1.

Dreptul cunoaste 2 acceptiuni:

Dreptul subiectiv= prerogativa recunoscuta de lege unei persoane(titularul dreptului) de a avea si de a pretinde o conduita unei alte
persoane(a da, a face, sau anu face ceva), in caz contrar putand apela la forta de coercitie a statului.
Drept obiectiv= totalitatea normelor juridice instituite sau sanctionate de stat care exprima vointa poporului ridicata la rang de lege
si a caror aplicare este realizata de bunavoie si in ultima instanta, prin forta coercitiva a statului
Dreptul obiectiv se clasifica in drept public si privat
Drept public=cuprinde normele juridice care privesc statul, colectivitatile publice si raporturile lor cu persoanele particulare, atunci
cand aceste raporturi privesc prerogativele subiectelor de drept public.(EX: drept international public, drept penal, drept
administrativ, drept constitutional)
Drept privat= cuprinde normele juridice aplicabile persoanelor particulare(fizice/juridice) si raporturilor dintre ele.(drept civil, drept
comercial)
Deosebirea dintre dr privat si public consta in metoda de reglementare. Daca in dr privat subiectele se afla pe picior de egalitate, in
dreptul public se manif relatii de putere intre parti(relatie de subordonare juridica)
Drept constitutional= ramura a dreptului formata din norme juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale care apar in
procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii de stat a puterii.

2. Raportul juridic de drept constitutional

Def. Raportul juridic de drept constitutional= relatiile sociale specifice dreptului constit care apar in procesul instaurarii, mentinerii si
exercitarii puterii de stat.
Obiectul de reglementare= relatiile sociale, care exprimand suveranitatea dreptului determina trasaturile fundamentale ale
sistemului social-economic si politic de organizare a societatii
Obiectul de reglementare cuprinde 2 categorii de relatii sociale
Relatii specifice de drept constitutional: care formeaza obiectul de reglementare numai pentru normele de drept constit
Relatii cu dubla natura juridica: reglementate atat de de alte ramuri de drept cat si de dreptul constit.le

Normele juridice de dr constit

Norma juridica= regula sociala de conduita, generala si obligatorie instituita si sanctionata de puterea de stat, menita sa asigure
ordinea sociala si care la nevoie poate fi impusa prin forta coercitiva a statului.
Clasificarea normelor de dr constit
Norme cu aplicatie mijlocita= norme care dau reglementari de principiu si care pt a fi puse in aplicare sunt urmate de reglementari
suplimentare prin alte ramuri de drept(ocrotirea familiei- ocrotirea mamei si copilului- dr civil)
Norme cu aplicatie nemijlocita= norme care reglementeaza direct relatiile sociale si care nu mai au nevoie sa fie precizate si intr-o
lege ordinara( egalitatea in drepturi a cetatenilor)
Particularitati: pentru mai multe dispozitii de drept constitutional e prevazuta de obicei o singura sanctiune- sanctiuni
specifice(revocarea mandatului parlamentar, declararea unui act normativ ca fiind neconstitutional). Alte sanctiuni sunt cuprinse in
alte ramuri de drept

Subiectele raporturilor de drept constit

Def. Sunt oamenii luati individual sau sau grupati in colective
O trasatura specifica a raportului juridic de dr constit: unul dintre subiecte este intotdeauna detinatorul puterii de stat(statul,
organul reprezentativ- legiuitorul). Organele reprezentative= Parlamentul, Presedintele, primarii, consiliile judetene si presedintii
consiliilor judetene = art 2.

O alta trasatura: poporul isi exercita suveranitatea prin organele reprezentative alese prin alegeri libere, periodice si corecte.
Subiectele de drept sunt:
1. Poporul
2. Statul- poate fi reprezentat direct(in rel dintre un stat federal si entitatile comp- state federate sau in cazul acordarii,
retragerii cetateniei unei persoane) sau prin organele sale
3. Organele statului(autoritatile publice)- organele legiuitoare, celelalte autorit executiv si judecat
4. Partidele, formatiunile politice- forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare
5. Cetatenii- pot aparea ca persoane fizice sau persoane investita cu demnitati publice
6. Strainii si apatrizii- in raporturi legate de acordarea cetateniei romane, a azilului politic

3. IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI CONSTITUTIONAL ROMAN

Prin izvoare de drept intelegem formele de exprimare a normelor juridice

Criterii de clasificare: in fct de autoritatea publica emitenta si continutul normativ
-sunt izvoare de drept constitutional numai actele adoptate de autoritati publice reprezentative si care contin norme juridice care
reglementeaza relatii sociale fundam ce apar in proc instaurarii, mentinerii si exercitarii put de stat.
IZVOARELE ordonate descrescator in functie de forta lor juridica:
1. Constitutia si legile de modificare a Constit- izvor principal- normele provin de la organul reprezentativ suprem al poporului-
adunarea constituanta si reglem cele mai imp rel sociale
2. Legea ca act juridic al Parlamentului-stricto sensu. Izvoare sunt numai legile organice si cele ordinare care reglem rel
fundam ce apar in proc instit, mentin si exercit put de stat= legi priv cetatenia, legile electorale, statutul parlamentarilor
3. Regulamentele Parlamentului- de organizare si functionare- fiindca sunt emisa de principala autoritate reprezen a statului si
reglem rel soc fundam…
4. Ordonantele Guvernului= legislatia delegata- temeiul constit este stipulat in art 115 din constit. Poate deveni izvor de dr
constit daca : priveste relatiile sociale fundam si daca este delegata de Parlament
5. Tratele internationale: tb sa fie licit, sa fie ratificat de Parlament, sa nu contravina legilor constit, sa nu incalce suprematia
constitutiei

LOCUL DR CONSTIT SI IMPORT Dr constit reprez ramura princ a oricarui sistem juridic. Normele constit stabilesc cadrul de
reglementare si constituie temeiul reglementarii celorlalte ramuri de drept. Este asezamantul politic si juridic fundamental

4.Teoria Constitutiei

Constitutia, izvorul principal al dr constit este in acelasi timp si izvor principal si pt intregul sistem normativ. Toate reglementarile
cuprinse intr-o ramura de drept tb sa fie compatibile cu dispozitiile constitutionale care stau la baza. O modif a normei constit
impune modificarea corespunzatoare a normelor din celelalte ramuri de drept care contin reglementari ale acelorasi rel sociale*
regula conformitatii

5.Aparitia, adoptarea, modificarea si abrogarea constitutiei Constitutia, lege fundam a statutului reprez izvorul juridic princil al
dreptului constitutional. Cuvantul constitutie provine din latinescul constitutio care inseamna asezare cu temei, starea unui lucru. In
dr roman constitutia este sinonima cu legea- constitutiile imperiale initiate si adoptate de imparat). Ac acceptiune se mentine pana
in sec 18 cand capata un nou sens, de lege fundamentala a unui stat suveran.

Caracteristicile Constitutiei
Este o lege, contine norme juridice investite cu forta juridica suprema, este adoptata dupa o procedura speciala, stabileste organele
esentiale ale statului si modul lor de functionare, stabileste drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor,
constitutia e mult mai stabila in timp fata de celelalte legi

CONSTITUTIA CUTUMIARA/ SCRISA In mod obisnuit, constitutiile se divid in doua categorii: constit cutumiare/nescrise si
const scrise. Constitutiile cutumiare se intalnesc in Anglia, Israel si Noua Zeelanda. Ele sunt rezultatul experientei si practicii zilnice, al
unor traditii, uzante, precedente si principii fundamentale cristalizate in decursul timpurilor in activitatea statala.Prima constitut
aparuta in lume a fost o constitutia cutumiara, constitutia engleza. Desi procesul de formare a ac constit a inceput la 1215 prin
adoptarea Magna Charta Libertatum, acesta a continuat si dupa aparitia primelor constitutii scrise. Constit engleza se prezinta azi ca
fiind formata dintr-o parte scrisa "statute law", o parte nescrisa formata din dreptul cutumiar"equity" si o parte de precedent/ drept
judiciar numit "common law".Desi constitutia cutumiara prezinta avantajul de a fi mult mai flexibile si suple, doctrina juridica
considera ca regulile constitutionale cutumiare nu sunt clar definite, imprecise, incerte, incomplete si nu impun limite redutabile
pentru puterile constituite.Constitutia scrisa prezinta mai multe avantaje, este clara, permanenta si intangibila, atat timp cat nu
intervine o procedura de revizuire, ea insasi definita si dificila si care nu poate fi modificata cu usurinta de guvernanti. Majoritatea
statelor lumii au astazi constitutii scrise.Ideile care au stat la baza extinderii formei scrise la constitutiei: ideea domniei legii, ideea de
legalitate, ideea contractului social- Rousseau, ideea ca o constit scrisa poate rigidiza sistemul juridic si limita eficient puterea
guvernantilor.

ADOPTAREA CONSTITUTIEI Constitutia se adopta de cate o putere constituanta, adica acea autoritate statala investita cu forta de a
adopta o constitutie. Ac putere constituanta poate fi de 2 feluri: putere constituanta originara sau putere constituanta instituita.
Puterea constituanta originara este acea autoritate statala care are posibilitaea de a adopta o constitutie atunci cand aceasta nu a
existat in acel stat sau cand nu mai exista o constitutie a statului(in urma unor, revolte, revolutii, razboaie civile, lovituri de stat,
schimbari de regim). Spunem de ac tip de putere constituanta care are un tip de legitimitate populara(instituirea unui organ
constituant pt elaborarea Const). Puterea constituanta instiuita e cea care are posibilitatea de a adopta o Constitutie atunci cand
intr-un stat exista deja o Constitutie.Puterea constituanta instiita est prevazuta de constitutia in vigoare sau anterioara atat in ce
priveste competenta cat si organizarea si functionarea ei. Put const instit are o legitimitate legala(art 150)
MODURI DE ADOPTARE A CONSTITUTIEI

Dupa modul de adoptare a constitutiei intalnim 6 forme de constitutie

Constitutia acordata- Octroyee, sau charta concedata este cea mai rudimentara forma de constitutie scrisa. Monarhul absolut, din
proprie initiativa elaboreaza o constitutie pe care o acorda poporului sau. Nu este o constitutie democratica. De ex, Charta regala din
1814 a regelui Ludovic 18, Constitutia Piemontului si Sardiniei din 1844 si Constitutia japoneza din 1889. Ac tip de constitutie poate fi
modificata dupa bunul plac al suveranului, fara consimtamantul poporului. Nu mai este azi in vigoare

Constitutia plebiscitara sau statutul Este tot o constitutie data de seful statului si supusa ratificarii populare printr-un plebiscit.
Aceasta aprobare este insa una formala si lipsita de caracter democratic. Plebiscitul a fost practica de adoptare a constitutiilor
autoritate. In fapt, populatia se exprima asupra unei stari de fapt, avand doar rol consultativ, neputand introduce amendamente la
actul constitutional.Ex de statute: Statutul Albertin care devine constit Italiei in 1848, Constitutia Ro din 1938.

Pactul este considerat o forma democratica de constitutie ce presupune incheierea unui contract intre suveran si popor, uneori prin
intermediul Parlamentului. Ca exemple, putem amintde Pactul din 1830 prin care ducele de Orleans primeste tronul Frantei, Constit
de la 1866, de la 1923

Conventia este opera unei conventii constitutionale.Presupune o adunare constituanta care stabilieste principiile dupa care se
conduce intreaga societate. Aceasta adunare era considerata deasupra Parlamentului si avea dreptul de a stabili puterile delegate in
stat si competenta puterii constituante instituite. De ex constit americana de la 1787 sau Constit germana de la 1919

Constitutia referendara este caracterizata prin faptul ca odata aprobata este supusa si ratificarii populare prin procedura de
referendum. De ex Constit rom din 1991

Constitutia parlamentara: este adoptata de parlament fara a mai fi supusa aprobarii populare. Ca ex constit de dupa cel de-al doilea
RM- constit din 1948,52 si 65.

Modificarea Constitutiei

De principiu, dreptul de a revizui Constitutia ii revine aceluiasi organism care a adoptat-o. Daca procedura de revizuire a Constitutie
urmeaza acelasi mecanism de modificare ca si legile obisnuite ne aflam in prezenta unei constitutii flexibile sau suple. Daca
modificarea Constitutiei este diferita, avem de-a face cu o constitutie rigida. Rigidizarea unei constitutii se poate realiza prin mai
multe metode: stabilirea in cuprinsul Constit a aceasta nu poate fi modificata pt o anumita perioada de timp, stabilirea unei
proceduri complicate de revizuire-const americana, stabilirea faptului ca nu se poate proceda la revizuirea constit in anumite
perioade= per de razboi, in timpul starii de urgenta, pe per regentei.

Unele constitutii au introdus clauze referitoare la imposibilitatea de modificare a unor dispozitii considerate de esenta regimului
politic. De ex nu poate face obiectul modif constitut forma republicana de guvernamant, limba oficiala sau capitala tarii

Initiativa revizuirii difera de la caz la caz. Constit din 1866 si 1923 acordau initativa revizuirii regelui si parlamentului, cea din 1938
acorda acest drept numai regelui. Actualmente constit ro poate fi supusa revizuirii numai daca se intrunesc urmator conditii:
presedintele initiaza revizuirea la propunerea Guvernului, obtine cel putin 1/4 din nr deputatilor sau senatorilor precum si cel putin
500 000 de cetateni cu drept de vot.

Incetarea provizorie a efectelor juridice ale normelor constit si abrogarea Constit

Unele constitutii interzic in mod expres suspendarea lor. Ca de ex constit de la 1866. Alte constitutii nu contin asemenea dispozitii. In
practica, constitutiile au fost suspendate mai ales in perioada de criza politica atunci cand se renunta la formele democratice de
conducere. Doctrina juridica considera suspendarea constitutiei ca fiind ilegala. Abrogarea se produce de regula atunci cand se
elaboreaza o noua constit si este adoptata. Abrogarea poate fi explicita- mentionata de normele noii legi fundam vezi art 153 din
constit actuala, sau implicita, rezultand din faptul ca nu pot coexista doua legi fundamentale valide.

Continutul normativ al constitut: In const sunt sistematizare dispozitii referitoare la principii generale care caract regimul politic,
organizarea si funct instit statului precum si drepturile fundamentale ale cetatenilor. Constitutia cuprinde norme care reglem toate
domeniile vietii ec, soc, polit si jurid ale unei societati organizate statal. Reglementarea detaliata revine apoi in baza principiilor
stabilite de constit altor tipuri de acte normative-legi org, ordonante,regulamente etc

SUPREMATIA CONSTITUTIEI- val jurid suprem, super legalitate

Este trasatura principala a constitutiei care o plaseaza in varful institutiilor politico-juridice dintr-un stat. Are o pozitie supraordonata
nu numai in sistemul de drept ci in intregul sistem social si politic al unei tari. Suprematia constitutiei se fundamenteaza in opinia
unor autori pe continutul si forma ei. Se vorbeste astfel de o suprematie materiala si de o suprematie formala.
Suprematia materiala se motiveaza prin aceea ca intreaga ordine juridica se bazeaza pe constitutie si in ac fel e superioara tuturor
celorlalte forme de activitate juridica, deoarece ea asigura stabilitatea lor.
Suprematia formala este explicata prin divizarea constitutiilor in suple si rigide, precizandu-se ca redactarea constitutiei
exteriorizeaza forta deosebita care ii este conferita dispozitiilor sale.

Consecinte si garantii ale suprematiei Constitutiei

Pozitia privilegiata a constitutiei in sist de dr implica anumite consecinte juridice: adoptarea constitutiei, modificarea, suspendarea si
abrogarea constitutiei, pozitia supraordonata a constit fata de celelalte legi, conformitatea intregului drept cu constitutia
Garantii juridice pt asig suprem constit: controlul general al aplicarii constitutiei, controlul constitutionalitatii legilor, indatorirea
fundamentala de a respecta constitutia, aplicarea directa a constitutiei

Controlul constitutionalitatii legilor

este activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia. Constitutia cuprinde regulile privitoare la autoritatile
competente a face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce tb luate dupa realiz ac proceduri. Prin controlul
constitutionalitatii legilor e garantata separatia puterilor in stat si protectia drepturilor fundamentale ale omului.

Evolutia istorica a controlului de constituionalitate in statele unite,prin speta Marbury vs Madison din 1803, in contextul in care
curtea suprema a statelor unite reprezentata de judec Marshall desi nu avea dreptul de a decide asupra constitutionalitatii legilor, ia
una din cele mai indraznete decizii, ce a dus la fundamentarea controlului de constitutionalitate si acceptare unanima
1800 alegeri- schimbarea puterilor politice in sua. Anticipand infrangerea, presedintele aflat inca in functie realizeaza mai multe
numiri in functie in ultimele sale zile de mandat, intre care si numiri in functii de judecator la nivelul statelor federate. Cum unele
numiri n- au putut ajunge la timp la persoanele si autoritatile vizate, noul presedinte a facut si el la randul sau propuneri pentru
aceleasi functii. Stiind ca a fost numit in fct de judecator de pace, judecatorul Marbury, judecator numit de presedintele invins in
alegeri-Adams, intenteaza un recurs in fata curtii supreme invocand unele dispozitii ale legii de org judec care permite aut juridice sa
solicite Executivului sa aduca la indeplinire unele obligatii. John Marshall, judecatorul si presedintele curtii supreme de la acea data,
numit in functie de actualul presedinte a respins solicitarea lui Madison, invocand faptul ca dispozitiile legii de organizare contravin
constitutiei sua. Prin ac solutie, marshall nu aduce atingere nici put politice invinse in alegeri caci prin ea recunoaste implicit si
numirile realizate de fostul presedinte, dar nici nu face posibile consecintele juridice ale exercitarii ac puteri in ultimele sale zile de
mandat.