Cuprins:

1. Tema de proiect. Destinaţia căldării şi parametrii de referinţă

2. Bilanţul consumatorilor de abur. Parametrii aburului.
2.1. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea motorului principal.
2.2. Cantitatea de abur necesară încălzirii combustibilului în tancurile de depozit.
2.3. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea combustibilului în tancul de decantare.
2.4. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea combustibilului în preîncălzitoarele
dinaintea celor două separatoare.
2.5. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea combustibilului în tancul de serviciu.
2.6. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea combustibilului în tancul de amestec.
2.7. Cantitatea de abur necesară încălzirii uleiului de ungere al motorului principal înainte
de a intra în separator.
2.8. Cantitatea de abur necesară încălzirii aerului în instalaţia de încălzire a încăperilor.
2.9. Cantitatea de abur necesară încălzirii mărfii din tancul de marfă.
2.10. Debitul de abur necesar încălzirii apei pentru spălarea tancurilor de marfă.
2.11. Cantitatea de abur necesară acţionării turbopompelor de marfăl.
2.12. Cantitatea de abur necesară acţionării turbopompelor de balast
2.13. Determinarea debitului căldării şi puterii acesteia.
3. Analiza elementară a combustibilului. Determinarea necesarului de aer. Determinarea
produselor de ardere şi a temperaturii produselor de ardere.
4. Schema de principiu a căldării.
5. Dimensionarea sistemului fierbător (vaporizatorul).
6. Dimensionarea preîncălzitorului de apă (economizorul).
7. Dimensionarea preîncălzitorului de aer.
8. Dimensionarea condensatorului.
9. Dimensionarea instalaţiei de combustibil.
10. Reguli R.N.R. Reglarea parametrilor funcţionali.

1
 1. Tema de proiect. Destinaţia căldării şi parametrii de referinţă

Proiectarea unei căldări cu arzător care echipează un petrolier de 150000 tdw.

Căldarea navală este un generator de abur în care căldura rezultată din arderea unui
combustibil se transmite apei în scopul încălzirii ei, a vaporizării acesteia sau a supraîncălzirii aburului
saturat.
Părţile principale ale unei instalaţii de producere a aburului, sunt: căldarea propriu-zisă sau
sistemul fierbător (compus din tamburul sau colectoarele de apă şi totalitatea ţevilor în care se
produce vaporizarea apei), supraîncălzitorul de abur, preîncălzitorul apei de alimentare, preîncălzitorul
de aer şi focarul sau camera de ardere.
Aburul rezultat va fi folosit pentru funcţionarea diverselor mecanisme şi aparate auxiliare sau
sisteme de bord cum ar fi:
 instalaţia de stins incendiu cu abur
 instalaţia de încălzit combustibilul şi uleiul din tancurile de depozit, decantare, serviciu şi
amestec
 instalaţia de încălzire a navei
 încălzirea apei pentru pregătirea motorului principal

Pentru a produce aburul necesar funcţionării maşinilor principale ale navei şi alimentării tuturor
consumatorilor de la bord, căldările navale au nevoie de un regim de funcţionare, care să asigure
transformarea energiei chimice a combustibilului în energie calorică conţinută în aburi în cele mai
bune condiţii.
Regimul intim de funcţionare a căldării este acela când apa se transformă în abur, acumulând
o cantitate maximă de căldură de la combustibilul ars în focarul căldării. Aburul va putea acumula
maximum de căldură, numai dacă procesul de combustie se desfăşoară cu o degajare maximă de
căldură şi dacă căldarea este asigurată cu o circulaţie şi alimentaţie bună a apei, iar suprafaţa de
încălzire să permită o bună transmitere a căldurii de la gaze la apă. Aceste condiţii necesare bunei
funcţionări a căldării sunt asigurate de următoarele instalaţii auxiliare ale căldării:
 instalaţia de alimentare cu apă
 instalaţia de combustibil
 instalaţia de aer,
dar şi de asigurarea valorilor optime ai parametrilor constructivi şi funcţionali, şi anume:
 suprafaţa de încălzire totală
 debitul de apă pe oră
 solicitarea specifică a suprafeţei de încălzire
 solicitarea termică a focarului
 cifra de vaporizare (cantitatea de abur produsă în căldare prin arderea a 1 Kg de combustibil)
 coeficientul de exces de aer
 randamentul căldării

Căldarea mai sus menţionată este o căldare navală acvatubulară care lucrează la presiunea
nominală de 18 bar.
O căldare este caracterizată în general, de următoarele caracteristici:
a) Debitul D k , reprezintă cantitatea de apă transformată în abur cu anumiţi parametrii în unitatea
de timp.
Este dat în [kg/h] sau [t/h].
Q1  kg 
Dk  h 
i x  i aa  
unde:

Q1 - cantitatea de căldură acumulată de căldare într-o oră

i x  i aa - cantitatea de căldură acumulată de fiecare kg de apă pentru a se transforma în abur cu
titlul x la presiunea din căldare.

2
b) Presiunea de regim pk , reprezintă presiunea maximă a aburului din căldare, care se menţine la o
valoare constantă în timpul funcţionării căldării în regim normal.
Presiunea nominală reprezintă valoarea presiunii de regim a căldării în momentul când aceasta a
fost dată în exploatare prima dată.
Presiunea de probe este de o dată şi jumătate de ori mai mare decât presiunea nominală a căldării.
c) Temperatura aburului, care poate fi a aburului saturat sau supraîncălzit. Temperatura aburului
saturat se poate exprima prin relaţia:
t s  100  4 pk  K
ea depinzând de presiunea din căldare.
d) Suprafaţa de încălzire a căldării, reprezintă suprafaţa metalică a căldării care acumulează căldura
utilă transformării apei în abur cu anumiţi parametrii. Ea are două componente: principală şi
auxiliară.
Prin suprafaţa de încălzire principală a căldării se înţelege suprafaţa care contribuie nemijlocit în
procesul de vaporizare. Suprafaţa principală de încălzire a căldării se compune din suprafaţa de
încălzire care acumulează căldură prin radiaţie (în imediata apropiere a focarului) şi suprafaţa de
încălzire care acumulează căldură prin convecţie (mai departe de focar şi acumulează căldură de la
gaze).
Prin suprafaţa de încălzire auxiliară a căldării se înţelege acea suprafaţă metalică care acumulează
căldură de la gaze, în scopul îmbunătăţirii procesului de vaporizare care are loc în căldare.
Suprafaţa auxiliară este alcătuită din suprafaţa de încălzire a tuturor elementelor ataşate căldării
(preîncălzitorul de aer, economizor, supraîncălzitor, etc.).
e) Randamentul căldării k , reprezintă raportul dintre cantitatea de căldură util acumulată de
căldare pentru transformarea apei în abur şi cantitatea de căldură degajată prin arderea totală a
combustibilului în unitatea de timp.
Q1 D  i  i 
k   k x aa  %
B  Qi B  Qi
Deci, randamentul reprezintă gradul de economicitate al căldării, adică câtă căldură este
acumulată de căldare în procesul de vaporizare din cantitatea de căldură disponibilă. Poate fi între
0,75 – 0,94.
f) Debitul specific d, caracterizează cantitatea medie de abur generate de căldare de pe fiecare m 2
al suprafeţei de încălzire principale în unitatea de timp:
Dk  kg 
d  m 2  h 
Hk
Debitul specific permite compararea căldărilor în ceea ce priveşte capacitatea de vaporizare a
acestora. Poate fi între (20 – 220 [kg/m2h]).
g) Consumul de combustibil B, reprezintă cantitatea de combustibil arsă în focarul căldării în
unitatea de timp:
Dk   ix  iaa 
B
k  Qi
h) Capacitatea de vaporizare a combustibilului U, reprezintă cantitatea de abur obţinută în căldare
prin arderea unui kg de combustibil.
i) Tensiunea termică a focarului q  ,
f reprezintă cantitatea de căldură degajată prin arderea
combustibilului în focar, care revine fiecărui m3 al volumului focarului:
B  Qi  kcal 
qf   m3  h 
Vf
Pentru căldările acvatubulare, tensiunea termică a focarului trebuie să fie:
 kcal 
q f   1,5...7  106  m3  h 

3
 2. Bilanţul consumatorilor de abur. Parametrii aburului

2.1. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea motorului principal

Nava este dotată cu un motor principal de tip (MAN KSZ) cu o putere efectivă Pe  21182
 KW  .
Fluxul disponibil al motorului principal este:
ce  Pe  Qi
QdMP   KW  QdMP  62884  kW 
3600
unde:
kg
ce  0,285 - consumul specific efectiv al motorului
KWh
Pe - cantitatea de căldură acumulată de fiecare kg de apă pentru a se transforma în abur cu
titlul x la presiunea din căldare.
 KJ 
Qi  37500   - puterea calorifică inferioară a combustibilului folosit.
 kg 
Dacă apa de răcire este încălzită cu ajutorul unui preîncălzitor montat în circuitul de apă
tehnică, se pot utiliza curbele de mai jos:

Fig.1

Debitul de apă tehnică al preîncălzitorului, dacă este instalat prin by-passare, va fi în jur de 10
% din debitul pompei principale de apă tehnică. Căderea de presiune în preîncălzitor va fi de
aproximativ 0,2 [bar].
Curbele se trasează în aceste ipoteze, la începutul preîncălzirii, temperatura motorului şi a
compartimentului de maşini fiind egale.
Spre exemplu, un preîncălzitor de apă tehnică, cu capacitatea de încălzire egală cu 1 % din
puterea efectivă a motorului, poate încălzi motorul la 30° în 27 ore.
În mod normal, înainte de a face primii paşi de pornire a motorului temperatura minimă a
motorului trebuie să fie de 60° C, iar motorul poate porni încet fără alte restricţii. În cazuri excepţionale
se permite şi o temperatură minimă de 20° C. În cazul acestor circumstanţe motorul poate porni încet
până la 90 % rpm, fără restricţii. Pentru a funcţiona între 90 % rpm şi 100 % MCR, trebuie asigurată o
temperatură minimă de 50° C. Intervalul de timp pentru ridicarea temperaturii motorului de la 20° C la
50° C, depinde de cantitatea de apă din sistem şi de sarcina motorului.
Se recomandă în regiunea 90 % rpm şi 100 % MCR, sarcina va fi ridicată încet – peste 30
minute.
Voi alege un preîncălzitor cu capacitatea de încălzire de 2 % din MCR, care va ridica
temperatura motorului la 55° C în 30 de ore.
Deci: Q pr  Pe  0, 02  KW  Q pr  423,64  KW 
Dar, acest flux energetic este egal cu cel dat de aburul produs în căldare necesar încălzirii
apei.
Qpr=mabur*i18bar

4
 Q pr  kg 
m abur  mabur  778,8415 h
i18bar  
unde:
 KJ 
i18bar  1958,17   - diferenţa de entalpie a aburului la presiunea de lucru a căldării de 18 bar.
 kg 

2.2. Cantitatea de abur necesară încălzirii combustibilului în tancurile de depozit

Nava de tip petrolier de 150000 tdw poate ambarca o cantitate de bunker de 7656 tone de
combustibil.
Considerăm că trebuie să avem în permanenţă 10 % din cantitatea de bunker, pregătită tot
timpul, pentru consumurile de la bord:
mcb.tk .dep .  10%bun ker  765,6 tone
Timpul de încălzire al acestei mase de combustibil va fi:   6  ore  . Rezultă că va fi
necesar un debit masic de :
mcb.tk .dep .  kg  m  kg 
mcb.tk .dep .   s  cbtk . dep .  35,4444  
  3600  s 
Fluxul energetic necesar încălzirii combustibilului va fi:
Qcb.tk .dep.  mcb.tk .dep .  ccb   tcb  tdep   KW  Qcbtk .dep.  2126,7  kW 
unde:
ccb  2  kJ kg  grd  - căldura specifică a combustibilului   0,95 serp

tcb  40  C  - temperatura la care trebuie încălzit combustibilul în tancul de depozit

tdep  10  C  - temperatura combustibilului în tancul de depozit.
Debitul masic de abur necesar pentru încălzirea combustibilului în tancul de depozit este:
Qcb.tk .dep  kg 
mabur  mabur  4115,6  
 serp  i18bar h 

2.3. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea combustibilului în tancul de decantare

Fluxul energetic necesar pentru a încălzi combustibilul în tancul de decantare:

Qcb.tk .dec.  mcb.tk .dec.  ccb   tsep  tdec   KW  Qcbtk .dec.  9140,4  kW 
Consumul orar al motorului principal este:
 kg 
ChMP  ce  Pe  kg h C hMP  6036,9  h 
Nava este echipată cu 2 grupuri electrogen de 1 [GW] . Consumul efectiv specific al unui
astfel de motor auxiliar este:
 kg   kg   kg 
ceDG  0,150   C h 2 DG  2  ceDG  PeDG    1,5  10 5  h 
 KWh  h
unde:
Ch 3 DG - consumul orar al celor 2 DG-uri.
 kg 
Căldarea cu arzător presupunem că are un consum de: C harz  8490  h  .
Consumul orar total al tuturor agregatelor de pe navă este:
 kg 
Chtot  ChMP  Ch 3DG  Charz  kg h . C htot  1,6453  10 5  h 
Debitul masic de combustibil ce trebuie încălzit în tancul de decantare va fi de 2,5 ori mai
mare decât consumul orar total de combustibil al agregatelor de pe navă:

5
mcb.tk .dec.  2,5  Chtot  kg h mcb.tk .dec  4,1132  10 5  kg / h
unde:
- temperatura combustibilului în tancul de decantare tdec  30  C 
- temperatura care trebuie realizată înainte ca combustibilul să intre în cele două preîncălzitoare
ale separatoarelor de combustibil t sep  70  C  .
Qcb.tk .dec.  9,1404  10 3
 kW 
Debitul masic de abur necesar pentru încălzirea combustibilului în tancul de decantare este:
Qcb.tk .dec
maburtk .dec 
 serp  i18bar
maburtk.dec  1,7689  10 4  kg / h

2.4. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea combustibilului în preîncălzitoarele dinaintea celor
două separatoare

Fluxul energetic necesar pentru preîncălzirea combustibilului înainte de separatoare:

Qcb.sep.  mcb.sep.  ccb   t pr  tsep   KW  Qcb.sep  6398,3  kW 
Debitul masic de combustibil ce trebuie încălzit în preîncălzitoarele de dinaintea celor două
separatoare:
mcb.sep.  2  Chtot  kg h mcb.sep.  3,2905  10 5  kg / h
unde:

t pr  95  C  - temperatura la care trebuie preîncălzit combustibilul înainte de a intra în separator

t sep  60  C  - temperatura combustibilului înainte de preîncălzitoare.
Debitul masic de abur necesar preîncălzirii combustibilului înainte de a intra în separator este:
Qcb.sep
maburtk . pr . sep  2  . mabur. pr .sep  2,4764  10 4  kg / h
 serp  i18bar

2.5. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea combustibilului în tancul de serviciu

Fluxul energetic necesar încălzirii combustibilului în tancul de serviciu este:

Qcb.tk .serv.  mcb.tk .serv.  ccb   ttk .serv.  tsep   KW  . Qcb.tk .serv  1096,8  kW 
Debitul masic de carburant ce trebuie vehiculat prin tancul de serviciu:
mcb.tk .serv.  1,5  Chtot  kg s  . mcb.tk .serv  68,5529  kg / s 
Debitul masic de abur necesar pentru a încălzi combustibilul în tancul de serviciu:
Qcb.tk .serv
m aburtk .serv   3600 mabur .tk .serv  2122,6  kg / h
 serp  i18bar

2.6. Cantitatea de abur necesară pentru încălzirea combustibilului în tancul de amestec

Volumul tancului de amestec este:

 
v  2 m 3  mcb    v kg   1950 kg  .   975
kg
m3
Debitul maxim de combustibil ce trebuie vehiculat în tancul de amestec:
mcb
mcb.tk .am.   kg s  mcb.tk .am  0,5417  kg / s 
3600
Qcb.tk .am.  mcb.tk .am.  ccb   timp  ttk .am   KW  Qcb.tk .am  29,25  kW 
unde:

6
 timp  120  C  - temperatura de injectare a combustibilului
t tk .am  93  C  - temperatura din tancul de amestec.
Debitul masic de abur necesar încălzirii combustibilului înainte de a fi injectat:
Qcb.tk .am
mcb.tk .am.  . mcb.tk .am  56,6049  kg / h
 serp  i18bar

2.7. Cantitatea de abur necesară încălzirii uleiului de ungere al motorului principal înainte de a intra în
separator

Consumul specific efectiv de ulei al motorului principal:

ce   2,5K 7  104  kg KWh  . ce  4,5  10 4  kg / kWh
Consumul orar de ulei al motorului principal:
Chulei  ce  Pe  kg h  . C hulei  9,5319  kg / h
Fluxul energetic necesar încălzirii uleiului înainte de a intra în separatoare:
Qulei.înc.sep .  mulei  culei   tsep  tdep   KW  . Qulei.inc.sep  2802,4  kW 
Debitul masic de ulei ce trebuie vehiculat de separatoare:
mulei  2  Chulei  kg s  mulei  0,0052955  kg / s 
unde:
culei  2,1  kJ kg  grd  - căldura specifică a uleiului de ungere
t sep  90  C  - temperatura la care se efectuează separarea uleiului
tdep  20  C  - temperatura la care este depozitat uleiul.
Debitul masic de abur necesar pentru a încălzi uleiul în preîncălzitoarele separatorului:
Qulei .inc.sep
mabur .ulei  . m.abur.ulei  1,5064  kg / h
 serp  i18bar

2.8. Cantitatea de abur necesară încălzirii aerului în instalaţia de încălzire a încăperilor

Fluxul energetic necesar pentru încălzirea încăperilor navei este:

Qaer .înc.  maer  caer   tînc  tm .amb   KW  , Qaer.inc  274,1472  kW 
unde:
caer  1  kJ kg  grd  - căldura specifică a aerului
tinc= 26 C - temperatura de încălzire a cabinelor
tm.amb= 3 C- temperatura mediului ambiant.
Debitul masic de aer vehiculat pentru încălzirea cabinelor este dat de debitul volumic al
ventilatorului care este:
Vaer=35000 m3/h
maer   aer  Vaer  kg s  maer  11,9194  kg / s
Debitul masic de abur necesar pentru încălzirea aerului în instalaţia de aer condiţionat:
Qaer .inc
m abur .inc.aer  . mabur .inc.aer  530,5329  kg / h
 serp  i18bar

2.9. Cantitatea de abur necesarå încålzirii mårfii din tancul de marfå

7
Masa de marfå: mm=135000 t
Timpul de încålzire impus:  = 72 h
mm t 
Debitul masic de marfå : mm1   1875  
i h
Fluxul teoretic necesar încålzirii mårfii :
tmi= 5 C
tmf=30 C
Cm=1,8 KJ/kg*grd
 C m   t mf  t mi   23438
1000
Qthim  mm1   KW 
3600
Randamentul schimbåtorului de cåldurå:
im= 0,95
Fluxul de cåldurå real:
Qthim
Qrim   24671  KW 
 im
Debitul masic de abur:
Qrim  3600
maburim   45357  kg / h
i18bar

2.10. . Debitul de abur necesar încålzirii apei pentru spålarea tancurilor de

marfå

Masa de apå necesarå: mm=1500 t

Timpul necesar spålårii: =5h
Debitul masic de marfå : mapa1= 300 t/h
Capa= 4,186 KJ/kg*grd
Fluxul teoretic necesar încålzirii apei :
tiapa= 15 C
tfapa=45 C
 C apa   t fapa  t iapa   10185
1000
Qtas  mapa1   KW 
3600
Randamentul schimbåtorului de cåldurå:
st= 0,95
Fluxul energetic real necesar încålzirii apei:
Qtas
Qras   10721  KW 
 st
Debitul masic de abur:
Qras  3600
maburst   19710  kg / h
i18bar

2.11. . Calculul cantitåõii de abur necesar acõionårii turbopompelor de marfå

Masa de marfå: mm=135000 t

Timpul de încårcare: inc = 10 h
mm t 
Debitul masic necesar : m1   13500  
 inc h
Numårul de turbopompe: i=3
m1 t 
Debitul masic al unei turbopompe: m11   4500  
i h

8
Presiunea de refulare: pref= 1000 KN/m2
Densitatea mårfii : m = 950 kg/h
m11  1000
Debitul volumic al unei turbopompe: V tp  0,731 m 3 / s
 m  C m  3600
Randamentul turbopompei:
tp= 0,75
Vtp  p ref
Puterea turbopompei: Ptp   974,6589 KW
 tp
Puterea turbinei: Ptur = 1381 KW
Randamentul turbinei : tur = 0,82
Ptur
Fluxul energetic al aburului: Qabur   1684,1 KW
 tur
Fluxul energetic total: Qabtot= 3Qabur=5052,4 KW
Consumul specific de abur: c= 5 kg/KW*h
Debitul masic de abur: mab.tur=c*3*Ptur=20715 kg/h

2.12. . Calculul cantitåõii de abur necesar acõionårii turbopompelor de balast

Masa de balast maximå ambarcatå: mb=150000 t

Timpul de încårcare: inc = 8 h
mb t 
Debitul masic necesar : m2   15000  
 inc h
Numårul de turbopompe: i=2
m2 t 
Debitul masic al unei turbopompe: m22   7500  
i h
Presiunea de refulare: pref= 1000 KN/m2
Densitatea mårfii : m = 950 kg/h
m22  1000
Debitul volumic al unei turbopompe: V tpb  1,2183 m 3 / s
 ab  C m  3600
Randamentul turbopompei:
tp= 0,75
Vtpb  p ref
Puterea turbopompei: Ptpb   1624,4 KW
 tp
Puterea turbinei: Ptur = 1381 KW
Randamentul turbinei : tur = 0,82
Ptur
Fluxul energetic al aburului: Qabbal   1684,15 KW
 tur
Fluxul energetic total: Qabtot= 2Qabur=3368,3 KW
Consumul specific de abur: c= 5 kg/KW*h
Debitul masic de abur: mab.turbal=c*2*Ptur=13810 kg/h

2.13. Determinarea debitului căldării şi a puterii acesteia

Debitul total al căldării cu arzător de tip acvatubular este dat de:

8
mCA   mi  kg h  . mCA  1,4965  10 5 kg / h
i 1

9
 kg
Fluxul disponibil al căldării (presupunem că C h  8490 cum s-a stabilit la punctul 2.3.)
h
este:
Ch  Qi
QdCA   KW  . Q dCA  8,8438  10 4 KW
3600
Puterea căldării:
QCA  QdCA CA  KW  . QCA  8,1363  10 4 KW
Altfel puterea căldării este dată de relaţia:
QCArzn  mabur .tot  i  KW  , QCArzn  8,14  10 4  KW  ca  0,92
iar consumul de combustibil se va determina din relaţia:
QCArzn 3600  QCArzn
CA 
C Q
 Ch   kg h . C h  8,49  10 3 kg/h
QdispCA  h i CA  Qi
3600
Deci valoarea adoptată la punctul 2.3. este corectă.

3. Analiza elementară a combustibilului. Determinarea necesarului de aer. Determinarea

produselor de ardere şi a temperaturii produselor de ardere.

Combustibilul marin greu are puterea calorifică inferioară Qi  37500  KJ kg  şi

următoarea compoziţie procentuală raportată la 1 Kg de combustibil:
c  87,9 [%] h  7 [%] o  1 [%]
s  3 [%] w  0, 75 [%]
Cantitatea teoretică de oxigen necesară arderii complete a unui Kg de combustibil este:
c h so  kg O2 
Ot     kg cb 
12 4 32  
Masele moleculare ale gazelor rezultate în urma arderii combustibilului
 CO2 ; H 2O; SO2 ; O2 ; N 2  , sunt:
M CO2  44, 0095; M SO2  64, 0628; M N 2  28, 0134;
M H 2O  18, 0153; M O2  31,9988; M aer  28,85.
Coeficientul de exces de aer este: =1,11.
Cantitatea teoretică de aer necesară arderii este:
1  Ot  kmoli aer 
Lt   kg cb   0,4351
0, 21  
Cantitatea reală necesară arderii unui Kg de combustibil este:
L    Lt 
kmoli aer kg cb  0,483 
Produsele rezultate în urma arderii sunt:

10
  CO2 
c
 kmoli CO2  ;=0,0732 mCO2   CO2  M CO2  kg CO2  =3,2237
12
 H 2O 
9h  w
 kmoli H 2O  ;=0,0354 mH 2O   H 2O  M H 2O  kg H 2O  =0,638
18
 SO2 
s
 kmoli SO2  ;=9.37*10-4 mSO2   SO2  M SO2  kg SO2  =0,0601
32
 1 mO2   O2  M O2  kg O2  =0,3216
 O2  0, 21  L  kmoli O2  ;=0,0101

mN 2   N 2  M N 2  kg N 2  =10,6887
 N 2  0, 79  L  kmoli N 2  ;=0,3816

I pa  I cb  I aer
m pa  c pa  Tpa  maer  caer  Taer  mcb  Qi  

unde:
kg  kg 
debitul masic de combustibil care este ars în focar: mcb  8490  2,3583 
h  s 
debitul masic de aer consumat pentru arderea combustibilului: m aer=mcb*L =32,9864[kg/s]
debitul masic de produse de ardere rezultat în urma arderii: m pa  maer  mcb  kg s 
=35,3447 kg/s
căldura specifică a produselor de ardere: cpa=12 KJ/kg*grd
coeficientul de utilizare a căldurii:   0,8
temperatura aerului care intră în focar: Taer  100  C 
căldura specifică a aerului: caer  1  KJ kg  grd 
puterea calorifică inferioară a combustibilului: Qi  37500  KJ kg 

maer  caer  Taer  mcb  Qi  

Tpa   C  T pa  1628,9  C
m pa  c pa

11
schema căldării:

1. pereţii căldării
2. focarul căldării
3. preîncălzitorul de aer
4. preîncălzitorul de apă (economizorul)
5. vaporizatorul
6. ventilator
7. pompe centrifuge de alimentare cu apă
8. başă
9. cap de alimentare
10. tanc de serviciu combustibil
11. filtre de combustibil
12. pompe de combustibil
13. consumatori de abur
14. condensator

12
5. Dimensionarea sistemului fierbător

Vom considera sistemul fierbător un schimbător de căldură gaze-abur.

Fluxul energetic cedat de gazele produse în focar, schimbătorului de căldură este:
 ) [KW]  61325 KW
Q ga  m
 ga  c ga  (t
intr.vap.
t
ieşeş.v
Diagrama temperatură-suprafaţă a sistemului fierbător arată astfel:
t[ C]

1634.443

gaze
tmax apă
300 tmin
152
140
S [m 2]
Fluxul energetic al vaporizatorului se poate calcula cu expresia:

Q vap  K vap  S vap  Δt m.lm.vap [KW].

unde: - K vap  75 [W/m 2  grd] - coeficient global de schimb de căldură al vaporizatorului

- Svap [m2] - suprafaţa vaporizatorului
Δt max  Δt
Δt  min
- m.ln.vap Δt max - diferenţă de temperatură medie logaritmică a
ln( )
Δt
min
vaporizatorului.
Suprafaţa de încălzire a vaporizatorului va fi:

Q vap
S vap  [m2]  14,042 m2
K vap  Δt m.ln.vap

Se vor utiliza ţevi cu diametrul mediu d m=37 [mm] şi lungimea L=3,5 [m]. Suprafaţa unei ţevi
S vap
este : S=dmL [m2], iar numărul de ţevi este: n vap  .  3451,5  3451 tevi
S
Considerăm că viteza aerului prin conductele de alimentare ale consumatorilor este:
m V
Wabur=1,5[m/s], iar aria de curgere a aburului prin conducte va fi: A abur.curg  CA 18bar [m2]
W
abur
 0,896 m 2

unde: Vabur=0.3233 [m3/Kg] - volumul specific al aburului la presiunea de 18 bar.

Diametru tubulaturii principale de abur va fi:
4A
abur.curg [m].  DSTAS= 1000 mm
d 
abur π

6.Dimensionarea preîncălzitorului de apã (economizorul)

Fluxul energetic cedat de gaze economizorului este:

Qg = mg  cg  tg [KW] = 2120,7 KW
unde: -tg=50[ºC] – căderea de temperatură a gazelor pe economizor.
Fluxul de care este capabil economizorul este:

13
 QEC = Kec  Sec  tm.ln.ec. [KW]
Diagrama temperatură-suprafaţă a economizorului arată astfel:
t[ C]

300

250
gaze
tmin
tmax apă
140

50
S [m 2]
Diferenţa de temperatură medie logaritmică a economizorului este:
Δt max  Δt
Δt  min
m.ln.ec.  Δt  [grd]  170,5278
ln max 
 Δt 
 min 
Coeficientul global de schimb de căldură al economizorului este:
 
Kec = 12  W .
 m  grd 
2

Suprafaţa de schimb de căldură a economizorului este:


Q
 EC
S
ec [m2]  10,363m 2
K  Δt
ec m.ln.ec.
Se vor utiliza ţevi cu diametrul mediu d m=36 [mm] şi lungimea L=3,5 [m]. Suprafaţa unei ţevi
S
este : S=dmL [m2], iar numărul de ţevi este: n ec  ec .  2618,1  2618tevi
S
Dacă se păstrează constant nivelul apei în căldare înseamnă că debitul masic al apei de

alimentare este egal cu debitul masic al aburului livrat de căldare. Deci : m apă = 41,5694
kg .
 s 
Debitul masic al pompei de alimentare este:

m pompă = 1,25 mapă

kg  = 51,9617 kg/s
 s 
Debitul volumic al pompei este:

Vapă =
m apă
ρ apă
m s  =0,052 m /s
3
3

Puterea de antrenare a pompei este:

Vapă Vapă  p ref
Pantpompă   [KW] = 75,1065 KW
η pompă η mec  η hidr  η vol
unde s-a luat pref = 10bar deoarece presiunea de refulare a pompelor de alimentare cu apă trebuie să

depăşească întotdeauna cu 5..6

kgf  presiunea din căldare. Altfel apa nu ar putea pătrunde în
 cm 2 
căldare.
Ecuaţia de continuitate este:
m

pompă  ρ apă  A apăpă.curge  Wapă
kg 
 s 
Se considerã cã viteza de curgere a apei prin conducta de alimentare este: W apă = 2 m s  .

14
 m pompă
Aria de curgere a apei va fi: A apăpă.curge 
Wapă  ρ apă
 m  = 0,026
2
m2

Diametrul conductei de alimentare cu apă a căldării este:

4  A apăpă.curge
d = 181 mm
π

7. Dimensionarea preîncălzitorului de aer

Fluxul energetic cedat de gaze preîncălzitorului este:

Qg = mg  cg  tg [KW] =2120,7 KW
unde: -tg=50[ºC] – căderea de temperatură a gazelor pe preîncălzitorul de aer.
Fluxul de care este capabil preîncălzitorul de aer să-l genereze este:
Qpr.aer = Kpr  Spr  tm.ln.pr. [KW]
Diagrama temperatură-suprafaţă a preîncălzitorul de aer arată astfel:
t[ C]

250

200
gaze
tmin
tmax apă
100

30
S [m 2]
Diferenţa de temperatură medie logaritmică a preîncălzitorul de aer este:
Δt max  Δt
Δt  min
m.ln.pr  Δt  [grd]
ln max 
 Δt 
 min 
Coeficientul global de schimb de căldură al preîncălzitorul de aer este:
 
Kpr = 12  W .
 m  grd 
2

Suprafaţa de schimb de căldură a preîncălzitorul de aer este:


Q
g
S  [m2]=1161,2 m2
pr.aer K  Δt
pr m.ln.pr.

8. Dimensionarea condensatorului

Rolul condensatorului (atmosferic) este de a capta eventualele scăpări de abur sau de a

acumula aburul nefolosit şi a-l transforma în apă de alimentare a căldării. Agentul de răcire al
condensatorului este apa de mare cu următoarele caracteristici:

15
 - căldura specifică: cAM = 4
KJ 
 Kg  grd 
- temperatura: tAM = 32  º C
Fluxul energetic cedat de abur în condensator este:

Q m
  Δi
abur.CD. abur.CD CD.1bar [KW] =56294,44 KW
unde: - mabur.CD = (0,5…1) maburtot – debitul masic de abur ce trece prin condensator

- Δi KJ  –diferenţa de entalpie a aburului care condensează la

CD.1bar = 2257  Kg 
presiunea de un bar.
Diagrama temperatură-suprafaţă a condensatorului este:
t[ C]

100 100

abur
tmax tmin apă de mare

36
32
S [m 2]
Fluxul de care este capabil preîncălzitorul de aer să-l genereze este:
QCD = KCD  SCD  tm.ln.CD. [KW]
Δt max  Δt
Δt  min
m.ln.CD  Δt  [grd]
unde: - diferenţa medie logaritmică a condensatorului este:
ln max 
 Δt 
 min 
 
- coeficientul global de schimb de căldură al condensatorului este: K CD = 1000  W .
 m  grd 
2


Q
S  CD
- suprafaţa de schimb de căldură a condensatorului este: CD [m2].
K  Δt
CD m.ln..CD
SCD= 853,1891 m2
Condensatorul se construieste din tevi cu lungime 3,5 [m] si diametrul mediu d m = 35 [mm].
Aria unei tevi este: S =   d m  L [m2], iar numarul de tevi este:
S cd
ncd   2217tevi
S
Consideram că fluxul energetic cedat de abur este egal cu fluxul energetic preluat de apa de
mare, avem:
QaburCD = QamCD = mam  cam  tam [KW].

cu: - cam= 4
KJ  - căldura specifică a apei de mare
 Kg  grd 
- tam= 4  º C - diferenţa de temperatură la intrarea şi ieşirea apei de mare din condensator.
Deci, debitul masic al apei de mare este:
Q amCD kg 
m am 
c am  Δt am  s  = 3518,3 kg/s
Debitul masic al pompei de alimentare cu apă de mare a condensatorului este:

mampompă = 1,25  mam

kg  = 4397,9 kg/s
 s 

16
 Debitul volumic al pompei este:

Vampompã 
m ampompã
ρ am
m h 
3
= 15446 m3/h

9. Dimensionarea instalaţiei de combustibil

Densitatea combustibilului marin greu încălzit:

ref
ρ cmg kg  .  994,35
înc
ρ cmg 
1  β  Δt   m 3 
unde: -  = 684  10
6
grd  - coeficientul de dilatare termică
1

- Δt  23  º C - diferenţa de temperatură dintre valoarea de referinţă şi cea de calcul a

densităţii combustibilului marin greu
Volumul tancului de combustibil:

Vtk.cmg 
C hCA  τ 3
înc
ρ cmg
 
m =205,0106 m3

Pentru vehicularea combustibilului vom folosi o pompă cu roţi dinţate cu angrenare exterioară
cu presiunea de refulare de 10 bar, iar debitul masic de:
 pompacb.  1,25  ChCA
m kg  =10617 kg/h
 h 
Debitul volumic al pompei este:

Vampompã 
m ampompã
ρ
m s 
3
=0,002966m3/s

Puterea de antrenare a pompei este:

Vpref
Pantpompă   KW  = 3,9547 KW
η pompăom

17