1 parcă e un băț, șugubăț.

Poartă chipiul tras,

Cu cozorocul pe nas.

2 se-ndoaie ușor, pe picior.

Gâtul, vezi, e cam așa….
Cum îl are lebăda.

3 a fost un ineluș,
Pe deget învârtecuș,
Meșterul l-a rupt în două,
Să-i dea folosință nouă.

4 scaun ar părea,
Cu spătarul în podea
Și picioarele în sus,
Cine oare-așa l-a pus?

5 se pare că mă-nșel,
E o seceră de-oțel.
Dar, deși unealta-i nouă,
Coada ei e frântă-n două.

6 e un melc rotit,
În căsuță răsucit.
Parc-ar vrea să se răstoarne
Și să scoată-n grabă coarne.

7 parc-ar fi o coasă,
Nu vă temeți, nu-i tăioasă!
Are coada lungă,
Să-i ajungă.

8 e așa…, ca un colac,
Cu miere, cu mac,
Nu-l mâncați!
Că vă-nșelați!

9 un cârlig să fie?
Cine știe?
Este greu de-asemuit,
Dar e 9, negreșit!

10 vă trimite vestea,
Că s-a încheiat povestea.
Și-a semnat, precum îmi pare,
Un băț cu-n covrig în spinare.