Imunologie curs 5

Receptorii de pe membrana limfocitului

CD28, are rol accesor in activarea LT, e o GP transmembranara cu o GM de pana in 50 kD. E cel
mai frecvent un complex homodimeric, cu capatul N-terminal extracelular, cel C-terminal
intracelular. E exprimat pe membranele limfocitelor Th, niciodata pe Ts. Leaga un contraligand de
pe membranele APC (CD 80). Ligarea lui CD28 la CD80 genereaza semnale activatoare ce sunt
implicate in maturarea functionala a LT. LTh va incepe sa produca citokine iar LTc va produce
citokine distructive.

CD45 e si el o GP transmembranara, (??). Ocupa 10% din aria LT si de fapt el vine in legatura cu
lanturile zeta ale TCR-CD3, poate insa sa lege si un contraligand ca CD22. Se leaga prin punti
disulfurice de lanturile zeta. El se va activa ori de cate ori are loc recunoasterea Ag. CD45 incepe sa
functioneze ca o protein-tirozin-fosfataza, CD45 va defosforila tirozina din pozitia 505 de la CD4
sau CD8.

Receptorii de adeziune intercelulara, au rol esential in cooperarea dintre LT si APC. Ei de fapt sunt
actorii principali ai primei etape al carui orice RI.

CD2 exprimat pe membranele tuturor LT naïve. ?? Lantul extracelular prezinta doua domenii iar cel
intracelular e lung. Va angaja legaturi prin complementaritate cu un contraligand de pe APC, CD58
sau LFA3. Ligandul si contraligandul au o afinitate foarte mare unul pentru celalalt. LFA3 (Antigen
asociat functiei limfocitare).

Un alt receptor de adeziune este LFA1. LFA1 e alcatuit din doua lanturi alpha si beta, beta e o beta2
integrina. Alpha se numeste CD11a iar beta CD18. Aceste lanturi sunt prezente pe membranele
LT(mai ales cele cu memorie), LB, monocite, macrofage. LFA1 angajeaza legaturi cu un
contraligand de pe APC si care apartine unei familii de molecule - ICAM (Intercell Adhesion
Molecules). LFA1 si ICAM sunt un cuplu de adeziune de grupa a 2-a, sunt mai putini stabili decat
cuplurile CD2-LFA3. Acesti receptori au un esential rol in cooperarea APC si LT deoarece inving
fortele electrostatice de respingere. Permit contacte intime pe arii suficient de mari intre cele 2
suprafete celulare. ??

??Odata apropiate celulele pe o suprafata suficient de mare se mai intampla un fenomen in care
gliseaza in mb fosfolipidica moleculele MHC-epitop, astfel se creaza un numar mare de contacte. ??

Activarea LT

E momentul central al tuturor RI. Activarea nu se realizeaza decat daca se indeplinesc anumite
conditii. 1. LT pot fi activate doar de Ag timodependente.
2. ?
In cadrul cooperari celulare va fi necesara prezenta APC.
3. Cooperarea celulara si activarea au loc bidirectional pentru a conduce la un RI eficient.
LT nu are capacitatea de a recunoaste singur Ag, nu exprima FcgammaR.

Care sunt sevcentele de activare dintre APC si LT. Avem o secventa anterograda (APC → LT).
Aceasta are loc in aceeasi directie cu prezentarea si recunoasterea Ag iar rezultatul final va fi
activarea LT. Activarea e rezultatul a doua tipuri de semnamel. Vom avea semnale pe calea TCR-
CD3 care vor genera stimuli care apar ca urmare a recunoasterii Ag si mai avem calea accesorie
CD28 impreuna cu contraligandul lui CD80. Rezultatul acestor semnale activatorii e triplu:
1. Activare metabolica a LT
2. LT incep sa se divida – expansiune clonala
3. LT se va matura functional, ??
Aceasta maturare nu e definitiva, putem spune doar ca LT isi incepe maturarea.

Activarea retrograda (LT → APC) si aceasta activare poate avea loc pentru ca LT produce niste IL
(4, IFN gamma). Aceste IL se vor lega de R de pe APC si vor activa suplimentar APC, va creste
semnificativ expresia de molecule MHC(creste gradul prezentabilitatii antigenice(, creste si sinteza
de molecule de adeziune. Aceasta activare e urmata de una anterograda si tot asa pana la un anumit
prag de declansare a RI. Pragul reprezinta faptul ca clona Ag specifica a suferit cele 3 modificari
esentiale calitative si cantitative, ??.

Activare LT se desfasoara in 2 etape:

1. Etapa Ag nespecifica: aceasta premerge recunoasterea Ag si se datoreaza aderarii ??. Se produc
zeci de mii de legaturi prin aceste cupluri de adeziune, efect de fermoar. Se asigura supravegherea
imunologica a APC de catre LT, el cauta mereu Ag expus pentru care e preprogramat. Acest lucru
se intampla chiar dacs LT nu are epitopi. ?
Aceasta etapa are locin permanenta in organele limfoide secundare.
2. Prezentaresa Ag si recunoasrerea Ag. Se realizeaza sinapsa imuna, forma speciala de conact
intercelular care apare in timpul cooperarii celulare dintre LT si APC. Ea se constituie progresiv in
apriximativ in 15 minute de la contact. Are 4 subetape:1. adeziunea initiala intercelulara.
2. ??
3. sinapsa moleculei??
4. ??

In primul rand, LT realizeaza un inel care se aplica pe membrana APC si acest inel foreazamun
complex TCR-epitop. Acest inel nu se formeaza daca MHC nu are epitop (MHC vid) iar celulele se
despart. Aceasta formare a inelului e un proces activ care implica participarea citoscheletului si
glisarea ??. Aceste complexe TCR-epitop gliseaza spre centrul sinapsei care incepe sa se formeze.
Central molecular activation cluster(cSMAC. In aceasta zona se concentreaza si complexe
enzimatice submembranare (proteintirozinkinazele: C, B56MCK?). Aceste molecule adunandu-se
in gramezi vor forma butonul primar al sinapsei imune. E nevoie de receptorul CD8 pentru LT
CD8+ si CD4 penru cele CD4+. In jurul butonului primar se formeaza un inel secundar care se va
constitui din molecule TCR legate de epitop. Aceste doua inele ocupa centrul sinapsei imune. Odata
cu angajarea a cel putin 60 de molecule MHC-epitop in legatura cu TCR, acest norisor (cSMAC)
devine stabil ?. In sinapsa imuna vor fi cuprinsi si CD45, CD28. Mai ia nastere un inel in jurul
acestei zone centrale prin angajarea progresiva a cuplurilor de adeziune de linia a 2-a (mai putin
numeroase si mai putin stabile). Acest inel periferic blocheaza in interior inele formate de MHC-
TCR. E un inel secundar in timp, nu si ca importanta. In felul acesta sinapsa imuna se stabilizeaza si
complexul MHC-epitop-TCR iar acestea pot fi si internalizate de catre limfocit.??

Recunoasterea complexului ??
Categoria de stimuli inhibitori si categoria de stimuli activatori.
Cei inhibitori vin pe calea CD4/CD8 ce realizeaza contacte cu domeniile monomorfe ale MHC.
Cand MHC nu au epitopi acest contact genereaza semnale inhibitorii catre ??. Aceste semnale
inhibitorii constau in modificari informationale ale R astfel incat isi exteriorizeaza tirozina din
pozitia 505 care se autofosforileaza si rezulta asrfel inhibitia protein-tirozin-kinazei. Acest semnall
inhibitor e esential deoarece protejeaza LT de activare in cazul in care MHC nu au epitop.
Daca MHC poarta epitopi se produce al doilea tip de semnale, activatorii pe calea TCR-CD3. Aici
avem doua cai: scurta si lunga. Cea scurta: CD45 se activeaza si actioneaza ca o protein-tirozin-
fosfataza. CD45 preia fosfatul de pe tirozina din pozitia 505, se va incarca cu el si astfel rezulta
defosforilarea protein kinazei care se ??. Calea lunga prin intermediul lanturilor zeta, semnalele
activatoare se vor transmite pana la acele secvente numite ITAM in profumzimea lanturilor beta. ??
Zap 70 se va activa, va prelua fosfatul de pe CD45 si il poate transmite ??

IP3 e hidrosolubil si vine in cotact cu REN astfel incat acest cuplu favorizeaza hipercalcitie
(calcineurina – fosfataza calmodulin dependenta. Ca va activa NF-AT, un polipeptid prezent
continuu in citoplasma LT. NF0AT e inactiv si e fosforilat. Activarea se face prin calcineurins, va
defosforils. NF-AT trece din citoplasma in nucleu iar aici ??

DAG e liposolubil si nu difuzeaza in citoplasma si ramane submembranar in relatie cu structurile

lipiidice si glicolipidice, e un activator de suprafata. Activeaza PKC, aceasta la randul ei va activa
factori transcriptionali. Ca de exemplu NF-KB. Acesta nu e implicat doar in producerea de lanturi
usoare K si nu numai in??. Acesta e inactiv in repaus pentru ca e cuplat cu un activator ??. ?? NF-
KB liber fiind va trece din citoplasma in nucleu. Aici va activa gene pentru IL sau citokine. In
speical NF-KB activeaza gena pentru IL2 si pentru R de IL2. Se mai activeaza prin intermediul
proteinelor G calea Ras si cascada map-kinazelor. Astfel se activeaza niste kinaze ciclin-
dependente. Acestea sunt implicate in controlul diviziunilor celulare, ?? Kinazele ciclin-dependente
activate prin stimuli de pe calea TCR-CD3 controleaza trecerea de la faza G2 la M iar kinazele
ciclin-dep care se activeaza pe calea 28 controleaza trecerea de la G1 la S. \

Care vor fi consecintele activarii morfofunctionale a LT? ?? Abia dupa ce e activat si expansionat
LT pot deveni LT efectorii (?). In interfaza limfocitul devine limfoblast (celula mare, neregulata, cu
RER, mitocondrii, nucleu voluminos), isi face receptori noi, IL, citokine. ???

???

Activarea LB
Limfocitele B reprezinta o minoritate celulara 15-20% din limfocitele periferice. Au o durata de
viata scurta si sunt putin recirculante, ele sunt eliberate din MH, ajung in circulatie. Deocamdata
sunt imature, ajung in organele limfoide secundare (homing specific in ariile bursodependente) si
acolo raman. Au fost clasificate in doua grupe importante: LB1 si LB2

LB1: sunt asa numitele LB CD5+ si ele sunt cantonate in seroase si in mezotelii. Ele se diferentiaza
timpuriu in MH, o parasesc, trec in circulatie, sunt cam 5% din limfocite. Sunt prezente in torentul
circulator fiind ??. BCR e o imunoglobulina (2 lanturi heavy si 2 lanturi light), TCR e
imunoglobulin-like. ?? Aceste LB1 trec prin endotelii in focare inflamatorii, in organele limfoide
secundare dar pot trece in cavitatea pleurala, peritoneala, pericardica, in tunica submucoasa a TD si
in stratul subendotelial al organelor genitale. Ele sunt apropiate functional de imunitatea innascuta.
BCR leaga o gama mai larga de Ag comune prezente pe membranele microbilor si Ac secretati de
LB1 au o specificitate mai mica, deci poate recunoaste mai multe Ag inrudite. Pot produce local
Ig/Ac. Acestea secreta peste 50% din IgA, care uneori pot strabate epiteliul intestinal. ?? rezultate
din degradarea proteinlor proprii. O mica parte din LB1 sunt CD5 negative. Acestea au o capacitate
ca sub influenta IL10 sa se multiplice sponran. Celulele fiice vor recunoaste ??

LB prezinta 3 categorii de R:
1. R de recunoastere antigenica. ?? Acesti receptori vor fi principala cale de activare a LB. CD45 cu
rol accesor, greutate moleculara mai mare (datorita izoformelor). ?? LFA1. Dar LB exprima si
corepectori: receptori pentru complement. CD19 care va participa prin ligarea ?? acestia amplifica
semnalul de la BCR de la 1000 pana la 10 000 de ori.

?? Recunoasterea e directa si BCR e responsabil ??

Ig alpha (CD79a) si Ig beta (CD79b) = CD 79. Acest CD79 se asociaza la BCR si la CD45. CD45
intra in contact cu o protein kinaza.

Etapele activarii LB:

1. recunoasterea Ag conformational
2. stimulii se vor transmite prin BCR prin doua cai – una scurta si una lunga – si ajung la protein-
tirozin-kinaza asociata.?? Fosforileaza lanturile Ig alpha Ig beta. ?? Calea lunga, BCR – CD45 ??

????

In interfaza celula se modifica morfologic si devine limfoblast B. In G2 limfoblastul B e activ

metabolic, va produce Ac dar isi modifica si expresia fenotipica, creste expresia de R de adeziune.
Limfoblastul B isi creste expresia de molecule MHC2 (!!) in aceasta faza limfoblastul B poate
functiona ca APC. In faza M se genereaza plasmocite, o mica parte din LB in faza de mitoza trec in
rezerva si devin LB cu memorie, intre G0 si G1 – stare de preactivare.