Anexa nr.

1 - Întrebăriile adresate subiectului

Studiul penitenciarului ca mediu se concentrează pe înţelegerea vieţii în

penitenciar şi în particular, pe stresul deţinuţilor care întâmpină dificultăţi în ceea ce
priveşte supravieţuirea în penitenciar: în timp ce unii deţinuţi se adaptează cu
uşurinţă şi seninătate la provocările mediului penitenciar, alţii suportă o luptă vizibilă
pe durata deţinerii. Aceste situaţii sunt de interes pentru noi pentru că ne oferă
perspective diferite asupra atributelor penitenciarului şi asupra nevoilor deţinuţilor.
Datele cunoscute arată că problemele de ajustare în penitenciar nu sunt nici rare şi
nici limitate la grupuri extreme de persoane vulnerabile. Deşi stresul se intersectează
cu vulnerabilitatea, multe din crizele, disperarea şi suferinţa deţinuţilor pot fi evitate.
Deţinuţi aparent similari supravieţuiesc în acelaşi cadru, deţinuţi ce supravieţuiesc
întru-un cadru, se prăbuşesc în altul, situaţii care sunt stresante pentru unii deţinuţi
nu au nici un impact asupra altora.
Prezentăm o serie de 20 de întrebări care pot ghida pe cel ce efectuează
chestionarul asupra gradului de adaptabilitate a persoanei private de libertate la
mediul penitenciar.

1. Care a fost primul sentiment pe care l-ați simțit în momentul în care ați fost
încarcerat ?
2. Înainte de condamnare ați suferit vreo pierdere familială( deces al unei
persoane apropiate, divorț, încredințarea vreunui copil în urma divorțului etc?)
3. Cum a fost prima zi în închisoare ?
4. Cum v-ați acomodat în perioada de carantină ?
5. Cum v-ați comportat după ce s-a încheiat perioada de carantină ?
6. Ce atitudine a-ți abordat față de colegii dumneavoastră ?
7. Care au fost gândurile pe care le-ați avut constant ?
8. De ce v-a fost teamă la început ?
9. Au fost persoane care v-au influențat negativ ?
10. Care este atitudinea dvs față de ROI?
11. Care este starea dvs de sănătate prezentă?
12. Câte întălniri ați avut cu psihologul în ultimele trei luni?
13. De cîte ori aţi luat legătura cu familia, rudele, prietenii (vizite, telefon, scrisori)
în ultimele 3 luni?
14. Aţi ieşit la muncă în ultimele 3 luni? Dacă da, la ce muncă?

1
15. Aţi fost implicat în ultimele 3 luni într-un eveniment violent? Dacă da, aţi fost
victimă sau agresor?
16. Ați fost sancționat disciplinar ? Dacă da, pentru ce faptă?
17. Ați fost recompensat pentru activitatea/atitudinea dvs în penitenciar? Dacă da,
care au fost motivele recompensei?
18. Ați participat sau ați solicitat participarea la programe educaționale în
penitenciar( cursuri de formare profesională, educație pentru sănătate, etc.?
19. Care au fost lucrurile pozitive pe care le-ați învățat în penitenciar ?
20. Dacă ați revenii în penitenciar, cum credeți că ar fi momentul reîncarcerării ?

2
 Anexa nr.2 – Răspunsurile subiectului investigat

1. Mi-a fost teamă de ce se va întâmpla, deoarece nu cunoșteam nimic despre

ce înseamnă acest mediu.
2. Nu, provin dintr-o familie stabilă, fără astfel de evenimente recente.
3. M-am simțit singur, abandonat și aveam o stare de neliniște.
4. M-am acomodat cu greu, totul era nou pentru mine, dar într-un sens apăsător,
greu de acceptat și de înțeles.
5. Am încercat să ma obișnuiesc cu programul, cu regulile și viața de pușcărie.
6. Am încercat sa intru într-un grup mai influent, mai cu nume.
7. Dorul de familie, de tovarăși și nevoia de libertate, ideea că trebuie să rămân
sănătos pentru a-mi duce pedeapsa cu bine la sfârșit.
8. Mi-a fost teamă că nu voi rezista și că voi ajunge să mă sinucid.
9. Da, au fost și persoane care mi-au vrut răul și au încercat să îmi facă rău.
10. Cred că trebuie să respectăm toți aceste reguli pentru a nu da naștere la
lucruri neplkăcute, care în final ne vor afecta pe fiecare în parte.
11. Apreciez că bună, în general nu am avut probleme de sănătate.
12. Una singură, la solicitarea mea, îmi face bine să vorbesc cu cineva care mă
înțelege, o părere calificată.
13. Soția vine în mod regulat la vizită, au venit și copii, în general de câte ori mi se
permite iau legătura cu familia.
14. Da, ies la muncă regulat și, pentru că sunt în sistem semideschis, ies la
muncă în sectorul zootehnic.
15. În afară de mici altercații verbale, nu am fost implicat în nici un fel în conflicte.
16. Nu am fost sancționat disciplinar.
17. Nu am fost recompensat.
18. Nu am solicitat astfel de cursuri deocamdată.
19. Că libertatea este cea mai de preț și am învățat că familia este tot ce contează
în viață.
20. Nu pot să mă gândesc la așa ceva deoarece nu îmi mai doresc să revin într-
un penitenciar niciodată.

3
Anexa nr. 3

GRILA DE OBSERVAȚIE- instrument de lucru de bază în cercetarea

psihologică.

În esenţă, o grilă de observaţie cuprinde un ansamblu de categorii în care sunt

plasate comportamentele observate. Construcţia grilei presupune trecerea prin
următoarele etape:

 Recenzarea exhaustivă a comportamentelor observabile.

Presupune înregistrarea unui număr cât mai mare de comportamente posibile,
observabile în domeniul studiat. De exemplu, putem înregistra toate reacţiile afective,
pozitive şi negative, pe care fiinţa umană le poate manifesta. Această acţiune
presupune o observaţie nestructurată, repetată şi însoţită de mijloace tehnice care să
permită înregistrarea, vizionarea şi revizionarea unui număr mare de situaţii în care
se manifestă comportamentele respective. Se elaborează astfel unitățile de decupare
a realităţii (itemii observabili).
 Gruparea faptelor în categorii (elaborarea propriu-zisă a grilei)
Comportamentele observate sunt repartizate, prin intermediul tehnicii analizei
de conţinut, în categorii corespunzătoare. Se etichetează categoriile cu denumirile
cele mai potrivite. Operaţia se bazează pe elaborarea unui sistem de relaţionare
logică (subordonare-supraordonare) care stabileşte raporturi între categorii şi unităţile
de decupare a realităţii. Numărul categoriilor trebuie să fie relativ limitat, aproximativ
la 10, deoarece mai multe generează dificultăţi de orientare pentru observator.
 Filtrarea categoriilor.
Este o etapă prin care diminuează redundanţa itemilor observabili. De
asemenea, se definitivează apartenenţa itemilor la categorii, etichetele categoriale.
 Pretestarea grilei.
Se testează grila de observaţie pe teren, înregistrându-se primele
comportamente. Operaţia presupune o evaluare ulterioar ă, se elimină anumiţi itemişi
se introduc alţii. Se definitivează, astfel, ansamblul categoriilor cu itemii
corespunzători.
 Elaborarea instrucţiunilor de utilizare.
După definitivarea grilei se trece la redactarea unui set de instrucţiuni pe care
observatorul le va avea în vedere în examinare. Instrucţiunile cuprind regulile de
eşantionare, regulile de observare, de atribuire eventuală a unor valori

4
 comportamentelor utilizate etc. De-a lungul timpului s-au elaborat în psihologie
numeroase grile de observaţie. De exemplu, Robert Bales (1951) a utilizat în studiul
interacţiunilor de grup (dinamica de grup) o grilă de observaţie alcătuită dintr-un
ansamblu de categorii, foarte generale, în care fiecare comportament al unui individ
poate fi încadrat.