considerare rugozitatea suprafetei prelucrate, comportarea la ~hiere a ferill'l o privire de ansamblu comparativa
,:;1<' ncsatisfacatoare, datoritii fenomenului de franare a curgerii ~chiei ~ a intensifielllll ".llpra dependent~i indicatorilor P.A. de
d"'I\III<"1lipc tiii~.Plasticitatea ridicatii a otelurilor cu masa compactii de feritii in StruCtUII\ ,'''dituen{ii structurali, respectiv de 100 150-- 200 2Sa::::---tj(J
1''';11<'a In:la ncgativ P.A ~i datoritii rezistentei ridicate opuse det~i ~chiilor. In timplll 1'lIdura aliajelor feroase, este redatii in
VITEZA DE A~CHIERE [m/mini
.1·..•hll'lIi. t'cruisarea feritei provoaca intensificarea uzurii sculelor, mai ales in prezellln 1'I'llIa3,27 ~i in tabelul3.9.
Fig.3.2? Influenta constituenti/ol" slruclll/·,th
,1<lIII'III<'1or de aliere. Prezenta feritei imprimii tendinta de formare a ~chiilor continue ~I Studiul influentei structurii aliaje10r asupra P.A.[/61
hllll'l. iI cimll cvacuare este dificila, obligand chiarla interven{ii deintrerupere a proCCSilhll I,,"asc asupra uzurii sculelor ~chietoare a
d, .1'':< hw!c. . "IHIIISla urmiitoarele concluzii:
I~rc/,cnia feritei in masa metalicli a fonteloi (cazoul fontelor maleabile) impnma accsh )I;' - cre~terea capacitatii de UZaiC, implicit dirninuarea P.l\., este datorati, aCiltl"'!
" dlllllale SCIlZutii~i deci 0 capacitate bunii de ~chiere ... ,iH:I/.\vea carburilor sub forma de retea dispersii, sau sub forma de acumuli'iri~
('('mclltita este compusul chimic Fe3C, respectiv 0 carJ?ura de fieI' avfu1d un conlilllll - structurile de tip sorbitic sau troostitie, eu aglomeriiri fine de cemcntilii, 1'.('1\('((';11)1
,k t;lIholl dc 6,67%, 0 duritate mare (800 HB) ~i fragilitate ridicatii. Se poate aprecia \1\ "'I!.11la intensii a seulei;
PII'/clIl" cemcntitei in structura fonte1or ~i otelurilor este principalul factor care prod III I' - structurile cu perlitii globulara au 0 capacitate de uzare a sculdor a~chido;lI ,. 11I.11
1I/.lIIa sClllelor ~chietoare, prin ac{iunea intens abraziva atat a cementitei liberc, dit 1;'1 11 1'"1"1pronuntatii, deci 0 P.A. mai bunii decat a eel or cu perlitii lamdarii~
I;UlIddol de ccmentitii din perlitii. - P.1\. redusa a otelmilor austenitice este generatii de capacitatea de II/.an· lIIalt' 1'1111
('ulit••este un amestec mecanic de feritii ~i cementitii secundara. Forma ccmclllIll~1 /", ;11 C ~i prin tcmperaturile ina!te de/'vo!tate In procesul de ~chicrc;
.111111Iasade h"7.ii fcriticii clasifica perlita in lame1ara, globularii ~i acicularii. Perlll" 1111' - comportarea cca mai hllllil la a~chicn,a dc degro~are este spccificil S(IIIII," dw
i
1"II;ullall' lidicatii, rezistenta la rupere relativ mare (R",=(55 ... 10) [daN/mm"!), dllril"h'u I. lItICt'. la! la linisare, struc(llIdOI JI('IlJt •• Inlll,,-.
<1111111I:;1\inl!(' IliOllB ~i 250HB. Ca ~i caractcris(icilc fi/.ico-mecanice, ~i P A 1'~llt'
tk 1<11III a ~i proporlia cementitci 'in masa Ill- 1"1ihi a pcrlitei.
dq)(,1II11'111il
Se' poatl' ;dilllJa, Ill' ha";! daldor cxpellllll'lIlllk 1'"\'lIId :;Illlcllllile 11\"11111('('
dill 101lh'
11\11
www.adultpdf.com .~
lill
l', du. ,,,"'hlnt/'iI w"Iailllelor metalice
1 Prelucrabilitatea prin afichiere
IILilcrialului sculei in condipi de temperaturii ridicatii, respectiv vitezli de ~chiere marc

I ;,adul de influent! a stratului protector asupra indicilor de P:A este determinat de materialul
01, dczoxidare. Numeroasele cercetiiri experimentaIe au dovedit efectul superior al dezoxidarii
'11 ('alciu, in comparatie cu alti dezoxidanp (Fe-Si;Al), asupra ll{;chiabilitiitii, respcetiv
OL cu cootinut memu de C
dill abilitiipi scuIei (fig.3.29).
1- feritl §i perlitA lamelarll
2- perlitA globuIarll Dezoxidarea cu caleiu are influentii. favorabilii ~i asupra rezistentei la obosealii a
3- sorbitA "ldllllli Influenta dezoxidiirii cu calciu asupra durabilitiitii sculelor din earburi metalicc es(('
4- troostitA-sorbitA IILIl accentuatii la viteze de ~ehiere mari(lOO .. .300m/rnin),datoritii prezentei CaO CII
OL cu cootinut redus de C Ii IIIpcraturii de topire ridi cam.
5- feritl ~ perlitA lamelarll Dezoxidarea Cll siliciu are efecte favorabile la viteze de 3.%hiere mai scazutc. Plill
6- feritl §i perlitA globularll "oIJllIgarea unor cantitiip de S ~ Pb,in otelurile dezoxidate eu Ca,s-a constatat de ascmCIIL'a
5 7- perlitA lamelarll
o 20 :'0 liO NJ /00 1I1lhllllatiitirea performantelor sculelor ~chietoare chiar ~i a celor din otel rapid.
8- perlitA globularll Prezenta oxizilor cu capacitate de abraziune ridicatii exercitii influentii. negatlvii aSllpl a
VITEZA DE A~CHIERE [m/min] 111IIIi sculei.
In concluzie, prezenta incluziunilor structurale sub forma de oxizi ca produsc ••It-
Fig.3.28. Inj1uenta constituenplor structurali asupra rugozitapi. I"""'sului de dezoxidare a otelului are, in general,efecte favorabile asupra durabilitiitii sClIll'l
iliJ.llldoare.
--f()rtele de 3.%hiere sunt mm scilzute la prelucrarea constituentilor structuraIi normal I fncluziunile interne de fosfura de :fier (O,45%P) in structura fontelor condlll' la
(knlii, pcrlitii, cementitii secundarii) decat in cazul celor de caIire sau revenire (martcnsill\, 0111I 1111Ilareadurabilitiitll eu circa 30%, in comparatie cu fontele care au un continut normal de
';' H hI Ill, pcrlita globulara). I. ".1, ~r.
Influcnta constituen{ilor sfrueturali asupra rugozitiitll suprafetei prelucrate priu ll{;chicll'
,";k pn',.cnlata in :figura 3.28. Preluerarea aIiajelor eu stfueturi grosolane (feritii liberll ~l
IHllllil I;lllldarii.) conduce la vaIori mari ale rugozitiitii. CaIitatea buna a suprafetei se ohtiul'
III 111,-11111 arca otelurilor ell structura pur perliticii sail cu perlitii globulara.
1000
IlIdu:t.iunile structurale
'c= Materia (. 0tel: 0.4 % C
III 1',l'lIcral, inc1uziunile care apar in structura in unna proeeselor de elaborare (OHll '8
_1111I11111111,
silicoaluminati, silica{i) au 0 duritate ridieatii ~i un efect abraziv aSllpra scull'l
Uzura: EA 11-Ca; 2-Sil
01. :; 100
li..-toaf\', mic~orandu-Ie durabilitatea.
if'." Incluziunile de tipuI sulfurilor, oxizilor de tiel 2
~ Uzura:F,DI3-Ca;4-Si)
0\1/.1101 11<:mangan, contribuie la ameliorarea P.A, mai ales dacii sunt de dimensiuni rcdwU'
I
',i1 "·p;lIli,.ate Iwjfonn in masa metaIici.Exista posibilitatea imbunatiiprii P.A pllll t1 10
1lI11OdllCCrea intentionatii a unor incluziuni inca din etapa de elaborare a materialuhu
IIIclahcl'rezenta incluziunilor fine de sulfuriuniform distribuite in structurii favorizca/Jl
plnn'slIl de deta~are a ~chiei cu efect :final, cr~terea durabilltiitii sculei,iar incluziunilc tit· Cl
plllmh 'indeplinesc un rol de lllbri:fiant 01
Illcluzillnile structurale care apar in urma proeeselor de dezoxidare din timpul , 50 100 200 400
,.1;i\lOlIirii rcprezinta'o importantii posibilitate de imbunat:ii{:ire a capacitatii de a~chiCJl' 11
VfI'ijZA DE ASCHIERE rm/min]
::<111.-1Astfcl, 'in urma prelueriirii prin ~ehiere eu seule din carburi metalice ~i millcml\l
<1'1;1I111('ea otclurilor dezoxidate, se constatii formarea unui strat protector pe fatH Ill'
dl'p,apllc,cu d'ccl de diminuare a uzurii. Aparitia stratului protector este datorala I\lCIIIIII
Plodwwlm pwc('sului de del''Oxidare. Struetura stratului proteelnr esle formala din ('a( ), SI( )"
h1: ..1.1", /1I/1'1f'1I1" .I"." •.IAlII "1.111/11' , 11 ", 'I' ( ',t '1\/11"<1 "/ll'Id, 111/111<I .I"IlI"1 I,' 11
!\Ii( l" MIl(), suh forma IInlH solutii solide CII pllllcll' de loplf{~ ridicate Jiilllllll a(lerl'lll
1',"10'1'101 pe lapl Ill: dl:p,ajarc cste rezultalul Jllll(l'·,"hll .it' ddll/.iC 'ill sfrallll SI1lwIIIUllIIII
Ill'
www.adultpdf.com ~.
III I
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin a~chiere
Transformarile structurale in timpul a~cbierii

Tabelu/.3.9.
Aprecierea prelucrabilitiitii constituentilor structurali din oteluri Ciildura dezvoltatii ~ temperatura atinsii in zona de <l§Chiereface posibila apootia unor
11,llIslonnanstructurale in materialul prelucrat, cu formarea chiar a unor constituenp care pol
atemare
.•
lUll 26()..
I hi"
Mq
},1
M" Satisficito~
11111
Medic:
Foartc
buni
H,t
1(,
Foarte .ruperioar
ci- eMare
Mici
400-520
Foartemare Mare
Buni
Foarte
Foartebuni
Mare43Q-6oo
400-800
Foarte
buni
340-430
Medie200-300
Miei
Miei
U~ari
U~ari Medie
Mare
300-350
Medic
Sci7JJ1i
U~al'.i
Miei
Medie Pallli
i 03-(L7%C
Foarte
SRtisJi
Rea
120-200
Medie
C<:DU:lllili
Mici
buni
Seizuti
lameIori+Tumate.
U~ari
Foartetl:.l.9fe
BUlla
UiCariIDJttC
Sprc~m:i
U§OlU'i pallli lascizuti
Ware cald.
Miei ~~0.1~
Mare
Foarte 8Q.-100
Seizuli
Bainiti Constituenli
buni
NormaluAte
Satisficitoare
neprelu- Dificili Ill. e. ~~c_
.H,IRcoo
:;:;:teIlqv'
"bunid,l'ul
OSC13
scizuti
satisficitoar
eBuni
te
::te cIa°=-t
Consti
Fcriti+ tuenli
S~~eIDocc.mcdiu
a Dd
090/0C
crshiliateFoar!<>
de
0,9·14'roC mediusi
Normatee la oald
h.cs.1d.
calire ~Normale imbuni.tilik
-----.-
slab 1111,. ..... mare Fome
carbon p oliate
H.hOj
fld, ..Q',."
.,
,.
tome
Satisfa ,d,·eta, intr-o oarecare masura, indicatorii P.A Poate fi menponatii astfel transform area
-.-- 'PTe
h,,, Constituenlii structurali aprecierea prelucrabilitiitii lar
g~~: 111ll~
MedieMare
Bainili
inferioari
lameIori
Buni mici Foarte
secuodari
Foarterca
Tunmte
Dcfonnate Marela(bainiticc,
Medie cald. OSCll OSC12
OSCIO
Satisficitoar Satisficitoar
340 lIltit'll h",le.1diminafcMartensiti
O~eluri TroostJ.t
nliat<: Sorbiti
s:uioci.libile lllJJl'1a\'(III('.l."I.,.lrlfllllll
s!p,h;rote
glO)'1
1 34.01
hxkamoi
cu26%C
370LClO"I'll'
§i mOl• OLC35,OLDOt.'IWl1i7..a~
OL70
revenire
prclucrabilitate
I )nrihltca (HB)•Itccmentate
OSC7 Normal< "-_
itUlll alude
oanentatc
De[.' laTumale'
..-._-----
Dd;' I
j scull::.!
ali cemmtate aliate WaIt aliale'l Ojdun liP ,,,,,mhoe
".10111
old", I,Illo-austeniticiidin zona inferioarii a <l§Chiei,care este generatii, in condipile unor vitezc de
llraotic
i1fe I 0l.C20 0 HO OHS 1 OLC60 L b II de
Constituenli Rooo"l'te normali "l' ' Tnmal< Tumalo I 'I'"
".',hiere moo, de ciildura dezvoltatii prin 3{:chiere, ~i care au influentii asupra uzurii scule.
d·,',ltictoare.
"
11.1
3.3.1.5.Tratamentele termice
Tratamentul tern-tic constituie un procedeu eficace de imbuniitiitire a prelucrabilitii\11

1'"11 a~chiere a aliajelor feroase. in cazul materialelor greu prelucrabile, aplicarca UIIOI
" I',ILllllcntetermice preliminare 3{:chierii este necesara, daca nu chiar obligatorie.
1mbunatiitirea P.A a fontdor ~ otelurilor prin aplicarea tratamentelor tcrmicc :;c
11 I. "llil~a7.aactiommd asupra structurii materialului piesei. 0
privire de ansamblu a inlluclIl"1
11 dl.11IIclltelor termice asupra indicatorilor P.A a otelurilor dupa criteriul durabiIita\ii SCllkl
I.' IlIdoare (lufu1din considerare ~ procedeul de elaborare) este redatii in figura 330 11 (, I
Pcntm ca tratamentul tennic aplieat sa aiba un efeet pozitiv asupra indicatorilor l' i\ .
,,' lIehui sa eonduea la obpnerea unei structuri eu eementitii fina, eu graunti de lillrlln
I" •
J, IOldata, unifonn repartizati in masa de feritii, eazul tipic a1 perlitei globulare Astfd dt
I, I'"duri se obtin de obicei in urma apliciirii tratamentului termic de recoacere. Pc ham
"" diirilor experimentale s-a ajuns la concluzia ca, la ote1urile austenitice, nUlnai pnnll 1111
1"I.II11Cllt termic de ciilire este posibila 0 ameliorare a P,A
I. In cazul fontelor, prin
I
Io'l.lIl1cntctermice de recoacere de ~otel Siemens-M
'f' IILtltahilizare, cementita din ~Otel electri c
a
,I"" Itllii,separatii la elaborare, poate ~Otelde(OnVf'f 11/01
E100
10 ILlIlsJ(lrmatii in feritii §i grafit,
I' .'lId ca erect imbunatiiprea P,A . 90
Thofll,y, gatel
I ',.j mai importanp parametri '~1101
o~'
..:t·RO
." "I'.lIIl1iluide tratament termic, care aJ70
1"
I"d IIII1U(;II\aindicatorii P.A., sunt ~60!
If
" '''1'''1alura de inciilzire ~i viteza de sol
In, ",' I{ccoaccrea la 0 temperatura 40
,I. '11(;1 l)()O"C asigura eJiminarea 30
fl.
ZO
,I, I,. IdOl "i tcnsiunilor din olduri
1101,,,0111:;(' Plin opcratiile pre1imil1l1n~ 10
·1
.~~
I, '"11 ;11 1', (lrjllrca) "i (olodaHI
I" '"1111 ohllll('Jca ullci ca1illlll 1IIa1 N()HMAI.JZ J{ECOACERE IMlllINATAlllW
1,"," ,I ·.lIpt:i!c\l,j pldunak
1"'11'111IOllld,' ca", 1111III "I!.'.I \Cl /,,/I"l'Ilta r r (/....
11/1/(/ illdll"lIIOl"I"I/' ., /1/
This is trial version IIIIlI "'111<"1111111

,1111' Idwlj\. 'ulII pnllHl ")I'/'h",'1I 0I"/II{," 11 (11
11\ I
www.adultpdf.com ~
1!ll
I'rduc1'I1bilitllll'a materialelor metalice Prelucrabilitatea prin il§chiere
---------:::c::::::_='::::::-;=::-=-=--=--========================
111I1I,
~;(~apllcil rcwaccrea de inmuiere, care conduce la descompunerea cementitei Iibere sail constructie a1iate cu Cr-Ni, olelurile de scule mediu ~iinalt aliate, unele Oleluri inoxidahik,
I'lohllll/;In~a perlitei in scopul imbunitilprii P.A. anticorozive, martensitice ~semimartensitice. Imbunatiiprea P.A. a olelurilor autociilibi)e s,'
N()nnaJiz~u-caasigura posibilitatea efectuiirii ~chierii cu 0 vitezii mai mare cu circa poate realiza prin apliearea urmatoarelor tratamente termiee:
( I() .'()%_ Efcctele tratamentului termic de nonnalizare amelioreazii P.A a olelurilor - recoacere completil;
~;["lIlldllfC,
ca urmare a cr~terii marimii graun{:ilorcristalini ~i a favoriziirii formarii perlitei - recoacere izotermi;
I.lIl1darc_ - imbuniitiitire: ciilire in acr, urmatii de revenire inaltil,
(',t/irea unllata de revenire poate avea inf]uente diferite asupra P.A. a a1i~elor feroase, Preluerabilitatea prin ~chiere a olelurilor inoxidabile austenitice nu poatc I.
( /nlrat;ullenl tCtmic de ciilire urmata de revenire inalta (600...650tC, aplicat unui Olel, poate imhuniitiiptii prin tratamente termice de recoacere ..
a~;IJ',11l
a () 'imbm:tiitiqirea P.A. ca unnare a modificiirii caracteristicilor meeanice ~ structurale, otelurile ino:xidabile cu structura feriticii sau martensiticii, in urma tratamcntdOl
Calirca ~ revenirea fontelor een~i eu grafit lamelar §i a fontelor nodulare conduee termice aplicate cu scopulimbunatatirii P,A. (eiilire ~ revenire), sufera transfonnari de 1:1111,
1:1~cilderca duritil{:ii, datoritii er~terii numiirului separarilor de grafit, avfu1d ea efect care pot avea ca efect obtinerea unei duritii{:irelativ scazute, care of era 0 P.A. acceptahilil
JlllhUlIiitatircaP.A.
Categoriile de oleluri earora li se pot ameliora valorile indicatorilor P.A. prill
fI alamclItc tcnnice sunt urrnatoarele: olelurile moi ~ extramoi, olelurile semidure ~ extradun' 3.3.2. Intluenla sculei a~chietoare.
'.:1Old mile aulociilibile.
()Idurile moi ~ extramoi (C < 0,2%;elemente de aliere < 0,2%) au 0 structurll 3.3.2.1. Materiale pentru scule
°
I'/("dollllu;mtfcriticii (70 ... 90 % feritil), tenacitate ridicatii, proprietil{:ieare le confera PA
•,'.1"':;1, dnlarcce procesul de de~e a ~chiei este dificil, suprafelele prelucrate sUlIl Materialele utilizate la fabricarea sculelor ~hietoare se clasifica in urmatoarek 1',1111
H"
'"/" .a..•. pn~eiziaprelueriirii este redusii, uzarea sculei ~ehietoare este rapida. Tratamentclc
f. 111111,- ('111(" lilvorizeaza fragilizarea feritei, contribuind in acest fdla imbunatiiprea P_/\ . _ Oleluri-carbon pentru scule : au in compozipe (0,7 ..,1,4) %C. in Rom;lma :H IIII
dll.llllll.jllil;lIdc: ,';t;mdardizateurrnatoarelemirci: OSC7,OSC8, OSC8M, OSC9, OSCI0, OSC12, OSC\I, Se
1I01l1lalizarela (900 ... 1050tC, cu racire in curent de aer, pentru piese miei, sail ]11 caracterizeazii prin stabilitate termicii scizutii (200 ...250)OC. Se utilizeaza pentlll a~ehl('ll',1
,,1'1 IWlIlruIllese masive; ell viteze de ~ehiere miei, la fabricarea filierelor, tarozilor, pilelor.
I•.•<laecre izoterma pana in domeniul austenitic cu men{:inere izotenna III _ Oleluri aUate pentru scule : con{:in elemente de aliere (Cr, W, Mn,Ni,Ti), cw,.
I r,OO i"())"(', lInuatii de racireain euptor; dimina sau reduc uncle dezavantaje ale olelurilor carbon de scull'.
IIl1hllnatiilire pentru sorbitizare, pentru olelurile cu ciilibilitate redusii (ciilirc ~I _O{eluri rapide: sunt oteluri bogat aliate, eu peste 20% conpnut de elementI' de all•.••.
"\'11111'" la ()50 ... 600tC). IIIproductie se utilizeaza ill mod curent, pentru fabricarea sculelor, marcile de old 1< p! - H 1I\
( IldU/ile scmidure (0,3...0,6)%C prezintii 0 struetura feritica in proporpe de (30 ...(,0) ~:IRp4.
" ", !ill I("slutpcrlitil. 0 asemenea struetura este favorabila prelucriirilor prin ~ehiere. PenUII _Materiale din carburi metalice : dupa ISO, sunt c1asificate in urmatoan~k /"llIpr
.llIwllOJ;UCa P.A., la prducriirile prin degro~e se utilizeaza urmitoarele tratamente temlin' .. grupa P : au in compozi{:ie earburii de wolfram, carbura de tilan r;;icoball, ~;r
!lonnalizare, pentrl! 0te1u.ri!e Cl! (O,3...0,4)%C, in scopu! roic~rlLrii cantitlitii dl' utilizcaza pentru a§Chierea aliaje!er fcrease ell a.~hii lungi, oteluri r;;ifOIlle IIIalcllhile-
Il~ri
ta; _grupa K : este caracteristicii prezenta in structura a carburii de wol fbun r;;ide co halt ,
- recoaeerea completii, pentru olelurile cu (0,5 ...0,6)%C, in urma careia rezulW 11 se utilizeazii pentru preluerarea materialelor cu ~chii SCllrte: fonta CI:I1II/1I(', 1011111
sllllctura perliticli globulara favorabiHi durabilitiipi sculelor ~ehietoare; maleabila, fonta dura tumatiiin coehile, otelul a1iat;
IIOfmalizarca peutru oleluri cu (0,5 ... 0,6)%C; .. grupa M : au proprietiip intermediare in raport Cllgrupel e P r;;iK;
imhuniltlitirca, atunci dind se urmiir~e obpnerea strueturii sorbitice care, In ur11I11 se fabrica din materiale metalo-ceramice; se recomandii penllll ludllllJllnl
prducrarilor de finisare, sa conducii la suprafata eu rugozitiip mici. materialelor cu ~ehii lungi sau scurte (ote! manganos, old austel1llie, Old 1H'1l11l'
"cnlru otdurilc dure (O,6...0,9)%C ~ extradure (1,0... 1,4)%C se recomandii. reCOalT1l'1\ automate,ote! tumat, {(mm ccnll~ie, fonta cu grafil nodular, fonti\ lIIalealulil l
.I,' ",1ollll/izarc a cementitei, avfu1d ca efeet, la prelucrare, reducerea efectului ahraziv "I _ Ma(eria!e minem!o('j'f'tl//I/('.' uldu,area lor a pennis 0 crq;terc 11lIlSl'l\a Vile/dOl
I:lIllcldol de ccmcntitii din perlita. dl ar;;dllell:(de )-10 ori slIlwfloall' I-dOl dill carhuri mctalice), Principal III cOlllpOll('1l1III
()tdllrilc alltodUihilc se caraetcllzeazii prin capacilaka lIIal(' de ciilire, la silllpla rilUlI' '1Ill1clulli101'il rOllslilui(~allIIIIII III (I\II( I,) Plc/lllll) s(lIhililak tcrnuni 1II11w,n'/.Ish'lI(il11111111111
1II ill'! dllllllpldllCliuik IIIcald Slnaclllra 101'este Illmlc'IIN1IIt1\
:.illIhillllflicn, ClIeapacltak dl' •••halfl, H~/.ish'lItil In 1'011 Ipll'rlfUlw( ""IIIl''';'' l•.•lIlf11lade (kfollllaH' plll~;llu\ a '11111.-, l
I'fdllrl ill<' pllll w,;ehlnl' Icdw;li Din p,nrpa olclllll14ll 11111
I Hi.
••, 11111•.1,- lac park 0ldwllr (11' ll-(I~:"'IlI'i Illltrlllll III 1J0l1II1hlllll •• '11 1111",'111:11111'111111
IH
opr'IJlIII de hlll~;.ll'· ill VIII':,- ,it'
..t,
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialewr metalice Prelucrabilitatea prin ~chiere
~chicrc ridicate.Se disting unnatoarele eategorii de ceramiei pentru ~chiere: iIpiirtii ~chietoare.
- ccramicile "albe"(pe bazii de aluminii pura); Tipurile noi de materiale de scule, prin performantele lor au dobiindit functii tehnico
- eeramicile mixte pe bazii de aluminii la care se adauga diferiti componenti ca de , ronomice noi, care le completeaza pe cele existente:
exemplu:carbura de titan (AI203+TiC), bioxidul de zireoniu (Al203+Zr02), nitrura - Functia de inovatie: prin care scula nouii dep~e§te domeniile de utilizare, critcrilk
de titan (AI203+TiN+TiC+Zr02), fibre de carburii de siliciu (Al203+SiC); IllIlitii§i performantele celor clasice, Astfel, scula din nitrurii de bor cubicii este 0 scull,
- eeramieile pe baza de nitrura de silieiu (Si3N4) numite Sialonuri (Si,Al,O,N); "lIlovatoare"care poate prelucramateriale cu duritate superioara de 55 HRC. Diamantul poale
- ceramicile armate cu SiC. 1"1~lueramaterialele compozite cu matrice metalicii. Prin unnare, conform aeestei funC{ii,
Practic, potfi prelucrate toate tipurile de materiale metalice cu scule din materiale Illilizareasculelor din materiale performante, reprezintii 0 posibilitate de a putea fi prelllerale
ccramice cu diteva exceppi:aluminiul, titanul §i aliajele lor, din cauza tendintei pronuntate "1 condipi tehnologice optime materiale consi.derate greu prelucrabile cu scule din matcriak
dc a reactiona chimic, magneziul, zirconiul §i beriliul, §i datoritii inflamabilitiipi lor la ,Llsice.
tel11pcraturile dezvoltate prin ~chiere. Alte avantaje ale utiliziirii materialelor - Functia de substitutie de produs, Criteriile care autorizeazii inlocuirea unei scu\c dill
ccramice:redueerea costului utilajelor,precizie de prelucrare ridicatii,~chiere lara liehide de 11I;llerialconventional cu 0 sculii din material performant aviind cost mai ridicat, sunt de ordi 11
IllCirc-ungere,ciilduraprodusii fund elirninatiiprin ~chii. Utilizarea acestor materiale de scule "IlIIOmiCIli de productivitate a prelucriirii. De exemplu, utilizarea unei scu1e din nitrlllii (le
.'~;telil11itatiide unnitoarele dezavantaje: sensibilitatea la vibratii nu permite preluerarea pc I" sau din diamant sintetic, trebuie sa prezinte interes economic justificat pentru a InloClll
I1
1II;I.-;;illi-uneIte
cu rigiditate seiizutii,se impune utilizarea m~inilor de mare putere pentru 'Ilia convenponala,
IIId IIcrarea cu regimuri de a§ehiere intensive,frecventa relativ mare a ruperilor aleatorii In - Functia de substitutie a tehnologiei. Scula nouii trebuie sa prezinte un cn kllll
Iaport Clleele din earburi metalice. ,IllllOmiCsuperior m raport cu eel aI tehnologiei substituite, Utilizarea unei scule din makn;i1
- Ni/rura de bor cubicii: se obtine sub formii de pliicute ~chietoare, prin procedeelc I" I(lrmant poate conduce la modificarea tehnologiei de prelucrare. Astfel, strunjirca CII1111
r
IIIdalurgici pulberilor la presiune ~i temperaturii inaltii. Stabilitatea duritiitii, pana la 'lItlt avand placuta din carbura de bor, care permite viteze de a§chiere foarte mari, poak
tnllpcratura de 1000°C,permite sa fie utilizatii la pre1ucrarea euviteze de ~chiere foarte mari . 1IIIIinaoperatia de rectificare, obtiniindu-se precizia de prelucrare impusa.
a lIIatClialclorcu duritiip superioare de 50 HRC: oteluri §i fonte eiilite, fonte aliate, aliaje ell
alllpcri ri dure, stellite etc,
Nu sunt recomandate pentru prelucrarea otelurilor inoxidabile,a aliajelor de nichel,a 3.3.2.2. Natura §i proprietatile materialului sculei
aliawlor ll10i §i a aliajelor de cupru. Poseda performante superioare eelor eeramice dar sunt
11I1111 mai scumpe decat ceramieele pure, respectiv de circa 10 ori mai costisitoare decal Evaluarea influentei naturii materialului sculei asupra P.A. este dcstul dc dill,dli
~;Ialollurile. .\'d",itii numiirului mare de factori care intervin: proprietiitile fizico-mecanicc, COlllpO/JII;1
.. f)iamantul sintetic : se folose§te la prelucrarea metalelor §i aliajelor neferoase, ell ,11I1IIica, modul de obtinere a materialului sculei.
Ilk/,' de a~chicrc foarte mari. Poseda rezistentii la abraziune §i suportii §oeuri meeanice, III Forta de ~chiere este influentatii de natura materialului sculei prin inlclllw.1I1I1
• lllllparalie ell seulele ceramice, diamantul prezintii proprietiiti termiee inverse, intretin{md ,,.•ItClelltu1uide frecare §i a conductibilitlqii termiee. Un coeficient de frccare rcdns ("oudll' •
kllOIllCllclc de reaetivitate chimica, limitand astfe1 domeniul de aplicare. La prelucrarea \d dllllinuarea fortei de a§Chiere, datoritii miC§orani fortei de frecare dintrc rnatcrialul :;,"11'1
;llIal,'lnr fcroasc. Iltili7.areadiamantelor este deci restr~Jlsa datorita fenomenelor de uzare prin 1I1~({crialul de prclucrat. Conductibilitatea tenmca scazllta are drcpt erect (liuB"":II":'
ddll/H', care apare la temperaturi mari (600,..700tC. Se reeomanda la prelucrarea aliajclm "'I'.Il.itii(ii de evacuare a ciildurii prin corpul sculei §i acumularea ci la nivdul pllll"
.!" allllllilliu, aliajclor de cupru, beriliu, argint, staniu, aur §i de asemenea la ~chierca "'."IlIdoare, 0 crc§tere a plasticitiitii materialului prelucrat §i,ln conseein(ii, rcduc'~II';1 101\1'1
lIIatnlaldor compozite eu matriee plasticii §i metalica moale armate eu materiale durc, spre d, d~,dliere.
nnllplu Compozitul: Aluminiu-SiC. In domeniul preeiziei §i ultra preeiziei, seuldc diu Rczistenta la uzura a materialului sculei influenteazii direct asupra indicalolullll I' 1\
.11;1111;1111SUIIIactualmcntc cele mai performante. 1',1\'11111durabilitatea.
Mutcrialele ahrazive : se utilizeazii pentru fabricarea corpurilor abrazive §i a pasldOl Iu miisura in care materialul sculei dispune de 0 stabililatc tcmllC/\ fl(11I.1111
.lh,;I/.IVl',ca sculc pClltru rectificare §i superfinisare. Materialele abrazive sunt naturale, Silll dll",llIhlalca sculci a~ehieto<uc sc va nlcn(ine ridicatii la vite/.c de a~chiere lIIall l'kllll'lIld,'
~:lIlklln', IllIportantii pcntru prclueriirile prin ~chiere avand ce!e din unna, Id" 'onkla sculei stahililak klllll'lI IIdH"alii, Icspcctiv mcn(innca valolilOl dlllltll(11 1;1
( 'dl' lIIai IIz11alemaleri,~c sintctice sunt: e1ectrocorindonlll, carbura de siliciu, earhlll:1 It IIqwlalllli ndicatc ~j deci pll~:lIl111';I ,ap;llllnl" .I•. a~chicII~ suu!" Tilanul, Wolh;lIulIl""
•"" 1.01,1I111111a de hili"cuhic erislalinii ~idiamantuJ. ;111.1,11111 •.•k aIl1a)'.011l'" (a) f;ll dOlllnlllk ;)•
hp,mal. 11 11'(11\'''IIII''"l\lIv 'l\!ill i<"11~;II
IlIlhlt'lIla sl'lIlei a!;'l'hido:Ul' asupra mlirimil liltI•• aloldo, P A se mallil('~;ll\ 111111 "pill ;IIHhl;,k all' lIIakll:lldOl .It' ',,111.(1,)
11I1'"IIIWdllll,I;IIIIIIIIII;lII'lIalllllll.11Illpridi'lilOIli/.lro 1111'<1111111
,.'1iI p;lIa'lIdnlor p,"OIll,'1r1l1
IHH
www.adultpdf.com ~.
In"
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin afichiere
===================================- ,
Diamant
7500
3.3.2.3 Geometria sculei a~cbietoare
~
Nitrura
~. de Bar In funefie de numarul muchiiIor t8.ietoare ale seulei, deosebim:
-<
4000 - seuIe simple (de tipul eufitelor), care au 0 singura muehie t8.ietoare sau un SlI1/,,1II
~ .hntc ~hietor;
~
t:l - scuIe multiple, care au muIte muchii t8.ietoare sau dinfi ~chietori (burghie, alezoar l',
Min.- Cer. lri'i,C, corpuri abrazive, bro~ ete.).
2500
CM in continuare, la definirea elementelor geometrice active ale sculelor ~chiet()are, ~;i'
OL rapid 1500 V;I hlce referire la cuptul de strung (fig. 3.32). Nofiunile referitoare la geometria cutituhll di'
1000
',h ung pot fi generalizate ~ la celelalte tipuri de scuIe ~hietoare, la care se mai adaugi'i IIIW!.-
,lclllcnte specifice fiecilrui tip.
60 150
L.--
SO
~
~lI
~ I
I 400
FA
,
,,
-a
~
x
S/ )0.... ' ...-, l....
:--
.J''-,.J
- .0....
....
.5
e
....
le
>0( E SOO
~i
~ ~ 300
j~ y
fi ::: Fig.3.32, Elementele geometrice ale sculei afichietoare.

50 ...•.•
OL ...•.....•..
-::'OL rapid I'urtca activa a scuIei ~hietoare are 0 fonnii geometrica eorespun:rlitolllT 0i'(1I111111
30 rQ~id .....•....•.
:-......
a~perit WJ' Illnil eu un efort dit mai redus.
o Q2 0.1. 0.6 ll.B 1.0
Se dclinesc urmatoarclc e1emcntc geometrice ale plirtii active ale sClllei
AV ANSUL [mm/rot]
DURITATEA "';1(11 de dc~ajlln- 1;'1)CHtl'~:upralil(a pc care se dcg~~jca'/.llHljichide '111 tllllplll
t'" 11IUlIIII
I"n(ll dc lll;'c:tlnl' IU-"ldIIlI1l1 11/\ ,-'ile ~lIIpJaIJI(lIsCllki OIicntlllii Spl!' snlldllhlll atlll
b
It'IC.L'." I '"ntcf.T.isI1d (II)~" ,101114"""

~It!;;1;/'1'''''' d ,;"fi.;rld/"!Of ,I,· ,\'ntl.,
• ""~ 'ie lI';idlla/,Jl
T;'.:;lIllll'indl'lll '1'1' '1' I1\l9111.n "ullll. 1-" ',I ddllW~ilt a I."lIItl'l~i('qlll dllltll' /alII d,
1'10
www.adultpdf.com ~
1"1
degajare ~i fetele de ~ezare ale sculei. La valori mici ale unghiului de atac principal are loc 0 intensificare a vibratiilor, care
0
- Vlirful sClIlei este zona, relativ redusii, dinjurul intersectiei tiii~ului principal cu , "nduce la redueerea durabilitiipi, Valoarea maxima a durabilitlipi corespunde, pentru cuti le
tiii~u1secundar. 'l/ pliicute din carburi metalice,la 0 valoare a unghiului de atac principal de circa 15"
Definirea unghimilor tiii~ui se face luand In considerare un sistem ortogonal de plane 1111',.3.33).
de referintii, compus din:
- pia nul de bazii PH: este planu1 perpendicu1ar pe direcpa de ~chiere in punctul
considerat de pe tiii~; 80
re: MATERIALUL S[ULEl:
- pia nul tii~uIui PT : este planu1 tangent la tiii~ In punctul considerat (sau conpne
lili~ul, dacii acesta este 0 dreaptii) de pe tiii~~i perpendicular pe planul de bazii;
.~ t=2 mm
CM.
v=120nVmin
<t;.
$= 0,4 mm/rot
- planuI de miisurare PM : este planul perpendicular pe planul tiii§u1ui~i pe planul r~60
dc bazii. In acest plan sunt definite unghiurile piirtii active ale sculei. ~~
t:::
Unghilll de a§ezare IX este unghiul cuprins Intre fata de ~ezare §i planul tiii§u1ui,
d40
l 'rc~terea unghiului de ~zare este de natura sa conducii la crc§terea durabilitiipi scu1ei, ca ~
ekct al diminuiirii freciirii dintre fata de ~ezare a sculei ~i materialul piesei prelucrate. S-a f~
constatat Insa ca, la 0 crc§tere a unghiului de ~ezare IX peste 0 anurnitii valoare (1 D ... 12!», ,~ 20
I, 5 15 25 35
~;,'inrcgistreazii0 mi~rare a durabilitiitii sculei, ca urmare a miC§Oriiriirezistentei mecanicc
UNGHI DE AT AC [0]
a v:lrfului sculei §i a reducerii capacitii.pi de evacuare a caldurii din zona de ~chiere prin
dllllilluarea volumului zonei active a sculei. Fig.3.33, Injluenta unghiului de atac asupra Fig.3.34. Injluenta unghiului de alae tlSlif" (/
Privind variapa fortelor de a§Chiere, se constatii, Ca prin crc§terea valorii unghiului de durabilitiiPi sculei. rugozitiiW
:"~C'l.are,arc loc 0 sciidere a acestora datoritii reducerii fortelor de frecare.
Miirirea unghiului de ~ezare are ca efect, In general, 0 miC§Orare a rugozitlilil
:;"1'1 ;ll(,~(ciprelucrate, datoritii diminuiirii fenomenelor de frecare dintre fata de a§ezarc ~l
::'·llIll'ahricat. Calitatea suprafetei prelucrate este influentatii.ln sens negativ de cr~tcrea UIlt'.Il1l1ll11
1111~hiulde degajare y este unghiul cuprins Intre fata de degajare a sculei §i plannl ,I, ;Itac principal (fig. 3. 34).
.k (,MJ. ('re~terca valorii unghiului de degajare favorizeazii procesul de degajare al ~chiel,
I'lOdll\(' lI\ic~orarea grosimii a§chiei, deta§ate ~i deci reducerea comprimiirii plasticc iI Raza la varf a tii~uIui, sub aspect teoretic, trebuie sa conduca la 0 ell'~t"", :1
.I' ,',1<1:1::uidcrca foqelor de a§Chiere~ a consumu1ui energetic specific, Peste anumite valoll oIl1l.lhililiqii,
datoritii rigiditiitii mai bune a piirtii active, prin miirirea pOI1.iuniicurl1L~a tjll,;llhll
I11'd. ':',' lOllstatii 0 sciidere a durabilitiipi, datoritii faptului cii se reduce volumul paqll !'I ,I<-eia mic~riirii sarcinii ~iinciirciirii specifiee unitare. De asemenca, la cr~telca la/,I"I 1.,
.I'•.' h"'loaw,clI dect asupra inrautiiprii evacuiirii ciildurii din zona de ~chiere ~i sciidclJI Ill, capacitatea de evacuare a ciildmii este mai mare, fiind de ~tcptat ca dlllal>IIllal<;1
'UI'.kllln Il1l~c<mice a piiqii active a scu1ei. Valorile optime ale unghimilor de degajare pCllllll , 1/1,'.sa creascii,
1111-1,1(1 ;,1 C~, difcritclor materiale sunt u..-rmatoarele: Vlllori pre-aman ale rw:ei de racordare detennina cref?teri importantc ale COlllPllIl('lIl"1
I(HllecenU§ii : +50; ,,,IJ;11ea f0rtei de a§chiere, efruisarea materialului prelucrat, deg,~jare intellsil de ClddlllJI
·1(JIItccu grafit nodular: (D..,lDt; lI.\ III de aparitie a vibraPilor, toate acestea conducand la diminuarca durahilitiilli :;1l11c-11l1
-Old ciilit : (-5..,Dt, I1 'I' \ \ "i)
I Jnghiurile de degajare negative (recomandate pentru prelucrarea materia1elor dUI(,) Ra7.ala van are importantii in cazuI trecerilor de finisarc, datoritil inf1ul~llll·.p" I ;1/C
dl'lnllllllii crL~tcreafortelor de a§Chiere~ a energiei consumate la prelucrare. 0 fatetii dc ClUII " ,11\ :l~;uprarugozitiipi suprafe(ei prelucrate.
I lIUUliilimc, pc fata de degajare, eu unghi de degajare negativ, produce 0 cre~terc rdallv I{c/.ultatele experimclltak cOllfirma caleulele teorctice COliform dum", 0 dalu III
"'dll~1 a 1()J1c1or de ~chiere, dar contribuie la 0 1mbuniita.p.resubstan~ala a durabilitalii scull'l , " ',;1<1
C;Iraf,ci la varf a scull'l, IIII',1)'/,llall'asllprafctclor scadc, rcspecliv calilall'a sup,;d ('1'1
III pliinllc din carburi metalice, protejandu-le Impotriva deterioriirii ~ ~tirbirji tiii/;'ullll I'" hl(Llk se imhunahlll~~tl', alallll 'a/lilllldurilOl (flg,3.36), ciit ~i alltllltdOl
llllghilll d{~lltac princillal x este unghiul fonnat de proiectia tii.i~uluiprincipal P"
planlll dt' ha/,il f,'idirectia de avans. Cr~terea valorii unl',hiului de atae principal an' e1ITtl'
11I"',:IIIVI'i1'illpla duwhililalii sculci, prin in(cnsillcilleil II/lllij datoralii cll~1;itellllll('I\IIIIJli
:.pl'l'111«', I,'dlHl'lll lIIasn pi'i1li1 H1;ichidoarc:;;,'1111 liulIllllIl I JlI';lIlliilii Ik l'vaUI:1I(' a ellldlllll
1<)'
www.adultpdf.com ~
1'\'
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin ~chiere
'2
V 6,
t t]11 tz b IgV
:§.eo 8]40 v IgT , I II t4 I \'y
-<.
~60
..=r
~100
120
\\.\~~ o ~ a v4 v] Vz v1V2t-~
~tl~+"1---1'--
--- T•••tl
1) 1.5 2.0 45 T-d vJX

g 80
;0;;
~ 60
i:Q 40 t= 40
~ 1'0 ~ 20
::J V=120~;t=2mm; S=O,41f1W-
o UZURAAO'1ISIBJIA~,8mm
2°0.5 1,5 2.5 3.5
;
Cl Ip
QI".
RAZA LA VARF [mm]

RAZA LA VARF [mm] IgT
Fig.3.35. lnfluenta razei la varf a sculei asupra Fig.3.36. lnfluenta razei la vii,:! a scull?1
durabilitiitii. asupra rugozitiitii suprafetei prelucratl' I"
strunjirea otelului.
T-cl
Aparitia vibratiilor ca wmare a cre§terii razei la van, 'in general peste (2 ... 3)01111,
conduce la 'inrautiitirea calitiitii suprafetei prelucrate, respectiv la mii.rirea rugozitiitii.
Suprafetele de lucru ale sculei trebuie sa fie cat mai netede, deci sa aiba o.rugozilak
"
midi, pentru a se evita frecarea ~i aparitia ecruisii.rii 'in stratul superficial al materialului dl' V4 V3 V7. V1 19V
pn~lucrat. 0 mgozitate mare a piirtii active a sculei se reflectii negativ ~iasupra calili1tll
"li".
~;lIpla(ctei prelucrate.
3.3.3. lnfluenta conditiilor de a~chiere
3.3.3.1. Parametrii regimului de a~chiere. X'" ~

in fig. 3.37. se prezintii, calitativ, influenta unor factori, printre care ~i a parametrihll 1(.r AlIAJ
J(·j'.illllllllidc a.~chicre, asupra durabilitiitii sculei ~i prin aceasta asupra prelucrabilitiitii flllll r. ~ OUR
.I~{thillc. A;;a cum se observa, cr~terea atat a ava..lsrnui s cat ~i a adancimii de :l9chien' I
ddlTlIlinii () dcplasare a curbei (dreptei) de dependentii. T-v4spre originea sistemului dl' J \ ..f---- IqV
19~~19V 19T)iTHU;i:
'9T~.
looJ(lonale. ceea ce 'inseamna ca are lac 0 redueere a durabilitiitii seulei ~i ca alan' 0
1111 illlliitirca I'.A Tinand seama de relatia dedusii experimental, dintre exponenpi paramdnlol
'\
J('!',llIlIIllIIdc a~chicre:
dill rdalJa lui Taylor serisa sub forma:

1> Xv > Y. > 0,
Cv / Tal = v.t>'" • SXV
1I'I,u1lii evidenl di inllucnta cea mai mare asupra durabilitapi 0 are vitcza de ,~chielc, apltl
avallslI), lar cea mai rcdusii influentii 0 are ad3ncimea de a§chiere. Pentm cazul a~chielll 1111111
.''\ ":.\/ '.'
".,~.'""I'v I~V --e-Ig v
~~
"'igv
old III,(' 4') ClI0 sculii avand tii.i~din carburi metaliee, sensibilitatca durabililillil T latAIll'
vik/li
"alll lit- avails
csk dl~~asc ori Illai marc deeat fatii de ad£lllcimca de ~chierc ~i de lrci OIi 111:111Il1l11'
Nil,'""'! "'/"/1'''\'' """. '"'' ,•••,d'; <11/1/"<1 ""/"'11""11\'" r t'
www.adultpdf.com
1!J\
I'll
-~
1',.dlllTllbi/illll"1l materilllelor metlllice Prelucrabilitatell prin ll~chiere
A
AvallslIl :;;ilIncle c1emente geometrice ale piirtii active a sculei ~hietoare, au influenlll
1'101111111aU, aSlIpra calitatii suprafetelor prelucrate prin ~chiere. Astfel, analizfu1d schemck
,111I'''',111:1 llll,
se pot deduce relatiileteoretice de calcul pentru Inilpmea maxima a
Ilnq',lIlanliililor (Rnn,,):
R - s·sinX· sinlt',
pentJlI strunjire cu r.'" 0; max - Sir«+ It.)
S
(3.15) a
Rm8X - ctgX+ctgXt
:;;11I
RmU -
S'sinX'sinXt
sin(x +Xt)
(3.1(,) Hi
I'clllllI stnmjire eu cupt cu razii la van: r. F 0 ~S2
s2 b Rmax=~
R '" - ,Is>r " r ••0) (3.17)
"U:8r \!""
Lr In'zan: (s, ·avansul / rotape, iar de ==diametruIfrezei)
s2
R - ,.
mu: - 4d'f (3.18)
t\ccste rclatii teoretice nu iau In considerare factorii de material care influentea:til ~I

d.-lnllllllJj valOlile reale ale rugozitiitii. Pe baza cercetiirilor experimentale s-au stabilit rdalll
c
('IIIPIIICl'de dependcntli a rugozitiitii de anumip parametri de ~chiere, avfu1d urmatoan'l\
101 ilia
Fig.3.38. Schema de calcul a rngozitliti maxime
a. slrnnjire cu r, ~0; b. s > 0; c.frezare.
R c. - C'V
:- ~"'sY'r 5t rpm] 28, I • I I I 1
(3.1'»)
.:, ' •• -O.~5
'£? i 'i; <P,S ,,:11
PI'ntlll stfllnjirca otclului OLe 45, coeficientul ~i exponentii din rclatia de mm sus ,Ill J
1IllIu,lo;ude valori: C,'" 43,85; x ==-0,159; Y ==1,457 ; z == -0,428. De menponat ca, utilil'iillll ~20
<
,·,lioll lIIall ale avansului, atat la prclucrarea prin ~chiere a otelurilor cat ~i a fontcJO!, ,••.
~16
IIIIlT!:;hel/l' cn~teri .de temperaturii In zona de ~chiere. In fig. 3.39. sunt redate curbek dc On
I' ,11 1:1(11' kOld i ce :;;icxpcnmentale ale rugozitiipi maxime In functie de avans pentru di V("I'" ~
v"loII ale ra:t.ei la varf a cutitului.
11If1l1culavitc:t.ci de ~chiere asupra rugozitiipi maxime se prezinm In fig. 3.40
01 0'1 0'.1 o,~ "n;6

AVArPHII'mm/tut')
~i'I~,
This is trial version t, t41 , ",b. 'f'j'iJ'fiH!JI
ffjl'!;,o""lli
I" '
U
f'lo/tf''I,m'flfi1/'' It/i'
1% www.adultpdf.com .~
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin tlrichiere
Valoarea maxima R".., se inregistreazii la viteze mici de ~chiere fiind cauzatii. de particulelc t::Izele: ( bioxid de carbon, heliu, argon, la ~chierea otelurilor greu prelucrabile).
depuse pe tii.i~care se deplaseazii intre scula ~i piesa.Imbunatiitirea calitiipi suprafetei la Numeroase cercetiiri experimentale pun in evidentA eficienta utilizarii lichidelor dc
prelucrarea cu viteze de ~chiere mari se explicii prin reducerea intensitiitii procesului .iicire-ungere, privind imbunatii.prea P.A prin cr~terea durabilitii.pi sculei ~i a vitezci de
depunerilor pe tii.i~precum ~i prin trecerea in domeniul formiirii ~chiilor de curgere. ;'~chiere [16]. Astfel, prin utilizarea lichide10r de racire-ungere la incerclirile de strunjire a
Figura 3.41. prezintii dependenta dintre rugozitatea R,. ~itimpul de ~chiere, pentrll lontei nodulare, se inregistreazli 0 mlirire a durabilitii.tii sculei cu 22% ~i a vitezei de ~chicJl~
diferite avansuri. Cr~terea rugozitiipi cu timpul de ~chiere se explicii prin formarea \11 66%. Prelucrand fonte maleabile feritice cu cutite cu pliicute din carburi metalicc. ill
crcsmturilor in zona ~ui secundar, Calitatea bunii a suprafetei dupa timpi de ~chiere mici I'rezenta lichidelor de riicire-ungere, s-a obpnut 0 cr~tere a vitezei de ~chiere cu 50%, la
poate fi explicatii prin existenta unor procese de stabilizare pe tii.i~ulsculei [4]. acee~ durabilitate a sculei ~chietoare.
....•
6
e
f\.
HAT, SCULA I
24.
HAT. SEMlf.
, • •..
.••..
!\, \
GEOH
SE.CT.ASCHIE.I t-s.a-O,2Smm
L: J'~
20
--
--
--
, __
-
._._
OLl:P10
a
StULEI
6 5 0 70
It~
90. 1,2m m
I"='
~S
~ 3.3.3.3. Optimizarea parametrilorregimului de a~chiere
L~
~
~
J.' 16 ~ 4
..t,
~
..-~ o
o
Optimizarea procesului de ~chiere, prin determinarea valorilor optime all-
1',IIametrilor regimului de ~chiere, reprezintii 0 posibilitate esenpala de amclioran' ;.
t~ ~3
~ 12 1'1clucrabilitiipi prin ~chiere .
t"
N 'oI- Criteriile de optimizare pot :fi de natura tehnica sau economicii. Criteriilc dc lIatlllll
o'} I lihllicii se aleg pentru realizarea unor cerinte de ordin tehnic, ca de exemplu asiguran:a 1I1H"1
-' /
2
~) e I JlI',ozitiitisau precizii dimensionale impuse. Criterii1e de naturii economica mai impOllallh'
p~
',11111:costl!l total minim al prelucriirii, productivitatea maxima a prelucriirii ~i profitulmaXlI1I
~ 1'01 fi tnsa alese ~i criterii combinate, care sa cuprindii atat aspectul tehnic, dil I;>i l.-l
'Tollomic. In general, se alege un singur criteriu de optirnizare, iar celelalte se introdul ~;lIb
1<11 mit. de condipi sau restrictii. Criteriul de optirnizare ales este reprezentat de 0 hllle\!"
o 50 100 150 250 o 5 nhH:ctiv, numitii ~i funcpe de optimizare.
10 1S _ 20 Z~
VITEZA DE A$CHIERE [mlmin] Functiade optimizare este 0 relatie de calcul cantitativ al costului total minim Sim al
TIMP DE A$CIDERE [mini
I'IOdllctivitiitiimaxime, in funcpe de variabilele ce de:finesc procesul de optimizat. n~sJll'(11v
.';1: ..\..10. Variava rugozitlipi Rmax cu viteza de Fig.3.41. Evolupa rugozitiipi in timpul a~chi(!1I/ 1'.11 amctrii regimului de ~chiere. Funcpa de optimizare impreuna cu functiile care cx pi Imi.
a~chiere.
I,latiile de restrictie (relatiile care lirniteazii parametrii regimului de ~chiere ~i dura""lla((-il
'il IIki) alciituiesc un sistem de funcpi numit modelul matematic al procesullli de a~chi("J,. lal'
. "p'imizeaza [5, 9, 18].
.LU.2. Mediile de racire-ungere Factorii restrictivi sau limitativi cei mai importanti, care se iau 'in comadcliIJ" la
, ,'lIn:perea mode1ului matematic, sunt urmatorii:
IIIplllcesul de a~chierc, lichidele de racire-ungere realizeazii urmiitoarele functii - ritmulliniei tehnologice (in cazul prelucriirii pe linii tehnologice);
hlllqia de racire, pentru miq;orarea temperaturii din zona de ~chiere; cinematica m~inii unelte (gama de turatii ~i de avansuri);
IlIlIqia de Ilngere, pentru redllcerea freciirilor dintre suprafetele in contact ale sClIkl . rezistenta ~i stabilitatea elementelor sistemului tehnologic;
,,:.;dlldo;II\~,llIatcli,~lllui piesci ~hiate ~ ~hii ~i de diminuare a procesului de depunel\" P" , rugozitatea impusa suprafetei prelucrate;
hili'; . tcmperatura maxima admisii in procesul de ~chiere;
llllletia de a~chierc, p1111 facilitarea procesuluide ~hicre 'in sensuI mic~orarii (lll •.I'lf adaosul de preIucrare ~i adfincimca minima de ~chiere,
'}I iI ~',Il'lIIn:csan: deta~arii ,l~chiilor;
,'11<'1
ill G\zul 'in care seurmiir~teohlillcrca unui cost minim de prclucrarc, hlllq.a obl'" IIV
timetla tie spillan:, [)Jill lndcplhtarea a~chiilor dill /01111,i<' ''',i,hwll~ ,'" opllllli'/JIreSI:detcrminii IllfUldIn rowadnm •.•.o~;llIll1lanopcrei de eXCCII(IC,dH'llllwllk , 11
('" lII\"dl'd\"rJklw-III1IWn'se IIlili/.caziilichicldt· ,~lIb11I"1",lmu' (1111111
,',all ridlcahl), .'IUt. de ha/il ~i IlIIllIillllI d•. n'a:;<I'I"1
" hllll"iUl'i~SClllciuZilte, CIIHSCIIIlIik~i1 11111'/',1"1111',111I1(>111
1""I1Ai
.I•. Wl~;;1l1 PUIVl'Il/.all', suhshlllll"ll" solicit" (!"mlltul 1111,
III 1'1'\11111I.1 This is trial version
Ill' 11I011hd•.1I) 'dIll
I'~
I'll!
www.adultpdf.com ~
lJ
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitalea prin aljchiere
Fune~a are urmii.toarea forma: :;;IIl,in forma simplii,
'" L·op 'It' ••

(3.20)
I".". --(1+--)
n-t·s T
; mIHlm (3.Z~)
C· Ch+C,;N, ; N, - T
Modelul matematie al proeesului de ~chiere pentru determinarea durabilitatii ~I ,I
Loa u ·n·d·L C'u Il:gimuluioptim de ~hiere (n, t, s) este alciituit din una dintre aceste functii obiectiv, la care
C- -_P 'Cl, ('tII·C3+16;Cl+~) ; ",ini",
0 (3.21) ,;,'adaugii urmatoarele conditii restrictive, care tin seama de diverse conditii de ~chierc:
n·'·s (u.-uol·l ••••
·s I, lcstrietia durabilititii:
l000-C·K
T M'n·lx,·s,., • v t (J.lt,)
n·d
unde: n, t, s, reprezintii turatia, adaneimea de ~chiere §i avansul;
L -lungimea de prelucrare [mm];
tb - timpul de lucru; I('slrietia de rigiditate dinamiea a m~nii unelte, care asigura toleranla de preIucnlll' '1'1'
N, - numarul de aseutiri a sculei;

x" .v" R".,·K·T
i), - adaosul de prelucrare pentru operatia respectiva; t '·s ',s: P (1"/,
)'·C " .
Cl - retributia muncitorului [lei/min]; F,
C2 - retributia muncitorului ascutitor [lei/min];
Cl - costul sculei [lei]; , IlJllitarea puterii consumate la ~chiere fata de puterea P a motorului electric:
Hi - uzurainitialii a seulei [!lm];
x y 6·1••••·'ll·P
Un - uzura relativa [!lm]; n" "'s ",s: E (.I.l,ll)
Llu- uzura maxim admisii [!lm]; n·d·C
F,
d - dilUlletrul (dimensiunea) piesei [mm];
lu,- timpullleeesar ascu~rilor [min]; III1Iilarea sagetii admisibile a piesei, sub aetiunea fortei de ~ehiere, astfd indil si. 11I1
t" - limpul necesar schimbiirilor §i regliirilor sculei (min]; d'pll~eascii toleranta Tp a dimensiunii prelucrate:
I, - lungimea totalii din scula care se poate reaseuti,
III f{mna mai simpla, functia de optimizare se poate serie: t x,.v,
'·s 3E·/·Tp
',s: ---- (,U'~)
Loa C2 (3.21)
1.12·13,CF ,
C. Cl-_P (1+--) ; minim
n·'·s C{T .,l:Jtia restrictiva functie de rezistenta admisibila a sClllei ~chieloare:
I.>acllse unniir~e realizarea unei productivifiiti maxime la operatia respectiva, fUllc(llI Ix',·sy",s: --"--·B:1 tJ
PUll
10'C
de oplllllizare se determina luand in considerare dependenta acesteia de timpul de ba/ll, <II' F,
1IIIIplll IIcccsar asclltirilor, schimbiirilor ~i regliirilor sculei ~i de numiirul de reasclltiri SI'
ohlll1Ca:,lId cxprcsia de calcul a timpului de lucru pe bucatii, care trebuie sa fie minim pClltr11 ,,1.111:\restrictivii de !imitare a sarcinii maxime admise (Fni:F,) a mccaniSlllullli Ill' avaw;
;1:;If',lIran:aproductivitiitii maxime:
t Xl' r.~sY F
p'( <; ~ .. --" (Ill)
'"•.•:- !,.",.N;'" N _ '6 (J.U) ('/f.

r T
.,'Ialla leslllclivli pGlltm () \IIV,Oill"'" 11lIJ1U::j·. (1'.' raza sClllci; x, ,1(, ,( '. SI" d•.••.1I111 Ill'
la l'wcarl" 11It H 1',1>'11 ,k iIIJ' Illn ,.)
, "1"'111I1('111:11
L'a n't/.I-
Uo
Imm).•. ; mmm, (.\.2>1 )

(/Io•••. - ,. "'.r .
"I,~ "" ui lW,.\·
'(HI
www.adultpdf.com -~,
'111
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin aljchiere
x
S ':s:
R-.-'rx,
(3.32)
Cl
- limitarea adancimii de ~chiere:

(3.33)
t :S:Q,
- relafii restrictive de incadrare in domeniile de reglare ale gamelor de turafii ~i avansuri:
"1IIin :S: " :S: "mu: SIlIin :S: S :S: smu: (3.34)
Dupa intocmirea modelului matematic, prin metodele programarii matematicc ~iak

tehnicii de calcul, se determina valorile optime ale parametrilor regimului de ~chierc, in
(;ondi~ile unei durabilitati maxime, respectiv a optimizarii prelucrabilitatii prin ~chicrc
3.3.3.4. Regimul termic

o 200 400 SOO 800 ~
Regimul termic este definit prin temperatura la care are loc procesul de ~chi~:Il'
TEMPERATURA [oq
Rq~mul tcrrnic impus, respectiv temperatura de lucru cream pentru des~urarea proceslIhll
de w;.chiere, are ca scop modificarea unor proprietati ale materialului de prelucrat,respcdlv Fig3.42. Influenta temperaturii de incaJzire cu plasma
ale matcrialului sculei, care influenteaza favorabil conditiile de ~chiere. asuprafortei de O¥hiere.[16]
In principiu, prelucrareaprin ~chiere la cald se bazeaza pe cr~terea plasticitlltil
llIaterialului ~chiat, datorita temperaturii, Procedeul se aplica unor materiale gn·.1l unde C este 0 constanta, p, - forta specificii de strunjire, y - greutatea specificli, c 1111.1111.1
/lldllcrahile prin ~hiere, ca de exemplu otelurile refractare, respectiv acelor materialc Call'. ':pccificii, A. - conductibilitatea termicii.a materialului de pre1ucrat. Imautiitirca prd ucrahrll Utili
III(~llIditiide tcmperatura normalii, dezvoltii forte moo de ~hiere, provoacii uzarea inleusA Hliajclorsuperrefractare trehuie pusii.in legiiturii cu proprietiitile fizice diferite (klllp"1 allll h
a sClIlci'l~hietoare §i limiteaza viteza de ~hiere. Inciilzirea zonei de ~chiere a materialllllll de lopire ridicata, capacitate de inciilzire redusil., forte de coeziune interatomicc mall) 1.'1• 11
s('lI1if;lhricatului,in vederea prelucriirii prin ~chiere, se poate face prin rezistenta de conlurl lIItluenta mare a elementelor de aliere 'asupra stabilitatii retelei cristaIinc la klllpn all 11t
IIll1hc tlii~ul sculei ~i semifabricat, ca urrnare a efectului termic al curentului electric d(· Iltlicate.
kll:,illllCrcdusii (6... 15)V ~ intcnsitatc marc (200...300)A (strurJirca clcctromccanicii) Sllll \Oil In figura 3.42 se prezinta influenta temperatu..rii de 1:ncilbre, pen Ii'll dill"tll' v:tl ••"
afulollll unui jet de plasma, Una dintre condi~ile care se impun este utilizarea unor sClllr ,tic avansului, asupra componentei principale a fortei de ~chicrc, la stnmjin:a 1111111 "1,1
lll;;dlldoare cu stabilitate terrnica mare. La incerciirile de strunjire la cald a otcltuilOl Idiactar eu inciilzire prinjet de plasma.
Idractarl'. ~HIobtinut reducerea fortei de ~chiere cu (40 ... 50)%, reducerea vibrati111ll, Prclucrarea prin ~chiere la temperaturi scazute, in conditii eriogcnicc, se 1I1rlw'lllj,
u 1'~((;Il;acalillitii suprafetei prelucrate ~i a durabilitiitii sculelor ~chietoare, III cazul otelurilor de inalta rezistentii, cu plasticitate ridieala, calificalc ca nlwJC (\1 I' i\
!\liajdc superrefractare( 60W-40Mo, 90Ta-lOW, 95Nb-5V, C120-6AI-90Ti) 'I\' InJnsa.
cOlllpoJ111total tlileril in raport cu aliajele refractare cIasice la prelucrarea pnn ~c1l1m' III In conditii criogeniee, nHitproprietiitile fizico-mecanicc ale malcrialllllli pldllll ai, , ,11
laId St' cOl1sfatU aslfel di tcmpcratura de inciilzire a semifabricatului influentea:tA sciidcH'lI ','1 •. de ale seulei a,<;ehiehllU'c
slIporlii 0 scric de modificliri. Aslfel, durillllca !;.Iiploplll'llilll.- d,
dlllahdllJllii sClllei.Rdatia cmpirica pentru deterrninarea lemperaturii optimc de prdllt Iall' II"Idcntii mecanicii cresc. 111Iplw:lttllaka scade. F~:stefoarte important Cl au'slc IIIlHldl.1111
t")lpIH.li,lnlro oiln:can: masuril, accastn comportarc p 61: ';1' ~:(' ('lOdllcli mai PWll1l11ll1lll1lll:llnLllul::cuki dedit la tnnlerialul de ('Iduelat 1':1.'.lul '.'-
.:, 0('111 aplidirii llce~llol .011I11111 d, ''',' IlIn c. III kll1(leralmi joasc, n;tl'llllhunlillllll 1'1'
C·P.
t - I"Cl (.',.'''11 IIIdllll(Olllol P A CIl'IJkll'lI .111I111.111111111 III 1111'1,
"hlllll'll'illllIOI JugoZIt(lllllUU. 11i1p,t1I/J11nl
..,.. (Y'e' ,\.)o,~
This is trial version '.'1 llill',IIH'lItllH'lllIIJChlllol III pllF' ill. tliul 1',1'1111llilU III l!'IIIJ1C111hlll
IWil/,uk it oldllltlo,
'0'
www.adultpdf.com n~
*1) \
Prelucrabilitatea materialelar metalice 1
I Prelucrabilitatea prin al?chiere
inoxidabile austenitice, are loc reduccrl":! '"lltinutul de feritii liberii din otel este mai mare,cu atat rugozitatea suprafetei preIucrate estc
conductibilitiipi terrnice ~i a capacitii(1I III;Umare ~i calitatea suprafetei este mai slaM.La viteze mici de ~chiere se favorizea:rJI
calorice, precwn §i transfonnarea intensil a 1'1(IcesuI depunerii pe tiii§.
austenitei in martensitii.
o datii eu crc§terea vitezei de ~chiere, uzura sculei crc§te cuintensitate micii, la I'd
Pentru prelucrarea otelurilOl '.1 ~i temperatura de 3§chiere. Se vorutiliza scule cu unghi de ~ezare mare,in scopul
inoxidabile se folosC§te, ca agent criogenie, I,dllcerii freciirii dintre sculii §i materialul de prelucrat. La trecerile de finisare, pcntrll
azotul lichid la 83 K sau bioxidul de
""Iinerea unor valori mici ale rugozitiitii suprafetelor,se vor folosi indeosebi uleiuri la can'
carbon, conducand la ameliorarl"a I"oprietiiple de ungere sunt mai pronuntate decat cele de riicire.
proprietiiplor fizico-mecanice ale acestOlil Miirirea vitezei de ~hiere peste 100 mlmin reduce tendinta de formare a depunerilol
~i la imbuniitiiprea durabiIitiitii scuIei prill I" liii~. In domeniul vitezelor de 100 ... 300 mlmin se utilizeaza scule cu pliicute din carbuII
crc§terea duritiitii materialuIui ei, mai ale!: Itll'lalice, grupa P de utilizare (p05 ... P20 pentru finisare §i de PIO ... P30 pentru degro~are)
20 in cazul sculelor din otel rapid. In fig, 3.il\ Probleme deosebite ridicii otelurile Cll un continut de carbon sub 0,25%, la strunjirea
sunt prezentate comparativ curbele dl' oI"',ajiirilor sau la strunjirea de retezare, precum §i la gaurire, alezare ~i filetare. DatO/ita
vOOape a durabilitiitii cutitului in functic de I'Ldicitiitii ridicate, in cazul procedeelor sus menponate, la viteze mici de ~chiere se oh(1I1
10
viteza de a§chiere §i temperatura dl' '""ll:r.itiiti moo ale suprafetelor prelucrate, De asemenea, se manifestiio tendintii puternicil dt'
a§chiere la strunjirea otelului inoxidahd j""l1are a bavurilor.
o
20 31.5 :£l 00 125 austenitic 10TiNiCrl80 in conditii dr Procesul de ~chiere al otelurilor -carbon moi eu continut sciizut de carbon,po:!t" I1
VITEZA DE A$CHIERE [m/min] prelucrare fiirii racire, cu racire claSH'I) i 11I11IJllatiitit,
utiIizand semifabricate laminate sau trase la rece,a ciiror proprietiiti de pI asti ci I;r k
n) 400 500 600700 800 900 (emulsii) §i cu racire criogenica (<t101 lIII1mai reduse ca urmare a stiirii ecruisate a materialuIui. Astfel, procesuI depunerii pc !1I1.~;
TEMPERATURA [0C] lichid). Se constatii ca la strunjirea CII , .(l' mai pupn pronuntat iar ~chiile au fonne adeevate .
pliicute din otel rapid, in conditii de raclI C
l;'i~.3.43. Cllrbe de dllrabilitate pentru diverse
medii de racire. criogenicii, durabilitatea scuIei cre~tc d,·
OLc601
2...4 ori, iar la strunjirea eu pliicutc dill
carburi metaliee (P30), in aceIe~i condilll I"
,I
I ! ~
I ~
OLC35
dlllahilitatca cr~ie de 1,5 ... 2,5 ori [19]. De asemenea, in conditii criogeniee, uzura cutituhll
,'::11' de (4 ...6) ori mai micadeeatin eazul ~hierii in conditii normale. La acee~i durabililak
.,
.,
,
I
I /LC15 ~
a sculei, III cant! riieirii cu bioxid de carbon, viteza de ~ehiere este eu (15 ... 50)% mai man· J
II
,
/ N
!
• ;::J
d"citt III cazul ~chierii la temperatura nonnalii.
/ / OLC15
'"
.......
./,./ ,I I
-
J.4. PI~:Cl.J(J(:R,\J}II.ifTATEA PPJN A~ClIIEP~ A MATEPJc~ELOR
M J':TALlCI~.
.l.4.I. J'rducrabilitatea prin a§cmere a aliajelor feroase VITEZA DE A$CHIERE
liil:.3.44. Influenvz conpnutului de carbon l?ia vitezei de al?chiere asupra ":~II,.ils{'lIln

.lA. L l. 0leluri carbon.
('11 efe:;;terca con(inlltllllli dl' lill hOIl (0) 'i% < C < O,4%),struetllla se 'illlhol'iltl'~k III
('ollstltllenlii de baza din struetura otelurilor carbon hipoeutectoide (C <: O,X%) ~I iI I" .Ilia, n~",istl~nta la del()lIu:uc' '1\'1,'11', 1;11'al':lCllatra de del(lfllJan~ seadt', dd,'lIll1llallcl
"ll'l 1111
101 slah alia!c (totalitatea e1ementelor de aliere sub 5%) racite normal 'in alT, SlIlIl '" 1l11lIo;II•.!t- •. I'eclt' :!Sllpra a.~alll;lhdlllllll
Inll;l, pnhl:l ~j celllentita (Fe,C). dcplasillril do IIIn 1111111I pl' 111I~SI"" VIII"/t' dl' a~dlll'l!' 1l1i1l11l1'1
1.'111111111.1'1'1111I111,,,
"rdun;i1l1lilalt'a otdllrilor ell lIn contilllll dl' 1;lIholl mai mic de O)'i'~" c,,'.lt' (LI', \,H),
oll'inlllllJ:llll, 111pllllnpal d,' propfidiitik
(i:lill'l 111)("1('I )"Iolllll plasticiliit" ridllall'.lll (ill cl"'ill' ••'a dwlllllll tit- "'J,llIlll '11"" lilt" 111111111
.1" :1',"hll'it',
'IH
www.adultpdf.com -~
'11 .
1
Prelucrabilitatea .materialelor metalice
Prelucrabilitatea prin ~hiere
- dezvoltarea putemica a uzurii 0 data cu cre¥erea vitezei de ll§chiere (cre~terea pank. 3.4.1.2. Oteluri pentru automate
curbei: uzura-viteza de ll§chiere);
-imbunlitaprea calitiipi suprafelei prelucrate, a formiirii ~i morfologiei ll§chiei, Prelucrarea pe m~ni unelte automate impune utilizarea unor materiale ell
Ca materiale de scule pot fi utilizate otelurile rapide, carburile metalice ~i materiall'll' a~chiabilitate ridicatii, care sa asigure realizarea unei productivitiip mari in conditiile
ceramiee. Dintre earburile metaliee se reeomandii eele din grupa P, eu un eontinut ridieal dc'
pmductiei de serie mare ~i de masi, precum ~i desf"~urarea in conditii normale a procesului
TiC ~i TaC. Seulele utilizate trebuieprevazute cu unghi de degajare pozitiv. de ~chiere cu mai multe scuJl' simultan. otelurile destinate acestui scop se numesc otcluri
Prelucrabilitatea prin ll§chiere a otelurilor cu conpnut rOOus de carbon poate I1 pentru automate (ST AS 1350-80), simbolizate AUT, urmatl' de cifrele care reprezintii
'imbunitiititiiaplicfu1d recoaeerea de globulizare, iar a otelurilor ell un conpnut mai marc dc' (ontinutul de carbon (max. 0,4%) in sutimi de procente: AUTI2, AUT20, AUT30, AUT40M
0,35% C, prin nonnalizare.La ll§Chiereaotelurilor eu structura perlitica lamelara, intensitalrll :;c livreazii sub forma de laminate la cald sau trase la rece.
uzurii sculei este mai mare deeat in cazul otelurilor eu structura perlitica g1obulara,datontll Pl'ntru asigurarea unci comportiiri bune la ll§chiere, otelurile pentru automate all
prczentei lamelelor de cementitii care exercitii 0 erodare puternicii asupra tiii~ului. lOntinuturi mai ridicate de sulf: (0,1...0,3)%; fosfor (0,04 ...0,25)% ~i plumb (0,15 ...0,35)'%
La otelurile eu continut de carbon euprins mtre ( 0,4 ...0,8)% cre¥e eantitatea de pcrht/l l'lumbul are ~i efect lubrifiant, miirind durabilitatea sculei ~chietoare.
in structura,ln detrimentul feritei. Prelucrarea cu viteze de ll§chiere mici a acestor materilllt' MM prezintii solubilitate redusii in fier, formeazii lnsa diferite sulfuri stahi le , in
prodac temperaturi de ll§chiere ridicate. Datoritii acestui efect, precum ~i datorita cre~tclll IlInctiede elementele de aliere ale otelului. Sulfura de fier (F eS)este un constituient nedori I.
ef<),tuluide ll§chiere, se dezvoltii in special uzura de tip crater. Dependenta calitativa dintfl\ ,h-oarece are temperatura de topire relativ sciizutii (1389°C) ~i apare mai ales la liullla
prducrabilitatea prin ll§chiere, exprimatii prin criteriile g10bale Z" Z, ~i confinutul de carboll. priiuntilor, provocfuld "fragilitatea la ro~u".
e~;tcprczentatii in fig. 3.22. Pentru ll§chierea otelurilor cu un conpnut de carbon( 0,4%' ( Dacii in afara de sulf se adaugii ~i 0 cantitate corespunziitoare de mangan (dllpi\
0,8%) pot fi utilizate ca materiale de scule toate sorturile de otel rapid, aliaje durc (1111 lonnula empiricii: % Mn == 2,5 % S + 0,15), datoritii afinitiitiimai puternice a sulfullli fatillk
~')upaP, placate dure acoperite precum ~ materialele mineralo-ceramice. Datoritii sOlieitiirillll IlIangan, in cornparatie cu fierul, se formeazii aproape in exc1usivitate sulfura de lllal1l',i1ll
knnice ~i mecanice mai mari, unghiul de degajare se va reduce la cca 6°. Aceste tipuri dt' (MnS), ceea ce este de dorit in otelurile pentru automate. Punctul de topire a MnS esll" II.'
olduri pot fi considerate in general ~r prelucrabile prin ll§cmere, rezultfuld suprafete nch-dl' Ih20°C. in general sulfura de mangan are 0 influenp negativa asupra propriettltilor d,'
~Ia~chii scurte de rupere. Evolupa rapidii a uzurii poate fi impiedicatii prin reducerea vill'/I'1 ,,·:;.istentii a otelului. Influenta pozitivi a sulfurii de mangan asupra prelucrabilitiitii 1'"11
Ik a~chiere, prin utilizarea lichidelor de racire-ungere ~i, de asemenea, prin aplicarca 1111111 Il',ichierese explica prin aceea ca, atat frecarea interna din planele de forfecare a a~chici rill
tratalllentului termic de recoacere.
',1 cca dintre suprafetele in contact (~chie-scula ~i semifabricat-scula) sunt redw,l'
Otelurile carbon hipereutectoide (C > 0,8%) au 0 structura formatii din pcrlitll /11
IlIduziunile de sulfuriide mangan constituie zone de inipere in planele de forfecarc,n:spcd Iv
cClllcntitli secundara. Spre deosebire de otelurile carbon hipoeutectoide nu apare retea clil '\lII\X-"l1tratOride tensiune care conducla nucleatia fisurilor ~ la fi;agmentarea ~chiei !\viilld
1('1ilii, ci se fotIDeazii 0 retea de cementitii. Cementita apare in jurul graunplor de perl j til III vcdere ca sulful mi~reazii uzura sculei ~ nu influenteazii fragilitatea la rcvcllin', ('::11'
La prelucrarea otelurilor cu 0 astfel de structura, uzura sculei este mare, dalnlll. I'II~krabil fosforului.
III csil!nilor ~i temperaturilor inalte din zonele de contact ale sculei. Suplimentar, fazelc dillI' Sulfura de mangan determini obtinerea unor ~chii scurte,de mperc, rllgo:;,ilak hllnll
din s(llIetura exercitii 0 acfiune abraziva puternica. Astfel, la viteze de ~chiere rdativ 1llll'I, 11 t:llprafetei prelucrate ~i reducerea tendintei de formare a depunerii pe tiii~.
dc circa (60 ...80) xrJmin, apare atat lL..~a craterialii puternica cat ~i uzura pe fata de W;:Ci'iltl', Privind a§Chiabilitatea, sulfur'Je de forma globulara uniform distribuitc slInl Cl'''' Ill'"
(:(~('aCl' poate conduce la distrugerea prematura a tiii~ului. Materialele de scull' destilllllll I,lvorabile. Din acestmotiv, se urrnir~te, ca prin rnisuri rnetalurgice, sa se ohtill1i <Ill'Utllii
prl'lucriirii otelurilor de aceasta clasa trebuie sa posede 0 rezistentii mecanicii ridieatft 11
I\I Illlii a incluziunilor de sulfurii. in otelurile automate. Cu cr~terea can ti tat Sillhllll dl' ii
1ll1lchiei<L';ichietoare~i sa fie rezistente la uzura. Se prefera aliajele dure din grupa I' dF IIl:lllgan, ll§chiabilitatea se imbuniitiit~te considerabil.
nidi/are (1'05 - 1'10 pentru finisare, P20 - 1'40 pentru degro~are), respectiv pliicutde Ihllll Influenta plumbului asupra uzurii sculei depinde de viteza de ~chicrc ill lil'.. \ ·1', til
;I\opnile, ca 0 rezistentii mecanicii ridicatii a rnaterialului de bazii. La stmnjire, sculdl' VIII pICl,illti',comparativ, curbele de durabilitate ale sculelor la ~chierea unui otd ell COlllllllltlit
IJ pn~vj\zute Cll unghiuri de degajare pozitive (panii la 6 0) ~j unghiuri de i'nclinan' 11/,1111 plumh ~i a ul1uiafiiri plwnb. Se constat! ca adliugarea de plumb panli la O,2')IYo,il1dlHlI("UllIl
lll'l',ative (pann la _4°). Pentru scule simple ~i solicitiiri mari la a,?chiere, 'in ca:l,ut IItilllil,1l vll("ldor de a~chierc sub lOO m/min, IIrc Cllc1i.:ctdimil1uarea uzurii pc fata de 1l/;ll'/',1II1' I.u
';cllklor din otd rapid, se vor i'ntrehuinta eele cu continut mai ridieal de Molihden ~i( 'ohl1l1 \'Ih'l.l' dc a~chicre peSIe lOOm/IIlIll!i!' cow;tllhl. pentI'll uzura fctci de 'L~c/',aIC,0 lllllll'0IIHl('
mV('ISliI'rivind IIl.um Clatl'l11I111.lIdhwlIllI plllllllmllll I'Ste aproapc indepclldcntll dc vlll'la d•.
",/IIIl're. La valoll Sll1)("11 Ollll' Ilk VltUH d." I\'J,llInc !JI l:r lIvansuri nllll I,t"Xlstelllllpllllllhllllll
,kVllW Illd/CII'lIhl 1111 I'vollltlllllllllll Hil. 11I1I1 IIIIHWli.dlllgrallldc de dllmh",tllll' dl'VlllIIllll
This is trial version 111,,"1'1<' IJI:1ll1''''1''I!lI'11ldqWlldcllIdr (11I11111111111tI" pllllllh
'Oh
www.adultpdf.com .~.
Ht J
1
PrelucrabiJitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin lUjchiere
6400
e 6s
N_ N
O 0-
11 200 " Otelurilede cementare prezintii 0 tendinti accentuata de formare a bavurilor. ;\cI'~:1
~ g
,...,
1l'/lOmen este dezavantajos in special la alezare ~i bro~e, Printr-o riicire rapi(b\, I"
Ililt:unentultermic, tendinta de formare a bavurilor poate fi.parpal redusii. La 0 noun 'inci,I/.!I'·
S100
e e
•....• e
•....•
l"~stepunctul de transformare aceasta tendinti apare din nou. InJiiturarea totalii a ci l',';k
l'll~;ibiliinumai prin recoacere de omogenizare .
~ 60 Parametrii regimului de ~chiere utilizativor fi influentati intr-o micii miislldr clo-
~
(Lltamentul ternlic, cu exceptia cazului in care se 3§chiazii cu seule armate cu pliicll(e dill
b4d
d
b ',lIhuri metalice (de regula PlO sau placute acoperite) [11].
d In cazul utili.ziiriisculelor din otel rapid, sensibile la variatiile rezistentei mecallllT. III
~20 IlIlIqiede tratamentul termic aplicat materialului de prelucrat, vor fi utilizate diferih' Vlk ..I
~
8 o .I,' al}chiere.
10
40 60 100 300 40 60 100 300 3.4.1.4. Ote1uri de imbuniitiitire
VlTEZA DE A~CIDF.RE [m/min]
Otelurile de Imbuniitatire se folosesc pentru fabricarea diferitelor organe de 1l11l~jJ III
Fig.3.45. jnfluenta conpnutului de Ph asupra durabilitaJii scuM. , ""~ sunt supuse unor solicitiiri mecanice man. Ele poseda un conpnut medill de CIlIt,,"
III/re{0,25...0,6) %, conferindu-le proprietiip de rezistenti mecanica superioarc. Prillnfl;lkll
, II'mente de aliere sunt: siliciul, manganul, cromul, molibdenul, nichelul ~ vanadllll
Existenta plumbului in oteluri are 0 influenti similara eu cea a sulfurii de ~hiabilitatea otelurilor de imbuniitatire depinde, mm ales, de structuru Ijl dC':ill" JI
mangan,nUC§Orand rezistenta la forfecare ~ favorizand fragmentarea ~chiilor.In plus,ln , ,llla,AIn limite largi. Influenta elementelor de aliere asupra pre1ucrabilitatii pri 11 a~dll( '11",1
procesul de ~hiere plumbul actioneazii. ca lubrifiant "intern", fiind mm activ~. mm eficient , '<l'lcitaprin structurii, care depinde printre altele ~ de tratamentul termic aplieaL
la viteze de ~hiere man ~i la ~cl1ii continue, participand astfella reducerea freciirii dintre OteIurile de 1mbunlitapre nealiate prezinta 0 inriiutatire a ~chiabjlitiilii, ell W·';/l'Itil
~cbie ~i sculii, cu toate efectele care decurg:n1ic~rarea temperaturii de ~chiere ~i a l'wflortiei de perlitii in structura,impunand utilizarea unor viteze de ~chiere rdat;v :,1/1/111,
uzurii,cr~terea durabilitatii sculei,posibilitatea intensificiirii regimului de 3§chiere. I 'I viteze de ~hiere mari, scula i~ pierde capacitatea de 3§cl1ieredatorita intensi lido 1111/1/111
III~;pcciallaprelucrareaotelurilor cu continut mai mare de crom, mangan sau vanadill ("11'11111
,lI;lk de imbunatapre). Structura care contine un amestec de cementitii. lamclal'i't 1;'1Iwllll.,
3.4.1.3. Otelnri de cementare ,.Iohulara (de exemplu in urma recoaeerii incomplete) posedii 0 buna ~chiahilitak
Adiiugarea de sulf, in proporpe de cca( 0,06 ... 0,1)%, in otelurile de IlIlhmu\IlII"" Ill'
0tehLrile de cementarese utilizeazila fabricarea pieselor solicitate la Uc...~a san 111 1111 dcei ravorabil asupra ~chiabilitiitii la strunjire, frezare ~i giiurill:. in -.;:mliliiliIIUII 111,11 I
regim de solicitare variabilii (rop dintate, arbori de transnUsie, bolturi etc),avand un continut i1I'ill,deetul pozitiv este mm redus.
de carbon relativ sciizut (0,1...0,25%). Tratamentele tennice aplicate otelurilor de Imbunatiipre,eu seopul crcljkril capalllnlll
otelurile de cementare se prelucreazii. prin 3§chiere, aproape in exclusivitate, Inaintell ,I, a~chicre, difera de la caz la caz In funcpe de conpnutul de carbol1, respecflv ch, ~jl,III'1
tratamentului de cementare,urmat de operatia finalii de rectificare, Deoarece aceste oteluri i1l1dllr:~a.Astfel, 0 buna ~cl1iabilitate a ote1ului OLC60 se poate ohtine pnn It'C~~a(l"II.-•I,
contin mai ales ferita ~ 0 cantitate mm midi de perlita, uzura sculei este redusli. "'lIl1liere,iar 'in cazul ote1ullli OLC25,tratamentul termic adccvat CSle U"CO;WC""".I,
La prelucrare se recomandii utilizarea vitezelor de ~cbiere illalte, pentru a evitll 1,I"hlllizare sau durifiearea prin ecruisare,
procesul de formare a depunerilor pe tlii~.Rugozitatea bunii a suprafetei se poate obti ne pri 11 Marea majOlitatc a opt'lajiilOl cl<-:l',;dll('lc'a oldllrilor de 'imhunliliijile ~l"('l(1"clIl[ldlll'!)
utilizarea unor liehide de ~hiere adecvate, prin modificarea geometriei tliiljului (Ul1r)Jidt' 11.11 ;Il1lClIful
fermie de 'illlllllllillill'/I", "ellell III •• I 0,1~;kntii slIperioarii edci di n slal (' In(l,II'IJI
degajare pozitiv), precum ~ prin miC§Orareaavansului [4,27], I 'lel i1CTsIIllOtiv,la vitc~/('ell'W,lth'II" 1111111, U:IIl" ~:Cllklc"sll' I();ule lufl'w;j,
PentlU a diminua dificultntile de prducrare cauzatc de tendinja de adt'l'l~ntli,oldurik I,a <L';lclticn'a
oldlllllo, d,' 1I111li1llllfllllll 'J4" 11-( OlllillUlil.Lllllla(nlall' dl" ,';culc-,carl'lIId.
:~jatc de cementare dcscori se 1II;lchill'I,1I dllJl;icc 'in prcalabil ill I (ilSt SlIpWWmwi IrcoaCCII d(' 1I1i'()Ihu'(hll p,lul'a 1', tlIIC"NI IIII lld" I-Ilk 111'1"111" ,,,,"1111loak plou'cl<-dc ch- a;l( Ill•.•" ('1\
glohllli',llll\ CIIhaWlliullIJlu' l/ofl'llllll 11/I"li\
This is trial version 1",IIe"iHT,';Il'i1,b p)\IIIIII"'II III.-.lIIlC' 'H" nUll !Hl 1\ d. "1'1111' 'it IIkll' dlel 01.-11"1',,1
www.adultpdf.com
'OH ',-q
~
1 Prelucrabilitatea prin afichiere
Cu rezultate bune se utilizeazii ~i pliicutele dure acoperite, precum ~i materialdcl .I,' cemenritii.,dispersate mai mult sau mai putin uniform, intr-o masii de bazii feritica. La UII
mineralo-ceramice. '
, Illltinut mai ridicat de carbon, reteaua de cementitii nu mai poate fi inliituratii printr-lIl1
ILltarnentobi~nuit de recoacere.
O(e1urilede scule nealiate se prelucreazii prin ~chiere in stare recoaptii., Otdurilc de
3.4.1.5. Oteluri de nitrurare. ':Iule hipereutectoide pot fi ~chiate ~ dupii.tratamentul termic de recoaceJ;e de normalizan'
'i,11Iin stare de livrare, obtinutii in urma deformiirii la cald In ambele cazuri se conteazl'i. pc
Otelurile de nitrurare cu un conpnut de carbon intre 0,2 ~ 0,3% au un domeniu dll ,,';Iaba ~chiabilitate, pe 0 cr~tere a tendintei de formare a depunerilor pe tii.i~.
utilizare similar cu eel al otelurilor de eementare. Pentru a le miiri capacitatea de imbuniitii(ilc\ La 0telurile aliate de seule, elementele de aliere se aleg in functie de influenta IIJl
o(c1urilede nitrurare sunt aliate cu Cr ~ Mn. Aluminiul sau vanadiul faciliteazii formarca till i1';lIpraduritiitii,ciilibilitiitii,stabilitiitii la revenire, asupra tenacitiitii ~i rezistentei la UWI;I
nilruri. Nitrurarea are loc la temperaturi intre 500°C ~ 600°C, adicii sub temperatura dfl ( 'anlitatea aeestor elemente, la otelurile inalt aliate, este stabilitii in acord cu continutullk
transformare austeniticii a materialului.
',lIhon. Continutul diferitelor carburi rezistente la uzura este in func{ie de continutlll dc
Spre deosebire de otelurile de cementare ciilite, la care duritatea mare se obtiJ](~in , ;11hon din otel.
IIIllla transformiirilor structurale prin existenta starii metastabile a martensitei, duritlllr14 Otelurile aliate de scule, in special otelurile rapide inalt aliate, sunt greu 3{>chiablll',
supratetei unei piese din otel de nitrurare este efectul forrniirii nitrurilor dure de mdnl ,I<-,,;u'ecein stare recoaptii prezintii tendinta de aderentii. ~i de formare a adaosului pc lilil;' III
Azotul, care difuzeazii in straturile superficiale ale materialului, formeazii cu elementck th. H ,':;lcaz suprafetele preIucrate sunt rugoase, iar la i~irea sculei din ~chiere, tiii~ul poal<",'ia
alll:rc, ca Mo, Cr ~ Al, nitruri speciale, care in majoritatea cazurilor determinii. tensiuni Illm! I dcterioreze prin ciupire iar r~ite ale ~chiei sa ramiina sudate de sculii,
ale reteiei cristaline ~i cr~terea duritiipisuprafetei. La prelucrarea acestor oteluri, viteza de tl§chiere cr~te cu gradul de unifi)J'lnilalt' a
o separare mai puternicii a feritei in otelurile de nitrurare conduce la durificarea ZUIII'I I aI hllrilor. In acee~i masura cr~te insa ~i tendinta de aderare,astfeJ cii otelmilc de scuk \ 11
tic la suprafatii ~ determina 0 structurii. grosolanii. neuniformii. a zonei de 'trecere spre mie/lll !"Hlllltide carburii fini dispersa{i se caracterizeazii printr-o ~chiabilitate sciizuta.
piesei. Oteiurile de nitrurare se prelucreazii prin ~chiere, inainte de tratamentul de nitrUllllc" Prelucrarea prin ~chiere a otelurilor de scule se executa cu scule din aliajc tlun' III
" ecvcnt, in stare imbuniitiititii ~ mm. rar in stare recoaptii. Structura de imbuniitii.tirc, cnlll , ,11hllra de titan (TiC) ~i carburii. de tantal (TaC), posedand 0 tenacitate mcdie( de eX(:lIIplll
cOllline carburi fine, uniform repartizate cu martensitii de revenire, ~ care este cea 1I11d 1,la'lllcle dure P20). Cu rezultate bune pot fi utilizate §i unele oteluri rapide inalt alial<", ,1.11
1:lvorabilii din punet de vedere al nitruriirii, este nefavorabilii. din punctul de vedl~lr: III IiI vllcze de ~chiere mai sciizute.
al;'chiabilitiitii. Prin urmare, ~chierea otelurilor de nitrurare prezintii dificultiiti mai mUll lu
pmccsul de det~e a ~chiei, precum ~i tendinta de formare a bavurilor, in comparalic lill
a 0ldurilor de imbuniitiitire. Datoritii continutului relativ ridicat de carbon, vitezek 1111 3.4.1.7. Otelnri inoxidabile
;ll;'chierc utilizabile sunt mm. mici ca ~ila prelucrarea otelurilor de cementare ~i varialA\111
hlllilc dcstul de largi, in functie de structura materialului. Olelurile inoxidabile sunt oteluri cu continut ridicat de crom ~inichd. Dupi\ :;tllllllll"
()lclurile de nitrurare cu continut miirit de Ni, (de ex: 34CrAlNi7 cu cca 1% Ni) Nlllll I,,. "ldlUile inoxidabile se clasificii in trei categorii: oteluri inoxidabilc martcnsilHT, 11'1111<'
l',n:1I a~chiabile, 0 ~ara cr~ere a capacitiitii de ~chiere po ate fi obtinuta prillhAIII '}' i1l1slcllitice,avand comportari diferite la prelucrarea prin tl§chicre, ca de allld ';11la lIll,
11al.\llIcn! de imbuilatiitire. 1'1"(Tdee de prelucrare.
Otclurilc de nitrurare cu conpnut de aluminiu sunt mai greu ~chiabile ca cele cilIe lIU Otelurile inoxidabile martensitice au un continut de carbon de peslc 0, I'~';,/,;1 1111
\0111111 aluminiu, Din punct de vedere al tl§chiabilitiitii otelurilor de nitrurarc, un dl'I'1 '0111'11111 de crom de (12, ..17)% (ex.: 12Cr130; 20Cr130; 90Crl80; 14NiCrl70). SlIlIt "1"11111
l:ivorabil il arc cr~terea continutului de sulf '''i1}'l\dice, sensibile la tratamentul termic,
0tdurile inoxidabile fcritice au un continut de carbon dc (O,1.0,3'))'~/~. r;;.lh- 1111111
11', lO)%. farn continut de niche!. Sunt magnetice ~i insensibilc la tral:nnenl 1\'11I11'
JA.1.6. Otelnri de seule I )tdlllilc inoxidahik lIustenitic\" sc caractcl'izcaz.a prin cOlllinutllllm .idltal d("( 10111
( I', 10)'%, niche! (6,,30)'X,l;'i WIIIIIIIIIIII::1'11/111 de c:uhon (sub 0,1 'X,), I':x('mplr- IONI( '11110
Olclurile destinate fabriciirii sculelor sunt supuseunor solicitiiri complcxe" Lit· Nil 11111 '-.lil',1 HO, 7TiNi( ',I HO, /M, ,t'~I('11XO, .'t,hl 'I I HO, ACl'sk lipll1i de Old IIII ~a1l11 In ",,'IWIill
IllIparllll douii grupe: oteluri de scule nealiate ~i aliate. 'WlIllll'.IWIII'I' fjl pn~zlnh\ (1'11HllIllid •• IIIiIIt' :"i"·IIIIII ••I:Om/.llll1l'
Oldudle de senle nealiate se utilizeazii in stare fOljatiisau laminatii, aviind 0 :-:trullllll liac(lllll d,' dqwlldl'lIllI rllWt1I1111ll11~" IIIUhlltlill1lIlldmtlollllOXl\lallllr :HlIII 1t'/I'il"III'\
1I111111al This is trial version

ell Jlerliti\lamdarii ~i cementita secuncL1fii,la un conpnut de caroon piina la 0,9% C 'I'ullllld
Oldlllik n~coapte Ircbllic, independent de contil1lllullk carhon, sll cOl1lill1lsepmlhl
1111" illlld" lrllantall'lI. thllJlllllln,11I It., ,I' 1I1"1lIlutea d("tlJlII'/J1II1l"
('11 ,Ill IC/!:JI"IIII1Ill""lIl1l1l11 ••"hlld", 11I11
Il'IlIIlI'ji.
,d,' ,·,k '11;1111I,\1" .,Inldl "nili
,,01:11
•I~I
www.adultpdf.com ~.
'11
1
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin a~chiere
rezistenta la defonnare a ~hii1or in procesul de ~chiere, deci ~ forte1e de ~chiere ~i energia TabeluI3./0.
conswnati. La prelucrarea prin ~chiere a olelurilor inoxidabile, conswnul specific de energie yJ 7...10
15..20"
57..100
..2()60
"Unghiuri
0,l...0,3 .U.l:::~.II.U•• uc lt~(:.ue'-ela ~1r:unJI.-e
Scula
Avansul
este de cca 3 ori mm mare fapt de cel P30; MIO;
necesar la ~<;hierea 20 ...25"degrosare
otelurilor I IMoNiCrl70
ITiNiCr180
:(m/min)
carbon. Malerialul
KIO
ote1rapid
..
11 027
100
65
Vileza 0 ...80-degrosare
(mm/rot)
...de
85-degrosare
llIlchiere
...135-finisare
.., 35-finisare
25.,.30-finisare
0: ...120-finisare
25 ...30-degrosare ,
0, LO,3
olel rapid P30;MIO;
Tenacitatea ridicatii a olelurilor inoxidabile are 0 influenpt nefavorabiHi asupra
procesului de det~e a ~chiei. De aceea, In scopul mic~orarii tenacitiitii ~ a favorizliril
desprinderii ~hiei,in compozipa olelurilor inoxidabile se adauga sulf sau plumb, efeclul
fiind reducerea conswnului deenergie, miC§Orareafreciirii dintre piesii ~i scula,~hie ~ scull.,
prin unnare imbuniitiiprea durabilitiipi sculei ~chietoare.
La olelurile inoxidabile austenitice est!'
~1750
z ,
1. Otel moale
mult mai pronuntatiiJendinla de ecruisarc la
rece in timpul ~chierii decat la alte ote1tlll
~1500
2.0!el inox oust. carbon sau aliate. Fortele de ~hiere neceSll/('
~ la preluerarea otelurilor inoxidahilr
!:9 1250 'd=+6°
5 = 0,16 mm/rot austenitice nu difera esential de cek
o t = 1,25 mm dezvoltate la pre!ucrarea otelului carboll
~1000
u.:l
moale (fig.3.46). Temperatura din zona dl'
0750 ~chiere, insa, este mult mm ridicatii I1I
-<
E-<- prelucrarea Olelului (CrI8-Ni8), fapt de enl 1I
po::
0.500 2 unui ole! eu procentaj mediu de carbon.
~ Capacitatea redusa de diful'illlll' La strunjire se prefera ~hierea cu valori mai mari ale adancimii de a~dllw' 1;1I
250 tennidi a olelurilor inoxidabile austclIItlll' iI'"IISlIJimai reduse, pentru a miiri durabilitatea cuptului. Se vor utiliza dispozilivl' sail 1':III aI<-
detenninii concentriiri mari de ciildurii III ZOIIlt "".limlmare a ~chiilor pentru a se asigura forma corespunziitoare ~i evacuarca rapidij
vfufu1ui sculei ~i uzura rapidii (mecanid\ 111 Ca lichid de racire-ungere, la strunjire se recomandii emulsia cu apa ell dl'bit IId,'al,
o
50 100 150 200 250 . prin difuzie), deci durabilitate scazum. "'"1,11ciitre vfufu1 cuptului, partea cea mai puternic expusii cil.ldurii de ~ehicrc.
VITEZA DE A~CHIERE [m/mm] Tinand seama de aceste particulallfllll La giiurirea otelurilor inoxidabile austenitice se recomandii utilizarea IlImillOlllor
1'i1:..l.46. Variapafoytei de allchiere la prelucrarea care conferii olelurilor inoxidabi k it I"" illll\'lri geometrici ai burghiului:
otelurilor inoxidabile austenitice Ilnghiul de ~ezare: 6, .. 120
~chiabilitate relativ redusii, pentru a PUII'II11
prelucrate in mod corespunzator se implm a 11 ! Ilnghiul elicei eanalelor: 24".320
Il':;)'l"l,jale anumite condipi [10]. Ilnghiulla varfal conului: 130 ... 140°,
i
(icometria sculei trebuie Sa fie corect aleasii,cu muchii ~chietoare bine aseulih',llll III cazurile in care diametrul burghiului permite, se recomandii ascuti rea ell 1':Illllk ,I,
1"1 H"('~-addl.· prelucrare se va intrer'J.pe in moment~l constatih-jj dezvoltfuii. uzurji iH vetll". f» "·'I""'IlI"I",~ a ,i{>chiilor pe mucl:tiile 2§chietoare.
II,r"ulllli sculei, Se recomandii a se utiliza valori mari ale unghiurilor piirtii ~chidollll' 11 (lpcratia de gaurire se executii In cicluri, prin ~chieri Cll intriiri sllccesiw Ill' 11111/',11111
'il "Idor pentru a evita efectelc frecarilor dintre sculii ~i piesii,ori dintre sculii ~i a~chil' 'd "' I, ,.;1~;coatcrircpetate ale burghiului din gaurii pcntru eliminarca il.';ichici I,a fI)lIl111("','
I'l'nlru evacuarea eantitiitii mari de ciildura degajatii la ~ehierca otelurilor inox,dahll. j t., \l1ll;lIl(lil,ca fiehid de riicire-ungere, uleiul sau emulsiilc.
JlII:,kllllice care posedii 0 conduetibilitate termicii redusii, sunt nccesare ali respn lall' S" polutiliza burghie aviind varflll armat cu placutc din carhllri llIdalilC dIll j'.III)'i1
"'lIlIlloarcle condipi de lueru: 1·111 , ill" posedii 0 durabililate rdativ ridieala.
- utilizarea unor scule eu dimensiuni ale corpului mai mari dedit cdI' IIC1T'onl' l'Il'i,llea otclurilor inoxidllhik w'u'sihi rig,idilatc marc a sistelllullli tdlllolol'.IC. 1U'lIhll
asiguriirii rezistenlei mecanice; -j , "10, i1P;II'11:1 vihraliilOl 1'1lIkil a:l\llId<l;u(" a liodor va li PITVIIl,llhi ("11 laldl. III HllIj
" utilizarea Iichidelor de racire-ungere corespunzlitoare ~i cu dcbil marc; I1I I o.H 111111) r;:i Cll 111Ij!.1III 11 I 1111111 (n I 10'". Y '1 .10") La 11<"·;:11"11 old ill 1101
- asig,urarea evaeuarii rapide a ~chiilor. '1111,1lI11l!":;,' ll'colllalldii ufdll'IW ••1'1/1,111,1<1, .1,-:,. Ilk lit- lip 1'10, K 10, M I 0 ~;l clllld:lllk , 11
Rq~murilc de a~chiere ~i parametrii geometrici optimi ai CUlilllluila SIIlIllJIII'aUllIlf \IliA':, Illlud ,It- rllnll'llllg('If',/ll 1"1, ollllllllll
lIIiln:1dt: otcluri inoxidahile austenitiee sunt redate In tabelul ],10.
This is trial version 1"·lIl'lll'UHlI'lIll1ll110ldlll. 11I".,d"I.,k 'd 1'01IIIIll.'a "'1-',111111I/
"""" IIl1k 1"'OllJiIIldilk IlIllllwllll I I1
.1"a:."hll"w (11)'''11:''. III
•I ~,
www.adultpdf.com ~~
~--------------
Prelucrabilitatea ma/erialelor metalice
1 Prelucrabilitatea prin OIjchiere
Tabe/ul 3.1 f. llIartensitice.

freza
freza
---,.,--~---.. --
freza disc
cil-frontalii
0,06
0,06 28
...0,1 ... 35
cil-frontalii
25 ...35
...0,1
-~---_.
0,015
hi
-.---
..•.
0,01 ..,0,03
...0,02
- ----_ _~date
.•... .. la fj
Natura incluziunilor structurale influenleazii in buna parte comportarea Iaa§chicn' iI
Avansul (mmldinte)
M frezadisc "ldurilor inoxidabiIe.Prezenta particuleIor dure produce uzarea rapida a sculei prin proc(,~lll
1§chiere (mlmin)
- OR 20 ...26 - OR
d,~abraziune.Incluziunile moi,ductile,reduc energia consumatiila ~chiere,datoritii efcclllllll
d(~lubrifiere interna,miC§orand temperatura de ~chiere ~ uzura sculei.
Incluziunile nemetalice existente 'in structurii ca urmare a adaugarii .1;-
';III1:mangan,seIeniu,telur,influenleaziifavorabil ~hiabilitatea 0lelurilor inoxidabile. Prezell(1I
';lIlfllluiinole1urile inoxidabile austenitice reduce plasticitatea,initiazii fisuri 'in planck dt'
dd(mnare,favorizand ~ facilitand deta§.area ~hiei. Manganul alaturide sulf sub forma MlI~;
'Ill' cfecte favorabile puternice asupra comportiirii la ~hiere. Un continut de Mn>2% aSI/!,lllII
IOIlnarea unor incluziuni moi in structura oteIurilor inoxidabile martensitice. Sciid.·, LI
dlllitJitiiincluziunilor,respectiv rniirirea plasticitiitii, cu cr~terea confinutului de Mn, COlldlll('
la imbuniitiifirea semnificativii a comportiirii la a§chiere. Raportul MnIS>7 asigllrli ell-dill
La rectificarea olelurilor austenitice se vor avea'in vedere unele considerente ~i se VIII I.lvorabil maxim asupra prelucrabilitiifii prin a§chiere a otelurilor inox martensiticc,
respecta cateva condifii de lucru: Influenta beneficii a MnS se manifesti ~ prin tendinta de depunere pe supraf,*1 s('llk"
- energia consumatii este mult mai mare dedit la rectificarea olelurilor obi§llUik; "I>/()mta unui strat protector a felei de deglijare impotriva acfiunii abrazive a indu:r.l 11I11101
- se vor utiliza discuri de rectificat numai pentru oleluri inoxidabile austeniticc; ,IIIIC. Prezenta plumbului, telurului ~'seleniului are influentii favorabila ~i asupra call1illll
- trecerile de finisare se vor efectua cu disc de rectificare proaspiit ascufit; .111'1afelei prelucrate.
- se vor utiliza regimuri de rectificare detenninate experimental, ori cele recomandlllll
de firma produciitoare a materialului piesei sau discului abraziv;
- nu se vor utiliza discuri abrazive'imbacsite eu particule din alte tipuri de matcrill't(
Parametrii de rectificare recomandati (orientativ) pentru olelurile inoxidahlli' 3.4.1.8. Fonte
austcnitice sunt prezentati in tabelul 3.12.
Prelucrabilitatea prin a§chiere a fontelor depinde esential de urmft(OIij IlIdo"
Tahelul 3.1 .'
-- 25 .. .40 .IIl1cturali:cantitatea~ forma grafitului,structura matricei metalice de bazii. Cu c,11COn(11I1I11I1
- -- - -- -----
'.- - - ------.-------.
Duritate
--cri
20(mls)
... S.....K
ceramic
30(+
(+80-! Limit deDiscu! deVitezade
PasJii
OO)/lm
GranulaJia
36-60)/lm rectificare ll§chiere ,I. )',Ia/it este mai mare ~ mai uniform dispersat, eu atat desprinderea a§ehiei se prodlll<' lIlill
u!
--~ Flill~arc
bachelita Carburii de Si Liant
IA:grqiarc W:'" ~ehiile sunt scurte, de rupere, iar foqa specifica de ~ehiere este rela(iv sdi/,lIfll III
,duI' de a§chiere sau temperaturi mari, efectul asupra uzurii sculei diferii 'in lllllcJlC .I,
',llIl'nutll] de grafit.Influenta structurii matricei de baza (feritica,ferito-pcrIiticil, pl"llllll 11,
I"ddo-eementiticii) este exprimatii prin duritate. Uzura sculelor ere9tl: (:1J dll"lakll
'lJllllCei,rcspectiv 0 data eu continutu.! de perlitii ~i cementita liberii. din S!ruCfllf:t fOll'n
A9cbiabilitatea fontei maleabile albe se apropie de eea a olclullli !lImal I,Ollil
IIIJll/'.lnaliifcritica este ~or ~chiabiIii ~ asemiiniitoare, 'in aceastii privinla, ell a o(dtll do,
I""flll automate. Ca materiale de scule, se utilizeazii ali~iele dure din grupele K ~i I' JlIC(II11'
,,' l"rlclI(de acoperite. Acele~ materiale de scule, cu excepfi,a eclor din grupa 1', s(~IIll1w'<l/1I
':' I., w~chicrca fonte/or maleabile negre. Se reeomanda utilizarea lichidelor de al;'dlll'l"
Se vor lItiliza lichidc de racire-ungere recomandate de produclitor sail 111""111t '"llllllindll-Sc astfel reducerea tendinlci dc dcpuncre pe tiii§.
Illlndilil()Il'xperimcnlalc. La lilli.~arca f{)Jltcimaleahik J\(·J·.••••valorik rccoll1andatc pent!lI vikzde .k ar,;ch I('I (
()ldunk IlIoxidahile mar1cnsitiee, care all III stllldllril carhuri cu eapacilllk IIUIlIl ,I ';"lIc"n) peste ISO m/min, iar IIIdCp,IO~t;IlC IIIlIl'( )0 .. I?O) m/lIIill,'in/illlqic dc dtllllllk
IlIl'fo;!/(' I,Hopera(irk (k rllmlll'"
lIhLI/,IVll.pwdlll' () lI:r.llliiexcesivii ~i accdemtll a ~;cllkl ;l~.;t A,~('hillhilihdcll fOllld (~"II"\i1l «11 l~"llil 11IIndl,,' ('sfc drlc:lilli de 1nl iI 10llkl
ilk o(dl/lllOl IlImk'l.~ili('(' rillik ~I ,('wlIile SI' VOIlIf1lltil VIII"1I'Ik 1II;Jdll('J'('
1I1l11i
dm 111111111'. II,,,k,,I>,k NeulIif(1II11;'lilikddrlllllllillc d,' 1''''',-ol,1 1.1I111'1d"l dc !,,/lllll 'olldlllla 1001l11ll\'JI
,k 1I11111-'.nnl 'nupn H'I/III de dllm' ",!,llIdol .':n" ••·. d., 11I1l('(('.,~ml1111111111111111'," "I' '.I 111"111' ,'.'- I'0llle COI(','lII;IO"'dlll "I!' iI
(I(dllllk 1I10~ldilllllr kll'",' ,';Cpldlllll'ildl 1111",,,,""_111 This is trial version
,11 dnll.u 1011111/11
(11~"ltl,l•• 1"'1dlll d,- a'Jthlclf' I.a l"alI·,"U'" 'lI11""!ll( I "'JI I,(dl, 1'1' I 11111 '.'llnll',,"n,',( ul •.• dill ,".'1111(11
ill
11-1
www.adultpdf.com
,1 ~
Prelucrabilitatea materialelor metalice PrelucrabiUtatea prin ll~chil'l't,
eo'
nu apar bavuri, ci ciupituri. Prelucrarea fontelor cen~ii cu grafit lamelar are lac, de regula. 60
Plin proeedee de ~chiere eu avans continuu, eu seule din carburi metalice !ilidin materiale Pliieutele acoperite nu se recomanda
mineralo-ceramice. la trecerile de pl'ecizie (s < 0,1 mm/rot)
Rugozitatea suprafetel prelucrate depinde,printre altele !ilide finetea grafitului ~i deoarece, ele trebuie previizute ell raze de
IIniformitatea structurii fontei cen~ii. ascutire relativ man. Pliieutele dure
Duritatea HB poate fi consideratii ca factor de referintii la alegerea vitezei de 3§chiere. acoperite se utilizeazii eu sueces la frezarea
hmta cu graftt lamelar care, in urma unui tratament termic de recoacere, are in structura fontelor Fe 300.
per1itiiin propoqie redusii (cca 10%), poate fi prelucratii,cll 0 vitezii de ~chiere de circa de La prelucrarea pieselor din fontil. >co
l od mai mare decit 0 fonti Cll0 proporpe ridicati de perliti (cca 90%),la aeee3§i durabilitate cen~ie cu grafit lamelar se pot utiliza ~i
a sClIlei. Alp constituenp structurali,ea de exemplu eutecticul fosforos(peste 0,15%P), arc scule eu pliieute ~chietoare din materiale :S10
IIItlllel1tiiidenticii asupra ~hiabilit:iitii ca ~ eementita din perlitii. Din acestmotiv, efeetul de mineralo-eeramice, reeomandiindll-se ge
1I'J',miia seulei impune reducerea vitezei de ~ehiere atat la preluerarea eu seule din otel rapid avansuri mici (sub 0,1 mm/rot) !ilivalori .(
\:It r:;iell a eelor din aliaje dure (fig.3.47.). mari ale vitezelor de 3§chiere .(250...600 ~ 6
m/min,). ~
300
\ CRiTEltluLDE viuRA: V8-0.7S •• d 4
HATERiAl SCUlA : K 20 Fonta cenU§ie cu grafit nodular
'i::
'6
E
250 ,.
SECTiuNEA 1
ASCHiEi:
SCUlEi:
hcs- 2,51<1).25'..-1
ClI.=6· 1'·=6"
'I. I<nmeaza ~ehii de. tip banda, care insa. se ~
o z
Kl0 I KIOtTI( 0,6 1111 I:
•...... sHirama~r datoriti incluziunilor de grafit
A,:=-O' ~90"
.1,2 ,~;i sulfurii de mangan. La prelucrarea
~200
loutelor ell grafit nodular apare tendinta de
~ I()rmare a unui strat moale, viiscos, la
U, 60 eo 100 100 400 600 000 I"'"
IlIterfata ~chie-seulii,
~f!iO VITEZA DE A~CHIERE [m/milll
Iil
[
FINA
Cl Prelucrarea fontei dure turnatil. in
Fig,3.48. DlIrabilitatea unOr materiale de ,1'/'/1/" /"
lonne metal ice detemlina. solieitiri de prelucrareafontelor cenu~ii.
PERLi'rA
,ompresiune ~i uzuri intense ale sculei,
I;ue se dezvoltii eu er~tel'ea duritipi. Prin urmare,la ~ehierea lor se vor utiliza, aploal'(' III
"I(c!usivitate, scule din aliaje dure, grupa K!ili materiale minel'alo-eeramice.
Viteza de ~ehiere seade eu cr~terea duritiitii. La duritiiti mari, seulele 'j~i picrd 1:1I11l1
1000 1250 1500 1750 2000 22 SO 2500 3000 I dpacitatea de ~ehiere, astfel ca in multe cazuri se recomanda nurnai procedeul de rt:cl i II1 ;111'
DiJRITATEA HB I IOI1(elor eenu§ii ~i a fontelor albe.
Avand in vedel'e ca ~ehierea fontei dure este posibiUi numai eu adiincimi III1U, :;1'
Fi~,3.47,Infllenta structurii fji dllritiitiifontelor asupra vitezei de afjchiere IIlll1are~te ca prin operapa preliminarii de decojire a stratului superficial dll! :;11 ';I
Il1Ihunatiiteasdi.condipile de prelucral'e!ili implicit produetivitatea de ~chjcre,
I,a ptc!ucfarea prin a,<:ehierea fontelor cen~i ell graftt lamelar, utilizarea seulelor ellll La prclucrarea prin ~chiere a cilindrilor eu coajiidurii, turnati in forme mdahn', :,1
"11'11apl(ll'sk Iilllilatii,ln general,la operatiile de giiurire, liirgire, alezare!ili filetare ell tarodul Il'(omandii utilizarea cutitelol' eu unghi de degajare intre _50 !ili+50, respectiv ell IIllp,hldl'
Malnl:i1dc de scule utilizatc la ~chierea fontelor cu grafit lamelar sunt K 10, K20 ;,LI<' principal'intre 100 ~i 200•
~~I I( 0\ K 0 I la finisare $i prclucriirile de precizie.

pll'llllll I Jtilizarca placutelor mineralo-ceramice permite miirirea vitezei de a~chil'll' IU(
!\plil:lll'a Ullllt slralmi din matcriak dure( TiC. TiN :;:i Til '!TiN) pc placutde sculdol ',0 1(0)'y.,. cOi1dlldind astfel la produetivitiip de prelucrare sporitc,dar r:;i la Cl('~h'Wd
I olldwI' la nl ..~tl'n·a slIhslantialii a durahilitiitii :;:i,illlplilil, 11 plOdlll'ltviliilii de prdlluml' h ITVl'IItcidc mperc a lair:;ullli.
(lip, \ 'I g)
This is trial version 'I

www.adultpdf.com
'1(,
~
PrelucrabiIitatea materialelor metalice
Prelucrabilitatea prin aljchiere
3.4.2. Prelucrabilltatea prin a~chiere a aliajelor neferoase durabilitii{i ridicate.Prelucrarea aliajelor hipereutectice, (17 ... 23)% Si, dezvoltii uzuri Ill;11I
chiar ~i la sculele din carburi metalice, datoritii existenteiin structura a graun{ilor mari dl'
3.4.2.1. Aluminiul ~i aliajele de aluminiu Siliciu. Prezenta acestora reduce
posibilitatea ~hierii cu viteze mai mari 2'1750
In functie de proprietiitileimpuse,aliajele de aluminiu contin unul sau mai muIte de 100 m/min. Particulele fine de 1. Al pur
demcnte principale de aliere: Si, Cu, Mg, Zn ~i Mo.In cantitiiti reduse se mai adaugii Fe, Cr Siliciu din eutectic au doar un efect 2. Mg pur
~1500
r;;iTi. Aliajele speciale contin, suplimentar, Ni, Co, Sn, Pb sau VSe mai poate adauga Be, B abraziv fiirii influenti prea mare asupra 3. Aliaj"de AI
f,'1Na in cantifati foarte mici, pentru a favoriza procesele de cristalizare. AIiajele de aluminiu deterioriirii tii.i~ului sculei. La §1250 4. Aliaj: AI-Mg
pot fi,deci, sisteme binare, temare sau polinare.
In cazul unor continuturi ridicate de elemente de aliere, acestea pot sa apara 111
prelucrarea prin 3§cIuere a aliajelor AI-
Si hip;;:reutectice se pot utiliza sculele
Col)<
«: r
=+60
s = O,16mm/ rot ---
~1000
::11IIclura aliajului in stare libera, sub forma nedizolvatii. Astfel de elemente sunt, de exemplu: tbamantate precum ~ cele din carburi «: t = 1,25 mm
SI, Zn, Sn, Pb. metalice, grupa K. In pofida costului ~7S0
Proprietii{ilede rezistenti ale aliajelor de aluminiu nedurificabile sunt influentate de ridicat, durabilitatea mare a sculelor o Ix.. .1
dClllcntele de aliere ~de gradul de durificare prin ecruisare. Astfel de aliaje sunt, ill diamantate, in conditii de viteze mari ~i 500
Itlillcipal, cele aparpnand grupelor AI-Mg, AI-Mo ~i unele combina{ii ale acestora. calitate bunii a suprafetei prelucrate,
Aliajele durificabile pot sii-~ modifice proprietiitile mecanice prin tratamente tennicc pcrmite ~i recomandli utilizarea lor. 250
/\u~slei grope ii apar{in aliajele: AI-Si, AI-Mg-Si, AI-Zn-Mg, Al-Cu-Mg ~i AI-Zn-Mg-Cu (:riteriile de alegere sunt viteza de 37
A-;;chiabilitateaaliajelor de a1uminiu depinde in principal, de compozi{ia, structura ~I a~chiere, sec{iunea 3§chiei, felul ~hiei, --
::(an~a materialului. Se poate afinna ca aliajele de aluminiu posedli, in general, 0 bUlli\ continua sau intreruptii. La prelucrarea o 50 .100 150 200 250
pll'lllcrahilitate prin ~chiere,indeplinind majoritatea criteriilor de apreciere. Temperatura (k aliajelor de aluminiu cu con{inut scazut VITEZA DE A~CHlERE [m/mini
a~;dllere nu se ridicli la valori superioare celor corespunzatoare stabilitiitii tennicc 11 de siliciu pot fi utilizate sculele din otel
lll;lln ialdor sculelor. Astfel, pentru scule din carburi metalice durabilitatea maxima se atinl',\' 1apid, Cllviteze de ~chiere mici.Uzura Fig.3.49. Variatiafortei de aljchiere cu vil",;a ,k tI~''''''I''
J.. vlle/.I: dc a~chiere de peste 600 m/min., iar pentru scule din otel rapid,la 300 m/min. ;;clllci se manifesta sub fonna tocirii la AI, Mg 'ii aliajele 101'.
I\t~lt,~i,~je1edurificabile cat ~i cele nedurificabile (fiirii Si), in stare moale, prezintil 0 1'1in rotunjire a muchiei 3§chietoare.
/o'11I11II(lipcntru formarea depunerilor pe tii.i~,laviteze de ~chiere inferioare celei de .100 l\ccasta detennina cr~terea fortei de ~chiere ~i a temperaturii in zona de a~(hll'l"
11I/11I11I RlIgozitatea suprafelei' prelucrate este mare, iar ~chiile rezultate sunt 3§chii dl' Tl'mperatura ridicatii poate creea conditiile aparitiei unui strat subtirc, VflSeos, ill .'.\lIIa .11
'"I/'rl(' IlIlIgi,'incillcite, care se aglomereazliinjurul sculei, ingreuind procesul de prelucran' (ol\tact dintre fata de 3§ezare ~i suprafata prelucratii, inrliutiitind calitatca <lecsll'i;)
1.;1lie/.arc ap,u'c pericolul patrunderii 3§chiilor intre dintii frezei. Prin urmare, la prelucrall'lI Aliajele de aluminiu tumate, cu un continut de siliciu peste 12%, prcClIlII ~;ialr;w'"
allllllllliului ~i a aliajelor de aluminiu, este necesara 0 geometrie adecvata a sculelor pellllu lolosite la execupa pistoanelor, posedli 0 buna prelucrabilitate prin ~chicIC, 1'1111 1I1i11/i11I .•
'.flll;lInarea a!;ichiilor.Prezenta in aliaj a unor elemente ca Pb, Bi, Sn, in proportie de l~lIlll I'ljlclltclor din carburi metalice ~i a sculelor diamantate. Datorita COn(inlllullll mll(al .(.- :;1
I) ',"I;"IIlSolllhilein aluminiu, care apadn structura suh fonna de dispersie fina, are ca el"rl 1"':.'01sufcrii uzuri puternice prin abraziune. Prin urmare, viteza de a~chien~ In:bllll" IIIII.'!'11.1111
f:lVOlllllll,llIodificarea fonnei ~chiei ca unnare a reducerii ductilitii{ii. In general,fof\e11' (1\, " dall' cu cr~terea con{inutului de siliciu.
;1~>,!tIl'II'all valori reduse, tinzfu1d sa descreasca pe masura ce cre~te viteza de 'l{id 11,'11' Zonele de margine ~i miezul pieselor turnate pol sa prc/.inl'~ proPlll"lnl1 .11
ilq', I 'I"l) 'I',"hiahilitatc foarte diferite (fig. 3.50). Astfel, in cazul aliajului AISiM 'lIil, 1I1ll'/1I1I"::k 111"1
III pofida rczistentei mecanice sciizute,aluminiul pur are PA mai slaba dedit ali:lJrlr "'." \1 a!;ichiabil,datoritii duritiipi, rezistentei mecanice reduse, ~i a ulIci olllogcni Oi(1111:11 IIlall ,Ill
d•. ;lluIIIIIIIII(atilt cde tumabile cat ~ cele defonnabile). La prelucrarea aluminiuJui pur f(lIld.· , t11l1pala(icell zona marginalli.. In schimb, in cazul aliajului AISi I OMJ.,'" :r,Olla111;11 ,'.III;llj\,Ill
.I" a," !tine sunt, 'in general, mai mari datoritii fenomenului de adercntli dintrc makllal"l 1I:.:,hlahihtlltc buna datoritli coniilllltllllli mai mic de siliciu dcc;H in zOlla 11111'/.111111 1,••q'l
!;iicd cle prducrat,cu efect nefavorabil asupra calitatii SUprafclci,mai ales la vile, .•.11I111
,'.'111<'1 "I'I"'didi de a~chiere ncccsali. pldllnlllllllllor Hliaje dc almnilliu n'p/(::rjlljjl'T;I ,","" dill' 1',1
de a~(hi\'n: 1"'(e,':;1Ii, la prdllcrarea old 111111 ( Ill' \', (hp. I"'iO). Vitc/,cle dt' a!;idll<'l" 11I',-:1 •. I .,()1111I/111111
I\li:lldc durillcatc ~i alilljde turnate prczinta tcndinla dl: sciidt~Il' a a!;iclllahdihilll In dt'fvollil valOli lIIari alt- 1'"lelll d•. il'i' 1111'1".<111I'::•. aplOpll' dt' cdI' Il';dl/',ak 1.1il':' 1111'11'1
'11'~l<"II'a(OU(illlltllllli de sih<'lu I'le:l1:nla inclllziuuilor dme de I\I,(), ~;/ SI, lavollJ,(,iI/;lI "1.-11111101 I\dIIIlJl,i111'1l
1111'11I111I
III 1111111,1, 1\1 :;. IIIIIUlIlIllJlli'!;i11'
dlllahllll:ll<';I :,. IIkl 1,'1f011l1il

IlIlwl,'a a,:(hl('l. daq;i lJIh'w,r1IlJII""llIlIIll selllci. I\liawle I\I"SI, ('ukclllT (11 li1)"/;,SI, pot
lr 11I.-IlInali' (11Vlk!,' d,> i1•••• III'·••· ,k (100 '-1(0) m/llllll C11la'lIk dill ,';lIhllll 1I1<'1"IIlI'III
"'.i' 111('1llllllllllll •. a lI'dllcnll 1'11I',lll1111111
IllilhlLrllllr1l AII;\fek 1\1 M,J.'." /\1 III MI'I'''':I'IIII
1":lIk I'IIIU\1'1.-I1II1:l11I"1""',I""III\IOd"7' Ill'" '111111', 111;111 IUI.III,'IIII Ildl' ilk
'II(
www.adultpdf.com ~-
J"
Prelucrabilitatea prin aljchiere
ZOOO
13200 Din prima grupii fac parte alarnele (Cu ~i Zn), cu un coupnut de Zn panii la 39<%
......<V6l; El
.•....
Aceste alarne au 0 structurii formam din griiunp cristalinide solupe solidii a. Dacii continutul
.S
El
1600 2S ~600 de Zn cr~e peste 39%, apar suplimentar cristale 5, rezultand aliaje de tipul eelor din grupa
..::" ,I doua .
....•
5lh
~ 1200
< .1200
~
- ~-10'
GEOH.SCULEi.
HAT. SCUlA: K20
f I~ I ~T
~ Q
U 60rfVANS:~- 'i::0.4mm/rot
<,800 ~ 600 mln
~ ~ 400
Cl)
Q
< 400 < 400
N f;
O· HAT; SEHIFABRI(AT: SF Cu
~ u.. ,;;,200
.;;;1 \
">-
HAT SCUlA: K10 st
1. FC,250 UISI10Hg 5.41 Hg5 ~O,2 <'
~I
2 OLC35 UI SI6Cu4 6.HO AIHn1 ~ 100
Obs. Aliajele sunt tumate in cochim

§ 0,2
'-'
-<
d 0,15
;::>
~ 60
Fig.3.S0. Valori comparative ale vitezei de Cl§chiere (a) ~ifortei specifice (b) la prelucrarea unor VI
aUaje de Al tumate. Z 0,1
-<
:>
~
Q
< 0,
20
AIi~je1e de aluminiu au in general 0 PAmai bullii decat a aliajelor feroase, permitand 60 100 200 400 600
ulilizarea unor viteze de 3§chiere mai mari.Este mai dificiHi insa obpnerea unei calitiiti bunt' VITEZA DE A~CHIERE fm/minI
a suprafetclor prelucrate.~chiabilitatea aliajelor de aluminiu po ate fi imbuniitiiptii fie prin
aliere (de exemplu eu plumb ~i bismut pana la 2% pentru prelucrarea pe strungllll Fig.3.Sl. Condipi de Wichiere la strungirea aliajelor de Cu (a - alama, b - 'mud
;1lI1omate),fie prin eeruisare sau durifieare prin imbiitranire,
Aliajele primei grupe (alarnele deformabile) precum ~i cuprul pm, daloritJI kmll 1111111
HI d('lonnabilitiitii lor bune pot fi considerate ca ~ greu ~ehiabile. in proccsul (k :t-;;duI'w :11I
I", "comprimare putermcii a 3§chiei, ceea ce conduce la solicitari mari ak tjii~lIll11 ::<111
••
3./t2 ..2 ..Cupru! ~!aliajeIe de cupru I', lillllClca pe wt;: (fig. 3, 51.) ~ fonnarea crestatu.rilor conduc la llzura pufnnicil a ,',cull'l :il 1.1
""ll" ilklC cu rugozitate mare. Un adaos de circa 3 % Pb ImhuniHiltcljk suld;1I1lLtI
Cuprul pur este un metal eu plastieitate ridicatii,avand 0 struetura eubicii eu li'lc 'k' 11I;lhililalea, Alarnek de turniitorie prezintii 0 foarte buna capacitate de a~chtl'II',llllId
c,'nltalc Iji punct de topire Inalt(1083 C), La prelucrarea prin 3§chiere a cuprului pur "Pal (l IIld.',lk pcntru cxecupa prin 3§chiere a piulitelor, tijelor filetatc,rotilor ll1c1ca1<:l'k ALllwk
sl"li,~ de aspecte care ii confera 0 ~hiabilitate redusa: 3§chii de curgere lungi, forte de I,d.l/I\T pOlli considerate matelialc metalice eu 0 buna prelucrabilil.alc prin a:;;,llInl' I11
a~chi •.n: lmm, depuneri pe tiii~,calitate slabli a suprafetelor. Prin urmarc, comporlalllcnlullll 1'"'1<Ipal datorita uzurii sclizlItc a sculci, a foqclor ~ a puterii de a:;ichicre (fil', .1 ".')
a,~•.hien: al cuprului este similar cu eel al tuturor metalelor pure. Aliajele din grllpa a dOll:! (llIOIl/.lllik), In funcjic de continlltul de SIl, /,11, AI 1,41 ;;1
Aliajclc de cupru,la care elementele de aliere fonncaza solu\ii solidc , sun I lI.'iOI I'"'' .la c:lp:!ciliili de a.-;;chien: 111:111<' dll<-Id(' Ji<mlla :!~chiilor este III /I,cl]('lal fllvolahda, .I,"
pn:lllcrabile la rece Iji posedii 0 plasticilate ridicatii. ,j",,,"la dUllli\11l 101 lIlai IWIIl ~.I :I ddllllll;lhlhflltll lIlai reduse durahilll:ltl'a 1:<111<-1••1 ,':,1.
Aliajele care contin Sn. AI t;;i Si (fara Ph) sunl llIai dlllc dl'cii1 celc dill )'.1111111 illl, 110.1111 cOll1p:llativ ell I'ldlH 11111"1I,llilldol dill PIIIIl;1 1',111pilII1I IlllllI/,lIIdl" 11 ';1.111111
;lIIkllOarii. ~i sunlmai glUI ddtl/lU;llid,' 1'11/11111"III ,'rl1<'I;t1, ° Wj' hlUhdllillt 'it 11.'11111
.•• IIl1d! i1nTpluhllll. dal'Hllll 1''''/''111''1 III
1
Ahajdc cu Ph, ~,(' ~ft1',' 'ilW 1011lU'a'l.iiCII CllpI'ul cOIl:;111I1l"1I11

1""111"11111
~I ddilllllalnlllllk '11 j\ 11 hi
III.':ollllnll pWllllliI "I"" (ilia .1"lIhTfltllllll dill I," IIIII'.!I Ill! "d'I"" .l, 11',
. "1'.'" Ilill•..• .11 .I'fl It1<'1I' :11'1011,'11111."
,I '.) 00 "I. IlllhllIlIl111t"/"I,' :.111",1.11111,11
, '0
www.adultpdf.com ~
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin afjchiere
Influenta elementelor ca Ph, Se, Te,S, sub forma unor constituenti insolubili 'in aliajcll' 3.4.2.3. Nichelul §i aliajele de Nichel
pe bazli de cupru, este asemiinatoare cu actiunea acestor eiemente 'in otelurile pentI'll
automate. Prezenta acestor elemente 'indeosehi a plumbului are efecte favorabile asupra Nichelul §i aliajele sale sunt, in general, mai gn':u prelucrahile prin 3§chiere dW11
comportii.rii la ~chiere a alamelol' fierul ~ otelul.
fragmentarea ~chiilor prin sciiderl'a Nichelul pur este un metal foarte ductil av4nd structura cubidi cu fete centrate cW'CSI'
~1500
z 1. Cu pur plasticitiipi, reducerea uzurii, a fortclOl
de ~chiere §i a temperaturii de ~chier('.
pastreazii. pana la temperatura de topire(145rC).Are stabilitate mecanicii la tempcralllll
ridicate. Dupii toate criteriile de apreciere, nichelul pur comercial poate fi considerat \'11
2. Cu60Zn40
~ 1250 deci posibilitatea prelucrii.ri.i cu vitc:!.l· a~chiabilitate slabii, Durabilitatea sculei §i volumul maxim de material ~chiat sunt rcdllse
3. Alamci ptr. AUT
mante la durabilitiiti moo (fig.3.51) Sculele suferli uzarea rapidli a tai~ui chiar ~ la viteze de ~chiere relativ mici, La stnlllJI1e:l
~ 1000
'[=" 6° Adaugarea sulfului ~i a telurul\ll cu cupte din otel rapid se recomandii. viteza de ~chiere de 50 m/min., cu avans dl' 0:1
lh s=O,16mm/rot Ilun/rot.
-( ·t = 1.25 mm (aprox.O,5%) conduce la formarcl\
~ 750 incluziunilor de tipul sulfurilor,caJl' Procesul de ~chiere se des~arii cu forte mai mari in comparatie cu prclllCrllll"iI
A
-( sunt responsahile de reducerea fortelOl lierului pur, unghiul de forfecare al ~chiei este mai mic, suprafa(a de contact pc f:lla lk
dcgajare fiind mare. Cel mai reprezentativefect al ~chierii nichelului pur comercial I·:;lt-
tt
o SOO 2 de ~chiere 'in special la viteze sciizuk,
I',cnerarea temperaturii ridicate in zona de ~chiere chiar ~i la viteze relativ seM.nlt-
r.x. fragmentarea ~chiilor, scadcn'l\
2!'n temperaturii de ~chiere la valori chilli wnducand astfella cr~erea uzurii prin difuzie ~ la deformarea w~ului. Apare de aSCIlH'IW;1
3 h'ndinta de ecruisare a materialului prelucrat.
mai mici decat la prelucrarea alamci III
plumh. Alamele cu Pb, S, Te sU1I1 Sculele din carburi metalice, mentinandu-~i rezistenta la compresiullc ridlCaln h
o 50 100 150 200 250
recomandate pentru prelucrarea I\(' 1e1l1peraturi malte, pot fi utilizate pentru ~chierea nichelului cu viteze de ~chicrc 11I1111111;11
VITEZA DE ASCHIERE [m1miil] lIIan decat cele din otel rapid. Uzarea w~lui acestor tipuri de scule la ~chierca Illdll'llIllIl
ma§ini unelte automate cu scule din 011'1
1"ig.3.52. Fortele de aljchiere la prelucrarea unor aliaje rapid sau din carburi metalice. :;1.'manifestii prin procesele de difuzie, adeziune §i deformare plastica. Proccsul dc adC/.lllIW
de cupru. IlIndintens, ~hiile de nichel aderii la suprafata sculei, iar la indepartarea lor apart' pl'llcollll
r<'
E 700 Q ID • iupirii w§ului.
600 LEGENOA'
DOHE.NiU.l HARi
,INTERNE,§
TENSIUNllOR 0 Elementele de aliere 'in aliajele de nichel, influenteazli prelucrabilitatea pnn a:;:d1111I
6 MATERiAL' FORMA ASCHiEi
, III mod similar cu ~chierea otelurilor aliate. Cu toate ca elementelc de alicll' 11I1111".'
• TRAS FAVORABll Wl.istcl1(amecanicii a aliajelor de nichel, fortele de ~chiere sunt mai rcclusl' daltHllJi
o TRAS NEFAVORABil (olltactului mai mic pe fata de degajare ~ a unghiului de forfecare mai marc. III cOlldl(1I,I,
~
,,'.;chierestandard, la prelucrarea nichelului comercial pur cu viteza de 52 m/mill a lost allll'ill
fj~ X LAMINAT FAVORABil
-(
o lAHiNAT NEFAVORAB i L
Inllpcratura de 800°C, Acee~i valoare a temperaturii de 3§chiere a fosl'il1lep.I.-;1r
I'lducrarea aliajelor de nichel, dar cu viteza de 21m1min.
;11,1I"
>-1
.t, ~oo F"O.T.-FORMAREA D[PU~· Ali.uele de niche! ut1Jizate'in indlL~a aerospatiaHi ("Incolle\" : Ni + Fel ('I) :;11111 (<11
~ tiNiA DElF. lA REct NERiLOR PE TAil Will dificil de prelucrat, posedand caracteristici mecanice ridicatc datorilii C!\I~;1I"1I(C1 III
~ ';lIl1clura a dispersiei fine de fazli secundara. Procesul depunerii pc tliil;inil se 1Il:llllk:,I,i III
IF)
dllmeniul vitezelor de ~chiere mari, dar in aceste conditii se pot alingc (('111111'1.111111 d,
N IOOO"C, 'in urma carora prin racire materialul de prelucrat sufcrii modifidiri siIlIct11I:Ik .·..1 '.'
400
~ o 5 10 15 20 • 1 III ltidi.
ALUNGIREA [%] Pentru opcrapilc de !I,iiurire, bro~are ~i uncle procedcc de hezare se IlTOIlIilluln
l"il:.3.53. Domeniul de aljchiahilitate a alamelor pentru automate. (dupa Seidel) utlll/.area sculclor din Old rapid lltilizarell scnlclor din carburi mclalice l'slc diCl('1I111 dilltHllil
dlllahllitiilii ridicatc la Vlh'/(' d<,Ill,"IIIClt'IlIall. ('arhurilc metalice (1.:W~('0) :;1'VOIIIldllll III
'<II1IllIIlL'ilde finisar!'. IJI 11I1')\llIlIclIukll'ldOl 11I;lIi.
Inlllll:nta proccdcelor tehnologice primare asupra ~chiabilitatii alamclOl 1)('IIIlH
t 'ostul prdllniiJlll'llII IIIJ' IlInt' 11HIIIII<lIIIII<-Nichd utih/.ak Illldlllll:l a<'lo::p;(lllIllI
i111101IlillC'
l'~;k prczcntatii in fig. 3,53. Din analiza diagranwi se collstata ca raportlll 1nl••
• ',1<"10F'It· IllhclII deomcll' I 11I1\1l1l"'1l IIHIId.' main lal w.whIII1('sit' lllllltlllil dl' :;III"dllll"':1
1111",
1111:;1I"1IIa
i1.'."lu,lhilllaio'"unJI a al:lll1dol This is trial version
III IlIpCll' :;;ialulIgire, cuprins 'intrc 50" 1<",/ 1\,,, X\ lldinel;ite dOIl1CIIIIII\,11
I'" '1'111'11111101Inl<'llllll"lilhtll 1111111.11"' 111.-1",dill IIl.lkll;,k '"IlV"Il(IIHIUk
www.adultpdf.com ~
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin tlfjchiere
Capacitatea de ~chiere a materialelor mineralo-ceramice, a nitrurii de siIiciu IT

(Sialonuri) ~i a cClor din nitrura de bor, permite utilizarea unor viteze mari de peste 250 ~ 1000
m/min la ~chierea aliajelor de niche! rezistente la fluaj. l. Aliaj de Ti (11 %Sn+2%Al+4%Mo)

ffi
Comportarea la ~hiere a aliajelor de niche! cu caracteristici de rezistentii ridicate ~i ..... 2. OL inox (l8%Cr+8%Ni)
:r:
durificate poate fi imbunitiititii aplicand procedee de prelucrare prin inciilzire locala cu U 800 3. OL carbon: O,4%C
Cl»
-( 4. Ni - comercial pur
contact electric (strunjirea e!ectromecanicii) sau cu jet de plasma, utilizand scule din materialc
mineralo-ceramice sau din carburi metalice. ~ 5. Ti pur
Cl 6. OL carbon: O,I5%C
Aliajele de Nichel au fost clasificate dupa criteriul prelucrabilitiitii in urmatoarelc
~ 600 7. OL carbon: O,04%C
grupe [31], 8. CUZn30
- Grupa A contine aliajele cu continut ridicat de Nichel (peste 95%). Aceste aliaje sc ~
9. CuZn40
durificii prin ecruisare in urma prelucriirilor la reee. Prezintii 0 bunii. comportare la pre!ucriiriJe ~ 400
~ 10. Cu pur
la rece prin tragere ~i obtinerea unor suprafete cu calitate buna. rl<
~ 11. CuZn40 (+4%Pb)
- Aliajele din grupa B sunt aliaje Ni-Cu care poseda rezistentii mecanica superioarii 12. Cu+l %5
cdor din grupa A datoritii solutiei solide durificabile din structuriL ~ 200
- Grupa C cuprinde aliajele Ni-Cr-Fe care au 0 comportare la prelucrare similarii ell
:1oteIurilor inoxidabile austenitice. Aliajele din grupele B ~i C sunt considerate cel mai u~or
S 10 20 50 200 500 1000
prducrabile prin tragere la rece cu detensioniiri intermediare. 30 100 300
- Aliajele din grupa D contin in general Ni,Fe,Cr,Ti,Al, ~i sunt durificabile prin VITEZA DE ASCHIERE [m/min]
I IIIbiitriinire, In urma tratamentului de imbiitriinire cn~~scsubstantial caracteristicile mecanin'
ale acestor aliaje. Tehnologia optima de prelucrare a acestor tipuri de materiale constii 'Ill Fig.3.5,4. Variapa temperaturii de G1jchierecu viteza de a~chiere pentru diferite mati'riak ,""II/Ir. "
aplicarca unui tratament termic de nonnalizare dupa degro~are, unnat de durificarea prill
illlhiltranire ~i, in final, operatia de finisare.
- Aliajul din grupaE (denumit Monel R-405 ) este un aliaj Ni-Cu grafitizat (0,18%('), Comportareala ~hiere a titanului este diferitii de cea a altor mctalc pure, dup" 1111,1,
av,Llld 0 blma prelucrabilitate prin ~chiere datoratJi prezentei in structura a grafitului in stllll' • Illerii de apreciere. Durabilitatea sculei ~i productivitatea pre1ucriirii sunt mai Illici III 1:1/111
I i bl~rii,
"',:chicrii titanului in comparatie eu fierul. Fortele de ~ehiere ~ puterea spccilicil COII::IIIII:II,I
',lIllt mult mai mici decat cele necesarc prelucriirii fierului, niehelului sau cuprullll, III ,';1'("(1nl
III domeniul vitezelor de ~ehiere mici. A~ehii1e titanului sunt continue iar ak alt:wh 11",
3.4.2.4. Titanul ~j aliajele de titan 111:111 /()rmeazii crestiituri forfecate pc partea opusa fetei de degajarc. La a~chien'a 111:1111I1111
,;,
• Illlslal<ltendinta pronuntatii de1ipire a ~chiei pe fata de degajare atat la sCllldc dill 011'11.1111.1
Titanul ~i a1iajele sale sunt, in general, considerate materiale cu ~chiabilitatc slah.l, , ,11"i la cele din carburi metalice.
dalOliln in principal urmatarelor proprietiiti: Durabilitatea mid a sculelor este datoratii temperaturilor illari ck/,voltalc f.'1 dl.:11 d '111l< I
- Titanul are temperatura I
de topire 1668°C, fiind un metal ducti cu structlllll 11'I;Ivorabile a lorin zona de curgere a ~chiei pe fata de degajare.La a<;;chicrca Illallullll 1'111
1I0:1['.01lal compacta la temperatura ambiantJi, ce se modificii in c.v.c. la 882°C. , I1vtlo,a de 91m/min., temperatura maxima masuratii a fost de 900"C, iar la 111'1,(,',(1"( ,"
-. Conductivitatea termica mica a titanului dii n~tere la gradienti mari de temperallllll "a"i viteza standard.
11 •
la 1II1crl:tt:1a~chie-scula. Solicitarile mecaniee mari ca urmare a presiunii de contact pc 1:11:1de dl'/',:II:1I1"1,1

)'ol1dc de a~chiere relativ mari datorate caracteristicilor mecanicc ridicatc air "llilliirilc tennicc ridicate, detclminatc de tcmperatura de ~chicre, actiOI1CaZll 1"11IlIkll:aLlh
:llIaJl'lm dc titan, aria de contact micli intre ~chie §i scula, dezvoltii temperaturi ~i preSllllI1 IIL1\llIliiin ;r.ona tiii~ului. RczlIltii ddiHlll<u'ca pronuntatii unnatii de rupcrca IreCWllti\ :t 11\1\:11111I
, 111"1
dl' wJllae! mari (fig.3.54).
I ,a a~chierea titanului §i a a1iaje1or sale apare tendinta de sudare sub presiune 1)(' lalll IlIfluenla imJllllilhllllll p',t-J,I l) nl::kllk III titanul COIIIl'lual pili ,"::h' Ill,lIl,
d,' dl'l'i11;Ul'a a;;chiei. Rcactivitatea chimica intensii a titanului eu oxigenul ~i azollll colldllr\' I"""lllllalil, CIl d(:ck IICI',lIIIVI'1I:i1I1'1:1 .,,!.llIlIhd'lal" ('n':;;kn'a COllllllulullu lIn'::lo' dl'1l1l'1I11
1:1n('~klea klllpcralllrii dt; a~chicrc" Toate aceste conditii colltribuic la ckzvoltarca lIl,11I11 '"l1dwl·la sclld('J('a hlll:.1I1 illlld,. dOli 1';\ dilllllllll 1l'llIlw,allllll d,' :1.<;;dul"Il·lIIall 1\::111'1Ll
;thl;tI.lV(~,plllJ lH"c;lH'~i dilil/.il' a sClIlei:;;i de aSClIH'lIe:1111
JWIIIOlllll1l1(oaprindclli pallllllldOl 'OI'I,:llll';( (01111111111,1111
di'lI~wnl d, 11111.1I"" 1" (I vlII'l.n dl' ;(,',;('luI"I("(U lilll' ':.' illllll"

"''''
1111< I lk IILIII ""1''''1:1111111Ill- 1)(1(1"(' I\I!.- d, I.• " I II,i'lllll I.• ', \
r •• IlIfrtllll
, 'I
www.adultpdf.com ~ , .1
-
Prelucrahilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin llF;chiere
In general, prezenta e1emente1or de aliere din aliajele de titan are ca efect cre§terea minerale ca lichide de ~hiere in loc de apii, care prin descompunere la temperatura de IUCfIl
temperaturii din zona de curgere a 3§chiei, miC§orandu-se indicii de ~chiabilitate, in special ar intretine arderea.
viteza de 3§chiere. In condipi de 3§chiere standard,sculele utilizate la strunjirea aliajului Ti
Al6 V4, cu v=19 m/min, s-au inciilzit la 0 temperaturii de peste 900°C.
Procesul determinant, responsabil de distrugerea sculelor din Olel rapid ~ din carburi 3.4.2.6. Zirconiul
metal ice la ~chierea a1i~e1or de Titan, este uzarea prin difuzie.
Durabilitatea sculelor din WC-Co este mai mare dedit a celor care conpn TiC sall Asemaniirile dintre structura ~ principalele proprietiiti ale titanului ~i zirconiuflll
TaC, la prelucrarea a1iajelor de Titan. Prezenta TiC in compozipa materialelor de sculc reprezintii in mare masura motivapa aseminiirii comportlirii la prelucrarea prin ~chicrc a
,l{lchietoare, foarte eficientii la prelucrarea otelului pentru reducerea uzurii prin difuzie,arc celor douB.metaIe pure. Suprafata de contact a 3§chiei pe fata de degajare a sculei este lIIiell
efcct invers la ~chierea Titanului ~i a1iajelor de Titan. Prinurmare, rezistenta la uzare prill Unghiul de forfecare a a§Chieieste mare iar ~hille sunt subtiri. Acee3§i gama de tempera! 11I1
diruzie ~ la deformare in condipide temperaturii ridicatii impune utilizarea scuIelor pe b:vll de ~chiere se atinge ~i la prelucrarea zirconiului ca ~ la titan. Deoarece poate sii ap,Il11
de WC-Co pentru ~chierea aliajelor de Titan. Chiar ~ in aceste condipi,viteza de ~chier(' pericolul autoaprinderii se utilizeazii. Iichide de 3§Chiere adecvate. Se recomandii. utilizan';1
maxima admisii.nu poate dep8§i valoarea de 30 mlmin. Cercetiirile asupra prelucriirii aliajelor unor scule bine ascu{ite cu unghiuri active corecte ~ cu calitate buna a fClel de
de titan pentru reactoare de avioane aratii Cautilizarea sculelor ceramice pe bazii.de nitrurli deg~are,pentru a facilita de~ea ~. curgerea 3§chiilor.
de silieiu (Sialon) permite viteze de ~chiere in domeniul (120 ...210) m/rnin, iar cu sculcI('
cCI:unicearmate eu fibre de SiC se poate ~chia cu (1000 ... 1400) m/rnin. La prelucrarea prin
stnmjire de finisare a a1iajului Ti Al6 V4, s-a constatat durabilitatea relativ ridicatii a a 3.4.3. Prelucrabilitatea prin a~chiere a materialelor sinterizate
~;cllfdor din diamant sintetic policristalin.
Materialele poroase sinterizate se prelucreazii. prin ~hiere in cazurile III care, III IflllIll
sinteriziirii, nu se poate obpne configurapa geometricii necesarii, precizia dimcnsiona/[. 1,11
3.4.2.5. Magneziul ~i aliajele de magneziu calitatea impusii suprafetelor. Prelucrarea prin ~chiere a materialelor poroasc sinklll.ak 1a
dc()se~te esenpal de a cclor compacte datoritil, in principal, prezentei porilorin stnlcl.uli\
MagneziuI ~ a1iajele de magneziu pot fi considerate materialele metalice cele mai W;lOI "aza poroasii, reprezentiind 0 discontinuitate macro structural a, influcntc:r.ii dCSnl,~III;lInl
11Idllcrahilcprin ~chiere,apreciere flicutii dupa toate criteriile de evaluare a prelucrabilili'i.llI procesului de ~chiere prin urmiitoarele particularitiip:
Tcmperatura de topire a acestor materiale este mica (Mg, 650°C), de aSemC/ll'/1 - deformiirile plastice ale stratului superficial aI suprafelei prclucratc, dckr/lllllllk de
lclllpcratllla dezvoltatii la ~chiere este sciizutii chiar ~ in condipile unor viteze de ~chil'l(' acpunea tiii~ului sculei produc intinderea (tasarea) materialului, avfllld ca 1'1.'11
11I:11/.Prin 11l1llare,uzuraeste redusii.~ durabilitatea sculei este ridicatii. La degro~are se poall' inchiderea paqiala a porilor de suprafati;
pwlllcm ell vilczc de a,mere de 1350 m/rnin., iar la finisare,cu valori mai mari flir1i.a afccfn - ecruisarea materialului din stratul superficial;
dlllahilitalea.Sc poate afinna ca a1iltiele magneziuIui posedii. ~chiabilitate mai buna dedit - smuIgerile izolate de parricule conduc la neunifonni tati aIe sUPr:Jl(:I(~i pld llnall",
IlIap,IIe/.illlpur. - ~ocuri mecanice, determinate de discontinuitiili, care initi:J:nl vihlalii ill f;l.';''''1I11I
~;Iructura hexagonala este probabiI responsabi!ii in cea mw mare miiSlIl/\ dr' tchno!ogie;
pb~~licitalcasdizutii a magneziului care determina obpnerea unor ~chii fragile, scurlc, IIIJnI - ~chii scurte, fragmentate, asemiiniitoare eu cele obtinutc la a~chicrea f(lutdlll,
dd;)~lIhilc - tendinta de oxidare a materialului poros ~i de formare a oxi/.ilol,ill 1'011"11" tic
I{n'.istcnta la dcfonnare sciizutii a magneziului ~ a aliajelor de magneziu afcclril/ll tempcraturli. ridicatii;
1IIJUIIlIraloqdor de ~chiere, a fortelor de avans,a consumului specific de energie, C/II('III - conductibilitatea ~i difuzivitatca termicli. rcdusli. a materialullli pOIOS lIlr,fl';l/i(
lIed •. a". colltlitii de lucru sunt muIt mai reduse in comparatie en a altor metale. Aslfd, ,',11 diminarea ci'i.lduriidin zona ell' ,L~chicrc, factoml tennic aviind lulhwlllillmpOllllllll'
'(lnsllltlll dl plllerca spccificii.de ~chiere(puterea consumatii raportatii la volumul demall.lull aSlIpra durabililiitii sClllci 1IIjdlldo;uc; 'in zona de al;lchicH\ lcmperallll;1 poale a\lllp,'.·
1l1,1,lu;)l)('Sic lIlai mica dedit la prelucrarea aliajelor de niche! ~i este aproximaliv jUIlIIIIIIII' (,o()"e, la 0 vilez/\ Ill' lIIJdlH'/I' de (!lO. lW) m/mi 11.
.1111'Clllln'eSllIii a"chicrii aliajelor de a1uminiu.Pot fi utilizate atat scule din otd rapid clll "I Malcnaldc POlOlI!WNlIllnl/lll •. ~mlllIOll1adl'Ialc I'rell prdm'whrl,' pllll ;1,!dlll'!C~::,-
,lIn Ullhllil IIIdalicc. CaIilatea suprafe{ei preIucrate cstc buna chiar ~i la vitczc de al;ldlll'"' dn,';clI •.:;(" m;\lcIII\I(, rllllln uul!' 11101,1''' Itu: JI d•. lit,. I;lldc Illdnk lIr1cIOWW,1;1' /linIn 1;11,-
11111 I
r.lIIlcll/.llk .111I1', pc hlllll Ill' O~lfI~lIlirIJl'1"1'1•. rJlllldnll' /!.n'lIltl'/,lhlk I'lrllIIlllllllllakill'llIl
l',dllCnll"ea prill a~chicre a magllcziului poafr lim:olili, de riseul inill('lIl kuolllelllllt,1

dl' JlutOJlI'"l1dnr' I'eullll a cVlla dcdan,';;arca allloapllfldnu ::,. I('colllalldli ulill/,a1ea IIkuutlnl
1II},IIICIf' Illllah'llllldol rl"llnllllll' 1'0IOfl~'"jl'~ IIIlhwllllIllI ,k 1111111110111 1.1(tOil
I't.
www.adultpdf.com """j ~~
Prelucrabilitatea prill a~chiere
1\ 1\ plOductivitatea prelucrarii, depinzand de
~\\N\'\\S~\I
5100\\ \ \ j \ I'llfozitatea ~i nalura materiaIului matrieei ~ 800
\4 \
t-.... / //f'\.
K
'660 •....• 600
Illdalice. Miirimea avansului influenteaza ~1
'-' 50 ..•.
<400 ~
\\
•...•.....•..•.••
....••.••..•.1'\ ,\
<30 i :::
,al tatea supraf etei prel ucrate. Cre~terea ~ 3S
---
~2
'-./
1:llorii avansului determina 0 cre~tere a < 200
~\
t
~
li
20
15
10
'''}'.ozitii~i, datorita miirimii unnelor lasate
.II' seula pe suprafa{a prelucrata §i a
~ 100
/Xl 8 60
.Idociirii particulelor de material. Alegerea 40
~
~ 5 lIll1rimii avansului se face In fune~e de t:l
Q 3 1'(llOzitate ~i de rugozitatea suprafelei.
20
2 \::IIC1, pentru materiale poroase eu 0 10
I'''rozitate mai mare de 25 % se recomandii
~
1 20 40 60 8> 100 150200 20 304060 "" avans de cel mult 0,035 mmJrot, iar 4
1""lm porozitiiti sub 25%, avansuri sub
VlTEZA DE A~CHlER.E Cm/min]
1111/mm/rot [8].
a b 2 4 6 8 X) 20 40 (fJ 100 200 400
Prelucrabilitatea prin 3{>chiere a
11I.IIl'rialelor poroase este influen{ata ~i de VITEZA DE A~CH1ERE [m/minI
hl~.JSS.Injluenta porozitat)i ~i a uleiului impregnat a pieselor sinterizate cu structurii perlitica osupra
durahilitat)i sculei. 1"(I11lctriapiiT{iiactive a sculei 3{>chietoare .. '.
, "I I ' ~ ·uI'· Flg.3.56. Injluenla viteze/ de a~cI/l(,"(, 11.1'1//1/'''
\',1 c ' va oarea.. optIma a unn-h;
IS'U ut de dura b/ltafi/ . fi'wru I"III .I'lII/"ILiI/
'l"" scu Ie/'I a strung/rea
, pwplietii{ile fizico-mecanice §i structura matrieei metalice de baza (influen{e '.nare la 3{>chierea matenaIelor poroase . (I, 2, 3; P=12; 21; 30%) ~i 0/1'1 ,011//"11'/ (-n.
3naloage eu eele ale materialelor compacte); 11ill I'l'ictiune pe baza de Fe este de 8 0, iar
- structura poroasa (porozitatea, miirimea porilor, granuIapa puIberii); I" ,,11'11bronz, de (3 .. ,5°). Unghiul de deg~are poate avea valori intre (_:1 1')"), III
, cxistenta uleiului impregnat in pori; III'hlie de material {>ide porozitate, Pentru materiale cu porozitate mai marc de 25 '%, 11ll}',11I1I1
- paramctrii regimului de a§chiere; ,I. dcgajare recomandat este de -50, iar pentru porozitati mai mid de (20 }')) '~'" :,1'
gcolllctria paT{ii active a sculei 3§chietoare. I" 11Il1;\I1diiovaloare de +5°. Razala vfufa sculei nu trebuie sa fie mai micii de 1.. ,1,\ 111111
,'n cazulmaterialclor sinterizate din fier-grafit, cea mai buna comportare la a~chicl (' • ""area recomandatii a unghiuIui de atac principal este de 45°. Ca material, pClltl1l pal 1<',1
" Ilvil a sculei se recomandii placulele din carburi metalice.
,<Jp"',lIIti,
••.rllllcil ,~istruclura Jl:~lltic{1,urmand, In OJ'dine descreseanda
pcrlito··cemcntitiea. a P.A., Structura ferito-perlilica,
j'u tabelul 3.13 se prezintii valorile vitezelor de a~ehiere, coreSflIlUi',alo;1I I' 1111<'1
lu general, prczcnta porilor produce {'ocUli la 3§chiere, facilitand apall1ia vibratiilo,
d"I.,I>llilatia sculei de 20 min, la prelucrarea unor materiale powase sintcri/.all', pl' ha/a ,!i-
I, ',d ('11, ell porozitatea po=: (20 ...30)%, utilizand scule a~chietoarc Cll IJrmilloril P;II;IIII\111
',1IIl1illll:llirca illdicatoriJor P./\., prin sciidcrea durabilitatij 3cuJei a;;chictoare. Dadi pori, ::111I1
t, "'iHliici: (t"8", xcA5°, X,=15°, f,=lmm, y=O° ~i regiJi1ul de a~(.hj,~re:' 0,,' liilll~;I:, 0 Il/
IIIIJIlI')',lla(icu ule;. crq:lcrea porozitii~i are influenla pozitivii asupra P.A, deoarece secPlllwa """(,01 pq.
a:"lllel ,';,' reduce, j,1r ulciul din pori are rol de liehid de racire-ungere (/ig.3.55) I'n'/,I'II(a
lutervallll de valori ale vitezelor de 3{>chiere corcspunde di krildol 11pllll (Il- 111;11<'1
1,i1•.
"II'llIlrU ill pori reduce fOT{ele de 3§chiere de (1,3 ..,1,5) 011, iar cre~lcrea pow,.ilalll
.I,. L. J 'i laiO%i ll1ic~oreazii f0rtele de 3§chiere de circa 1,7 ori 123/. d. I'al(ii active a selllei ~chietoare, Se constatii valori maxim!' ale vdodO! dl' a~;(1111'1'1.1
I Itill/'ar"a II110rparametri optimi ai regimului de a~chiere poate asil',lIl'a cal:I(:I!'ri~;lh I 1",111<1;111'<1 malerialdor sillleri'/',ak CIl slruclurii fcrilo-pnJilidi I,a SlIUIlI"";IIIl;II"!Iall'I<J!
I""··a::,' :;illkli/,ak pc ha/.ii lh- lin, Illl<'lv;""1 d,' vill~ZI' de a~chil\Il' Cllplill::1I111<' (1,0 [$1)
"Il', :lIl1n' slIpcfioal'e ale stratului superficial al suprafe{ei prclueratc (n?.iskn{il la lI,al(').
•• dll"',(·a la millim a efectului de Inchidere a porilor, 0 durahilitak nlaXlmi, a sCllidll1 pnH'I':; dl' a,',;(111<'1,'
II,'I"III"OIl'SPlll1dc 1/111/1 :;1;11>11,111111
dqllllll'll Ill' lal.~;,(';11" ,1.':1)',11111
II (:i111.11<
,I;" Itll'loall' ~;I0 productivitatc ciit Illai fidicatii a prclucriirii. I""," ;1 ,'al/H:IIc{C1 pll'lllll:ll<' 1IIIIu",.,,, 111101\'11<'/" d,' a.~;c1l1ne lulll'al<' (1)(";11' lOO '1111
"1'(11111)1;1~;IIII/lJI'" ;/1,' l,1 d •.• , "1/''''''''1 1'11I1I11I1("ln;)"lll:lhlllla(ll. "':;1'1'( Ill' ',11/11111'.1'1;1
Adanl'lllwa de a~chien-, III pldllcra/('a piesdof sinlnl/,ak POlOll.'''·, ('~;k III f',I'llnal
11" \"'11111;)';llll"1 a:,;lhwllI,II' )'",,111111111,1"'I 111;1'11111"';1' ;).';II',lIla 1/1 "01111'111111 ", 1'111.'1
1,,,llIllall' Vllo" de lI~dlll'''' lllllllt'lIl"ili'l dlll;i111IIl:rle;1 1I1l'! ";:1'11/1'10,111'

.'11
1I11(1I,dl' clIea (0,.1 ..0,$ 1l1111,lILlv,lfId, 11Iadic, 1Il1J1I1'lllila:mpla III/',o/,llnlll ~mpllllcll'l
(Iq' \ "Id ~H
t!ill
I ill
,
1.'0) 111/111111
I.I", d 111.11.
1,:1W:dlll'l';111I1I1<IInkl"l I'''''"I''
III ,Ip., ';;111III IlId.
11.,1,,1111
t ill!
I'" Ill'
I
1,,1
nllpll
';111/.;1 ;I'" 1111'," IIld':I,.I.'11 1,1 1i,IIId, d,
Hi t i .I, ildli I i liiilfilll,klt'il ,J! ",1(11.1 III I'illl d.-" 11111111\
I 'H www.adultpdf.com
~emcr~il~reamarenakwrmualice
~elucrabilitateaprin tlIichiere
Tabelu/3./.5.
5...
6...20
0'.0
0,3
yO 10
finis.
minCarburi
)s(mm1rot)
sculei
ul 150 Rcdegr.
Material
metalice:
...3
maxO,
maxO,3
KOl;
V.(m/min imuri 1 recomandate hi stnmjire.
de a~cbiere
t(mm)
sinterizate de rabe/uI3./3. .
prelucrat KI0; materialele PlO
130
80...
110 --'.VI.
...- 160Ferito..
140
190 - TJ~I, UIII; ~~J.U':;I~ Toate Materialul
60
-...
60
80 175
feriticii
Perlito- -120Alii;
-......140
-... 6040
Feriti+Cementiti
35Perliti
... 120
110 (3-5%)
75 (75-80%)
Feriticii
lI'f;U".U UUlal1lUl.A1.IL..O ''' ...un:;. U'L.. I¥V un ••
....
prelucrat Structura materialului
Fe+ grafit
Influenta avansului ~ a vitezei de ll§chiere asupra rugozitiitii obpnute la stnl11jin'a

materialelor sinterizate este prezentatii prin curhele din fig. 3.57 [30].
(I1m)
Ra
RmalC 2 5
42
(lJm) 1 1,5
0,75
32,5 10,50
Se recomandli utilizarea uleiurilor ~ a gazelor ineIte. Utilizarea la ~chi("lml
1
materialelor poroase din hronz-grafit (88% Cu, 10% Sn, 2% grafit) a unor viteze de ~ChJ('H\
cuprinse mtre (120... 300) mlmin are ca efect compactizarea fortatii. a stratului superficillllll
picsci prelucrate. <
Tabe/uI3./4 ~
- 4530
X45120......300
(") 150
6,3
0,4
3,2 Rel!imuri
s Regim
0,115
0,07
t(mm)
0,2 (mm1rot) -7
de+7
(") de ascbiere
ylI§chiere recomandateR,.,la!llll
Rugozitatea prelucrarea BZ-l!:rafit ""
-,., ~
Starea suprafetei o
(:)
~
o;z-- 0.3 0,25
A VANSUL [mm/rot]
Peste aceste valori, grOOul de compactizare scade de diteva ori. In tabClull H Nil
prezilltii regimurile de ~chiere careasigura posibilitatea obtinerii unci anumite (~HhUI11 iI
~lIprarclci ~i a gradului de compactizare in urma prelucriirii. Ij'il:.:t~7./nfl"'·'lltI m'/",w/1I1 ~I .,1'//., . .-1 d., a.~.""it·n' tI.\'IiP!"" /II.':o.·,IIiII"I" ,,'Iflml''''''
Sunt recomandate in continuare regimurile de ~chierc oplimc la pn'III('IUllIll ",,,(1'1 'lt/.'/nr ',in/.'II;- .,t,' I I Of.
lIlakrialclor sinterizatc penti'll procedcele cele mai uzualc utilizate «(ah "\ I \ I /0)
I}?, },X, 7.9, 101
, III
www.adultpdf.com ~
11
Prelucrabilitatea materialelor metaUce
PrelucrabiUtatea prin OJichiere
Tabelu/3.16 .
40,06
10
615
820
12
0,30
0,20
0,15
0,08
0,12
0,25
0,30
0,18
0,10
0,14 230
15..,20
10...15
0,05
0,04
0,22
0,04V....40
(m/min)
.•.•• "'J;:;;I..I.•••..•.••. u'- a~\..IlU.".lt;;' .~"UI. •• AUUA"'C; Id ~nU.II-~.
TaheluI3.18.
"---
'"ale .0
rialclorell
IJ'f,.ale
If tale ClI
s(mm/rot)
Diametrul burghiului (mm) 50·70
180
12-20
18-30
70-100
70-90
vit.de
degr.
----
35disc
300
CM
OR
avans
finis.freza
freza
Mater,
- - --------
---.---------
---
R, . ,d hi,
Frezare transversala
date la (,
0,04-0,06
0,07-0,12
0,07-0,12
(m/min)
V. Avans pe dinte (mm/dinte) (freza fierastrau)
materialele deMaterialul
prelucrat cilindricli (mm/min)
frezei
,interizate
Mal v.(m/min)
Toate
1'",11
Mal'
llIah
""11,
I\tol<
';lIIlt-
IJuh
I\br!
""1/,,
Tabelu/3.19,
.. ~ --segmenli
-Rel!:iinuri
-- - ..- ----
- -- --- d--- hi - - ----- date I tificar .- .. ' ..-.---.-----
--
..•.
+40-60
interioara
Plana
Cilindricli
Plana C;H;J;
eu +45-80 20-2~i
>33
J;K; Cilindricli 20(0,25
+60-100
abrazivim/min
J;K;L; > 33 Tm/sec
-Date Ceramic
materialele sinterizate
.
0,01
---- - 0,05
-0,30)B;
,-.,"
.... Pe baza
degr~are de Al203
--- ~--_. -~.-
--~--"
Alez;UL'a giiurilor 1aterialul
rocedeul
in i1aterialul
piesele
Iritatea sculei
teza abraziv
de sinterizate
1;1II:; abrazive
a~chiere
de trccerc(mm) rectificat
(m/s)se aplicii eu scopul imbuniitiiprii
exl precizici law;0,005
B - latimea longitudinal
- 0,01
pietrei - (mm)
finisare
abrazive
dl/ll"Il:~lOnak ~i a calitiitii suprafetelor '!!!tu![29,
swJei30].
abrazive 'aIlUlatia
tc,,~'1piesei (m/min)
:1'
M
Tabelul 3. 17. M
30 12...20
15...30825
15
50,15-0,2
CM.0,15 -10
0,300,25
,25
0,2 20
-
R, .~-..- - -'d-- ~hi. -................•................••.... date •...•.
la a1 -
.......
Diametrul alezorului (mm)
I\blo-'liIlul.h, '...20
,,(m/min)
R.
pll',hu 1;,1
..15
1,,,,Io-II,all'111I11'\ •.
·[c J
\1I1l1~1 JIak II v
1\1.""11:11 •. ,." MuS

~jl IrllIl
I,H llkt;lIc Sl~ Il'comandii v. "CO (15 ...20) m/min iar ca lichid dc riicirc, ulciu\ sail aClIll
'" ',,,11 ill

www.adultpdf.com
.' \' '11
-~
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin a!ichiere
TabeluI3.20. Nu se recomandii utilizarea lichidelor de ~chiere la prelucrarea pieselor sinterizak

vascozitatea
honuire
abraziv
Lichidul 10 .L'~I •••Amestecde
Materialul
de
(m/min)
9-.11
Viteza 15
20
U•• "''' ~"''''\';ll'';;
...30
..•28
de (m/min)
Vitezatranslatie
de
9,5 rotatie la
mm2/s
.'"'••.V ••• ".•• U •••."' ••••• v•.•.•.•••
". ulei
50·Ccu poroase care urmeaza a fi impregnate (ex.:lagiirele autolubrifiante), existiind pericolul
iamant
de imposibilitatii eliminiirii lor din pori ~i impurificiirii lichidului de impregnat.
In unna operatiilor dealezare, rectificare, honuir~, materialul indepartat ~i granulde
ahrazive desprinse pot intra in porii de suprafatii ai piesei, fiind necesara operatia de curatin~
pentru eliminarea lor.
Adaosurile de sulf ~i de sulfura de mangan (MuS) in compozitia pieselor sinterizatc
din pulbere de fier ~ otel, ~ de plumb in cele de alama, conduc la imbunatiiprea substantialli.
a prelucrabilitatii prin ~hiere,datoritii cr~terii durabilitiitii sculei, fiira a afecta proprietiitilc
mecanice ~ momficari dimensionale in urma sinteriziirii (fig. '3.58). Indicele P.A este evaluat
prin incerc8:ride giurire, ca fund numiirul de giuri care se pot executa en un burghiu piina la
Rectificarea materialelor poroase sinterizate este insopti, inevitabil, de procesul de
uzarea completii a piirtii ~chietoare.
compactizare a suprafetei prelucrate. Utilizarea rafionala a regimului de rectificare permit(~
reglarea gradului de compactizare a stratului superficial, care este puternic influentat ~i de
llliilimeaporozitatii. Un grad ridicat de compactizare prin rectificare este asigurat prin aval1~
lr.msversal scizut (0,3 ...0,6 mmltrecere), vitezii. de avans longitudinal de (13 ... 15) m/min 1;'1
BmLIOGRAFIE SELECTIVA
o adiincime de ~chiere de (0,05 ...0,1) mm. Dacii se dor~e evitarea compactiziirii stratllhll
superficial, se recomandii valori ridicate ale avansului transversal (1,7 ...3 mmltrecere), vitet,ll
de aVlillSlongitudinal de (6...12) m/min ~ 0 adancime de ~hiere de (0,01...0,03) mm. Pcntru I, Artamanov, A ..l., 'i.a. - Mechaniceskaja obrabotka, poristOh metalokeramiceskih materialov. 1\ ""v.
ohlinerca unor rugozititi mici, respectiv a unei calitap ridicate a suprafetelor prelucratc ale 1968, pag.27.
lIIatcrialelor poroase pe bazii de Fe ~ a otelurilor poroase cu Cr, se recomanda UtiliZall'll Boo, 1., Forgacsolas, Tankonyvkiado, Budapest, 1985.
1II111atoarelorregimuri:avans transversal (0,3 ...0,9 mm/trecere), vitezii de avans longitlldilllll Ciocilrdia, C., Ungureanu,I., - BazeJe cercetiirii experimentale In tehnologia constmcpilor oe llIa~lIl1.
de (1 ... 10) m/min ~ 0 adfu1cime de ~chiere de (0,01..,0,03) mm . EDP" Bucur~ti, 1979.
•1 Deacu, L., Kerekes,L., !i.a. - Bazele t11ichierii!iigenerBrii suprafelelor, Lito U.T. Clllj-N al'0'"' I, 1""·1
Alegerea rationala a parametrilor regimului de rectificare ~ a celorlalte condilii dt·
pag.290-312
Illdllcrarc asigura obpnerea unor suprafete prelucrate cu microduritate ~i rezistentii la ll/llll,' Driighici, G. - Tehnologia construcpilorde mt11iini,E.D.P., Bucure'iti, J 977,pag.640.
llllhllnatatite. /, Do!n'ia, $., Miron, Z. - JndrumMor pentru utilizarea fontelor, olelurilor ~i alir!jl'lol' 1/1'1"'''''''1',
Ed.Tehnica,Bucur~ti, 1985, pag.287.
Enache, $., 'i.a - Proiectareaformei in construcpa de ma'iini, Ed.Tehnidi, BlIcllre~ti, I 'n", plOp. \ /lI.
r-- 100 - I-- --r--

3456
2
r-- ...-
1\
'I
Fedorcenko, I.M., Pugina, L.I. - Kompozicionyie specennye antifrictionye II/a/aiali. KIt·v. 1'))\11,
pag.211-216.
Gyenge, c., !i.a. _ Tehnologia construcpilor de ma1jiniunelte, Lito. U.T.Clllj-Nap(x::', 1')K'). I'a~, I r,"
llOistaloy SAtO.6%C r--2W.3 MnS 31~O.s%
MnS4IPNC45 5ItO.3%MnS 6ltO.5%MnS 176.
m -<
~ I (I Itu, T. _ ContribUJii in legiitura cu t11ichiabilita/eaolelurilor inoxidabile, Tc?ii de ((oclOllll. 11' I 'h"
SO ~ Napoca, 1979
() I1 Konig,W. _ Fertigungsverfahren, Band 1, Drehen, Frasen, Bohren, VDI-Vcrlall.. ('Illlth. I 11l';~"'ltI"d
19R4.
~ I ' Le Maitre, F. _ Materiaux difficilement usinables et technologies de subs/i/I//ioll. A1I1Iul,; ",\ Ih •. I', "k
Ccntrale de Nantes, 1993
I I Lcroy, F. _ Les es.wis d'lIsil1abili/e et de formabilite des aciers. Intcrnatio1lallx dc FIlii"", ,I" 11
( 11)1)0).
I1 M:llci,G" Vid:1SillllIJ, I A /1I~11I1111l"'//' ~I/'o/l//'Ollllcalillilii, Lito,lJ.T.Clllj Nap(~a.1 ')'I()
I'. Moe'HIlI, n R . ~" !""·I'''''·IIIIII,/,·,IIII..t,l/'. vnll, EcI.Tchnid\. IlIlCll"'~II,I ')l{l.I"'p, ·IlH ,111'/
11, f' . ~U /'1'1'/11I ,,'/"/11"/"" /"'Il ml'''''''''' IllIlilljl'ior/i'rol/.\"·. I'd T•.hllldi.IIIIIIIII"ill. I'!HI
1'1l·,o~.
1'111'. ?!1'.',
I! PiU •.•.
; (i _ 11 II/~ ,;/111 ,f,'JljH",iI,./ di' ",d,II/llff ,.,*gullIlI'i1ot If,' II~~-JII~"'" I,d l.·,hUI\ n

"t f ,'J' ,,/
1t""1l •.~11, 1'//-1 (lug',111
1"il!I»n /".1,," /'A la g/lul'ln'I"'"/ru dl/"I'I/,' 1//a/"/la/,· ,\'1It/,,/I.',./,·

III Pt 11)1""',1U. I (Jf~tOW '-',t'lt Jjf~Ji nHf,d ,/~ Ht" !lId l l;d ';1 11'lId HllllLlIll".1 ; I 'I ilHlva I4)H /, IlilJ'. ,It)!
www.adultpdf.com
\
" \·1
.4
--....,-
19.
Popovici, G. - Optimizarea prellf~r8rii prin strunjire a oJe/urilor inoxidabile austenitice in condilii
20. de racire criogenica Tem de doctor~t, UT.Timi~oara, 1995.
Rakoski, F. -Nichtmetalische Elnsc/usse in Stah/en. Stahl undEisen, 114 (1994), p.7!.
21.
Roesch, L. - Progres dans la mise en oevre des aciers grace a ['evolution constimte des produits
sidergiques (ll), La Revue de Metallurgie, Paris, or.l, 1995, p.l39-155.
22.
Spurgeon, D., Slater, RAC. - In process indication of surface roughness using a fibre.optics
transducer. 15 MTDR-Konferenz, 1974. 4. PRELUCRABILITATEA PRIN EROZIUNE
23.
Surdeanu,T.,Pern~, M - Piese sinterizate dinpu/beri metalice, Bd.Tehnica, Bucur~ti, 1984, pag.132-
140.
24.
Tru~culescu,M, leremia, A,~oteluri inoxidabi/e ~i refractare, Ed.Facla, Timi~oara, ] 983.
25.
Vida-Simiti, I., Matei, G. -Matjini unelte~i prelucr8.riprin atjehiere, Lito.UT.Cluj-Napoca,] 992.
2(,.
Xl
Vida-Simiti, I., Pre/ucrabilitatea materialelor metalice. UT,.Cluj-Napoca 1994, p.l03-186. 4.1. CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE PRELUCRARE PRIN
Vieregge, G. - Zerspanung der Eisenwerkstoffe, Dusseldorf, Verlag Stahleisen GmbH, ] 982. EROZIUNE
.~g. *** PIM School, Hoganas, 1994.
'.")
*** Genera/ Guidelines for the Machining ofSintered Materials, Hoganas, PM 77-14, ] 980
l()
*** Machinability ofSintered Steel, Hoganas, PM 8]-5,1981
I1
*** Metal handbook of machining. vol.3. AS.M (1967). Prelucrarea prin lI§chiere a unor materiale eu proprietiip. speciale, cum ar fi otd \11 d l'
rdractare, magnetice, aliajele dure, sau a unor forme geometriee eomplexe, este dilinlil,
1I1lcoriimposibil de realizat in conditiitehnologice ~ economiee normale, fie datOlllll
<I:;;chiabilitiitii
reduse, fie datoritii limitelor impuse de cinematiea de ~ehiere ~i de execlIIHl"
<Isculelor la dimensiuni ~ profile corespunzatoare [3,4,10]. Aceste considerL'llk all
dderminat dezvoltarea unor proeedee tehnologice noi de preluerare prin erozi une ekct rH 11,
III plasma, eu fascieule de radiap.i, eleetrochimica, eroziune eomplexii, ullrasOIlIlll.
<'Iectromeeaniea, grupate in metoda prelucrarilor neconvenp.onale, a ciiror clasilican:, dllpll
natura agentului eroziv, este redatii in tabelul 4.1. Domeniul de aplicabilitate al a•.•.::lol
I'lOccdeede prelucrare poate fi astfel definit ~i limitat prin eondip.i1e de prclucrahilitak :;:1 ,I.-
I'IOJuetivitate a pl'elucriirii ( figA.1.) [5].
~i
8o
p:: '0
p.. .~
E -
Ih.o<ll" Dlflcllii
I'IWII I( 'HAIUI.JTATP.
I'IUN AS« '1IIImE
This is trial version I Hv.A /I,'/II"IIil'/r "/'/1, oI/'illI,,(,' " /1'1/11"/".':11/"1 I/I',,'III'I'II(I/IIIII/.'
, 1(,
www.adultpdf.com ~-
. \
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin eroziune
Tabelul.4. I -sa.fi (ES)

---...•..---~
.. -- -------
Oasifi
---- - -----_ ---
---..---•. .. .. •..... .•...•.. ,-_-.... -----
lel deed ...
.-
.•.
electric
sau jet
suspensie
arc
substanlA
electrolit
electric
radia~e
descirc8ri de plasmi
Agentul
abrazivi
In
chimici
nesta~onar
camp
corpusculari
electrice ineroziv
ciimp
electric
activi
sau
prin ultrasonic
§iimpulsuri
electrolit in scantcl
camp
electrornagnetici
~
. Lidj! di!k!dTl:
trasonici (PEU) -(+1
EL) §i fasc.
himici de.
§i chimici Inters tiliu pasiv
+ (-J
1nlersfi!U ac!iv
Haterio.l.ul prelucrnt
!MPI
Uf.
4.2. PRELUCRAREA PRlN EROZIUNE ELECTRICA
I'rc\ucrarea prin electroeroziune, numita §i. eroziune electrica (p.E.E.), se poate real iZll b
Ill' CII scantei electrice, fie cu impulsuri electrice comandate. Prelucrarea se bazea:a'i pe
jllOccslll de croziune a materialului piesei, prin topiri locale repetate, datorate descarcarilol Fig.4.2. Schema de principiu a prelucrarii prin eroziune electric ••
elect ricc, C:U'C au loc in mediul dielectric, dintre electrodul scula ~i electrodnl piesa (fig 4. 7)
I )cscarc,uea prin sdilltei electrice comporm douii etape:
.. /imnarea canalelor ionizante de descarcare; ,,·1.lsloml R, §i bateria de condensatoare C) ~i circuitu1 de dcsciircarc (hakllil <I,
.. produccrea descarcarii eiectrice propriu-zise. rsa de energie pentru cei doi electrozi: scula S ~i pil~sa I' ,.11.';1"1',.1
'<lIldensatoare C, eu rel de su..
Ca UIl1Uue a campului electric existent intre electrod ~i piesa, intre ridicaturilc dinln' III dielc:ctricul D),Cu rezistornl R se reg1.eazli valoarea curentullli dCIUe/1l1 ;111' ,.
.de douli slIprafete, in spapul dielectric, se creazli conditiile deplasarii cu vitcza tnan~ 11 ( "lIdcnsatoarc:lor C [6,9].
,'I"chollilor de la catod la anod, avand ca efect formarea canalelor ionizante de descarcan'
I Ic.':nllciirik cJcctricc se produc in continuare prin aceste canale ionizante ~i, fiind locali~,atl'
III spatill fl)<u'lerestrans, curentul de descarcare are densitati foarte ridicate (3 ... 7· 1o "Aklll') 4.2.1. llldici de preluullbjlijlltt~
Tl'lIlpcmtura localii dezvoltata atinge valori foarte man (8000...20000°C), care topind l;Iidum
vobltilu;lnd matcrialul,dupii care, acesta se condenseaza ~ se solidifica instantancu suh I(llmA (:arackrislicik tdlllOlof',"l' 1'11111;111'~;c I'0al<:: evallla COIl1)lllll:lIcOIla !)I..!lItlilll' 1'1111
I'" parllclllc prin contact cudielectricul.In locul desciirciirii aparc un crakr datOl al • I "1.11 11Il' dcdricii a mal<'llalelol IIwl"I ••• !." "lI';I(llalea d(; crodan: a l'lt-dlOdllllll ,';' 111/11.11111
llIal<'llallllui prclevat. Pcntrll ca volumul de material indepiirtat sa tic cilt llIai man', I'~;ll' H
1I1T"~;arca valoarea cllrcntului sa fie marc, iar concentrarca encrg,iei de dcsdlrcaw Sll Ill' IU AI (';lIIII(('II.';lIu dl' I'llld\tlll\!jHt. 1'"11' ,Ill ::•. :11'1('<:111111'01111'011111<';1 b "."'{I U11l' ,I
uUl'ubull ClI dllllltll ciit mai micii.ll1 fig.4.7 ..h csI<' pl'czcntatil schema dl~ pri Ilci pill a IIIW,III1II 1I"lln L.IIIIUI

.I,' pll'hlllllll' (lUll Cl0111I1••. (:11:';I£UI1cidl'dlll " tillC "IJ)lilld,' cilcllillll de i'lIdIIC;II" (1,1II:;ll:.,
t,it
www.adultpdf.com
••
; i'.1
--
Prelucrahilitatea matenaIelor metalice "
Prelucrabilitatea prin eroziune
- Volumul preleviirii totale VI'

A3. Precizia prelucrarii estc definitii de preeizia dimensionala, de forma, pOll ILl
VP• v.
tpp f.·t. ~m PI
-ffl
P2
(4.1)
rcciproca a suprafeteIor, precum ~i de calitatea suprafetelor (rugozitatea, struetufa ,.1
Pp proprietatile stratului de suprafatli) obtinute la prcIucrarea prin eroziune electriea.
unde Vipeste volumul mediu al cratereior;

fp - frecventa impulsurilor de desciircare;
t - timpul pre!eviirii; 4.2.2. Factori de dependenta ai P .E.E.
~l ~i ~2 - ma<;amaterialului inainte ~i dupa prelucrare;
Pp - densitatea materialului. Factorii care influenteazii caracteristieile de preiucrabiIitate prin eroziunc dccllllll
:;lInl:
- Productivitatea prelucriirii (debitul preleviirii Qp), care reprezinta volumuI de material
prelevat in unitatea de timp: - polaritatea;
V - tensiunea de amorsare;
Qp. --1!. [mm 3/min] - intensitatea curentului;
t (4.2)
- timpuI de impuls ~i de pauza;
- tensiunea medie de lucru.
Polaritatea se refera la modul de conectare a piesei ~i electrodului, flind e;uacl.., I/;11,.
- Productivitatea specifica a preIeviirii, care caracterizeaza eficicl1ta enngdicii
Ilrd ucrarii: il ,k cocficicntul de polaritatc:
cp _u(-)- (<I (01

qSP = Qp [mm 3/A.min] u(+}
[", (4.3)
IIl1de u(-) estc uzura relativli volumicii la polaritate directii (eu anodul legal la piesll). 1;11III I )
IIIHIcIm estc valoarea medic a intensitii{ii curentului de lucru.
,,;11' uzura rclativa volumica la polaritate inversli, Polaritatea influcnleazii rcparlqla ('!H" I'" I
A2. Caracteristici de uzare a electrodului prin care se poate aprecia capacitatea de ,I" descarcare intrc piesli, electrod ~i mediul de lucru.
("IOdarea sculci. Sunt caracteristici care intr-o masura insemnata pot fi considerate silllilan'
I "llSiunea de amorsare a desciirciirii, Do, are influenfli asupra timpului de alllor.<;;II'·(I" :;, .••I.
(11 cell' ale sculelor ~chietoare.In mod analog se definesc caracteristicile refcriloare 1:1
l'icelmd: VE estc volumul uziirii totale; '11nqterea DJ ~i a grosimii de amorsare (g cre§te cu Do).
QE - debitul uziirii;
qE - debituI specific al uziirii;
c
'E
lb=1OOv ~..
u% - uzura volumica relativa; , E
1:1' - slabililalea la eroziune a dectrodului. *::;
~ axJ t. =50}Js
~'XlO ErMP=otet
I
t..= 13 us
'. IJ
H E
IJzura volumica relativa reprezintii volumuI de material uzat din cIectrod pcnlrll ~ d'
pwlcvarea unitiitii de volum din materialul prelucrat, fiind caractcristica globalii cca 11I;11 ~ 20 70<1:
Ir('c\'('nl uliliz,ala pcntru uzura cIectrodului: , Ul
i=
~ 10
VI' QE
11", "'--:']00--'100 [%] u.J 5
(1 .-I) IX:
Vp Qp
~
cc 2 .--T-t·_··~.,
U_~-"'-4~-
,,-u:'l1UfiL - 1)'.') ~~
'.-+- ....
... i= f ()
")
i<J 1
Slabdllalc:J la erozil/Ile declricii a electrodllllli (',Xplllnil. /110('('11111:11,
p,dllcrat dill pie,<;iipllll 1I/.:If(·;llIIlllil(iide voll/III I"n d('(lrod
/11:11"11:11
\'0111111I11
(k ~)
0:.
()
II
(I
\
'1 \'N/III ,n I UI~U
I
,
I',
I1
,11
I
1
,",
I
k)
--r-l-' I,',1
'"~ 1,(1
~:
')
Cl
o'
"
,..•., HJllr)''''1\11 IMI'IlI:; (,IAI

l'
" "~I
I' 11111

('I '0)
1'11:.1 \ "ff/u('f/l" lfHdt\lfhlU 4 Ifi Hlldill ~1~111'i;!I 'P;I; /, 1/1//1 dill Jj)l!/lI/IJI~I/ j ,I," {'l,/ jlll/{ rh"l "11 it lill
, III
www.adultpdf.com 11
, Prelucrabilitatea prineroziune
(mm3/mm]
Tensiunea medie de IIlCrll poate fi "4:250
w
modificatii prin schimbarea grosimii WOlfmnKUlJ'J
~
intersti~ului. Aceastii schimbare detenninii I- <..
5200
w
aso .
I I5X)I
:> I
variapa curentului mediu, a tensiunii
0
c(
213
110
u
j:::
Q30
5 :>It!
OCQ5
c(
t; [ps]m
I- 23
-1I-i=Q2 :>~u
__ a..
Q5
medii ~ a timpului de amorsare. Cr~terea
tensiunii medii (indirect, prin intermediul :>
o
avansului), detenninii (fig.4.5): 01
er:
- vari~a productivitiipi prelucriirii; 0..
sciiderea uzurii relative a
1) " electrozilor de cupru, grafit ~i W~Cu. ~ 10
o imagine globalii asupra celor mai :<' 5
>
importante caracteristici care pot j::: 2
rcprezenta 0 miisurii a prelucrabilitiitii prin :5 1
w
eroziune electricii este redatii in figura 4.6,
sub forma unor diagrame spatiale « 0,5
ex:
productivitate-uzurii volumicii relativii ~

N
0;2
30 (.<)
a electrodului-rugozitatea suprafetei :>

TENSIUNEA MEDlE
prelucrate, pentru diverse condipi
lehnologice utilizate.
Fig.4.5. lnjluenta tensiunii medii 1I.1'1I{"(/
caracteristicilor tehnologice III no/i//I//'
I 3{n~1
835_>C 6 /7
Fig.4.4. lnfluenta duratei impulsurilor asupra productivitat,ii §i uzurii relative volumice [6]
lntenvitatea cllrentului detenninii amplitudinea impulsului de curent (iJ, Crc~lcml

Id arc unniitoarele efecte:
_ crq;terea productivitiipi prelucriirii prin eroziune electricii (fig.4.3, fig. 4.7), pC1I11lI
mice pereche de material piesi-elecu-od;
- crc~terea uzurii relative a electrozilor de cupru;
.. sciderea uzurii relative a electrozilor de grafit panii la 0 anumitii valoarc, dupli (alt'
riimiine constantii;
..crc~terea rniirimii rugozitiitii ~i a grosimii interstitiului.
1'impul de impuls (tJ este un parametru al regimului electlic. La crc~tcn~a 1, ,'il

cOlIstalii:
,. variatia productivitiitii prclucrarii, conform figurii 4.4; 11 '"
. sciiderca uzurii relative a ch~ctrozilor;
I
C1c~tercavalOlii IIIp,O/'lllllil~l a grosimii intcrstitiului ~ 1'1
This is trial version I' •• ~ .1 t~ '.U/lid(iI\d

111'1
j,JHi,
lll!!' Jl 1',1\
1/,qijd! J II!
". I/fln)
dfidt\'ltdl( 11 III ii I ddf/l'i\ , 11,1;1' 11;/(1 /r'l
1,1 t
www.adultpdf.com 'I \
~
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea pritl erovutle
Avantajelc prelucriiIii prin eroziune e1eeticii

Electrod fir-cupru Electrod fir _ cupru
sunt urmatoarele:
Material pieso.-oj'el Material pesa-corburi
rre1ulice
- prelucrabilitatea oriciirui material E
metalie electroeonductor, indiferent de E ~o
::: 30
~20
r
<t
proprietiitile
meeaniee;
fizieo-ehimice ~i w
(/)
w
l: 15 - posibilitatea generarii suprafelelor de c::
20
),
« 20
i=()
()
OIice marime ~i eomplexitate a formei; w
- utilizarea unor e1eetrozi din materiale ~
6S
()
~or preluerabile;
(/)
o0: 10
ll: - utilaje cu struetura einemariea relativ (9
fL 10 40 !l) simpla ~i eu posibilitate de
[A] automatizare; o
6 a 101'2.14 0'2468,,10121...
- economieitate ridieatii, indeosebi la
CAPACITATEA DE TAIERE v. [mm2/min]
1"1',.-1.7, l/lf/uent,a intensiratii curentului§i naturii materialele greu prelucrabile prin
<'i" I,,,du/lli ilsupra productivita(ii PEE ~ehiere ~i pentru suprafete de forme
complexe. Fig.4.8. lnjluent,a grosimii piesei din atel asupra eapacitiitii de taiere [4]
Un:l\':IIlI:I,ick proeedului sunt urmatoarele:
IIl~ecsitatea prelucrarii in mediu lichid dielectlic;
lIzarca relativ ridicata a e1ectrozilor (eu pond ere ridicata in costul de prelucrare); lIlateriall' dure ~i l'xtradurl': carburi
W 6
0: •.•..•
)1lOdlldivitatea ~i precizia de preluerare depind de multi factori ~i parametrii dificil 11Idaliee sinterizate pentru scull' Wc
de cOlltrolat. ,I',,('hictoarl', matrite, :filiere, cochile, ,«'Es
1---
...
';(11 diamantul natural ~i artificial, we 4
1"'lItru confectionarea sculelor. °e 1. P::;40,1 %
Procedeul de eroziune eleetrica <-3
w
2. p;: 31.5%
,l.Lt Malcrialc IU'clucrabilc prin crozinne e1ectrica 1"'lmite realizarea unoI' operatii de I-
~
2
3. p::; 25,4%
1IIII're ~i decupare cu fir, ale carol' U 1
< 4. P= 15,6%
1'111ICIO'l.illIlCe1ectricapotli prclueratetoate tipurile de materiale bune (sau mai Pll(llI
',II:lderistici sunt redatl' in figurill' 4,8
ll. 0 L..._
I,w,,) COlldllc:lloarc de dectricitate, moi, dme sau extradure, Productivitatea prcIlIclillll I"'1I11l1 pi esl'
IIwl:lliee,
din otel ~i carburi
u« 0 0,5 1,0 1,5 2,0
d'I'"ld(' .1(' 1Il;lll'rial, parametrii regimullli de lucrll ~i de materialul e1ectrodului utill/al
III (., l\. fest stu.diatii 9i capacitatea de INTENSITATEA [AI
I),••11,i 11GIZlIl prducrabilitiitij prin a{'chiere, dUlitatea material ullii prel ucrat all" (I ,I,'"parc prin eroziune electriea cu fir
IIdIIWlIIJllllOlllIlI(alllCI',ativii asupra regimullli de lucru,la prclucrarea prin eroziune c!cellll 11 1 IlIalerialelor poroase permeabile Fig.4.9. Influen\f1 inten.l'itii\ii curelllullli 11\111'/11 \'11,',"'" ,I,
,"1<'1izalc [8]. Se constata 0 cre~tere a taiere eu fir a tabldor ,\'illll'ri:'IIII'
,I. ',I',la plOl',wlah" ;tn~ 0 inl1l1cntii rcdllsa asupra rcg.imului de lucru, Prill 1II111a'" la
1,,·llIllillc;1 PIIII['IO/.lUlIC dcdricii se unnarc~lc oblincrca preeizici gcomctricc ,-,;i :1[:111111(11 ,i1. !('I de taierc en cre~terea porozitatii
'111",11"1"101,III l"OlIdi(iik unci produdiviHili eftt mai ridieatc, I.•• kl'lIparea tablelor poroasc sinteril.atc din pulberi de Olel inoxidabil ~I ClI ['W',;I"",I
1'11"11111:lll"a Plin clo:r.illnc e1ectridi se aplica la lInniltoarcJe tipuri dc l1Iall~II;Ii(' '"lnlllllui (fig.4.9). Crq;tcrea plOdnctivil:l\ii dc declIparc ClI porozitatca se poak nplll a I" III
01"11111 ",11'11pn'''Il~lahrlc prIII w;,chicre (pcntru confcqionarca sCllldol a"chJ("lo:l1 (' ~..I "d"lI'll'a seqiunii cfedivI' 01111;11<'1101111111I lIIallin'l llldalicc liiiatc, la aCI'['a~;1 ('apaIILIl<" iI.
,I 'a 111.-101p"1I1111IIWIIl(;1II", tlllllan~ ~I prl'illcriiri prin ddllrlniiri plasll\T) 1.-11;111;111'
I" 111'0'"110 Illie:;;orare a li Illpnllll (k 1I\lt'II', I"::P'" I1\
.I, '.1 HI(an:, Miiri. ea inkn:;llnlll , Ill' '111111111
illlll. '''<1111''', 1I1<1\I<hllllt-,('11111<'Ill. " ''''i;:lnl' a vik:;rl <It" d.·, "1""' ('I" ..!"I'" 1II1n.:aI1l111clIH'lIlnl1ll raVOII'I,['OI!il 1II~:nall<
1<1111'- i1llw r,'1i111:11,' pl'~;h' (,00 '/00 111\)
(((I .111111:11[':1 1'1101\1I"1ll',Cl d,' ('\"11'1,111 "·,,d,", ,. 1111111';11III 111111,1
plIH'l':arllll ,k l"f,.•.IIO"IO/llll\l' 1'"11
1I11'!ilk ','1 illI,ll" Iwl"'Oil';I- 1"'111111
11111<
10VlIIIII 111111,i1
1'11'111\"1:111':1
I<lI'ill'llIll )',,1 .I,' , <11111/,,111
ill'" , <11111'10
'lI This is trial version
11I,'~;d'lI • 11""II'II~;)111I111I111,;:11<I,111i'1111.1 111111.111"
11"',:\("11':1
f',lo~alllll '.Il;illlllll
Inllp"I;IIIII.\ lid" dlti oil"
.k ,. I I
">11'1 d. "".1'111 d,II'"lln 1111'11':11111"'"1<'111111111:..1
'11
www.adultpdf.com ----..-l..
~
I', 1'111I "I""'l(fli~(f I1U1ft'liale[or me/alice
Prelucrahilitatea prin eroziune
(Olldlllh"II",'(/I lel"''' ,- "dll.T a lIIakrialului poras, provoaca, de asemenea, modificaIi ale

sh lid 01 11IX 'lO,I';,-. ,;1 illllllll •. /l1I11It/nea sau rcducerea miirimii porilor, ca efect al sinterizarii p ~ densitatea materialului [Kg/mJJ;
,';llpllllH'lIlaw (;111' ,'it' d",';/lil.'oallllll cOllditiile expuse.
t, - temperatura de topire [DC];
An'slc /c1l01ll1'11t'.'''·'Illldarc au infIuen(ii negativa asupra prelucrabilitatii prin eroziune fJ - randamentul total al taierii.
dccll id. a mait'Ilaldol I
x'roast', prin modificilrile structurale care au loe In timpul proeesului. Debitarea cu plasma se aplica la materialele la care sunt !imitate procedeele de tiliel (' ( 11
oxigen, din cauza oxidiirilor puternice, ~i anume la aluminiu ~i aliajeIe sale (pentrll /!,ro.':lIIl1
sub 125 mm) ~i la ote1uri inoxidabile (pentru grosimi pana la 100 mm). La debitan'a (11
4.3. "JU~I,I/('RAREA PRlN EROZIUNE CU PLASMA.
plasma a otelului carbon, in locul gazului inert, ca gaz plasmagen, se po ate utiliza ;H'I',;1I1
oxigen. Se degaja astfe1 0 cantitate de ciildurii suplimentara, datorita reac~iJor eXlII('IIII<
Plasma este un amestec de gaz putemic ionizat, compus din atomi, molecule, ioni ~i rcducandu-se implicit consumul de energie. Ta.ierea eu plasma la otelllrile carbon S(" 1'(1;11,
e1ectroni. Se earacterizeaza printr-o conductivitate eleetrica mare, interac~oneazii ell aplica pana la 0 grosime de circa 25 mm,
ciimpurile electrice ~i magnetice §i reprezintii 0 sursa de radia~i electromagneticc, La viteze de were cuprinse In intervalul (250 ... 1250)mm/min, pentru otclurill' call"'1I
I'cmperatura plasmei variazii in limite largi, de la temperatura mediului ambiant (plasma din ,'ieob~ne 0 precizie a decupiirii de ±1,5 mm, eu 0 zona infIuentata termic de 1 11111I.'1'''1<'1',1
Illburile cu descilrciiri In gaze rarefiate), panii la milioane de grade (plasma nucleara), III Cll plasma se poate aplica ~ materialeIor nemetalice, ca sticIa sau materialeIe dickctl He
/ill1qie de natura mediului gazos §i gradul de ionizare. La prelucrilrile prin eroziune, plasma
are, In general, intre 5000 ~i
30000°K. Aceasta temperatura se
obtine in generatoare de plasmii 4.4. PRELUCRAREA PRlN EROZIUNE COMPLEXA.
(plasmatron), prin cOrnprimarclI
S,L plasmei arcului electric in orificiul Prelucrarea prin eroziune eomplexa (anodo-mecanica) (PEC) Sl: ha/ra/ll I"
+ unei diuze, sub ac~unea jetului d(~ ';lIprapunerea proceseIor de eroziune electrochimica ~i electrica.
gaz plasmagen. Schema de
priucipiu a unei instalatii de
K2
prelucrare prin eroziune cu plasllIlI
m~ este redata In figura 4. ] 0, Se /!:s
tiP
distiuge generatorul de plasmil,
sursa de alimentare cu energic /Mt.
.'1,:.4.10" Schema de principiu a ill.l'talatiei de PE eu plasmli. electriea, alimentarea eu gaz MS
PA
plasmagen ~i actiunea de tiiierc It
jetului de plasma asuJ11':l A
11I;11"lialullli de prdllcrat MP, datorita temperaturii man concentrate in zona de tiiicre,
~ilflldarc,
I'rducrarea pIin eroziune cu plasma (pEP)se aplica in general la operatiile dc debilan' MI'
Vikza de debitare, ca indicator de prelucrabilitate, depinde de eonstantcle tennofi".H'('

;11<-lIlakrialullli de prelucrat ~i se poate calcula cu relatia [5J:
v.-~1')·U•. lp Fig.4.11. SChl'1lll1f'Til1l'if'il1/ui de preluaare prillel"Ozil1lll' mlll/''''\u (/'1'.'( '}
[mlsJ
A'c"p"t (4.7)
Spa(illl de IlIcnl (lip,-' 11) c~;ll' 101lllal din clcctrolil, 111C:II,' :;,' ;dlll 1'1t',';;1,k I'I.-/Ih Illf
IIl1dc 11"('sIc tensillnea arClIllIi [VI; MI', kgalil la pllllll 1'0/,1/1v (;11I(101111) ,i1'.1I1:;,"1 de Cllrellt COl\lllIlll1 ,~i1 1'1"("(10.1111",IIlil I "
I. illodlll), Iq',alla Ix.IIIIII'·fI)IIII' 11111,-.111,,01'•.I' illod, plllI ill(('1I1Il'dllll 1'1\'(11,,11111111I
,,,. 11111",1.
I" - illtclIsitatea (:111'(:111111111
electric IAI;
A scqilllwa lill,'IIIIII /1Il'/. '"nlll"ld,'(:fllc, calt· ddnllllllli" 011:,,11.11"d.-, h"dlillll"!' P;II(lill" i1l1li1tnliilllllll p"-'.n tI.
(' ell/dill" .':1'1'1"It I1 1'/1< ", /'.1<11:
I,ll,
This is trial version 1'1,111'lill ,'~III.lIitlIWII(J1. ,ill11',,1III ,1,.1'11 1",,0111':111
I' •.• k ;.11111'''110- '\Id, "(d I, """""1
,h/olvilllrll.l.'
01 •• ill"- 11I1,,· • n
::'1 :;,' dq.LI';"T ."1'''- ,at"d
01,,1d,·, 11" 1 .Id'·"1111I11 I..
11,. ,·,,·,1 (1IInlllll," o!t, iflt '""11>''' 'I "", I I" I•. Ill, 1'"1.111.-,,,. 1'.'\ 1',- ,,",,01 Iw .••h"," .. '"
www.adultpdf.com ~-
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelllf/'llbillf/l//'l/I"1tI 0.1;/11/11
plOprietiip dieIectrice ~;irezistenta: mecanica ridicatii. Mi§'carea relativa dintre electrodul-sculii _ viteza relativii dintre sculii ~i pies/i.
~I piesa provoaca ruperea mecanicii a peIiculei de pe varturile microneregularitiitilor • proprietiitile e1ectrolitului,
sllprafelei piesei §'i, in acest fel, se produc descarcari e\ectrice DE, sub forma de impulsuri, Regimul electric (intensitate, tensiunc) ~I p1I'SIIIIWa .II' ,0111;111dl'll'llllllll\ v;II••.III,\
CII 0 densitate mare de curent, datoratii suprafelelor de contact reduse, Efectul tcrmic al densitiitii de curent care provoacii eroziunca. Dad. dl~II:;I1;rka CIIII'1I1111111
(':.11" 11111
l\ ',I
(kscarciirilor electrice in impulsuri, la nivelul microasperitati1or, provoaca topirea §'i chiar manifestii actiunea de dizolvare anodicli,prclucralca aV;lIId C:l1adl"1 dcl'llt" IUllllt
I'vaporarea metalului piesei, care este indepmat din zona Plin mi§carea electrodului-scula§'i Productivitatea preleviirii este scazuta, inschimb calitalca slIprak(ei pnJurlalt' 1'::11'11I1I1lI
I" III circulapa foqata a electrolitului. La densitiiP mari de curent (regim electric intens ~i presillnc dc COIII:ld Illllt ;lln) ',I
'2 produc desciirciiri electriee prin impulsuri, iar cantitatea de material prdevat Cl,':;k V ;11,,;11'"
:560
E
"E 84- densitiitii de curent este limitatii insii de aparitia arcului electric de SCllrtcircuil, SlllIalll' III , ,Ill
--
..,
-....
nu se mai produce eroziunea electrica, In mod obi§uuit, tensiunca de 11Icrll estl' (,," ( .'j I ", )V
E 50
173 intensitatea poate atinge 300A, iar presiunea de contact dintre c1cdrodul·sudn ,~;1 I'll ',11
g (O,1..,O,4)MPa. Viteza relativa dintre sculii ~i piesii are influentii asupra dcclllllll Il'llllll .11
<;{LIJ ~ 56
w
I- I- impulsurilor, Prin crc§terea vitezei, durata impulsului scade ~i efectlll de 1'J(l/J IIIW tll':.;!i' 11,
~ II
:> 3.
<;{
t:42
>
'l<;emenea, 0 datii cu crc§terea vitezei, grosimea stratului de material inl1uen(allt'lllIll
scade. Principalii indicatori de prelucrabilitate prin eroziune
ill IHI",I 1
complex;. (plOlIlIl trvll.ll'
i= B
o:J 20
1. j=35A/cm1 ::l
28 precizie de prelucrare, rugozitatea suprafetei) sunt influentati de un complex II<-ladllll I illI
o0:o
actioneazii simultan, in strfu1sii sau totalii interdependentii·
10 2 j=25A!cm1 g
Cl:
14
Procedeul de prelucrare prin eroziune complexii este uti\i;l',at la:
3. j=15A..tm'1 a..
a.. I I , I _ tiiierea cu banda a aliajelor dure, a otelurilor refraetare, a oldurilm I'allh',
16 18 '20 72 24 26 28
Q075 0,15 0,2250,3 6jisO,l+s _ werea Cll disc a profilelor din aliaje feroase sau diverse aliak sp,~u"k,
TENSIUNEA U (V] DENSIT A TEA DE CURENT (A!cm2] . ascutirea sculelor a§chietoare (cupte, freze, placute dill aliajl' dllll' ,;I ,;11111111
c
metalice);
'';;~ _ rectificarea suprafelelorplane sau profilate din aliaje dure ~i cxtl;tdllll',
F 400
E _ prelucrarea cavitiililor matritelor din aliaje dure pentru dd()JI\liill p(;I:;II,I',
-<t: 1<00·- ««
Ww
_ prelucrarea suprafetelor profilate cu e1ectrod profilat (~abloil),
~ 1-1- . decuparea dupa eontur, cu electrod filiform, a pieselor din malcliak dill " ,~;I('\ 11a.\!I11
-<t:1lOO
1- <;{« etc,
1-1-
::.> U55
oF: M rl5i=
1-0
z::l
-0 4.5. PRELUCRAREA CU FASCICULE DE ELECTRON I
o0:
()
~5 (fXJ
[1.00 .
'1-- -. I 1 ~~~~AV
~-----·--l-J---1-_.L-.
~_1-.J
-·W /~'" a.. Prelevarea de material prin acest procedeu (PEFE) se prodLlct" datollla t0I'IIII',iI
o 10 ,20 30
vaporizlirii stratului din zona pe care este focalizat fasciculul de dCc/IIlIlI, (;1 11101.11'.1
VITEZA RELATIVA v, [m/sI PRESIUNEA p [barl I'i'l'ctu\ui tcrmic al acestuia,
l'ig.4.12, Inl//It'I/(1f pllrwlletrilor reginudui de luctli IfIl/pm prodl/clivitit(ii /11 1'''-'('/1'/ Catodlll, executat din wolfram, alimentat de sursa de C\lrent 11" plodLlll" 1111Itll' .\1
I'kdroni, prin emisic tennoclcdronidi, slIb fl)flna de impulsuri (figA 1.\) 1'-111'-.111 dc l'\1'1 IIIIILI
1'1•.IIILlal("a lIIaterialului este rezultatul unui complex de procese ca: aqiullca dc I'::lc c{JIldus de ciitrc anodlll 1, di:lh:l)'.llIa I), sistcmul de rcghu'c 5 ~i hollllwk ("II"t'IIOlllilI'IWll' I
d"lIiI':IIl' I'kdlochimicii. aqiullea de croziune prin dcsciirciiri e1cctncc de cOlltact la IIlvdlll dl'localinrc (1 spll' I.Olla dc Pll"l'IlI;IIl' :1PII':;('i 7. Fascicul\l\ de ekctlolll I'lllllllUk III ';11,11111
1I1111l1;1:;p,,"liltrlOl.aqillllca tcrmieii :~i aqillnca Illccanicii d •. ,'vaCllaw a lIIai("nallllUl l'lodal ';llpc.-tiClal al lllall"lIalllltLl 1'11',"1 t"I"·· ..1<':..1 \,:1\"OII/1";l/il0 parte lI111at.'llalllllll dill /",,;1111':111
.1111':pa(11I1d"llllTlI I'lOdllclivitaka pJrlllcrluii pnn lTo/.illl1\' cOlllpkxil dqllndl' .11"(11/' ,I I ') ;1 palllll\!;, 1;11PW:.IIIIIl'" (',11'",11", 1"IIII,Itl 1""V()aUllllpclca ~i ,'Xplll'f.:Ill"a, ::111.IOllll)! Ik li I
H ;1 :,(Lltllllll aLII ,,1'\1 I'\nll'"11 1,'1111 """ 11111'111', 1111111.'W Iqli'ia ,;;1I'll" ''';Id .11' 1'1.-111'10111
1"II:;(lIl1l'a :;1 11I11'1I.';IIi1II'i1'
11"'::111111";1"I' '"IILII 1
1111'11111111I
dnhll
This is trial version • ()lIlll1l1a
1 ••
l'IIlI 1";111,It I'tl 1111lilj, ,,'.\' .lilf,Hl;lIi1III (,IIIII'lil Vllhla (la "1'1"":·111111Ik \11 I II1
11) 1'11«"drlll ',' iIJ,II'i1 '" t.'ltil' d ""'" Ill"" IIld, tl 11.\11.111 "IILII<'ILI"I(l1 "1111111:11.,1.- 1.1
" I)'.
www.adultpdf.com I"
,
{
1',dIlUilbilltlltt'd tIItlit'''''/''/''' '111"'111,.

Prelucrabilitatea prin erouune
-..'
proeesek de sudm"(~fillll, la d.-llflm I ~I t'JllIriri eu dianwlrr Influenta proprietiitilor tennice ~i electrice, ale materialului de prelucrat, a:OIII",I
11
mici ale gilurilor. volumului specific de material prelevat (pentru 0 seric de material e) este redatii 'ill figlll a·\ I',
1<>1. Optimizarea procesului de prelucrare prin eroziune eu fascicule de electroni, pt'llllll 1111
Adiincimea de patrundcrc In material se detcrnllull
material dat, se face luiind 'in considerare interdependenta dintre manmile caracterislllT ,,11
1~~I,fI
10
eu relatia:
h ~2,35,10-14 U2 [m) (,UlI

Clsciculului: tensiunea de aceelerare, curentul impulsului I, durata impulsului t;, hl'l'WIlI·'
I,. sarcina impulsului ~i raportul (~/t,) Intre timpul de pauzii ~i durata impulsului'
P p PrincipaJele domenii actuale de aplicare industrialii a prelucrarii prin erWI\lIll' • 11
9 I;lscicule de electroni, in special a perforani orifieiilor mici In materiale g.reu prcllH' ;11>"1
:;\1111:
uncle: U este tensiunea de accelerare[KV];
p - densitatea materialuIui [g Icm1 16"
6 «
o.1~
el/)
W
0..
w
u:x:
U 1)-6
~1t 'ki
Formarea crateruIui este conditionatii de locaJizan,'il 'c 6
W
uE
ex:
110'
...J
>4:
incatzirii in zona pana la 6000DJ(, in timp ce, la 0 distalltll t:
t: to
.s lJ""
th
de numai 1 !lID,temperaturanu dep~~te (600 ... 700)"1\
11
L:" :Z
FasciculuI de eleetroni in impulsuri eu duratii midI III -~
(lO.Q ... I0-4 s) are 0 frecventii ridieatii (102 ... 104)11;"
n
n,:
UJ 10
e-
;,~ t.l
realiziindu-se astfe1 un gradient ridicat de temperahllll
Impulsurile urmatoare creeaza noi cratere de erozi UIlI', ; 4
6 .lli!lx...
~ ":l~'
,I
I (u
panii la strapun.gerea completii a materiaJuIui pkSCI
lr: 1.00
If
Fig.4.13. Schema de principiu a Variatia adiincimii de patrundere eu tensiunea dl' .
1-
, .(
IL
0.85
1,10 ."I'l,
.( I;
prelucrarii cufascicui de electroni
accelerare, pentru diferite IDetaJe, este reprezenta!il III
figura4.14 [6].
n
IIJ 0.&8
2,00 ~iri(l '1"
:(~,I..
~/I·
<.(
O,L.8
Preluerarea pein eroziune eu fascieuIe de eleetroni a diferitelor materiale, 1":;11' IlJ )' ~d
influentatii de constantele lor tennofizice (temperatura de topire, temperatura de vapori,,;u\' ;j"' .{ Z
0,9..
6
t
9 t/
.1
1',It
ciildura specificii, catdura latentii de topire §i de vaporizare, conduetivitatea tennicli). COlldltlll 10--
,.1: PRELUCRABIlITATFA 11111
dc vaporizare a materialului prelevat impune 0 anurnitii vaIoare minima a puterii specific!' III o 0 l/J eo 12.)
f()caruI fascicu1ului de electroni (tab.4.2). ,( TENSIUNEA DE ACCELERARE [1Nl

Fig.4.1S. Dl!pelldl'r!(ilI1rl'ii'\""1I 11"'/111" ,'I
"il~.4.14.Dependen\il adilncimii de patrundere
prelucrabili/l1(I'llllIIlfl'll'IIIIII</
<1/'fellsiunea de accelerare afasdculului de
Tab"',d./ •
clecrroni ~ de natura metalului
~.___ " ,"-'- __• -

.-._-~..1'1~._-~.~'-'_-
~_-----~."---~
.. " ..
1I
".
HI--.~-,
1\ .•m,
... -
Puteri 0,836
specifice
rl
3.31L
0,890
0,728
11
3,850
0,146
1,465
0,544
0,896
0,698
Temperahna
PlIIl'!"" \(I5 minime
IConductivit.attm
8, \,
)(.
I8 III
),.....1,<)70
\., ..,9
..10xlO'W/c.IIJ
spcuiiiw
..'11
topire,
termica, 1357
2073
1725
3173
1798
2043
933
2909
3656
de 11
in inJ/cm.g,s
"K
necesare la prelucrarea cu fascicul ~de
....._._,_.
~_elect
'--"'-~ .. .----
~-~. •·••·__
-'-~--.--~'
r_···"~_ ,-
}JUUOIl
. perf()rarea multiplii 'in aliaje refractare pe baza. de Ni ~I ('0 (I'akk 1'1,11 I d•

turbionare, camere de ardere);
-perforarca sitelor!?i filtrelor cu ochiuri submjlimctriCl~ ill pliin :;:1lI 11I11I111 dill "Ill
illoxidabiL
-pcrforarea lilicrdor pentJIl l:lhricarea liltrdor de slid!!,
,1.<>,I'IU~U 1('1{ i\IW, \ 1'10 N I>ItO/.1I1 N 1<'. ( '11 Ir'i\S( 'I( '111.1<. I.ASI<'.H
I'IIU::I;I :.11111111,1"1.1, 111''1'1'' (\\,',111 "1 1<,1,""/11 Ill' I'IO\"ld'II<';1 \11\"1 :.111"·1.11I1" d. II
\'llIlk {'tWlJ'h', :'111. 1""1111 ,k 1111" 10 Ilk .k 111,,,"1 ;11<1Il< 1 (,111<1 :i1,';lnlllll/IIIIIIIII ,d ',111>:.1.1111<'1 , .• ,11
I~" 11,,1 ,It" l'IWIVII' 1"d""",III\ I 11' 1)1\'" I\lt-,\ Ill. (111111;1111I111 < lJ.lllli' 11 I> ,111111111'" 11., VI 111"
"Ill
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materiaielor metalice Prelucrabilitatea prin eroziune
poate fi utilizatii la prelucriiri cu modificiiri dimensionale preluerabilitate buna, datoritii conductivitiipi termice sciizute. Printre indicatorii dl'
Schema de principiu a unei instalatii de preluerare performantii cei mai importanp, care atestii capacitatea de eroziune eu fascicule laser, pot 11
eu fascicul laser (PEL) este prezentatii in figura 4. 6. J considerati [6J:
Se I I IlTAIj I - Emisia stimulatii de raze laser, obpnutii dintr-un mediu _ viteza de debitare, dependentii de puterea fasciculului laser (fig.4. I 7) ~i de presilJlIca
activ solid sau gazos 4, IntT~un tub de desclircare 2, cste gazului insutlat (fig.4, I 8); la putere laser constantii se constata scaderea pronunlalil a
transfomlata intr-un fascicul de fotoni, amplificat de vitezei de debitare, cu grosimea materialului;
oglinzile ] §i 5 §i focalizat cu ajutorul unor lentilc - masa de material erodatii la un impuls laser, dependentii de durata implllslJllIl
speciale 6, Fasciculul, focalizat §i concentrat la 0 mare (fig.4,] 9);
intensitate radiantii, este condus in zona de prelucrarc a - adancimea de piitrundere, determinatii de puterea impulsului (fig.4.20);
piesei 7, - lap mea tiiieturii, dependentii de puterea fasciculului laser ~i de presiunea I',;I/ullll
Prelucrarea materialelor cu faseicullaser prezinti. insuflat;
o serie de particularitiiti care ii determjna caractensticik _ prelevarea specificii de material, influentatii de densitatea de energie ~i de intellsllaka
tehnologice §i ii conditioneazii domemile de aplicare /71 radiatiei,
Prelucrarea cu laseri este econonllcii la executarea Operatiile de preluerare eu fascicullaser sunt:
giiurilor ~i a canalelor cu diametre, rcspectiv latimi mici _ giiurirea - orificii singulare sau multiple cu diametre de dimensiuni micronicl', P;1I111
1'1,:..1.1(" Schema de principiu a taierii (sub 0,5 mm), situapi in care alte metode nu sun I la circa 0,5 mm, pentru filiere de diamant, eeramice, aliaje dure, ineIe de /Crill', pll'llt'
ill luser '1!'jel de axigen eficiente din punet de vedere tehnico-economjc. de corund pentru eeasormce etc,;
Prelucrabilitatea cu fascieule laser este influentalli _ debitarea - grosimea maxima a materialului de prelucrat depindc dl~ 11IOI1l1l'lallk
de pmpridiitilc termofizice ale materialului de preluerat. termofizice ca de exempJu: otelul aliat 0,2 mm, sticla 1 mm, masc plastice (tdloll) ",
c
~ GROSlHE ~TERlAL. glmm] mm.'
EIlI _9
0-
E ti IP=
<~
>-
1 ,« .§
~ 12
w
ex:
«
•..• "c,. 6
Cl~
E
,:( <{ o(/)
?- a; -I
1:::9
m w;:)3
m3
w «0..
o (I) 2 u
~~ 6
« ~ z tSEll'0.8Nd~.tic.li'1 I
_. ' I
rc.Lt.:,
1. __ [11;"
III w
n 3 o 20..0
o 0,4 0,& t2
.<{
Cl o 10 70 D
.:( O-.? <{
<{a I I PUTEREA MEDIE IMl'lJl', I~WI
DURA T A IMPULS LASER ~ [ps]
[j 00"
1-·
0,2) 0.5 0J5 ~
I- 0 1 2 3
,-- PRESIUNE GAZ p [bar] Fig.4.19. Dependent,a cantilii!ii de material eradat Fig.4.20. Dependenlll IlI/dw/I/lii '/,, {)nll/md"/I' d,'
PUTERE LASER :> puterea mediI' iJ IIII{/IIIII/It/l
de durata impulsului laser
I' ,,:. ,L r;, {II/Iul'fltil flu/erii laser';' a grosimii Fig.4.18. lnjluem,a presiunii gazului a.\'IIf'ru Vill':/'I
IIlo1l,'l/iJll/{l/i /I.HIf/Tavilezei de debitare de dehilare I'cntru grosimi mai mari se reeomandii utilizareajetului de oxigcn;
_ prelucrru'ca canalclor ~i trasarea semnelor reticulare; se pot prdllcra (;11);11,' '11 1/1111111
I"111111n~;1Iizarea indepiirtiirij materialului, regimul de prelllcrarc trdllli e sii fit aSlld de ordinul I ()' nUll, PICCUIl1~i reticule pentru aparate oplicc,
,d.', Ill<;11 lcl1Jpn;llura din zona de prelucrare (zona de illlcractiulH' dintre 1:lscicIII :;;1
IILIII'II;IIIII1111'.';('1)
si. lie mai marc dedit kmpcratllra de vaporizart. III j',I~lleral, se eOI1~;l(kln
1II,lf"ILII.- ('11 I'lcllIcrahilitate hllllii jllill "ro:r.illne Cll filsciclll lastT ;rq'ka car(' I'lnwla Il 4.7. I'IU'I ,II( 'itA It"'~ I'm N l'lt( ./,111 NI'~AIm.AZIV-IILTI~ASONI( 'A
dil"I\'II(a IlIl(n IIIIIl' temperatlll;' lli- 11l1'"" ,;1 n~a de vapon:rall' (Ill' 1"\'°1111'111 \lOllllIl ,"
1.'111011111)
fVIrl;lId(' ~I ahawk I1l10lld11<1ll'llillt' k'lIUdl ndlcala, lllldlll n ~;1'(,11I1ln llIan' ,~a",' ;,,1 1'1\11'1'111-111.11'
111.111.11111
dill" //"'''1''''11 ["IIII'IIl/Jllne 1I1(r;l~;1l1l1l11
(1'1',1I),':,' nldl/l"i1,"!
d,' Idkl Ill' IILIII", slIlIl "oll::ldl'/iI/I' IILIII'II"I,' I'Il'1I prl'llll'lahd,'
IILll<'lLlk <:11111 d,' ('\rllll'llI W 1\1" '1' .'\1 (lldllllk This is trial version
I11 l;r::rlllll I:t:l'I A,',lld d,'
IIILIII' ',11111,oll'>Id'"I:lI,' 111.111'11111,1I1
p"1I1111r~l'lnll;1 1'1' "..1"1 ,1111111111./1<11,
1·11'(IllJllIlUllltll'HIl
Ildl,d.
ill PHI'I"! '11' Ill''' Ill, Idl"I,
III .Il11Hale Ildl' :111I,rkc(rOI/Il!.1II1t"
1"111i"II' 11\('111'1<'
1';11'111'1'11.'"
'Hili
www.adultpdf.com
PrelucraJ,ili/atea materialelor me/alice
Prelucrllbili(/l(,'j/ (1/ 11/ 1'1" IIIIIII
================-.--.
~;caflii suspensia fonnata din apa §ligranule ahlivlw 11, ,., 1,,"I.Iln '" :lJIIIOIIIII'''IllI'' 1(,
J F I
Mi~carea a vibratorului se transmite prin suspensw ,;1 }'.l ;ulllkl"l ;Ih,a/Iv,' ~~III •. 1' 1111I1' .1
~()curilor repetate, granulele abrazive din suspclIsic plOvoaCII dC:;fllllllkn'a p:IIII( 111,1,,1
prelevatc din materialul piesei supuse preluerarii.
v.J nv Mceanismul preleviUii materialului piesei este rezuIta(ulunniitoardor di.:cle
ac~unea dinamica a seulei prin intermediul granulelor abraziw aSllpra matl:n ••lllhu 1'11";1'1
impaetul granuleJor abrazive Jibere din spapul de lucru eu suprafata picsci ~
eroziunea datoram fenomenului de eavitape ultrasonica a Iiehidului suspcnsici alll an v,
actiunea ehimica a liehidului, asociatii eu funqia acestuia de transmitere a unddl If .I•.'.;'"
mtre scuta, granulele abrazive ~i materialul piesei;
aqiunea de evaeuare a produselor eroziunii (particulele prelevatc) ~i de 'jnlolllJII ,I
b~ granull !',nUlulelorabrazive uzate cu a1tele avand muehii active, prin circularea suspcnsin alll a! II"
particu14 material
abrazivl crodat! Presiunea optima, data de f0rta de avans a scuIei, este de (0,1 .. o,'i) MP:I, I,ll
de pre1ucrat :lI11plitudinea de oscilape a sculei, datoratii mi~cii.rii realizate de gcneratOlll1 lit- villi ;'111tI,
a inalta frecventli, are valori cuprinse Intre 1 0 ~i 60llm. Granulelc abrazivc ede 11I:11 1I1i11/;II,
::lIntdin carburii de siliciu, carburii de boT, electrocorindon, diamant sintctic sau cl hOI, ;1\>:111"
1 "imensiuni de (5 ...200)f.lm, Concentratia granulelor abrazive 'in apii, can: cslc ht/lldlll <I,
:;uspensie eel mai freevent, exprimatii volumetric, este (25 ...40)%.
2 Caracteristicile tehnologice de prelucrabilitate ale proccdeullli sunt pmdult'VII.IIt,\
viteza de prelucrare, precizia geometrica (dimensionaHi sau de formii), calilllh'a :;IIP,;1I"I'1
IIl,ura sculei, care depinde de factorii acustici (amplitudinea ~i [rcevellta nsulatll"l) .... ' tI,
lactorii tehnologici (proprietiitile fizico-mecanice ale materialului de pntlunat ;d, I."
materialului sculei, proprietiitile ~i miirimea granulelor abrazive de.)
1'/11,,-/,,11 I
Coeficientul de productivitate relativa ",iuzura obiectului de.t'.::IUsf.·,·
Matenalul de prelucrat
. relattvil (falil de shclil)
ProductiVltatea =r UJ1Ull t"O( {llIltlltlh I' C 11
"
I I,"" I
L I'l IJ :;(idli
·~l'itall.tdebariu I,I 1,1 -'r_~,=
-1'" 0',0.'1 111\
b h":l'ite 0,75 ...0,85 11, ~
Fig.4.21. Schema prelucrarii prin eroziune ultrasonic" SteclcHnecanit 0,75. ,0,80 0, ~l
Sih"iu 0,40 ... 0,75 0,11
(itjlmalliu 0,3.s...0,70 II,H
PnllCl/l1II1prducriirii (fig.4.21) constii in transmitcrca cncrgiei eincticc de vlhnllll' 1I, AI'.al 0,75
IruVl'llfil IIlfrasonicii (f=(16 ... 30 KHz) a scuJei, picsei de prducral, prin llIklllll:dllll
('IIJklt 0.45,0.70
l'}allllldlll ahla/.ive liberc, din suspensia lichidii existentii In spaliul dl,:IUL'1I1('(")("Ialollll ch-
MIUlll\lui .'JI14'UlIlU4 I. 0,4 0,1,5
IIl.tllll In'cv('lJtii I ~i sursa d,' ('tII'l'nl continulI 2 alillll'nkazii vlh'alollrl \ ch- lip
MIII"II,lt)li~1 ~'Il'hti 0.\', 0.10 I "
IIlal')lclO.';tllcllv (l1I((,'z,,1ti·rolllllP.11I"1I1 " I.?IIlllldilicii dlll1ellsllllllk ~;lIh11I1I1I('lIt;' dllllflllllll
Hullill )0 ·111
IlIa/l,II\"II
•. 1';11IIlhtl), ":Ile 11'11"""11'/1\ 1lIl',i',1I1'aI ClI liecvl'ula 11If liI..illll11.'11MI~(';Ul';l (':ik 11 t ) II,IH
;lIl1pldll;l(J\ (I,' (OIIl"'lIl1aloIIlJ ,I 111'111'.\1111, 111111:1:". aWl :;('11111X .1(' /01111'" 10ll" .•iptlll/ilhllll" I hiIlIH, ••
1 HOI 11110', /0011
1',-1
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice Prelucrabilitatea prin eroziune
C. Materiale cu prelucrabilitate sciizutii sau neprelucrabile prin abraziune ultrasonica (KI,,' I)

Considenmd stida material etalon, in tabelul 4.3 se prezintii coeficienpi de Aceste materiale suportii deforrnatii plastice mari inainte de rupere. Granulele abra/IV<'
productivitate relativa, la giiurirea prin abraziune ultra~onica a unor materiale, precum ~i se incastreaza prin infigere in stratul superficial fua a realiza prelevarea de malcllal
u/,ura relativa procentuala a sculei. Materiale cu un astfel de comportament sunt olelurile moi, cuprul, aluminiul, plumbul et<
lnfluenta granulapei particulelor abrazive ~ a naturii materialului prelucrat la giiurirca Procedeul de prelucrare prin eroziune abraziva cu ultrasunete este rational pellllll
IIIIIasonicii asupra rugozitiilii suprafelei este reprezentatii in figura 4,22. Calitatea suprafelci materialele cuprinse in prima grupa ~i, partial, pentru cele din a doua grupii {I.-
1',i1urilor prelucrate in carburi metalice este mult mai buna decat la stic1a, avfu1d rugozitall prelucrabilitate, Prelucrarea dimensionala prin eroziune abraziva ultrasonlcii a matcriaklOl
1111Cl,
are urrniitoarele aphcatii industriale:
Prelucrabilitatea materialelor prin eroziune ultrasonica se apreciazii dupa caracteml - prelucrarea pieselor din cuart, stidii, titanat de bariu, din industria aparatelor optiC!" ~:I;1
lupni i, fragila sau ductila. Criteriul de fragilitate se considerii drept coeficient dl" mecanicii fine;
1lid ucrabiIitate.
- finisarea ~i reconditionarea filierelor, poansoanelor ~i matritelor confectionatc din (':11hili I
metalice;
Kpr-~ 1:"
,
1: (4.9) - fabricarea pieselor din materiale semiconductoare, ca germaniu,siliciu
- fabricarea piese10r din ferite ~i materiale mineralo-cerarnice
etc.;
utilizate in tehnica dcctWIII{ll
(>ia telecomunicatii1or;
';;11I
., fabricarea piese10r Cll giiuri ~ cavitiip mici din componenta aparatelor de masura ~i « 11111 (.1,
- pre1ucrarea diamantelor sintetice;
Kpr-•
a,
a"
(4.10) pre1ucrarea orificiilor curbe ~i a filetelor in sticla ~i in materialele mineralo-ccralllllT,
prelucrarea de finisare a pieselor din marmura ~i ceramica speciala;
- prelucrarea pietre10r prepoase,
1111.1,"L" 0 .. rcprezintii limita de curgere la forfecare ~i la traq:iune;
T, ' 0, rcprezintii rezistenla la forfecare, respectiv rezistenla la mpere prin
Ira. {iulle,
7, " I 4.8. FORME ~I PROFILE DE SUPRAFETE PRELUCRABILE I'RIN
Materialele pot fi grupate, dllflll EROZIUNE ELECTRIC!'.
',:,
, \, criteriul de fragilitate, in tTei grupe (It-
prelucrabilitate Plin eroziune ultrasonica Tabelul4.4 prezinta un tablou sintetic asupra principalelor caractcrislici ldlllolol'l\ ,
pt
-t' 1 (, A. MateriaIe cu prelucrabilitate hUllli spccifice procedeelor de prelucrari prin eroziune, in comparalie Cll celc de a~chw,,' 1)111
II! ' (~>2), datc1e numerice prezentate, se observa ca procedeele de prelucrare necollven(iollillr a:;I/-11IiI
·fl • III special precizie dimensionala. ridicatii §i calitate buna a suprafetelor prclllClak
La aceste materiale, dcf<:lI"Inalla
f i 1,/ predominanta este cea elastica, tiilld in u.nnatorul deceniu se prognozeazii cr~terea ponderii procedcclor dc" prd 11(1;Ill' l'fll\
II
I') 0.11 urmatii de ruperca fragtlii, SUlll ':Io;;iune ill cateva domenii deja consacrate: fabricarea matrilclor pcnlrll prdUl'IIlI1 I'flll
• I
caracterizate, deci, printr-o haL',ill1alr dd<lrrnare plastica. (forjare, matrilare, ~tanlare, ambutisarc, tragcrc, presan"), a 10111111, 11
IV: 0,'. ridicatii, duritate nu prea marc ~i nil SlIll-1II IIldalicc de turnare, a cilindrilor de laminare (60...80)% pentm 0lel, (W .. ,I)()ty., Pl"IIIIU \;111'1111
deformatii plastice inainte de 1111)("11' Illdalicc), fabricarea organelor de m~ini ~ aparate din otcluri §i aliajc rdJ-:IClall', all:'II' .1111'
Exemple de astfel de materiale SIIIlL Slld.1 IlIal'.nctice §i alte matcriale cu prelucrabilitate sciizuta prin 3§chicrc, III prdlln:1I (';1 ,;aIIl"1
o 17 0 6 5 4Y§'rrL:::EL:
~~~ ~~ ~ gemlaniul, siliciul, feritele, u~r;lIl1"'i1, ':illaldor ingustc, oriliciilor l11icj~a pieselor din componenla cchipmnclltdOl ("Inlinllll'
cuaI1ul, pietrele prepoasc etc, 1"lmicc, hidraulicc ~i Plll"lllllalin"
(a~AN{JLATrA ABRAZIVULUI B. Materialc cu prelucrahilitah" IIwdw Pamld ell lllllltlllUlill"l":llll"ll"IIII:lIll('lm IIlilajdor, este Ileccsarii l~xtindl'l ('a (('I"'Ill! IIt"
h,-,.LL' vt/I/t/lill Iltg(};:ili.tii /" glillrire, fn Jimqie de (I <KI" "2). III dOllll"llilll o(llillll'/JlII1I,,<"llII ,,"d"l 1"111"'O/IIIIU',:i proicctarij lehllOlol',illol '"l
\;1 ;,. 011.111'
gldltlt//flil' ,'JI'IIIlIl/lIlI///llni/f/u/ui
,';lInt malerialc a diml 11111('1(" :111' 1"n •.•·:;!"l,,!"aSlstak • k • "I, IIIill, iI
(;11al ill I raJ',i1, ill lIfllla 1{"1l01l$'1II11111
,I.-
,', IIII';:Ui'. $1 "'/ullal ;11drlollllilllllOl plastin'
,011:11../"
/\',11,1 d, 111:i1"lIalt-SI1111, :11hllldl' 1111"1:11111'
dill" o("lllrdc ".111<'(t 11dill 11ilk 111111"1i1lr'l' I, d, 111.11\ ,'I, This is trial version
"dl
www.adultpdf.com
1',,.,,,(/,,1111,1111,'0 ma'nlllldo,. mdalice Prelucrabilitatea prin eroziune
Tabelul.4.4 .
---.
I
C:U'llctuisi;l'i
.••• --·ccdimensionalil
=_·,c===c",c.,. Fmaxima
-- asciPrecizie i..llllOl"I',;"" "'"Ill'",."li""
cuI de electrooi
11I1"'c1l1crari prin crozillllC ~i a~chiere
• ~~dt
... •..... ...
•
Finisare Productivitatc
10
100
1000
1000
R.bun]
WOOD
0,05
0,02
0,08
25,0
6,3specifica
0,005
Rugozit.tc
0,63
0,001
1,6
0,01
0,5
0,1
0,16
0,32
Eroziuoe 110
100000
]00000
10
10000
lOO
1000
100
1(100 0,05maxima, Qv
[mm'Jelcctrochimicii
,---
perfillisare Eroziune chimica

[mm] I'roductivitate
DcgrO§are oecollven·
a b c d
~&~~ e g h
~ -.
'~ "it ~:I~' ~

k
~
'"I
, .
..
~ ~
~~~:
m n o
In general, la prelucrarea prin eroziune electric8. pot fi aplicate urmiitoarele procedcc
6
de generare a suprafetelor: copiere, rulare, metoda unnei, metoda tangentei, Prin urmare,
exista posibiJitatea realizarii unei mari variemti de operapi ~i configuratii ale suprafetclol
prducrate, in funqie de moduI de executare a mi~carilor de avans automat, de celelalll'
lIli~cari relative dintre materiaIul de prelucrat OP ~i electrodul E, de forma ~i dimensiunik
accstora. Figura 4,23 exemplifica operatii, forme de suprafete ~ cinematicile adecvate, earl'
pot fi realizate prin procedeele de prelucrare prin eroziune eIectrica [6): p
ib ~
a, b - prelucrarea unei suprafete interioare prin copierea profilului electroduIui;

c, d - perforari;
l' - rctczare-dcbitare; r.:::;::::-:::1 •
r - trcpanare; ¥f" - ~- .- .
~~ / ,
~ ~-
I.',· profilarca unci giiuri conice;
h prolilarc ell electrod tip oalii; u v
.I profilarc planetara eu electrod deget;

I'
I .. prelucrarca unei degajiiri exterioare prin mi~carea planetarii. a clcetro<.lului;
"cf,' /'
I, reet ifi care phmii; .. ..~"
~J,}
-:: ' ,...
prdllnare eOllieiiexterioarii;
f§}}>(15 III
.~I"~
r- ./" E;:'i;"~j
:1:"',1,.,
.<;:~*J.",
"
III lllolilarca unci suprafetc cxtcrioarc; <Ir.
11 pn/or arc plan-paralcla;

q (llOlIlal("orhitalii cxkl ioarii,
(I (lll'hlll;1t ca Illwi dl'p,aJl\1l 1",,""P,ll(' (llUI',I! c) pLllJp:lIaklll,
'11<-1:11" 11l/""Oillll plall palilldil, Ill'. I I ., '''i·1- Ill,

J \ i'J ,i. I'; I II~. ij 11/' I" ftt ,", j', 11/1',' i -/; -I fr I, hili/
I"pldall' '·,,,"lI(\IIt'i. 11.-I•• ,,, ••II,, ••ldal
1"1l{
'I
www.adultpdf.com ~
Prelucrahilitatea materialelor metalice
-t - decupare profilalii cu e1ectrod filiform (decupare cu fir);

-u - giiurire cu axa curba;
-v - decupare conica cu electrod filiform;
-x - decupare profilalii (paraboloid)cu e1ectrod filiform;
-y - filetare cu avans combinat (mi~care de rotatie ~i translatie);
. z - giiurire Cll axa spirala.
Se constata ca un avantaj principal aI utiliziirii procedeelor de eroziunc dcctrica il 5. SUDABILIT A TEA
constituie diversitatea ~ complexitatea suprafetelor ce pot fi generate. in prezent, circa liO%
din volumul de prelucriiri dimensionale prin eroziune electrica este generat prin copicrc Se
manifesta insa, din ce in ce mai intens, tendinta utiliziirii procedeelor de generare a
suprafetelor prin metoda urmei ~i a ruliirii.
5.1. DEFINlREA CONCEPTULUI DE SUDABILITATI':
BIBLlOGRAFIE SELECTIV A Sudabilitatea poate fi definitii ca 0 proprietate tehnologica cOlnpkxii ;1 1l\l'laklnl ril
aliajelor, care caracterizeazii aptitudinea de a putea realiza din acestea, plIllh 1111HIIIIIIIII
Ciocardia, c., §,a. - Aliaje dure sinterizate din carburi metalice, Ed,Tehnicii, Bucur~ti, 1985, procedeu de sudare, pentru un anumit scop, imbiniiri sau constrllqii SlIda!t·, (;11(' :;1\
.' Gaciu, A - Fenomenologie Ijiaplicapi ale procesului de prelucrare prin eroziune electrica, Ed. OlD .. corespund3. tuturor cerintelor de calitate impuse ~ sa pre7jntc sil:~lIralltiiill cxnlllll' ':1 III
CM, Bucur~ti. 1994, exploatare. Altfel spus prin sudabilitate se inte1ege reactia metalul ui de ha'!1\. !alii (k pI<" ,'tI•• .I
(javril~, t, Marinescu, N. - Prelucrarea prin electroeroziune Iji electrochimie abraziva; voll ~i 11,
~ conditille de sudare, fata de solutille constructive adoptate la proiectare ~i hili, d\' (011.111111<
EdTehnicii, Bucureljti, 1980,
concrete de exploatare, In ~ fel incat in timpul executici ~i apoj pc P;lIoII:;1I1 11I111'1'''
,I Gavril~, t,Marinescu, N. - Prelucriiri neconventionale in constroqia de maljini, Ed.Tehnica.
Bucure:;;ti, 1991. perioade de serviciu si nu aparii fenomene negative de fragilizare a malenalllllll lIuhllllllll
Nanu, A - Tehnologia materialelor, Ed, $tiinta, Chi~inau, 1992,pag. 279-374. sudate, sau foware de fisuri greu identificabile, care sa condllcii la IlIpnl';1 IJi11',111I ,I
I' NIChici, A, fa. - Prelucrarea prin eroziune in constroqia de maljini, Bd,Facla, Timiljoara, ] 983, constructiilor sudate. De asemenea, trebuie sa fie posibila oblinoea d\' Glla( 1(,II'i111I
Savii, G, - Laseri.Aplicapi in ingineria tehnologica, Ed,Facla, Timiljoara, pag, 195 rnecanice ale imbinarilor sudate apropiate cu cele ale metalului de b;mI ~i sii nil SI' Itlllll1,'l
Z., Vida-Simiti, L, Ij,a. - Contribupi privind tfJierea prin electroero:ill/le ell fir a in cusllturii sauID zrr (zona influentatii termic) defecte de suruu'e (incluzilllli Ill' ",a/,(' 1.'1/f',11I11
H
Sp:'hchez,
materialelor poroase sinterizate din pulberi metalice, Conferinta Nationala de Tehnologii
criipiituri, fisuri etc,).
Nccollvenlionale, Timiljoara, 1989, pag, 26-30,
') Vida-Simiti, L, Matei, G, - Maljini unelte Ijiprelucriiri prin aljchiere, UTCluj-Napoca, 1992,
Aceste consideratii privind definitia sudabilitatii rezllllii ~i dill ((·(<lIlI.lIldl1l1l,
III Vida-Simiti,l.-Prclucrabilitatea materialelor metalice, U.T.Cluj-Napoca,1 994,p. I 87 ..2J 3, I.l.S.(lnstitutullnternational de Sudura) conform cilreia "un metal cste sudalllllllll Olllll'.'"il
11 VIlIa.Sillliti,J., Sparchez,Z., Ij.a. Decuparea prin electroeroziune cu fir a materialelor sinterizate data, prin aplicarea unui procedeu de sudare dat, pentru un tip deimbinan. :;udabi, ',,"'illll,I'
" •.,.oml', Simpozionul Filialei Academiei Romane, Timiljoara, 1986, p.65-69. ,mumitor conditii de solicitare ~i exploatare, dacii datorita prccautiunilor IlIale St' PI<'II'II/II I••
rcalizarea de structuri sudate, cu caracteristicile locale ~i g1oba1e care sii sal!:;!a'" (.-rIllI,I.
impuse la proiectare pentru conditiile de exploatare date, considerate ca h,1'I1\ dc _'IllnII'll"
Conform normelor din USA sudabilitatea este "capacitatca ullui 111dal (k a 11 ,i"'\;11 III
conditiilc de fabricatie impuse, intr-o constructie conceputii corespun/.iHor.1II ilr.'" Id Ill' lil
constructiile sudatc rcalizate sa aibii 0 comportare satisIaciitoare 'in exploillall', III 10110111"1,
pentru care au fo:-:I dc:-:lillah'''.
Din cch- de 11I111 nw: 11'/,11111,
Cl' cOlH'epllll de sudabilitate dcpilllk PI' dt' 11 p,lIl' tI,
plOpridiitile IIl1'lalllllll .II' 1',lill, IW .10- ,,111Ipink de 0 :-:eric dc l:tdOll IIIdqwlI,klll' .I,
lIIalnialul Slldill ;\,;11'" 'ill.lilI1l111,.I'" 1""11<'11I _lIi1ckri/,alii Will dOllllllOlillll1 dl:;IIIII I<'
,.tllllINllmullu umllllL ,1I,\luud 1'".,.1•.111,,\1'11ll·ali'l.iilll (k iIIIhinlllI :mdal<" lillil .lIlt. I'
This is trial version dill IIHIII'llillul (lIlHlldH III '11111111'1 \I "p' <, 1111'
1 11'111I0101',11 dl' ,illdill" dilli',
ta~U1ulllj,lllI (lI11IIlH I,ll' '" •• "111 h 1I11hlllilll',I 'illdalll at I {lid 1Il"lnl,,1 i\ ',lIhlll
lid
'(,n
www.adultpdf.com
Sit (Ill biliilli"II
PrelucrabilitaJea materialelor metalice
Avand in vedere aceste douii fenomene, rupcrca h ap,dll a COilS"IIqlllOl :;lIdak p".lh
influcnta tehnologiei de sudare, fiind supusii. la anumite solicitiiri, care sii.nu-~i modifiec fi descrisa conform urrn.atorului scenariu:
inaeceptabil calitiiple sale tehnice ~i sii.nu fie suseeptibilii la ruperea fragilii.in condipile de -la execupe sau in exploatare, din cauza unor proecsc negative ell earaekr Illdalm 1',1<
cxploatare. se produce fragilizarea localii a materialului, apoi sub influenta unor col1ccnltiiri dc kll:;llllll
Dupa alte considerente, sudabilitatea se apreciazii pe baza urrn.atoarelor trei notiuni: se amorseazii fisurarea, care in urma propagiirii in timp conduce la rupcrca l!lri'idd.lllllalll
- aptitudinea de sudare; plastice a sectiunilor solicitate. Acest mecanism este ilustrat in figura 5.1, prczclIWll!1VaI1"11•1
- posibilitatea sudiirii; rezistentei in functie de timp, in cazul ruperilor fragile cu fisurare, comp;u'ativ ell 111111'..-·1
- siguranta sudiirii. plastica cu deformatia ~i curgerea materialului.
AptiJudinea de sudare, asemiinlitor eu comportarea la sudare, depinde numai de ealitatea
lIIdaluluide bazii, caracterizand modificiirile fizico-chimice, metaJurgice ~i structurale care
all loe in procesul de sudare. Defectele de sudare datorate unor tehnologii de sudare
lH'corespunzatoare sau conceptii constructive gr~ite nu constitue criterii negative pentru 5.2. FACTORlI DE INFLUENTA ASUPRA SUDAB ILlT AT 11
aplccicrca aptitudinii de sudare.
I'V:iibiliJatea sudiirii aratii comportarea tehnologicii la sudare a metalului de bazii, Din analiza considerentelor mai sus prezentate, rezultii ca sudabililaka metal dOl •.~;1,
•ill ackrizand posibilitatea realiziirii unorimbiniiri sudate cu proprietiiti impuse, in condipilc influentatii de patru factori principali, dintre care unii pot fi identificati ~i in eadlll1 dd1l1l1"1ol
Idlllologice de sudare utilizate (procedeul de sudare, e1ectrozii utilizati, preinciilzire etc.). anterioare:
~:JI~l!nlIl1asYiliirii caracterizeazii comportarea imbinirilor sudate in condipile de exploatarc _ metalurgic (aptitudinea de sudare);
I'('l)lru em'e au fost previizute, fund supuse unei stiiri de eforturi spatiale, in urma influentelor _ tehnologic (posibilitatea sudiirii);
1)('calc matcrialulle-a suferit in cadrul tehnologiei aplicate. - constructiv;
I>cfillirea notiunii desudabilitate a metale10r ~ studiul factorilor de influentii a fost - de exploatare (siguranta sudiirii).
•Ickllllinatii de distrugerile fragile ale unOI'constructii sudate, care au avut loc fie in timpul
nil~cntiei, fie pc parcursul exploatiirii. Ruperea fragilii a constructiilor sudate de regula se Elementele componente ale factorilor care influenteaza sudahilitaka n\l:taldol :'<'
I'lOdllcc blUse, lara deformatii plastice premergatoare, la eforturi de solicitare care nu aliajelor sunt prezentate in cadrul schemei din figura 5.2. De~i componcnldc l:lctolllol d,
').-pil~;(~SC valorile admisibile, provocand in majoritatea cazurilor pagube mari. Cercetiirilc influen{ii au fost prezentate separat, existii 0 legiiturii ~i 0 interaqiunc cOlllpk:di '11I111'
.-I,
dcdllat.c pentrl! clueidarea cauzelor ruperilor fragile au scos in evidentii douii modificiiri de avand in vedere ca top factorii impreuna vor determina comportarea IlllhinlirilOl :;lIdal<''"
~;tJ ndllli! cu putemicii influentii negativii asupra comportiirii la solicitiiri a imbinirilor sudate: parcursul executiei ~ a exploatiirii.
- liagilizarea materialelor din imbiniirile sudate in timpul execupei sau pe parcursu]
1H'lloadci de servieiu;
.. lisllrarea ellsiitruilor sau a metalului de bazii. 5.2,1. Factorii metalurgici
Factorul mctalurgic influenleaza sudabilitatea metalelor prin COIll(lO'/.ltiadllllll ••I

metoda de elaborare, prelucrarea la cald, puritatea, structura ~i propricliitik ICII1111 hilt " Jlt.
~11'(l
materialului. Toate aceste caracteristici sunt date pentru un anumit materialllldaltc .•. It- 1111
--t: Rupere plastid potfi modificate ulterior ~ trebuie sa se tine seamii de acestea la alct~crca caltlillll IIlI'lalllllll
de bazli, iar in functie de acesta la stabilirea tehnologiei de sudare.
g
~ Amorsarea f'lSUri'irii Compozitia chimicii influenteazii prin cantitatea de e1ementc de alien: IIl,Of.·llk III
metalul de bazii ,?iin cusiUura sudatii. In principiu, acele elementc cafe 11lilles~',11"11:./"11111
\ Propagarea rL'iurilor
~ plaSlicitatca, tenacitatca, pili itatca mah:rialelor I?i imbuniitiitcsc structura illlhilllllllol :all\.l11
pol fi considerate lilVollllnk :;lIdllhllitil\1l Ilaeii crCl?teciilibililatea, dlllitah'lIljl IIp,ldlll1l'j'
makrialllllli, :>e l':.IVOIl'I.I'11l1l 1011111111'.1,le ',llllctmi fl.ro:>olane"apar cou::llttwllll .11111 ',all
HIIJlt'I'(~ rm~lIli pn~cipill\ri de 'il'll' dllll'. ('klllnlldl' 11' ''IIl" itv" 1II1111l'ntl'tlZJ\
nl'l',ativ slIdallllllall'i1
TIMI'
I'llf , , llli/I",-" fidgJ!l~ d fml,lnn"J", \Ulltlll'

This is trial version 'tt\
'(. ,~
www.adultpdf.com
,\'lltl,,"'IiII./,'1I
llIari de carbon, astfel cii.de la 0,5% C ruperea practic se produce rarii deformatie plasticii
(fig. 5.4). Ca unnare, tensiunile de sudare pot cre§te nelimitat fiirii sii fie consumate prin mIc de carbon. Manganul este introdus in
deformari plastice locale, iar dacii. starea de tensiuni ajunge la rezistenta la rupere a oteluri pentru dezoxidarea §i rafinarea biiii YmJ ~>t"
lIIalelialului se produc fisuri ~ criipiituri. Deci din punctul de vedere aI sudabilitiitii, otelurile de suduri, in proportie de 0,6-0,8%. Pana la Ni
de rczistentii micii. ~ medie sunt mai favorabile dacii. alungirea este de cel putin A5~20%, 2% este considerat element de aliere, marind
",iiluircaZ ~30%, rezilienta KCU2 ~35 J/cm2, iar raportul dintre limita de curgere ~i rezistenta rezistenta ~i duritatea otelurilor, fiirii ~ 60
la IlIpere este de R/R,.,=O,65-0,75. diminuarea substantialii a proprietiitilor de ~
i
Dintre elemente1e de aliere din 0teluri sunt favorabile ace1ea care miiresc plasticitatea, plasticitate. Sifujyl sub 0,5% are un efect Lr
~ /,0
Ima('ilatea ~ uniformitatea materialului. Astfel Ni, Mo, V pot fi considerate favorabile panii favorabil de dezoxidare ~i de reducere a
la 0 anllmita limitii, miirind plasticitatea, tenacitatea ~ifinelea structurii. La continuturi moo tendintei de segregare a elementelor de ~
IIISilcre~te in mod periculos rezistenta. duritatea, ciilibilitatea ~i precipitiirile de carburi la aliere, insii lacontinuturi mai mari apare 0
IUllitdc grauntilor. Adaosurile de Mu, Si, Ti, ~ AI de asemenea sunt favorabile contribuind influentii puternicii de fragilizare a
La do.oxidarea, rafinarea cusiiturii, legarea azotului §i obtinerea de structuri mai fine ~i imbiniirilor sudate. Nichelul imbuniitiit~e 20
____
..__ 1
Ilfllll}',ene,Alte e1emente ca Cr, W etc. maresc numai duritatea ~i ciilibilitatea, redudind sudabilitatea otelurilor, miirind plasticitatea, HIll
00 0,2 O,l. 0,6 Il,n
!,IOlllldiitile de plasticitate. tenacitatea, capacitatea de deformare ~
CONTINUT DE ELEMI<NTI<
)~lI:!nenteleinsotitoare in toate cazurile influenleazii negativ sudabilitatea otelurilor, rezistentii la temperaturi sub 0° C. Peste
11I011 v pentru care in vederea sudiirii se preferii oteluri cat mai pure. Oxigenul, la cristalizare 4% insii miire§te prea mult ciilibilitatea,
'.1' :;'"!lariila limitele griiuntilor de ferita:sub forma de FeO, reducand coeziunea dintre acestea, favorizand formarea de martensitii chiar la Fig,s.s. Fisurarea sub cordon {J CIJ.\'Murili>! .\/IIII//l' 11/
.d Id Cllph<;licitatea, tenacitatea ~i rezistenta scad substantial, mai ales peste un continut dc conpnuturi mai micide carbon. Molibdenul funqje de contJnutuI fn eleml'llte ill' alil'II' tlm "l,·ltlll. 11/
(J.(h'~" (l]. A:r.QlIl1 peste 0,005% de asemenea se precipitii la limitele griiuntilor sub forma de ridicii rezistenta la cald ~i limita de curgere prezent,a hidrogenului.
11I(11111 defier (Fe4N), producand in to ate cazurile durificarea ~ fragilitatea ote1urilor a otelurilor, miC§Orareaziitendinta la fisurare
l'l"IlOlllende ca fragilitatea la albastru sau imbatranirea otelurilor de asemenea se datoresc ~i imbuniitiite§te comportarea la temperaturi ridicate. Peste 0,6% mjin:~k pn'j1 11111\1
I'll" II1Itiililorde nitIUri din griiunpi de feritii, fie1a sudare in intervalul de temperaturii de 300- ciilibilitatea. La fel este utilii alierea pana la 0,5% V a cusaturilor sudak, 'illllmlllll(lllntl
',I)!}"l " Iwin cursul unei perioade lungi de exploatare. Hidrogenul este aI treilea element care rezistenta. favorizand formarea de structuri fine ~i reduclind sensi hi Iilatea Ia SllplllIIllJ,(1.1I ,
Ploduce flagililalca ~i fisurarea materialelor din imbiniirile sudate. Provenind de regulii din a apreciere generalii a influentei elementelor de a1ierc §i 'insolilolUl' W'II!,I"
IIIllIdllatl'sau rut~na, se dizolvii in otelullichid, iar la cristalizarea cusiiturii se degaja in stare sensibilitiitii la fisurare la cald a cusiiturilor sudate poate fj rcali:t.alli plln (,:lhllllll
JlllIllIlUISlIh f<lllnllde microporozitiiti. In cursul riicirii panii la temperatura arnbiantii atomii coeficientului de indice la fisurare cald RCS, utilizand formula lui Inagaki:
lk 11I<l10I',cnse combina in molecule, presiunea in pori cr~te putemic ~i se produce ('dl
1111< 1011::111 alea malerialului, care apoi duce la ruperea fragilii a imbiniirii sudate, cu aspect RCS _ %C (o/aS + O/OP + o/aSi/2S + %Ni/l00)lW :s 4;
30/0Mn + o/oCr + o/.Mo + %V
"(>'"ill! dl' 'isolzi de peste" sau de "fulgi". Fisurarea sub cordon datorita gazelor de mai sus
d"llIIHIl':;;1 de anllmilc clemente de aliere (fig,5.5). Une1e elemente panii la un continut de 0,3-
1).1"\" la (Mo, V, er) reduc numiirul de microfisuri, nichelul nu influenteazii, iar Mn marc~le Dacii vaioarea indice1ui rezultat in urma introducel'ii in rc1ati•I (5.\) a CllllliulllIlIdill
11I1111 ::ntahilitalea la fisurare. In general se considera admisibillln continut de hidrogen panii procentuale de elemente din analiza chitnicii. a ote1ului estc mai midi de -1, malnlilllllllll
Ia (. ,111'/1OOgmetal din cusliturii, ~tiind di'in anumite condi\ii nefavorabilc de sudare acest prezintii sensibilitate la fisurare la cald ~ poate fi sudat rara precauti une,
"'lll"lll( poak :>/iajung,i'i.la valoarea pcriculoasa de 25 cm)/l 00 g. a altii re1atie (5.2) bazatii pe analiza chimicii a otelurilor dcslinale rcali'Il'1II lk Ullhllll111
11111111'l'knwntcle 'insotitoare pericol mai mare prczinta tiJ.sJim.lLcare'in loatc cazUl'ih~ slldatc, permite detcrminarea pararnetrului de fisurare la rece Po, care lIdlllle :Jji 11i'lhl llIill
(>Wdlltl'I1ap,lIilalt'la Ieee, dill cauza separarii la limitcle g,rauntilor de tl~1ita a comput;;ilor dt~ mie pentTUa putea "uda fllra pericol de fisurare:
11(' )0;-,1' f:1""',I' Ca lInnare, un cOlltinul de pcstc 0,03% P 'in JlI1hin/irile slldak poate (\
I 1l1l';ldnafpCllclIlos pcntru siguranta 'in l~xploalare a cOll:>lruqiilOlSlIdilh' Ile a~wll1cncl\('sit"
p _
C
o/"f.' I °/••.
W
.m
"/oM",
W
°/••V,
10
s,
(,c)O
!!..
60'
('Ul
IIdaVClI ••hll ~lIllul. carc produc(~ liagihtak la laid din callza topiri cllkchclIllIi Fe-VI'S, insll
';1111,,1110' pot '1II1pH'deca~i(ldllllllilWit plll':tll/l Lt leCl', constitllllld :111101 SI'Iwnllll h:allan: PI'
lillll',li 11 1'"l1i' dn;lIlflnBlr 1I hllll lk ';lldlll/\ (:;lIh O.Ol'~/;,S), lIIalll',allOIP:lIlll la 1% n:dllCt,
'"-o',,hllallllcilllllllJlIIlUCit nl!d\lllldill !illiIJIIc,111111
ilk:; '111
1'11/,111
0ldllldol l'llllll 1'1Il1"1ll11ll1ll IIlllk:. (11I11I)fI,IOriilll'"IlI11I~'J1llllll\ll I' 111'/100f1.) "sk COIIIIIIIIIIII
tit- ""hop.c'lI

VIII
hllp,t1l/llllll tI"ltlllllld"l !lid 111 10 , I',,"I. "/1lIl"I,lol /," dIll' mUll\ ""'l'nlll'»' ,",IV" .1
,'I,l>
,
www.adultpdf.com
.',.
Prelucrabilitateamaterialelor metalice
Sudabilitatea
miirimii griiunplor metalici din cusaturii 5.2.2 Faetorii tehnologici

sau din wna infIuentatii termic, In acest
k'rn2
sens diagrama din figura 5,6, ilustreaza Factorul tehnologic infIuenteazii sudabilitatea materialelor in miisura in care permilc
..,..
lOO Comportar e tenace Compor- scaderea rezilientei unui otel carbon cu
I'~' rcalizarea de imbiniri sudate de calitate mai buna, cu puritate mm mare, structurii mai finn,
I' 1/1 tare O,12%C in functie de miirimca plasticitate mai mare, fiirii defecte ~i cu tensiuni de sudare mm mici. In primul riind pre7intii
[o:j
griiunplor cristalini, Este evi dentii
d f/I
1/1 fagile aparitia unei zone de tranzitie, la 0
interes metoda de sudare, dar toate miisurile tehnologice care sunt preconizate in vederea
imbuniimprii calimtii imbiniirilor sudate sunt factori care favorizeazii sudabilitatea. Dc~i
~~ 1()O.·, granulape de 5,103 ftm2, la care lilCtorultehnologic poate fi considerat independent de metalul de bazii, to~i existii Iegiituri
materialul trece de la 0 comportare multiple cu factorul metalurgic, in sensul ca alegerea metodei de sudare ~i a altor miisuri
plastiea la una fragilii, valoarea Ichnologice se face in primul riind in funcpe de calitatea materialului de sudat.
',01 ]5J/cm~ _ rezilientei sciiziind sub 35 Jlcm2 Procedeul de sudare se apreciazii din punct de vedere a sudabilimtii prin ealitatca
Aceastii tranzitie poate fi observatii ~i imbiniirilor sudate realizate, grosimea maxima sudabila a metalului de bazii, posibilitatea
() 2 3 l. prin analiza microscopieii, structura slldiiriiotelurilor ~ aliajelor cu proprietiiti speciale ~ prin gradul de mecaruzare-automatizan'
SUPRAFATA
trecand la un earacter de tip a tehnologiei de executie. 0 clasificare a procedeelor de sudare din punct de vedere a
Widmannstatten,
";lldabilimtiieste prezentam in tabelul 5,2.
Dintre factorii metalurgiei care In general se considerii ca cea mai bunii sudabilitate se obtine la procedeele de sud:ul'
h!' u. infIuenteazii
rezilienlei unui otel cu conlinut SC8zut
/l1'1"'IIi1ef/lil in mare miisura prin presiune, deoarece se pot suda aproape toate metalele ~i aliajele industriale, la scqi 1II11
dt, mr!Jon de mlirimea grBuntilorsudabilitatea prezintii interes metoda de
mari de imbinare ~ calitatea cusaturii are proprietiitile cele mai bune. De asemenea, se oh\i Ill'
elaborare, gradul de ealmare ~ starea () sudabilitate foarte bunii la procedeele speciale de sudare (cu plasma, fascicul electlOlll ( ,
.1, 11VIall' a mdalului de bazii. Un material va avea 0 sudabilitate mm buna eu cat este
laser ete,) deoarece ele permit sudarea otelurilor ~ aliajelor speciale, care prin alte melodc
11.11.0';11llIai IIIj',rijit, gradul de puritate este mm mare, materialul este mm omogen, nu nu pot fi imbinate, sudarea se realizeazii cu grad ridicat de mecaruzare ~i datOlitii 111\1'1
)11'"1Il1i\ ~il'l'.rq',aliide impuritiiti ~ de elemente de aliere, structura este mm finii ~ uniformii, protecti.ibune a bill de sudurii, cal.itatea acesteia va fi deosebit de buna. Procedcele de sud:nc
IllldllltHde crl~lne a miirimii grliuntilor este mm mica ~ nu apar constituenti duri (martensitii, IIIatmosfere protectoare sau cu arc electric acoperit prezintii sudabilitate buna, asigllr[lIld 1I
1',II'"ln, pwcipitiili de carburi, boruri, nitruri etc.).
hllna purificare ~ protectie a cusiiturii, precum ~ tensiuni ~ deformatii mai mici, SlIdahi Ii 1all':I
III acesl sellS poate fi utilizat tabelul 5.1, in care sunt i~irate cele mm importante prin metoda eu arc electric ~i electrod invelit este buna numm dacii se utilizcazil ekdl 1I11
1,111>11111'
d,' daholare ~i de prelucrare a otelurilorin ordinea descresciincIa a sudabilitiitii. hazici (sau rutilici pentru oteluri carbon), iar sudarea se realizeazii ingrijit. Sudarea CII lIaClIl1l
sau alumino-termicii dii rezultate slabe, se ard elementele din baia de slldurn, supra'illclll/H,1';1
Tabelul5,I
('ste puternica, iar pericolul de fisurare este mare,
, Sllcl:II!~lit:ttea o~elnrilor in {nnetie de elaborare si relucrare
Regimul de sudareinfIuenteazii sudabilitatea in limitele procedcului de sudal<',III';"
1':IIdah,hl;llca T Mctoda,_~ee1aborare I Gradul de calmare Starea de livrare ;lJIll1nitiparametrii de sudare, cum sunt intensitatea ~i tensiunea curentullli electric, vile/,a II.'
l'Oilll,' 1"11I;1 :~"dafe ~i tehnica sudfu.-i.i, acponeaza in mod aserr~"11itor In toatc cazurile,. det<:nllllt:~nd
-ill vid, 111cuptoare cu -calmate special cu -Iaminat la cald ~i
illductic adiincimea de piitrundere a sudurii, temperatura bliii de sudare, marimca ZOllc!or IIIfhll"lI\ak
Mn, S~ Ti, Al normali:tAlt
j('lmic, valoarea deformatiilor, nivelul tensiunilor de sudare, gradul de slIpra'im'llI/Jl(' /,.,
11 11 1I!1 ,
-ill (;uptoarc Cl1arc -cahnalc cu -lal11inatla caId 11IllllareaU!lor defecte de sudare, De exemplu, la valori prea mici ale in!cllsitii\lI 1111 1'111111111
• 011"i)IIII'11110;1I1' electric sau Mn, S~ Ti d,' slldarc adancimea de topirc a mctalullli de bazii scade, temperatllla hiiii de slIdan' VB I1
SimcIIs-Martin
pica midi pentru dcsavilr.~irca proccsdor mctalurgice de dezoxidan:-ralIIlHl('alll'Il', ",ank
'-;il~hH••"t'IC)HI e
-Ill cOllvcrti:r,orhazie, -c:.lmatcCl1Mu, Si -tlllllllt .;;1:rp,UlaIIlI se diminll, 11\1111 ~;lllidifj('all' pill apare crlipaturi de crislaliz;uc. La cUIl'IIl"I,k
(;U (I)(I£,ell \lIdaw prelllllare apaH' li'1\1l1l1l'1l1l1 .I" 'illlll:Illtl'ln' a Imbiniirii sudate, lii\inwa ~,;i slll" :I111J11
\a1 1',1
t.li·:;pllllljltn;II(~ • 11: ill1111 11 :;cad, mctallll ,I.' 1'.I,'j)·w l"l'nc" 1''''i1lllllll, s~:acccllluc:lI,j\ 1"IIOlIl('lldc ch- o\ld""
1--JIOI
,ill cOllvnlll.tll '"~(cl, "alrllnlc ell MII dt'lollllal I'lll:;lic la
',,1;1111<-11' al'\"lIwlllellll, VlklH d, 11I'.tllh Ill' Villi p,,'a man', SI' IOIIlW:\I,llI':illll r,:r l'IlIplllllll
ClIlWIlIlIllll'lk un n~cc.~
IlIiUal<-:;dill \ a11/1110111111'1'0'1 1.lIl1,I. ".lIdHI. t 11\'olllllllllall', (klollllll\"1<- ,," kll,'111111Ill' ,h-
This is trial version ':wl.II" VOl Ii 1111111.

11 •• t,,11I11II d.· I';I/i.
IUI hilll.~I'Hllli\lll. '1111< 11I1"h dill liT Vlll lIlt-lIa 1I"p,;IIIVp10IIlIl"t1111k
't.H
www.adultpdf.com lft;,
Prelucrabi/itaJea materialelar meta/ice Sudabilitall'll
Tabe/ul'\ , curentului de sudare I.(A), tensiunea curentului electric al arcului lJ" (V) ~I vllua de :;111\;""
Aprecierea procedeelor de sudare prin aspectul sudabilitlifii V,(mlh). utiliziind urmiitoarea relape:
I'lOcedeul de Metalele ~i aliajele sudabile Grosimea Aprecieri asupra calititii Aprecic· IU
,sudarc materialului sudabil imbinilrii sudate rea
sudabili- ql • 36 "'v• .; [Jlcm] (··d)
tIltii
";"1_
oleluri carbon pani la secliuni pana la sudare mecanizatll Iari foartc bUll. Pentru evitarea suprainciilzirii ~ a fisuriirii imbiniirilor sudate, din caUL'.a cilhhllll
SUllarea prin
premune §I 1,2%C, oleluri aliate, toate 100.000 mm', metal adaos, structura
Ic/i"tenla metalele ~i aliajele grosimi panilla 10 fina,rezistenjil ridicatil cxcesive introduse in metalul de bazii, au fost stabilite urmiitoarele limitt.: pelllJl1 1111
dill a
c:lcdrica neferoase mm. Iiniarli in functie de calitatea otelului sudat:
(A1,Cu,Ni,Co,etc. )
_ oteluri carbon U§or sudabile ... , .. , .... , .. ql = 30.000-40.000 .I/CIII,
SUlI"rea prin oteluri carbon ~i aliate, cu sectiuni pana la
10.000 demm'
sudare mecanizatil clUBI'a
diferitll
Prosolauil
I-::~
I
r;:unA
I-;:unli
idem _ oteluri carbon cu 0>0,3% ~ oteluri slab aliate .. q\ = 20.000-30.000 Jlcm,
11(~(Jjtlt." Cd,2% douil oteluri
ostroctura
protectiepuri,
calitate
buuilms!
a cus!turii
mai sudare semimecanizati, cu r-=-" _ oteluri sensibile la fisurare, oteluri aliate ., ... q\ = 15.000-20.000 .I/UII,
buni a cus!turii sudare manualli, protectie In cazul ciind rezultii regimuri de sudare la care clildura liniarii dcpii!;'q;1c IlIlIIlI'k d.
,\;ud:IH~a CH sudare
oleluri aliate ~i malt aliate, mecanizati,
grosimea max. 80
aliaje cu bazll Cu, Al, Co, mm, mai sus, sudarea se va face din mai multe treceri, adoptiind regimuri mai j>lI\illi IIll1'lI::"
I,L."IIIA buna
Nietc. Sudarea din mai multe treceri, in
:~lIiIJ'H·Jl Nllh oteluri carbon, slab aliate grosimea max, 100 special daci se real.izeazii pe ambele fete Jknf
ale metalului de bazii, conduce la 0
i
,chnt de flux sau aliate cu C"O,5% mm,
imbunatiitire substantialii a sudabilitiitii,

-< \50
"IllIJlJCJI III oteluri carbon §i slab aliate grosimea max. 600 deoarece suprainciilzirea scade, iar
blll'~ llr- C<:0,5% mm.
'/,1~.Hr1i
fiecare riind depus realizeazii lID
tratament terrnic de recoacere pentru t:3 100
';lldIW'~'MI<: oleluri aliate, oleluri grosimea max. 60
(." l',l"j hod
structurile depuse anterior. Din aceastii
inoxidabile, refractare, AI, mm.
('11 §i aJiaiele lor cauza plasticitatea ~ tenacitatea ~
'unl ••1 tu AI)
cllsiiturilor sudate din mai multe treceri
,';IlIIIlIl'JIWJ(r "lelurj inoxidabile, metale grosimea max. 40
ilil Al.(I. ~i nliaje nefcroase (Al, Cu) mm, poate sa creascli de peste douli ori, mai
.,If'I'IOd alcs 'in cazul temperaturilor de o
"L W,
',II.hu'-1I tvtA( ~
1--
0leluri carbon ~i slab aliate grosimea max, 40 sudare semimecanizatll, bun A
exploarare sub ooe (fig.5.7). In cazul -20 o
TEMPERATllltA
1)11 I
sudJirii pe ambele fete, riindurile depuse

lill('()I) t'dl,5% mm, structura fInli, proprietilli
bune alternativ simetric fata de centrul de
Fig.S.7. Rezilienta fmbinllrilor SUi/ill/' dlllll (} 11<'( /',,' '11 ,Iitl
I',rcutate al sectiunii transversale al mai multe treceri fllfUllqil' £I/' 1/'111/1('1111I1/10
:;wLur,1 ell olcJuri carbon, aliate ~i ina!t grosimea max. 40 sudare manuall, ~.lit.te C(lff'.';pIITI
.kt hod aliatc C;; 0,30/•..0,5% mm, mai buuil cu elcctrozi :l1itOlHl~ cusiiturii (in X sau 2lJ) compenseaza
Ulvdll
~;lIdllH~'lUI
'-r---
oleluri carhon sau aliatc, grosimea max. 30
bazici
sudarc manual!, slructul'a ,llIbi,

n:ciproc deformapile ~ tensiuntle de
:mdare, ceea ce contribuie 'in plus la irobuniitiitirea calitiitii imbiniirilor Slldate
11,,"10 AI, Cu ~i aliajc mm, Clldefcctc, tCMiuni ll1"j forma rostului de sudare influenteazii sudabilitatea tot 'in COI1CXIIlIdl' 111;11';11'.
man I{osturile 'inchise trebuie sudate cu surse puternice de ciildurii, suprail\l:iilzlII:a 11I'IJI\', Illl
.(~lullll'"ll "lelUll carbon ~i slab aliate sectiunea max, ,tmetul'A l!,l",olanli, sl"h. slIdabilitatea scade, 0
Illcadrare a mslurilor de sudare in ordinea dcscn:.scillldi\ a :mdallll1l1l\1I
;aJlllulllufr.~1 Cdl,7%(~illc) 10,000 mm' puritalc redU"A ('slc IInni'lLoarca:
JIIuA
..;;';;'l,~.=-:;"':::,:.r;:;:','
..~1~"··-,:J;--_"l~".:1:;.,~.·.;:t,·_,.w
'lll X - V - V - I -11,
M(:I<lIUl m.l,,\,~j ,k 1 nhCnlt ·/lIlwll"alil. IIIUII !',rad mai ridical d(' plIIl(;IIl', C11..I 1'1 111'11
It
1"'11:11111I1':1
cllrelllllllli de slHlan' lIIi'rc!;'t•. IJI\illlca clIsilturil, rcdllcl~ Jll\tlllllden~a. 1:111'1111 d(' aIit'll' (;UI'UUllllll/ltll\"'H ,k:, ••",IIIII'I1I)1 ••Ihwl"·;! hiiii de SlIdlllii. ClII: 111111":,(plWlIH 111I1",I
(\('I,.h'H'a vllo,ei de ~lldan~ Sl.~Il'dlll IOHIt' di IIlclIsi 11lIile ClIsllhlli 1'l'1I1111IIpJ('Cl1'Il'1l wit m'III"1 i /;11"lIanlalt'L I wiAhll 11, jllllnllllUllt' ,t. tlHd"I'lltlllln, 1'1-',111111:
de :mdml' haI.II" I'nllll( oh\IlIl'II'l\
1qJ,11111111101de slIda,," W'IIJlIHIHhll\\llllllhIllIlJilOl slHlah' SI' IlTOllllllHli\ dCIt"llllllli1ll'illil1dulIl
hlllm\: '1illlllOdw;(' -Ill IIllltillr dt' IlIIlfJIIlI<-lllll::M\II1I ('> t) 'mc'w talrlll"llI(1 dlllllllt'll'i1I.111'1I This is trial version 111101:,lIdal 1111
..1111I111;11<'"
111\1Innl hllll< ,1111,.11I," !,,,,!l1l 1'111III lIIal mall' mii.'illlii a hrlll d,' ';11,11111
111111hllllll 11111,1/1,111I111"1""11111" II <111'"~Itll\l.ltl\l \lIm tllll', (11 p,llId lI,d'I'1 d,'
'Ill
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor meta/ice Sudabilit(lt.'II
----- ..
::l1prainciilzire ~i evitarea fisuriirii materialului. Zgurile acide pe bazii de Ti02 de asemenea

dal1 () bunii sudabilitate, mai ales la otelurile carbon, asigurand 0 bunii eliminar~a azotulLII MPa
dill baia de sudare ~i form area de cusiituri cu structurii finii. La sudarea cu zgurile acide pc
h;r;ij de Si02 sau cu electrozi celulozici pericolul de fisurare la cald este mare, dezoxidan:a
'". produce Partial, iar rafinarea biiii de sudurii nu se mai produce de loco
e()zitia de sudare care asigurii cea mai bunii sudabilitate este cea orizontalii. Celalaltc
<
Z~
Iil
r-<
GOOr\lx"''4 r.- 'll
3 I['I V"=2VY
~ 1.00
1H 1/1(11 dau 0 sudabilitate din ce in ce mai redusii in urmiitoarea ordine: in comi~e - verticalii
1I1(1I(oarc - verticalii coboriitoare - peste cap. Patrunderea sudiirii se realizeazii din ce in ce Thai ~
.11II('.d, depunerea materialultii adaos devine greoaie, gazele ~i impuritiiti1e nu se pot elimina, 200
LII Il"aqiile de purificare sunt ingreunate ...
C011dit;iile de sudare, de asemenea, pot influenta mult sudabilitatea metalelor ~i "< f~ ~;~"O
.dLljclol. Sudarea sub temperatura de 5°C a mediului inconjuriitor, in ploaie sau'inviint o
o 10 20 30 %
"dllll" mult sudabilitatea Preincii1zirea(la 80-350°C) sau tratamentele termice ulterioare sunt
ALUNGIREA SPECIFIC A
I.ItItll' tdlllologici prin care poate fi imbuniitiititii substantial sudabilitatea tuturor metalelor
'..' .dl:'1dOLMecanizarea, automatizarea sau robotizarea procedeelor de sudare contribuie la
, 1",:I"I['a sudahilitiitii, Calificarea superioarii a personalului de executie asigura 0 mai buna Fig.5,S. Comportarea la tractiune a unui otel cu 0,12% C fnfunctie de .\'olidwrl' hia.\/Il/Io
,.1I,bllltitate.
Complexitatea §i rigiditatea structurilor sudate'in toate cazlIrilc rcdllc SlIdallll1l;lk.I
deoarece executia devine mai complicatii, iar posibilitiiti1e de deformatic localll pC1I11II
'>.23. F:\(~torii constructivi reducerea tensiunilor de sudare se limiteaza. Deosebit de periculoase Stlut intersn~llir 11•. d,·
cusiituri, deoarece materialul va fi solicitat spatial din mai multe direc(ii, '()lIck tall!'."IIII"k
hldorul construct1v caracterizeazii compatibilitatea solutiilor constructive de care apar pe planurile de alunecare se reduc reciproc, impiediciind ddi.H1narca plaS1UljpIIII
1"",,'lI:IIC a ImhinariJor ~i constructiilor sudate fata de metalul de bazii ~i tehnologia de alunecare, 'in consecintii materialul care are de regula 0 comportare plastidi se IIIP" laal'.1I III
'"'' 1111(', lit~ura5.8 sunt prezentate curbele de tensiune - deformatie specificii la traqiullc a IIIIt111111,1 ••
(,;!osim,a llletalUllli de bazii poate fi considerat ca cel mai important factor constructiv, de ote1 carbon cu 0,12% C, la care pe liingii solicitarea principalii (IJJ, au lid llplu.lIe'
• dlt' )('(1110'sudahililatea pc miisura cr~erii ei, mai ales peste valoarea de 30 mm. 1mbinarik solicitiiri transverale (aJ de diferite valori (experienta lui LlJDVIK). Pc mi'islll:l un.;lt'lIl
"'I<I;l1t'lIIai groase se realizeazii mai dificil, piitrunderea la riidiicina eusaturii scade, puterea :;olicitiiriitransversale (aJ, 'in raport cu cea principalii (ay), deformatia plastidi s(mk, ch~;l'mc
':ill::n de dildura. va trehlli sa fie mai mare, astfel ca pericolul de supraincii1zire cre~te, limita de curgere, iar materialul se rupe fragil.
kl111fl1l"lll'k IIldalmgice ~ic1iminarea impuritiitilor se'ingreuneazii, tensiunile ~i deforma(iik Efc;ctul de crestiitura ~ trecerile b~te ale sectiunilor solicitate de asenll'lIca 1,,11I111<
, "",1 , ':11 pnicolul de fisurare va fi mai mare. De asemenea, tehnologia de sudarc ~i de la ruperea fragilii a materialelor care inconditii normale sunt plastice, (~OIlCl~lIlrllll"d,
, 1111ItnJ dl"vlIIlIlal cOlllpllcate. Icmaune ~i solicitiirile complexe aie materialului din accstc IOCIlII lavoll/CaJU
I'dul Illlbiuii,'il(l[ I;udale conditioneazii sudabilitatea pe mai multe planuri. Singula llIicrofisurarea ~i apoi ruperea f'ara deformatie plastica,
111111111;'11':;lIdatilcall' asigllla.0 sudabilitate foarte buna este cea de cap la cap, deoarece toal('
klllllll('ll<'I<-ti/lCt H1WC;Inicc se pot desfli{;urain conditii optime, tehnologia sudiirii ~i control III
." "".IUt'M.i, Illai U~Ol, piitrundcrca rezultii uniformii, cusiitura cuprinde fihrozitalca 5.2.4. Factorii de exploatare
11I.1le'1,;1111111I, Innuill" de concentrarc a efortUl1lor unitare sunt mat putine, iar tensillnik~,
.1.-1"'111;\(11,," dl" slIdalc se pot reduce mai u~or. 1mbiniirilc sudate in colt exterior all '!'oale solicitiirile fli (olldiliilc speciak de exploatarc carc contrillllic la lI,thlll'"''
',III1"I>lIII;Ik111;11 rnlllsil. i;lI cc,," dc colt interior, prill sU(lrapllfH'''' sail cUll1atp,iui riish;'illle' I'lasl1cillitii materialclor ~i IlIVOli'/.l'll/j\la~;lIIl1l1'lI all 0 inf1ucntii llc!"ativii aSllplH :;utLtI>lhtill"
1'lolIIIIIII'a 111;11 ,,'d\l:;1, SlId:lhlltlate. 111II11l' aCl'~ti Iilctori IIcgativl 1".'/lIIll\ lI\k ••·~:~:III,nliirjk variabik ~i dinallll('t·, 11l1H·t1oll"I<'"
I 11~;onlll. IIl,rna, ahrazll 1I\t' 11 , "I<L'IIIHLI, d," It' d,~ cavilatt'., knlperalllllk ::111> 0"(' '.illl
It'lIl(ln''tllllh~ 'inalk, (/110/.1111 It'll, ••~.,1" •• " 1'1,",111111':1,
aqilll\l'a 1111/11p,al.l~li"l hlllll. It'" 1111
kllllll" de
www.adultpdf.com ..Iii.
Pre/ucrabilitatea materia/e/or meta/ice Sudabi/itatea
MPa
< J/cnt,
< .L-tel eledric
0./\./('
~
~
N
300
il50 I/O!el I SMI I 0tel de
II I IYI III
b~ =3 lOO convertizor
~ 200
=
50
3 --1---1--
1000 o
2 3 4x1rf
-80 -60 -40 - 20 0 20°C
NUMARUL CICLURILOR
TEMPERATURA
1";/:.5.9. Influentf1 suprasolicitari/or de scurta durara asupra rezistentei la oboseala a O'le/un"lor

Fig.S.lO. RezilienV1la temperaturi scazute a ate/uri/or carbon elaborate prirt diferite proadl'I'
SoJ.j!(i1iIrile variabile reducrezistenta la rupere a materialelor in funcpe de numiirul de

• 1(111II de solicitare, iar dadi.in timpul funcponirii apar ~curi sau suprasolieiWi de scurtil materialului, mai ales daca acestea piitrund in interiorul materialului prin spapul interg,rafllllill
AIungirea crescanda in funcpe de temperaturii contribuie doar la amelioarea stiirii de lell:>llllll
,1111a III (de exemplu la pomiri sau treceri prin turapa eritica) curba de deteriorare (b) se
remanente de la sudare.
',Ihwaf/\ llIult sub curba Wohler (a) (fig.5.9). Domeniul ha§urat intre cele douii. curbc
1"11,-;11111I1:
dorncniul suprasoliciWilor periculoase. Coroziunea §i oxidarea determinii seiiderea sudabilitiipi prin redueerea siguralll<~1 de
Suli~ilil.!:jJc dinamice, in toate cazurile, pro due ruperi fragile, deoarece numai riimiinc cxploatare, datoritii mi~ril.rii sectiunii de rezistenlA a materialului, precum ~ia formiulI <Il-
111111'pI"Jll111 dcfonnare plastica prin alunecare §i nu mai poate sa aibii loc curgerca concentratori de tensiuni la suprafetele corodate. In eazul eoroziunii intercristalifl!: Slillk
IIIHln 1:IIIIIui, In general se considera ca un olel eu proprietiip bune de plasticitate se rupe coeziunea dintre griiunpi eristalini, materialul devine fragil ~i sensibilia fisurare.
f I"i',11IIadi vi kza de cr~tere a eforturilor unitare dep~~e 50 MPals. Uzura~ abraziunea sau alte acpuni mecanice de suprafatii influcnlcaJ'.ii nep,al1v
sudabilitatea prin sciiderea sectiunii de rezistentii §i formarea de concentratori de kU.'Hlllli I"
T~~lnIK~nlluri1~~oatare sub 0°(; reduc sudabilitatea datoritii sc8.derii tenaeitalii
I" klllpt'Jalllri negative. Rezilienta otelurilor in general seade la temperaturi negative, insli slIprafata imbinarilor sudate.
'-"1:;1(1111I lnlerval de temperatutii numitii "temperatura de tranzipe", in eare seiiderea tenacitl\.lil

1''''/11111\0 di~colllinuilate ~i otelul de la 0 comportare tenace treee la una fragilii (fig. 5. I 0)
';,1/. ,,,w;Hklii
Ill! °lcllll ii'agilizat la temperaturi negative dadi rezilienta seade sub valoarea de 3') 5.3. GRUPELE DE SUDABILITATE ALE OTELURILOR
'I'.'m(ll'mlllla de lr:UlZltie variazli in functie de factorii metaiurgiei, care condijiollca/./I Sudabilitatea metalelor lii a1i~e1or fiind 0 caracteristidi tehnol0l')di (:(IllIp1n/\
1'11I11:tlca 1;11Htrllclura materialului. Otelurile elaborate in euptoare tip convertizor se dClcrminarca ei prin miisurli.tori directe prezinm 0 serie de dificultli.ti de ordin tl'llldlt '.'1
fl.I",dlll·:I/.i\ iUlllkrvalul de lempcraturii de O°C -10°C, La 0telurile elaborate in cuptomr practic, iar aprecierea poate sa primeascii un pronuntat caraeter subiectiv. Pentlll n~lhll,'" CH
';11111'11':MlIllill klllperalllra de tran7jtie se aflii in domeniul de -20°C ... -40°C, iar la otclurilt- :uhitrm'ului la determinarea sudabilitaJii s-a dovedit utilii de.6.nirca unor a~a 111l1llik 1l.11I1l •...III
,Iq Ii HT e1ahorate im cllplom'c cu 1U'Cek."Ctrietranzipa apare in intervalul de -50°C ... -lW"(' ~;\IIj;iliilit~, care califiea comportarea la sudare a materialelor metaliec din punet (It- vnl<'l'
• '.Ihll""''' old III ilor ell Ti ~iAI asiguii temperaturi de tranzipe sub -30°C, iar dadi granlllalla ldmologic ~i constructiv, a§a cum se prezintii in tabelul 5.3. Grupele de sudahililak, aplll ai"
::1111(/11I11 "~;k fillii (cllun p\lnct1~i dc eel pupn 7-8) aceastii. temperaturii scade la -50"(', III in praclicil mai mult pentru oteluri, pennit clasificarea materialdor din pun et dl< V('(k ••· iI
1;1/111°ll'hIlIlOlllliak de rczdcnlii mare, tempcratura de tn1l1zilic c~le cllprinsii inlre .20"(' cOlllporlMii la sudare, ~urand alegcrea calitiiJ:ii metalului adaos, 11tchnolol,)iIOl d•. ~i111II\l"
~I a solutii1or constructive pcnlru sllllc1uri sudale.
11' 11 ',0"(',
';1 iliaI<- dllllwfljfl( iudical pcntrll struchnl sudate ClUe 1illlCliofll'lI/,11ill condilii atlllosll~lin'
I le regulli, pentru rcnli:lJ\wlI 1"01I,'{llllqillll' sudale se vor utiliza l1umai IHliknaldc <Ill'
TCIII/l•...
W[Ullh: tic 1""'tpJIJ.Il(IJ\aidiv,,t~~(I OO-l)()O"( ') d, *"'1111"11/'11
;11Iell dixl rcdllccll'a :w IlIcadcul'lli III (I)upde I:;:i 11d •..'llIdalllhlllk, la ClII<~comporlarca la slldan~ se p,H1Hnl<'l\/1Id,'
>,II,!'lhJlIII)tll, dill C;UIIIII;didnllll"/.islcUjl"i. a Iinllln II<'11111"1' '}I 'I kll;1l ih1l1i oll~llIIilOI la ./ill.: llllltaka mdalllrpjd\ JlI(l(IIIlIIIIIIIl' MlIl'·llilld(· lIldalicc din gmp" \11 ,'W 1'01 IIlillIH
i
,It '-',k II!IIddllli1t 11<"1')\IIV"lll,-
1'lOplll'HildtH 1I11"i'lIHl<
I' rH' IId<llll'lI 1111111<111.1
, /,1
tl'llllfllll ~a iI ,udnll (1"111111 :lIl1l1lllk llllhilllil NIHllll!'. IIlrjll II.tlHmll!l "'1',111
t!
HIII"I III eXlTulil~ tJl ill ('XpIOHIllI(' VII 11
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice Su {l"hili/llt"11
=============-.: ..
asumatii de ciitre proiectant Materiale din grupa IV nu se vor folosi nici pentru structuri otelurilor se utilizeazii diferite metode indirectQ de ddl~llIllIlan' a 1",fupdOlde :;lI(bl.dll,ll.
sudate, nici pentru imbiniiri sudate, Trebuie mentionat di sunt tiiri unde materialele metalicl' Pentru obtinerea de datemairealeserecomandiiaplicarca!lld~)(.kLQrdin:\..ll. de ddClIIIIII,U'
se incadreazii numai in douii categorii: sudabile sau nesudabile. a sudabilitiqii, pe probe tehnologice, care sa puna in cvidentii gradul de rral',ill'/,all"a oldw d."
In cazul otelurilor din productia curentii sudabilitatea se garanteazii de ciitre produciitOl in urma sudiirii sau sensibilitatea la fisurare a imbinarilor dupa sudare. Pcntru a pllll"a al \1ClI"
pe baza compozitiei chimice ~ a caracteristicilor mecanice previizute in standarde de mai precis sudabilitatea, trebuie avut in vedere rezultatele analizdor COlllplol HI,
materiale, respectand toate conditiile stabilite la omologare privind elaborarea, prelucrarca materialului de bazii in stare de livrare (compozitia chimica, analiza 1IIdaI0/"LIII(11.
la cald sau la rece, starea de livrare ~i stabilirea sudabili1iitii. Produciitorul nu este obligat sii proprietatile mecanice), trebuie efectuate determiniiri atat prin metode il1din~ct(', ,ill :,;1)"
execute incerciiri de sudabilitate in continuare, insa trebuie sa garanteze grupa de sudabilitate probe directe de sudabilitate, iar la urmii trebuie efectuate analize chimice, Illdalo/"I alII ,
st:lbilitii. de defectoscopie ~i de incerciiri mecanice ale imbiniirilor sudate realizate.
In cazul otelurilor carbon ~ slab aliate din grupele de sudabilitate IT~i se recomandii ill In literatura de specialitate S)lIltcunoscute peste 100 de metodc dirccte (k ddClIllIILII'
evitarea deformarilor plastice la temperaturi sub A3, iar dacii to~ este necesara, se va face a sudabilitiitii, insa dintre acestea sunt relativ putine utilizate 'in activitiilik Cluellk .h
IIl1l11aidupa un tratament de normalizare a structuriilor sudate. In toate cazurile indicarea incercare a materialelor pentru sudare. In functie de caracterul detcnniniirilOl, 1111"1011.'1< ;1
/',rttpei de sudabilitate trebuie sa se faca in raport cu grosimea materialuIui. Pentru otelurik incercare a sudabilitiitii se impart 'in douii categorii importante:
/l(:il1cadratedin pooet de vedere a sudabilitiqii, produciitorul va garanta comportarea la sudan' _ determinarea fragilitiitii metalelor dupa sudare, la care epruvetc spcciak VOI11:;lIdali
pc haza unor incerciiri stabilite in prealabil de comun acord cu beneficiaruI. in anumite conditii tehnologice prescrise, urmate de incercali mecanicc (duritate, 1I'Ii1Ii'III"
indoire etc.) pentru identificarea modificarilor produse asupra plasticitati" dllllllllll ,'..Ill
Tabelul5 I Icnacitiitii materialului sudat;
prelllclilziri ~i tratamente termicejllI;;etc.). .~
.-
!
.. JI!:'£otriva ruperii
'-TI fragile
Calificativul fisurare, se pot suda in anumite conditii tehnologice special11
UIJI'l:;.~ ut[; i)UUilUUu.nu:: UI-'I;IUil: DUI -determinarea sensibilitiitii la fisurare la carein urma sudiirii ill condiliik Idllllll"l'lI •
conditii
sudate,
Indicatii
de material, constmctive
constructive
fiirli delimitari
constructive ~i
~i
~itehnologice
constructive
tehnologicedesau
la orice complexitate bine
(grosimea .. limitatli
delimitate,
tehnologice
structuri, fara
(la aorice
sudabile garantii
prin grosillle
oricc-
)).
udate NCCOle:;·
numai
BUlla
irii pericol
Buua .~. de
I'osihilli in
1'1IIrfJlloare
anumite --sailmaterialului,
fragilizam
sudabilitlitii
----------
condit.iollatli
uecollditionatii procedee,
procedeu, Cll
~,h gl\ll_ (l)~rciuer~zirc
c-c~c'c~ .. rigiditatea
anllmiti
fiirli redusa,
electrozi,
preinciUzire,
Se pot reali7~'limbillariSe sau
in cusudarea
orice
structuri
regimuri numai
conditii) prin
prescrise,
la 600°C, sudarea prin presiune etc,).... _......•.
sudate numai in
=..--
anumite
aplicarea
anumite
garanteaz.li siguranta in executie ~i in exploatare a imbinarilor
de date a unOI'epruvete speciale, se constatii dacii materialul sudat scfisurc;\i'Ji sail IlI1
.I,' slldal
hl:Jk
5.4.1. Metode indirecte de apreciere a sudabilitiitii otclurilor
Acestc metode 'ill lII;l)\>lIl.lltil
cazurilor se bazcaza pe allalua dlllllll"
Ce 0;.
Necorespun· a metalului de b~\i'iL
r: 0, zlitoare Me1Qdj,L£lmtiIHlI\Ilui dc l.:aJl'\111
r;j echivalent se baze~li'iipe cakllllll Vilt011l
..-l
11
~ lui Cc din continlltll\ pIOIClIllI,,1 D.
elemente de alicrc:;;i Illsotitoilll', IllIillld
~ Op
U
~ 0,:.1
r: cont prin difcliti codicicnli 01('lII<ldlll""
care acestca influenlea:rii SII(IaI,JlILlloil
III
Cea mai folosita rdatie C>·I) .11' III
vedere ~i influenta ne!"atlvii a p,IO:,1I1111
~ O,J' ,t1ilionatli
8J 0./•.
~
r I
n2------1-·-'---'---'---"-"-
nCCOll-
materialului s (mm). SI' cow:ldl'lll 1111
IV
I 0 In 20 :ll 1,0 50 60 mm otel de sudahililak 1,"l1il
GROSIMEA MATERIALULill neconditionata, dacii COII\IIIIlIIII oil
carbon echivaknl C••\c 11la I (', 1111
I"g. ',11. SI/I{III,;Ii/(/(l'Il ole/uri/or fn j'unqil' ill' gm.\';1I1I'1/ dcpli{;e~te valoarca dc ():>'~i," III 1111
,,[ illli-,ill' cotllinUluri dl~ carbo"
s..•.MVI'()I)J': 1)1<:I)J(Tl<:ltMINAlm A SUDABlI.ITATII Illdlt'lItll/l11ll /,,//11'11/"111
cOlltinut crecti v de (' . J .''';.
< ()
'1('11'1111111;111'01 :;lldahiltliitilllll'laldm:;;1 aJlajdol lit- W;"IIU'IWlll':,II'.\11Iol.lnllj,L'Olllpll'.'1l 1''101 (\1)

(' It;101_I %J~1" I °/ol'r I "IoN; I "Ioll1o I "lOo( 'It , "i"/' I,"
414"'1.1 _.\'

'ill<" Iil'l ,'::11 •• 0 1111;,1,111 dl'lalt;llli J\ lIIall'lIalllllll aUIIdill !,1I1l11.I•. I' •.• klt ,hllllll .lIll'lallllp,1l ••• ~ IS " 1.1 1
11'111\1.1,,1',1' ,',If ,~,I!'lIvllld plO!,lll'tf1lill'llll'lalllll' 1"'111111" ''I'''' 1'1•. ) 1,'1"01/\.1' \>1111'0111\111
! f
, /(1
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea materialelor metalice Sudabilitl,/t'iI
se utilizeazii ca metal de bazii ~i trebuie

determinate praetic sau pon ealeule termo-
Pentru aprecierea sudabilim~i olelurilor nealiate se poate utiliza 0 relape mai simplil tizice vitezele de racire din diferite zone ale
i:mbinarii sudate. Ca un olel sa aiba 0
C ~ o/oC + %.Mn + o/.si [%] (55)
• 4 sudabilitate bunii., mci in wnele eu vitezele
maxime de racire nu trebuie sa se formeze
strueturi de ciilire (martensitii, bainitii) in
In eazul otelurilor aliate conform SR 7194-79 se recomandii urmatoarea relatie: eantitate mai mare de 10% (fig. 5. 12).
(.'
• .' %C+ %Mn
6 , O/oCr+".IJ{o+°A.V,
5 o/oCu+o/aN
15 [%] (S.()) ____ ._.1
10 lOll lIKKI',
'I'IMI'
Fig.S.n. Aplicarea diaxralllei HT 11/'1/1111 "I'/(' ,,,,.,
!)jtll1rama de sudabilitate permite incadrarea otelurilor in grupele de sudabilitatc Ill' sudabilit8t}i ate/uri/or (C~=(),23%; MlI IF> %. SI P, I', ": i
1>i1/,addenlliniirii continutului de carbon eehivalent calculat cu relapile (5.5) ~i (5.6), ill
!till<(1('de 11,rosimeamaterialului (fig.5.11). Astfel, rezultii ca un otel care la un continut (k 5.4.2. Determinarea fragilitiitii dupa sudare
l :111"111
cchivalent de 0,5% cste de sudabilitate bunii neconditionatii, peste 15 mm grosinw VII
11::lIdahilcondilionat, necesitand preinciilzire ~i alte miisuri tehnologice, iar peste 35 mm 1111 Incercarea la indoire a epruvetelor
1IIi11poak li sudat eu garantie. inciircate cu sudura longitudinalii este
('u ajutorul eonpnutului de carbon echivalent se poate ealeula duritatea sub cQldQII metoda eea mai reprezentativa pentru
11V" (an~ pelltru 0 buna sudabilitate nu trebuie sa.dep~easca. valoarea de 350 (dupa ullek detenniniirile din aceastii categorie,
,Ltk ·1'10)- standardizam in Romiinia conform SR
HV. - 1200.C.-200 " 350 (5.7) 7748-85. Pc plan mondial metoda se
nume~te proba Kommerell ~i este pe larg
aplicatiiin Austria, Franta, Elvetia, Olanda "11:;"'
Melodil lilbdc!or de sudabilitate de asemenea permite 0 apreciere rapidii a grupclOl tk etc. lncercarea se aplicii otelurilor carbon
:;II,l:ihllilah:a otdllrilorln functie de continutul de carbon ~i continutul total de elcmcnte dc sau slab aliate sub formii. de tabIa, eu ~75-\SO
aline ( lah54). grosimea de 20 - SO mm. Dacii materialul _;-1_ /,
:n'cgrosime mai mare, se prelucreazii la SO
Tall/'IIII )4
mm. Prin were mecanica sau termicii sunt " '1.... 7/--')-
( ',,"tilnCIII Ill' t'lIrbon al otclurilor din grupele de sudabilitate in fllllc(ie de con)inutlll tohll
de demente de llliere prcIevate epmvete dreptunghiulare de 450-
WO mm lungime i
~i 50-200 mm liip-mein
( ;11I1''' tie
!;tHla hlltl aI\",
___ Continutul total de elemente de aliere (Mn, Si.,Mo, V, ~i2_ ("uueticde grosimeamaterialului (flg.5.13).
I(pruvcta trebuie sa fie orientatii in directia
~~E",~/rkJ
O</y:
// 3 .,,)
",1
~=_ 0,5-1 ,0% 1 I_,0~Q~y.,_.._. J~~c=..,;~:(>'~2]()'~{I,.•, de laminare a semifabricatului. Fig.5.13. Forma eprul'l'Il'/ ~I ill('<'1 1'1" ,'1/ 1./ ill""'" "
I I.ollg,itudinal, in mijlocul cpruvetei se epruvetei IflCarCl/tI' Im,gl//IIli,wll'll .\1I./IIt1\
11 0,22-0,35%C 0,20-0,30%C 0, Ili-O,211'X.(' prducrcaz.ii un canal semicircular ell raza
III
IV
0,35-0,45%C
";>O,'I'i%C"
0,22%C U'
,,"cc.
0,30-0,1\0%<:
0'20%(:;~
;:(),.:I()IX,t', .. 1 '; O,n-O,Jll%('
O,Ill'X,C ,
·O.\W~/;,C
de :1-4 mm, in can: se lkpl1lJ(~0 emllltura dc inciircarc, dilltr-o SIIII',II"\tU'ln.-, 1111
illtreruperi, pc 0 IUIl!'jIlWd(' I')() \O() 11111I,
111111)
III dedrozi invditi, de 4) 4 sail (11',(pelltlll r.! \',
adcevati llH'talllllll d(' hilfj\ ~'"d,lI•.a r~,' va Elec manual eu alc dn:hlc cll vII.·tll d, °
il
VlaCJiUua TIT dl' W;l"Illf'lwa1"1;\11'li utlli/,alll PI:llllIIa)lIl'('.I\'Ie:l~;lId;lhlhtlll"0ldlllllol, :;II<1al\'d(' I I\()" J(,() 111111/11I111,11'1',11111<1
IlIh'wlIlatt'a \',lIIcntului de slIdal!" III 1(>0 1'10 /l.p"1I1111
1'"l1ld('lIlllicull'a cOllrjllllWlIlllOl ,t.- d.IIIC ~;iH 1';1111111'1"
m:t'~,;IOlIIlll1'1I::/llllIlkimdak :ii111 11'1', tillh \', 1I1111'JI'Ill '·11I/I. III ('('k ilia' !"Iowa' Pllpll II\l:lICIIIIIIII'I i\
qllllvde(.- ell 1'.10:111111'11
1IIIIIIIqW (k vlle'Id •. lit- IAIIII' dill dllnlld(' '/.IlIH' 1I1"llIIhlll/llllol ::lIdlll. qllIlVI'\"1Si' 11I('('j\HCICIIII,I IkllldoUI 1" 01"111 I', I'o() 111111 dlallWIJlIIII" VI••.,j\ ,k 0.11 I
IIIal 1';;1 :" "" •• ,-hili' I 11I11I:i1l1li\ This is trial version
II1 " •."IIIII/il.II' '1I11t1l1ltn
dIHf',I,III1:1 H "ldHIIIl, loll" 1l1I1I/::'011111111I
,f,-
,jlnlldllldllhll ""1"' h\ IlIdllll' "'" 1",,- 1':1111'1 ,llIId i1pml' tl It:i1l1il(I.' \ 111111
, 11\
www.adultpdf.com j 111
Pre/ucrabilitatea materiale/or meta/ice Sudabilitatea
11II11',imein ZIT sau panii ce se atinge unghiul de indoire prescris,

I In otel OL 37 se considerii de bunii sudabilitate dacii unghiul de indoirela care apan'
)'llIlIa Ilsllrii de 3 mm este mai mare sau egal cu valoare de: In 1500 ,Conform unOl
11<"IIlal!vc ISClR din Romania, valorile minime ale unghiurilor deindoire pentru asigurarca
1111<'1hllllc sudabiIitap sunt prezentate in tabeIul 5.5,
Tabe/u/5,.\.
V"l•••·ik lIlinime ale ooghiurilor de indoire ale epruvetelor inelireate longitudinal eu sudurli pentru
-.. -- --- ---
- ....... .... "'
..- ---...-"' .... - ..--
--- ....•...............
•..... --~.~
..
. --
--T=--:" 30
38
40
45
22
50
25
32
34
36
5545
42
3530
28
32 60R44;R
-.20
40 OL52;
OL42;
OL 52;
K41;K47;K52;
K52;
OL52;R37;
R44;K47;
OL
37;ROL44;
37; R
OL44;
44;ROL
52; 52;
1111111
M;lIca I"
oldllltl Dispozitiv de indoire
(~I O,';lUl l<'ig.5.14 Epruveta 'ii dispazitivul pentru determinarea sudabilitlifii aleluri/or prin metoda prolll'i 'f'
IlIHlclla
~~--l---d
(""",)
Determinarea rezilientei
1111/',11111 irnbiniirilor sudate este 0 metodii mai
1111111111 C
scurnpii, insii permite 0 apreciere mult mai
IJIdoll("
concIudentii a sciiderii tenacitiitii metalului
de baza in urma realiziirii cusiiturilor a-;:-rr
1
11I\.TI\.'W('alajndoirl,;_a.CW1lyeteIor sudate iILI (proba T) se bazeaza pe constatal'ca cil slldate (metoda CabeIka din Cehia ~i ).1
1IIll>IIIJIltI," slIdat •. 'in colt au 0 eomportare mai dezavantajoasii din punet de vedere a Slovacia), Din materialul de incereat, sub I'
l> '
IId,lhdllnlll, bill de cde sudatc cap la cap, fragilizarea ~ perieolul de fisurare fiind mai mall: lormii de tablii eu grosimea de peste 6
11/'
Ilv"lla,
Mdoda sl:mdanlizataln
',11111.11'11<
l'lallla, pcrmite
SUA (A WS), dar mult aplieata ,?i III Anglia, BcIgia, Olanda,
obtillcrea de informatii asupra comportiirii
aldOl (k old sub f(mna de tabla eu grosimea de 6-50 mm, incercand la indoill'
la sudarl' a
IIl1n, se preluereaiii doui pIiici de 45Ox150
IIIIII, care apoi se sudeazii cap la cap
1I1ilizand clectrozi ~j regimuri identiee eu
o
u;
...•
~t 1,11
)()1I
[1\ I
1'",1••.tillal," dllltro cpruvclii sudatil in T (fig.5.14). Sudarea se face eu electrozi inveliti de 41 cde previizute pentru realizarea I,"
,I :..111'I' " 111111 lillii illllerupele, iw liiiclea cc/or hei probe de induire se face prin a.~dIlCl(, '"l1Sllllctici sudatc. Dupii dicirca in aer,
IlW' :lIl1ul !rIlTIt·.:lIca la indoire se realizea7.a CII <~jutorul unui dispozitiv, care asiguril 0
<101111111:11•. ::lIl1l'llldj a prohdOl. InCCITw'ea se continua panii. la aparitia primei Jisuri de 101111
IIIIhinarea sudatii se prelucreazii
I',lOsirnea de 10 mm, apoi prin ~chiere se
la
.~,ij -- 1',(1
III / 11 Apll~('Il'J('a slldahililiilij se face dupa IIrmiitoarcle criterii: ,', !rag ) I epruvete de inccrcare la
::lIdahdllak hllllii, dadi nu ap<U'tcniei 0 fisura pilna la 1111unghi de indoire de (I) I/O" IIlcovoicrc prill ~c tip KCU 2 (I Ox10 sau
( I'.' "1',1 I), ')\ I 0) ill a~a Id ca liecare cpruvdii Sil aihii
::lIIbhllllak condillonatii, dadi. se formca:zit 0 midi fisura la rii.diicina clIsiitllni, Gill' nl'slillllW dcplasatii. la 0 disl:mlil (a) dill IT
Ill':jl 111111,"•." la IIl<'lallll Ill- ha:rjj (11); III u, 111:11llIalC faVi (k CU:;;'UIlIIl:;II<I,lhl
::lId1l1<';1po:ahdil, (1;1(>I'i lisllla se transmilt, ~JI ,';Pl(' m<'l;1I1I1tI" ha:r,il (Ill):
-
(hI','> 1'.) 11llpilll1CClcall'aqHllvd' 1111',' "'
:;lIdallllllak lllTOI('Sllllll:r,il(oal(' dll..,l 1I1l1»1I""'ll ,;,' 11I1ll"bllp,dlll,lIl1ka alllll',\'I1l ,It- v;lIlalw 1111'/11"'11\'1 III
ILI,:,':I/II 1'1111>:1 .'11 ,ilL I I I I
""1" ... •u
IlIlplllllhll dl' '(' 1,10" Illlltlw dl' ,1I:.:IIII\a (a) d,' III 'IIIJ1Hllli\ '" I1 " 10 1', /11 )'. III Cl nUll
This is trial version ,oll'adl')jl 01..1111

d(' hllOil ':odllllllllll" dIll jI
11" I "', I",., int'lI."lidll""'fi\i"
Id. ~ f I j~,If' d_" f j'
011'/",0011'I'fI
.',,",.,tl- It 1111/""1\, 11 "d,lfl
""'II~l/d
'/ill
www.adultpdf.com 'h I
PrelucrabiJitatea materialelor metalice Sudabilitatea
valoarea minima a rezilientei din imbinarea sudatii este mai mare sau egala cu jumiitatca A-A
rezilientei metalului de bazii neinfluentat, dar in orice caz peste 35 J/cm2•
KCU
---sud. B-B~
1ft
KCU. ~ •••.
j~ 35 [Jlcm~ (5.8)
IIUIl 2
~I
Incercarea duriti\tii sub sudurii permite aprecierea comportiirii la sudare a otelurilor

plln miisurarea gradului de durificare a metalului de bazii sub cordonul de sudare depus pc
o epruvetii tiiiatii din tablii cu dimensiuni date, conform SR 12181-84 (fig.5.16). Sudarea se
---
lam.
face eu electrod lnvelit de 3,25 mm, la un curent de sudare de 110 A pentru table pfutii la 20
1011I grosime sau cu electrod de.p 4 mm (170 A), pentru table mai groase (viteza de sudarc
V;lli de 200 mm/min). Dupii sudarea realizatii intr-un singur rand, in pozitie orizontalii, fiirii Fig.S.l7. Probe.de sudare cap la cap pentrU fncercarea defisurare la rece a fmbinari{or .mlll/I/'
PICillullzire, fiirii pendulare sau intreruperea arcului, epruveta se va riici in aer lini§tit. Apoi
~;,.cxtrage prin a§Chiere 0 proM metalograficii de 10 mm grosime, perpendicularii pe suduru La eele douii capete, pe lungime de cate 60 mm, se realizeazii douii suduri de prllldl'l ('
wali/"llii. Dupii pregiitirea metalograficii a sectiunii transversale §i punerea in evidentii a ZIT pe ambele fete, sudate in sensurile indicate pe desen. Sudura de incercare se dcpullc III 10,';101
pllll alae macroscopic adecvat, se determinii duritatea.HV5 cu sarcina de 49,2 N, pe eel putin in Y din mijloe, dintr-o singurii treeere, f"'ariiintreruperea arcului, in pozilic orizolllaln,
I() alllprente dispuse cu conturul tangent la linia de topire. Se consideril. otelul sudabil, simetric fatii de axa longitudinalli a imbiniirii. Sudarea tablelor cu grosimea panii la :W mm
(ollllmn datclor din Iiteraturii, dacii duritatea sub cordon nu depii§c§te 350 RV (dupii uncle se va face eu electrod invelit de 4> 3,25 mm (110 A), iarintre 20-50 mm ell elcdrod de c1.·1
dak }'iO, altele admit 450). mm( 170 A). Se poate suda §i in CO2, cu sarmii de .p 1,6 mm (265 A). Grosimca dqllllll'lll
trebuie safie de 5-6 mm, iar la inceputul ~i sfar~ituI sudurii de incercare se Jusa 0 disfanlll <I,
2-4 mm fatii de sudurile de prindere. Probele sudate se racesc in aer ~i se piistrcazli cd 11II11II
5.4.3.Determinarea sensibilitiilii la fisurare 72 ore in atrnosfera ambiantii.
~n .~-_. In vederea punerii in evidentii a fisurilor de suprafatii se face un control eu Iwhl(k
-I-+-IQ. Aceste metode se bazeazii pe sudarea unor penetrante. Pentru fisurile din interior, se debiteazii prin a§chiere, transversal pc sudlll a t 11
, ·1 ~
epruvete speciale prelucrate din materialele de Incercare,3 probe 'de liitime 1. Fisurile la rlidiicinii se identificii cu lichidc pcndJ'anlc dllpll ( "
...• 350
'
ineercat sub forma de tabla, aprecierea comportiirii s-a Iacut 0 prelucrare prin a§chiere a fetei inferioare pfutii la nivelul riidiieinii cllsMllIll A,,, ••
la sudare fiind posibilii in mod direct dupa cum suprafata transversalii pe cusiiturii se §lefuiC§te§i lustruiC§te, se atacii cu 2-4'% 11NI) ,Ill ai, ••••I
imbiniirile sudate i§i vor pastra integritatea dupa ~i se exanuneazii la un microscop optic, la 0 miirire de 100x. Pentru 0 hunii slldallllllalt 1I11
riteirea la temperatura ambiantii sau vor apare fisuri trcbuic sa aparii fiSlli-iin nici un loe a1 imbina.-ii sudate. Tenrunta de lisur:ln' la ,,', ,",'
in cusiiturii sau in ZIT. aprcciazii prin indicele de fisuraTe care poate fi calculat proeentual din rapOlllll .Ill1h,
"k '>. /(,. ".fl//lI'I'ia Incercarea de fisurare la rece a imb~niir~l?r
!u'1ltru fncercarea duritatii 11IngimeatotaBi a fisurilor de suprafatii (lfs), la riidiicinii (1fr), in seqiune transvcr~;alll (Ill) ':illI
11I1>\'Ill/iliA sudate cap la cap (proba Tekken), standardlzatii 1I1 din ZIT (II',)§i lungimea sudurii (1,), grosimea cusiiturii (hc) sau eatctdc CUSilflllll(h,. h,)
Romania (SR 10882-84), este mult utilizatii ~i In nlilizand rclatiile de mai jos:
Japonia, SUA etc. Din materialul de cerectat se •
pll·lllcrca/.ii prill :lI;lehicrc mceanieii 0 proba tip imbinare sudata (fig.5.17), avfu1d rostlll LIft ('l")
I'Wlllll al 'In X 1:1cdc dOlla eapete §i In Y in mijloelll pliieilor. IF: - I .wo 1''101
I,

'Il'
www.adultpdf.com
Sudabilitatett
Preluerabilitatea materialelor ntetaliee
IIdabilitate nu trebuie sa existe fisuri in niei 0 zona a Imblllill ilOl fjllda\('

If
Incercarea de fisurare la reee eu pmbii. sudatii. 'in CH!"\,':, de aselllCllca pll'l,eul;,ti1 III ::H
L~ (5.10) IWi82-84, are in vedere rigi.ditatea mare a imbinarilor sudatc'in cruce (mdodil 0111',11I:1111
dill
IF; • ,1,,-,.• 100 [%]
I. ( ',\Ilada). Piesele pentru proba sudatii. se debiteazii ~i se prclucrca:tli. prill a:;;cllll'1C 1'011101111
1ll',mii 5,19. Dimensiunile indicate corespund sudiirii tablelor cu grosimea palliila I') 1111I1, \;\1
, ..1(: din paranteze la grosilni mai mari. Placile verticale se fixeazii in prealabil CII slIdllll dl'
••
1'"l1dere laterale, lasfuld un rast de 0 ... 2 mm. Sudarea de incereare se poate reaJiza CII dedi od
L~ (5.11) IlIvdit de 4> 4 mm (170 A), in CO2 eu electrod fuzibil de 1,6 mm (265 A) sau sub sltal de till x
IF; • _1_.100 [%]
he t" sfumJi 4> 3,25 mm (550 A), in ordinea §i directia indicatii ill figura, prinlr-o SiUI',UIII11('(1'1",
IJlIli Illtrerupere, In pozitie de sudare orizontalii.l11 jgheab, Grosimca depulIt:li va li dc·1 " i
111111, iar la sudarea sub flux de 5-6 mm, Dupa fieeare sudurii., proba se riice:;;te 'ill an 11I1I.',;hl,
If
LII la urmli. se piistreazii 72 de ore in conditii norm al e. Existenla fisuri(or de sIlIJlala(i1 ',I'
Lift (5.12) , <llllrolcazii cu liehide penetrante, Apoi se taie transversal pc Cus,1.turile de IIICl'rc;lIl' 1111•1,.. l \
IF: • _1_.100 [%]
hi + h2 IIldalografiee de 15 sau 40 mm liitime, care se pregatesc dupli procedeul prczf'lIlal llIal :;W,
:;lIdabilitatea poate fi eonsideratii bunii daca nu existii. fisuri la supral~ltll, la 11IdJHlIllI, III
sau in ZIT. Se pot caleula ~i in aeeste cazun indicii de fisurare, dupi! IIldodll;1 ilL"
, 11~:iiturli
Ineerearea de fisurare la reee p~~
IIlaillte prezentatii..
proM eu eelisa sudatii in colt (proba CTS)
se, bazeazii pe rigiditatea foarte mare a
imbinJirilor sudate prin suprapunere
t/
1/ / (metoda de asemenea standardizatii in SR
10882-84).
Se prelucreazii prin ~chiere douli N
pUi.eute, una dreptunghiularii. de 175xl 00 o
mm, eelalaltii. patratii. de 75x75 mm, care
en se suprapun ~i se strang eu ajutorul unui
~ -:1 ~() ~
m ~b de M12, conform figurii 5.18. Il1tre
cele douii. placi, fie nu se lasi nici un rost,
~I"
I
I
I .Ilil~l,
•
1
I
~
fie prin introdueerea unor distanliere se 150t3QQ) .

lasa un rest de 1,5 mm. Prima datii se
~4L~_ realizeazii eusaturile de prindere de colt I
175H'n ~ ~i II in unu1 sau mai multe stratun, ill It'i~.5.19. Probii sudatii In cruce pentru delerminarea sensJbiiiralJi lafislll'lll/' '" , /',,' " "1.11" d.,/
pozitie jgheab. Dupa riicire in <ler se

exeeutii.sudurile de incercare B apoi T. Pd!:!1:'ni1L<U:!dl
:;ensibilitiitii la fisurare pe epruvetii t112 Im11Jbrauil. (,11 SUdUlI\ dl"l.:.~)II"lli
1,',1'. '\,llI. /'",/'A 1'1/ •. d/sA sudalii penlru delerminarea dc Incll.rl,.:an; (proba Kirov), are ca bazii rigjditatea foarte mare a por\illuii SlIdalt'. 111(;1::11
;01.\
1<'11,111I1/'1
d,'/isurtll'l' la rece intr-o singura treeere, fii.rii intreruperc, ClI
11I11-0 ramii extcrioara (fig.5.20). La rlicire: dupii sudare: contrac(iik pol plOdll((' 1I::1Il1III
acei~i parametrii de sudare ca ~i la
::lIdlllli ~:allin mclalul de bazii, dacii acestea nil au plasticitate Sllticielll de 1Il:1I1'
Ill' ',';ucapl('I',(~lItaliimai SLlS. Inaintea dcpunerii fieeiirei suduri dcillcercare proba se rii.ce:;;t.- Din sClIlifahricallll suh lilflllll Ill' tahlii se laic 4 probe dcllOx 1.10111111,la (;Ill' 1'"11
III an Lt Inllpl"lalllra alllhiantli, iar in final dupii racire se mai pli.strcazii 72 de ore.
1'1111I;1dabl se 1:lce till control eu Iichide penetrantc pelllru punerca in cvidelllll a
:,tllllllll" flontalii se rcali/,clr/JI ellt.- ° "dalluhllil cu diamdllll de l\O IIIIII, III w.'" Id ,"
",10::\111(':1pnddlli ri'illla:; :;1\I••. II<' '"I "HII I, 111111Ilacii sClIlil:lhrica!1I1 (":;I\' 111:11 ,'.1°';.111111
1l';lUdol dc :;lIplala(n (I,.). apOI, prill a:;;chiere, se prelevl':l'n\ plOl ••. tIallsversale pc clIsillullk
,I~( hl<"ll' :w II~,III('.('p,lOSllIl('1I 11101 ••.1 \.1 I) 111111III lIlkllOlll1 1I1e1ll11laIH'\:~(' d\'l'lIlw dlllll ••
,\,- 1111,'I(;IIC 11~;IT, el\l(':W pl(~I'),ksc mdalol',ralie,:w aLH il "1 ' ,I'~" liNt ),111 a!cool f;1,':l' 11."('("11', dlln \w .11111',01111,111
li\lil 1:111<"1111)('1\',11I "'.11.1'1111' IIt'h'dl(HI illvdll Ill- '1' .',11' \,", ';;111
"'HlIlIlIc,,;J\ la 1II111110W:COP (k IOOx lIIiinrl' pl"lIhlllllellhll\ 1111'1111';11111." h;lII::vl;lsak (I,,), :~all
illt-:IIIII01 dill/IT (I,,) S' III \ ,,/111d•. El(ll :;(' I'alclllcu//\ 111.11111
," "" "11 'Ill''' 1'11,"'111.1111 11'.11111.lIld,' 1I1t1IIillld 11'1,,1'''' ('." ',11
d, 1"'111'11'III IIIod a:;('1ll1IlUlIOI
',I ') 1'1'111111" 1>111111
11,.1111111,11I11111"111"
lie 1')O:llllll'lIl1ll1l,"illlllhll Ill' "'111111' .11" 1I1l11"llallllllllll'/I::(['
':I' (,,,IIWlld. 1,..111110111'1
1\111IIIIlk 11111I'11",Ill. ""nllllll ,i<' III'(TIC rillll1ll1n
ill '1111:1
Ll ',lIdlll<'
(1IIl'rot'
'iH www.adultpdf.com ---L

,,.
Prelucrahi/itatea. materialelor metalice Sudabilitatea
pun in evidenti vizuaI, cu lichidepenetrante. calibre introduse intre table. Se depun 3

Aprecierea rezuItatelor se face in urmiitoarea ordine: cusaturi de· 40-50 mm lungime, cu vitezli
- otelul este de sudabilitate buni neconditionatii, dacli nu apar fisuri nid in urma constantii, tarii. penduliiri. Dupa sudare
racirii cu un jet de apa a suprafetei inferioare a membranei, imediat dupa sudare; imbinii.rea se ri~te in aer 10-15 minute, in
- sudabilitatea este buni condilionatii, daci apar fisuri la racire cu apa, dar nu se dispozitiv pana la temperatura sub 50°C. Cl
Cl
fisureaza la riicirea in aer Iini~tit nici dupa 72 de ore dupa sudare; Verificarea fisurilor in prima etapii se face eu N
- sudabilitatea este posibiIa.,daca in cele douii cazuri de mai sus se produce fisurarea, lichide penetrante sau prin control magnetic,
6
:2
insa in cazul sudirii probeIor preincii.lziteIa 100°C ~i apoi racitein aer lini~t materialul facand raportuI dintre lungimea tota1ii. a
ramane intact dupa 72 ore; fisurilor ~ lungimea cusiituriIor sudate. In
- ote1u1 este nesudabil, dadi fisurarea se produce in toate cele 3 cazuri mai sus etapa doua se face ruperea prin incovoiere a
imbiniirii sudate, sensibilitatea la fisurare 60-130
prezentate.
, ~30tf
Incercarea de fisurare sub cordon pI,; fund expri.mati prin raportu1 dintre aria tota1li.
proM Jackson (recomandatii ~ de Inst. a fisuriIor identificate ~ aria totalii a sectiunii
Internal- de Sudura IIS) pune in evidentii cusaturii.
fisurile longitudinale ce1e mai periculoase ~i Proba sudatii circular permite
~nnb 2;3;4
greu identificabile, care se formeaza sub
cordonul de suduri. Se preleveaza epruvetc
sub forma de mici blocuri, in directia de
aprederea sensibilitiitii la fisurare a meta1ului
de bazii. Din tabla de incercat se prelucreazli.
o epruvetii de 12 mm grosime (fig.5.23) la
laminare a semifabricatuIui la dimensiuni dimensiune de 50x50 mm, strunjind in
indicate in figura 5.21. Sudura de incii.rcare sc
face pe 0 lungime de 32 mm, cu electrod
mijlocul materialului un ~ circular de 5 mm
adancime (proba a). Santul va fi umplut ell ~~t)1
w;l~ ~.%Vt5:'J·.1 ~\J1G
inveIit celulozic de cl>3,25 la 100 A, cu vitC711 sudurii de depunere cu electrod invelit de cl> 4 Fig.5.22. Proba Schnadl /]('1/1,./1 "<'i'" """'" , .••
de 250 mm/min. Proba poate avea temperatUJ i (170 A). In varianta a doua, intr-o placli sensibilitatii lafis"rlll"l> (l CII.~lIt"n/,,, ,11<.1.".'
,. diferite in timpul sudii.rii, fiind introdus intr-o patratii de 2I2x212 mm ~i 25 mm grosime se
baie de lichid. Dupa racirea epruvetci la
I5,5°C, in timp de 0 ora.,se aplica 0 recoaccre
Introduce un disc strunjit din acel~ material
la cl>100mm (proba b). RostuI de sudare se ~~
~ lJ) ;\.~~ ~yk~~~:~.-~
~,,~l(IlI.
~~~_ I
la 590°C, apoi epruveta se sectioneaza prin prcluereazii in V sau in X. In timpul sudirii
ll§chiere la mijlocul cordonului de sudarc, tol probele se pot afla la temperatura ambianm,
in directie longitudinala. Identificarea fisurilOl pot fi preincii.lzite, se pot rlici in aer Iini~tit, I v
!IQ_m ..
I"i~.5.20. FpnJvcia tip tnembranll pentm aprecie,.ea

.I'"dabili/ll.lii ,,/<'I,,,.ilor
se face microscopic dupa prcgii.tirca
mctalograficii a probci. Gradul de fisurarc ~;c
cxprimii. procentual prin raportul dilltrc
lungimea totalli a fisurilor ~i lllnginwa
cordonului de slldllra.
saLt eu jet de aer. Dupa executerea sudurii,
supmfata probelor se curii;a ~ se polizeaza In
adancime de 2,5 mm falii de nivdul tablei.
Fisurik se pun in evidentii cu ajutorul
lichidclor penctrantc sau prin studiul
..(D IJ
;
(tJt([/.
:
'111'1 p
I
))
.Y
._$
Pti11m.j,,)dmadl:Eisw canlckri;r.(·;I/.ii microscopic, dup" un alae chi mic. l'roba "~- rll /1/
sensibilitatca la fislIrarc a cusilturij [call/.ate 1111lrchuic s1i pn:zillf(' IisulI. uile.illl de
lnlre doul! pll1cide XO-J:IOnUll lulilllc ~j IlW cOlllparare Jiilld I II po If 11 I dlllll<' 1IIIII'.IlW'll "'_ae.5.23. !',.obt. SII,lo(t' i'Jn'II/,u-,"'1I1' Ii ,Ji'ti'fmlllt'!t
i
100 IIJllllufll')'lK', III di krite mslm III I, V. lolali\ a lislllllOl /,i1 ItIllV)IIIl~"• lI'.MIIIII .\·,'fI.I'iI,dIfIlt"l" 111'"/11"
11 sall Y (fiJI.5 n) (;'o:;imc:1 mah'lIallllll/ tllculan-
,I
'" 1_11I1l~ poak tJ de I ,10111111 1"'111/11 :mdmc. plunk
:,:111I1 1-"~lIk Ill! I 1111 dlrlpOl'.lflv lom le 1Ip,ld.
Il.:,iilld 111110:;1 d.· 0 (. 1I11l11llfl,' :'IlPlill.-(dc de
'{t,!.'-" I'fi~"lt likh''-Ofl/_NI''H
,I';\'tl/,f!I'
!n,u_ ,1'Jf, lon/,i1l'il
:1I1l"11, ,,,,,dill IlIlId ",'"fowl ,01l.';I.ml'lI .1"11I1
, /If>
www.adultpdf.com ___ ...Hi

Pre/ucrabi/itatea materia/e/or meta/ice Sudabi/itatea
demente care maresc rezistenta §i duritatea feritei, lara miirirea ciilibilitiipi. Aceste element<·
Proba sudatii 'in cruce prin suprapunere se sunt in primul rand Mu, Si, Ti, Ni, Mo, Cll, care pana la un anumit continut asigura avantajdl'
aplica la table subpri, cu grosimea de 1-2,5 mm. imbunatiitirii proprietiitilor mecanice, tara diminuarea sudabilitiitii. Astfel au fost reali,.ak
oo
Din materialul de 'incercat sunt wate douii pHicute oteluri cu rezistentii miiritii §i 0 bUM sudabilitate (cu rezistentiila rupere de R".=520 MP;. ~I
C
oo lt2}4tl
,-=- I de 50x200 mm sau 100,.300 mm care apoi sunl limita de curgere 1\=350 MPa), avand un conpnut de Mn = 0,8-1,6% §i Si = 0,55-1 J'~II
N a§ezate 'in cruce {lisudate'in colt interior, confoon Adaosul de Cu = 0,3-0,6% {li Ti = 0,2-0,5% de asemenea contribuie la imbuniitiiti1t';1
figurii 5.24. Dupa racirea 'in aer a probei, se proprietiitilor otelurilor de constructii destinate structurilor sudate. Mai ales titanul premllll
identifica fisurile deschise, masurand lungimea lor influentii favorabila asupra finetei structurii, reducerii sensibilitiipi la imbatranire, cre~tClII
in raport cu lungimea cusaturii. Apoi aripile vor li tenacitiitii §i reducerii ciilibilitiitii prin legarea carbonului.
'indoite la 900, in ll{la fel ca sudurile sa fie 'in Pentru aprecierea sudabilimpi acestor oteluri se poate calcula continutul de car bOil
interiorul unghiului. Prin aceastii operatie se echivalent, utilizfu1drelapile (5.4, 5.5, 5.6) din capitolul precedent, insa trebuie rcspectah"~1
deschid microfisurile, care astfel vor putea fi mai urmiitoareIe limite maxime de continuturi cumulate ale elementelor de aliere:
U{lOridentificate.
C+Mn~ 1,4% C +Ni ~ 3,0% Cu ~ 0,6%
C+Mo ~ 0,5% C +Cr ~ 0,35% P+S ~ 0,06%
C+V ~ 0,4% Cu+Ni ~ 3,0%
1'i,~.'i.24.!'roM sudata in crnce prin
.\·lIfl/'ll!,lII1l'rCpentrn determinarea La aprecierea continutuluide carbon echivalent se mai tine cont ~i de J',ltl.';IIIIl.\
materialului sudat confonn datelor din tabelul 5.6.
·.• ·II.\/"",Itilit lafisurare a tablelor subtiri
'1'''/'''/11/'' {.
Conpnutul maxim de carbon ecbivalent pentru asigurarea sudabilitali otelurilor carbon i\'i~I"h llli••••
','d 'ONSIIU;RATII PRIVIND COMPORTAREA LA SUDARE A 6 12 25 ',ll

"I "\'1'1<:1{
I A I,ELOR MET ALICE
0,45 0,40 0,35 O.lll
" " I ()Id ••• i••.(';II,boll ~i slab aliate Standardul romanesc SR 7194-79 admite valori orientative cu ccva ll1ai lIIall IWIIIIII
(imita maxima a continutului de carbon echivalent (tabelul 5.7):
1"1111'"1 (;11\';1
la slIdare a otelurilor nealiate este determinatii dc continutul de carboll,
01 •• I. Ill' Ilk'" Iw:oi1ioalC ~j de granuiapa structurii cristaline. Pentru 0 bUlla sudabililak.
l'1/""'"1 " !
Continutul maxim de carbon ecbivalent
"1,lmd. 1II'''lIlC'il' fie sudabileprin orice tehnologie, 'in a§a fcl ca rezistcnta 'imbiniirilor Sll
11/1111. :ll'lo.'iIIllativcgalii ClI cea a metalului de bazii, sa nu aibli lac fragilizarca dllpii sudan' ('011111I111111
'.'1·.••1111 ;1)1allllisuri la calel sau la rece. Acestc
"Idllll Ill'ahak. cu continut reelus de carbon
',00cerinte
'{llO pot li satisJacutc in principill numai dc
'.\70"'\00
(sub 0,22%), aV:1I1d0 marc rupere
purilate,
1,,1111\
--
a ('almah', otelului
",
~.__ .
~_.
1----.--.
11'11
Rezistenla
.1
I
Isail
P Mu 11
1(,
0,'i
/', III la
(%.,
{%] n,n
o0,0"
tH
I.h
Si
[%1
O,?2,
g,O'l 'l~l11
1,'\
0,40 C (III
maximlia
(%1 S11111'·10
Grosimea
matcrilllllluiIll)
Continutul maxim de elementc 1I111~1I11
.I•.
nll!.""
_~I~lIJ
Ilvlilk III slare Iaminala la cald sau noonalizatii. lnsii aceste otduri au re/.istelltli n~dll!ij, ° •.dIlVlIl'·'1I1
l!"/I,':Io"'1ala lUJlcre R,,,"J70 MPa, limita de curgerc R/<~tlO MPa), ceea cc duce ill rlllalla \',1.",,)
1111, tlll';\lIl1l11aIC de llIetal ~i propridiiti klahe de re:r.istelltijin c.xploalilll· Hidlcarea rl'l.i.,:tCIIIl'l 0:11
"Id IIIi1,,,11l';t1lah'Pllll IlIlilirca cOlltillUtului<k carholl nil poak I1aphcatil, dill GIII'/:acn'.,I('I1I
IWll,olllhlllk 100mare a cOllslifu<'lItJlOld<, cillill', dlllilicarl~allllllllllllilol .'aulak /;il ap:llllla 0:1'>
1"11101IIIr11,k 111:m;lI\' ('ollt1Ilulul d,· 1Illl'II11tiWlIdlllll' Il'd\l.'; ,';11lIIal 1111I11 (S.O,O I""•. 0:11
I' 0.111••••.(1/'.0,0°"0 ••, I'J, 0.0("''''11.11)-,0.000')0;').1'1111ulll1li1l1',d'·v.al.;)Il'r,a III 111111110110111'
1'1/1111.111IIl~ III Viol 1'1'111111
lIIillill'" 1I'/I~;klll"1 oldll/dol 'iIIh"u ,';1'11'1mp,I' In alll'II' '11
'HH
www.adultpdf.com '0"
PrelucrabilitaJea materialelor metalice SudabilitaJea
Tabelul ,'),'I
Marimea graunplor influenteazii ciilibilitatea ote1urilor In sensul ca 0 structura CII
!',lilllnti mai miei se eiil~te m.ai greu, fa{ii de 0 struetura grosolana, Astfel, pentru reduecr<~lI Consideratii asupra utilizirii ~i sudabilititii otelurilor de uzgeneral
slIsceptibilitii{ii la fragilizare prin formarea deconstituenp strueturali de eiilire in imbinlirik Marca- ", ...•... ,."
- '
.• -- ;r':/J'.:.'. ._~)IT-,:,-a"
solicitm
Domeniul
sudate
general
(organe .----
solicitateetc.
orll,llllCdc
solieitliri
solicitliri
de ma§ini,
(poduri,
"~'._',cu
demici
de
mari
fenne,
(stjHp~utilizare
)solicitliri
nlll~illi
tna§ini,
ridicate
--.--- statice,
batiuri, supuse de lamlare,
moderate
clii
(organe
rezervoare,
macarale, uzurli.
de§3siuri,
dinamice
coloane, ma§ini cu
(poduri,
stalpi
batiuri, dar
(organe
rop etc.
etc.)
Mn, nonnali7.lllC
sudabilitate
) existli
formare
sudeazl\.
sudare
etc)mtilici
sudarea
la
organe
se
aliap Si,
sudarea
sudeazii
grosimile
electrod
Indicatiielleu
In
§isauCIl
~oarli
pre'illclilzire
bazici
pre'iucal:rirc,
en Mu, foarte
bmlli
binc 1111,01
baziei,
prin
bine
Invelit
lacu
ureluclilzire
U§oarli ~or
CO2,Si, ell
elcctro:r.i
Dericol
aprivind
Dorilor $i
prill
sub i01l11l
bunaekctnl7.1
nUlIllli
elcetrozi pcstc
topire
prin
peste
electrozi
§i tOJlire
strnt
toate
dclClIsinllllrc
sudare sitdarea
prin
prill 25
SlIdllhilitlllc
cn c1ectl'01.ila
bll1.iei,
debll1.ici
fisurare
fisurilor
Jllin
25do
existli.toatc
ell
111
I,!i I111\1
-SI'
CII01(",
111111
flu\,
peril
IlIl)CCl
1111\1
mtiliei
toate prOCCl
presiullo
lIull1lp' "'••
Sllll
1111"" I
sudate, metalul de bazii trebUie sa aiM 0 strueturii eat mai .- -.-----
fina,... eu punetaj de eel putin 8.
..
,.", --"'
""---"---'-'-
,_.,,, .. .... ..
,----~ lIhn(i
_~"T " .. -,.
constmctii
elemente
structuri OL metalice
stmcturi
metalice 70
desudate
deconstructii
elemente
uzlui
OL32
OL30
OL52
OL44
OL50sudate,
solicitate
general,
OL37
OL42
OL60 sudate
supuse
cuputernic
de constructii
batiuri
de puternic
masini
rezervoare lamedii
etc,)
solicitliri
ambutisate, (organe
mecanice,
etc.
etc. supuse
) )statice,
organe la OL34 ,
variabile,dinamice' uresiwle
otelu-
In funepe de grosimea metalului de baziisudabilitatea de
elemente
elemente mecanice
de
de din de
1IlllillllL~nlll,sClllo>.
seadeconstmctii
putemie atat
metalice §i
constmctii
stmcturi
asamblare,
moliV!'
mecanice
puternic
portante,
plase
de uz la
sudatesolicitate
supuse
(piese
JU"osimecu
sudabilitate pre'incalzirc_,
bUl!lipl:iI~l'~:eslllll(' _
IIJetalurgiee, cat ~i tehnologiee. In general se considera eii piinii la 0 grosime de 25 nun
nidI'
o{dllrilc nealiate ~ slab aliate eu rezistentii miiritii se pot suda bine, insa la grosimi mai man
Ilchllie asiguratii 0 mai mare puritate, struetura finii ~i sensibilitate redusii.la Imbatnlnile,
aplicand tehnologii de sudare de ealitate superioara (electrozi baziei, prelneiilziri etc.). kl'k.
Cele mai utilizate oteluri carbon ~i slab aliate pentru strueturi sudate sunt Qtclurik de.:
Ill. cgnc.rullaminate la cald (SR 500/2-80). Acestea se pot livra in 4 c1ase de calitate in fllnctie
""k
dl~ ~I,radul de ealmare §i puritate (tab. 5.8). Alegerea cIasei de ealitate se face cu ajutorul
IlIdlldei Bierett (SR 8542-70), calculfu1d un coeficient de periculozitate In funcpe de faetoml
IlHlS!llIctiv, solieitiirile, importanta, temperatura de exploatare §i grosimea materialullli. III
l
lal)('11I1.'i.9 sunt date unele indieapi privind utilizarea §i sudarea otelurilor de uz general.
Tabellll \,8
."~ de
~~.
,
_"_'0
.,.---~~~-~~
-.-----
variabile,
'oal('
(oale
1535
Ba1'.iemm
taate ----'----
Sudabilitatea olelumor
------
-----.-.---
--.--------
mile
Illlk
- pana - lamm
la
•• _~*
mm
25
Celulozie
Bazic
Rutilic
3S
impOllaJJll1
glOSI
mile,
grosl
gmS\'
pana
grosi-
panala
grosi:ne
pC~;le (,0"('
+20'C
AcidO..
de ,-20'C
~~
/0exploatare
.. ,.~=
•. ,,,.~"O~~~
de uz geueral de diferite c1ase de calitate
'" ,""
2S la
pana
'0 ,.,
..
111111 grosllllC
nUll grosime
15mm
1',1<>";1 -- ,
p:lllala
.. la
lOate
IW'
mile
35 1~
p:1Il1i
special
-- ... -
ul eleetrodului lnvelit :;olititliri

mmNistatice
eu -llotl
Temperatura
, '1.•.:.\ de
'.,IIUII" ;\
nl.-lllhll
Il
~lci~. ~.It 11
I UtI, ill I In
HatH'"
, 11111111;11 '"1I1i
11
\ .IIlIl'
IIOLlln
IIUi,
,I ""1'"
11\ I,ll h
01dunk 1.,"\1011tic culll"tr (~;H mm XX) nu sunt destillale coIIslmqlllOl swlil!'. 1"1,
se slldeaill OCallll!l'lllwlltlll" i1hJ'lIt,( 111I"1 "1I~;\IIl' de llJa~illi de man' Clllllpkxl(at" :••11I tll
dilllt'w;illlli 11\)111 1'1I11l! ill I 'HI I' II"lldal,t1ILlli' 1>111111
all otdllrik de U'lIll'lItaH', pilllA Lt
This is trial version ('

:11
O)O'X.,
"iI';[[' , illtTll1
11111-
W ""
dHpA 'Hid!!" I'"'
Hwl'lhilti,," IhHU,U"
li Ililllll,
I'"
("111111,~I tnlJlochill1ll
filiI!' (In It 011 k 11.\11I ill " 'I'
('('bdllllc oldllllilill
'it' pol·.lldH
1111 .. dCI I1I
"Ill
www.adultpdf.com "'I
Prelucrabilitatea materiale/or metalice SUilt,bilillltt'lI
/"""'"/ " /11

IHin presiune, urmatii. de tratamente termice.
••qil s••dlll,·
8udabilitatea marcilor de o~luri carbon Ili slab_..alill~~:J~cLI~I~'·o"sll·
ote1urile turnate (SR 600-62) in general nu sunt sudabile, cu exceppa mii.rcii 0'1' 400,
'1''''''1'1'1.,
care are 0 sudabilitate bunii §i OT 450 care se paate suda condiponat. ( 'rupa de sudabilitate (1\1" ,Ir
Otclurile carbon pentru scule (SR 1700-80) au sudabilitate necorespunzatoare 1'1\1\ Bunll condilionatJi posibila Necorcspull (·xl'l".II." •
Buna necondilionatJi
lopirc, tosa se pot suda relativ bine prin presiune §i rezistentii electrica sau prin frecare. z1itoarc
<Jtelurile pentru recipiente sub presiune, pentru temperaturi de funcponare ambianh'
OIA2.1; OIA2.la; OL60.1; OL70.1;
suh ooe (SR 2883/2-80), au sudabilitate buna condiponatii., necesitand electrozi invdit1 0L30;0L32.1; 0L32.1a; I )1)"('
:;>1
OIA2.lb; 0L42.2; OL60.la; 0L70.la;
ba/,Ici, preinciilziri §i tratamente termice ulterioare. Preinciilzirea la 80-150°C se prcscrll' ()L34.1;0L34.1a;0134.1b;
OIM.2; 0L52.2; OL60.1b; 0L70.lb;
OL37.1;0L37.1a;0137.1b
j1elllrumiircile R44 §i R52. 0L50.1; 0L50.la;
Ote1urile pentru cazane sub presiune §i temperaturi ridicate (SR 2883/3-80) an 0150.lb;
:;ndabilitate asem1in1itoare cu cele pentru reeipiente, fiind neeesara utilizarea eleetrozilol ()L37.3;OL37 .4; OIA2.3;
suh!),,('
1J;i/iei adeevati. Pteinciilzirea la 200°C este recomandabila la K 52. OIM.3; OIM.4;
Otelurile ell granulape fina pentru construcpi sudate (SR 9021-80) se sudearii en 0152.3; 0L52A; -"
dl'drozi bazici, in CO2 eu sfume aliate cu Mu ~i Si sau sub strat de flux, cu preinciilzirc III OLC25; OLC30; OLC40; OLC50; 0'1'(,00;
OLC08; OLC1O; OLC15;
OT450; OLC45; OLC55; OTlOO; I I,'!)"('
lW I <lO"C 'in cazul miircilor OCS 44, OCS 52 ~i la 80-20QoC la OCS 55 §i OCS 58. OLC20;
OLT45; OT5OO; OLC(i(); 01.'1'65;
<1tclurile aliate destinate construcfiei de m~ini (SR 791-88) de asemenea nu SlInl OT400;
()LT35; OT550;
,k::linalc realiziirii de imbiniri sudate,decatinanumite eazuri speeiale (organe de m~ini).
II('SI,· l(),,( .
apllc:"lIIdprcinciilziri ~ electrozide calitate adecvatii. pe baza determiniirii conpnutului dl~ 1<41 K47; K52; 16M03;
14CrM04;
1;11 bOil cehivalent. Daca este nevoie, se recomandii sudarea prin presiune.
()tdurile a1iate turnate in piese (SR 1773-76) de regula nu se sudeazii. In7 R44; R52; OC844; sllh 0"( ,
III labc1ul 5.10 sunt prezentate cele mai importante miirci de oteluri carbon §i slah OCS52; OCS55;
, OCS58; I ,---,,""c~'-
,,1 •.•
1<" IIhll/,ahile pentru diferite construepi sudate, grupate in funepe de sudabilitate. In afiua
,I. ,';1<'1 nilnii, mai trebuie avut in vedere faptul ca imbiniirile sudate eu grosime mai mare
\ '" 1I I.-airI.ale din oteluri de calitate superioarii. Otelurile de rezistentii miiritii, eu Iimitii de Pre'incii.lzirea, in vederea sudiirii, este 0 masura tehnolog,icii l1Iult nldi/.alil pl'lIlIlI
, ••,1"1'- lldll'alii au 0 bunii sudabilitate pana la grosimea de 20-25 mm, peste care lrebllie lIubuniitiiprea sudabilitiitii. Pre'ineiilzirea scumpc§te mult realizarea 'imhiniirilor sndall'. 111',11
••"kilt. lI(dllri ell granulape fina §icu 0 bunii rezistentii la imbatramre. Se recomandii GI ';lIdarea otelurilor de grosime mai mare eu sudabilitate conditionatii, prceul1l ~I a o(dw dOl
'''I'' ,,1•• dllltle rczilienta dupa imbatramre §i rezilienta in stare delivrare initialii sa fie cgal
1 1',1 eu sudabile, este imposibila rara preinciilzire. Prin preinciilzirc erc~le Ielllpnahll a hiliI d,
'"," IILIIlI\;rIe de 0,6. In eazul solieitiirilor variabile simetriee la oboseala 0 comp011arc mai ,.:udurii,proeesele metalurgice de purificare vor fi mai profunde, vilez.ck de 'illclilwl' r;;l lllt III
1,11'" .11"In IIIcxploatare I?iastfelo mai bunii sudabilitate au otelurile eu rezistentii redusii, ell ,;cad, produetivitatea, viteza I?ipatrunderea crese, perieolul de apari(ic a l:on::/lhwlI(d".
I~,,, i!()"I'() MPa, jar eu cat eiclurile de solicitiiri se apropie de eeIestatiee vor fi mai ,:Iruclurali duri scade, fragilizarea §i sensibilitatea la fisunu'c se redllcl', lcnslllllll< ii'
.1\'.IIILqojl:~l.'o{.clurilcd.erezistenii~~;ti ell p~;;: 500-700 ~.1Pa. dl~f~)nnatiilcvcr fi mm rnici . ,/,,,/••./,,/', /1
1IIIIIaslIdabilitate a otelurilor carbon ~i slab aliate se asigura §i prin alegerca coreclii
Recomandiiri pentru alegerea tipului electrozilor 'i~~'y~li~}c
,1 'atlll.tll dcclrozilor de sudare. In funepe de sudabilitatea 0telurilor §i grosimea mctalului
Slldabilitatea Caracterul invelillului c1cctr~lu!"i
,It- ba!.ll sc rccomandii apliearea eleetrozilor Inyelip conform tabelului 5.11. Cu c;11
',lIdabdltalca otclului este mai redusii, conditiile de sudare sunt mai difieile (In pozi(ic. Illetaluluide bazli ({u(ihc J 1\i1:I'
Celutozic
_,__
..'_~_._,. "T' Awl
~:'::'::.I [
InJlpnatlllJi de.) ~i metoda de sudare este de calitate mai slabii, se vor utiliza materialc adaos
I'li/lllla15111111 pallli la 'I" Ill'.·.h~ \') nlln
tlH,alt/all' ~;lIpelioarii,sfu-me de sudurii a1iate eu Mn, Si, Ni, Ti, eleetrozi 'inveliti sau flllxlIli 1I.1111i I'huA la I', /lllll 111111
Il;I/H,· ,'k Ilecolldlllollatll

Lt I" 1l111lL,..'p:illl\la
1'C",';If~ .' 'I 1I1H1
11111I11 (,(lIl1hl">lll1lA
1';1lIi1 .", 11111'
10lll,' t)ltI'l1IH1lt~
P"',oII1IA
'1liltp P.IO~iIU,aI,'
l\h~llllf~';I'UHlr,t~,
This is trial version )111"
'.\
ItJ'
www.adultpdf.com
PrelucrahilitaJea materialelor metalice SudabilitaJea
..~__
==========================================::c_·~" ...
Tratamentul termie ulterior sudiirii de asemenea constituie 0 buna masurii pcnllll

Temperatura de prcincli.lzirese stabil~e in funetie de compozipachirnicii ~i grosillll'lI IInbunJitiitireasudabilitiipi otelurilor. CeI mai freevent se aplieii recoaceri de detensioJlal t: fJI
mctalului de bazii, rigiditatea ~i complexitatea structurii sudate, metoda ~i conditiik dl1 de normalizare, in functie de scopul tratamentului termie, ealitatea metalului de ba:lJI IJI
slld,u-e,calitatea e1ectrodului etc. Calculul temperaturii depreineiilzire in vederea sudarij NO specificul structurii sudate. Prin tratamentul termic allmbinarilor sudate se unnlhcl;>lcIII
face~pebaza recomandiirii I.I.S., care utihzeazii notiuni specifice ca litera de sudabilitllh1 primul rilndlmbunJitiiprea structurii cristaline a cusJiturii ~i aZIT, eliminarea structlllillll d.
ddcrminatii eu ajutorul continutului de carbon echivalent, indieele de severitate termiclllI suprainciilzire ~i de cristalizare primarli., diminuarea tensiunilor de sudare, Imbuniillllil 1"11
illlhiniirii sudate §i diametrul e1ectrodului de sudare, In tabelul 5,12 sunt date temperatun"~ plasticitiitii~ tenacitiitii materialului, reducerea coroziunii sub tensiune etc, Trebuie insJI aV1I1
de prclnciilzire recomandate pentru sudarea celor mai importante marci de oleluri carbon ~I 'in vedere ea tratamentele termice ulterioare a structurilor sudate sunt de asemcnca SClllllp"
slah aliate, :;;iapare pericolul unor deformapi iremediabile sub influenta greutiitii proprii, dadl I'"
Tabelul.U.' parcursulinciilzirilor ~ amentinerii la temperaturi ridicate nu se asigura, prin dispo:l.lll\'I
TCRlperaturile de preincalzire ~i de tratamente termice ulterioare sudlirii recomandate ote1urilol' slabilitatea formei. Ca urmate, tratamente termice se aplicli. numai in cazuri bine jllsti IKat<
carbon~i slab aliate ,2",".:·_ cum sunt: continutul mare de carbon (peste 0,25%), grosimi mai mari de 25 mm la \llclllll
('on Temperatura de prelncilzire (.q la diferite Temperatura lk slab aliate cu granulape finli.,elementele Imbinarilor au fost deformate la reee dupli SUII." I ,
(Iuut Marca olelului grosimi (mm) in timpul sudiirii Imbinli.rile sudate au suferitlnciilziri repetate, au fost efectuale ddi l/IIIill1
d •. ('
plastice la cald cand temperatura a sciizut SUbA,.3' sudarea de asamblare sa 111\111 III
1'1,,)
5 10 15 25 35 50 slOnare h7..an' dispozitive rigide ~ este nevoie de 0 mare precizie dimensionala care se pastreazii ill lllnp (I"
(·C)
~eten- (·C)
Illorm." hatiuri de exemplu), Temperaturi1e de tratamente ulterioare recomandate pcnllll Slllll 11111
OL32,1, la,lb; 0L30;
Slldate din oleluri carbon ~ slab aliate de asemenea sunt prezentate in taheluJ 5.1)
01.34.1,la,lb;01'4oo;
\1111 0L37.3;OL37.4;R37; 550-650 I 890,910
0,10 (~:~:8 ;OLC 10;OLC 15; 5.5.2.OlelurlIe malt aliate
( 1I.T35;OLT35K; 530-580 I 9009]0
~------
01 T15R;
100 550-650 890-'!'l.11

Cele mai utilizate ole1uri Inalt aliate, din care se realizeaza eotlstruc(ii slIdatl', .'allll
OII'7.I,la,lb;R44; oldurile inoxidabile, refractare, termorezistente ~ criogenice. Se mai slIdc;l/il, Oc;l/I"1li11
( )J'P ..!;(H:20;OLC25; oteluri manganoase austenitice, Oleluri maraging etc.
0'0 1 ~1'1'1.1:{,4;R44;K41; 80 150 530-580 890')W Probleme1e principale care se pun in vederea asigurarii sudabilitiitii aceslOI otd\ll' ,;11I11
(I .' \ (H ':;'H;g~:S52;R52; lIrmli.toarele:
(11 Y/,2,3,4;K47;K52; 80 100 150 I 200 530-580 89n-'1'20 _ asigurarea in imbinarea sudata a unci compozitii chimice apropiale ell cca a llll'tulllhll
(I( 's.'>~;OCS58 de bazji;
_ evitarea separiirii la lirnitele grauntilor a carburilor de crom, care producc 11'1I011WIIII
( 1I.T45;K!R;
de coroziune intercristalinli.;
0,1'> 01 50. 1,la,lb',OLC30; • 80 lOO I l30
80 I 150
lOO 200
1150 530-580
550-580 I 870
8('()·880<)(lO
_ reducerea tendinlei de cre~tere ireversibila a marimii g,raunlilor aislHllIlI, dill I Ill'
0, IIIOL42,l, la,lb;01'450; cauza tenacitatea Olelului scade mult;
0,10 O['f>O,l, la, Ih;01'500; lOO I 150 200 I 220 I 250 I 275 X'HlX,.O
_ evitarea separiirii In spapul intergranular a.fazei 0 (Feer), call' plOd11\I' I1"".II1I;1t.
0,.10 (11 _.._--,,-
•.~~-""---+-_.---...-_._~-. ~i reduce rezistenta la eoroziune;
0 ..10 0[.70,1 ,la, lh;OTY50; _ cvitarea formlirii fcritei () In cazul otelurilor austenitiec, dCO:lIl'cl"~c 111l1l1l1lWII:
0:,0 (11'1'6'>;01.("10;01,( "1\ ZOO I 1,~O no I :Hm I 350 I :\.~Il Xlll X'>O
rezistenla la ClllO'/.II1lW
()T(~~)
o bUllii :,llHIJlluhlatl'~il",ap,III.lIca eOlllillutului de elemcntt.: dc :lhCIl~~,' poak ohl"l'
llh:; Illllllai aplidllld Heck plolnloT d,' ,';II.l:lll'1.111',,'alizeazii 0 bUII)ip1oli'qw 11l111l1!IIViI oXllhlll1
(k 1!It'II(111cle
111111'111 la ICIIll'natma (le 1I00I11aliz;Jl"l':1I1lillhllll1
",J'Osilllt:de IlIal("IOII,clal
1111111;111'111111<Ii' \Olllillllh'
~a cvaporlirii 1'1('11I1'111;'10' d, "I"" 1111lllllllllllldi r·\Jsiilma :-;1Icalllra/"I \Olldllll It'lllll''
1II1'/lI/Ill'1•.11("I'll 1',0 .'00"( '/orA lIvalllll)(,aSCIWIIIIII101111111 HI y' ••• ,,1111."1,"I,j'lI ,k :;lIdlldi t\sUd, 1ll'IIIIllIl\ltlllll'lIoldllldll'
'malt ahatc ~iC11"I'lIlh\llllftI01II '111
HI 1'111'1 .1,,1,,1 11Iod"It\{" de :;1II1;1I1' ell :III(I:U"III HIl dn 1111
,kll(' ," '"1'1"1111la <1""'11::1011;111'
'/1111'W' IIIII~II'la 1101111.1111'111'
11od nd 11:11111
, 11,,11"1 ,It IV,,1
n UUt tll IIl",,,d, lil 11'lilt 1\ .I" )11P,'"l ( 1''' IInlelll W Il ; ), ':11111111'1
111
www.adultpdf.com
"i
"J-I
Prelucrabilitatea materialelor metalice Sudabilitatea
:Ill' electric in atmosferii proteetoare eu eleetrod fuzibiI (proeedeul MIG),- sudarea eu arc
dntric sub strat de flux bazic, sau pasiv,- sudarea eu plasma sau faseicul de elcetroni.
l'Il~CVCl1t,sc sudeazi, cu arc electric, cu electrozi invelip. speciali, pentru cusaturi scurte ~i(k-
(onuii complexi. 0 foarte bunii sudabilitate poate fi asiguratii prin procedeele de sudarc prin I-Fisurore 10cold
pll'sillne (sudarea prin rezistenlii electricii cap la cap, in puncte sau in link, sudarea cu energie ~ 2' peste 1250°C
<
IlIIuagazinatii, sudarea prin frecare etc.). e;
S.udarea otelurilor inoxidabile austenitice (Cr=12-30%, Ni=4-25%) se realizeazli in
wlldilii optime, d~i trebuie pnut cont de conductivitatea termicii redusa a materialului (de ~
',~x mai midi fata de olelurile carbon), concentrarea ciiIdurii in zona de sudare, piitrunderca Z
I
111:11lIlarc a sudurii, topirea mai rapidii a metalului adaos ~i tendinlii mai mare de defonnarc
a llI1hiniirii sudate (coeficient de dilatap.e termicii cu 50% mai mare). ~
Proprietiifile cele mai bune de rezistentii mecanicii, rezistentii la coroziune, ~j M+F ./
comportare la sudare se obfine dacii olelul are 0 structurii austeniticii. Forrnarea strueturii ./"'
allstenitice depinde de raportuI dintre confinutul de elemente y-gene (Ni,Mn,e) ~i de (............-,I
I I •
dClllcntc «-gene (Cr,Mo,Si). Pentru apreeierea constituenplor structurali din otelurilc 5 10 15 20 25 30 %
u CONTINUT DE Cr ECIUVALENT
1I10xidabile Cr-Ni este mult utilizatii diagrama Schaefler (fig, 5.25), avand pe ordonatii
wlIlinutul de nichel echivalent (Ni.), iar pe abscisii continutul de crom echivalent (CIJ,
calculatc cu urrniitoarele relap.i:
l'ig.5.25. Diagrama Schaefler pentru structura fmbinanlor sudate realizate din olduri 1/10\ lI/"bl'"
Nie - %Ni + 3().%C + O,9/aMn; [%] (5.13)
I'; 1 Cl', Si, Mo favorizeazii aparipa fazei CJ, iar Ni,Al ~i C ingreuneaz1i.
Sudabilitatea ole1urilor inoridabile austenitice este diminuatii I?i de (cndi nta de 111:11I;11'
( 'r, - %Cr + o/aMo + 1,SoO/l8i + O,5o/oNh; [%] (5.14) la raid a cusiiturii, care poate sa aparii datoritii particularitiililor cristali!.!iri. ill S(IUlhlll
dcnuritice a biiii de sudurii, Pentru reducerea tendintei de fisurarc la cald se ICl'OIlI;u"ln
In diagrarnii au mai fost trecute 4 domenii cu defecte de structurii in imbiniirile sudatc: ,',lIdarea cu sarme sau electrozi subtiri, intensitiip mai rnici ale curcntului de slld1llc, VI"'!'
I ·••.II,;lhilitatela fisurare la caId a austenitei(peste 12500C); IT - sensibilitate la fisurare sub lIlari de sudare, sudarea fiira penduliiri transversale ~i utilizarea electrozilor sau a 1I11~ 1111101
11111"(, a martensitei, ill- fragilizarea structurii austenito-feritice datoritii separiirii fazei (J ~i I><l/.ICC. Continutul de 5-10% feritii cristaIizatii la inceputul solidificihii n:duc,' mull In"lill\o'
I V I"'Hlinta de cr~tere periculoasa a miirirnii griiunplor feritici, .I•. fisurare la cald Dintre olelurile inoxidabile austenitice stmlum'dizate III I~OfUillll11 (~;J.'
( 'ca mai mare problema care influenteazii negativ sudabilitatea olelurilor inoxidabile \'ili3-87), rea mai buttii sudabilitate 0 au miircile 2NiCrl85, 2NbNiCr 17\ 2NhNI( 'I ,''.0 '.'1
",11' I'wcipi tarea la limitele griiunfilor a carburilor de tip (Cr, Fe, Ni)4C foarte bogatein crom, , CuMoCrNi 250, care sunt rezistente la coroziune intercristalina, au 0 1)\11111 klla'llllf,
'.11'- apol 'in exploatare provoacii coroziunea intercristalina dupa urmlitorul mecanism I'l.rstiLitatc:, iar propfictitile mecanice sunt supcrioarc. Oidurik 10'1'1 Nt( '. I HO I,'
<;11 hUllk extrag cromul din apropierea lirnitei griiuntilor de austenitii, unde re7istcnta scade IOTiMoNiCr 170 sunt stabilizate cu titan avandde asemenea 0 bUlla sudllhtlltak (1IdulIJ.
1,'1al',ellllll coroziv patrunde mai ~r, producand fragilitate, Fenomenul apare mai frccveJll '>NiCr180sau Olelul deinlocuire 12NNiMnCr180 se sudeazll mai riiu, iar dup!. sud;uc lIdHIIl'"
III ZIT dar poate sii aibli loc ~i in cusiitura sudatii, .Fonnarea coroziunii intercristalinc prin .t"licalii 0 ciilire pentru punerea in solutie a carburilor, altfd imhinarea Illm:IIWIWlllal>rlJI I.,
:;''P;u;uea carburilor de crom poate fi elirninatii fie prin reducerea'con~nutului de carboJl din ,olOziune intercristalina.
Old la crltcva sutirni de procente, fie prin stabilizarea otelului introducand e1emente de alicn~ In general pCllhu sudarca otclurilor austenitice se fo]oscsc sfumc ,It- a•.dw.ll Id (~;I(
llIal adi vc in reactii metalurgice falii de cram, (de exemplu Ti = 5%C sau Nb X%(:) O~
I )2()--X?)avand Ullcollllllllt d(: dCllwnte de a1iere mai mare cu 1-2'% ( 19.<)), eOlllll1111 I ('till '1
I)upa continutul de carbon, olelurile austenitice se impart in trei gmpe: Cll COII(llllll .I" •.athon (0,03'%) t'i llllaor,U11d •. d,'IlWIlh' slahilizatoare Impotriva COIO:lJIl 111I 11I11,'1<111:1,,111
IO:II(e mic dc carhon (C=0,01-0,03%), Cll continlll mic (k carbon (C=O,06-0,OX'X.) ~I ltl ( II,Nh) Ekctro/,II IIlvd111rltlllllulII( I (S\( I1 !)f'i-X?), trchuic uscati, i:u sudan'a!w 1;", III
COlllllllllmai marc dc carbon (CccO,I..(),))'V..) I )1II1J(';I<'(",';lea,cdc doua din \lImi, plCl.llIlll • 11I('111 cOlllilluu f,ll "01'1111111<'tIIv•.•,," I It IllItHlIllrik sudak llcstablhzak Ill' 11'''OIlIIIl"liiIII
IWllcoldc coro:r.iuncilltercristalin/i, 1llOllV1l"lIhll ClII" lll"';ka trrhllic sii lie stahili".ak ClI tlfall 1111<'1101 ml h·nplll'lIll1 0 1/l1i., .I" 111111'.'III'''.(1I11l"
lI •.allllllilol' dc 1:10111 pllll illlf'!.'"'' III 10/0
::alllliohill 1{"",ls!t:ntaIIICOI'O".illllc ~II11'111"
d.ltolll/\ lIP;lIilll" kllklill"alllllillllllilllllllll
11,,1<11
01, This is trial version
,,(dlllllo. IlIuxl(lahik allsklllti •.•· llllll \<:ul<-
Ill" .. '." da"llllll'"l1l/H1I !an'l " 1'.1"11"'11101<-
1100"(', IIIl1wlli«,. 0 ,I"llf~ Illlll'l 'HII!"I"l hI '''.'111,';wliltii (ahlt-IOt !"IOarl<'. elllld ,'W:l\hll,1rH
,',,', II({IIlIllIlllllllllk "lliIhlll '''11(111111111
,J, 11 11hi 11.--1'111" hllllt ••ll •• ·1 '\'~"'. 11\1tWIll •• ' .!illd 11""
; j ;f ~
www.adultpdf.com
j
-'f
.~
se depune numai dup8.riicirea imbinfuii la 100·C. Ultimul strat care vine In contact cu agplllll IlIllecea a otelurilor austenitice ~i a eeIor feritice, avand 0 tenacitate mai redusa, rcspcc1lv 11
coroziv se sudeazli dintr-o singurii trecere, apoi ingro~area cusiiturii se polizeazii panillll "nsibilitate mai mare la fisurare, Pentru a asigura 0 mai buna comportare la slldare, se poak
nivclul tablei. Se va evita aderarea la suprafata imbinlirilor sudate a stropilor de metal .1 I,,Iosi ca material adaos electrozi ae oteluri austenitiee inalt aliate, dadi imbinarea sudatii nil
aparitia culorii albastre de oxidare. Nu este permis contactul cu piese de otel carholl t',le ~upusa la variatii mari de temperatura. In eazul solicitiirilor tennice repetate sudarea :;('
\,;1 1~lee cu electrozi ferito-austenitiei, tiniind cont de posibilitatea aparitiei fisurilor, a cre!?lnll
producerea de zgfuieturi, lovituri sau alte ac{iuni meeanice, precum~i contaetul eu c1C~II'II'
de sudat. Pentru sudarea sub stTat de flux aI otelurilor inoxidabile austenitice se vor I()lm,i "'lIuntilor ~i de formare a sensibilitatii la coroziune intercristaline. Dupa sudare, tenacitall';1
f1uxwl speciale bazice sau pasive, fuii adaosuri de oxizi acizi (Si02; FeO, Ti02 etc.) Siillllll I'"ate fi refiicuta printr-un tratament tennic la 950-l000'C,
1111 va avea diametrul mai mare de 3,25 mm, iar curentul de sudare nu va dep~i 550 1\, III Otelurile cu 12-19% crom ~ 0,08-0,2% C se caracterizeaza printr-o .st!\I~~ltI!iI
IclIsiunea areului de 28-32 V. Pentru sudarea in atrnosferii protectoare (WIG sau MI G) se v 11
lIIilrtensito-feriticiiaviind 0 comportare destul de buna la sudare, In general acestc otdllll :;('
uliliza argon de 99,5 puritateminima, cu un adaos de 2-5% oxigen pentru a ob{ine cusiilllll ,,,lese In zona sudatii, iar aparitia fisurilor este probabila, mai ales in ultima fazii a riicil it Sill,
de caJitate mai bunii (in special la sudarea MIG). In general nu se apliea prcinduziri, 1111 1"00 C. otelurile martensitice eu 0,2-0,4% C se sudeazli dificil fiind necesara 0 prcindilm ('
pcntru detensionarea structurilor sudate din 0teluri inoxidabile austentice se recomandll 0 b temperaturi mai mari (300-400'C), Ca material adaos se utilizeazii e1eetrozi care all 0
n'coaccre la 420'C, cu 4 ore de men{inere pentru fiecare 25 mm grosime. '''ll1pozipe chimica apropiatii eu cea a metalului de bazli, fiind neeesara efectuarca il11('(II;\1
Sudarea otelqrilor feritice de tip 7AlCr13 0, 8Cr170, 8TiCr170, lMoCr260 este III I 11 ,llIpa sudare a unui tratament tennic de revenire la 700-800'C, lara a lasa capicsck sil SI'
ddlcilii din cauza tendintei periculoase de crc§tere a mlirimii graun{ilor in ZIT ~i a Ulh'l I i1Ccascasub temperatura de fisurare. Dadi imbinlirile sudate nu pot fi tratate termic SI' I'"t
:;nlsibilitati mai mari de formare a fisurilor in unna procesului de sudare. Otelurile ferillu.' .':udacu electrozi austenitici, nemaiputiind fi utilizate in medii gazoase bogate III ~1I1 r.
av;md un con{inut de 12-30% Cr ~i sub 0,1 % C, nu prezintii transformliri structurale panii III otelurile criogenice, cu 1-9% Ni ~ sub 0,15% C,~ustructurii perliticli sau marlell:;IIl\ I'
fOpl/C, nu se durifica prin ciilire, astfe1 ca structura nu poate fi modificatii prin tratamcnl "Ilatii, destinate functioniirii la temperaturi sciizute piinii la -195 ° C, se caractcrizca~til plllltl "
In IIlit:,jar procesele de cr~tere a gaun{ilor sunt ireversibile, mai ales daca temperaturalll ;:Ildabilitatebunii conditionatii. Sudarea se face lara preineiilzire piina la 40 mm grosillH', 1'1111
IllIlplll sudiirii a dep~it valoarea de 950·C. Odatii cu cre~terea continutului de crom 1;)ide I'roeedeele de sudare cu electrod Invelit Cllinveli~ bazic , MlG, WIG, sau sub slrat ,It- 1111"
, ;11bOilsudabilitatea se inrautiitc§te. (ell fluxuri cerarnice sau bazice). Energia liniara la sudare trebuie sa fie cat mai IllH:il. t;U
I'elltru asigurarea sudabilitii{ii otelurilor inalt aliate feritice, procedeul ~i regimul dr (IIrcntul continuu de polaritate inversa, Eleetrozii de sudare pot fi reaJizati din s{irmii (k "Id
1'\1 9% Ni sau sarme trase din aliaj Inconel. Apare 0 tendintii pronuntata de f()Jlnarc a pI1111, ••
·.lIt1l11l' fn~bllieastfel alese ca suprainciilzirea zonei de sudare sa fie catmai redusa, cantitaka
d, ,iddlllll Iransmisa piesei sa fie minima, iar participarea metalului de bazli la fonnarea IIIcusiiturii,motiv pentru care trebuie asigurat un continut dit mm mic de hidrogCll. Ik oh" 11
, "..illlllll si. lie nit mai midi. Se reeomandii sudarea numai prin proeedeul eu arc electric III Ilnbiniirile sudate nu se trateazii termic,
,I" 110.1IIIvdil. Metalul adaos poate fi de compozi{ie apropiatii de metalul de bazli, ins1iin otelurile maraging au 0 sudabilitate bunii datoritii compo7itiei chimiec IiIvOl"llIk
ill,'il (,1/ lrae,ilitatea Imbinlirii sudate cre~e, pericolul de fisurare va fi mai mare. Estc mai (C <0,03%, Ni=12-l8%, Co=8-l2% ~i Mo=3-5%) ~i a structurii austenitice III tellll"'1 "f1111
'\dIlI:II":I.';11 lItilizarea metalului deaport de tip austenitic, obtinut din sarme de oteluri inall peste 732"C. Prin racire, independent de viteza de racire, structura devillc 1II:1I 1l'1I:,1
11'11
,.II.•k (',Ni, deoarece cusatura nu se mai fragilizeazii~i datoritii ins~irilor plasticc se plastica datoritii conpnutului foarte seiizut de carbon, In urma durificiirii prill j1IIT'I"LIlI
lI11""l1nhlle~temult comportarea imbinlirilor sudate. Trebuie Insa avut in vederc ca In CUL'.1I1 rezistenta cr~e la 1200-2800 MPa, care se pastreaza In interval ul de tcm perat 1IIi d•. I01 n.
1lIlllllOlIiU'l1in medii bogate In sulf sau cu ~curi tennice repetate, cusatura inoxidabili\ la 400·C. Sudarea poate fi realizatii prin orice procedeu, asigurand'in primulrfmd 0 pllllLl1l
,1I1:;l<'l1llidiva avea 0 comportare nefavorabila. Pentru evitarea formlirii fisllrilor esll' ridicatii ~ energie liniara cat mai mica, dC§itendinta de fisurare cste redu~li. Se smkatll lillll
(('(olll:llldabil ca sa fie aplicata 0 preinciilzire la 150-200°C, fua a dep~i 250"C, pentlll prcinciilzire, In straturi filiforme, eu vitezii mare de sudare, 'intrc straturi tel1lperallU;111111111111111
,vilm'~lI clTllterii graW1{ilor~i full. a scadea temperatura In timpul sudlirii sub] 20'C la cmI' 1111 poate fi mai mare de 125·C. Cele mai bune rezultate se obtin prin sudarea WH I :;all MI( ,
11::111 :In'a se produce spontan, ~i in cazul ote1urilor feritice existii pericolul separiirii carhurilOl Materialul adaos trebuie sa pennitii realizarea de cusaturi de aceca~i eOl11poz.it(('dllllll\ I, I 11
.I,' <'wm sau a fazei 0, care reduc rezistenta la coroziune~i contribuie la jiw~ili:t.area llIatcrialul de baza, sa nu introduca gaze sau impuritiiti, Dupa sudan: se (;ICC Ifal;llIIl'l\l111
IIl1hlllJllilnrsudate, Pentru evitarea acestor aspecte continutul de carbon trebuie sii lie dH mal krmic de durillcmr prin precipitare (tmbatriinire), la482'C, eu 0 melltinClc ,It- \ 10 till' 11\
1111' , ,;,' !,oate filec aliere cu elemente stabilizatoare (Ti,Nb), iar sudarea se face cu mdal adao:: rlllletic de g,rosll!1I'alIlillrlllllllllli ~;udat.
d,' hp )'i-12 sall 25-20. Pcntru Imbtmatiiprea proprietJl.ti1or mecanice ~i a rezisll'lIt"1 la :iudm<:auLdullk lIwih:lllIJv,;lllaulI.anoaSGcstc dificilii din callza cOIlliulItlllllt 11I1I1'- <I.-
'OIO,I\lIW este avantajoasii cfectuarea dupa sudarc a IIl1l'i rl'coaceri la 750 sail X')O"I' l'lnhon (O,lJ-1/l'~'.,),i' 1I 1111111'-1111'1
IIdllvoLlhtlc a manganului a:mpra plaslieilJ\tll ';1 klli\lltillll
(1"IlI!,I'I<lhlra rnai mare ~c aplieiUn cazul lInui cOlltinllf mm mllll' ,It- llOm), eu menl""'I":I dl' 1IIall'llalului (Mu 11,', I', ',H tI , t'111, I
'111I;;1< r/ IR-RX)_ k rq',ulil. sc ~md('II/1\'lIl1Ullf.Itln 110-
I IlIllll/mmmllt",ial,
rlicirc ell cuptorul pani\ III(,(10"(', ap"l III ,1/'1 1IIIIljt't
Uldul du~tclllltd\;nllC nl Cell )(,'Y.. ('11;11',",;,NI I'''';jllll\" 'illdal"hl'lh' Ullt' :;c :UIIl(,;L";
1I111111t'
1'11':,(' • k :11I11
t Olpllll Ill' 111011,
'w 1il' 11."11,111,,,11/111
.I, 1'11":;1'
I\IIH'.\I f~1,1\1!llll.d. I 101"';111.1,
Ilzak (nllel de COUUI:iOiII .'. zak dl' 'Jl'lIIlr-
a ml'lal adao:; :;111111('.'illll('Il'llloJl Illvl'IiI'
"Ill
www.adultpdf.com il;l;
Prelucrabilitatea materialelor meta/ice Sudabilitatea
de otel inoxidabil Cr-Ni austenitic. Aceste suduri se fac fiira prelnciilzire, In cordoane scurtc. I('dusii,astfe! ca nu se poate aplica pe suprafete de uzura, Sudarea se face In randuri suhti1i,
Ilumai pentru eusiituri care nu vor fi expuse solicitiirilor de uzare-abraziune. Pentru Ineiircarc ,k 30 mm lungime, dupa fieeare depunere ciociinind cusatura pentru diminuarea tensiunilOl
se vor utiliza electrozi de tip EH 7 (SR 1125/6-82), care permit ob~nerea de depunl'ri d(~sudare. Suspnerea biiii de sudura, dacii este cazul, se face cu pHici de grafit.
austenitice manganoase eu peste 0,5% C ~ 1I-18% Mu. Dupa sudare se reeornandii aplicarl'a Tabelul.UI
ulllli tratament tcrmie de ciilire In apa., de la I050-1150°C.
Sudarea fontelor de turnatorie
mm
ver elei
Si=0,5-0,6%
Ni=63-70%;
CaIitatea deafitizant
C~0,3%;Ni=S2-60%
vergea de -se
arc poate
-electrod
-sudarea
-cusiitura
olizill(",
relucrabilii,
§ibronzutilizarea
dedit
compozitia
niche]-cusatura
Cu=91-
Conditiilede
-rezistentii
-cusliturli suda
electric
-sudare lacu
la
dereceinve
rece semicald
cu
urmatll
-incarcare
cepilor
rill
§i
dero~ defladira
sau
duritate
prelucrabilii, de
semicald
-mica
ote]
(700-800°C)
prelucrabilii
-. sudare
•... ---- desau
semicald
inciircare-remcdicrc
sau
re]ucrabilii,semica]d ]a
sau
recoacere
cea
rcparatii rece
arc
cu
ell
mai
filetate
dar
prin
~itratament la
scumpa
cuin
a~chierearccu f1acara
electric
la
arc
arc
su 850-950°C,
electric
electric cu sail
H:rlicilllii
rcce
piesa
termic cl".ilall'
electric,
electric,
bUlla
EF-CuSn
5.5.3. Fontele de dectrod
turniitorie
vergea de S]O C~0,]2%;
vergea deEF-Ni
feronichel
EF-NiCu
EF-Fe
EF-FeC
EF-FeNi
EF-CuAl
Cu=25-32%
Fe~37%
Ni=98%;C~O,]S;
C=3-4%; Si=2,S-3%
C=89-92%;Al=7-11%
C~O,3%;Fe~2,S%; cusliturli
-cuslitura dura,
Tipul
vergea
vergea de
de monel
n
.••.•.•...
relucrabilii
I cu «1>4-10
fontll
rin a chiere I
.... ,c
Fontele de turnatorie, atat ccle cen~ii cu grafit lamclar (SR 568-75), dit ~i cell'
llIodilicate cu grafit nodular (SR 6071-75) sau maleabile (SR 596-70) se caracterizeazii prin
sudahilitate necorespunziitoare, din cauza tendintei foarte mari de fragilizare ~i de formarc
;1 llsllrilor In cusiitura sudatii sau In ZIT. Riicirea cu viteza mm mare a biiii de sudura ~j
:udcrca siliciului In procesul de sudare, favorizeazii formarea structurii cementitice de fontii.
:tlhl' Solidificarea In interval redus de temperatura a biiii de sudura avand compozitia
apropialii de cea eutectica, nu permite eliminarea gazelor ~i a impuritiiplor din cusiiturii, iar
Ilpsa sliirii de trecere lichid-solid nu permite compensarea contracpei la solidificare,
LivOIizfUldaparipa criipiiturilor de cristalizare. Contracpa neuniforma produce tensiuni mari
III I'llIhinarea sudatii, care datoritii plasticitiipi foarte reduse a materialului de asemenea
Illlllrihllic la formarea fisurilor ~i crapaturilor. Fluiditatea mare a biiii de sudura nu permite
';lId;ura 'in pozitie. Datoritii acestor neajunsuri, sudarea fontelor se aplica numm pentru
1<'1';lIalli,recondiponiiri sau remedieri, pentru eliminarea unor defecte de turnatorie, sau
·.lId.lIl'a criipiiturilor ~i a ruperilor apii.rutein exploatare ~i atunci cu riscuri mari.
P('nlm a putea totu§i realiza anumite cusaturi de Imbinare sau de depunere se poate
IIldl/a IIl1adin urmiitoarele trei metode:
:;lIdarea la ro~u (600-800°C), recomandabil cu Ineiilzire In cuptoare cu mangal,
IIIIIIalii de 0 racire Inceatii cu cuptoru1;
:;lIdarca la semicald (200-400°C), piesa fiind Inciilzitii cu f1aciirii;
slIdarca la reel' (la temperatura ambiantii).
I)inlrc procedeele de sudare se recomandii sudarea cu f1aciira oxi-acetilenicii, utilizand
I'n I',ek dc !()J1tii ~i 0 pastil deeapantil, sall ell rezultate mm blIDe sudarea Cll arc electric, eu 1..,,:__ I 93~~;Sn=7-9% i -cusatU.1-a piCiUCraOila
dClllozi 'invcliti speeiali (SR 72442-82), lucrand In curent continuu cu polaritate Inversa.
Ilplll ile principall' de electrozi pentru sudarea fontelor ~i conditiile de sudare sunt prezentatc Pentru reducerea stiirii de tensionare a pieselor de fonta sudate se aphca 0 I('lOal 'I'
III tahdlll 5.13. la 730°C, urmatii de oracire eu cuptorul. La sudarea cu vergelc de fonlii.rccoaCI'lr" :;(' V,IIJI' 1
Imbiniiri sudate cu proprietiiti asemiiniitoare cu metalul de bazii de fontii cenu~ie se pot la temperatura de 850-950°C. In cazul sudiirii cu electrod de ote! pc suprafetdc 1,,1('1ilk ilk
ohlllll' lIumai cu electrozi avand vergea de fontii, eu conpnut mai mare de silieiu pentru IOstuluiprclucral se in~uruheaza ni~e cepuri de otel, pentru asigurarca ullci Iq>jihlll 111,11
IHIII\
IaVOlI/.arcagrafiti ziirii, rezultan~ cusaturi prelucrabile prin ~ehiere, eu rezistentii a rupere I a cusaturii eu 11I('(
••1111
d(' hazlI. Sudarea se amorseazii de la accste ccpllri.
dl' 1.'0 11\0MPa. .si fontcle modificate se sudeazii prin aceastii vari,Ulta,dar trebuie tinut coni
de Iaptlll di rezislcllla eusiiturii va fi mm mica fata de melallll de h:IIJi fiolllcle modilicale se
:;lIdca;Jj dllpii rccoaccrea de modifieare. Aplicarca d(·c1w/.iIOl '" wII',ea de Old rezllltil 0 S."iA. ( 'UI""I rJI 1111111,,1 414' I "11111
dllri'i,llqlldllcrahilii., iarstructurade ((1II1), 1111./\ a ,lI:a\111I11

11I~;111l1l1l 1I1l\1l·.~;il"
1II1111111~licollll
d('
h~;IIIJ1IC'
'.,111
1111I1I.iilld
aid Ifllll p!'lleol d,' IisllIiln',lllsil cm:ilhllil I'll lInil""
\1'1111' This is trial version
ca metal adaos diferite a1iaw (11Itu/AIII! lid "".1'"1';1~w poa((- j;ICl~ IIII('C",
1';1'"'111111I:11
1I11d\1;>1
dIlIlIJlI('
('lIp"II 'Jl IIhlllFIFlui Irll'lII1FI,
,kklllll11l11ll,k "11I11I1"IU~1>,
...,11'1"".lIl1k)
h 110111".1\
1;(' C:UlIctl'lI/,l':t/1Ipllll :;udaluhlal<' dill! till
ItHI
www.adultpdf.com
I
\i11
~
- conductivitate tennica mare, care duce la dispersarea ciildurii de la locul de slItlUl/l, ,,11I1I)')reachiar cu 70%), Aceastii operatie se va executa fie la 700°C, fie la 3000C, CVlt;1I1I1
ingreunand topirea materialelor care iritra la formarea baii de sudura; IIIkl valul de 400-650°C in care cuprul prezintii 0 fragilitate ridicatii.
- capacitate mare de absorbtie a gazelor (In special a oxigenului ~i hidrogenullll) \Ill' Ala!ru:k se sudeaza mai dificil din cauza evaporiirii ~i oxidarii zincului, preClIlII ~1Ia
dctcrmina oxidarea elementelor componente, formarea de incluziuni gazoase, ap11I1th\ fj,w:ihilitiitii moo la fisw:are, in special in ZIT ~ la suprafata·materialului. Trcbuic aVIIllI1
compusului CuOz, care produce fenomenul de boala de hidrogen, fragilitate t;>ikndllll_ III \. ""11: ca vaporii de zinc ~i ZnO sunt foarte otriivitoare, concentratia maxima admi Stili I11III
lisllrare; ••I11,,,·;fi:ra fund de 0,005 mg/I. Alamele an douii domenii de temperatura de fragilizare la I ill"
- coeficient mare de dilatatie termica,ceea ce conduce la deformatii ~i kll'.111I11". I•• 'OO-600°C ~i la Inceputul intervalului detopire, Pentru reducerea pericollllui de fiSIlIHIt"
slldan.~ Insemnate: ,"hllW luate masuri de evitare a deformatiilor, insa fiirll ciociinirea cusatura. 1'1"111111
-scaderea substantiala a rezistentei ~ plasticitiitii in intervalul de 250-550"( , j",hllltiiliilirea sudabilitatii alamelor se pot introduce diferite elemente ca Si (:<'<),7'%), AI
Sudabilitatea aliajelor de cupru poate fi influentatii cu elementele de alll"c, I1I .,. I 11"%), Fe, Mll, Sn, Ni etc, In general se sudeazA mai ~r alame cu un continut de /,11 pH1I11
("xemplll: Fe, Si, Co care an 0 influenti buni asupra comportiirii la sudare, mic~0l';iJllII"1I1111lll I•• \(,".;,t;;ieu grosimea pana la 10 mm,
Ik crCt;>terea grauntilor ~i de fisurare a cusatUrii, Si ~i Mo dezoxideaza baia de ~;Ildlllll, ., et I'rocedeul de sudare eel mai mult aplicat pentru sudarea aJamelor, In studiul at:luul H'
i'jl miiresc rezistenta la fisurare, Zn, P sunt dezoxidanti puternici, iar SII ~I III 11I1l"'.tl 101.1I11lol',iei,este sudarea eu flacara oxi-aeetilenica, regland flacara la un caracter U~"H
IO,lstellla metalului depus. Borul, de asemenea, este utilizat ca un dezoxidalll pllll'lIli1 1\1 ,", ,,1.1111, ell raportul OjC:zHz euprins intre 1,2-1,4, Metalul adaos este de aceca~i col1lpO/ll'I'
pnk 0,2% formeaza 0 peticula refractara pe suprafata materialullli, iar I'h ~I III 1'"l1hlli , ., IIlI'lalul de bazii, Insii un adaos de 0,5% Si ~ 2 .. .3% Ni impiedica arderea zincului ~I 11"111111
fIal',ilitatc la cald. ".,.tlllaft'a la cald, Se utilizeaza fluxuri ca la sudarea cuprului, iar vitcza de SlId;u(' 'il'
Pcntru slIdarea cuprului ~i a aliajelor de cupru se utilizeazii sudarea III fI,",I,1I iI~1 •. , "11I;lI1da sa fie cat mai mare (4-6 m/h). Dupa sudare se poate aplica 0 nTlIatTII' d.
a.dlkllieii sau sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti. Sudan~a CIl all. 1,/11hh III .t, I, 1I':ltll1arc la 270-300°C,sau mai rar 0 inmuiere la 550-600°C,
;lllIIosl(;rli protectoare de argon (procedeul WIG sau MIG) dii cclc llIal 11I1I1I11'Ill hill' H'~)IIZ,1l!ikde regula se sudeazA cu arc electric, eu e1ectrozj Invditi speciali :;all W I( ;
I al,lalive, mm ales pcntm cupru ~i bronzuri, "1,1" ,IIItI 0 prdnealzire la 200-400°C in functie de felul bronzului. Bronzurile de Sllllllll t.'
(,,·uJ)1ul de Imuc puritate (Cu~99,9%) prelucrat prin deformarc plaslid! (SI! '/11/1 IWI 1I.t.. 1'1I",/l'U din eauza tendintei de formare a suflurilor ~i a fisurilor la cald, I'k
SI' SlIdl'lL'n
1"""'1., g"I" Sn. Bronzurilcde aluminiu suntrelativmai U§Or slldabile, Insii pe la 40(),,(' 1111":11.
.,,' ~;lId("azii rclativ lI~or panii. la grosimea de 30 mm, daea nu sc IIllPurdid. III I'!.,III/\I ~IUI
0,('/',1"11 Dalorila Iluidilii.tii mari a baii de sudura, imbinarea se face oli"oulal':JlIIIII II,h'llll ,,, .•1,,1,111'dcvin fragile, deci preinciilzirea nu poate dep~i 350°C, Bnlll/',urik cu t;ilil"lll';1I111
I'" pnllii de grall! sau azbcst, dacii se poatc dintr-o singura lrccere I"", ',lIdal)(1I:. Sud,uca bronzurilor cu nichel de regula se faee WIG. Bronzurik ClI hl'llllll '.1
I'rill sudarca eu Ilacara sau WIG se pot realiza Il11binil1isudale de lahle 1'/\"I',' oil IlIp'" "".t.'1'1I f'.•,'u din eauza formarii oxizilor de beriliu, greu indcpartabilc. Malcrialnl ada"t' 'UI
III pO/.I111"vcrlicalii, slldalc eoncomitent de catre doi sudori pc amhde kIt' I' "111"'J111Capropiatii de metaIul de bazii, mm ales In cazul sudarii WIU, dnd argouul h ChUl1
SlIdahililalca euprului ~j in cazul de (~lla se 1l11huniWitct;;lt' Illull )'1111"pil, 1111'",I, "il 'I' II.' 1I1l11liipUlitate (99,98%).
l"I'III1Jllmi la ll:mpcraluri de 200-300°(: 'in cazlll grosil11ilor piinli la 10111111r)1 11111'dlll'l 'a Alallld(' r;;l bronzurilc sub forma de semifabricatc laminate SI' sud(';1/i1 IHlll" )'1111
"IO:;lIl1i11I;111II;U1.In cazul slIdiirii clIllaeiirii prelnciilzin:a se f;lce la ""0 ()oO",' 1·'dllllll'I,,'. 1'/',111111' r"l1l'/.Isft'lItii e1ectrieil., 'in special 'in punctc sau 'in linic, insii suul 1I1'cc;aw 11IW.,fll'dl
III pllmul,{llId compcnscazii picrderile de ciildllrii daloritii condudlvlllilil "'1111111 11111111-'Ill'" '1I,lu. Ile lIIall' puler\' .
.1'111'111111I, ,tu a;ulll t;;i la dc:-;iivfu~irea proecsdor de purlllean: a hti,; dl~ :;,,0111111
palli! 111111111"
",Ill'alll(" de Illaterial cslc dt: ajulls 0 prclnclilzire la illccpulul opet;lllt'l .I, ·",oIUII-', Ill"
IIUIIl'llall"ll' 1ll;U!'.mase se mClltill la kmpcrahlla de IHl'illclllzlIl: pl'nllll 101l11lpn IIIIIoIu~lIIlllll " \}.;, AlnIlllnillll;li alilljele de aluminin
Mdalul adaos poale li sfillllll de ClIpru ekcllOllllc d,' man' plllllal', 111',11 1'11lllIfllm.
1'11111\ dnO)udarc ~;I'rccolllalldii sudarca Cll verp,dc sau S;UIllI'aliait' I'll AJ!, ( I" ,t), I, ,,;It11 0, ~"l l Ild'I IIlltl(11rc;ue apar la :;lIdan~;, ahllllllliullli ~i a aliajdOl IIlI SI' daloll':-II' 111111/11011I1111,
':.1lIpC1l1r1l:;lIdal(' WI<; :-;;IJ"llll'lOllO,7'Yo,SII.(SR )'/')11), CIl dllll lid I11d,' I," li 111111 III "",a"'.li!t 1'-'111114 Ut=",l1l1vt"
1'1011''111'1 fo,ldl'/A)xllflllii hlil, la sudan'a ell llllcllfi\ SI' apliclllhl\llll d,' ~;Udlll" tit loo~k hlH", ;""l1lnk IIIHII' fl'li"idl' oxi",ru, lillllliiudin hai" dl' ~mdmii 1;l1la slIplulalll pdllllk .It
lOO"" ;11Id I~HI(",SIIIIJlllw:;lt-nlli .II' "0'\;, "OtaX I '.ot\;. "t'ld "or 1I , ')(,"" 1.0111" I -' "I" .llIllnl \l1~, '1I11'11'1l<'lllltml.k toplII'lIllllnlll (.'010"( ');
,I.' ',,,dlll I .I.'''..;, (;uholla( 1111.1dl' ~;IIdlll, ~illll ',0"';, I.ora'( I I',"" ll( Id IIIHII I "i"" ItI~hl. "'ll 1III'Iol',II.'alll C1ISllllllllll OXl/tl11I tit' JlIIIIIIIIIIIIdl~ dCII:Hlllk '.11Vi.:iconIHIr 1I1111l",
',,"111I ('IIl11l~I/I'1l' a~:<'IIIIlIlJ\lOHII'
1111foilIllvdl!;jllllk 1"1""1011101111'111111 'mdllll'lI I 11IIf. ",1!'1'lltl' ""';1111.1/1"lit- /1,11'11'/)11'1'1110'
.11"1111111:111'11 I
:atl IIIdill /;!l flUIO/tHlltlul.
('1011111111';1IWI/\IIIIII "'110' •• IIldodll IIIiI,I., dll ••.1l1il de ijllllillllllll' I1 1/,11""""''' 1I"ilIlIUlIll'lIl11111 tlr r11ldlll/\ IIIIIIIIIVIIIIIlf!.lII11 ,k kllll'nahllll. JIIVIlII/lll1d 'Olllllll.-n
"111"'111111\1/111,Inhh 1'1"11kllSlllIllltll 11"1111111<'1111'
,I<- !.II,IIIII' IJI IllIhlllllll/IIII'" 1""pl"'II~lwf
111"1,IIU'" lilt- wal I11I111llll1',"d,.I.' .It 1111'111(I" 1'•.nlll'llI 11".'I·;lnll" 'Inih • It 'I II ~H'l(l I.,
11""111"11.1' Illd,
I "I\lhlt hVllnll"ull't1111t l\ 11I11" It Jllllilnd •• flllktllll 11dl'IIIHIII' 11' IIIdill 11,
III '
www.adultpdf.com III \
- coeficient de dilatare-contracpe mare, producand tensiuni ~i deformari IlWII !1h'"l111l11

deformabile (SR 7608 - 71) aliajeIe tip AI-Mu au comportarea cea mai bUlla I;.
- aliajele de aluminiu durificate prin precipitare (duraluminiuri) i§i pierd plOl'lllillllh, tu.!,,,. i1v:'ind 1-1,6% Mn, iar aliajele AI-Mg se sudeazii relativ bine pana la 6% Mg, apliciind
1I11:eanice inipale din ZIT; , .1'111de sudare WIG sau MIG ~ sfu:me de tip AlMnl, AlMg3 sau AIMgMn conform SR
- prin incilzire aluminiul nu-~ schimbii culoarea, ingreunand aprecierea /',1adllllu 11•• 1.11'1 IX, Aliajele de turnatorie au sudabilitate mai redusii, cu exceppa aliajeIor AI-Si UI
IlIdilzire a materialului, 'H'" I"" Si, care se sudeazli fie cu electrozi inveIiti de tip E AlSi, fie WIG cu verg,dc de
Ca urmare, procedeele de sudare destinate imbiniirii aluminiului §i a allllwllll IUI \1' d' La siluminuri modificate trebuie pnut cont de allumite schimbiiri strueturalc
Iwhuie sa asigure 0 rapida ~ concentratii inciilzire a locului de sudare, 0 foarte Imllll plllh'Qlr '" 1,,,111ahile in ZIT,
contra oxidarii §i eliminarea peliculei de oxizi de aluminiu existenfi pe supral;lla pII" ••11I1 !\llilic de aluminiu durificabile prin precipitare (duraluminuri) au sudabilitate rcdll,';a
Sudabilitate slaba rezultii. la sudarea cu flacara oxi-acetilenica sau eu aJ l rli"ll h ,I IHl\l1,,1"ll' dill cauza imposibilitiitii asiguriirii compozipei chimice identice in cusiiturii ell ct'a
,'I"ctrod invelit, metode earein ultimul timp se utilizeazii din cein ce mai PUIIIl l'nIUIIU 11"1I1111uide bazii §i din cauza greutiiplor care stau in fata realiziirii unui nou cidll dt'
1.1111;1
sudabilitate trebuie aplicatii sudarea cu arc eleetricin atrnosfera de argoll (W Il ;, 1"111I' IHhl"'"llcrmic de eaIire §i imbatr3nire. Pe lingii acestea, aliajele AI-Cu prezintii 0 tClIdlnFI
IIll1mllld metal adaos de aceea§i calitate eu metalul de bazii, Printr-un adaos d.~ 1 ',"" 'd III 11"",,(.lit' la lisurare, iar duraluminuri de tip Al-Mg-Si 0 fragilitate mai mare dupa sudan: dill
';;11111
a de sudura se reduce mult pericolul de fisurare la cald a cusaturilor slId"I,· :ill,I'\lHI ,.11' ,llIlIlIiirii la Iimitele graunplor a compusurilor de Mg2Si, CuAl2 AIFeSi etc. Sudan'a s.'
W 1(; se l;tce in curent altemativ ~i eu 0 baterie de condensatori legatii i 11~WIII' l 11 ill I III 1+, ""IlLII in atmosfera neutra WIG sau MIG, utiliziind sfume AI-Mg, AI-Mg-Zn cu I"'>"••
.Inll IC, asigurand intr-o semiperioada efect de inciilzire, iar in semiperioada IIIIllllloall q 11d III t h' .It'.' ;/\1( 'u(,Mn care poate fi tratat la urma, obtiniin.d imbiniiri
sudate eu rezistcnlii elt-l,l()
Lt dcdrodul de W) un efect de curapre, distrugand pelieula de oxizi de pc sill 11 ;lIalll I'lilllt '" lalli dc rezistenta duraluminului
1>11'.1 tratat de 450 MPa.
1111 1~)lIlhardament cu ioni grei de argon, Sudarea MIG se face in curent contillllll , 111'111,"111111, 1'1111,';udarea in puncte prin presiune ~i rezistentii e1ectrica se pot oblinc illlhlllllll
IIIV/"IS;' 0 sudabilitate foarte bunii se obpne prin.metodele de sudan: IHIIl III",IIIIH ,I '"'I''' .,hdl' de lable de duraluminiu, care sa aiba 0 rezistentii mare la solicitari slalin' 1,:10
"·!I.';h~l1lii dectrica, in special in puncte sau in linie, piina la 4 mm grosill\(" .1.' ,,,1,111I If' , ""'1",,1.11" lIIai slabii la oboseala,
,(';I'III('IIC<I,se aplica cu sueces sudarea prin presiune §i energie inmagazillalll III 1..111"' tit'
, "llIlcllsatori,
j\1\lwiniul cu puritatea mai mare de 99,5% (SR 7607-72) sub f<)l'Illild., ,';l"IlIilill"" ,It., " 'd•.Titanul §i aliajele de titan
Lillllllale (Iablii panii la 10 mm) sau piese tumate se sudea7ji. rdaliv U~OI, ill:m hd""I' 1IIIul
.0111UI () impurilieare cu Fe miirc§te fragilitatca, iar dadi labIa de alllllli lllll :\ t. ,.od II \1 !l11IIII I 'LIIIIII ~i aliajc1c lui eu AI, Sn, V, Cl' ~i Fe sunt utilizatc datorita rezisklllci IlWI;lIl1l "
',1;11":;clIlilarc sau tare, se produce 0 'inmuiere in ZIT. Sudarca eu 11adiril. se aplllii mill "" '11 H,I" ,.hl I<'/I:;knlei la eoroziune §i oxidare la eald, prccllm ~i a grculiilii spceil",,' 1('.111':"
11111111111 limp, utilizal1d sannii de AI de 1,5-5 mm grosil11c ~j un nux dccapalll 'Ill. ,111111\1 I" ,ltdwl'U '''Inlleii, aeronauticii ~i tcrmoenergeticii, pana la tcmperatllra ,k 400')()II"('
1",111ilia de All}, (de excmplu: 60% c1orurli. de sodill + 30'% c!OIl1rii (k Iltlll I 10"" 11111111. I ""'1'''11.111';1 la sudarc a titanului este condilionata de urmiitoarc1e aspeck IIq'allvc, (1111
d"';o,hll) I'iesde Inaintc de suda]"e se prclucn::ml prin a~chiell~ ill ,011:\ ,k :i1ld"" "1' llI~H" ',,",:illlhlaka la llsurare:
d'·I'!,':;!"a,i. cu tclradorurii dc carbon, iar dupa sudare llllxlIl seilldepiil (cain 1"111"l'ill,"1 '11 .11\1111;11,· lllalC n1li'idc oxigcll, azot!ji hidrogen, care prin ahsorh(ic ~i Il'aqll '''"111' ,.
.•.. 0111111' d,~ 10'% sodii ~i apoi eu apa curalii.. Av,'ind la dispO:l,illl~ ,'kdw/I 11\\'1'''11 ,t. lil' li '''',.It'IC;1 dllntiilii, sdiderca rezilien(ci !ji a plasticilii.(ii Illalnialuhll .
/\1 1,1' AI./ sau I': AISI (SI< XV4-70) slldarca se poalc f:ICCJlJ:Jllll;iI(11 ;II( cl •.• Ill. "" ,"' III I, ,It it ",., ,k. (./<;:;;lcrca a grilun\ilor fazci n, fragili/',fllld lIwklialul
,""11"1111CIIpolarilak inversii., apliciind In prcalahil IIscarea dCc(IlI,.ilol L1 ,100", 111111' .h' \I 1""I1I1":l la riicire a fi.lZei u' frag,illi:,
"11' 1'•.III1I1I',lOSllllimai llIali de 10 Illm materialul de ha"ii hehll\(; p"'II\( III/.1 I.. \(10 ·1011"1 I', IIhll ,':\ld:II•.i\ hlanului I;'ia aliajclor de titan sc utili"c:vii pmcnkc (k ::lId;1I,. \111111'<111I
/,>,111;1 ad\'llllll se illdepJlrlcazil prill spiilare. '" I'" 1"""" (11' WI< I sail MI< I (c.c. poLdircctii) slldan~a sub ~;tral .k 1111~,::lIo1all';1(11 1"1.I,
('eh-lIllli hlll\l~ rO.llllall: scohlill pnn sllllarea Inllkdlll de ",alllll'II," ek. IIIId ". W ,t1 LI';' 1\III •.kdmuic, prill dilil,.lc, cUllltrasulldc sail plln pn'SllJlW 11110:110'I ;1/llId,
(WI( I), '":~lllIla Il"I.IIlt:illll lillililldll;'jUlH, criipiihlll sail ;i1k deft-de, '1I11:;P'~' I plii< III VII""" '" I"It. "',II'lIlIlUI 0 1":lIle hllllli pmt'~ctll" a 'lllIhilliirii sudak lalll ,It: m 11111\1';'".:lIt'I",
d.· :mdall' (':jle lIIal man' (1/70 Ill/h) Arl',lllllllln'hllic :;u Ill" de 1lI111111
1"111111'"l'I'J'I'l'll<l """""',,'"' i llIal 1ll:ll1 d., ( I, ,.0, 10.•.•
1'•.•1III1.a alc,';"'a sll 1)11lIJIIII1')\111,:II;;"llIIi, la \.'011111111111I
III111.'111111 •. li,' 1\1 II<),XS:lII AISi I ClI dl.1II1dlll d,'.) "111111SlIda",,, IIli1lnlflltllll "11
\1('1/',1'11'1 11 'i 411"" ",'I II".().I'~'" Ah:lJdc de 111:111 ,\I :;1111111111111. 11\1,':lwl ;lkdah' Ik 1'''l{'','wli' .I,
I'.'Wi'"1t" lIIill III:IIC ,I.' () 1I1111
,';1" 1;1('t' P"'lllll.lfllld lIIall'llilllll LI 1',0 ">1)"(', III Ill,,' III ,k ~",I.It. '"'.1111\111,';IVillld 11\ LII lav'lIiI"il 1'1"1'11l'llll' •.h,;1I 111;11hiliI<' 1;1111<'1111111 ,I.' hll.'ll
f"":;lIIlt'lI 1II111nlalllltll li,q, I. 1\ '.' ',lId";I!li hilII', llIa111l1lild, 11111.1.Ill. Ilk III (('/1,':1<'11111
1")',11111111 <I 11\;11•.•",111111I
AlliUd.: tk Uhllllllltll lIrdUllllu.lnk :iI";lIdnllli I\'lallv IJII••. diU plll\ll 01, \'11",,, H' "",1i11 IlIIhlllllllli' :.lIdal<' Ilk 1I\lllld, •• H 1\"11I11nll"'" d•. 11"I'.d •. ',I :\':110-1"",'.II.Llhlk I'"
1111'1
iI11111'.11, 111':11
d,H {I """Ika ""111 d..t"'lIlaft' I" 1<'<" 'w I'"HIIII" ,'''1•.10'1''11dllllllllll III • "•• ",,,,,.,, IIlillllllllllt"il/IIII.'W(lllIIOlllwjll/11 '.IIIl"llIld,·(ldll •..• "I.·,'·dllll'la·,II.'IIIIt'i1
" 11'.1"111"1III /,IT, '"IH' 11111''',11.' I, •• lil<l.fll 1'111111 Ill. "11'11111/"111
11111'11011IIIItl" ltlllll,lf ,II' 1.1!l1I1I1 ,I.' Ill' 11'1'1', 111111 '\l1lI1'.,,111I' I 'IllIII I" .'i1l,L", (lllll 111,'111.1.'10-
IlIill '"l"
Ill.
1111
www.adultpdf.com
Prelucrabilitatea moterialelor metalice
p Sudabilitatea
enumerate, utilizand vergele sau sarme de acel~i fel. lnainte de sudare metalul de hlllA lOO°C. De asemenea, apare 0 tendintii de fisurare prin fonnarea de ClllcclllT flOw,k 't'
trcbuie foarte bine eUJiititde impuritati pe 0 lapme de 25-30 mm falii de eusatura, prin mdod •• lIIodificiiristructuralede inmuiere sau cr~tete agriiunplor.
meeaniee (eu perie de sarma de inox) ~i ehimiee (deeaparea ell solupe apoasi de 40%. nlid Se sudeazli WIG sau MIO, lara preinciilzire, utilizand materiale adaos Ik ",,'('ari'
azotie ~i 4% acid t1uorhidric, apoi spalare cu apii). La proeedeele de sudare WIG, MH I, (ompozipe eu metalul de bazii. Uneori se adaUg3.in metaluI adaos et:riu pC1I11lI111111 ;11("
plasma ete. trebuie asiguratii protectia neeesara fie prin sut1are eu dispozitive speciale a UIlOI plasticitiipi cusliturii, Dupii sudare se recomandii un tratament termit de n~coaCl'I" h I"()
pcrdele de argon, fie prin sudarea in pungi de plastie sau in eamere inehise umplute ell Al WO°C, prin care se mi~reazii tensiunile interne ~i se iuliitura pericolul de 1000/.ltlllC
Sudarea tar&.difieultiip se poate realiza panala 12 mm grosime de material. Dupii sudan' ~I' Iisurantii.
recomandii aplicarea unei recoaceri de detensionare la 400-500°C, in atmosfer4,nclltri\
Ali~ele de titan de tip TiAl5Sn2,5, TiAl3, TiAl6V4, TiAl5Cr2Fe au sudabilitatc hunA
prin procedeele de sudare prezentate mai inainte. Metalul adaos poate fi in toate eazllrik ,k 5.5.9. Materiale metalice refractare
Ti99,5, dar pentru proprietiip mai bune se utilizeazii vergele de TiAl3 sau TiAIc,V,\
Stabilizarea strueturii se face printr-o recoaeere la 600-700°C, urmatii de 0 riein: III 111'1 Metalele refractare se sudeazii dificil din cauza temperaturii de loplrl' 11111, .•"'. "
linif?tit. lIupurificiiriieusiiturilor sudate ~ ca urmare a form8.rii structurilor de supraindil/iw ell 1',1/111111'
lIIari.Toate aceste aspecte condue la sciiderea plasticitiitii ~ aparilia pcricolului de \I ~:1II,11'
Impuritiitilecele mai periculoase sunt oxigenul, azotul~i carbonul. Uncle aliaJC al(· 1I••.l;dd,"
5.5.7. Nichelul ~i aliajele de nichel rc/lactare au tendinlli puternicii la imbatranire ~ pierdere a plasticillitii CII1111\1;111' ;1 1111<"
plccipitapi de faze dure (aliaj Nbcu lO%W, I%ZqiO,l %C). Cel mai flecvenl SI' :,lIIk;l1l1
Nichelul ~i aliajele sale utilizate pe larg in industria ehimiea ~i tennoenergl'IIlA IIlctalele refractare ca W (3410°C), Ta (2996°C), Nb (2468°C), Zr (I X'1)" (' ) ~,I III
I'll'zinbl urmiitoarele probleme din punet de vedere a sudabilitiilii: ().222°C) utilizate in motoare cu reactie ~ rachete sau in industria nuclearii SlId;1I(.;, .':C t;I<(
- tendinlli de saturare a biiii de sudura eu 0i, Hz ~i CO, formand pori ~i inclllzilllll dl' in Yid sau heliu, cu f~cicul electronic.
OXIZl;
- :,;cnsibilitatea mare la supraillcalzire;
- aparitie de defonnapi mari; 5.5.10. Plumbul
- proprietiip slabe de turnare;
.. tendintii de formare a fisurilor, mai ales dac&.materialuI de baza a fost ccruisal Sudarea plumbului prezintii anumite dificultiip din cauza tcmpcrallll ii IOIlSl'de 1"1'11'
PcntTIlsudare se preconizeaza proeedeele WIG, MIG sau cu fascicul electron' " dill (12rC), aevaporlirii U§Oare(1525°C) ~ formiirii oxidului de plumb (Ph(») /1,1('\1 lllllhd I k
:;c ~;lIdcazii~i cu e1eetrod inve1it dacii se dispune de caIitiip corespunziitoare de c1ccllOIl obicei se sudeazli cu t1aciirii de gaz metan, acetilenii sau hidrogcn, ClI cd 11I:11 11I1\kl 'il
:~lIdall:a se poate realiza pana la 60 mm grosime tar&.probleme. Se luereazii. ell cUII'1l1 f1aciiriinormaIi Ca metal adaos se utilizeazii sarma de plumb de accla..,idianwh 11Cl I 1'1(1:111111"
(OlltIlUIIl,Cllpolaritate inversa, eu intensitiiti eat mai miei de eurent. Illetalului de bazii. Atat metalul de bazii in apropierea sudurii, dil:;;i vergdl'k dl' pi11I111 1
t"
Nidwhd, (Ni 99,2) se sudeazii tara preinealzire, utilizand acel~i metal adaos, Tldlllll' Cllrata de oxizi. Se utilizeazii ca decapant in timpul sudiirii stearinii sau anH'stn Ik ~;I('llIlIljl
11v,1I III vcd,:re cif 0 eventuaIii impurifieare cu sulf a nicheiului din imbinarile sudak (dill ,:1 colofoniu. De regula, se sudeazii pliiei de plumb panii la grosimea de 1/ 1lI1lI, 'liP bllilJl
uki lIIi sau uns0l1) produce fragilitatea materialului din cauza aparitiei unui eutecti e de 11p I'J I liirli te~irea marginilor. Grosimile mici se imbinii prin suprapunere. Autl 11I0111 III PIO.lII'1
NI,:) i ll<l/!)litate.Vaporii de plumb sunt foarte otriivitori, de aceea se aplidi 0 vcnldatw I'"tl"llll' j\
L\.Ii'ljc;lcdc.uid!;:l de tip Monel, Inconel, Hastelloy, Nimonic se sudeaz.a bint: in VIII. ,',cneralii ~i loealii, personalul trebuie echipat eu mascii ~i hainc de protce(w, 1;11dlll'll
III l:,scicul electronic, dar se aplica ~i procedeele WIG sau MIG cu atmosfera prolecto;u (' «I" h:1minarea lucrului se face 0 baie totala.
11<'1111,
dac/\ csle posibiJ. Nu se impune efectuarea unor tratamente lermiee ulterjoarc
S.S.H. Mllgnczlul f?i :t1iajele de magneziu
MlIf',II(?.iul rji aliajek de lip MgAII,ll MII, Mp,MIIAII'H, MpTh!.r, Mpf,n/,1 de !lUIlI
nllllf.ill(· III lWIOIIIIUlid,rjl pn"zilllll 0 eOlllpOlll1ll' <Ill" 1111la '1IId,lIl' dill catll." klldlllll'l

Jlllh'llIl((' Ill' O\IlIHll' ';;1d,' HII!OHlllilld"Il'"1I101ltl\ll (11 !I' "" In Inllpnllhlll IIUIIIllall dl'
lilt,
www.adultpdf.com
111
_·,c, ..~.
BIBLlOGRAFIE SELECTIV A
6. CALIBILIT ATEA
C.C.Teodorescu, D.R.Mocanu, M.Buga, Imbinliri sudate. Ed.Il, Editura Tehnicli.,BUC\1I<'~II, 1'1/ J
2. I.Echim, I.Lupescu, L.Nicoarli.,Tehnologii pentrn sudarea prin topire a ote/urilor. J \dlllllll ·I••hlll",
Bucllr~ti, 1974. (d. Consideratii generale
I.Echim, I.Lupescu, Tehnica suaarii prin topire a metalelor Iji aUajelor. Editura TchIlUJ\,1,,,,1,,"tU
1'183.
,I
Ciilirea este un tratament tennic care se aplica pentru imbuniitatirea plOpll<'hitllol ,k
V,Popovici,S.Sontea,N.Popa, C.Sarliiu,L.Mil% S.Nanu, Ghidullucr8rilor de sudare. IMm', 11/", ~ 11"
Scrisul Romanesc, Craiova, 1984. ., 1',l<~lIta~i, in special, pentru cr~erea durimtii pieselor, prin modificiiIile Slnll'llIIak ,;111
A.Ncumann, Schweisstechnisches Handhuch flir Kons trnkteure. VEB Verlag Techllil,. 111'1"
11 I'1/1 '" I,,( la racirea cu viteza., in general, mare.
Co
I.Mitclea, V.Budiiu, Materiale fli tratamente termice pentru structuri sudale. Ed,I"", ,I., V~.I Tratamentul tennic de cii1ire constii, in
Timiljoara, 1992. 1'"II1IjJlU,'in urmiitoarele etape [3,5]:
M.lI.Sorosov, T.ACemiflova, AI.Krasovschi, lspatania metal/ov na sva1'll'''''IU/I'II I',hllll. [/(
,11' JlI/JIca piese10rlatemperatura Aw+(30 ..,50)~,
Mdallurgia, Moscova, 1972.
I" Ill, It otelurile hipoeutectoide, respectiv
\1,
'·:.Bicsak,Tehnologia construqiilor sudate. At. MultipJ.l.P.Cluj-Napoca, 1978.
') (j.llcrdcn, Schweiss - und Schneidtechnologie. Verlag Technik, Berlin, 1973. \ , I ('O .. 50)OK pentru ote1urile hipereutectoide,
10 + •••• Svarcav mOljinostroenii. Bd. Maflinostroienie,Moscva, 1978. .t, " p;ina in domeniul austenitic (fig.6,l).
I1 N.AlIghclca, C.Matragoci, AGrigorafl, V.Popovici, Sudarea in mediu de gaze /"0l"'I"'If" 1I,IIIIIIIl "11' h:L,;>uratiireprezintii. zona temperaturilor de
Tdlllic1i, BucurCljti,1981. Ill<jll"lII~ la ciilirea otelurilor;
'''''lIlillcrea la temperatura de inciilzire, pentru
"," '''IIIII'I.area inciilzirii in toam masa piesei; f' I. I' I' ~I (rA1
IH'""01 piesei de la temperaturade ciilire, cu 0 vitezii
.t. Iil. Ill' lIIai mare dedit viteza criticii, astfel incat
I", ••..101IIIarea austenitei sa aibii loc in intervalul Q X, 0,8 '~J
"!.(
Illil,kll.·:Ilic.
0ldlllile carbon , avandviteze critice . de ciiJire Fi~.6.1.Zona INIl/",,.,,ol1d ••, d,' /IId.1 ",'
I"", k 1II;1I
i, seriicescin api Oteluri1e aliate se ciiJesc
I" "kl. 1:11Ulldc oteluri inalt aliate se ciilesc chiar
" I. ,i" 11'"ill aer. In general, in urma ciilirii, constituentul structural Plcdomill:llll n;I,' 111.111<"11:,11.1
" .'Id 1IIII'IItill afara de echilibru) sau bainita, 'insotitc de canlitiiti de :lIIS«'1I1h. 1('/1(111011.,
( 'Jllihililale;1 (~steo propndate tehnologicii.a materialdnr Illd:llic,' d..til1ltill"11l i1,\;tIl'III\1'JI
.t, 1,.,11
IIlId•.•,· a dilirii, Capacitatea de ciilire a unor materiale mdalicc (oldull 1;"tOIl('") n.l.
, ;11 '" "'II/.;11i1 de duritatea maxima pe care 0 atingc materialul 'in 1II11lacillilli t;;1••:;11'111(mill"
.t, • "IIIIHI/.ltia chimicii I;':ide parametrii rq~rnului de ciilin,;. Capacitalea dl' dill,,' n;lt",) 1101"1111'
01,,1111I lil, !;1Il"nu se inclll(k 'in conccptul de dilihililatc,dm' cOllclIIii all,II1I1d,' ;I(ea:;(a la dd 1111"11
11",,1,,1111 de nllllpo •.tan~ III oP"ratill d •. dilin~
('lIl1oa~~I•.•ea dlllhllitllt" 111111Imakllalllldalic are 0 illlp,lllallt'\ Illilctld. dnl!;dllli•
.t, 'HII<" " p"llllik dl'h.'lIll1l11Il(·apillillll<'llllnl Iq'!lIIl1ll1i d•. d,ljn~ IIl",T:;;1I nht11l"1I1 111101:,1111111"
. ,,1'1' d, ;Ie\;tlll'lllll.'~;Idlllllil'" pl"i' II'W 'd\II,llI .••1;1111 1111<'t;;1dmitate dal(', ;llq/nll IIll1lnll1l11lH1
,,,t< "I"ill/flint alill dill 1'111I1'1.1,vl'd •• ,· "I • OIl1htlllnt d,' n"I.lsklllll, •.:11~."dill pllllt! .I" vl'lII'II'
"II",l;lIIl<"lIll1ll1ltl'/lIIl1 ~:,' ddlllo'rJ" ." filllll, ill" ,led ':11111
,0111',11111111\" 1'11""::111111 d,' dllll",
"" ,,';111"hull 1'1"'~'llllllalllllllutq""III n ",111' .11'''1111.'wll III11at lI'lI:uhlfl (11I1111I11111I1
',O";.lIlJlllnl:HIll)
This is trial version I", ,,/111IIld •••1I1II«11I1"'11,k ",111,· • IIlIdll"l ,,,to "\ 1lI11l'ap;1::1111.111I11::1' h•. IIlillkll'i1111 ii
\111\
www.adultpdf.com ~
HilI
Prelucrabilitatea materialelor metalice CWbilitatea
,..,I.I,, ,I 8.4 1\'''".

J,B
Aprecierea c81ibilitiipi se face prin indicii de ciilibilitate, utilizati fiind: ~. H
tJ "
~.Cl'
"
-adancimea de ciilire; 1f; 'H)6,fl
:w
1,4 q ,If
G,D
-diarnetrul critic de ciilire; "0
E 22
3,4
CD
,-
-t:J
L.
1'3
_;"1Q) 0
=:>
ftp5,2
-lungimea zonei c81ite;
L..
0)
'."-
~e-2,61,0
-:-)
Cc£? 7,6
-raportul dintre diarnetrul zonei semimartensitice ~ diarnetrul total al prohn
6.2. Metode de determinare a dilibilitatii otelurilor
Ciilibilitatea poate fi ddl'lIl1ll1l1llll'lm

calculul diarnetrului critic ideal I);
Iq 11"""1111111I1
Viirimro qrUunre/JJi{As;vJ diarnetrul sectiunii maxime care,ill 11111111. fthlll
-/ 0 I in mediu de racire ideal, lire 0 nil lI.tlltl
2l!O
semimartensitica, utilizand rdalla
~
9 o~
I I
ofoMn
.•.
~:Q
~ Di-D" ' fUll - fe, j~1 (fl,1I 0,4 O~ 1,2 ',5 2p 2~ 2{3
~
cmpnutul ;0 e.lerrente re aliere , %
S
7 ~ unde: Db este diamctrul ideal, dekllllllllll 1'1111
~ diagrarna din fig.6,2, III fllllqw dl' '\1111111111,,1 Fig.6.3. Nomograma pentru determinarea unor factori de mulfiplicare (l clilibilifllji, d,- "a.-,'
de carbon ~i mlu'imca l',rlilllltdlll de 11114hilllll
(punctajului Illl!!i
ASTM 'ii (;,11/1":; pili 10" 11111,
graunti10r conf()l'rn STAS .',,1'10 HO),
f MnJ.'r;Ni - fildori dc 1I111111pll(
lIlI' 11,llllhllllllfl
4
corespunziitori dCllIclIlclOl de 11111...- 11"Irluhll
ale carol' valori se ddcllllillil dill Ill/mOtU !\IlI•••f
0"
J ~' ..
prczcntalc ill 111',.ld, ('IIIIIHI' IUIII 111111"'"
di;unclrului crilic ideal, :11' pOl1k II<IHIII"'e
:l~' UJ 0." 0,5 o,iJ 2 murirnea diamdrllllll \lIhl' Inll (11".(, ·11.\IliA' ••
CUfI[,ilUfu! tire, ,i, %
I', ill .11!lIl1p
s(~mlladc IIwdilll d(~Jillll(' 111111/111 ••••
critic real s('mlck,,/", dtalltl'lIl1l 4HIWltfl
1-11: (\! Noltlo!:/'lIwA pO'1II,." ,11'1"""''''/11''''1 i1ldl""'w lllaXimC,GIIC 10 1I1111J1 enlllll mll 11I1IIIHIIIl iI,
,"''''ihllll" d.· hll/A IllCill' n'al ell () kIlIlOI'I,',H' dl' ,11111'dllllUUtl M
Structlllll SI'IIlIIl1.lIh·w;1I1111I )"""l1illiIlHIIIII~ 1.'1
••• 1; III :I 11
IIl1n 101d,' d.lihihtak eslc Idaliv l1lai 111,><);11/1
dn!l! 11c1l"llIlIIlllllk ,c"I"'IIII""hll~ II"~M~
If!
d. Illllllll";ISI' I )mllwlllll ullle,,',,1 poale' tl (kkllllltlal pc laic npclllllnllaln, 1'IIIIIIlbIlHIt".
dlln 111111S("(.IIIIII\"" qllIlVd('1 /11Ildll;Uea l'lIIlwi vallallC a dlllll)\11I (Ill'. It ',)
(Ic-
1IIIIIlatcll /,(11)("1u\ltle' ::nllllllaJ 1l"w;llllT .I" 11111'1111
VHIIlI/,il Ill" 1111111111111 Ill, fcllll
( '11111
.:;chlld pi 11\ ,.1I1allllde nu hOIl al 01.-111111I :;llIdl:ll. p,. dlll!,.10111I'1 (10-VIIII,III'- 11dlllllllltll Ii' ~""~IIf1" .,
"
1/1 iJI ~;fl i: .', 'J~' Id! /,'1
/1,,111 mm
/0 /(. j ~
'," 1t\"ilIl\ vlllllillCIl dlllllllt" ~:<'IIIIIII:III"lI!ll!H" (ll) ',il •.•.ddnllllllilllll:iw 11111'11(10,,, ,.lliIlllhl! 1-1111
11111-
"'111'-/1111,\
1111 •• - (k ,Ilhhdltll"
i11111lt1a 1"1: (•• / 't~ff/f d,' h" ""WIUl" ./uJ1IIt'lrllllll ," Ifi. rnl' I',

NONlOt\'fHIIA fI
1111
www.adultpdf.com ~-
III
Prelucrabilitatea materialelor metalice C8.1ibilitatea
()rJ
Detenninarca calibilitapi otelurilOl
prin metoda calitii frontale(metodaJominy, ~ a
fig.6.7), standardizatii (STAS 4930-80),
eonstii. in ineiilzirea unei epruvetc
()
'I
I eilindriee la temperatura de eiilirc 1
(austeniti7..are) un timp stabilit,de obicci
,:I. a
I 60 min, apoi riieirea eu apii, in anumi le
r; condi~i prescrise, a eapiitului epruvetei, K lmml
sfrafealif
urmatii de miisurarea duritiipi pe 6
() generatoare, de la capiitul riicit spre eel

1 - suportul probd; 2 ~ prob3; .i - ajutai de supmscurgc£(:;
neriicit. Dindiagrama carerepre7;intii banda 4 - conductA: 5 ....; retet'Vor tampon; 6 . - rohinet; 7 __ gurl
de api i 8 - retttvor. "
de calibilitate, se poalc dclcmlina lungjmca
Fig.6.S. Variapa durifflpi pe secfiune
b
zonei calite (b), pcc<ue dwi latea corcspunde Fig. 6. 7. Metoda c8/.irii frontale
t~ ~!~.
t
ISO
0.'
, "0
-
...,
....
•• Ol
....,
8 fJO
/'
/S //
/-
120
.,
--1-"- -
- --/'
•....
/,/HO VLEI
0,'
,/ APA
.5 '00 .•..•.•.•
.~ 90
·c ao
:: 70
C 60
~ 50
~ '0
is 30
20
10
o
3 6 9 '2 'S ., 21 2t. n XJ 33 36 39 '2 GSG8
DU/'ffolea zonei semimarff!nstf,ee HRC Distanta b (mm)

Fig.6.8. Corelapa dintre diametrol critic Iji lungimea de ca/in'
FiK.6.6. Nomogrllf/lapelllru delermillllrea diamelnilui cnllc ""ull),
111"1 ~,III" 11111cd plI\in scmimartensitice (fig.6.7,b). Indieelc de eiiJihihlak, stabilit pc ba:r.a
ITT (la riieire continuii I?i izotermii), dii 0 imagine de a..'lsamblu asupra 0lelului n~:;pedlv 1\;11111"
, IlIkl dl' luldlllitate aslld ridieate, se Iloteaza eu simbolul .I a/b(e), unde.l estc si lllbolul indiedlli
de c.1libilitate este euprinsii intrc curbele limitiiinferioara ~i superioara de ciilihil,lHl,' (v:1I1.111.1
," (1IIthlltl;llI' III ill Illdoda .Iominy; a - duritatca zonei scmimarlellsitiec ( I1 RI' sail 11V ), h
durilalii pe lungimea alliUi),valorile dlllltiltii trebuind sii fie plasatc illtre aeesl,' UlrlH' 1\:.1101
11I1I)'11I1I'a
/OIll'1 clilik,JCSpccliv dist;urpl de la eapiilul a1lit (l1un): e - durilatea medic a :;llatllhll
Ill] old euociliibililale redw;n all' 11 hal1dii de tipul celei dinfig.6.9,a, eu durilalc llIall" I:i ::lIpl.II,II"
, "It I
'"ll Cl 0 selldcre hrusci\ a iIlT::tcl:1 pC'lId:UHlIIW In rigura 6.9,b se prezinUi banda de lullh"lllIl,
t'.U •.• ll'
COo :llIlIlIi old ell clil,htlll.ll<' 11111111
.111111.111-
•• IlIall' ,h'b suprah1ta CpI'tlVet'~1 11)('111111:1110111
';1'111'''
l adilllCinll' Id:lllv 111:111'11111I.111.1,
Ilil1ll1l1' ,t' dlllllVllla Ill),e esle n.'pn.'/,(.'nlallvi\ IWIIIIII "11'111111.
HlIllll'lillhdl' (1111111
IIItJlk)
1111101
oIl1llla\('a IIH1Xll1Ii\ 11\(1:;11111111
('1111(1,";(
lUlIl V,d'''"I'il dlilllll 1111111I1111"d. ,"1111' 11,~;llIldII:llld IIW(lldJlI',I;t1"illllllllll"
",ltI.1I11.\1<
I Ilallll"lllIl<:II(1I
111.1\/'"101'1111••.1<-"111111'1,
\ IllIll',III"'" .,ltllIllljll"
It"ill ulll(,llIhll,ulll
Hili
"I' I, 'd, 1"",'\,,.\,

1111111
1""110' (I ,"In

111111.11
,,1111,11,1.11,,,'"
, pI' h,l/a IlIdlldllllh
,tI,,111I1,It dl;"'I,III,,,k
';l' I~ ,,11•. ,11-1('1111111.1
( III 1..1ill' ( 11111
,,\1111111,,111.11.111,11".1 "("1'
,i1 11
IIh 'if 11111
'i'
;IHl • 01. I ,,1,(1111111'
j •• t •• ,,,,,1o
pc ')Ik
Ji,dl'"'''''''''' 0111\111',111,1
t.
n P'·IIIIII'IIIJ1Ii1.l"111
I" 1I1111"dllllllllli\1<Il
111,(••.1.1
1"1
\1 •
www.adultpdf.com ~
III
C'aJibilitatea
============================--.
liRC = 40;
-duritatea maxima, la capatul riicit, se obtine unind punctul continutului de carhon III
~ ~. punctul A a1 axei pivot: HRC = 53;
J:: ~"""/~=~;mrn,....~-.-
""""'~. -se repetii etapele anterioare pentru fiecare lungime le' obtinandu-se in final, pon plllllklo
~
determinate, curba de cilibilitate completii,
"~
~.,'."
6.3. Factori de influentii asupra ciiUbiIititii
'mmJ Imtri
Factorii care influenteazii cilibilitatea sunt redati in figura 6,11.
c:
a b
Fig.6.9. Forme ale benzilorde eaJibilitate
162,5 Continutul de Glllhou

'SO
';,~f4-5 Compozipa c:himici
,J7,5 Elemclltelc de lllie,,'
HRC 125 ~
%C 10
1f2,5'~
0,60
a,55 gg
55
faD ci -1 Caracteristic:Ue termic:e I
0.50 87,5
__ 50
",;_.....
~/~5-
,..."..::E.~--~
75 Struc:tura initial! a
~--
CA.LmILITATEA materialului
0/,0
......-::
.- __ .,:;;;c:::;;::r~ 62,5
--....,
:)5
0,30 50 Forma ~i dimensiunUe

piesei
0,20' 20 31.5
Parametrii tehnologic:i
15
Mcdiul dc Ilk'",
0,10' ~~f;,O",{<\
..i,JkJ
~~'3' 'if'I"
T> ~l) 1'- \ ('. •
10 t ,>13
\'l:
\'0
Fig.6.11 Faetorii de dependentA (l eBJibilit'ftlii
Carbonlll ~iCkllll"lllek d•.•I

dc 1Ilicn~(Cll exceptiaCo) care se di'lolvli in allskm(il all 1111
l<'ig.6.10. Determinarea eurbei de eaJibilitate prin metoda grafo-analities. fnark favorahil aSlIpm cnhhilitillli (lip, (I. I? ~i 6.13).
Inllul'lIll1 l'kllll'lIlc·I"1 dt" :llh'I(' :I:,upra ciilibilitiitii otdmilor ali;lh' ('slc', III ",dill'
descreseilloaw,IIIIlIJIlolllnl MII, M ••, (", :-;1, t\h, ell (fig.6.I3,h) Se pOlite cOllslala d\ IIl.dIllJI
'Sl' collsidl'ra diarnctrul critic Di ca1culat «11' 1:l«~mplll I), 145 1ll111); l'fl'cf S,' ••hIliit' Iw I U 0:1 ••••M" !IIIIIMII. IH' III O,h 'X,( ". 2. %Si sau .I'Y,)NI NIChdlll, 1Il1l1lp,1l111l1
S(~dlln~ 0 p:ulddii la llbscisa nomogranwl, (:IUl':IPllllllklo:lWv;lhuii D,·14') nUll, In((',scdiind I;l11l101l1llk1l1l1 :W IldilllllJl III 01.~I\IlI" ,11li\h' h" mlll I'cnlrlllllfilll"lI cilldllhltllll, ml"lIl1l1d 1I1h
itxa pivoll\Bl1J
(,k n"lllplll
x,
~j(' 1IIII'Vleplllletlll x I'll cd Corl'Spllll/iltOl 1011(11I111111111
,t. ,mholl
0, \.1 ".,.~ ') St· ohlllw w;lkl dlllllllh •• Lt dld'''II,,1
This is trial version al O(dllhll lowiul •.•lll
',OJl\IU lit- (llPllllll 11\111
dCllll'lIl1' Illlll ~wlh~III"III1'
11\ www.adultpdf.com
J
11 "
Prelucrabilitatea materialelor metalice C'alibilitatea
rcal (punetajul granulatiei) este mai mare, eu atat ~i viteza critiea de ciilire - caraetcnsllUI
tchnologici constantii a materialului, cr~te.
~/'
//~
Natura ~~ul de dispersare ale fazelor metalice ~ nemetalice (carburi, indll/.llllll
f;i.a) nedizolvabileIaaUstenitizareinfluenteazi\ viteza criticii de ciilire ~ in consecin{ii ~ ad[U1ciIl1(", I
de piitrundere a cii1irii.
Fonna piesei influenteazji cfunpul termic. O'-;eL Q47%C ;0,14 "I.'s; ;O,41~oMn
Spre exemplu, 0 sferii se va ciili mai putin adanc
Ri
dccat 0 placii sau Wl cilindru eu acel~ volum,
TCf1lpCflJI11I11
respectivgreutate. Dimensiunile piesej,in cazul t1J
de (iHIII~
acelei~ forme a ei, modificii vitezaefectiva <-)$ ~H'l,
de racire la suprafatii ~i in eentre; pieseIe
~:v ~lh"l.
mai mici se cii1esc mai adane deeat cele mari. fun,
In ceea cepriv~ cr~ea temperaturii .@'6 m," I.
'cl;{] ,/",,',(,
de ciilire (austenitizare) are ca efect er~terea ::;:t
griiWltilor de austenitii ~ a adfutcimii de eiilire ~li

a otelurilor (fig. 6. 14 ~ fig. 6. 15). (..--
Cu cat capacitatea de mcire a mediului ...
ql q2. qJ a+ qs IJ.6q7 tU 41 lOll U 11 (~U Fig.6.14.lnj/uenta temperatum de d\1/f"1' i/,\'/I/'It'
Con/iNtol ~ car/Jcn [Xl
caJibilimpi pentrn otel hipoelll",.Ioll!
Fig.6.12. lnfluenr,a contfnutului de carbon asupra

Atlln(;m~ade cii/;/'e [mifI}
duritatii dupli. ca/ire a wlulm carbon
10 6rflsDlami
4.2fJ,
8 tI
i
~ 1J(f,
I -
" ~
I "'-/"
rQ 8.
6+0
2 i .-
MO t
I ~
rim} .-
811-7w 180
"'mp~roflll7l.ctfli~tcJ a) litmpl'fJ4Jru t/wCrt,irrlCl
Puncta} ,yrollu/d{/i!'
Ao'''ncilT1~a tit' et]/;,./, {mm} ,,,,,flN"m S'.4S ~~I.O
!(J
U jl ~; 61 ~6 "--0 0.8---1]>-- ~2
13~-J'"
2,1,
11) 4 aroso/antI 4l-+---+-W--
'ti/i6ililtJ~IlI1mi b) Continut elem. aliere (%)
Fig.6.13. lnflue/lt{l con;inutului total de Mn, Si, Cr r# Ni
5 l ~ .--
asupra ca/ibilitatii ot,elului DSC] 0

~ ,I 67
(:ol)(lnuivitalea ~i difuzivitatca knnidl ;111'01(,1111111 1IIlhH'lltcazR ciilihililalt'a pllll

l
o
t'KJIJ J~
Hr",
t
,
~
IJ/ltJ I!W M?'
Icplllll/.m(,lllllll1 EIVorahilli a vitczclor eJetllv(' d.- ,1\( 111'111";t'( l"lllt'a picsci.
r~hlpl"I'fTltKH ,Ill ",lu/'t I hi fl"mpwroitKrl tAtaJ/tr./"C)
III nTa cc pr iVt':;lk sllllctnra initial'lll 011'111I d", ( d. 1ill," la d;lhonuc all fi.sl call1lak N,I-".I\ I11f1lloll>I '0'1/'("11""/ ,/. ,11//1,' "\11/1/011<1/111' /Ill/I
,11 1\1111I ad:hwilllr d •. dllll(, lid ::11(1('11011111'

1'"III1Ud"I'"a' 1111111
rllIl 11" "llIlill. I ••, lI:a'IIH'IIt';I, adiillt'llllr:I d"
,':;Ic IIdhwlltalll dc :11'/',11,,,."1"1.till I »1I1I'lllIiI "11' ,I11I1111111wa "-llillllkllll
fh I a/i", v' f' m'l1iH'fffjH"H'IU,1i
(ldl1'dl1:.' d ~"'/id/llfi> I·
"tdulw
hna I
().\'t '/0
Ill.
www.adultpdf.com .J
\I
Prelucrabilitatea materialelor metalice C'a/ibilitatea
====================== .
I )atc asupra ciilibilitiipi ote1urilor carbon de scule (OSC) se obtin din graficele prczclll"l,
,--.,. in figura 6.18, care redau variapa duritiitii 'in sectiune la sculele ciilite 'in apii, de la difcnk
601
!ill! ~ mcirein ule~r.I~t Q(50 temperatllri. Se constatii ca miirirea contffiutului de carbon peste 0,7 %C are 0 influentii. redwii\
i-~#'. asupra gmsirnii stratului clilit.
5: mlt
=
:::>500 Figllra 6.19 prezintii curbele (benzile) de calibilitate pentru cele mai uzuale otelllri allll\!'
ro
~
11400 -+C>
19 C
'C :::>
-BnJ -o~ ~5D

~
~'I(J
LIlJ
5 0 5 U
~
10 505 2ill10
d,mnta de la rentro Imn .~ 2?
ddanta re la cwtru Jnm ~
) a) ) b)
III J !J j Id 10j () j lfl
Disfanfq (mm) OisJan(u [mm!
Fig. 6.16. Influe1f¥l agitarii uleiului asupra aMncimii de patrundere a c81irii 0> C)
Mi~carea relativa dintre mediu~~

':S;
cstc mai mare cu amt mai mare va fi ~ calibilitatea. ~oo

5.) ~i
~ 5UpicslI 70
~
J"O
~::t::
~~
"
supusii racirii influenteazii pozitiv asupra adancimii de patrundere a calirii (fig.6.16) ~ <:::i *U ~ 40
?JJ
6.4. Curbe de ciilibilitate pentru otelnri
In figura 6.17, sunt redate benzile de calibilitate ale principalelor ote1uri carbon de cal ilair
sllpllse calirii, respectiv Imbuniitiiprii [2,7].
6IJ
Id 5' (J !(} 5 U 5 Itl
Uie 4J
~ $Q OislC/l7!d(mm] IJis!t:m!d [mm]
~1jO d) e)
~JQ
R. Fig. 6.18 Variatia durit8tii fn seqiunea OSC caUt fn apa de la diferiw tempmiluri
.~ 2Jl a - OSC 7; b - OSC 8; c - OSCIO; d, OSCII; e - OSCI.'!
c5
f/}
I I I I
J
IIJ2PJDYI/!i(}
IJislUn(a «IQ &f1;MlulttidlflMj
6.5. Consideratii asupra calibilitiitii footelor
70
OLC J5 OLe 50
SO
In general, calirea f(mtdOl' ccnu~ii se aplica la piesele de rOffilii simplil, ClI I-'.mhl lallwllll
~50
9:: lin;;i stTUclura perlitici'i. 1.01 f(mlde ClI stfuclurii feriticii sall ferito-pcrlilicii se lIphd\11I I"nllllhd
~"'J :-t!. ~O
ts Iccoacercadc normalii',lIIe SIIII!j('llIilll"~k duraul de austenitinlfc. Tcmpemllll'H de ('J'tlll" p,,"ll"
~i,fJ
.:!JO
f! ~ anstcnitizarc se akp," 'jIlIH' li"'O ') \0", '. Iwntlll l1Iajoritatca f()J\tdor CCIlUt;>"ClI ,..,ralil Imudlll
i;:: 'O.--~-' .~ .70·---··
<:;,
"- lwaliate;;i slah "hilk (Ill 111I11111'
.11'• 1lI111"'ltl1ilchilllid'i).
~ IIJ ?fl ('fihhdllllkil IOllldO! .,dl 11111,"11;\11'111111pltll alien'a CIIIlldwl, nOI1l. lIIo11hdnl III
fJ .- ~
.. ..~.~.",,-","".-
fl ,'I' II1 M J6
1I,....lIIl1(,lO '1I1111
plurntlll" IlIrI,,!. .1. I ;II,IIII,lill. ,II,lolllelm ITIIIIt;>1I alrlllc ClIlIlOhh,kll 1'ln"'III11
IP /11 :1() M 'XI If}
IJII/,wllt I,,"!,' II,/.tfM , •• ltf·m~1
1111~_h I'll 'u,l,(' tIt' d\lihiIJiI."

IJ/df/"/h
dl,. .It••·,
,,,",.' liUl1j,tfl/ Milt/m""
"I~JUf" ~1'
(TIlIllIIIIIIIIIII'"Il"IIlI\IU"lIltllll'.'!lIlllllI
klllpn IIhll 11d,' 11II'IIlIIIII}lll'\ 1;1 lOll

.1.
I'lll"!
1I\IIlhllll!"
11/11'1111
••••. (I ".;, (')
.1, 1111'111111<'11'
.••. III'TF
.11 ('('il ,IO"(·\. IHl
11111,'I
1I11111'11I1 :11il~k
\ 01" 1''' l"I.'1l
\ I H
www.adultpdf.com ...l
\1'1
Prelucrabilitatea 1tUJterialelormetalice
Ca/ibi/itatea
\
n••.•
If'-
M•••••••••'_i1
~w~iI
U ..•........
_10
'\"" I
~'\ h....._r--
...,50
--. ~30 Jf 1/,""20
1!MnCrIO 50 -
"...
" ",ill"~(rHil3
~.10
'0 10
10
2fTiAln Cr 12
\
t--... <::
""20
-- ~
i'--.-
! ....••••••
~tQ
datelor experimentale, in funcpe de duritatea dorita. Riicirea se face in ulei, prezenta carlxlI1uhu
10 20' 30 M 50 o /0
,, r-
65
\.\
60
...
-
tarn Mo ~""
....•..
.1. --
~i siliciului asigurand 0 caIibilitate miiriti prin viteza critica de cilire mai micii.
O,24%Mo
.•.•...
......•..
\.
..••...
O,7'3%Mo
...•..•.•
0.49%Mo.7
~
"" N IO,9]%Mo
.!. i
, ~-
Q I'..... t..J
Disldnj'tr tI, I, ('pti/ul nial/mm] ik,fu
Oi.rlt1lJ!u (,,aM nkil{ll/I11] l!tj!rl/l!, IIduuptilul rlidf[HlPg ....•••.
,"- ~ 55
QO 60.
58
JUrOR I1CrHI:JO
18 TiMn (r /2 50
,
,-,58 tJ
" "1"-
~tQ
~
~:J8
§;
•..
:2 45
.~ 40
"'20
Q
35
111 . lO
Q lplD.:JO WJ!ill O--ro2li~li07ilr50 1/JOL-....l'O-;..,L'O-3fl!-"--WJ'---!5Q
JO
Oislun,tu iIc tu mpilul nh7{in,q
Olsldll!U '1IeI, "ptilul mal/mm] oigun!u lie lu cuptilv/ niCJ![f1I1I1
IiU
25
S5Mnl6
ill 20
.... o 5 10 15 20 25 30 35 1,0 45 50 55 60
~401
tJ
'" .j
,
Oistanfa de fa suprafa!a fronta/tJ, mm
"30:
~ . Fig. 6,20 Curbele de c8Jibilitate alefontelor aUate cu diferite conpnuturi de Mo
Jl'lO
10
101
OJ020:JOtoJU
o 11 .20· SO . tU !ill Oi.r/dnld tIe.{r ctipqlvl nklllin.fJ] La piesele mici ~ mijlocii din fonti cenU§ie, ciilirea izotennii (temperatllel d.
hisldf/!a·tk 14.r,;mldr&:11 tu",,]
austenitizare: 8 10... 870°C, durata de mentinere de 25 min. la 25nnn grosime a pcrctdlli, nlClIl'i1
79
toMn 10 in uzare.
la bai de siirurila250 .. .400°C), asigura~earezistenteimecanice, atenacitiitij ~ia rel',iSlml('1
50
...,
~50
CaIibilitatea fontelor Cll grafit nodular este mai buni dedit a fontelor cCIIII~ij (').111en
~I#J
~ se aplicii pieselor de dimensiuni mici ~ mijlocii ell forme simple care nu sunl suscepli hi It; I"
~:JO
"" 20
fisurare la rii.cirea in ulei. Se recomandii unnJitorul regim de ciilire: tempcralura deill\'AllI/l'
10
850 ... 930°C, durata de mentinere 1...3 ore ~ racire in uIei.
o Kl203040506tJ
oistallld (/.Iu aJpalul rtid1lml'j Ciilirea izotermii a piese10r de dimensiuni mici din fonti Cll grafit nodular se aplin\ ~II
urtniitorul regim de ciilire: incaIzirela 850 ... 880°C, durata de mentincrc de 35 .. A5 111111
, Ilkln'
in bili de siiruri la 300 ... 350°C, unnati de racire in aer.
70r--'r--, =[:r""
''/8I1,(r.4/00·,
Efectul favorabil al cilirii fonte1or maleabile este atins dadi. valoarca IeIJl(lCIallllll (11
austenitizare ~i durata de mentinere asigura dizolvarea in austenita a unui cOlllillll1 SlllltlClIl
de carbon. In general, se aplicii urtniitoruI regim de cilire: temperatura delllciilzire lWO ii',()"('
w, ..... durata de mentinere 1...2 ore ~ racireain ulei. La ciilirea izotennii. riicirca se f:lcc ill hIli d(' :;1\11111
o III 7/1 JO to !IO
la 250 ... 500°C, in func{ie de propriemtile dorite.
Ilol"'J/f1 11' /(/ ~lIfliilulnj(/IIIJ""1
-. -- -~--~.-.
Idl WI
- ..-
.\' '~{/I' __
, '.
"
!i(J:
.:.:....L ..... -
6.6. Consideratii asupra ciilibilitatii aliajclor IlCfCrOllse
"I'M :IH1/1,li 11 I
(.11I
" ~t
i',WI ····_··_···t~·····
,'IIJ I }{J
/IJ
In general, a1i~jelc ncfcroasc po! fi dllllll('al(' lie prill dilirq;; n'V'"lIl1(', li(, plIlI P"'lIl)(LIII
(calire de puncrc in solulic, mmal;. d," IlIIhlitlilllin" •• Ilallllalil sail :lrlifiCl:l111)
1111 I I ItIAj'(;M'''1 ,.:~ "I 11·,tlJ<I'iHill I I I ';:
I' !If .II/,t! H/.1I'I /1 IIf It/ ,ftl "" \', (I 1(/ ,)1 ~{t (I/l AlmnC:~ clllJeslc Tl 'X. i'.1Ipol li ./lllk, 11Ilnll/lcrallJl1l :111I1>1;111111 ,,1.11II;lIldll ';,. 1;"'.1111.

.1'(,' ;(/
"'l_~/lil" d. Ai f!AI/"/llh,lt"'Ii/ 1III/dfl/'f/lrA, If/rMiI,,a.l~{'''''i )1;:1, .AA, 1"1"'\'-"'''' /)'""11
"'1:11 IV /It'll:; .It'. Alibllilllll' illl' /11I'" "1"'1111.,11,,1., lu,,,I,- mctastahilil ('jiliJ('ll alallwl ('11'1/ "i,.i,1I (1,1111\111I11
1>1f;l/1\[I) 11I/oo"(' ',i1 11\11'" I;lplllilIII lIpii
cOllducl'la llh(1I11'/('J\1111<'1 .ill'"I", ,II.IIIW1,1111:1\'
,;IIIll'11I1111I011111lill'OIIlI ••I., 111111/11111
L'O
www.adultpdf.com \ 'I
Bronzurile eu Sn se ciilesc prin inciilzire la peste 600°C, in urma riicirii obtinandu-sl'

lic 0 structurii acicularii de tip martensitic, fie apiirand faza~ la temperatura normalii. Bronzurik
ClI AI pot fi eiilite, obtinandu-se 0 strueturii acieularii similara martensitei din oteluri.
A1iajele de aluminiu care se durifica prin tratament termie sunt eele din grupa
duralwmnului (aliaj AI-Cu eu adaosuri de Mg, Mu, Si, Fe). Ciilirea se face prin inciiIzire la
\.;ca 500 ... 51OoC ~ racire in apa, urmatii de imbiitranirea naturalli sau artifieialii, deci ()
durificare prin precipitare de faze (fig. 6.21 ~ 6.22). 7. PRESABILIT ATEA ~I SINTERIZABILIT ATEA
PULBERILOR ME.TALICE
~
~ ~lP
f-\ «
~'
f\
~I! 16~- 7.1. CONSIDERA'tII GENERALE
• ~.~ ~~
~.M I~
~ - .1lwft/1:W'-'V
J{ <~<
dl4/lt/di
<;.s:
i
~
~
JI ~-1~-=~=
Jr1 J" Iffl !It1 !,/Il-11t7
1tI11,anJ'"w/ll d>critfie, "C
;~
.(J
Presabilitatea §i sinterizabilitatea sunt pioprietiiti
intervenind decisiv in proeeseJe de elaborare a pieselor
tehnologice ale pulberiJor metal H ••,
prin metoda metalurgiei I'll/hen I. "
Datoritii unor avantaje tehnice ~ economiee, metalurgia pulberilor
largi de realizare a multor tipuri de materiale §i produse noi eu caracteristiei
de tehnica modema, cu precadere de ramurile de varf
of erA pOllihihhlll
deosebi fe, en Ilk
1;;7p.'Jt(/
hnportanta tehnica §i economica a aplicirii metalurgiei pulberilor rczidil dIll
hI:. (,,21 Inf/uenta temperaturilon;i a Fig.6.22Proprief8.tile mecaniee ale duraluminiullll
urmatoarele avantaje mai importante: coeficient ridicat de utilizare a matcrialullll pI III
11"'1",1111 {I.I'upm duritafii unui alia} eu in stare ealitiilji imbiitriinitii., in funcpede temp"
eliminarea aproape completii a pierderiJor tehnologice, asigurarea unei compozi(ii pren~;c /,,1
bllzli de aluminiu, ealit ratura de ealire
uniforme, reproductibilitatea compozitiei §i a proprietiiplor, posibilitatca oblineri. pi(':,dOl
sinterizate la dimensiuniJe ~ forma geometrica finata, productivitate ridicatii, pOllihlllfaka
obtinerii unor materiale ~ produse eu proprietii{:i speciale, cc nu pot fi elaborate pri n pn In', k."
Aliajdc pc bazii de magneziu (Mg-Al, Mg-AI-Zn), sunt supuse in general, tratamentllhu clasice, posibilitatea lnlocuirii unor materiale scumpe etc.
de dill. I.care prin precipitare: ciilire de punere in solutie prin Inciilzire la temperatura Ik Domeniul de aplicare at metaIurgiei pulberilor este limitat de llllllillo;ud,
~IW 11)')"(' I.'i riicircln acr, urmatii de imbiitranire la 175 ... 250°C, 4 .. 16 ore, eu racirein ae! considerente: costul Inca ridicat at pulberilor metalice, limitele impuse cmnplexifillll 111111"'1
§i dimensiunilor pieselor, cestui ridicat al dispozitivelor de presare amortizabilc nmuai la \("111
man de fabricape, din
discontinuitiitilor proprietiiti mecanice
masa metalica. mai reduse, datoritii prezentei incrcnle a pon'OII~1 11
Procesul tehnologic de fabricare a produselor sinterizate, [undamcnlal Ibl:wllll 11,·

tehnologiile metalurgice clasice indeosebi prin marea productivitate rcalizahilii, ('011,<;111 dill
urmatoarele operapi principale (fig. 7. 1): elaborarea pulbcrilor lIldalicl~. filtlllllll'll
semifabricatelor prin diverse procedee de presare, sau Iarii presarc, sintcrizarea prdillllld(., "
diverse prelucriiri
automatizat, SlIplimentarc {-i contmlnl final. M(~joritatca acesfora sunt 1I~0I de lIleClIIU1lI1,
roboti7..f1t.
Miirimea I:'f<uudclor pulherilol IlIdalICt~ lIfifizate illlllod clln~lIf csk ellpllll:;i\ 11111.,0, I
" ~i 400 ,.un. Sfl'llclllla IOf pOllk 1', dill nw/alt- plll'l\ lllwit', C(}lIlpll.~1IlIkmwllll,l'l. COlllpU.~"
I chimici, plIlhe'j Ill'lIl,hlll\:!' (1',111/11,
ITllIllllal dc )
H
" This is trial version
\' ,
www.adultpdf.com " ,
Presabilitatea ~i sinterizabilitatea pulberilor
Alte operatii:
- Cu -- mare:
Tumare
netezire
viteza-AMESTECULUI
Formare
Presararedin
prin barbotina
~iPUlBERI
injeclie
Iibera
--Sferoidizarea
PREGATIREA
Omogenizarea Presarecu
magnetice
Presarecu Depunere
electrohidrodinamice
pulverizare
(prinexplozie) Cu
PresareIict1:x:hrnicii
impulsuri
impulsuri prin
fazaDElichida
.----- auxiliare
Materiale - Tumare Ii:lerain forma
Sudare
--..
Recoacerea
Tratamente
Procizio
Operatii - Pulberi
w~ometrica
de
-Caracteristici
f'relucran asamblare
mecanice metalice
termochimice
Indoire, rulare, ambutisare
funclionalo
-- Calibrare
Caracteristici fizice :;,;irnocanicn 7.2. PRESABILlT ATEA PULBERILOR
Statica:
Control final
uplimentare
7.2.t. Definirea conceptului de presabilitate ~i indici de apreciere
Presabilitatea (compresibilitatea) sau aptitudinea de presare caracterizeazli capant1 h..\

III1l"imase de pulbere de a putea fi presatii intr-o matritii la diferite presilUli de eompacltJ all
"lactic, presabilitatea aratii ce densitate, respectiv compactitate se poate realiza ell 0 11IC>lIIIH
.I•.compactizare data, ca urmare a mi~rarii volumului initial ocupat de pulbcrc.
Compactizarea, in functie de mirimea f0rtei de
I'Il"Sare, decurge in etape: la inceput granulele se
d'plaseazii intre de se reorienteazii apoi ele se
1,l••cheazii ~i densificarea se continua prin deformarea
I,LI::tieaa granulelor inspre spapile goale dintre de.
Aceastii proprietate se determina conform
nJI,
(I)
1"CScliptiilor din STAS 9098-80, determiOlmdu-se
,kllsitatea (compactitatea) presatului rezultatin urma
"H'sruiibilaterale a lUlei mase definite de pulbere intr-
" llIatritiicilindrica, la diferite forte, respecti v presi uni I
,j,- l:ompactizare (fig. 7.2).
Densitiiple (compactitiitile) determinate se

ILlseaza in coordonate densitate-presiune de
"'llIpactizare, obpnandu-se curba de presabilitate a Fig.7.2. Matrila IlC'fJlm ,/d"Ill/mm •.•,
I'lIlhcrii (amestecului) (fig.7.3). IW,!.Hlbilttl.\ti 11/11/••" i/",
~
,...,
E
--u 100
01
0- ,0 ,.
I () ',n
0-, 0->-
75'·'il ,nl
U r\ .
50 1 I)(J 1
I~) '/')
,I
o I H)()
Jl ill I'. )0
Fi~: '1. .' /-fou'\Ulldmologic tit' t'/dbOfiJ1I' This is trial version
11{',,.I dl If dlllI1ul/ll'11 /tu'lolt",
"tM , i iljflf~
I'
;1, IIf /\;;/
.I() IMI'dl
••/11111.'
\"1
www.adultpdf.com 1'
Presabilitatea ~ sinterizabiJitatea pulberilor
Densitiitile presateIor Ppi (glcm3) se eaIculeazii ca raportul dintre masa pul~erii prcslll.' .1 anumite dcnsitii~ (compactitii~) a presatului, ci
3,0
volumele Vi ale presateIor obpnute la diferiteIe presiuni de eompaetizare apltcll\Il

~i stabilitatea formei (exprimatii prin rezistenta
Compactitatile se caleuleazii ca raportul dintre densitiiple presatelor Pp; ~i densitatea tCOII'Url
muehiilor) acestuia, ca urmare a unei rezistente ~,o
a materialului pulberii (amesteeului) - Pm.
meeaniee care sa pennitii manipularea ~
Curba de presabilitate porn~te din punetul eorespunziitor densitiipi aparcllh' Ill'
umplere in stare liber varsatii a pulberii (p,), iar la presiuni mari tinde asimptotic ~jl""
sernifabrieatelor presate piinii la sinterizare. EO -..•..•. •••.••• (\ NI
• Cll
Rezisteota meeanicli a presatelor er~te 1,0
valoarea densitiipi teoretiee a materialului pulberii, respeetiv spre valoarea eorespunzlltollll\ .-.- .•• w
relativ rapid cu mlirirea presiunii de
compactitiipi totale.de 100%, respectiv porozitiitii zero, o I
compaetizare, respectiv a densitiitii de presare,
Din diagramii se poate stabili, pentru fieeare presiune de eompaetizare, densitalrll ,I o 400 600
200 111111 111lJ!I
~i va fi, io general, eu atat mai mare eu cat Presi une, MPa

compactitatea posibile de obtinut la presat, sau presiunea de compactizare necesarii ohlllll'lll
Pulberea este mai plastieii. Din aeest motiv in ..
unei anumite densitiiti (compactitiiti) de presare. in general, In practica industrialll ~•• . ~ .. .' ~. Flg.7.4. Dependenta preSlUne ,II' (',1/111',/111""
utilizeazii presiuni cuprinse iutre 300-800 MPa. general, se urmar~te obpnerea une] densltiip densificare (vezi rel.7.4)
de presare cat mai mari (exeeppe fae 0 serie de
Hirschhorn [1] propune definirea compresibilitatii cu ajutorul factorului de den siIIrl1ll'
produse eu struetura permeabilii ~i suprafata
H • (PpI - Pul/(Pm-P) (7.1, speeificli mare cwn ar fi filttele, lagiirele sinterizate poroase ~.a.).
o presabilitate ridicatii a pulberii influenteazii favorabil operatia dl' 10111I11
(compaetizare), fie prin posibilitatea preslirii unor piese de dimensiuni mai mar I, II<'pIIII
care astfel indicii. peutru fiecare pulbere densifiearea realizabilii.la 0 anurnitiiprcsiu,1l' 011
obtinerea unei densitiip impuse pe prese d.e forte mai miei ~ de productivitatc mm 1Il1l11
compactizare, pniind seama de eea maxima posibilli.
Presiunea de compaetizare necesarli ob{inerii unei anumite Ppi se poate ealcllla ',H pr
baza unor reIapi matematice. Bal~n [2] propune relapa:
7.2.2. Factori de influentli asupra presabilitiitii
P • Ocr I 13m [MPaJ (VI
Comportarea la presare a pulberilor, respeetiv densitatea presatdor esk ill11llClIlillli
unde: Ocr - este rezistenta specifieli, acr •• HB •• HV
simultan de un mare nwnlir de factori, cei importanp fiind sistematizat.i in lig 'I ')
P = 100/Cpi = Pm/Pp;
m - este 0 eonstantii. - Materia lul Jllllh". ii
- Forma grallulellll
Konopicki [2] propune relapa: Natura pulberil~r - Mlhimca gralluldOl
- Distribulia glul1ulollll'IIl'Il
p • A, log (PpI I P) [MPaJ CUI - Dcnsitatlla apll'clllll
- G1'lldul dl~l~clllisu,,·
ullde A este 0 COllstantacare pentru metalele piastiee este proportionaili eu limita dc CIlI fin r
a mctalului respeetiv, A==4,6 GC' Factori de - IIIll.lt.imclI de 11I111'1(''''
Hcekel [3] propune relapa: - PrcsiullclI de <:OIllI'UIIIIII/I'
dependenti a Factorii tehnologici - Timl'ul dc 11IeflllW
p - 1/k (In 1/(1-DI + 81 [MPa) (7.,11 PRESABILIT A TII - Natura ~j <:uIII'(lIlt'uIIIIII,1l
alltului
Ulldc: D - cstc dcnsitatea relativii. a presatului; D = Pp/Pm"" Cp;

K ~i B - sunt coostante. - PrcSllw ill lllutlilll
- I'rcslIn.l j".llsluli,'lI
Aplicalii mai multor pulberi (fig.7.4) aceastii relatic se dovede~tc intrutotul acccplllllllft .. Presalllla cald
I"wn'delll de prcsarc
pmllll prcsiuni de compaetizare euprinse lntrc 150···800 MPa .
Aptitlldillca dc prcsarc a unci pulbcri implid,'illsli nil JIlllllaiposibililatea ohlilll'llI 1II1l'1 ,--.-
. l',oulIe o.~•.illlll")
PIl~SUI(" P'1lI
- •._----- .... -
(0.1••1"Iin
"'~l'lo/l"
This is trial version "111 I •• h••"'!l1 0'111,· 111/'""/1\1'1':-/'0 'w.·.\·"""II";'·"
L'I,
www.adultpdf.com l' !
Ptelucrabilitatea materialelor metalice
Presabl1itatea ~i sillterizabilitatea pulberilor
7.2.2.1. Influenta naturii pulberii Fomla, calitatea ~ miirimea suprafetei granulelor, prceum ~i dimensiuJlca P;1l111111<
~i distriblltia lor granulometricii au 0 influentii importantii asupra compactiliitii <1('P••.. III
Presabilitatea unei pulberi, indeosebi la presiuni de compactizare miei, este eu atat mai oblinute. Calitatea suprafelei granulelor este in directii legiitura. cu marimea ~;IlPr.tI'I'
buna cu cat plasticitatea (ductilitatea) materialului pulberii este mai ridicatii. Pulberile de specifice a pulberii, exprimatii in cm2/g. Aceasta este eu atat mai mare cu cat plllhl"ll'i1 ,',1
cupru, aluminiu, fier, oteluri, alamel bronzuri au, in general, 0 presabilitate buna (fig.7.6) [4, mai finli ~i cu cat particulele au 0 suprafatii mai rugoasii. ~i 0 struetura. internii lIIal pOll 1."1
5]. spongioasa. Dar pulberile fine cu suprafatii speeifiea. mare - active, favorabile la si IIll"1l/;11'
ridicii difieu1tiip la presare datoritii inalpmii mari de umplere a matrilei (vezi cap /' , ,
Cp [%] In general, pulberile eu partieule de forma sfericii se preseazii grell, cOlllpaclifalt'.1 dill'
presare fiind mai redusii., ca urmare a fonniirii unui numiir mic de suprafele de COIII:1tI 1111
70 particu1e, comparativ eu numiirul sensibil mai mare de astfel de suprafete fonnate la 1'1"',,11'
1.2 pulbcrilor de fonna. neregulatii. De altfel, rezistenta presatului va fi dctermillata, III 1'111I1
60 '"
....• rand, de miirimea totala. a suprafetelor de contact dintre granule.
1- Cu Cre~terea densitiipi in urma presiirii este rezultatul deformiirii granllldOl :11:1111,
'"~.
~ 6.<1
50 2= Ni <:J
(impachetate) inWal in faza de tasare de la inceputul presiirii, cand arc loc al'.lolI I<I. 11,
particuleIor prin reorientare, intrepiitrUndere. In eazul presiirii unci pulberi CII )',l.lIl1d, d,
3-Fe ~
~
61•
.7
40 :<;; forma neregulata ~i eu 0 distribu{ie granulometrica largii (amestec de partieuk 111;111. '1111'.
4 =Inox ~
~ foarte fine), golurile existente initial sunt ocupate, prin orientare, de granllle!e 11\;111111'I ilL"
5=] '
'::l
ales dacii presarea a fast precedatii de 0 vibrare (tasate). In aceste cazuri. graJlllldc 111.11 1111',
30 .
100 200 300 400 500 200 300 400 500 [MpaJ de formii alungitii, se i'ncastreazii in golurile dintre granulele mai mari, ddl)J(Il;1I ('i1 1'1.1'1'. ,•
Presiunea de compactizare asigurand compactitii{i mari.
o b P [MPa]
La presarea unei pulberi cu granu1atie grosolanii, uniform a, se oblill COlllpl1l1l.ll' • 11
Fig.7.6. Curbele de presabilitate ale diferitelor materiale / pulberi metalice pori mari ~i porozitate totalii mare. Granulele man, eu suprafatii rugoasii. IH'Cl'Sltil f0111 11'''' I
de defonnare la presare ~i, datorita. freeiirilor care apar, determina. oblillCIC:t lI110l JlI'·"i1I.• 11
densitii{:i red use.
Top factorii care diminueazii deformabilitatea plastica a materialului compact al
90··
pulberii, precum: impuritliti, elemente de aliere, densitate mare de dislocatii, ingreunea/ii I'rcsalca pllllll'1 dill 1111.
presabilitatea. Dintre acestea, spre exemplu, impuritiiple pot fi prezentc sub forma dt' conducc la oblill('II'a 1111"11'"·.i11o
'6~
particule independente (Si02, grafit, negru de fum), ca~i combinatii chimice ori aliajc cu cu pori mici. daf I'll (I 1""",111110
metalul de bazii (oxizi, cementitii) sau sub forma de lichide sau gaze (apa., aer, H2• CO) u Q.,
totalii llIai man'
adsorbite, toate afectand presabilitatea. 80 j'JICOlldll/,il.'. IIld"'.HIt.l 111111

Pentru a imbuniitiip piasticitatea unor pulberi, acestea sunt supusc unui tratamcnl amcsteellri de pllllll"lI III .11.';1111'"1"
termic preliminar pentru reducerea peliculelor de oxizi superficiali ce acopera. particulele ~l gnmuJomd,.idl~1 10111111101'
,:--- j
pentru inHiturarea ecruisiirii provenite de la miicinare in cazul pulberilor astfel elaborate 20 30 40 pun:rjitoarc a l',1a1111IdOl . .In I '"
Tratamentul termic preliminar are loc la temperaturi joase (cca 2/3 din temperatllra de Cu,% dcnsitalc aparclltil d., 1III1(1I"H 111,1
sinterizare), in atmosfera. reduciitoare. marc, dckrnllllil Oh!lIl"H'a d.
I"i~,7.7. I )l'pendenta compaefifa/(' tit> !,n'sa,." (la 400 MPa)-
Dependenta dintre duritatea materialului granulei de pulbere (HE) ~i porozitatea (I') ,ol/lpacfifale apa,.ellfii tit' 1/1/11"""" 1/ 1/11"" !mll",,.i defier prcsate ell pori /1111~I UI .1"11.',11'1111
a presatului este data de relatia: rcspecti v cOlllpacllllllrll' ,d •. ""11
ridicatc
HB
P - -(log
~
HB - log c.I
p "1) (7 I )lIpii ClIIIIn'/IIW, 1.;1 dill "'1'1"'.1" "u flllllflll .1(' dCllsiliearc 11 ( r I) . (lwl;ahrlllal"il 1111"
plllhell :;t' IIljl"'.~;k. 1111"','''1'''' .1('1!'il"'!" . I "1'.'"'II1<' d('lIIl1pll'lI'. 1'" (/1).', / I) IlIII HInilmoll\
unde Pc este presiunea de compactizare, Co - compactitalca PUIlll'111 hlwl vllIsalt', i:1I K II ill lahll!':!I,a p,,",dlll dill 1'"11"'1I • 'd. '" ""111111.1\'11111;1)0:;
;r ~;(' 1I1r11/;11'1I11H'1I.11 d"II:;llalo
.k
constantii. Se constatii di duritalca mare a matcrialului l~rar1\lldlll ".11'11ddllllll;lhik
de W, Mo, carllllri) v;, COlldllC('la 0 pOlo'/.ilalc 11\;111'.a~i1<1alIUI",·",I,dllllll·.1 u/.llk
(~;pll' ('~ :IP;II('Jlll.
IIIl'I :111"11111:11"
(Ik 1111111111
/111111111 "1I1111t'h.tl.dllilloI • ,11' (ll'llllll oh1JIIl'H'lI
III I'HIt ,':.111,,," l"UilIH 1,",,, 11'11"/1',,,""1.1,,, I",II"'II(

1"I'~;;t'" .11 1"/1'.10'111"
'.' ., HII'.I,L·II';( iI
111111.11'
\ IF.
www.adultpdf.com , "I
deformarii plastice suferite. Cu cat gradul de deformare, respectiv gradul de ecruisare esll"
==- =========== Presabilitatea ~i sinterizabilitatea pulberilor
mai pronuntat, eu amt efectul presiirii asupra compactitiitii se reduce, acesta fiind unul dintre presiuni mai mici, densitatea er~te mai pronuntat (unghi de pantii Kt mai mare), la pll'~;llllll
motivele aplatis8.rii curbelor de presabilitate in zona densitiitilor teoretice. Cand, in scopul mai mari er~terea se atenueazi (Kz mai mici)
accelerarii proeesului ulterior de sinterizare, se apeleaza la pulberi "activate mecanic" prill
macinare, acestea sunt atiit de puternic ecruisate InCa inaintea presarii indit nu mai pot fi
mai producamoi, densificare,
plastice (ca cel pupn Zn in§i cazul
pulberilor AI, Cu, chiar
-r~
1,6 _--+-1
deformate plastic la temperatura normala. In acest caz fie se acceptii 0 densitate 'in st;lIl'
prcsatii sciizu1i, fie se adoptii un alt procedeu de formare, Fe).
pentru ca man-'rea in conn,'nuare a presiunii
Din considerente tehnico-economiee
sa nu
nu
J'IN"
1,'
1,0 ' "
I r I r _-I'-] I I
este rational a apela la presiuni foarte mari in ~tr

7.2.2.2. Influenta factorilor tehnologici
dorinta obtinerii unor densitiiti de presare mai T ~6
mari. Pentru atingerea aeestora este suficient 1,1
a pne cont ca tensiunile interne introduse in Ni

Principalul dezavantaj la presarea pulberilor in matrite rigide este neunifOlmital!'a
granulele pulberii 'in procesul de presare sunt
0,1
eu (a tom 1:1'••• / )
distIibutiei densi1ipi presatului [4]. Frecarea dintre pulbere §i peretii matritei, ca ~i frecan'a lA Al
illtre granule, limiteazii difuzarea fortei de presare, respectiv a presiunii de compactizan'lII
eliminate la sinterizare prin recristalizare. Dacii 0,' .• Oiel :illoXld""11
volumul de pulbere supusa presarii, Efectul final este variatia densitatii pe 'iniillillll'a piesele sinterizate sunt represate (calibrate) cu 0
IIIcsatului. Coefidentul de frecare depinde de natura ~i proprietiitile pulberii, de material III fortii nu mai mare decat cea de compactizare,
cl
o tOO
I
200 300
I" Fe ..1-
~ Zn
.wo ~(J(J
I
!IIIII llHI
I
lIlatrilci ~i de calitatea suprafetei acestuia. atunci 0 parte din aceastii valoare, egalii cu cea presiunea de compactizare. Ml'"
cheItuitii anterior pentru invingerea frecarii dintre

In cazul presiirii bilatcl all-
granule, contribuie la densificarea piesei
C Cl (fig.7.8.a) va rezulta un presat ClI <I
(fig. 7. 10), [5].
Fig.7.9. Injluenta presiullii ,It·
asupra densific8rii diferitclor
COII///(Idl
1'"/1"'1 r
,/(.
densitate de presare simetic distribuilll ,,,

Se poate de asemenea apela la procedeul
o variape putin accentuatii. Se pot astkl
obtine produse cu grad de omogellitah'
dublei presiiri intre care se interpune 0 recoacere -0 ----~,
[)opa ca/;Ortl/'ra w,(J(}(I,~ll ',"
..:-.,--
(presinterizare) prin care ecruisarea este
al densitiitii acceptabil pana la un 'aplll 1 ~
eliminatii. Astfel, dupa cum se poate vedea din t:y:ti sintm:rart!
KT, dimensional h/d:!:4. In cazul matrild",
flotante (fig.7.8.b), gradul dt'
figura 7.11, este posibilii obpnerea unei
~6
~!::
densitiiti, care prin unica presare ar necesita
tI I i" l....k:I b
omogenitate al densitiipi este mai Icdll'"
permitand doar raporturi h/d:!:2.
presiuni de compactizare mari, §i cu ajutorul i·
foIt:, UI. f're.l'areabilaterala (a) Iji cu mantaflotanta (b)
Inf1uenta asupra presabilitill" unor presiuni considerabil mai scazute aplicate ~l
1I
'"
'"
iniiltimii de umplere a matnl!'1 la dubla presare. Spre exemplu, pentru obtinerea

unei compactitap de 90% prin unicii presare este ~
dqll:lldcntii de coeficientul de umplere U = VjVp = p/Pu al pulberii, pentru cal(,';"
necesarii 0 presiune de compactizare de 1,5
Iccolllandii valori cat mm mici - asupra presabili1itii se manifestii prin variatia dcnsillllll
ori mai mare deciit ceie apIicate in cazul a doua
1'1("::;alului pe direcpa fo*i de presare. Tinand cont ca la mijlocullniiltimii presatul ui '0,11111' L I
tOO
..L.. __
200
....J ..
:11I0
__
400
l I
r.ol'
° j',OIlIIncutrii eu densitate mai midi, dezavantajoasa. in consecintii, iniiltimea de Ul1Ipl('''' 11
presari pentru obtinerea aceluia§i efect. Pentru
compactitiiti mai inalte, coeficientuI de
PresiunofJ (jO Gom/JJldi~'ml! fAn It/)
IIlill,il •.i pentm 0 pulbere datii este recomandabil sa nu dep~easca de cca 3 ori 111111111111'11 .'ig.7.10. IlIjluenJa pr,'sill",1 d,' """'i'I/((1 /I'"
multiplicare are valori ~i mai mari [4].
1111I'IIS/1 a presatului. Aceasta impune 0 cat mai mare densitate de tasare, respcctiv 0 (ill asupra dellsitaJii produsclol' dllll'"/h",,. I/lra d.'
In ce priv~te viteza de presare este cllpn •. in diferil" cOIlthl" 1,'h""I".I:" •
Olill Illarc dCllsitate aparentii de wnplere 'in stare !iber viirsa1i a pulberii supusa compactlj'j\r 11
rccomandabil ca ea sa fie rclativ mica. La 0
I.a prcsarca unor piese de iniiltimi mici se ohtin de asemenea valori mai sc{iZllIl" a'"
(kll1allivi, deoarecc'in aceste conditii presiunea finalii de compactizare se atillg,c rapid, IIlIlI prcsarc rapi(LI, llell/I dinl.n' parlicule 1111 poatcfi evacuat ~i poatc limna pl'nl' (fI, lWI 1/11 •. In
(a ,./)alllllde de pulbcrc sii ~llngii sa ocupe, prin reoncntarcfintrepiitrunderc, pozilik cek HIIII scoaterca pn-salllllll dill 11I:11''111
pol I'lOvoca Ilsurarca lui. De w.:e/lll'Ill'a, Ne poule plO" lit ,
ilvillltilfoase cOlllpactizarii. "hlocan:a" p,lllllllkl<ll III I ••1I111( I, IlIlld IIIP,I(·llIIali' sau chilli illlpll'dicillll InllH'Il(lll"1I '.•I
Influenla pll'sillnii de compactiz;u'c (In plc:mU'a Il,m:talicii) asupra dCIISdidi," (',ill' intll'piitr 11I111('1 .1.- P"'II1I/'· fl/f'lIiinul provoacii dOlll ddofflllllC ('llI.';IICilllllllil
I'll 1<111/111111I1'

111I:;lIillllaliil de nllhdl~ lI,: prcsahilitatc (Vl'zi lig'/ I) llif rJ' IUiII dO\Vl'lIlill li}!.lllH7" 1;1 pllql dill 1'.111'(11111.-1'1111"III ., '11 ., • <llhh" •. la 0 .dmwf(' dWilll/\ /11:1'" dlll'll ,'••••nll'lnl
I'w:mfllhll () IIWlIllllll,' 11Ill! Illd,·llIIl" ••'lI" 1"'In d" I""iil\l(' (dlrcv;1 /'TI ""'il" IIlld,'), IWllIllk
CViI(III1I1'III1C1l/llll
(t'(l(m"'IIl'itllAH\I''' ""liI"ll I""'''JI< ii"
111;11
11I01I1I1IIllI""d"f1 I1iI11' I'IJI'd"'1
\ III
,.,....".=========================0
. 1;4 - Pc = 200 MPa
Presabilitatea r;isinterizabilitatea pulberilor
p \ 3;6· Pc= 800 MPa

7.2.2.3. Influenta procedeului de presare
f --.J--.-.--la
7,0 fG. 2;: ; Pc = 400 MPa
"
'-
•• ~ La presarea unidirectionala bilateralii. in matritii, presiunea de compaCIIl:lI'
(J
~
VI 6,5
6 u0 actioneazii prin ambele poansoane, descrC§terea densitiitii In direetia propagiirii prCSllIUII
~
Q..
"VI
"I:J"
manifestiindu-se numai pe aproximativ jumii.tate din iniiltimea presatului. III miJ/o,lI1
III acestuia riimane 0 zona "neutrii" eu densitatea mai redusa, care este dependenta de Illi"lulIl,1
totalii. a presatului,
o 60
"t>
• " '0 E:
.•.• EO
~ ~~
2 III 0
~p[%J
~"t>
~.
.~ 55 2 I:l
t-
80
-~ .,('~
75
.
tf
,
50
7 2 3
o ,)fOtJ 70
Sttarat dt zinc. 0/. ,;: SO presare izostatica
'.'.1 65
I' il~.7.11 Porozitatea dupa represare in funcfie de Fig.7.12. Injluenla conlinutului de stem"at de
,~ 8(}
zinc asupra densitapi §ifortei specifice de ,;
I",',mmea de compactizare p, §i presiunea de 60
ilcoatere a presatelor din pulbere de fier MH ."
represare P2
100.24 '1 55
'"
"
'f
1-prcsarc III
50 mairitr:l
"
;1I'ralllllclor, pennitfu1d egalizarea tensiunilor interioare §i conduce la cre§terea compactitiitii ."

I'
2 - prcso/e
l',1
(lIIdeosc:bi la presiuni mai mici) §i in mod cert a rezistentei mecanice a presatelor. Practic insa, , )
45
ex" vti"ind piesele mIDi, preten~oase,aceste efecte favorabile sunt sacrificate din consi derente 100 200 300 400 500 600 [MPaJ
izo~,tnti(( I
._ • .1, ••
.I,' plOductivitate,
F'resilJ l7ea CIfl/;(xztd 100 200 500 'If )() \ )( It I
I,a procedeele de presare in matritii, utilizarea lubrifierii are 0 mare importantii,
d"o;lIeec reduce frecarilc intergranulare, frecarea pulberii cu peretii matritei §i f0rta de
a b pr f\fl\, I
",.o;II,'le a presatului. Lubrifiantii utilizati pot fi aplicati pe peretii matritei sau amestecati eu
1'1I11H'ICametalica, inainte de presare. Cel mai utilizat lubrifiant, atat in amestecurile de Fig.7.13. lnjluenla procedeului de presare asupra compactitalii presate!or dill 1'/11/"", rll'
a) fier; b) Ofel inoxidabil er I 8-Ni 15
I'lIlkli, dt §i pentru ungerea peretilor matritei, este stearatul de zinc, Efectele folosirii
IlIhllli;lIlti1of la presarea pulberilor sunt urmatoarele: Presarea izostaticii. permite obtinerea
.. utilizand cantitati optime de lubrifiant §i 0 omogenizare corespunziitoare a IInor comprimate ell densimti mult mai mari
;III1",';h'cullll se obtin densitati1e maxime aie presateior (fig. 7.12) preeum §i 0 disttibutie mai dcciit prin presare unidirectionalii bilateralii, ~'vv
Inn l-
1I1l11()f lIIi, a densitatii; mm ales la presiuni de compactizare mai mici /'
Z -
.. la presillni de eompaetizare mai ridicate, densitatea presatelor scade sensibil dadi (fig. 7.13) [5, 6].
Cl
\.)
£'87
l:>.
~
88
'S 8CJ
<::l
!lC
I -/-.
(oll(iulIllIl de stear'at de zinc ere§te peste 1%; In cazul presiirii la cald a pulberilor
.. Pliu apliearea Jubrifierii peretilor matritei (eu solutii de acid stearic sau slc:alal de llletalice, densitatea prcsatlllui este inllllcntatii
:1lie) SI' ohtiu dmsilati mai mari decat cele ale presatelor din pulberi amestecate cu lubriliallti, de presiunea de cOlllpacli"are ~i dt, (nllp('-
la 'll'dC;l:;>' prl'siuni - 'indeosebi mari .. de compactizare; lalllra de 'indilzire (tip, 7 'I) J
(Ic~krca cantitiitii de lubrifiant conduce la mic§orarea f()rtci de scoatere a prcsatllhll I,a pn'san-;I ('\I'lIlp"I',III,·I.,( /1••111,(10
dlll IIIall 1111,H'dllCl'lea lIzurii matriJci, miirirca duratci de f'tmqioll.lIc a acc:slcia. dlll'lluin', f'.I;ullll d\' I OIlII'HIh:illl i11""';i1klo,
)',' d•. allil pallc'insii 11IbrifiallJii rcdue rczistclIta (lI11'LlIlIlll) III ~;I;In,~prcsalli, plllalld dqulIlk, I"IIIIII' alii L •• 11111 d. "II"'/',lit
'I'. I L': ..._1 I I
, 1/"\' /J(I() ,'11'(1 IZlt/
IIVl':I f,:1 0 IIlfhwII(il 1II'!',allvij aSllpra propridalilor fl/,IU' """ :1111<"ak ,irodllSUItII 111I111 "Inlllri\ tkd,,'jdllllllc (flV 11")'I"PIIII\'d. 11'11/;."'1'1,(11, i' I "/'
.':1l1ll'1l/al
This is trial version 1'/lI"!'.I:1 1I/111l'1.1.' ',I'''
Pllllll'lI'
IlJllFillII'u1 11IW!l'1dl
i ,IJII/'d.
h/: ! '·1 III(li"'lIld I"II/('I'/dllllll 11Il/('/I/
"fHlfl/'f,-\I/!,'I,',(
l,ltllidj-
I', - 'I(~J AI/',d Id fd/d
./" j~td rll1l1l
IlUi
\ \'
www.adultpdf.com !! ,
Presabilitatea ~i sinterizabilitatea pulherilor
Procedeul presarii oscilalltr

Procesul de densificare a pulberilor prin presare orbitalii este favorabil influental1'i1 (la
~80
o
(orbital e) se caractcrizca71i 1)1111
miC§Orarcav.iezei de avans a poansonului oscilant (fig. 7.17), densitatea de presarc CICSdllld
concentrarea fortei de presarc pe Cl
Cl. sensibiI odati cu reducerea inaIprnii de umplere a matritei, respectiv eu rnic§Orarea 111alllll1l1
°60 suprafatA limitati, respectiv pe "pata (11-
contact" dintre suprafata conicii H
presatul ui. 7
poansonului oseilant ~ 0 parte a supraklrl ~
~
1.0 pulberii din matritA, eeea ce dctemlillll Cl
26,75
Q)
presiune de compactizare realli ridicatil ~i1 L-
Cl
deei 0 densificare intensJi. A vallt;,,"1 III
200 2 4 6 8 10 12 1416 18 principal al procedeului este falosllI'il ~6,5
W - kj unor forte de presare mici la suprakli Q)
mari §i obtinerea unor compactitati lillilk

'0 Pu/bere: Fe
Fig. 7.15. lnfluent,a energiei de descArcare asupra Cl 6,25 Fpresore ••28,5 KN
ridicate. In figura 7.16 sunt redatc CUI hrk Q)
..-
compactittttii presatelor Nr. cicluri: 1
de presabilitate ale unor pulberi, pn:CIIIII Cl
§i (in stanga, liingli ordonata) dcnsili1llk ~ 6

obtinute prin presare oscilanta la diferite forte §i cicluri de presare. Se constati ca, pClllll1 g 0,1 0,2 0;3 Qt. O,S 0,6
alingerea acelor3§i densitap, la presarea orbital a cu §ase cicluri este necesara 0 f01(1I de o Viteza de avans [mm/osc]
aproximativ 12 ori mm mica decat cea impusJi de presilfea clasica unidirectional a, iar In (alii! Fig.7.17.lnjluenta avansului de presare asupra densitapi presalelor orbital
aplicani numai a unui ciclu; forta se reduce de aproximativ 6 ori [7).
7.2.3. Curbe de presabilitate ale unor puIberi (amestecuri)
;;.,.·7.25
F : 6 cicluri Ff>.osc.l6c.) ~.1 Unele caracteristici ale catorva milrci comerciale de pulberi de fief ne - ~i pn~aliak
>
cl 7 nl.
l)) firmelor Hoganas ~ Manesmann sunt date in tabelul 7.1.
~~6.75
(J Fp. uniax.
--~_ . SA
1/IIIJlI'II'
WI'200HD
12
a granulelor,
I' Domeniul - Pulberea
._--~."
100}()lk'
+
-·----1---
-.--. --
Ilff'lllilllllll:
1-----.----
.. 160
!\
/0.\0
- EO-'.
1\
25-45
20-40
11I1'ttIUU/",
JO25-45
!lI
l~nlliHI(r
Ohsl'rvall
/LlI1
-I',
tidj
111.IIif,.kti
+·111
~:r.!lulIl("lil'n
III
III·1
1IIIIIll"lf;
-63/LlI1
+63/LlI1 ~I
de
--.1i1'U
n_
loo/LlI110 mirime 1.".('~-
,lllil1lt'
..•
I~!I
/0IRepartilia
20·180
... 11\0
d.20-180
20-180
('u, I o.
__
11ulvl'liflllf'
_ •.•••.•.•.••
<15III "' •.•••..•••••••.•.••••
granulometria in %
---.---
- v •••••••.•••.•
-'<0,01
'l,.U.lA!I~1\..14.11[;
!I,III
0,1))
<0.1)1
C,%
UI[; .UJUl::I'.
Tal ••.I,,1/1
.. 650
/;..r
pm .1•...1
y~ ' Dislaloy
NC
WP200
.._-_.-
ASC100.24
llislalllY
'"ltal"" 1()(U9
All
A
- _._~ plllhcll"
~. _.~.~).~~t~I_O"lltiJj
~I_l~,~~'.t~1JlHul
l'I_I!_llal'"> j'1I~ulhl'l/'ll., I ,luUlI,.lll"'"
u. SC 100.26
, FP.OS~.(1C,l~.l .. lPrObecilindrice_10/\>,'1'"iJ
o' 6,25
'U
,u 6 l'clcluPiese .
inelet)C26/<1>12 ".--:~.,. /' )l,:illJi,f-',
/.7 /'.~
'I
5,75 ~ ;y.'" • IJh' .1l~1.·
l\>
~l'
~ J
1I<11 ~).)~)
~1~)0 11
Legenda:
f,;;~j~)
11
'~ ,
Fp, unlOx. /6 ~. ,,/
mll'fl'IlIII!lifl4l.'
fll'~IlIGlj HI•••
T -l' ./ •...-- .• Fe+1.75Ni,Cut Mo
'cl".,.,
i ...-i ~./ " .....x Fe .•.4Ni .•. CUt Mo '.~fIl uIlIlJ~"
... / »"" .•...
-,.•.1BCr
f l ---1'/.'<-- ,~'
3
25 .;.50 /
t7: 100 150
,
.of"" --
200
, Fe
.•.12 Ni .•.Mo
'.
250
__.
300
11
.ll
-I'" ,,,
:;. / ' I' \-

,"'J',
'1lMI ,1(,
Y./,
I.
Ni
, ",K, Mu
/,')0 .i L I Forta
I de ,1 compactizore
.._._._ ."" _.. .....••
_ _ [ 1<N 1
Up A~tl'
. () 100 200 300 1,00 ~)()O 600 'lOO 1$1l1 Illllll
."/tllllll
Pn:'.jllllt'll elt' C[)rrll)Cl(-1i/lllf~ I MI 'Id
";1::1.1(, ("lIbl'l,' d"I'''''.\'ubilillll,·/,II"n ••,,'''
1/"10111,111"11 ",\,u(,mlll
I"h· flllll
1 11
www.adultpdf.com 11
Prelucrabilitatea materialelor metalice Presabilitatea f}isinterizabilitatea pulberilor
In figurile 7.] 8a...d se prezintii curbele de presabilitate ale acestor pulberi de fier.
,
6.9
7,5
M 8,0
E
~ 6 5
"
~..,
•.....•
~l::l~
6.8
6.3• m w
()
~ 6.4
c.;s
~7,5 ~
"
~ 6.7 ~ ~ 6.6
QJ ME 7,0
& 7,0
QJ
--- <.)
0> ~~
5.6,5 ($
u QJ
~<;:j
& 6,5
-£
.E
6,0 ~
(\)
L-
a.
QJ
.~ 5,5 U 60.
u QJ (\)
Ji
f 200400 600 800 'Uj
C
6.2
~ presiun~a de QJ
a compactlzare, MFb u 55
I
'1.~i
b
-- '200 400 600 800
presiunea de compactizore,M[J(j
""
~p 6,87,0
+'
IIIE
Cl
III
<)bI)
0..
@
<I)
.......
l-<
Fig.7.19. Densitafile de presare ale unor pulberi comerciale
'1:l
~ 6,6
ll> 6,4
6,2
~
'M
<I)
7,"
tll
l-<
1%Acrawax Matr .lubr. C\I
E
AB E
.......
(') Z
" 'l.O E
III
~ 7,2
0' <I)
H
'" -
" ~
Cl
Cl
0..
'" o ;:l
III ll,~).---
..- to l-<
~ 7,0
," 0. l\l
" a018Cr-10Ni ,..,
i
Q)
1304L3.0)
11
'0 XIl
+"
s::
;" (,.0 AD 17 Cr -13 Ni -2,2 Mo Cl
11 (316 L 3.0) +'
III
l1J
'M
,
6'8~ ~~
L 600I I
ll>
,"; ,,1,\ u __ L_L__ I o 66~1_--f--_-+--_---+-- 0:: 5.4 5.6 5.H 6.0 6.2 Id li(; (ill I U I:'
. )00 1.00 800 \' Loo 600 Amj---
,. _. ['("e!;iunco decompactizarAMPo d - presiunea de compactiz(]/"c,MI't1 Presiunea de compactizare, MPa Densi ta te de l)l"f~:\U •. 4"'1, ,HI' UI"
Ilig.7.20. C"rbe/e de /"'I',whllila/r alt! ol(o{lIrllor Fig.7.2l. Curb de de flre,wll//ill/l,' 1/1,' It,,,,,
Fi~.7.18.Curbe de presabilitate ale unor pulberi comerciale lllO.m/l/I>",· pulh,'''' hUlII I/Iwl,'
I
III li,'.1I1 a I') su1I1m-ulate,cornparativ, densitiitile de presarc (ill conditii 1St )'0 pn~sllll'"
d,' 'Oll1l'adl/.an·· .11'? MPa, ell 0,&'% slcarat de Zn) ale UlIOI milrei ctlmerciale de Plllhen d,· ill til'.III" 1 .'0 'iI,"1 1'''"''''111,,1< I \Ill",," d,- pwsahihtafl' ak 111101Pl/IIW" d•. "td
1111 (11/1I1a Ilol',all;\s). de \a slab comprcsihik (Ill' MII) p;illll la pulben de ill.i1ln
lIIoxldah.I,IHlI1l11f',1lI11 I "'I ,.-I. 1I1t-1'1I1111I1II1' al".l,' (elahon1h" IHIII p"lvl'lI/.a ••. Ul apll)
111;111
,olllp"':alllhl;Ik(lIl' 1\1\(', I\S(' pentru picsc silllelt/.ak ,k IlIa\lii 1('/,I:;lclltllllwcalll,n)
This is trial version aviind loltlponllH

PII'::i1li.
,hI/ill< /1.1111IHI•• IIII I "Jf ,m,' d"ll rl'k mm IldlUllI' "'/1::("11\" III :.hll"
\ \1,
www.adultpdf.com 11
Presahilitatea ~i sillterizahilitatea pulherilor
Tabelul72
'"
WMn
Mo
Co
VSi
1,6
1,3
1,0
0,9
1,3
0,8
10,0
<0,4
<1,0
<0,4
5,0
4,0
<0,4
4,0
0,7
1,5
8,0,Compozitia chimicli % a unor pulberi
1,1
3,'0
2,0
9,5
0,81,1
5,0
2,0
6,5
10,5
12,5
<0,5
3,0
4,0
6,0
Cr owdrex-An!:lia)
inalt aliat (J Jl!
.,
~
t
'-'
80
.,
.l!?
~ 70
"
.l!!
F
e
~ 601 6 ~6D
~ ~
~ 50i 5'-- <350
~
g
~ I,(J
30
20
F.,
JIIJ 1.11
100 ',I(!II'~ri,
In figura 7.22 se prezinti comparativ curbele de SO
presabilitate ale pulberii de fier redus (FREM) ~

t 80
respectiv amestecului de pulbere de Fe+4% grafit '&l70,
(pentru laglire poroase, autolubrifiante). ~6i
.2!
Au fost studiate [8] ~i alte sisteme binare de ,0
Iso "9-
'i.'i 70
pulberi, u.rmari.ndu-se dependenta compactitiitii ~'f4
a
presatelor de presiunea de compactizare precum ~i .g 6~-'-'
illfluenla compozitiei amestecului de pulberi asupra " 60
'0
e
prcsabilitiitii sistemului. In figura 7.23.a ...c sunt co 50 5>-
IJlezentate • vari!>tiile
'"'l'" densitiitilor
't' .. presatelor din ' F'Ig ••.722 V.an 'm'
•••1G conIpac II'la"I11
"
40 ,Fig.7.23, Dell,\·'Ii1Iil.' 1;;1""11I('''' 11I111'"
;unestecun Fe-grafit, Cu-grafit ~ respectIv Fe-AI produselor ell ba:::a pulbere de fie,. 111
afnesfccuri!of' {J1na,..': (I) II~' X,.,/J( Id I H
olllogemzate ~i gradele de compactitate aferente, junqie de presillnea de cOl1lpacli:an'
grajil ~i c) N',AI. lil./imq,,· .I,' '"11/1''' Ill.
30
comparativ ct! ce1e in stare complet segregatii a ~i de prl'siulI(,{/ 11(' {'(""f't/d/,,'"'' If!
mnestecurilor, in functie de compozitia lor ~i de presiunea de compactizare. Dadi la sislcllllll stare oll/oKenil, ill ,\IUII' ,'d',t:I(-I~oJ!l\
lol
Fe-grafit compactitatea amestecului omogen este mai mare decat cea iD stare segrcgatil.
pcntru orice compozitie a amestecului, in sistel!lele Cu-grafit ~i Fe-AI, panli la alllllllik
col1centratii de grafit respcctiv de Al - valori care la randullor sunt in funclie de prcsiunt'
compaclitiitilc amestecurilor omogene sunt inferioare celor corespunzlitoarc stiirii compld compozitia amestecului intrc uncle Iimite (peste 7% In grcutatc COlllpolH'111
1111
'1111 illII 'II IHIli.
sCI'.rcgatca componenplor amestecurilor. Aceste varii comportari se datoresc In primul rlint! la 60% in greutate compol1ent ceramic) cste redatii prin rclatia:
natlllii dill~rilc a matcrialclor pulberilor, implicit caracteristicilor lor fizico ,rnCC;lII1U' 100/\ - loUp •.. ' q (10\111,. h'{JIJ• ..l [gt cm 3] ('I t. l
(knsitate, Iimitii de curgcrc ~.a.).
1'1:111111prcsarca cclor mai complcxc an'1(:stccuri plllv("(IIlentc de tip kln;1I "nllwlI
IIlllk 1'.. dl"lI.';lI""·ild. '" 111111111,' (I,.."" •.) If :Il1w:;lrcllhlll"II[;II,
lIldalicl' ~i nemdalicc de tip lubrifianl (grafit), I'cspn'lIv (I'LIIIIIC(sprc ex, h' /I,llllil
AI/( l,. ('11" I',ralit SiC) all)st stabilitii Illl 0 rdati(' !I,C'lwlllll/atlll;ll(' ckSClie colllparlwlIl"ll ,'•., I"I'.'JlIIIIl'il'''I' "(IIIIL'IIIII"" LI'illlll illllL'~;kcllhllla P...

111101asllt'1 ck IlIlwsll"cmi ()qwndl'llta dell.';ilrllll Ik l""HlIIWiI ,,," (,OIllP:IlI1/II1(''J' dl' IV 1',IIIUlldlll, Ill, "I"I/d 1'1111 d, h 11111111111'/1 lI(·II:.lllllll de (lW"i111·
dlllll pnlllll" "j"I""I1I"HIIIHI' .k. "'"1"1< IL'''"'
;llfIlW:lln ,,111I ""1'"
\ IH
www.adultpdf.com 1 \q
Prelucrabilitatea materialelor meta/ice
Presabilitatea I$i sinterizabilitatea pulberilor
7.3. SINTERlZABILIT ATEA PULBERlLOR MET ALlCE

Concomitent incepe I$idifuzia la "
limita de separape a griiunplor cristalini
(3), in special a celor cu reteaua
0, 0,
cristaliilii distrusii, adicii a celor de pe °1 I
1
7.3.1. Consideratii teoretice privind sinterizarea suprafetele de contact dintre granule, :

deformap in urma presiirii (fig.7.24,c). ,U;:
'I!"':
Sinterizarea semifabricatelor (formclor) presate din pulberi este operapa tehnologica La temperaturi mai ridicate devine :®
de tratament (activat) tennic, condusii in atmosfera controlatii, la 0 temperaturii sub cea de predominantii difuzia in volum (2), care &
:0; .
topire a componentului principal din amestecul de pulberi. Prin aceasta se urmiire~te are loc prin deplasarea atomilor in ,I
o! d~--·"":
consolidarea legiiturii dintre granule prin miirirea suprafetelor de contact dintre cle, formarea intenorul griiuntilor cristalini
unci structuri proprii, reducerea continua a porozitii{ii, ceea ce, in general, conduee la (fig. 7.24. b).
densificare I$i,in mod cert, la crCf$tereasubstanfiala a rezistentei mecanice a presatelor. In Cu cr~erea temperaturii se
lil1lpul sinteriziirii au loc I$ialte procese ca: topirea, in unele cazuri, a unui component intensificii ~ aparipa unor noi germeni @ @ (I)
(sccundar) cu aparipa fazei lichide; recristaIizarea; reactii chimice intre componentii de recristalizare, in zonele puternic Fig.7.24. Mecanismele transportului de mafl'1'ial ill "011<1
alllestecului de pulberi sau intre gazele protectoare ~i unii componenp (de ex. reducerea ecruisate prin deformare, ~dar incepe de contact a granule/or
p"'ieulclor de oxizi de pe suprafata granulclor); alierea componenplor I$iformarea unui aliaj recristaIizarea I$iapoi cr~erea treptatii
(s"llItic solidii, compUl$ichimici etc.) mai mult sau mai pupn omogen etc. Se asigura astfcl a griiuntilor cristaIini nou formap. Zonele de contact nou formate intre granul cle pul hCld ~11
<:nactcristicile fizico-mecanice, tehnologice ~ funcponale corespunziitoare materialelor munite g§turi sau pun{i intergranulare, vor avea graunp cristalini comuni celor dOUIII";11I111,
:;i 1I terizate. originare, realizfutd astfel imbinarea lor,
Procesul sinteriziirii decurge in eel putin trei stadii care se disting numai prin unclc La sinterizare mai are insii loc ~ 0 inmuiere, respectiv 0 reducere a rczislmln 1;\
knomCllC specifice, dominante [3, 4], Astfel sunt: deformare a graunplor cristalini ai granulelor pulberii, conducfutd la 0 curgcrc pla';11I11,
J, Sub actiunea tensiunilor din zoncle de contact, a concentriirilor de defecte (vacante,
vascoasa a materialului, Tensiunii superficiale at a materialului granulelor se O(lllllt' •• i
dl:;loealii) de retea I$.a, se consolideazii ~ se extind (dupa 0 lege exponenpala) suprafetele de rezistenpi diminuatii a graunplor cristalini dis~ din zonele de contact rdall v 111111
~oJ1[ad dintre granule. D~ contractia este foarte mica, are loc totu§i 0 accentuatii modificare (fig. 7.24.c). Valoarea acestei tensiuni superficiale, dep~ind tensiunca critica de flu;., ", 1.1
a acliviliitii superficiale. temperatura respectiva, determiilii deplasiiri ale planelor de alunecare, deci un !rallspoll .I•.
2. In acest stadiu predomina procesul de densificare I$i,in paralel, de crCf$terca materie prin curgere vascoasa, total deosebit de eel produs prin difllZic, ~i III COW;t'lIIlIf\
!'Iillllllilorcristalini. Granulele de pulberi i~ pierd individualitatea, limitele grauntilor tind din ingro~ea punplor intergranulare.
(I' ill cc mai mult sa treadi prin pori. Cfutd densificarea ajunge la cca 90% din cea teoreticll, In timpul sinteriziirii poate sa apara, datoritii tensiunii de vapori, diferitc Illtn' /oIHk
plOportia porilor inchi~ cre;;te rapid. I (convexe) ~ IT (concave) (fig.7.24.a), ~ un aIt tip de transport de materic, prill t;I/ll P.;\/ll;\',i\
1. Dcnsificarea scade in amploare, porii izolati tind sa se sferoidizeze. Densificarea cauzat de evaporiiri paJ1ialeurmate de condensiiri ~ depuneri in zona punlilor inlclJ',l alllll.lIl
,';i' oprc~te pc masura cc presiunea gazelor incluse in pori se apropie de presiunea datoralil (in formare intre granule), pdn care aceste PUlltI razele lOT x crcsc din cc I'll cc /IIal 11I1111,
ll'I1Sillllilorsllperficiale. obpnfutdu-se scheletul metaIic in intreaga masa a corpului sintcrizat. Astfd, 1',Iallllkk .I"
I>aloritii.complexitiipi fenomenelor ~i proceselor care au loc nu existii Inca 0 teoric pulbere ale presatului i~ pierd din ce in ce mai mult individualitatca, dispm slll"alt-ld!' Ik
!·.•.Ill·raliicafe sii explice exhaustiv mecanismul sinteriziirii. In orice caz, pe parcursul aceslor contact/separape dintre eIe I$i apare matricea metalica continua. PorO/.ilah~a ~;c .nh" ,.
Ill'l sladli arc loe un important transport de material, cu preciidere prin fenomene de difuzie continuu, porii sferoidizilndu-se I$iinchiZ<1ndu-sedin cc in ce mai accentual. ( 'Il~~k pmpOlII'1
all' till Cl lipllri (de suprafati, la limita granulelor ~i de volum) pot acpona individual sau eclar mari pc seama dispariliei Ireptale a porilor mici, ceea cc, prin modi lican'a V011llllll11ll
~amllhan, 'in totalilate sail Partial. conduce la, dcnsificafl~,
ill primlll stadiu al sinterizarii, prin inciilzire, cre~te energia cinetica I$imohilitalca ( 'llnd 11\Clll~ml~"I\I"'I/j\lll ~••.dl'pll,:,':;;I,'lempcratura de (opin' a lllllll COIllIU 'IWIII~mll
atolllilm, dcknni nand migrarea acestora spre zonele de contact un de, prin oClIpan~a 11 IIllCI LI/,~' dqa 101111,110', m,' I". c,llIln 1/;1\ ea cn aparilia 1:1'/.('1Ildllde 'Ill m,,,,,>!I ;L',
V;H:lUldol. vor ocupa pozi\ii de cchilibru mai slahiL ne ascmenca, atomii dc pe lII("cuwmllll hlUI~;ll(lJll\llu.k11I'11<'11;11 "',I,' 1'"lnlllt adival de capantllka Ik IlIlll'dafe IIll1fl'l
pllll'lIl1lll'nlck sllpraktci ~',ranllldor se deplasea7A 'in adflllcitmik micrOlcp,ulariliililor a('c~;lcla lidlld •., kl',atll .Ill Cl I d. l''''HIIIW!! '!lIJ" I I•• lillll It n r,iI de prolTSIII,1t- dC/'olvmC pllTIIH1HlI' It
.';~.plOdlIlT. aslld,llIill ditll/.ic sUJlcrllcialii(J)o nl'l('/II(" a i:lIplllli'ln l1,ranllldlll~i (lOlilol,
11I("III!lIt." This is trial version
ul('hid"I\'a r.,·HIliltll~I p,olmilm Ik sllpralal(1 .111I111'
''''llIllk (1",/."111)
1;1'1,("1
~;olld.,.un 1'I1111fltlltll
~il11ll1l"1Il11'
"I' '11111111'1/11 11'11I .llll,'llllIVOIl/{'lIl1,n'a" 'I,ll 11'11 11111'1
III I"1111",IIHlIIIFI",'''IIII'''II'ltl,,11II "••1••1
.q..!t· IOlllllllll'
\1(1
www.adultpdf.com Itl
Prelucrabilitatea materialelor metaUce Presabilitatea ~i sinterizabi/itatea pulberilor
Prin sinterizare volumul presatului se poate mi~ora, conduciind - in functie fi'ide Cu cat este mai mare acest numiir, cu amt mai repede se produce transfo~~arca, H:-,'ad.1I
posibile pierderi in greutate -la contractie (cazul sistemelor monocomponent, al celor in care el determina capacitatea sistemului de a se transforma, in speFi reprezinm capacilah'u ,f,
faza lichidii are rol predominant de liant), sau el se poate mari, rezultiind umtlare (cazul sinterizare. Dar sinterizabilitatea sistemului de pulberi va fi influentatii ~i de difercnla (111111'
sistemelor, in general cu solubilitate reciproca nelimitam, la care difuzia prezinm efectul energiile libere ale starii lui initiate ~i finale «(Jj - or), care de fapt caracterizeazii lyadlll .I,
Kirkendall, la acelea in care faza lichida difuzeazii foarte rapid In cea solidii, In care procesul instabilitate termodinamica a sistemului de pulberi In raport cu stare a sintenzala.. Art'ip,lil
de evaporare-condensare este intens). Aceste efecte pot coexista, rezultanta lor produciind diferen(i reprezintii condipa de sinterizabilitate, fiind denumitii [10] "potential de sinleri fm.· ..
modificarea volumului. Viteza de sinterizare, consideratii ca variatia volumului in unitatea de timp, poah' It
exprimatii prin relatia:
v. dV I dt. K.e'OIRT (7.N)
7.3.2. Definirea conceptului de sinterizabilitate ~i indici de apreciere
Sinterizabilitatea caraeterizeaza comportarea pulberilor sau a sistemelor de pulberi in care K - factor de propoqionalitate dependent de diferenta (Ji -(Jr care consliluie !'OlIdl(LI
metalice reale la operapa de sinterizare. de sinterizabilitate ;
Cuno~erea sinterizabilitiitii permite alegerea rationalii. a pulberilor pentru obtinerea e-QIRT- numiirul de atomi din sistem aviind 0 energie superioara lui () CII(' .I,. I
diferitelor produse sinterizate (piese de rezistenti, piese poroase etc.), ca ~i stabilirea rap on alii determina capacitatea de sinterizare.
~ieconomica a param~or tehnologici ai sinteriziirii (cea mai sciizutii temperaturii. ~i durati'l), Marimea acestei viteze este consideratii ca 0 masura a sinterizabilitiitii unui SI,';h'1lI.I,
capabili a conduce laobtinerea earacteristicilor dorite ale pieselor sinterizate. pulberi.
Spre deosebire de presabilitatea pulberilor, pentru sinterizabilitate nu existii Inca 0
25 o metodii de determinare a si nll'nIal>I 111lI(1I
definire unanim acceptatii ~i nici 0 metodica unitarii pentru determinarea ei. E propusii de Bockstiegel [11], aprecieazii sinlcrl/'II'IIII;.I,- .•
E
Un corp format (presat) din pulberi metalice reprezintii un sistem termodinamir ~ 20
unui sistem de pulberi pe baza rezistcntci la IfiI\(1I1I1lit
'0
inslabil, eu 0 energie libera mare, stare determinatii de finetea pulberii, rugozitatca sinterizatelor obtinute din presate elabol'<ltc III alllllllJl,
slIprafetelor,granulelor, forma lor neregulatii, gradul de ecruisare al zonelor deformatc ale G eondipi. Metoda se bazeaza pe observatia ('ll f-'.Ld•• d,
granulelor, defectele retelei cristaline de la suprafata granulelor (vacante, dislocapi etc.). w 15 rezistentei la tractiune in funqic de dCII:illnlik d,
Prin inciilzirea In timpul sinteriziirii a unui asemenea sistem din pulberi se provoacll
~ compactizare sunt curbe ale carol' asirnploh', Illdtl"1I'1I1
o«
i=
lrecerca lui din starea metastabila, initialii, de energie ai' intr-o stare termodinamicii (k de conditiile de sinterizare (tcmpcralllra "i .1111 ;1111d,
~ 10
echilibru mai stabil, dat de 0 energie liberii Of l11al sinterizare), intersecteazii abscisa la 0 'Ulllllllli. V;lloitll "
4{
~ mica, prin dep~irea barierei de potential de cncl'l',I(' ..J

densitatii, de exemplu, in cazul pulbcrii de fI(", :'1>1,"'1"
Cl ~ (Jmax (fig. 7.25) [l0].
:!
2: 5 de 5,5 glcm3 (fig.7.26). Sintcrizabililaka ScsI;' ;(',11<1
!l::
~ < w
Energia suplimentara necesara a fi introduslli 11 t- definitiiprin panta acestor asill1plote !'cntlll pllllwll d,
N' III
~ < H sistem pentru a-I aduce din starea inipalii. 'in Vllrllll
______ E-<
N fier:
p;: E-< w
~ H (il barierei de potential este nunrita energia de activ<lIl' ii "'o~ .
U E-<
5,0 , 5,5 6,0 y. 6,5 ',D ~ &,0 S • O(P) I (P - 5.51 ( 1.'1)
~ < Z procesului Q ~i este principaIul factor care detcrminll
H Po< DENSITATE DE PRESARE Sp,1I/cm3
< Ul sinterizabilitatea unui sistem de pulberi.
iaj U
Numiirul de atomi din sistem care la 1111
Fig.7.26; Definirea sinterizabilitafii
pulberilor de fier unde o(p) este rezistenta la lraqillllc a 1111111
:;IllI"I•..,,1'11
moment dat posedii 0 energie superioara lui Q ~i (ku densitateade compactizarc p. Adop({lIld, 1\("1111111'1111
pot trece bariera de potential este dat de Icgca .1(' de fier, ca densitate de eompactizare standard valoarea 6,5 glcmJ, rclalia d(,vll1\'
distributie a lui Maxwell-Boltzman: S - er r ('un)
a'l ., n _ e··OJRT (7.7)
SlIItt'IIIIII,t1lllll<"t\1'"1111111",d, I,n "~;k .kc.i dc.fmitli pOll valn; •••.a 1I"1I:;klll"1 I"
J'fAX Ji'
"AREA TERMODINAMICA 11llc(11I1I(' 11 111111I((HI' flInln./tll "'"1(1"111:1111l1I11iI1 la () d('lI:illa1l"dc (,,", "/<111' Vlllt""".
liind nllllillllllll pnWI:.Ii. a l'.a.,.~el<lJ :;lIlll"JllllllllIllI(ll Ilrilkl Il'llhlllll\ d'I"lIdnlfJi .I\' COlldl(lIk .I," :;11111'11.1.111' .1." 11I111
R .. <Id. .'JI
"/f:! l'> \l1I1I</1I11 /'1/"1/1/('" 1iI'/'/I' (/ 111/1" (lJIlllllldlll III 1'101nillllli I1I 1""""'
\/\1"''' ,/,' I~ull't'n In \"Jnl,'fC"liI,'
\·1'
www.adultpdf.com \1 \
PrelucrabiIitatea materialelor metalice
Presabilitatea FP sinterizabilitatea pulberilor
Marinea gtanuleloc
o metoda imbuniitiititii pentru
aprecierea sinterizabiIitiitii pulberilor de fier propune [compozi\ta granulometrica)
Orban [10] §i anume prin rezistenta la tractiune a sinterizatelor obtinute Insii din compacte
presate la acel<1§ifactor de densificare H (vezi cap.7.2), eliminilnd deci influenta parametrilor
aferenti presiirii.
Factorul de densificare influenteaza sinterizabilitatea prin conditionarea ere§terii
\, Calilatea slIprafejei
suprafetei de contact dintre granule, a energiei interfaciale, a gradului de ecruisare a retelei
eristaline.
Hirschhom [1] propune ca miisuriia densificiirii prin sinterizare factorul de densifieare SIlJ(lura cristalina a grannlelor:
1I" definit ca: nme ,deIecIE,lensinni,gra ~ ~eerruisare
H6 • (P6 - Pp) I (Pt - Pp) (7.11)
SuprafJIa de COtltacl dinlre granule
• I
care va avea, de asemenea, valori euprinse Intre 0 §i 1.
'Gf1duJde ecruisare a agregalului de puJberi __ ~:- J
Evaluarea sinterizabilitiipi unui sistem de pulberi metalice se po ate face prin viteza
IIwdic de sinterizare intr-un interval de timp, mai U§Orde determinat:
Sup13f* lirera a pmlor J
vm • (V6 - Vpl It· k . IIp I Pp (7.12)
]
Se eonstatii ca sinterizabilitatea este direct proportionalii cu crc§terea relativa a ...J
dnlsitalii prin sinterizare. Aeeastii cre§tere, exprimatii sub forma de raport, sau proeentual,
(;Ilactcrizeaza de asemenea sinterizabilitatea unui sistem de pulberi. Lubrefianti de conpa ctizare ... ]
COOicientiide dif une:
- de supraf ala
7.3.3. Factori de influentii asupra sinterizabilitatii --In

~lergrannlara
vo1um
Comportarea la sinterizare a pulberilor presate, respectiv densificarea §i rezistenta

1I\("("anici.dupa sinterizare este influentatii simultan de un foarte mare numiir de factori, cei
IlIlpor!;mli f1ind sistematizati in figura 7.2T
I>intre acC§tia,cei legati de proprietiitile originare ale pulberii §i ale presatelor defincsc I
• Illld1liade sinterizalJihtate, iar cei iegati de temperaturii, de parametrii sinterizlitii in general
~l (11' laporLurilc rcciproce ale componenplor din sistem definesc capacitatea de sinterizarc.
7.J."U. Influenta proprietiitilor originare ale pulberii
Miirim!;" g,nmllldQf in general, Cllcat pulberile inipale all 0 granulape mai fina, Wjadar
" :;Il(lIafatll specilica mai mare, ell atat mai ridicatii va fi sinterizabilitatea 10r. Influcllta
1lI1l1111111
p;uliculclor de pulbcri asupra densitapi dupa sinterizare este redata schcmatic III
I If·.11I <I 7/X
IIIcazlllllJelltilll:rii cdorlalti paramctrii, eu prcdide!l' dCIIsitatca prcsatelor, cOlIstanli,
P1C:;;lkll"dill pu!lwli clll'rarllllatic lilUl au supral~llli inklElIlilbi P"II P,lIticlllc solid(·lIlil,ilil
I )t· <I';'·IIWIII';I, vw lllllallllllltl' COIILlrtc(pllnti) illh"rp;ulllllk 11111,11111
lIlai limIt!' di! p("1I111l
li'. ; ! j 1ft! 11" it.h ,,,11111'1111\ USUf.I"d ,'I".I'i: ••"i1itl\ili
.••.
HI
www.adultpdf.com H',
.-.===================================
. Presahilitatea ~ sinterizahilitatea pulherilor
difuzia de volum. 0 dimensiune micii a particulelor pulberii poate insemna 0 dimensiune 2,5
mica a griiun~lor cristalini, ceea ce favorizeaza transportul de material la sinterizare, prin "
dililzia la limita graunlilor cristalini. In acel~i timp, suprafala specifica miiritii a pulberilor :~
I,S i2•O
••
line inseamna mai multe CID pentru transportul de material prin difuzie superficiala . •• N
1<
w
t r _-----', in tabelul 7.3 [1] se dau cateva date ilustrand influenta ~"1.0
.~./<: f· ' marimii particulelor asupra sinterizabilitii~i. Indiferent de modul

x
~ I.S
Cl
~
lJ)
z
f
1,5
:~;/ f.'" de evaluare aacesteia, ea cr~te 0 datii cu mic~rarea dimensiunii ;: ,

I!
;.; I' '" particulelor de pulbere: Acest efect este cu atat mai puternic cu cat N :: 1,0
51,0
~ PRESAAEI
lfrorbl:ule Fine 100"1. presatele au fost obtinute la presiuni de compactizare mai mici .. z
VI
H-O,10"COI-r.'Y"''''
(OOY. Farticuk gtWIere07. .•. ..
".. ~
•• 0,5
OENSF ICARE •••ru. rI-UI!
I •• 0 MfNUf(;,(lOHIN
REC"~ lAurA'.
f
,
~ 0,5
.. ll! 2- IQ MINUTE!
~ ~ ~:~~
~:~~:f!
i! v /~- Pp cr~tem graunplor enstallID .. 0.0
5
lJ) 5- !IQ MINUtE I
4-11.0 MINUTl~ •
!,:
f"-"~
//
care
Totodatii
Fonna ~i configuratia suprafetei granulelor. Energia libera
i~sot~se ~interi~are~,.
dimensiunea ca avansarea
particulelor alierii
po ate afeeta §i, impiedicarea
senslbtl fenomenele
'S 30 '5 60 9G 120
0
10 20 30 '0 50 00 70 ~o 90
;;~~..~,!J,~__--
liMP DE SlNTERIZAAE, IolfHUTE
. 'fIiJl'lfllf.;,-partlcl/lelar superfieiala agranulelor in proeesul de sinterizare determinii - TIMP DE: SINTERIZARf, minut.
- sinterizabilitatea pulberilor. Ca masura a energiei superfieiale este
I j'urllcu/t' Fine Fig.7.30. lnj/uentp factorolui dejrecare al
.' l'm'licult: _ admisa suprafata speeifica a pulberii, determinatii de miirimea pulberilor defier asupra densificirii la Fig.7.29. lnfluentp gradului de ecmisa/'/' 1,;1 l/
", '. ./ '"
;; /" ..,.",,'2 granulelor, dar §i de fonna lor §i de eonfiguratia suprafetei lor, sinterizare duratei de sinterizare asupra densijiclim
"'I
;: f;rO.l,/ere
.,>.-L _;,,' f ••• ultimele douii mai greu iQsa de exprimat univoc. Douii pulberi pulberii defier
monogranulare, aviind granulele de aceea§i miirime, forma §i
h'//1jll'Fa1(1ra de
sincerizarl! ....•.•. eonfiguratie a suprafetei, au suprafele specifice diferite daca Structura cristalinii §i ecruisarea. 0 structura finii a graun~lor cristalini ai )'./;11I1111'1
Fir,.7.28.Injluentp granuIele uneia prezintii 0 sensibila porozitate inchisa (spre exempt u de pulbere favorizeaza sinterizabilitatea, ca unnare a efectului ei favorabil asnllla (:tl," 'd
IIIllrllJ/iiparticulelor mecanisme de transport de material.
de la e1aborare). ~,suprafata specifidi nu caracterizeaza univoc
t1.\·lIf)J'(1
densitiitii de
sinll'rizare influenta fonnei §i configuratiei suprafete10r granulelor.in procesul Prezenta unui numiir mai mare deciit eel nonnal de imperfecpuui ale retell'l (1,::1:111111
de sinterizare. ca disloeatii, de regula consecintii a defonnMii plastiee, favorizeazii sinterizabililaft'a, dal", t1,1
TabeluI7.3. faptului Ca astfel de defecte intensificii procesele de difuzie.
.. Int1uenta miinmii particulelor asupra sintenzabilitiipi
Granulalia,
62,6% [I!m]
!OxlO·5
3X!O·5
63,4%
64,1%
6,7gfcm' I 72
71
73
de presareSinterizabiliratea
Compactitatea,
6,7g/cm3
!atca % I
- . ..... '---,"
TabeIul 7.4 [lJ prezintii efectuI ecruisiirii unei pulberi de otel inoxidabil aSllpl a\lIlkll
V iteza de contraqie zabilitii~i ei. In cazuI pulberii de fier redus aviind grade de ecruisare difi:llft'. III 111111
[min"J
p••n
sinteriziirii s-auob~nut [10J densificiiri (fig.7.30), respeetiv viteze medii de SllIf(,/I/:II" (\',
fig.7.35.a), mai mari pentru pulberile ecruisate mai putemic.
/"""'u/" /
Efectul ecruisarii llSIlDrl! s;lIteriz~!J.m"@i~ ,~,,=:~,=
Temperatura, Sinterizabilitatca·
w
[0C]
grad Ma,cinare
de deformare
16h,>20~, I , acc:re I0(, 'i "( '11 h/I L
I{cc,,(.,)
( ) ~ncIJl,iesuperficialii mai mare, deei sinterizabilitate mantii, au pulberile cu granlll('
dj' IOllllil flen~gulalii, cat mai indepiirtatii de cea sferica, eu 0 micro - §i macrorul',ozilal"
a :;lIpraktdoL Influcntli sesiz.abil1iasupra sinterizabilitiltii pulbcrii 0 are insa ~i bdollll
IIIIIII(J\
.It' he, all' f I',,/p, dinlre f~ranule [101. Cn cat aceasla ;11"valori mai mari, indidilld II('nill
11I:11 )I,I,mule~I implicit l(lnnc mai nercgnlatc f,il111)1,"/.1111(1
Illilll11111(' Illai Illali ale Slip' aJC:ld.lI.
11:)0
11I'.
1.06S
"'(~l{plllll!lU~ I'''li lill
T'_ .... ,.,c·"-_·-~--
1'1
1111111If.- .kll>,d'l
oy!
I"" 1nl ( /
T
..
11 )
'=_n
0.1/
0, ',I
0,10
';IIII"llwhililaka (lllllwlii CI\'f,ill'(lip,. 7.29)

This is trial version ~;,. • 011IiIII1Jl ,,·,1/,1 "" fill Ill'''IJlhd HI ""Il:i,i1l1 (')(( II\'illll IIW',11111''') II'HII""
••,it -\1"11'i,HIl 'JI 'Ill /",,01, Ill•• ,I.-- ,c, 1111:;;11'"
:;mlnlnllllhllllll 1'1111 ( OIi""I""lillf,I, 111111'1111/1
01,
\·11,
www.adultpdf.com 11
Prelucrabilitatea nwterialelor metalice
Presabilitatea fji sinterizabilitatea pulberilor
dcnsificarc de 30 min.) care, coroborat cu sciiderea presabilitapi pulberii ~i ell cre~terea granulelor, respectiv cr~terea rezistentei mecanice a sinterizatelor, are loc la Ull 1l1Vl'1
f0l1ei de evacuare din matrilii 0 datii ell marirea gradului de ecruisare, conduc la superior eu cat densitatea presatelor este mai mare. De asemenea, 0 data eu marirea densillll11
Iimitarea ecruisarii, sau la apelarea la amestecuri de pulberi ecruisate cu neecruisate. presatului, prin sinterizare se intensificii fji procesul de aliere, iar cre~terea grauntilor crislalllll
Porozitatea interna a particuleIor poate favoriza sinterizabilitatea pulbel;i, atat prin este de ~teptat sa fie mai accentuatii.
suprafata specifica mai mare cat ~i datoritii insii§i aceastei porozitiiti, eel mai frecvent foarte
fma, sursa a unor tensiuni mai mari in corpul supus sinterizarii, care' con due la cre~terea Tabclul/ "
I
punlilor, rotunjirea ~i miq;orarea pori or. Porii fini pot sa inhibc dcplasarea limitelor Efectul densitiilii de presare ~i a temperaturii de sinterizare asupra densitiilii dupa sinterizan' pl'llh ••
I'.riiunjilor cristalini, implicit cr~terea lor, favoriziind astfel transportul de material prin diferite pulberi metalice
difuzia de-a lunguI limite10r grauntilor. Acesta poate fi, de asemenea, favorizat de
11Iczcnlafazelor disperse din interiorul particulelor. Pulberea 5601200'-
465
620 1700
1200
-(.g/cm3]
smterizare
1100
1120
lIDO
700
Densitatea
lI20
Presiunea
6,61
6,03
7,23
6,72 8,31\
6,62
Dcnsitatea
de
9,8
8)6
6,05
7,25
6,73
8,6 de dede
smterizarc,
presare,
Temperatura
1~)~
8,0
[CO]
[wem3]
Fe 775
560
620
775
930 . ---
lMPa]
eompaetizare, Mo
Co
7.3.3.2. Influenla proprietalilor presatelor
Densitatea presatelor. 0 densitate mai mica a presatuIui inseamna 0 mai extinsa

::'ll'la{illainterioara, marind fOllele motrice ale procesului de sinterizare. Din acest moti\', atat
I'II,'/a de sinterizare cat ~i densificarea cresc cu cat densitatea in stare presatii - depinzand
I\"kllt de presiunea de compactizare -, este mai midi (fig.7.31).
Variatia densitiitii dupa sinterizare in raport cu cea de presare este prezentatii, de
.1":<"III("Il('a,
schematic (1), ID figura 7.32. In orice moment al sinteriziirii, viteza de sinterizare
i:: ./
presare
<1l
h
, .. (2) ~'MAceia~i
~ 'M+> Harirea
N.!\rirea
'rO
temperaturllde
. \ t~1;ii ( .)
~·~V/
<J)
/1
<1l 1'1 densi temperatura
.- --------fP-
Lubrifianp de presare. Este cunoscutii influenla favorabila a lubrillantilor III ('10<(': :1,1,
de compactizare a puIberilor metaliee, indicatii fhnd insa eliminarea lor i naintca si n In 1/.11111
~.de~ --~ In ceea ee priv~te influenta lubrifianplor asupra sinterizabilitatii pulbnii dc 11"1.. 1
::; [~
••
l'.I
'"
&
o
0,_
0,0
',2
.-
~
~ ~
~
/'t '!',i/iIflt'U ri!.'
--
compacl:izare
Timpul
.,-
1'11<1.11 /ji·l'/u//,,.es;unii de Fig.7.32. Influeny:z densitiilii de presare ~i a lemperahwii de

l·~ tHJI/tll"/r.:o/'t' as "1'I"a dl?flSiia:!ii sinterizate asupra densificarii
1''''\ilI,·''',. ~I SIIII",.izate!or prin sinterizare
'"",
, "':1 •.1l·.·.;"·Il~a
procentualii a densitapi, este cu atat mai mare eu cat este mai mica densitalL'a
d, 1'11'::;\1(' Iksigllr. valo;uca absolutii a densitiitii dupa sinterizare va fi eea mai mare pcntlll
1'I,':ald,' III Ikn:;ilaka lIlai marc. Catcva date care rcdau accsta inl1l1cl1tasllnt prezenlatc ·ill
!" ,,' I,ll I.' j:~ 1,11
10
l~' 1•.0 1.'\ 1~1J ,~"\ I,ll
1.11 ••. 1111 I11
" I i l~!llf I,ldll ~ 'V•
h • _N"""- lAtH. "
I\"/lIlln I'll 1111 ~'.Iadavallsa. d(' d•.llsilicalt' dlll'" 1"'.':;"' 11111::1<-"

hllllll';IIII<'lIi;lhllll;llt' ('11 foak ;IIT:·;I<·a.
1"111111" all<' <'I", I, ill, ·.1I11'1Il1111
("''C1I1ll This is trial version
ITlinl" ohh/',aIOlh'
"1"1',;11";1" I'·.J,~.'I.J' 1,,/lu""ld '"Iulild!!"'!''; .Ir, I'ff dU
,11, /.ff
d'd'j'f
,/1"
•• J/A'''''.I/I,
I"d/t""
r"flllI)
,If' flff
r:, ,,' l\{f;rtIU I., Pill l"IfU' (I,)
\ Ii'.
www.adultpdf.com llq
Presabi/itatea ~i sinterizabi/itatea pulberilor
,:>
fost stabilit [10] efectul net favorabil al stearatului de zinc, adiugat 'in proportie de 0,5-0,75%
la presare, fatii de utilizarea bisulfurii de molibden, asupra densificiirii prin sinterizare
~I I TE:MP7RA,TU~A :!15~.C
~2,0
(fig.7.33.a). Rezistenta la traqiune a materialelor sinterizate din pulbere de fier este de

ascmenea maxima pentru un adaos de 0,5-0,75% stearat de zinc in presate (fig. 7.33.b). i~~ ~s
t
.. 13 _------
;' ---
7.3.3.3. Influenta parametrilor sinteriziirii ~ i
~
..... ''''
,I //~-T2
.g / /
tS;
-
rDf:' 'z, /./ TI _-
~ !
Temperatura de sinterizare. Sinterizabilitatea este in ~ _ •.•.~..::_-----
.<T.---I
...
5 • ~ ,<
t PJ _ foarte mare masura dependentii de temperatura de sinterizare. o 10 10 30
T~p
~ ~ ~ n
DE AtT£RC%AE,
10
minut.
W
Timf'v/ de slnCerlzare
('j ---- .•••. ;"/ ,// Figura 7.32, schematic (2) in cazul unei densitiitii constante
"(l) P ',/"" /' dupa presare, iar tabelul 7.5 cantitativ, ilustreaza efectuI
;~1 2 .....
--..- .,...)(,
~-...",.,../ Fig.7.36./nfluenta temperaturii de
Fig. 7.38. Densitatea de
..('-.
v; P,
-- - --- cre§terii temperaturii de sinterizare asupra densitiitii dupa sinterizare asupra densificani sinterizare infunqie de
t-~ _""
sinterizare, in timp ce in figura 7.34 este prezentatii influenta sinterizate10rferoase
.,; ~-- p durata operatiei!ji
.) 3"""'p2•••.p 1 remperaturii de sinterizare asupra densitatii dupa sinterizare, 'in temperatura T
TBmperafura de cazul presatelor obpnute ell diferite presiuni de compactizare.
.silll:erizare -- o data ell manrea temperaturii, cre~te putemic viteza de
"'1:.7.34. lnfluenta temperaturii sinterizare a pulberilor exprimata ca atare sau sub forma B.4
"','''I'm densitap; dupasinteri- contractiilor (fig.7.35), ori sub forma densificani produsa prin
ItrI' la diferite presiuni de 8,2
sinterizare (fig.7.36).
compactizare p B,O
100
7.8'- [>
15 x 500 MP.
7,6
80 .500 MP.
90t 0 700
70 MP.
400 MP.
Cl
~ '0' .. 60
" 1,0 Q.
10 ~ 50
~ ::9 E
0::
> 700
900
<5
BOO Cl 700 MP.
600hI
40
t3 ':~~-~
.) .600 T. (OCI
T,
MP. (OCI 700 800 IJOO
~~ 0,_
<I x 500 MP.
MP.
6.4 600
~ d
0400 6,2 I
~.: 11,.
u 6,0
:'I ~ 5 :1-
c
If 0,4.
uo
u
.
11,1
\1,0
a
.J
toCl TOO .00 100 1000
YEMPERATUAA OE
~
11DO 1200
SIHT£R1ZAR£,.C
b
o 1
'lOO
I
800
-'~l-----T"'--"'-"
900
Tempero.turo.
1000 1100
de sinterizure
T' """'
1200
1nl]
Fig. 7.37. Densitatea ~irezistenta sinterizate10r dill fI/I/lu'ri d,'
Cu, infunqie de temperatura de sillterizare ~i dens/tati'll dc fI/I',I'I/I"
1'i1:.7..1~ l,tj111('//!lltemperaturiide sinterizare asupra vitezei de sinterizare (a) !jicontra'1i"; (11)
materiale10r sinlerizlll".fi""'''·' sinlcrizat (fig. 7.37), de~i marirea temperaturii de la ROO la 1)00"(' 1111 (olldlln' la W'ltlt'll
sGII1I1ificativcale dellsillilii, rezistcnta la tractiune (;re~te suhstalll,al
Dural •• de (;mlell",IH: III11lIellleadlIn Illal midi lIIilSllli. IIIh'us.lah';1 1"1" I'~jtlhu d.,
)':kl"llll dominalll, /:Ivorahil. 111tempelilhllll n~:IIII1i1·:lIIll'll ahililiilii esk pllS III
I'Vltlnllli1:1di"IH'I,{lell"llll'/,iskIlICIIlWl'iUlIl'C
a ~;llIkl•.'nldlll ::1'11''--l'IlIplll, 'ill I'll/Ill "111'11I1111 This is trial version ,';IIllt'r iZHl(~
Ile,~lI,III 1'111I"1'111'" "dui .1.- dcrwdiulll' In ~;II\lt'II..a••· ,,,.~!I<'.11 'ICI••"'''",' .I111,,'n

\ ',1)
www.adultpdf.com 1'.1
Prelucrabilitatea materialelor metalice Presabilitatea f?isillterizabilitatea pulberilor
(fig. 7.38), acest efect este redus in comparatie cu influenta temperaturii de sinterizare. Timpl Clasificarea tipurilor de sinterizare se poate face dupa mai multe critcrii,culll aJ I,
de sinterizare de zeci sau emar sute de ore sunt necesari pentru a obtine efectul produs de 0 stm'eade agregare~fonnare de faze noi etc. Deoarece nici un criteriu nu este acoperitor, ('sk
cre~tere a temperaturii de sinterizare cu 50-60°C [1]. preferabilii clasificarea conform telmologiei de fabricatie (fig. 7.40). Potrivit clasificiiriI, 1.1
Dupa cum se poate observa din figurile 7.32 f?i 7.30, cele mai mari er~teri alc I
tipul apartin atat metalele pure cat f?ipulberile aliate, avand granule omogene chimll ,"
lknsitii{.ii se produc in etapa timpurie a sinteriziirii, dupii care efectul duratei de sinterizalL: structural. La tipul IT aparpn amestecurile mecanice a doi sau mai multi componenti (ofal
scade sensibil. Aceastii observatie este ~i mai accentuatii in cazul sinteriziirii eu fazii lic!lI(lii insolubili in stare solidii. Dad! componentii sunt partial sau total solubili in stare solidii, bun
(fig.7.39). a fi necesarii 0 fazii lichidii in timpul sinteriziirii, sinterizarea lor apartine tipului III Toak
sinteriziirile cu fazii lichidii reprezintii tipul IV.
-1,00
In practica, datoritii uneori caracterului complex al materiilor prime, sunt sitllatii eu,d
-0,50 sinterizarea lor prezintii fenomene atat de variate incat se dep~Cf?te specificulllnui sin['.lIJ Ill'
.
.' '
6..., ••••• --"~ - IimJil· Mecanismul sinteriziirii este in general acel~i, fie ca granulele sunt dL:IlW(;,J,
~I
pure, compUf?ichimici, sau solutii soli de, f?iare urmiitoarele caracteristici:
-0.20'"
- nu se formeazii fazii lichidii, f?inici faze noi;
>'
::'./ .... - compozitia chirnicii nu se modifica;
/l'ulberi de:
~ -0,10
- 0,05 !1.Fe redus
:' 2.Fe carbonil(1200oC)
- efectele sinteriziirii depind de proprietiitile pulberii utilizate, regimul (k pi ,";;11'
~i de parametrii sinteriziirii;
"3-/: '/3.Fe(gran.33
: +22%Cu( 1150
°C) - sinterizarea este insotitii de contractie;
-0,02.· .. - proprietiitile finale depind de gradul de sillterizare.
:' 6 ; pm) IUmLll este caracteristic amestecului de componenti care nu reaClione~l/jiinln' ('f .'."
-0,011 10 20 50 100 200 500 raman solizi in timpul sinteriziirii. Datoritii reducerii posibilitiitilor de contact dintn: padlllll.
t (m/n)
de acel~i fel, procesul de sinterizare este redus in intensitate. Deoarece in allllmite ca/.lII1 d,
.',,:.7.39. ContracJiile sinterizatelor Fe (diferite pulberi) .. Cu infuncpe de durata sinterizarii dozare ~i elaborare se poate ajunge la un grad de dispersie foarte marc a unlll" dill'"
componenti, apar, falii de caracteristicile notate pentru tipul I, urmatoarelc:
7.3.3.4. Int1uenta tipului de smtcrizare - cre~terea graunplor cristalini poate fi franatii prin adiiugarea unOl'dopallli poll I \'1(1.
fin dispersap;
Pulbereo Sinlerizoreo Tipul Foze nol in
- proprietiitile fizico-mecanice sunt greu de definit ~i depind nu Iltlll1ajlit- "1;1(1,,1 d,
Sislemul structura finalo
co malerie foro lazo cu bzO slnlen-
de . sinterizare, ci ~i de omogenitatea eomponenplor, finetea f?iomogenitatca dispnslt'l l'Il
.•
pnmo lichida lichm zore nu opor' apor 170
.--_.~
r
Un singur mete I pur
I
mono/azic )
H-~t-~'d~lLr--ll
I , *
'"
.
..i ..f7ZV
i I J ~ 150
- lH,~L~;~IZJ
I~I /, .1\ 1 +'
I compus formeozo
Componenlii chimic , <tl
+'
'.-1
:;:: 130 . f Ni
I Cl."."l
If' tot[l~'1ill
.. K.X i slore
cu solubilito-
.. K.:'11)solidO
.n
ro
N
cOr/
I_1~'
..I,,]~~i(]i,j.in
Compofll'f\ti cuslare solill..
solubitila
'M JA'I
Nil
I. III /' /''''

\,
I I.ill III ,;lell"10101insolu-

COlI~ltlll(~li'i ,.oli,k'i
"~'I
"I 'I"
~ I/ill';';i
1/11
I,
,"
"11 I,'
,,,, ',',I
NI
1,1 I' Il'

I 111,.I nl.l
Ill,. d I' IIlil I 1111f 1\
Ill'''_'l..'O ri/Hill " •. SIII/~"-L'fln', cc nUl/I'".\' ('himu' Ot)IO,t~('lI, H m 11tH. ',I.'. ml" fUlIl de .'ompo,,,,lIl'lmn,
(I'll: I1 I "',/11'1111 UHI r i -id1iUif\lil ,id, 'If· J, l/ "I/I!tl" j III /rH i\ I'rIfl "./IIIF'. 'If I ,J, ffll'fU'. ," .hll" If; ,,, j
l~I' Imlh,.,~· I"~rltlllili\ ,\IIb I",,,b'/" ,f" :o'ld"bil,lal.' 1IJ J Idl f 'I ,I'l/h I tin/I', l •• Tltt'dllllr din IOI'itllf'll
di,d;idi<" 1I1.I,duff/II/, ('U H fillll."J",.-, (II,~'.,)
\','
www.adultpdf.com \, \
Presabilitatea Fji sinterizabilitatea pulberilor
==================================: ..-
Tipul Ill. Utilizarea amestecurilor de pulberi a cliror componenti reactioneazii intre ei
formand compUF;ichimici sau solutii soli de, fiira formare de fazii lichidii, este cazul cel mai 7.3.4. Date privind sioterizabilitatea uoor pulberi (sisteme)
[olosit pentru realizarea unor produse sinterizate pentru constructia de m~ini, simplu sau
complex aliate, slab sau bogat aliate. Densitii~le realizabile in urma
Efectul dimensiunii atomilor elementeIor de aliere (in cantitii.~ mici, de ordinul sinteriziirii pentru eateva miirci comerciale de 7,00
zccimilor de procent) asupra sinterizabilitii~i (masuratii prin valorile contractiilor) unor pulberi de fieI' (H6ganas - aviind ..••...•
,r
V
pulberi-componen~ de bazii este reclat in figura 7.41. De~i procesele de difuzie sunt mai
intense dedit in cazul autodifuziei - specificii tipului I de sinterizare, durata sinteriziirii este
caraeteristieile din tabelul 7.1) soot date In fig.
7.43, iar rezistentele la tractiune ale ooor
{5.90
:a
"
lIlai mare, deoarece, pe langii sinterizare, trebuie sa se asigure Fjiun grad corespunzator de sinterizate, in fig 7.44. ~6,80 ~
ol11ogenitate chimica. Mecanismul sinteriziiPi are urmatoarele caracteristici: Pulberi de graftt (fig.7.45 a) sau/Fji de ~
"
O
~ se formeaza faze noi;
cupru (fig.7.45 b) se adaugii pulberilor de fier, i; 6,70
- finetea ~ omogenitatea amestecului de pulberi influenteaza uniformitatea procesului ill special in scopul miiririi rezistentei ~ ,/ / .l ".ler se filii ;'/0
A/Il.'oluy.r~ f
H2,fll
de sinterizare; . ~ o I'/;-r MII f(} ;'11
meeanice ale olelurilor sinterizate, iar niehel /" . •K rler#.
6er C {1ifI;'"
- contracpaeste mai mica Fjinu totdeauna uniforma in masa amestecului; (fig.7.45e) mai ales in vederea erCF;terii 6.60 I
- proprietiitile fizico-mecanice ale produsului sinterizat depind, nu numai de gradul de !QJO !f00 !f:,iI
ciilibilitii~i acestor ote1uri. In to ate cazurile
Temf'eraltJra df! Slit! rrUll1 'r / i '/
':inlerizare, ci Fjide gradul de omogenizare chimica. il1sa se observii influenta foarte puternicii a
Unele amelioriiri ale mecanismului sinteriziirii se pot ob~ne utiliziind pulberi prealiate, Fig. 7.43 Densitetea sinterizatc/or dill pllll"'11 ".
densitiitii dupa sinterizare asupra rezistentei fier infuncpe de temperatura de SIII/..,-I"",.'
IlIal scumpe insii. meeanice a materialelor.
:Ji{ll!lIY. Sinterizarea are loc in prezenta unei anumite cantitiip de fazii lichidii. In
IlIlIqie de cantitate, gradul de solubilitate, temperatura Fjidurata sinteriziirii, faza lichidii se
250
.-- • !l20'C
poalc mentine un timp limitat, sau pe toatii durata sinteriziirii.
~~:~WJ
-.
200
In cazul insolubilitiipi totale, sau a unei solubilitati limitate, componentullichid arc
101 dc liallt. in cazul unei solubilitiip, cat de mid, a componentului solid in cellichid, se 150
•• ,~<
,11/., )Ivlimai inw atomii cu solubilitatea cea mai mica (cei situati pe muchii sau varfuri), pana
6.3 6.5 6.7
... se 1OO~2~··(r;:-';::::-TA.\ ( 'I (II) "I
la IlIllita de saturape a solventului. 16-7 6.9 7.1 _ Ifi.fJ 10
Caracteri sticile sinteriziirii eu fazii lichidii soot: Densitatea de sinterizare,g/cmY
.(;
mecanismul sinteriziirii este mai aceelerat, deoarece numarul atomilor care se Fig.7.44 Rezistenta la tractiune a sinterizatelor din pulberi defier/liigllnlls
d.-plase:1/1iprin intermediul I fazei
I ~ lichide, de la+>-0 granula la alta, este de eateva ori mai man' .~.'E ~ " .~
.'~I ell 1100 .~
--- I:\(I() '
•.I'~ Irl~
0IIII.-l1'1'
ila10:~'.'.~It'lll"
'"
I,',
1() I,
~-,,1'
Uilb,O 1)00
+'
I.n'l~l;:JCu
1000 III
,()6007,:,
'tl ....•.:~
+' fl:'M 300 1,0
{','l ,_~o
ltHl
I ~'I"'lId"I"" df'II:.,I"I,'
I d . i la
IXKI
Ql
'M
HOO'"'
',Oil
+>-
,I:J mu""'0_ I I ,,'
O~.infiltrat
Ilil~J ,."",... ~~
IlK)
,W~l
C\l III
0
+'
;.--;
r,';:isl"lItll
t t l' I f·lI ,.P;/CUl
11111'
J _ ~ ( Q)
Q) '1\,
JOlt ",,.,,/1'1'
loU '1,1t
.-l'#. III
E J:i () Q,l • t_ I1
'M Ql
'IfYl
vf);:~ ll,n
i: 111JTrrf&
.~
d,', :il ;\cd al atomilor deplasapIII
E intre granulele unui singur component;
IX, 11
k('l'
I'm ...:"
i
":"
I 11 11
I
III /1 I 11
III
1[1 'Ill
I I;
j
I iT;
: - pot sa apara faze noi;
- se pot reaiiza compactitiiti mari (fig.7A2), mai
''"~~iJ
450 ~: -._j-~ 1 I 11
"
,"
I' '1/. I I i I ales atooci ciind faza liehidii apare la temperaturi joasl:'
01
i~ inai.nte ca proeesul de sinterizare sa se desavar1;>ea~cii;

"
11
OIl
'//,
I I~ i ~
!
- con~ae~a e~te, de re.gula, mare. ,,,".
I',
I,
n" I
~) --r I: I:
i I 0 vanantiiunuia smtenzam
este infiltrarea eu formare
produs sinterizat de cu
poros, fa:tllunhdudll
metal
" '." n nl 71 2 sau aliaj topit. Infiltrarea se face atat In scopul reducel i I
1'1'~fj - <l.,
"'1:.7..11. / )"/"'''''''"10
.• t:f(CI~~ pOTOzitiipi,
co:"padCOlI/flllCllli)fll .•...
.cat $i pcntTu Imbunatiilirca proprieliililOl
"Idllnlo, /iI/III/" dupll si/ll,'rizlln' ,'U fizlco-mccamcc ale produsulm (compactcle dill wolf' :UII
1",1 ",'/11.111 //" I.UII"(', ?duh/Ii se infiltre;\'/Ji ell AI'. sail ell pentru Il1IhllUIililllll'a
\//11/''''','''' /" I.' IO"(' (slll/,.,-bll"· proprietiitilor l~kl'IIIl"_ Plodw:d(' fl~mase CIl ('11, ('IIMIl
1<'/'1<'.1'''''' 1<'sl1l/,'n ..",,')

alalllii. Iwntrll 111I111111111fil'I C!l pr 01'1wtJililOl 11Wl'alli1'1')
\',,1
www.adultpdf.com ~'I 'I
Prelucrahilitatea materialelor metalice Presahilitatea fli sinterizahilitatea pulberilor
0.99
Figura 7.46 reda acee~ rezisten{iimecanici pentru sinterizatele din pulberea prealiatii Cl
dc lier Distaloy AE( Fe + 4% Ni + 1,5% eu + 0,5 %Mo) in amestec cu diferite adaosuri de <1
~
carbon. 600" ---------------, CI.1
(Mpa)
500 ~ 0.95
.O%C E ()
-+-0.5% C ex:
'';
'H
rJ/llIll1~
400 '';
<Il
li(l()
',00
'" ;:1 0.91
11; 300 CI.1
.'(lll
;fll(j
1(11)
't:1
200
~ Q)
't:1
rl
;::l
100 I
~ ~ oEndogazl
H,. H
+' A W-Cu-N •
6.8 7.0 7.2 7.4 g/cmJ Q) <>W-F.- Ni
Densitatea 0' ' E o W-Co-Ni
6,2 6,4 6,6 6,8 7 (g/ cm 3) tIl o W-Cr- Ni
Densitatea H
<1l
Po.
"i" .. 7.46 Rezistenta olelurilor Distaloy AE Fig.7.47.Rezistenfa olelurilor inoxidabile sinterizate
s interizate 20 40 60 80 100
%(greutJNi in liant
SlIltcllzabilitatea pulberilor de otel inoxidabil , exprimatii de asemenea prin rezistenta
Fig. 7.50. Sinterizabilitatea aliajelor grele
I., 11:1c{IlIllCin funcpe de densitatea de sinterizare, este arii.tatiiin fig.7.47. Pentru sintera-
.,hd'l:l1l"a accstor pulberi, alii.turi de temperatura de sinterizare, inf1uen{iipredominantii are Sinterizabilitatea aliajelor grele de tip 90% W - 10% (Ni, X) cre~te substantial CIIc:,l
Illiko::d)l almosfera de sinterizare, recomandat fiind endogazul. conpnutul de Ni din componenta "liant" este mai mare (fig. 7.50).
illil
7.4. FORME CONSTRUCTIV-TEHNOLOGICE ALE I)IESI':LOR IlIN

o TS/TI .1.1 ~ Ts/TI .1.2 PULBERI,$I ALE MATRITELOR DE PRESARE
Densificare Porozit. SlHt. t%
1·,/1 La proiectarea forrnei pieselor din pulberi metaIice trebuie Vnu1seama dc UlllIiilo;lI..!(
considerapi impuse de limitele prelucrabilitiip.i prin aceastii metodii lehnolo!:"icll
- forma piesei trebuie sii asigure scoaterea ~oarii. din matrila de prcsarc, dc lICl.Ta';'
I,I} 1,,', /1,0
1\",,,,-, l.utea ,g/cm3

8,5 7,0 7,5 8,0
::[~~J
nl 0
Cu-Ag Cu-Si c.r.;n Cc.t-f'b
:i~~illl
3l ~
Cu-AgCu-SICU-SnCwI1,
f
reeomandii. a se prevedea ~are conicitiip, pentru facilitarea desprindcrii po,lIlsoalldOl dill
presat, ~i de asemenea, t~rea muchiilor in vederea evilalii tlisliugclii cOllllllilllaklo. I.i
seoatere ~ in timpul manipularii dintre operapi;
- evitarea formelor de complexitate mare in plane pcrpendi cuiarc pc di recti a pn'~;jIJl',
acestea urmand a fi realizate ulterior prin prelucrii.ri suplimcntarc dc a::;c1l1cn~,
l'il~. 7An. n"l'l'1Id""j,.a /"l'zistenta - densitate Fig.7.49. Sinterizabilitatea unor aliaje de cupm
la dOURtemperaturi (fS - temperatura de sinterizarl': - asigurarea unei compactitiip uniforme prin mentincrca valmii rapOlllllll1 illilllllJlJ"
1"'111111dr/i'rill' a!il!j" /I('fcroase sinterizate
TI - temperaturo izotermli) diametru intre 2 ~ 2,5, sau pana la maximwn 4, in cazul picsdor ell IllTC(i1',IO~I,
- evitarea variapilor bfU{lteale grosimii pcretilor, ale hcccrilOl' de scctilllw 1;11 "It
1\'('/.l~;ICllldemecanicc pcntru 0 serie de aliaje sinterizatc ncferoase, sunt pre:l,enlak procminentelor, printr-o coreIare dimensionalii. corcspulI:tiitoarr,
III Iql, 1 ,IX ),a sinll':li'f,area ell I~l:t.iilichidii a matcriaklor Cllproase, dcnsificarca cca llIai - cvitarca pcrctilm slIb(iri, a spaliilor Ingusk ~i ascllti1l' ill cal'~ 1111 ~;I"poall" II'HI',IIIi1
ill, l'lllllala ° pJ('llIllii aliajek (',,-Si, jar cea mai rcdllsii (dllhll ilii III1l11illiiIII loud COlltraqw,) piltJlIndcn~aJllllhnil p"lIln11llIlplcrca eomplelit a malritei.
1""11/111111- III SI:III111(lil',.I'll»). III alallldc sinlenzah' ( '11/11Ill) llllhwllta llIaximli din pllllrl III lip.? ., 1 .':IlIlfI'll'fl"lltat,· (~!i•.mple cOllcrde d,' fiH1I1l'alll'('v:III' dill pllllll .1<' v"lk"
11,vnkll':l1 ,ku:;di'lilll °
1II1 adaw:lIlik dc tin (piillli III t",,), ,11I1111\11
III t :L'IIIII'IIII"'IHIIIlllol Ik ::IlIIl'llf;IHClllil' loa:;[' \:;lIb IlOO'C()

I""dlf('!illdll~:<' J\\11I1i11
This is trial version tdlllologic. vnllhul" ill 1""'11.-,, IIldallllf!,1l"1Plllllnlllll, <HI"
"'(OllllllldJ\JlIIII 1''' nllllll, mll. "'"
a1w:!rI.':lfil 1)1 Hph'IIIl'iI
\,,(,
www.adultpdf.com \',/
Prelucrabilitatea materialelor metalice Presahilitatea ~i sinterizahilitatea pulherilor
NETENNOLOGIC
TEHNOLOUU:
NET£IiNOLOGIC TEHNOLOGIC NETEHNOLOGIC TfHNOL061C
//
~
\\\. ',\
h~. ? J
e::t-"2~1 e~. mm
~ ~& ~ ~ C9ffi
~: ® i ~~:
~~"~_.. ' I
0( ... (// 'I
I,'~
r=O,5 ..,1mm
~~'='''lr1
I·($)'
r
\fr- I
// .•.. % .. '~'-.
' . Q,.)
,, .i ,; '--.··'·,·t
dl
E'O'-1j
B
/.'.',; ~.//. I HI"'
I -;----i--' - ••II HI" I , t
e::.H/fO~i o2mm
7"
-<:;
::t::
I .,
h::> HIIO ~i h)2 ..Jmm

c1l /
/
/'}' '
,</,r
()L~O.>•••.. ""I".'
-,
~f~#~
\ I
{'-Ef
,0' , \; )\
\
\ I
J.
-<:;
Fig.7.SI. COfltiflua/'e
Dupa adoplal'ca pl'cscriptiilor tchnologicc pl'ivind liHllla cOIlSlrlll'lIVJ\ a 1'••.:..-101dill

't:j.'.-',fA·,
, // T'I ' ~
fiT] If
pulhcri, se punc pmblclIla posihilitiitilor tehnologicc de liHlllan:/plcsal 1', 1lI1cll.':1V d•. :a oill, ••
din malriti', lIlll/IlWI slabrllk I ).wlt pirsdc all () sillguri\ SCc(illlll' 1J:11l:;vn:;aht(1','rjll'lIilI1 "I.uii
h;, 11/5 ,\1 ~n2.. 3mm
(,{ ,~_f 41
pe din:c~ia loqn .I,' 1""''''''') lIlHh 11"k 'H'('('saH' 1<lrInllrii len VIIi " ~;Idl' ::n"pk (VI' /.1 I.,. I HI
d~J "/!lm,I((I, Ir"
11·•• ~_·r"L U.'("OiIlHflilr., i "" •. ,,,,1 /uOJt',;(l.Ir(fl'/'If'\ .'/,., This is trial version
~/;fl pull, •.lf I m,'IIlIt(·,·
III l'a".1I1I'w:wlOl ," Vllllill" d,'" IiIl!lOII!' 11111'011111111'
IWlI::VI'I:iill", .,,,,1111111.
'''lIt,lllll
dl'lIlnlllll\l', den. 1111••11IIIl1ltr '11'11"111
I"" I''''ilh,k p"1I11111IIIIlt'I" :;,' 1" •.•. 11111.
III IIV 1 ',' 11,10 III
\ '.1,
www.adultpdf.com \',f)
Prelucrabilitatea materialelor metalice Presabilitatea ~isinJerizabilitatea pulberilor
-~ ID
In fig. 7.52 c sunt prezentate solutiile constructive pentru matritele de fonllaJ(' ;!
pieselor eu suprafete inclinate fata dedireetia presiirii, iar in fig.7.52 d cele pentru pn·sall',.
pieselor de tip panii (eu variatii continue de iniiltime). In fig.7.52 e se prezintii slllllll.l
construetiva pentru matrita "profilatii" in masura a realiza formarea piesei de con fi 1'.11I all"
complieata ariitatii, iar in fig.7.52 f,g eea a unei matrite "compuse" pentru piesc declIbh',
respectiv matrita eu poanson inferior "compus", In fine, roti dintate eu dantura inclinalil pol
fi formate intr-o matrita ca cea prezentatii in fig. 7.52 h, iar piese eu goluri perpendiculaw I"
directia presiirii, eu ajutorul matritei ariitatii in fig. 7.52 i.
a b c
Evident, operatia de sinterizare, neantrenalld modificiiri ale formei picsci, llU IIdllll
I'J'ij~ld~
'/:1; r~:'%I~
11 astfel de probleme tehnologice, permitfu1d consolidarea lara restrietii a semil~t111icllld"l
coneepute ~i formate prin presare pe baza eelor ariitate.
~l BIBLIOGRAFIE SELECfIV A
•
1. Hirschhorn, 1.S., Introduction to Powder Metallurgy, APM!, New York, 1969.
2. DOIIl§a, Al. §i col., Tehnologiafabricani pieselor din pu/beri metalice, Editura TdllIlCll, !lll'lIIe:.I,
1966.
3.
d e Lenel, F.V., Powder Metallurgy. Principles and Application, MPIE, Princenton, New .Il'lsey. II)HII
4. Schatt, W. §i col., Pulvermetallurgie. Sinter- und Verblmdwerk~toffe, VEI3 Delllsrhcr VI'dal', fll'
rrr -Ri
,
,
,
,
;
' '~r 5.
Grundstoffindustrie, Leipzig, 1977.
Surdeanu,T., Pern~, M., Piese sinterizate din pulberi metahee, Editura Tehnici'i, 1111<"111",;,11. 1'11,·1
6 Vida-Simiti,I., Magyarosy, I., Materiale poroase permeabile sinterizate, I.idilura 011) I( '1\1, !lll' "" "'il'
/ ~ I :Z'~
1992.
7. DOlll§a, S., Vida-Simiti, 1., Canta, T., Silblidu§, D., Compaction of I'oro/l.~Mala/lll" '1'11', /1,.,:"
~ ('
\lllr1'
"I /1\1"'1')
.. , ... \1 .~'.~.m
/<~' "d' Densification Rate Using Shear Stresses, 1994 P/M World Congres Paris, 11)1),1. PnKTI'lhlll''': ""I 11
p.I395.
I) [I 8.
~ Al., Matei, Gh.,Asupra presabilita.lii sistemele binare de plllbni,
politehnic Cluj, Nr. 12, 1969, p.l43.
l:Iul ~IIIIIldi( ,,1111""1 ",,,I,,,
I'" c:'] I)
D0I11§3, S., ANew Equation Concerning Polynary Complex l'owdn' Mnlw',·s ('OlllI'UdIOl', 1''''''1.1"
r g
10
Metallurgy International, Nr.4, 1976, p. 179.
Orban, R.L., Cercet/lri asupra sinterizarii pieselor presllll' din fllI/l1I'/'Idt' //1'1. 1\0wII,,'"1 ICl" .I,
<~~ri doctoral, J.P.Cluj, 1973.
, :%~
'I"~' 11
Zapf, G., 71w Pressing and Sintering Properth's of /f'(!IIl'owdcrs PI" SI"'<'I1 w:: III I', "'" \cl Md "U"'I' \
I
I
.~ ,/
'(.'1)..'
.
-'4,,,
vol.T, Pleuulll Press, New YOlk, 1<)(,8, p. 1l.7.
I} • ~ ~ I'rospt'I't"prlllllllbgll//(ls, I'll)(,
.I':11~'I:
"I : \}??~J'
' <..~.<., :'.
:':'1'
(:. .•.
I,i i'
,rr i "r1r JTRJj
rIll itJ.
II 11: I d : t '11 ,.I t,;·: .. :)
I(.,~. I ~t!, '!idOlii f Hln/l

h
114111',"/'4'111' IJ ",iltnti'11' 4(~' ,lll'.\trl.1 it 1~"f~"I.H d.; I/t(.'t This is trial version
tlf f~tf .111I',~/ttl 'W/l~"1 i lIwio/'n'
\(,0
www.adultpdf.com II,J
Aceasta carte a aparut ~icu sprijinul firmelor:
COMIMPEX WEST UNION

RO 3400 - Cluj-Napoca
Str. Dorobantilor or. 21
TeVfax:064-198864
S.c. DUCTIL - S.A. Producatorulnational depulberi defier

RO 5100 - Buzau
Aleea Industriilor nr. 1
Tel.: 038 - 426286,426139
Fax: 038 - 414857, 710007
DIRECT- LINE INOX S.R.L.

RO 3400 - Cluj-Napoca
Str. Eminescu or. 21
TeI.: 064 - 197034
Redactor: Monica CREMENE

Tehnoredactare computerizatli: Nela MURESI\N & Pdru (;1\1.1'1
Tehnoredactor: Ghcorghe SAND{ J
Aparut 1996. Bun de tipar ll)l)(). ('OII1:IIUI;1 \(1\(1
Coli de tipar: 23. Ilftrtic vdinl' 70 V,fllIl! 1'lIll11ill

This is trial version f(I!i lOO/It,
Tlpilllll (,\(,T.lllal la "( 'it';a ('fllllllk ,')111111;\" ( 'hi! l.lapII' a.

H ( )['v11\t'1I/\
www.adultpdf.com u~

Prel .Mat Met PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prel .Mat Met PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

This is trial version

This is trial version

Dorel Banabic $erban Dom§a

:;.'l ':;.:.'~ ::~:~i

RCCCflzcnti:- ))rof.dr.ing. Liviu DEACU

(:.'pyd,;ht ICditurll Olldll ('IIlH~lIl'm',Il. j 1)%

This is trial version

Lucrareareprezintii sinteza wlUi insemnat numiir de studii ~i cercetiiri existente In li tcrallll 1\

\) prin eroziune,'sudabilitiitii, ciilibilitiitii, presabilitiilii ~i sinterizabilitiipi pulberilor Il1clillim'

factorii de influenlii, consideralii practice privind prelucrabilitatea unor tipuri de mlll(;IIIII('

tehnologice3n pl..:rnulIlcntii divcrsificare ~i perfcqionarc,

This is trial version

I NTRODUCERE, .... , , . , . , ..... , ..... , ..... , ... , , . , .. ' . , , , . ; .. 11

lA. RCHctivitHtca fizid ~i chimica a alla,jclor ratA dc UH:f,c .. 0 •••• , ••

L~. SCUI''C~Htla .•.•. 0 ••••••••••••••••••••• 0 •••• 0 0 0 0 0 ••••

LU. AI/Jcro,vegrf;!gq(iile '.' , .. , , , , .. , , , , , , .....

U., COlllllllctitltl.CH piC.:llclol' tu mate .... 0 0 •• , • 0 ••••••• , ••••••• :'l'.

I. 7. I ,C'U~t,il"H dluhXl (11810;1"1""" dc' "(Ohmh.,! ~ihmlllbllltllh' , ••.• ~ •••• ~I.J

This is trial version IN/,

2.2,3. A1etoda curbelor Umitii de defonnare , 12.1

3,::1.2.::1, Ocomolrin sonlol u~chlolOllrc . 0 ••• , • , " "0

""No 'Mr,((Jtfll rill ftl'r(1(;ilU'(' f/ (h;/;".l/IrllllllfnllllllhMtil' 1/I11/1I1Im' ., .I /8

"\. SIIOABILlTATEA, .•...........••....••.• , •..•...•........ 261

5.5.f!. Magneziul~'ialiajele de magneziu , .. , , , IOn

This is trial version

7. PRESABILITATEA ~I SINTERIZABILITATEA PULBI:RILOR "

This is trial version

7. PRESABILITA TEA ~I SINTERIZABILITA TEA PULBERILOR

7.3.3.1. Influenta proprietitilor originare ale puIbcrilor ., 344

111101"1";1 ,',:/al'lollIlI.lalC<I cllllo"liu\dor dill dOlIll'lIiul pn'lulTahdl(ll\1I 111:11"11.110'1'11

This is trial version

; I ,',illl \l{lo\ I'HOI'IUI'TATlI NO!,O( ;1< 'F

11"1'''' lill'" 1,1.1.,,1,,1'.1' 1 •• Ini\ 1110.1111

I} This is trial version 1\

-criterii de productivitate a prelucriirii;

dlll1C1lsiunile impuse in urma solidificiirii materialu1ui topit, introdusintr-o

1'llIIdllatca este definitii plin:

-capacitatea de curgere a aliajului prin canalele ~i cavitatea formei, exprimata Tensiuni

-capacitatea de umplere corectii a cavitatii ~i de redare a configuratiei formei. R(~lll'tjvitatea

.capacilatea (It< dimillarc, 'in limpul curgerii, aincluziunilor gazoasc ~incmcla1icc

This is trial version _jilt I I fi/t'ii!!ii" ••..!t·, d •• ;kh',",',j· IfO'Hibilllflfi'lI

I I I "11< '''' 11 •••• iullllnlli\ 1I~11"II IIl1ulin(11 }'Il

;IIG;,11LldOli (flg.I.2) influcnteazii interac~unea de natllla I('fll11cii,fficcalll Cl, !;>I

- Modul de cristalizare Cantitateo de

Fig.1.2. Factorii de dependen(ii aijluiditiitii 0>. b). cl.

Solupile solide, solidificindu-se intr-un interval de temperaturii, cristalitele se dezvoltii

marimeajluiditapi la aliajele din sistemul AI Sf

Fig.1.10. Deplasarea curbelordejluiditate (valorile minime ~i maxime) la cristalizarea CII

0 vE1000 3,8 E 1000

I!il.:' L /1. Varialiajlllidits.tii Cllcantitatea Fig.Lt2. Variafiafluiditillii

in general, influenta suprainciilzirii este \lOO

llIai putemicii decit eeaaintervalului de solidificare.

111:11Iidicatii. decat cea a metalelor pure. in cazul :; '"

;Ilialdor upropiate de punctul eutectic se mi~reaza ~

III Ii)'.. I. I (I se prezinta influenta temperaturii de /.8

((·IlIPl·ratllrii de tumare este un mijloc 5 10 15 20 25

,11-ne~tcre a Ouiditatii 'in proeesul de tumare.

In IlIlI ill"h",d!'" nll'IJl1I1I11111.

hr .jA·C·p [Ws 1/2/m 2'KJ ( IH)

Ilil:" 1.111. Mod,l! dj' /II/'<'/'Ia/'l'

Fig.1.19. IlIjluenta grosimii ~icomplexitatii

1.l.2. Mctodc de apreciere a fluidWitii

This is trial version