Aprobat prin procesul verbal nr.

10
a şedinţei departamentului "Arhitcetură"
de la " 14 " mai 2018
d.arh., conf. Aurelia CARPOV
___________________________

Beneficiari: Studentii anului V Facultatea Urbanism si Arhitectura,

Specialitatea Arhitectură
Numarul de credite ECTS: 3 credite (90 ore)
Titularul disciplinei: lector superior Radu Andronic

CHESTIONAR DE SUBIECTE
pentru examenul la disciplina „TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN ARHITECTURĂ”
S.10.O.070
1. Care este structura interfeței softului de modelare McNeel- Rhinoceros 5 în materie de UI.
2. Enumerați caracteristicile, opțiunile și utilizarea următorilor asistenţi în modelare: Ortho, Grid,
Snap și Planar
3. Care sunt modalitățile de formare ale arhitecturii generativ-parametrice – exemple de
arhitectură contemporană în care instrumentele digitale de generare joacă un rol semnificativ
4. Descrieţi istoria alogritmului matematic în arhitectură – programe de arhitectură de diferite
tipologii, evoluția acestora în timp.
5. Explicaţi analiză istorică și dezbatere despre posibilită ți de implementare a arhitecturii
parametrice și rolul acesteia din punct de vedere interdisciplinar extins.
6. Ce presupune modelare de bază – funcții de punct, grid, surface – solid, analiză a tipologiei de
construcție digitală tridimensională (asemănări și deosebiri între polygon – subdivision – surface
– solid).
7. Faceţi o introducere în structura interfe ței plug-in-ului de programare vizuală Grasshopper
8. Descrieţi operațiile cu puncte, linii, opera ții matematice, operatori de input, liste, serii, intervaluri,
gradient, grafic
9. Explicaţi modificatori matematici și transformările de bază (transla ție, rota ție, scalare, aliniere,
orientare).
10. Cum se poate folosi transformările euclidiene și matematice pentru a ob ține o serie de efecte
generative dorite.
11. Care sunt operațiunile cu suprafețe – generatori, proiec ții de suprafe țe, intersec ții.
12. Care sunt modalităţile de utilizare a operatorilor booleani
13. Care este specificul realizării interac țiune point-curve-surface.
14. Explicaţi relaționarea cu liste de parametrii, opera ții cu elemente de tip tree, cherypick
15. Ce posibilităţi de modelare ne permit plug-in-urile asociate Grasshopper – LunchBox,
WeaverBird, Kangaroo în generarea de structuri reticulate.
16. Care sunt elementele constituente ale unei bune randări și ale unei prezentări arhitecturale.
17. Ce presupune randare și vizualizare, prezentarea structurilor generative, folosind motorul de
randare V-ray for Rhino.
18. Explicaţi modalitatea de vizualizare a elementelor în context real de fotomontaj
19. Ce presupune fabricație digitală– printare 3d și tăiere CAM
20. Explicaţi prin folosirea exemplelor vizualizate, găsirea de exemple proprii, stabilirea unui limbaj
comun asupra arhitecturii parametrice
21. Cum interpretaţi cunoașterea și înțelegerea contextului contemporan de instrumente digitale
implicate în practica de arhitectură.
22. Cum înțelegeţi procesul de creație arhitecturală prin folosirea programelor digitale-generative ca
instrumente de explorare a posibilită ților unui proiect dat, de la stadiul de analiză de sit, spre
model de concept până la proiectul final.
23. Exemplificaţi capacitate de sinteză și intepretare a unor exemple de arhitectură parametrică în
spirit critic
24. Argumentați abilitatea de a recunoa ște și găsi metodele eficiente prin care algoritmi generativi
pot aduce un plus de valoare în cadrul proiectelor proprii, atât din punct de vedere al
construcției volumetrice cât și din punct de vedere a analizei de context.
25. Descrieţi abilitatea de a descompune un proiect de arhitectură într-o serie de algoritmi
determinanți, și de a rafina, optimiza și implementa solu ția dortiă folosind instrumentele digitale
însușite în cadrul cursului
26. Care au fost începuturile parametrismului în arhitectură? Argumenta ți dacă eforturile ini țiale au
relevanță în contextul contemporan.
27. Care este software de proiectare de arhitectură. Tipologii. Programe diferite în raport cu
arhitectura parametrică. Argumentați puncte forte, puncte slabe și posibile direc ții de viitor.
28. Modul Grasshopper – Alegeți un nod de funcție, sau o succesiune de noduri și exemplifica ți în
scris cât și prin schiță trei posibilită ți de folosire în practica de arhitectură a acestora
29. Daca ați avea oprtunitatea de a concepe un nou nod sau o nouă func ție, care ar fi acela și ce
implicații ar avea în practica de arhitectură. Descrie ți într-o schemă logica principiul de
funționare a nodului propus.
30. Cum ar arăta programul de arhitectură optim din punctul dvs. de vedere? Argumenta ți de ar
constitui un element de avantaj față de contextul de software existent. Rezolva ți acest subiect
în maxim 12 rânduri. Puteți folosi și schmă logică pe jumatate de pagină A4.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE
1. Hadid Z / Schumacher, P, Fluid Totality Studio Zaha Hadid 2000-2015 University of Applied Arts
Vienna, IoA Institute of Architecture 2015;

2. Hensel M, Menges A, Weinstock M, Emergence: Morphogenetic Design Strategies, Wiley and

Sons 2014;

3. Khabazi Z, Generative Algorithms using Grasshopper, Zubin Mohamad Khabazi, 2010,

http://files.na.mcneel.com/misc/Generative%20Algorithms%20v2.zip

4. Schumacher, P / Hadid Z, Total Fluidity Studio Zaha Hadid, Projects 2000-2010 University of
Applied Arts Vienna, Springer 2010;

5. Tedeschi A, AAD Algorithms-aided Design. Parametric strategies using Grasshopper, Verlag:

The Thinker 2014;