Universitatea Transilvania Braşov Disciplina

Facultatea de Design de Produs si Mediu Procese de tratare a apei

Catedra de Chimie si Mediu IPMI Anul III, Sem. II

DEMINERALIZAREA APEI PRIN SCHIMB IONIC

Sărurile care se găsesc dizolvate în apa folosită în industrie sunt nedorite deoarece unele
contribuie la formarea depunerilor pe suprafeţele metalice cu care vine în contact, iar altele au acţiune
corozivă.
Procesul de eliminare a tuturor cationilor şi anionilor din apă se numeşte demineralizare.
Procesul prin care se îndepărtează numai ionii de calciu îi magneziu (ioni care conferă apei
duritate), poartă numele de dedurizare.
Demineralizarea şi dedurizarea se pot efectua printr-un procedeu fizico-chimic, utilizând
schimbători de ioni.
Schimbătorii de ioni sunt compuşi macromoleculari naturali sau sintetici, care conţin grupe
active cu ioni mobili, aceşti ioni putând fi schimbaţi cu ioni din apă care au sarcină de acelaşi semn.
Schimbătorii de cationi se numesc cationiţi iar cei de anioni se numesc anioniţi.
Aceste substanţe se pot reprezenta prin formule generale de tipul:

HR: (H+R-) - cationit

ROH ; (R+OH-) – anionit

unde: R-şi R+ sunt macroanionul, respectiv macrocationul.

Demineralizarea apei cu schimbători de ioni

Demineralizarea se realizează trecând apa, succesiv, printr-o coloană care conţine anionit RHO
puternic bazic. La titrarea apei cu cationit (HR) ionii pozitivi din apă sunt reţinuţi pe cationit, iar ionii
H+ ai acestuia trec în apă:

2HR+Ca(HCO3)2→ CaR2 + 2HCO3

2HR+Mg(HCO3)2→ MgR2 + 2HCO3

Tratând apoi apa cu un anionit de tip ROH se produce schimbul de anioni potrivit ecuaţiei:

ROH+HX→ RX + H2O

Apa demineralizată este o apă cu puritate crescută.

Verificarea demineralizării

Pentru a controla dacă operaţia de demineralizare este bine făcută se folosesc reactivi pentru
identificarea unor cationi şi a unor anioni care au existat în apa dură.

1
Identificarea Ca2+

Într-o eprubetă se introduc 1-2ml apă dură, iar în altă eprubetă 1-2ml apă demineralizată. În
ambele eprubete se adaugă soluţie de oxalat de amoniu şi se agită. Apariţia unui precipitat în eprubeta
cu apă se explică prin reacţia ionilor de calciu Ca2+ din apă cu oxalat de amoniu şi formarea
precipitatului de oxalat de calciu. Lipsa precipitatului de oxalat de calciu în eprubeta cu apă
demineralizată arată că ionii Ca2+ au fost eliminaţi.

Identificarea anionului SO4-2

Într-o eprubetă se introduc 1-2ml din proba de apă supusă demineralizării apă (presupusă
dură), iar în altă eprubetă 1-2ml de apă demineralizată şi se adaugă apoi câteva picături de clorură de
bariu în ambele eprubete. Apariţia unui precipitat alb se explică prezenţa ionilor SO4-2 care
reacţionează cu BaCl2 formând precipitatul de sulfat de bariu:

BaCl2 (aq)+CaSO4 (aq) → BaSO4 (s)↓ + CaCl2 (aq)

În cazul când demineralizarea apei este bine efectuată nu va apărea precipitatul de BaSO4.

Dedurizarea apei

Dedurizarea apei, adică eliminarea ionilor Ca2+ şi Mg2+ se face trecând proba de cercetare peste
coloana umplută cu cationit de tip HR sau NaR. Schimbul ionic are loc potrivit ecuaţiilor:

2HR + CaCl2→ CaR2 + 2HCl

2NaR + MgSO4→ 2MgR2 + Na2SO4

Pentru a controla dedurizarea se procedează la fel ca şi în cazul demineralizării apei,

identificând ionul Ca2+ cu ajutorul oxalatului de amoniu.

Determinarea gradului de mineralizare.

Apele de suprafaţă au, în general, un conţinut de săruri până la 500mg/l apă. Prin tratarea apei
cu cationit HR, datorită schimbului ionic, în efluent se vor găsi acizii corespunzători sărurilor care au
existat în apa brută:

2HR + Na2SO4→ 2NaR + H2SO4

2HR + CaCl2→ CaR2 + 2HCl

Pentru determinarea gradului de mineralizare acizii conţinuţi într-un volum măsurat de efluent
se neutralizează prin titrare cu o soluţie de NaOH 0,1n

2
 Aparatură şi substanţe

Biuretă, flaconul Erlenmayer cu efluentul reţinut la demineralizarea apei, soluţie NaOH 0,1 n,
fenolftaleină.

Mod de lucru

Se umple biureta cu soluţie de NaOH 0,1 n. În flaconul Erlenmayer conţinând 25ml efluent
(proba păstrată de la demineralizare) se adaugă 2-3 picături fenolftaleină şi se titrează cu soluţie
NaOH 0,1 n până la apariţia culorii roz, culoare care trebuie să se menţină 30 secunde. Se citeşte
volumul de soluţie NaOH folosit.

Ecuaţia reacţiei care are loc la titrare este următoarea:

2NaOH + H2SO4 = Na2SO4 + 2H2O

Pentru a calcula gradul de mineralizare se ţine seama de ecuaţia de mai sus, din care rezultă că:

1ml sol NaOH 0,1 n(0,004g NaOH)……….…0,0049g H2SO4

a ml sol NaOH………………………………..x

x = a*0,0049 g H2SO4 unde a este volumul de soluţie NaOH 0,1 n folosit la titrare

Gradul de mineralizare se raportează la 1000ml apă şi ţinând seama că s-au luat în analiză 25 ml
efluent, este dat de relaţia:

a * 0.0049 * 1000
G= gH 2 SO4 / Lapa
25

Observaţii:

După efectuarea operaţiei de demineralizare sau de dedurizare, schimbătorii de ioni se

saturează cu ioni Ca2+ şi Mg2+. Pentru regenerare, cationiţii de tip HR se spală cu soluţie de HCl 3-6%,
iar anioniţii de tip ROH se spală cu soluţie de NaOH 3-4%

CaR2 + 2HCl → 2HR + CaCl2

RCl + NaOH → ROH + NaCl

Schimbătorii de ioni se spală apoi cu multă apă distilată pentru îndepărtarea urmelor de
reactivi