CLASIFICAREA AGENTILOR TRAUMATICI (VULNERANTI)

Agenti traumatici mecanici

-Imprejurari traumatice de producere a decesului:
accidentul rutier, asfixia mecanica, impuscarea
Agenti traumatici fizici
-Imprejurari traumatice de producere a decesului:
electrocutare, presiunea atmosferica sau
presiunea hidrostatica
Agenti traumatici chimici
- Imprejurari traumatice de producere a decesului:
intoxicatiile
Agenti traumatici biologici
- Imprejurari traumatice de producere a decesului:
bacterii, virusuri, toxine, animale, etc.)
 Agenti traumatici mecanici: aspecte medico-legale si juridice
-Lovirea cu corp dur, lovirea cu corp taietor-intepator, impuscarea
-Lovirea de corp dur
-Lovirea activa/pasiva care induce mecanisme active/pasive de
producere a vatamarilor
-Autoproducerea/heteroproducerea vatamarilor (leziunior)
-Caracter vital/nevital, letal/neletal
-Imprejurari traumatice de producere a decesului: accidentul rutier,
asfixia mecanica

• LOVIREA CU CORP DUR

– Corpul dur poate avea:
• o forma
regulata/neregulat,
• suprafata redusa
(<4cm2)/mare (>14
cm2),
• proprii omului
• Caracteristici ale formei:
– suprafata plana,
– sectiune rotunda, leziuni
traumatice
 AGENTI TRAUMATICI MECANICI
Leziuni traumatice cu patern lezional (care imprima
forma si textura corpului dur)
• Mecanism activ/pasiv? Mecanismul activ determina leziuni la locul de
impact. Mecanismul pasiv (cadere simpla): determina leziuni pe (1) o
singura parte a corpului (cea cu care cade si corpul se loveste de sol),
(2) pe partile proieminente ale acelei parti, (3) si care in general sunt
putin grave
• Vechimea leziunilor? Dupa culoare, dupa semne de infectie, etc. Nu
permit o certitudine a datarii (aprox.).
• Caracter vital/postmortal? Aprecierea IPM (interval postmortem,
lividitati, hemoragia locala si coagularea, reactii histoenzimatice ale
pielii lezionate)
• Aspect letal/neletal. Aprecierea reactiei vitale
• Numarul de zile de ingrijiri medicale
– Daca e decedat si sunt prezente lez traumatice se atesta obligatoriu nr. de
zile de ingrijiri medicale (a puttu fi lovit si apoi sa decedeze: decesul
poate sa nu aiba legatura cu lovitura –vatamarea- cel ce e responsabil de
vatamare nefiiind responsabil de deces, dupa cum vatamarea a putut
determina decesul (legatura de cauzalitate prezenta intre vatamare si
deces)
 Lovirea activa/pasiva (caderea)
• Lovire activa
– Corpul este fix: agentul traumatic (vulnerant) are viteza
cinetica si loveste corpul imobil (lovirea si vatamarile, leziunile traumatice
sunt la locul de impact; sintagma “lovire cu”):
– Topografie: Oriunde pe corp dar mai adesea extremitatea capului sau
zone de aparare

• Lovire pasiva
– neaccelerata (neimpins): corpul in miscare sub actiunea unei forte interne
rezultata din dezechilibrare: corpul cade si se loveste de planul de sustinere (pe
care stau picioarele; sintagma “lovire de”). Leziunile din cadere sunt de obicei
unilaterale, pe zonele proieminente, putin grave
– accelerata (impins): corpul in miscare sub actiunea unei forte externe care se
adauga fortei interne rezultate din dezechilibrare: corpul cade si se loveste fie de
planul de sustinere (pe care stau picioarele; sintagma “lovire de”: leziuni la nivelul
regiunii cu care se loveste de planul de sustinere) fie de un plan inferior planului
de sustinere (rostogolire: leziuni la nivelul mai multor regiuni) si totodata cu o
forta sporita (leizuni mai grave decat in lovirea pasiva neaccelerata)
– Leziuni de contra-lovitura (la cap): specific caderii se produc in regiuni ale
creieruliu opuse regiunii cu care craniul se loveste de planul de sustinere: cade si
se loveste la ceafa si are leziuni frontale)
• Asociere (sintagma “lovire cu si de”; sintagma “lovire cu sau de” doreste sa
indice ca nu se gasesc criterii medico-legale obiective pentru a deosebi
mecanismul de lovire active de cel pasiv)
• Precipitarea
– La orice nivel, mai ales cap si membre inferioare
– Multipolare
– Grave
 Autoproducerea/heteroproducerea
• Autoproducerea
– Caracteristicile vatamarilor”
1.Leziuni de tatonare (instinctul de
conservare)
2.In regiuni accesibile mainii
dominante
3.In general corespund scopului Leziuni de tatonare

propus

• Heteroproducerea
– Prin lovire activa sau pasiva accelerata

Codita plagii taiate prin agresiune

indica locul pe unde iese cutitul
Plaga taiata cu caracter vital
cu codita (pe acolo a iesit
agentul taietor din corp:
PLAGI TAIATE
utila pt. a determina sensul
de lovire si pozitia relativa a
Taiate intepate
agresoruli fata de victima

Plagi intepate
(administrare droguri)
Plagi taiate autoproduse: se
obaserva leziunile de
tatonare/ezitare specifice
autoproducerii (instinct de
Plaga taiata (injughiata – conservare)
deschide cavitati)
cu caracter vital in care
cutitul a fost rasucit in
plaga
 Impuscarea (plagi impuscate)
1.Diagnosticul leziunii/leziunilor prin arma de foc (impuscare sau nu)
2.Evaluarea caracterului vital (in timpul vietii sau postmortem)
3.Precizarea orificiului de intrare si a celui de iesire
4.Precizarea directiei de tragere
5.Precizarea distantei de la care s-a tras
5.Precizarea caracterului autoprodus/heteroprodus al leziunilor
6.Stabilirea numarului de impuscari, a ordinii lor, a numarului si tipului
de proiectile
7.Stabilirea leziunii tanatogeneratoare si a proiectilului letal
8.Legatura de cauzalitate intre plaga impuscata (vatamare) si deces
9.Daca victima supravietuieste - precizarea gravitatii leziunii, numarul
de zile de ingrijire medicala
10.Date utile in identificarea armei (calibru, etc.)
• Factorul primar (glont sau alice)
• Factorii secundari (tragere in/in afara limitei de actiune a lor)
– Sunt indusi de pulbere, capsa detonatoare, elemente si particule din
camasa glontelui, bura (arme vanatoare)
– Sunt:
• fumul
• gazele fierbinti
• flacara
• particule de pulbere nearsa
• particule de pulbere arsa (funinginea)
Orificiul de intrare in limita de actiune a
factorilor secundari
 Aprecierea distantei de tragere in raport de factorii
secundari in tragerea cu glont
• In limita de actiune a factorilor secundari ai impuscarii
(pulbere arsa, funingine, gaze)

– plaga impuscata de contact (descarcare partiala

sau totala –descarcare absoluta-)

– <15 cm-18 cm impuscare/tragere de la mica

distanta (din apropiere)

– 15-18 cm la 45-105 cm impuscare/tragere de la

distanta medie (intermediara)

• In afara limitei de actiune a factorilor secundari ai

impuscarii (pulbere arsa, funingine, gaze)
– > 45-105cm impuscare/tragere de la mare
distanta
Caz 1
Canalul
Orificiul de iesire
Leziuni autoproduse in impuscare
TRAUMATISMELE DE TRAFIC. ACCIDENTUL
RUTIER

Timpi de reacţie: circa 0,6-0,7 sec

Vatamari (leziuni specifice acc. rutier)
-Leziuni la pietoni
-Leziuni iniţiale
-Leziuni secundare
-Leziuni terţiare
-Leziuni la ocupanti

Mecanisme
-simple:
-directe: lovire
-indirecte: Leziuni vitale?
accelerare/decelerare, flexie extensie Sunt cauza mortii?
-complexe: lovire-cadere, lovire-basculare- In ce imprejurari?
cadere, lovire-proiectare-calcare-tarare Identificarea victimelor
Cine este soferul?
Traiectorii cinematice
 Asfixia mecanica
• Sugrumare: la gat cu mainile si degetele
– Echimoze si excoriatii
• Spanzurare: cu lat actionat de propria greutate
• Strangulare: cu lat actionat de o forta externa
Caracteristicile santului cervical: Sunt leziuni vitale?
– Circular (continuu)/intrerupt Sunt cauza mortii?
– Oblic/transversal In ce imprejurari?
– Adancime inegala/egala
• Sufocare: la fata (cu mana, obiecte moi –perna-)
• Inecare
– Actiunea apei asupra corpului
Cine e decedatul?
IPM?
Accident/omucidere/sinucidere? Posibilitati: A putut cadea in apa accidental de
pe mal, din barca; a putu fi omorat pe mal si aruncat in apa. A putut sa se
arunce in apa ca sa se omoare.
Leziuni vitale?
Sunt cauza mortii?
 AG. FIZICI
• Agenti traumatici fizici (curent electric, presiunea atmosferica, presiunea
apei, radiatii ionizante, zgomot, caldura, frigul)

Marci electrice

Sunt leziuni vitale?

Sunt cauza mortii?
In ce imprejurari?
 AGENTI CHIMICI
• Orice substanta chimica patrunsa in corpul uman poate determina o stare de intoxicatie.
• Orice medicament este deopotriva un principiu terapeutic si o substanta toxica apta de a produce o
stare de intoxicatie. Doza face diferenta.
• Orice substanta chimica poate determina din partea corpului reactii variate (idiosincrazie) care pot fi
alergii variate pana la deces.
• Exista substante terapeutice recunoscute pentru efectele lor in tratamentul bolilor dupa cum exista
substante letale care vehiculeaza molecule chimice incompatibile cu viata (toxine, etc.).
• Identificarea substantelor stupefiante (care determina in abuzul lor dependenta si toleranta) se
realizeaza prin metode calitative de depistare pe hartie cromatografica si apoi prin tehnici de
gazcromatografie. Gazcromatograful este un computer care are in memoria sa spectre de absorbtie a
substantelor cunoscute pe care le compara cu spectrele de absorbtie a substanterlo necunoscute pe
care le volatilizeaza in coloane in interiorul sau pornind de la proba provenita de la omul viu sau de la
cadavru. Baza de date este critica cat si standardele cu care se autoverifica echipamentul.
• In cazul unei intoxicatii se recolteaza sange si urina din care in laborator se efectueaza un triaj
imunologic (imunoanaliza) al principalelor substante cunoscute si in cazul in care sunt pozitive,
verificarea prezentei lor si determinarea cantitatii se realizeaza prin gazcromatografie.
• Identificarea metalelor in sangele uman se realizeaza prin spectroscopie cu absorbtie de masa.
• Identificarea toxicelor curente (cianuri, organofosforice) se realizeaza prin reactii chimice de baza .
• Identificarea produsilor colorati sau care se coloreaza in prezenta hemoglobinei se realizeaza prin
cromatografie.
• Identificarea alcoolului in lichide biologice se realizeaza prin metoda titrimetrica sau gazcromatografica.