NAVIGAŢIA ÎN

CONDIŢII DE
VIZIBILITATE
REDUSĂ

Ce este ceaţa?

Prognoza pentru uscat defineşte ceaţa densă ca pe cea care reduce vizibilitatea
sub 50 iarzi iar ceaţa ca reducând vizibilitatea sub 200 iarzi în timp ce în prognoza
maritimă, ceaţa înseamnă reducerea vizibilităţii sub 1000 metri (cca 5 cabluri). Dacă, la
momentul apariţiei ceţei, iahtul se află în port, atunci opţiunea preferabilă pe care o are
este să rămână acolo. Dacă iahtul se află în apropierea coastei şi are de-a face cu ceaţa de
radiaţie (vezi capitolul despre meteorologie) tot ce are de făcut este să se îndrepte către
larg unde prezenţa acesteia este redusă şi să aştepte acolo până la răsăritul soarelui pentru
că odată cu acesta, ceţa de radiaţie se ridică. Cea mai mare problemă o reprezintă ceaţa de
advecţie care surprinde iahtul în mare largă. Atunci când întâlniţi acest tip de ceaţă, prima
acţiune întreprină este punerea precisă a punctului navei iar când vă aflaţi departe în larg
trebuie să actualizaţi poziţia estimată pentru a cunoaşte punctul cât mai precis.
Apoi:
Aprindeţi luminile de navigaţie. Reglaţi antena radar (pe butoanele GAIN şi
RAIN), porniţi radarul dacă-l aveţi la bord.
Regândiţi destinaţia (schimbaţi-o dacă este necesar). Porniţi sonda ultrason (dar ar
fi bine să o aveţi tot timpul pornită). Reduceţi viteza până la viteza de siguranţă. Treziţi
membrii echipajului care dorm în acel moment. Postaţi observatori în fiecare bord şi
puneţi echipajului să îmbrace vestele de salvare. Verificaţi pornirea motorului (pentru a
vă asigura că funcţionează – la un iaht cu vele). Fiţi gata pentru lansarea staţiilor EPIRB.
Pregătiţi întregul echipament de siguranţă şi monitorizaţi canalele VHF specifice portului
lângă care vă aflaţi. Dezasiguraţi pluta de salvare astfel încât să fie gata pentru lansare.

1
 În cazul unui iaht de mici dimensiuni, sirena pentru ceaţă poate să nu fie auzită de
navele mari şi, deci, este mai bine să navigaţi rapid către ape puţin adânci pentru a
micşora probabilitatea de a fi abordaţi (loviţi). Dacă în apropiere se mai află vreun alt iaht
sau pescador atunci trebuie să emiteţi sunetul corect pe timp de ceaţă (vezi COLREG). În
mod sigur la bord există sirene cu aer comprimat şi deci folosiţi-le.

Metoda de navigaţie pe vizibilitate redusă – lângă coastă

Dacă vă aflaţi în apropierea unui port, prima opţiune avută este de a intra în acel
port înainte ca vizibilitatea să se reducă la minim – monitorizaţi în permanenţă canalele
VHF pe care se transmite prognoza meteo. Totuşi, intrarea în port pe vizibilitate redusă
poate fi mai periculoasă decât rămânerea lângă coastă. Următoarea opţiune este de a
naviga spre o zonă cu adâncimi mici şi de a ancora acolo. Singurele ambarcaţiuni care ar
putea constitui un pericol pentru iahtul pe care sunteţi, în zona respectivă, sunt de mărime
aproximativ egală cu acesta iar iahturile din vecinătate vor auzi sirena de ceaţă sau
zgomotul de la lanţul ancorei. Dacă timpul nu reprezintă o problemă, aşteptaţi ridicarea
ceţei şi apoi intraţi în port.
Dacă sunteţi nevoiţi să intraţi în port atunci navigaţi pe extremitatea şenalului de
intrare şi încercaţi, pe cât posibil, să nu îl traversaţi. Pe vizibilitate normală, navigatorul
orientează, de obicei, iahtul cu prova direct pe intrarea în port sau pe râu, în momentul în
care a identificat-o. Pe timp de ceaţă orientaţi iahtul pe una dintre părţile intrării pe şenal
(vezi pagina următoare). La viteze reduse, navele se orientează spre obiectiv (intrare pe
şenal sau râu sau acvatoriu) pe direcţia curentului de maree pentru ca efectul mareei să
menţină o viteză rezonabilă deasupra fundului. Iahturile de mare viteză trebuie să
navigheze sub curentul de maree iar cele normale cu motor, în curentul de maree pentru a
putea guverna la o viteză care să le asigure controlul.
Continuaţi navigaţia către ţărm până atingeţi izobata (locul geometric al punctelor
de aceeaşia adâncime) avantajoasă şi urmaţi-o. Este foarte dificil să menţineţi iahtul pe
izobată şi, deci, este indicat să navigaţi în zig-zag, pe direcţia izobatei respective sau între
două izobate conturate foarte bine. Este esenţială colaborarea dintre navigator şi timonier.
Dacă navigatorul cunoaşte poziţia exactă, acesta îl poate avertiza din timp pe timonier în
vederea schimbării de drum pe direcţia izobatei. Dacă există schimbări substanţiale ale
liniei izobatei cum ar fi un golf sau un şenal, navigatorul trebuie să ordone timonierului
să menţină un anumit drum până când iahtul va reîntâlni izobata. O geamandură de
semnalizare (cardinală sau de separare a traficului) în combinaţie cu o izobată pot da un
punct exact şi de fiecare dată când treceţi pe lângă o baliză încercaţi să faceţi un punct (să
determinaţi poziţia).

2
Metoda de navigaţie pe vizibilitate redusă – lângă coastă (reprezentare
grafică)

Ruta planificată pe vizibilitate bună

Pe măsură ce se aşează ceaţa determinaţi poziţia des

Luaţi drum către zona cu adâncimi mici, în acest

caz, la est de intrarea pe şenal

3
Setaţi alarma la sonda ultrason la 5 metri. Căutaţi
izobata de 5

Navigaţi pe izobata de 5 metri, în zig-zag

Traversaţi micile golfuri ale iztobatei către vest

4
 Reveniţi pe izobată şi urmaţi-o

Navigatorul anunţă timonierul care girează la

tribord pentru a intra în estuar

Identificaţi baliza din apropierea izobatei

5
 Continuaţi pe izobată către destinaţie

Figura nr. 1

Metoda de navigaţie pe vizibilitate redusă – orientarea cu ajutorul balizelor

Ceaţa se formează. Poziţia determinată cu

ajutorul balizei – obiectivul (a doua baliză)
este vizibil

Ceaţa se formează. Poziţia determinată cu

ajutorul balizei – obiectivul (a doua baliză)
este vizibil

Eroarea de drum

6
 Ceaţa se formează. Poziţia determinată cu
ajutorul balizei – obiectivul (a doua baliză)
este vizibil

Eroarea de drum

Ceaţa este densă– obiectivul (a doua baliză)

dispare

Eroarea de drum

Ceaţa este densă– obiectivul (a doua baliză)

dispare

Eroarea de drum

Cercul de eroare

7
 Baliza este la limita de vizibilitate –
navigaţia este în siguranţă

Eroarea de drum

Cercul de eroare

Baliza este în afara limitei de vizibilitate –

navigaţia nu este în siguranţă

Eroarea de drum

Cercul de eroare

Figura nr. 2

Navigaţia cu ajutorul balizelor (din baliză în baliză) poate fi efectuată într-o zonă
marcată corespunzător (cu ajutorul balizelor) şi pe o vizibilitate bună (rezonabilă).
Vizibilitatea “rezonabilă” depinde de distanţa dintre balize. Dacă raza cercului de eroare
(vezi fig. 2) este mai mică decât vizibilitatea atunci navigaţia se execută în condiţii de
siguranţă. Dacă balizele se află la o distanţă mai mare una de alta atunci raza cercului de
eroare creşte iar şansa de a vedea următoarea baliză se micşorează. Dacă “rataţi” o baliză,
şansa de a o redescoperi este minimă şi este mai bine să căutaţi altă baliză pe o izobată
bine definită şi, deci, să navigaţi către adâncimea respectivă pentru a vă uşura căutarea.
Odată ce aţi observat baliza şi aţi determinat poziţia reîncepeţi să navigaţi prin metoda
descrisă în figura anterioară.

Navigaţia pe timp de ceaţă – în larg

După efectuarea tuturor pregătirilor pentru navigaţia pe timp de ceaţă şi dacă sunt
nave puţine în apropiere, urmaţi ruta planificată. Dacă vă aflaţi în apropierea rutelor
comerciale sau ale navelor de pasageri, prima prioritate este să vă îndepărtaţi de aceste
zone în timpul cel mai scurt pentru a diminua şansele de a fi abordaţi. Păstraţi la
îndemână o rachetă de semnalizare sau o torţă pe care să o puteţi folosi imediat în cazul

8
în care o navă mare se apropie periculos. Acest lucru va mări considerabil şansele de a fi
văzut prin ceaţă. După ce aţi evitat cu succes toate navele, următorul pas este apropierea
de coastă.
În cazul în care iahtul este dotat cu sisteme electronice de navigaţie, apropierea de
coastă este facilă dar pentru navigatorul tradiţional, utilizarea adâncimii este vitală.
Atunci când vă apropiaţi de coastă luaţi în calcul o zonă de eroare în poziţia estimată (EP
– estimated position) şi găsiţi o izobată clară, uşor de identificat. Schiţaţi un drum care să
intersecteze izobata şi, în momentul în care aţi atins-o, zona de eroare se va reduce la o
linie de-a lungul izobatei. Schiţaţi apoi un alt drum pentru a intersecta o altă izobată şi
veţi reduce iarăşi eroarea. Urmaţi apoi izobata până la destinaţie.
Semnalele fonice pe timp de ceaţă emise cu sirena sunt listate în COLREG.
Practic, semnalele emise de marea majoritate a iahturilor nu vor fi auzite de navele mari
deoarece pe acestea, comanda de navigaţie este închisă. Cea mai bună metodă de
siguranţă pe timp de ceaţă este de a naviga în zone în care navele de tonaj mare nu pot
intra (zone cu adâncimi mici) şi, odată ajunşi acolo, folosiţi sirena pentru a avertiza
ambarcaţiunile de dimensiuni mici aflate în apropiere. Iahturile de lungime mai mare sau
egală cu 12 metri trebuie să fie dotate cu sirene standardizate pentru a avertiza
ambarcaţiunile mici din vecinătate şi sunetul emis de aceste sirene (tifoane) trebuie să fie
auzit pe o distanţă de 5 cabluri (0,5 Mm) în condiţii bune. Iahturile mai mici de 12 metri
nu sunt obligate să aibă în dotare sirene de ceaţă (vezi regula 35 din COLREG) dar este
de preferat ca şi acestea să emită semnale de ceaţă. Dacă nu au în dotare sirene, acestea
trebuie să emită un semnal (un zgomot) prin orice mijloace.

Navigaţia pe timp de ceaţă – în larg – reprezentare grafică

Poziţia estimată, prognoza

anunţă ceaţă

9
 Raza estimată a cercului de
eroare

Orientaţi iahtul pe un drum care să

intersecteze izobata. Punctul de
intersecţie poate fi oriunde, între cele
două tangente la cercul de eroare

În momentul în care intersectaţi

izobata, zona de eroarea se va reduce la
o linie de eroare

10
 Giraţi la un nou drum pentru a
intersecta a doua izobată. Linia de
eroare se reduce proporţional cu
unghiul de schimbare de drum

Giraţi la un nou drum pentru a

intersecta a doua izobată. Linia de
eroare se reduce proporţional cu
unghiul de schimbare de drum

Când aţi intersectat izobata apropiată

de ţărm, urmaţ-o către destinaţie

11
Când aţi intersectat izobata apropiată
de ţărm, urmaţ-o către destinaţie

12