204 Andreeq Schuster Teral

Foto 1
pentru
Foto 7. - Prinderea tiP ,.cdrlig": plat.
este folositb pentru prinderea
unui obiect greu.

clasit-ri
clasit-ri
..Pr ! r I!

Prinde
:l
'
.t., ,,.

t,, t,'

t
.,r,,tt,.,,

Foto 8. -Prehensiunea palmard: este folositd pentru a prinde un

obiect gros qi mare.
Prinde

tiitt.
,,'

Foto 9. - Prinderea sferic6: folositd Deget

pentru prinderea unui obiect sferic celei '
curn ar fi o rninge sau un mdr. aprop
prec iz
numlt
.
"
t Schuster

Foto 10. - Prinderea laterald: folositd

pentru prinderea unui obiect subfire qi
plat.

o altd clasificare este cea realizatd, de citre Napier (1956). Este o

clasificare mai folositoare in ceea ce privegte aspectele'funciionale.
Acesta
clasificd prehensiunea in doui categorii:
,prehensiunea - prinderea puternicd,, gi
,,prehensiunea - prinderea de precizie,,.

Prinderea puternic[ are urmitoarele caracteristici:

r Degetul mare se afli in planul palmei
. Articulaliile degetului mare se afld in aduclie
e Degetele sunt in flexie, rotate lateral, gi inclinate spre partea
ulnar6 a
mdinii
Degetele realizeaz\ flexia in opozigie cu palma, aceasta
variind ca qi
grade in funcfie de mdrimea obiectului
Incheietura mdinii se afl6 ?n devialie ulnarr qi in pozilia neutri
::.:Je un dintre
flexie gi extensie.
Prinderea de precizie are urmdtoarele caracteristici:
o Degetul mare se afli in abducfie gi rotafie medianr a celor
doul
articulalii
o Degetele se afld in flexie gi abduclie a articulaliei metacarpo-
falangiene, producdnd un grad de rotalie axiald a degeteror
o Incheietura mdinii se afld ?n dorsiflexie, pozilion atd intre deviafia
ulnari qi cea radiald
o obiectul, este prins intre degete pi degetul mare opozant, de cele mai
multe oriintre degetul mare gi index pentru a
. --'sitd line obiecte mici.
Degetul mare decide daci prinderea se afld in categoria'celei
sliric de precizie sau a
celei de putere. Atunci cdnd degetur mare este in aJuclie, prinderea
devine mai
apropiatd de cea de precizie gi viceversa. Atunci c6nd prinderea
are un grad de
precizie redus, gi un grad de putere mare cu aduclia
targa a degeturui mare, este
numitd,,prindere tip ciocan,'.
206 Andreea Schuster
Terqt

Cea m
care sL
opus t':
Binghe
de bazt

,',,:i;

Foto 11. - Prinderea puternicb

t:
opo

liiii;.

-t.

i'...

h,**."',
Foto 12. - Prinderea de orecizie
Foto
vit-tt-t:

evalu:
deten:
interr r
se baz
flexier
variet:
dificul
prinde
[3. - Prinderea tip ,,ciocan" cadrui
degete
: Schuster

. Opozitia
cea mai importantb migcare a mdinii este opozifia. Aceasta
este o migcare prin
care suprafafa pulparl a degetului mare este p ozilionatd
in contact sau diametral
opus fafi de vArfurile terminale ale unuia sau a tuturor
degetelor rdmase. Iberall,
Bingham qi Arbib (1986) au folosit termenul
,,opozifie" p"entru a descrie directii
debazd spre care mdna umandpoateaplica forlei
. opozilia vdrfurilor: apare intre suprafelele mdinii de_a lungul unei
direc{ii paralele cu palma. Acest tip de opozifie apare de
obicei intre
suprafala v_o_larr a degeteror gi degetul mare, lenge
sau chiar pe varful
degetelor' un exemplu este linerea unui creion sau a unui
ac.
o opozilia palmar6: apare ?ntre suprafelele m6inii, de-a lungul unei
direcfii in general perpendiculaie pe palmd. un exempiu ar
prinderea unui ciocan.
fi

' opozitia laturilor: apare intre suprafelere m6inii, de-a lungul unei
direcfii transversale cu parma. un exemplu ar fi prinderea
unei chei
intre suprafafa vorard a degetului mare gi latura indexurui.

Opozifia virfurilor Opozifia laturilor Opozifia palmari

Foto 14. - Sdgefile indicS for{a acfiunii degetelor virtuale

in opozilie. Degetul
virtual este un deget abstract ce are acelagi efect mecanic
ca al tuturor degetelor
sau a cdtorva degete individuale

inaintea intervenfiei pentru paternurile de prindere,

terapeutul trebuie sd
evalueze care este in care copilur
rod4 foloseqte ur..r" paternuri pentru a
determina problemele. cu c6t u".urta analizd este mai atentd cu atat qi
intervenfia va fi mai specificd..Unii copii pot folosi put".nurit"
de prindere care
se bazeazd pe folosirea mugchilor degetelor .ur.
,unt responsabil i cu realizarca
flexiei qi extensiei, dar nu pot folosi-muqchii intrinseci
ai mainii care permit o
varietate mai mare in cadrul prinderii. Acest lucru poate
dificultdlii copilului.de a prinde o minge folosind o'prindere
fi evident in cadrul
sf-ericd sau de a
prinde o foaie de hartie. copii G lipseqte stabilitatea degetului mare in
-Multor
cadrul opozifiei cu celelalte degete, iubstituindlo p.in uar.liu acestuia, celelalte
degete participdnd qi ele la u""artI migcare.
 208 Andreea Schuster Teropi

Trebuie considerate nevoile funclionale ale copilului in determinarea flexia c<

paternurilor de prindere ce vor fi avute in vedere in cadrul terapiei' Unii
copii in pumn
paternul de
prezintd o prindere adecvatl cu ajutorul degetelor insa.le lipseqte qi activi
irindere paimare efectivd atat de necesar
in cadrul activitetilor de imbrdcare- cum ar
palmard, cu degetul mare in
aezbrecaie. Alli copii au doar paternul de prindere cealalti
funcfional'
aduclie pe palml, astfel incdt nu pot prinde obiecte mici intr-un mod poate fi
i" u..ri-od, aciivitali precum m6ncatul cu ajutorul degetelor-, bdutul dintoate, cand pentru €
sau folosirea incheieioiilo, sunt afectate in mod negativ. inainte de timp ce
folosirea paternurilor de prindere in cadrul activitAtilor funcfionale
ar trebui migcare
evaluate riprezentdn d baza pentru planifi carea tratamentului. strdnsd'
Urmitoarele principii generale Sunt sugerate pentru structurarea prinderi
intervenf iei legatd de problemele de prindere : menfinu
uace streng"t"u mainii in pumn este o problemi, atunci trebuie
stabilite obiective pentru deschiderea voluntari a miinii 9i nu pentru supinafi
prindere. Pentru copiii care au abilitSli limitate de deschidere voluntara a activit6l
in mod voluntar qi de a menline
-airrii, prioritatea esie de a deschide mina brafului, dac6 aceastd etapi se
de prol
anumiie'grade de extensie a degetelor cu miqcarea greuti!i
afl6 in ina proxima de dezvoltare a copilului. Pentru copiii care fin mdna copil.
de ajutor
inchisd in pumn datoritd problemelor de tonus muscular, 9i au nevoie
maxim pentru a oblini deschiderea pumnului, sgopu.l terapeutic pentru reprezi
mai repede qi poate de a
paternurile de prindere este de a putea deschide pumnul
inilia menline o prindere palmarl cu modificarea poziliei brafului.
' qi- Repart s[ folo
izarca greutajii in cadrul extremitetii superioare poate fi folosit[ problen
pentru
pentru a facilita extensia degetelor cu extensia incheieturii mainii, insd stabilitr
copiii care prezintd problemi marcante de deschidere a pumnului, repartizarea intervet
copii
greutelii cu deschiderea mdinii trebuie sd fie folosit6 foarte atent. Astfel de mAinii r

nu au suficientl lungime a flexorilor degetelor astfel incdt s[ poatl tolera aceasta de dez
pi"il:".in acest tip ie repartizarc a greutdfii, terapeutul trgb-uie si controleze atAt folositi
se pot
iegetul -u.. .u.J se afld in general in aduclie cdt qi celelalte degete care patemu
a greutetii care nu ii cer
lali int.-o pozilie diforml. Activitali de rcpartizare qi pot minimi"a
obiectu
Jopilului s6 iqi asume intreaga greutate corporall pot fi eficiente explore
porilionarile anormale ale dEgetelor ce pot apdrea odat6 cu considerarea intregii atunci
in pozilia qezut 9i plaseaz[ mana
i..uia1i a corpului de cltre copil: copilul se afll foloses
ie o suorafata, cu humerusul in flexie de aproximativ 90 grade sau abducfie'
' 'in.u
rajareaunei arii mai largi de miqcare a bralului poate fi folosit
pentru
a ajuta copilui si iqi deschid[ mdna qi sd o menlin6 deschis[. Inputul
tactil 9i tratam(
proprioceptiv spre mAna copilului poate fi folosit in mod direct prin intermediul ce abil
acestei tehnici- Accentul pe miqcarile bralului este adesea cel mai
simplu de legate
realizat in pozilia decubif dorsal. in aceasta pozilie copilului i se
poate oferi Hirsch
posibilitatea de a-gi vedea mdinile, de a aduce mdinile impreund - astfel de luni fo
activita! simple pe care copiii nu au avut ocazia de a le rcaliza. Pe misurl ce foloser
lopilul aduce m6inile imprzun[, terapeutul poate incuraja folosirea supinafiei cu
f,':-.rer

flexia cotului. Copilul poate fi ajutat si atingi animale impiiate cu mdna str6nsi
in pumn, o activitate care nu necesiti ca mdna sd fie deschisd. pot fi incorporate
9i activitlfi care incurajeazd copilul sI disocieze cele doud p6r!i ale corpului,
cum ar fi sd atingd urechea animalului impriat cu o m6n6 qi propria ur".ir" .u
cealaltd' mAnd. in acest fel, un cot este ?n extensie iar celllaltin hexie.
Copilul
poate fi incurajat s5 foloseascd o mdnd pentru a da cu lofiune cealalta manb
pentru a facilita traversarea liniei mediane qi a contactului mdinii cu corpul
in
timp ce pozilia cotului se modifici. in timpul acestor activitifi care promoveazd
migcarea activ[ a bralului, m6na copilului devine adesea deschisd sau mai pulin
strdnsi in pumn, iar terapeutul poate incepe activitdfi care s[ incurajeze patlrnul
prinderii palmare gi s5 faciliteze modific area pozigiei bralului in iimp ce este
menlinut paternul de prindere.
rt$,nie
Odatd ce copilul prezintd anumite grade de deschidere a m6inii in cadrul
HtTT supinaliei, este posibild modificarea poziglei acestuia in gezut qi realizarea unor
activit[ti similare. Modificirile in pozilia corpului prevld adesea urm6torul nivel
de provocare pentru copil. Poate fi introduia refartizarea parfiala sau totald a
'i=
greutSlii pentru a reint[ri deschiderea m6inii, dac[ aceasta este toleratl de
.-&i citre
copil.
3 (--_ -
Adresarea supina{iei qi a stabilitlfii articulafiei miinii dacl acestea
reprezinti probleme.
.-: Problemele supinaliei tind sd devini evidente atunci cdnd copilul trebuie
sd foloseascl paternuri de prindere care necesiti precizie mai mare. Aceste
probleme pot fi adresate prin folosirea tehnicilor descrise mai sus. problemele
de
*i
stabilitate ale articulaliei mdinii trebuiesc adresate inainte sau impreund cu
intervenlia specificl pentru paternurile de prindere. Stabilitatea ?ncheieturii
::fr
m6inii poate fi avut6 in vedere folosind tehnicile de repartizare a greutdfii gi cele
de dezvoltare a prinderii palmare. Extensia articulaliei mAinii va tinde si fie
u
folositd mai mult atunci cAnd obiectul este linut in prindere palmard dec6t in
5 :r: r:
paternuri in care sunt implicate doar suprafala sau varful degetelor. Mdrimea
i:r obiectului care urmeazd a fi folosit in cadrul exersdrii prinderii palmare trebuie
explorat[ impreunS cu copilul. Unii copii folosesc extensia articulaliei m6inilor
atunci c0nd incearcd sd prindr obiecte de diametre reduse, in timp ce allii o
** folosesc pentru obiecte mai mari.
Aqteptarea unei inconsistenfe in cadrul performanfei
O altd considerare ce trebuie avutd in vedere in planifrcarea qi realizarea
tratamentului este aqteptarea unei inconsistenfe in cadrul performanfei pe mdsurd
ce abilitdlile i$i fac apaigia. Aceste observalii clinice sunt sprijinite de date
legate de dezvoltarea-paternurilor de prindere la copii d^iriun.lionalitdli.
Hirschell, Pehoski qi corzell (1990) au descoperit cr iubieclii "u in v6ista l3-i4
luni foloseau consecvent paternul de pensl digiiald. Copiii intre 7-8 gi 10-l I luni
foloseau o varietate de paternuri de prindere pentru u ob1in" un obiect.
 210 Andreea Schuster Terapia ocutr

Considerarea stabilitlfii at6t a copilului cAt gi a obiectului qi elibera volur

Stabilitatea copilului, a suprafelei pe care este prezentat obiectul precum paternuri de pr
gi a obiectului propriu-zis reprezintd consideralii importante pentru planificarea
trolul distal al
tratamentului. Hirschell (1990) arati in experimentul sdu cd, copiii care au sau prinderea p
inceput s[ dezvolte control asupra unui patern particular de prindere aveau cel
opozifie a deg
mai mare succes dacd aceasta se realiza de pe o suprafa![ fermi pi nu de pe una paternul de prir
instabil6. activitel pe ca
Considerarea caracteristicilor precum gi a orientirii obiectului indreptat[ spre
prezentat. Obiectele sunt
M[rimea, forma, greutatea, textura qi instabilitatea obiectelor selectate sd fie prezentat
pentru a fi folosite in cadrul tratamentului trebuie sd fie considerate foarte atent. la dezvoltarea r

Obiectele rotunde vor fi finute intr-o prindere palmard dacd copilul nu are o bund cu intinderea n
stabilitate a degetelor gi nu poate face o prindere prin opozifia degetelui mare la care copilul le
celelalte degete radiale. De aceea copiii pot manevra cuburi sau alte obiecte cu incepere a trat
laturi drepte mult mai eficient decdt obiectele rotunde. descris maijos
Prinderea de obiecte mici nu trebuie sd constituie o prioritate pentru toli inapoi intre dor
copiii. O prindere prin opozilie poate fi introdusi copilului pentru obiecte mari, tdri de obiecte
mai ales dacd copilul dispune de expansiune suficientd a mdinii pentru a se dou6 sau trei pr
acomoda cu obiectul. Oamenii folosesc prinderea prin opozilie pentru a prinde
obiecte precum: cana (prindere cilindric5), mingea (prindere sfericb), telefonul Nivelul 1: Prin
sau cuburi mari. In multe dintre aceste paternuri de prindere prin opozilie, Copilul
degetul mare este opus la dou6, trei sau chiar patru degete. Anumili copii cu stabilizat pe pi(
dizabilitali pot fi ajutali sd igi dezvolte abilitdli folosite pentru toate tipurile de nu pe linia m
prindere prin opozilie, la fel ca gi pentru prinderea puternicd sau pentru cea degetele copilt
lateral5". Pensa digitald nu trebuie consideratd a fi cel mai bun tip de prindere, ci obiectul qi il tra
trebuie avute in vedere dezvoltarea unor tipuri de prindere funcfionale.
Considerarea ini{ial[ a prinderii lbri etapa intinderii mdinii dupl
obiect.
Paternurile de prindere pot fi abordate in cadrul tratamentului frrd a cere
copilului s[ intindd mai intdi mAna dupd obiect. Pentru a face cele doul acliuni
consecutiv, copilul trebuie sd prepozilioneze braful 9i mdna adesea impotriva
gravit[1ii.
Ajutarea copilului si dezvolte abilitnfi de a transporta obiecte in
timp ce calitatea prinderii este men(inuti, inainte de a folosi efectiv
prinderea in cadrul unei activitifi.
Mulli copii prezintd dificultSli in a transporta un obiect in timp ce
calitatea prinderii este menfinutl. Este folositor ca gi copilul si meniind un
patern de prindere stabil, sd transporte obiectul in spaliu, gi sd il elibereze inainte
ca prinderea s[ fie exersatd in cadrul unei activitlli.
Foto 15. - Pen'
stabilizeazd, .

obiect tinu
Copiii pentru care sunt folosite aceste strategii sunt aceia care pot prinde
 Andreea Schuster Terat
2t0

Considerarea stabilitifii atit a copilului cit 9i a obiectului qi elibr

a suprafefei pe carg este prezentat obiectul precum paternt
Stabilitatea
";;ilrili,
qi a obiectului propriu- zis teprezint[ consideralii
importante pentru planificarea trolul
s6u c1, copiii care au sau pr
tratamentului. Hirschlll (19'90) arat6 in experimentul cel
inceput sd dezvolte asupra unui patein particular de prindere aveau opozi!
"onUof p. o suprafala ferm6 qi nu de pe una patern
mai mare succes dac6 aceastasirealizad"
activit
instabil6.
indrep
Considerareacaracteristicilorprecumqiaorientiriiobiectului
Obiecr
prezentat.
obiectelor selectate fie
M6rimea, forma, greutatea, textura qi instabilitatea
sd
s6 fie considerate foarte atent' la dez
pentru a fi folosiie in .uOti,f tratamentului trebuie
obiectele rotunde ir ii.t," intr-o prindere palmar6 daci copilul nu are o bunl cu int
""r prin opozifia degetelui mare la care c
stabilitate a degetelor gi nu poate face o prindere
manevra cuburi sau alte obiecte cu incept
celelalte degete .uoiut". De aceea copiii pot
rotunde' descri
laturi dreptJmult mai eficient decit obiectele
Prinderea Oe-oUiecte mici nu trebuie s6 constituie o prioritate pentru toli inapoi

copiii. o prindere prin oporitie poate fi introdusa

copilului pentru obiecte mari' tiri dt
a mdinii pentru a se
mai ales dacd copiiul dispune ie expansiune suftcientd
doui r

prinderea prin.opozilie pentru a prinde

acomoda cu obiectul. oamenii folosesc
(prindere sfericd), telefonul
obiecte precum: .p" lpritaere cilindri.^a;, ,,'ing.u.
Nivelr
paternuri de. prindere prin opozjlie'
sau cuburi mari. ln -rtt" dintre aceste
patru degete' Anumili copii cu
degetul mare este ;p;; ; doul, trei suu "hiu.
stabili
d\zabilitdlipot fr s[ i$i dezvolte abilit[1i iolosite pentru toate tipurile de nu p€
":*"tt
prindere p.in oporilie, ta rel ca qi pentru prinderea
puternicl sau pentru cea degetr
a fi cel mai bun tip de prindere, ci obiect
lateral6. pensa digitalinu trebuie considerati
de prindere funclionale'
trebuie avute in vedere dezvoltarea unor tipuri
Consideraruu iniliuU a prinderii flri etapa intinderii mflinii dupi
obiect.
tratamentului frr[ a cere
Paternurile de prindere pot fi abordate in cadrul
Pentru a face cele doud acfiuni
copilului s6 intindl Inui intai mdna dup6 obiect.
consecutiv, copilui t .b.ri. sI prepozilioneze
bralul qi m6na adesea impotriva
gravit[1ii.
Ajutareacopiluluis6dezvolteabilit[fideatransportaobiec^tein
timpcecalitateaprinderiieltgmen{inuti,inaintedeafolosiefectiv
prinderea in cadrul unei activit[{i'
in timp ce
Mulli copii-fiezinta dificuhali in a transporta un obiect men!in6.
prinderii este menlinuta. Este folositor ca qi copilul
s[ un
calitatea
paterndeprinderestabil,sdtransporteobiectulinspafiu,gis6ileliberezeinainte
ia prinAerea sd fie exersat[ in cadrul unei activit6li' Fotc
stl

aceia care pot prinde

Copiii pentrri care sunt folosite aceste strategii sunt
t Schuster Terapia ocupationald 2ll
qi elibera voluntar un obiect, insi le lipseqte calitatea pentru unul sau mai multe
:ul precum paternuri de prindere sau nu pot folosi paternuri de prindere care implicd con-
'-anificarea trolul distal al degetelor. Aceste paternuri de prindere includ prinderea laterald
:i care au sau prinderea prin opozilie cu unul sau mai multe degete cu contact pe obiect qi
: a\-9OU C€l opozilie a degetului mare. Selectarea obiectelor trebuie sd fie potrivit[ cu
: de pe una paternul de prindere adresat dar trebuie de asemeneaprezentate in contextul unei
activitili pe care copilul o gdsegte interesant5. In aceasti secven!6, atenlia este
obiectului indreptatd spre a-l ajuta pe copil cu prinderea gi nu sd intind[ mAna dupr obiect.
Obiectele sunt inifial bine stabilizate atunci cdnd sunt prezentate, pentru ca apoi,
:: selectate sd fie prezentate gradual cu din ce in ce mai pulind stabilitate externl, ca rispuns
::rte atent. la dezvoltarea stabilitdlii interne a copilului. Gradual vor fi combinate prinderea
.:e o bund cu intinderea mAinii dupd obiect. Terapeutul trebuie sd exploreze prinderile pe
: -i mare la care copilul le realizeazL la frecare nivel pentru a determina cel mai bun loc de
-:iecte cu incepere a tratamentului. Nu toli copiii trebuie si inceapd de la primul nivel
descris mai jos. intr-o qedinli de terapie, terapeutul poate s[ se migte inainte qi
:entru toli inapoi intre doui sau trei nivele. De exemplu, terapeutul poate oferi trer prezen-
-- -r s-to
L! -ori
rrrqr rt
tlri de obiecte la nivelul doi, apoi sd observe o ugoard deteriorare qi sd difere
-:iru a se dou[ sau trei prezentdri la nivelul unu, pentru ca apoi s5 revinb la nivelul doi.
:- a prinde
, ::lefonul Nivelul 1: Prinderea unui obiect aflat intre degetele terapeutului
:: :'pozi1ie. copilul se afl6 in pozi\ia gezut, cu umdrul in aducfie gi cu antebraful
---^ii^,,
sLPll !u
stabilizat pe picior sau pe suprafafa mesei. MAna copilului este in fafa umdrului,
r: ::rile de nu pe linia median5. Terapeutul line obiectul intre degete gi il plaseazd, la
-:r +7r | c
-!- --L U !Ls
^a degetele copilului. copilul pozilioneazd mana pentru prindere, apoi prinde
:r-:.Jere. ci obiectul gi il transportd pe o distanld scurti inainte sd il elibereze.
:
ri:nii dupi
r -l--i a cere
B. -: :Ctlunl
r :--:otriva

r :biecte in
l:*: efectir'

- -.-.iF' rv
:=::-:a Un
>--.'-aintP

Foto 15. - Pentru a ajuta la achizilionarea unei prinderi prin opozilie, terapeutul
stabilizeazl' partea dorsalS a antebralului copilului gi ii prezintd acestuia un
obiect linut intre vdrfurile degetelor direclionat spre degetele copilului.
t :,,: :::nde
 2t2 Andreea Schuster Tera

Terapeutul noteazd gradele 9i calitatea extensiei incheieturii mAinii, Nivelr

precum gi pozilionarea degeGlor in cadrul prinderii. Dac[ copilul nu folosegte
dorsala
suficientl extensie a inchei-eturii mdinii, terapeutul poate stabilrzapaftea sd cor
prezentare'
a antebrafului copilului gi s[ lini obiectul pulin mai sus laurmdtoarea rotalia
Dac[ degetele sunt in flexie prea mare, sunt necesare alte pregatiri ale mainii terape
pentru a-reduce tonusul rnur.ulu. inainte de urmitoarea prezentare' Dac[
calita- ugoari
probabil o serie de
iea paternului de prindere este bun6, terapeutul va mai teal\za corpul
prezcnt6ri pentru a se asigura cd poate fi fEcutd trecerea la urmdtorul
nivel' sau p€
alte

Nivelul2: Prinderea unui obiect din palma terapeutului. contrc

pozi-
Braful gi mana copilului sunt pozilionate ca in nivelul 1. Terapeutul folosir
avdnd mdna suficient de compactd pentru a
l\oneazd obieciul in cadrul palmei, aduc!i
Astfel'
stabiliza obiectul. Terapeutul plaseazd propria mAnd sub mAna copilului' plastil
prindere qi apoi sd prindi
.opituf este nevoit sa iqi poiilioneze mdna pentru impli<
obiectul care este mai pulin stabilizat fala de momentul in care era intre degetele obiecl
qi considerd
terapeutului. Din nou ierapeutul noteazd calitatea paternului utilizat
d c[ mai sunt necesarc prezentdri qi repetilii sau se poate trece la un nivel
superior.

Nivelul 3: Prinderea de pe o suprafafil, ting[ corp' cu obiectul in fafa

umirului, nu Pe linia mediani.
Acum,-obiectul este plasat pe suprafala mesei' ceea ce ii conferb 9i mai
pe o
pulind stabiliiate. Terapeutul poate .gdsi folositoare plasarea obiectului
copilul
suprafall care nu alunecd .uu ,e stabilizeze uqor obiectul cu degetele'
pentru prinderea
trebuie si controle ze mai mult pozilionarea mdinii in pregitirea
in cadrul acestui nivel.
in
Nivelul 4: Prinderea de pe o suprafa{i, mai departe de corp, cu obiectul
fa{a umerilor. Foto
La acest nivel, copilul incepe s6 combine intinderea facilitati a mAinii tart
pregdtire a mAinii
dup6 un obiect cu pregdtiiea mAinii pentru prindere. Aceastl
este adesea mai buna-avand obiectut in fala umerilor deoarece aceasti pozi[ie
permite ca supinalia uqoarl sd fie mult mai ugor de folosit'

Nivelul5: Prinderea de pe o suprafafi, ling5 linia mediani.

Copilul incepe se realiieze prinderea pe linia mediand in timp ce
prind
prind
controleaz[ pozilia -ainii, a antebralului 9i a cotului. Controlul um[rului folos,
realizat.
irnpotrivu graviteiii in timp ce inlliazdun patern de prindere incd nu este
periu
Terapeutuftrebuie sd ganbeascd cea mai bund pozilie a obiectului in
relafie cu
distanla acestuia fala de corpul copilului. in general o pozilie care incorpoteazd
distan!5
mai mult de 90 graie extensia cotului este de ajutor inifial. Apoi, aceast[
poate varia, pe mdsur1 ce copilul dezvoltd' abilitali'
Schuster Terapia ocupalionald 213

l malnll, Nivelul6: Prinderea unui obiect care nu se afli pe o suprafa{i.

folosegte La acest nivel, copilul trebuie s6 controleze umdrul impotriva gravitdlii gi
a dorsald sd controleze gradul de rotafie externd folositl. La nivelele descrise precedent,
'ezentare.
rotafia externi putea fi ajutatl de cdtre suprafald. Pozilionarea obiectului de citre
le mdinii terapeut poate fi folositd pentru a ajuta copilul sd iqi orienteze bralul intr-o
ci calita- ugoari rotalie externd qi antebralul intr-o ugoard supinalie. Distanla fald de
r serie de corpul copilului poate varia la fel ca gi pozilionarea obiectului in fa{a umerilor
I nivel. sau pe linia medianS.
Anumili copii au nevoie de o atenlie in plus pentru dezvoltarea
controlului muqchilor intrinseci, astfel incAt sl poatd prinde obiecte plate
rtul pozi-
folosind flexia metacarpienelor gi extensia interfalangienelor, cu degetul mare in
pentru a
aduclie qi opozifie. Activit6li care implicl aducfia degetelor cu extensie: rularea
ri. Astfel,
plastilinei in timp ce degetele sunt menfinute impreund, jocuri cu degetele care
sd prindd
implicr abducfie qi aduclie, qi jocuri gi activitdli care implici prinderea de
: degetele
obiecte plate pot fi de ajutor.
considerd
un nivel

I in fa{a

:ri qi mai
rlui pe o
:. Copilul
prinderea

riectul in

a mAinii Foto 16. qi 17. - Folosirea unui obiect sublire gi plat poate ajuta copilul la dezvol-
: a mAinii tarea prinderii ce implica flexia metacarpienelor gi extensia interfalangienelor.
ti pozilie

Strategiile discutate anterior par sd fie de pufin ajutor in facilitarea

tlmp ce prinderii puternice fa![ de ajutorul oferit pentru facilitarea paternurilor de
umirului prindere prin opozifie. Copiii cu o stabilitate deficitard a m6inii tind sI
e realizat. foloseascd mai degrabi prinderea palmard a unor instrumente precum: cufit,
relalie cu periulb de dinfi, peria de pdr, ciocan dec6t prinderea puternici.
orporeazi
i distan!5
 2t4 Andreea Schuster Terap

rezultd
brafulu
in pum
a mu$c
volunta
interfal
Foto 18. qi 19. Demonstrafia unei prinderi palmare. Demonstrafia unei prinderi
mdinii
- datoriti
puternice a unei ,,unelte".
miqciri
eliberar
Nu toli copiii cu dizabilit[li motorii pot si iqi dezvolte prinderea prezint:
puternic[, la fel cum nu toli copiii pot sd dezvolte pensa digitald. Pentru acei qtie unr
copii care au potenfial dar nu folosesc prinderea puternicd, dezvoltarea acestei m6inii
aUititali mdregte gradul de eficienli in cadrul activitdlilor zilnice. in general, pozigie
copiii care pot dezvolta prinderea puternicl sunt aceia care au un anumit grad de potfif
instabilitate a mdinilor insd au o bunl opozilie a degetului mare precum gi un volunta
bun control al degetelor in prinderea obiectelor stabile. pentru
O strategie ce poate fi :utilizatd pentru achizilionarea prinderii puternice intr-o l
este de a incuraja copilul s[ foloseasci disocierea radial-ulnard in cadrul mdinii. marcan
Copilul poate fi ajutat s[ refin[ unul sau mai multe obiecte in mijlocul pdrfii necesat
ulnare a palmei cu o parte din degete in flexie, in timp ce foloseqte celelalte bralul i
degete gi degetul mare pentru a prinde qi elibera obiecte. Inilial, obiectul poate fi
de mdrime medie astfel incdt gradul de flexie al degetelor sd fie mai sc[zut. stabiliti
Gradual, mlrimea acestuia poate fi redus6. Terapeutul trebuie sI gAndeascd atent primari
asupra selectdrii sau modificbrii diametrului gi formei obiectului care linut cu o paternu
prindere puternicd. Unelte cu mdnere subliri sau rotunde sunt mai dificil de extensi,
prins. De asemenea forla necesard unei activiteli trebuie sd fie gradatd deoarece o tratame
creqtere a for{ei duce la trecerea de la un patern de prindere puternici la un cotul ir
patern de prindere palmarS. supina!
Pentru prinderea unui obiect, copilul poate folosi un alt obiect pentru a extensi,
finaliza sarcina: (foloseqte un ciocan pentru a bate un cui), poate folosi volunta
manipuldri ale obiectului in cadrul m6inii pentru a ajusta obiectul in urma pe pod
prinderii (rlsucegte o cheie pentru a se potrivi in incuietoare), sau elibera copilul
voluntar obiectul (introduce monede intr-un automat pentru a elibera bomboane). avantaj
Deoarece calitatea eliberdrii voluntare depinde atdt de mult de calitatea prinderii,
iar ambele abilitili pot fi lucrate impreund in cadrul aceleiagi activitef, trmeazd
detalierea acesteia in rdndurile care urmeaz5'.
l:huster
F=

7. Eliberarea voluntari
Problemele de control motor legate de eliberarea
voluntare a obiectului
rezult5 in mod tipic din trei arii cheie de dificultate:
stabilitate siricdcioasd a
brafului, tonus muscular_ crescut al mugchilor flexori
\ in pumn sau dificultdfi de prindere cu suprafala degetelor
aare cauzeazd mLnastrdnsi

I a muqchilor intrinseci ai m6inii. Un tipar adesea"obs.ruut

voluntare deficitare este extensia articuialiei metacarpian[
interfalangelor. Anumili copii cu astfel de problem
gi folosirea ineficienti
?n cadrul eliberdrii
cu sau fdrl extensia
e realizeazdflexia incheieturii
mdinii pentru a inilia eliberarea voluntari. Probleme in
eliberarea voluntard
datoritd instabilitdlii bralului este adesea o problemd
cheie pentru copiii cu
miqcrri involuntare sau tremor. in orice caz, instabilitatea
poate afecta negativ
eliberarea voluntard la copiii cu un tonus muscular
f.-:::-3 prezintd migcdri in exces. Pentru eliberarea
crescut sau scdzut gi care nu
f- =;ei voluntard eficientd, copilul trebuie sd
qtie unde 9i cand doregte si elibereze. Bralul
I :a-i:3i este important pentru transportul
mdinii la locul in.care copilul doreqte sd elibereze
l*-
=:... pozilie in timp ce deschiderea mdinii contribuie ii menlinerea brafului in
tg:- la eliblrare. Mai multe strategii
i,
_=
'E---.
pot fi folosite la copiii care au probleme de stabilitate
: voluntar5" Activitd{i.care imp_liie atingerea
care afecteazdeliberarea
fintei dorite gi menliner ea poziliei
pentru cateva secunde poate fi de ajutor,
mai ales dacd aiingerea este realizata
intr-o varietate de planuri de migcari. Pentru copilul
care prezintd o instabilitate
marcantd sau trebuie s[ funclioneze in ciuda
unui grud d. instabilitate, este
necesard invd{area de cdtre acesta a modului
in care"trebuie s6 ?gi stabiiizeze
braful impotriva corpului sau pe o suprafafd ?nainte
de a deschide mana.
Majoritatea copiiror care prezintI probreme de stabilitate,
atingerea
stabilitatii incheieturii mainii cu ixtensia iegetelor
este aria de intervenlie
primard astfel incdt sd poatr face eliberarea
obiectului. Anumili copii folosesc
patemul de flexie a incheieturii m6inii, insd pot
elibera voluntar cu incheietura in
extensie dacr cotul este in extensie. Pentru urtf.l
d. copii, o strategie eficientb de
tratament poate fi facilitarea eliberdrii obiectelor
departe de linia mediand gi cu
cotul in extensie' La fel ca qi in cazul strategiilor
discutate pentru facilitarea
supinafiei, abduclia umrrurui gi rotalia externi poate
face mai uqoar6 folosirea
extensiei cotului qi a zupinafiei ugoare, care poate
in schimb permite eliberarea
voluntard cu extensia incheieturii. Eliberarea obiectelor
intr-un container plasat
pe podea sau cel pufin la un nivel mai jos
dec6t cel al scaunului poate invdla
copilul cu tonus muscular crescut sau cu un control
voluntar scinut sd invele
avantajele gravitdlii sau cel pufin si relaxeze
flexorii degetelor.
2t6 Andreea Schuster Terapia c

8.
Ab
dintre toat
obiectelor
bine in cad
ale abilitElr

a
a
Foto 20. - Permildnd extensia cotului plasdnd un recipient pe podea sau in
apropierea acesteia incurajeazdfolosirea incheieturii mdinii 9i a extensiei
degetelor pentru eliberarea voluntard a obiectului'
Fit
Gradual, containerul folosit poate fi adus pe suprafala unei mese, mai
fbrl a exi
aproape de corpul copilului gi mai aproape de linia median6. Aceste strategii sunt
Atunci c6r
pulin probabil a fr benefice pentru un copil care poate elibera av6nd un control
uA".uut al umdrului, cotului gi incheieturii dar are dificulteli in gradarca
addugat te
au dificult
extensiei degetelor.
voluntard este important s6 potrivili pr
tn udreturea problemelor de eliberare tip de inte
consider6m rolul pe care il are calitatea prinderii. Calitatea eliber[rii voluntare
priveqte pi
nu poate fi mai buni dec6t calitatea prinderii. Calitatea eliberdrii voluntare poate
prinde obr
fi mai sdracd decdt calitatea prinderii. Dacd copilul line un obiect intr-o prindere Trebuie si
palmard, eliberarea voluntard este iniliati cu extensia aproape totall a degetelor'
vdrful
ite de aiti- pate, dacd copilul line un obiect cu vArful degetelor, acesta poate fi
de1
mdcar per
eliberat doar cu o uqoard extensie a degetelor. Deoarece prinderea qi eliberarea
grade gi o
sunt asociate una cu cealaltS, terapeutul trebuie sd aib[ in vedere calitatea
mai funcl
paternurilor de prindere in cadrul intervenfiei pentru eliberarea voluntari. Pentru
carc prezi
unii copii, atenlia este pe sciderea tonusului muscular al muqchilor flexori ai cele mai r
degetelor qi incheieturii mdinii pentru a permite mai degrab[ prinderea cu
astfel inc6
ajritorul degetelor decat cea cu ajutorul palmei. Pentru copiii carc prezintd U:
probleme ugou.., atenlia este pe stabilizarea antebralului intr-o uqoard supinalie
mentului
in timpul eliberlrii voluntare.
I

pe m6surd ce copiii igi dezvoltd controlul legat de eliberarea voluntard, q

M
terapeutul poate scddea gradual greutatea obiectului, stabilitatea sau mlrimea
perceplia
ari"i folosite pentru plasarea obiectului. Pentru copiii cu afectdri ugoare, probleme
centrarea poate fi pe foiosirea de obiecte mici, obiecte care sunt mai pulin solide
semnifica
(mingi de h6rtie, mingi de bumbac), 9i juclrii ieftine care par si fie mai ugoare in
mdinii. U
greutate.
 Terapia ocupalionald 217

8. Manipularea in cadrul m6inii

AbilitSlile de manipulare in cadrul m6inii par sd fie cele mai complexe
dintre toate abilitSlile de motricitate fin6. Aceste abilitnli implicd potrivirea
obiectelor prin miqclrile degetelor astfel incdt obiectele sd fie plasate c6t mai
bine in cadrul mdinii pentru ca sarcina sd fie realizatd. Existd cinci tipuri debazd
ale abilitdfilor de manipulare in cadrul m0inii (Exner, 1992):
o Translafia degete-palmd: migcarea unui obiect de la degete spre
palmI
. Translalia palm6-degete: migcarea unui obiect de la palm[ spre
vArful degetelor
o Mutarea: o uqoard ajustare a unui obiect pe sau spre vArful degetelor
o Rotafia simpl6: intoarcerea sau rularea unui obiect 90 grade sau mai
pufin, cu degetele acfion6nd ca o unitate
o Rotatia complexd: intoarcerea invers a unui obiect folosind migclri
izolate ale degetelor.
Fiecare dintre abilit{ile de manipulare din cadrul mdinii, se pot rcaliza
ftrd a exista un obiect in mdn6 sau cdnd existd mai multe obiecte in mdnd.
Atunci cdnd alte obiecte sunt finute in mdn[ in timpul manipuldrii, abilitatea are
ad[ugat termenul ,,cu stabilizare". Degi majoritatea copiilor cu probleme motorii
au dificultdfi de manipulare in cadrul mdinii, nu toli aceqti copii sunt candidali
potrivili pentru intervenfia legati de aceste probleme. Pentru a putea debuta acest
tip de intervenfie, copilul trebuie s[ aibi achizifionate abilitdfi de bazd in ceea ce
priveqte paternurile de prindere qi de eliberare voluntar[. Copilul trebuie si poatd
prinde obiecte variateo si poatd acomoda m6na corespunzdtor la aceste obiecte.
Trebuie sb poatd prinde obiecte cel pulin cu suprafafa degetelor gi preferabil cu
v6rful degetelor. Legat de izolarea degetelor, copilul trebuie s[ o poati face
mdcar pentru degetul ardtdtor. Daci copilul poate folosi supinafia la o parte din
grade gi opozilia degetului mare, abilitdfile de manipulare in cadrul mdinii vor fi
mai funcfionale. In general, acest tip de abilitdli sunt realiste doar pentru copiii
care prezintd dificultifi motorii ugoare. Pentru copiii cu dizabilitdli moderate, de
cele mai multe ori lipsegte abilitatea de a folosi adecvat paternurile de prindere
astfel ?ncdt abilitalile de manipulare in cadrul mdinii devin imposibile.
Urmltoarele principii sunt folositoare pentru implementarea trata-
mentului pentru copiii care prezinti astfel de dificultdfi.
Oferirea de stimuli so msto senzoriali
Mulli copii cu probleme de motricitate finE prezintd dificultali legate de
perceplia tactild. case-Smith (1991) a descoperit c6, copiii carc prezintd
probleme de discriminare tactil[ gi sensibilitate tactild au o performanld
semnificativ mai sbrdcdcioasd legatd de abilitdlile de manipulare in cadrul
miinii. Unii copii nu congtientizeazd existenfa celor cinci degete ale mdinii gi
 Andreea Schuster Terc
218

folosesc patru degete ca fiind o unitate. De asemenea nu conqtientizeazl a per

zone ale palmei. Intervenlia legatl de creqterea imbur
"*irt"n1u'-ui '.nilto.
discrimin[rii senzoriale este prioritari. Dacl problemele fegle de senzorialitate au aI
de.bazd' Dac6 aceste
sunt majore atunci acestea uo. rep."r.nta scopul terapeutic avutA
este mai mic, qi
probleme sunt minore, timpul alocat acestora in cadrul terapiei consi
;; ;";t" interveni pr proUt.*ele specifice de manipulare in cadrul m6inii'
senzorial[ sunt: g[sirea
Activitati tipice ce pot fi folosite p.nt.u discriminarea
smulgerea unor bucdJi
unor obiecte ingropate in nisip, UoaUe de fasole sau orez' celelt
bucatl de plastilina'
Jint -un bulgSre di plastilina,'impingerea degetelor intr-o difici
aplicarea unei loliuni pe fiecare deget in.parte' porni
Facilitareafilosirii ^usriily intrinseci in cadrul prinderii sau a altor poate
ale mhinii pentr
funclii facilita folo-
Multe dintre activitafile senzoriale pot fi folosite 9i pentru a
paternurilor de prindere
sirea mugchilor intrinseci. dste important[ dezvoltarea obiec
deoarece acest
ce folosesc flexia metacarpienelor qi extensia interfalangienelor simpl
p".* necesitd folosirea musculatuiii intrinseci, la fel ca qi in cazulalmanipuldrii
muqchilor
in cadrul mflinii. Paternul de prindere indicd gradul de stabilitate unita
at6t de mobilitatea c6t 9i
intrinseci, iar manipuldrile in cadrul mainii se bazeazd un ot
oe stabilitatea articulaliilor controlate de muqchii
intrinseci' aflat
'-'-----i;;;riiorro fotosirii bimanualitdlii si a abititdlilor ce substituie fide
manipularea tn cadrul mhinii antet
Sugarii .uniprrt.urd obiecte bimanual. Copilul mic foloseqte
orice anun
pe mSsurd ce incearca s5 le
suprafala ie sprijin pentru a stabiliza materialele finali
puzzle folosesc
manipuieze. O. .*.-plu, pentru a intoarce o piesd dintr-un indiv
,uprufulu mesei mai degrabi decdt s6.o intoarcl doar
in cadrul mdinii' Aceste migc
substituiri nu vor fi anoinale la copilul mai mare insd vor fi mai pulin maturi ca ridicr
dezvoltare. case-smith (1993) observa folosirea frecventa
a stabilizarii pe o orier
suprafala la preqcolarii cu intdtzieti.in dezvoltate fal6
de preqcolarii cu o bucE
dezvoltare normal6. Aceste paternurl de substituire
pot fi eficiente pentru asistr
atunci c6nd este vorba de
manevrarea multor obiecte, insa nu sunt eficiente copiJ
manipuleze simultan.
obiecte mici sau atunci c6nd ambele mdini trebuie sd
Pentru orice abilitate noud se folosesc obiecte mici' dege
de manipulat
obiectele mici in relafie cu m6na copilului sunt mai uqor mut€
fa!6 de cele de marime medie. odat6 cu introducerea
unei abilitSli noi, terapeutul acesr
contact al degetelor
va selecta obiecte mici astfel incflt copilul sd aibd suficient (mul
asupra obiectului in cadrul manipularii ins6 nu este
nevoit sd foloseasci toate decd
se dezvolta, se pot
degetele pentru a stabiliza obiecful. Pe mlsurl ce abilitatea pem
intioducoobiecte de mirimi mai mari' teral
Folosirea indiciilor pentru a facilita folositea abilitdlilor de aces
munipulare tn cadrul mAinii
de manipulare
Exner (1990) a studiat eficienla indiciilor pentru abilitalile seler
imbunatalirea semnificativd
in cadrul mdinii la copii intre 3 qi 4 ani. s-a observat nec€
r Schuster Terapia ocupalionald 2r9
tientizeazd a performanlelor in urma indiciilor verbale sau a demonstrafiei. Aceasti
cretterea imbundtilire a fost observatd raportati fiind la intregul grup, insd nu tofi copiii
zorialitate au ariltat performanle imbundtitite. In fixarea scopurilor terapeutice trebuie
)acd aceste
avutd in vedere zona proximei dezvoltdri a copilului. De asemenea trebuie
nai mic, qi considerat gi tipul de indiciu oferit.
ul mdinii. Luqrea tn considerare a secvenyierii diftc ultdlii abilitd(ii
nt: gisirea Copilul incepe sd foloseasc[ translafia degete-palm6 mai devreme decdt
rnor bucSli celelalte abilitAfi. Rotalia simpld qi translalia palmd-degete apar ca fiind mai
plastilind, dificile. Pentru un copil care nu are nici un fel de abilitate in aceast[ arie, se va
porni de la translalia degete-palm6. Indiciul verbal ,,ascunde obiectul in palmd"
sau a ultor poate fi folositor. Buclli mici de cereale sau monede sunt obiecte potrivite
pentru a fi ascunse de cdtre copil.
rcilita folo- Dacd copilul este capabil sI foloseascd translalia degete-palmd folosind
le prindere obiecte variate, se poate incepe lucrul pentru translalia palm6-degete gi rotalia
arece acest simpl[.
manipul6rii Rotafia simplS tinde si fie ,,simpl6" deoarece degetele se migc[ ca o
mugchilor unitate pentru a intoarce parfial obiectul. Aceste abilitdfi pot fi incurajate plasdnd
itatea cdt gi un obiect pe degetele copilului (degetele ftcdnd contact cu obiectul qi antebraful
aflat in pronafie) cerdnd apoi copilului sd faci o verticalizare a obiectului. Poate
substituie fi de ajutor stabilizarea ugoar[ a brafului pentru a preveni folosirea rotafiei
antebrafului ca migcare substitutiv[ pentru manipularea de cdtre degete. Deqi un
segte orice anumit grad de supinafie este de aqteptat, copilului nu trebuie si i se permiti sd
rarc6 sd le fnalizeze intreaga migcare cu rotafia antebralului qi frrd folosirea migcdrilor
ile folosesc individuale ale degetelor. Activitdfi ce pot fi folositoare pentru incurajarea
inii. Aceste miqc[rilor de rotafie simpli pot fi: dequrubarea unui capac al unui borcan,
m maturi ca ridicarea unui creion sau pix care a fost plasat orizontal pe suprafafS, cu vdrful
lizlrii pe o orientat spre partea ulnarl a mdinii dominante, jocul pionezelor, rularea unei
olarii cu o
buclli de plastilind ?ntre degetul mare gi degetele radiale. Rotalia simpl[ poate fi
ente pentru asistatd frzic de cdtre terapeut prin plasarea propriilor degete peste degetele
p vorba de copilului pentru a facilita migcdrile de rotalie ale degetelor.
ultan. Abilitdtile legate de mutare necesitd adesea un control mai susfinut al
degetelor odati cu extensia interfalangienelor. inainte de toate, aceste abilitdli de
e manipulat mutare sunt foarte dificile pentru copiii care au probleme in ceea ce priveqte
i, terapeutul acest patern de migcare. In cadrul tratamentului, o singurS migcare de mutare
d degetelor (mutarea unei monede de la baza degetelor spre vdrful degetelor) este mai simpld
sascl toate decdt migcdri repetitive de mutare (miqcarea degetelor in jurul hdrtiei pentru a
roltd, se pot permite tdierea cu foarfeca). Pentru a facilita migcdrile repetitive de mutare,
terapeutul trebuie sd se asigure c[ poate tine hArtia cu degetul mare deasupra
Wdyilor de acesteia gi cu celelalte degete in extensie pe suprafala de dedesubt a hartiei.
Pentru a facilita folosirea rota{iei complexe, terapeutul trebuie sd
;manipulare selecteze materiale potrivite. Copilul trebuie sd dispuni de abilitAtile cognitive
cmnificativd necesare pentru a infelege indiciile verbale qi demonstraliile legate de rotalia
 220
Andreea Schuster Terapia

aceastd abilitate'
complexl. Este dificild asistarea fizich de citre terapeut pentru
pe falete 9i care
Dintre materialele ce pot fi utilizate sunt: cuburi cu imagini 9.
alcatuiesc diverse imagini tip p]uzzle, un creion cu
gum6 de qters intr-un cap6t in
jucarii
pentru a permite mig"irile de schimbare a capetelor in funclie de nevoi, bilateralil
tu for*a uman[ gi care trebuiesc rotite pentru a fi plasate in picioare pe o intre ele).
suprafa!6. cand copilul incepe s[ lucreze pentru prima oard. cu rotalii
complexe, mdnd mar
simte nevoia unei suprafefe de suport atAt pentru brale cAt qi pentru obiecte' Este pune obie
mai simplu pentru copil, dacb terapeutul plaseazd obiectul pe suprafala.unei nod). Co
mese. Piasarea poate h frcuti apoi 9i direct in mAna copilului 9i incuraja
sl manipular
inceap[ rotafia inainte de a folosi suprafafa de suport' stabilizart
. Dezvoltarea deplina a fiecdrei abilitdli inainte de a cere copilului sd deoarece
combine abilit[1ile in cadrul unei activitdli in
. Dezvoltarea deplini a unei activitdfi inainte de a cere copilului sb o dacd copi
foloseasci cu stabilizare un borcar
Stabilizarea altor materiale in man6 in timp ce un obiect este manipulat hdrtia cu
este dificil deoarece se leagd de o bund disociere radial-ulnar[ a miqcdrilor membrel<
precum qi de abilitatea de a realizamanipulareafrrd a folosi degetul mic' generalS
abilitnli g
de prinde

C
bilateralir
Foto 21. - Demonstra{ia rotaliei spontan6
simple cu stabilizare. Un obiect copii ter:
este stabilizat de cdtre degetele dominant
ulnare, in timp ce cel[lalt obiect face mat
este rotat ugor inainte de a prindere
;, introduce afa prin el. proximei

ir',"' I nevoilor
importan
Cea mai simpla abilitate de manipulare in cadrul mdinii ce poate fi
supinalie
in
folositd cu stabilizare este translalia degete-palm6. Mlrimea obiectului linut
S

greu de
man[ pentru stabilizare poate reprezenta un factor care s[ facl abilitatea s5
par6
suficient
mai dificil[ sau mai simPld.
mAna st
Copii cu dizabilitali u$oare pot invlla abilitdli precum mutarea qi rotaiia
menliner
complexl cu stabilizare, insS pentru majoritatea acestea sunt prea dificile. Pentru
suprafa!
rotalia complexi, marimea obiectului stabilizat este criticd deoarece aceasti
gi inelar' Atunci c6nd menlinel
miqcare este realizatd de cdtre degetul atdtdtot, cel mijlociu
pentru a participa Terapeut
statilizarea obiectului este necesara, inelarul nu este disponibil
acesta re
la rotalie.
in timp
'*huster
lg1apia ocupalionald 221

i:rilitate.
n ;i care
F: capit 2. Abilitnlile legate de bilateralitatea miinilor
In cadrul dezvoltdrii normaleo sugarii dezvoltd inilial simetrie ?n cadrul
E,- :ucirii bilateralitdlii generale (prinderea obiectelor cu ambele mAini, lovirea obiectelor
speo intre ele), dup6 care incepe sd stabilizeze obiecte cu o mdn[ in timp ce cealalt[
:rIexe. mdnd manipuleazd (line hdrtia in timp ce coloreazd, line un recipient in timp ce
:-e. Este pune obiecte in el), apoi manipuleazd obiecte cu ambele mdini simultan (face
unel nod). Copiii cu probleme de control motor prezintd dificultd{i legate de
ja sa
manipularea bilateral6 simultani. Mulfi dintre aceqtia au dificultdli gi in
stabilizarea unui obiect cu o mdnd in timp ce manipuleazd cu cealaltr m6ni,
:1 Sa
deoarece aceasti abilitate necesitd disocierea intre cele doud pirfi ale corpului.
in cadrul acestei categorii de abiliteti, terapeutul tiebuie sd determine
rio dacl copilul prezintd dificult[fi in a stabiliza in timp ce prinde un obiect (s[ lini
un borcan in timp ce ii pune capacul) sau sd stabilizeze fIr[ prindere (si finl
hdtia cu mdna deschisd in timp ce scrie). Copiii cu asimetrie marcantd in cadrul
membrelor superioare glsesc dificil de realizat qi abilitSlile legate de simetria
generali sau grosieri, in timp ce copiii cu probleme ugoare pot folosi mai multe
abilitili generale din aceastd categorie. Aceqti copii prezintd in general dificultdfi
de prindere a mingii cu doui mdini.

Copilul cu o asimetrie semnificativd are probleme legate de

bilateralitatea manual6. Chiar gi cele mai generale abilitdfi necesitd deschiderea
]tf[:e. spontand a mdinilor gi folosirea supinafiei pdnd la pozilia median6. Pentru acegti
trr*:: copii terapia se centreazd adesea pe dezvoltarea unor abilitdli astfel inc6t mdna
dominantl sd poati stabiliza un obiect in timp ce cu cealalti mdnd sd se poatl
Ic|E; face manipularea altui obiect. Inilial se incepe cu stabilizarea obiectului qi
&t prindere sau fErI prindere. Tipul de stabilizare realizatd trebuie sI se afle in zona
proximei dezvoltdri pentru copilul in cauz6, precum gi in urma lubrii in calcul a
nevoilor acestuia. De exemplu, c6nd se rcalizeazd stabilizarea cu prindere, este
importanti abilitatea de a fine antebraful mdinii folosite pentru stabilizare in
supinalie pAnd la pozigia mediand este importantd.
Stabilizarea obiectelor flrd prindere dar cu mdna deschisd poate s[ fie
greu de realizat pentru anumili copii, insd acegtia pot sd atingd o disociere
suficientl intre cele doul pdrfi ale corpului astfel inc6t sI lind materialele cu
mdna strdnsi in pumn. o componentl important[ pentru acegti copii este
menlinerea cotului in flexie de aproximativ 90 grade astfel incdt stabilizarea pe o
suprafal[ sr fie posibild. Pentru stabilizarea frrd prindere, centrarea este pe
menfinerea articulafiei m6inii ?ntr-o pozilie neutrd gi nu pe extensia degetelor.
Terapeutul poate sd cear[ copilului doar sd lind obiectul pe suprafafd ?n timp ce
acesta realizeazd manipularea. De exemplu, copilul line mdna pe foaia de hArtie
in timp ce terapeutul deseneazd o imagine. Copilul trebuie sd ghiceascd ce
 Andreea Schuster Terap
222

s6 fac6 tot mai mult cu mana alte

reprezintdaceasta. Gradual, copilului ii este cerut
co

care manip uleazi-in timp ce cealalta mdnl este

folositl pentru stabilizarea pe o necesiti
sb existe pentru ambele mult dt
suprafa!6 sau pentru ptiiO.*. in terap-ie atenliatrebuie
mdna care are un grad mai
m6ini indiferent de asimetria existeni6. Chiar dac[
acegtia
cealaltd mdn6 trebuie avut6 perforn
mare de dizabilitate rcptezintdfinta tratamentului 9i
nevoie de o mana cdt mai abil6 activiti
in vedere. un copil cu o asimetrie marcantl are
p"*rr a realizaunilateral pe care alli copii le rcalizeazl bilateral' Pentru
sarcini
ir.iii."pii, abilit6lile legate de tilateralitatea mainilor reprezintd rar un scop princip
"uUintatitor
terapeutic. Imbuneta,tir.u de manipulare in cadrul mainii sau adaptdri pe care
trebuie sd reprezinte scopuri joaci u
sau strategii compensatorii pentru alte aUiiitali
terapeutice pentru cu impliclri motorii moderate-severe' Trebuie luate in la acesl
""piii
calcul qi abiiitalile cognitive qi perceptuale ale copilului'
nevoilc
nevoile
peste c
exerseze abilitalile
Copiii cu grade ufoare de asimetrie sunt capabili s[ obfinut
Tratarea acestor
generale de simetrl qi poi deveni funcfionali in cadrul
acestora' rezultar
probleme folosegte ir?n"t"f o.aboidare graduald
de descreqtere a m[rimii in ved,
prinsl cu cele doul achizilr
obiectului folosit p"nt*-,u..ini bilaterale (m6rimea -lngii
activitdlii (finerea unui b6! cu abilita!
mdini) sau cregtereu p."ciri"i sau a sincronizdrii
ambele mdini pentru a tovi o !int6 stalionar[,
apoi pentru a lovi o minge care se activiti
miqcd incet, apoi ;.;* a lovi. o minge tuti
s" miqcl.rapid)' Aceqti copii impreu
care implicl stabilizarea unui
necesita atenlie qi in ceea ce priveqte uUititelit.
un alt obiect' copiii care
obiect cu o mdn6 in timp ce cu^cealaltl se manipuleazd
un recipient iar cu cealaltd
prezintaun echilibru ftit ft gezut pot line intr-omdn6
f6rd stabilizare pe una di
p"ii*"Orce obiecte in acll reiipient, activitate realizatd
suprafala unei mese. Acest g.n i" activitate
poate fi tealizat 9i in pozilia lucreaz
senzor
uetti. ath dac 6 copilu I pt ezintd un echi libru bun'
Alte activit6li-tegate de bilateralitatea manual6 pot fi: manipularea peulilc
acestea este nevoie de
nasturilor cu ambele mdini, legarea unui nod. Pentru
in,cadrul mainii qi abilitlli acopel
paternuri de prindere rafinate, u6ititali de manipulare
pentru
ie disociere a migcdrilor pentru ambele p6r!i ale corpului'
obsen
l0.Integrareaabilitd{ilorincadrulactivitilitorfuncfionale sesiunilor
Abilitatea copilului de a gerre.aliza abilitillile exersate
in cadrul copilu
o considera{ie
de terapie la alte momente ale zile\ sau in alte contexte este Este d
Sl ceri copilului sd genera' activit
cruciate in planificarea 9i implementarea intervenfiei'
qi materiale noi, care nu au fost reprez
lizeze o abilitate nou6 intr-un context nou cu
de terapeut nu
pr"""ntx"in cadruJterapiei este mult prea mult. Scopul final aqteptat trebuie
do
ins6 aceastd generalizare. tetinei
este ca abilitllile invilate s1 fie generalizate,
cheie cate lucxeazd cel mi
sprijinitl nu doar instruind qi ofe;ind sugestii altor pe.rsoane terapeutice
utilizate'
cu copilul ci qi in sensul materialelor activitililor
qi $edinfele
copilul le va folosi qi realiza in
trebuie sa includa qi*ut..iuf. qi activit6li pe care
capuh
:huster Terapia ocupalionald zzJ
^^a

u mdna alte contexte. Integrarea abilit[1ilor noi in cadrul performanlei funclionale

.apeo necesit[ implicarea profesorilor qi a parinfilor. Munca cu acegtia ?nseamnd mai
ambele mult dec0t a le cere sd rcalizeze anumite activitdl cu copilul. S-ar putea ca
:ad mai aceqtia ,,s[ trebuiascl sd igi modifice aqteptdrile in ceea ce priveqte abilit[file de
e avutd performanfi ale copilului" (Gilfoyle, 1990), astfel incAt acesta sd poatd realiza
ai abil6 activitIli potrivite.
. Pentru Tratamentul copilului cu probleme de motricitate fini este ghidat de
rn scop principiile teoretice folosite de cdtre terapeut, de o evaluare atentd a problemelor
:daptdri pe care copilul le are qi de modul in care dificultdlile legate de motricitatea find
scopuri joaci un rol in cadrul acestor probleme, de delimitarea factorilor care contribuie
'uate
in la aceste dificult61i, gi de stabilirea nevoilor curente precum gi a potenlialului qi
nevoilor pe care copilul le va avea. Terapeutul trebuie sd aib6 in vedere care sunt
nevoile actuale pe care le au copilul gi parinlii gi care vor fi nevoile copilului
peste cinci sau zece ani. Aceste ralionamente sunt fEcute pe baza informafiei
:ilitnlile ob{inute de la copil atunci cAnd este posibil, de la pirinli 6i profesori qi de la
. acestor rezultatul testelor aplicate. Pentru o intervenlie realist[ terapeutul trebuie sd aibd
narimii in vedere zona proximei dezvolt[ri, adicd acele abilitbli care sunt posibil de
:.e doul achizi[ionat de cdtre copil. Repetarea acJiunilor este necesard pentru a construi
: bdt cu abiliteli noi de motricitate finl. Terapeutul trebuie si cunoasci faptul c5
: care se activit[lile de motricitate fin[ nu pot fi ,,fbcute" copilului ci ele trebuie realizate
i:l copii impreun[ cu copilul, adicd cu participarea activ[ a acestuia.
::a unui
:iii care Tratarea disfuncyiilor mhinii la copilul ca paralizie cerebrald
;ealaltd Tratarea disfuncliilor mdinii la copiii cu paralizie cerebrald este probabil
zare pe una dintre cele mai provocatoare sarcini pentru un terapeut ocupafional care
pozilia lucreazd in domeniul pediatriei. Deqi fiecare copil este unic in termenii abilitllilor
senzoriale gi motorii, existi cdteva probleme comune pe care majoritatea tera-
:::ularea peulilor le int6mpind in planificarea gi implementarea programelor terapeutice.
:'..-rie de Stadiul inilial al terapiei este evaluarea, care este fructificat6 dacd sunt
rbilitali acoperite trei arii: procesarea senzoriald, funclionalitatea stabilitSlii-mobilitdlii
pentru a oferi suport m6inii, funcfiile existente ale mAinii.
In domeniul proceslrii senzoriale, func{iile tactile pot fi evaluate prin
observalie gi prin chestionarea ingrijitorului. Atunci cdnd ii sunt prezentate
esiunilor copilului o varietate de materiale de texturi diferite, care este rdspunsul acestuia?
_::dera!ie Este de un real folos dacd aceste materiale de texturi variate fac parte dintr-o
i _ienera- activitate de joc. La sugar, rispunsurile oblinute la atingerea fefei gi a m6inilor
- au fost rcprezintd, adesea cel mai clar mod de a evalua funcliile tactile. Acestea includ
--irapeut
nu doar rdspunsul la atingerea umand ci gi rdspunsul la atingerea hainelor,
:rebuie tetinei. Rbspunsul sugarului la atingerea sAnului sau a tetinei pe fa!6 rcprezintd
='.:creazd
cel mai puternic indiciu privind organizarea sistemului tactil.
::peutice Este necesarl gi o evaluare a funcliilor vestibulare. Reacliile la migcarea
:::liza in capului trebuie notate. Sunt rdspunsurile la migcare indeajuns de organizate
 224 Andreea Schuster Tert

pentru a permite libertatea migcdrii brafului in pozilia qe7ut, sau sunt folosite neam
Controlul
extremiteiile superioare pentru a proteja qi poziliona gatul qi trunchiul? in cac
ocular-motor este o altd iunclie importanti ce trebuie observatl. Controlul
ocular
atdt pentru fixare cat 9i pentru scanare trebuie evaluat in direcfiile otizontald' conte
vertical6 gi circulara. Aceast[ funcfie trebuie evaluatd atdt in
pozilia qezut cdt qi scop.
in decubit ventral 9i dorsal' (198(
in cadrul Lvalu6rii senzorialitl1ii la copilul cu paralizie cerebral[ care motir
prezintddeficienfe multiple, trebuiesc luate in considerare 9i celelalte def,rcienfe planu
asociate cu tulburar.u d'. bazd. O tulburare de vdz poate face ca, copilul
sd copil.
tresarl la miqcare gi atingere lard a avea aversiuni in sfera senzorialitelii.
Acest abilitr
punct este foarte impJrtant in planificarea terapiei deoarece copilul cu
,"nroiiula este tratat diferit fa![ de cel cu aversiune senzoriali'
"'r -
Lioersensibilitate
incepAnd cu g6tul, se rcalizeazd evaluarea stabilitdlii-mobilitatii gdtului,
-umeriloi pllce
trunchiului, qi coapselor. in funcfie de vdrstS, aceastd evaluare se apare
realizeazdin mai multe Pozifii. activi
Ultima a.;1e a walu[rii se refer[ la funcfiile existente ale mAinii. La
prinderea 9i
sugar, aceasta implici trecerea de la prinderea 9i eliberarea reflexala
elilerarea voluntard descrisd in paginile anterioare. Pe mbsuri ce copilul cre$te,

este necesari qi o evaluare a prihinsiunii gi a pozilionlrii mdinii.

Mdsurltorile
de face pronalia qi supina{ia antebrafului, iar
trebuie s6 aibS in vedere abilitatea a
paternurile de substituire trebuie notate. De exemplu, copilul cafe nu poate reali-
ii pronalia gi supinalia bralului le substituie adesea cu rotafia umirului' Chiar
preqcolar ea
daci la copiiul rnic aceastd substituire este normal[ ca dezvoltare, la
semnificd un anumit grad de imaturitate 9i intdrziere in cadrul dezvoltSrii.
La copilul cJ paralizie cerebrali sunt necesare gi observaliile legate de
patologie
paternurile antrmale de tonus muscular qi de miqcare. La-copilul cu o
uneori rigiditatea interfereazd cu
severe, reflexele primitive, spasticitatea 9i
umerilor intr-
dezvoitareanormulA. La anumili copii existd o fixare ctonlcizatd
a
un patern de retracfie precum 9i o fixare a coloanei vertebrale in
extensie' Aceste
patirnuri sunt folosite pentru a menfine o pozilie verticala, insd interfereazd cu
de rotalie a coloanei
abilitatea umerilor de a se miqca liber qi impiedica migcarea
vertebrale, ambele necesare pentru manualitate'
Evaluarea funcfiilor mainii reprezinti un proces continuu, care
se

schimb[ pe mdsurl ce funcfiile senzoriale qi motorii ale copilului se

modificd'

3.3. Jocul qi juciriile: rolul acestora in dezvoltarea mainii

Terapia ocupafionala pediatrici este centratd pe: 1. utilizarea unei activi-

tali cu ,.op qi 2. principiile dezvolterii normale au condus in mod natural spre
qi
uiilirur"uj'ocului 9i a jucariilor in intervenlia terapeutic[. Copiii adullii
vdd
automat jucdriile .u gi ;o. qi inainte de toate ca qi distractive, motivante
qi