TEST

A,,Cei care susţin menţinerea unei populaţii romanice în Dacia se împart în două categorii. Unii susţin
părerea că provincialii romani s-au refugiat în munţi pentru a-şi păstra acolo libertatea şi viaţa, alţii (…)
consideră că ei au rămas netulburaţi în văi şi câmpii în vechile lor case şi aşezări. Împotriva primei păreri
putem ridica întrebarea de ce coloniştii romani, obişnuiţi cu bunurile unei culturi mai dezvoltate, ar fi
preferat să îmbrăţişeze o viaţă în sălbăticie, să schimbe modul de viaţă urban şi agricultura cu păstoritul, când
împăratul lor le asigurase în Moesia locuinţe şi pământuri, în mijlocul poporului lor, în condiţiile plăcute ale
unei existenţe obişnuite, sub protecţia săbiilor legiunilor romane, unde nu trebuiau să părăsească nici măcar
vechiul nume al provinciei lor? A doua părere îşi găseşte respingerea în căutarea zadarnică a presupusei
continuităţi a oraşelor şi populaţiei Daciei în toate monumentele literare ale vecinilor.”
(Robert Roesler, Studii româneşti, 1871)

B,,Lupta [de ridicare social-politică şi de emancipare naţională] se activează graţie iniţiativelor luate de
Inochentie Micu (…), episcop între 1728-1751. (…) A fost primul care a elaborat un program complex de
emancipare politică şi socială a naţiunii române din Transilvania. Pentru înfăptuirea acestui program,
episcopul român a dus o luptă dârză. Momentul luptei (…) marchează un punct crucial în istoria ideii
romanităţii românilor. Această idee se transformă acum, în conştiinţa românilor, într-un factor politic
dinamic şi ofensiv, capabil să fie utilizat în lupta pentru emaniciparea românilor şi aşezarea lor într-o situaţie
politică şi socială egală cu cea a naţiunilor politice, îndreptăţiţi fiind la această situaţie de numărul şi
vechimea lor. Aceste titluri de drept, invocate conştient şi activ de români, provoacă la naţiunile ameninţate
în privilegiile lor, sentimentul de neputinţă, de recunoaştere tacită a îndreptăţitelor lor cereri; dar, pentru a-şi
salva situaţia ele reacţionează vehement, atitudine ce-şi găseşte expresia, în ceea ce priveşte ideea romanităţii
românilor, în negarea originii lor romane. Se ajunge, astfel, la prima negare conştient tendenţioasă a originii
romane a românilor (…).”
(Adolf Armbruster, Romanitatea românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
2. Numiţi populaţia la care se referă sursa A.
3. Menţionaţi câte un spaţiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
4. Scrieţi litera care corespunzătoare sursei care combate ideea menţinerii unei populaţii romanice în Dacia.
5. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa B.
6. Prezentaţi două idei prin care istoricii români au susţinut romanitatea românilor.
7. Menţionaţi o cauză pentru care istoricii s-au implicat în abordarea romanităţii românilor.
8. Prezentaţi două idei prin care reprezentanţii Şcolii Ardelene au susţinut romanitatea românilor.
9. Menţionaţi două idei ale teoriei imigraţioniste elaborate de Robert Roesler
10. Precizaţi un factor al romanizării dacilor
11. Numiţi provincia romană situată la nord de Dunăre si provincia romana situata la sud de Dunare.

Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

,,Cum că românii cei de astăzi sunt în Dachia, pre carii alte neamuri îi cheamă vlahi şi valahi, iar pre sine
se numesc români, sunt din romanii cei vechi de Traian împărat aduşi şi aşezaţi în Dachia, să dovedeşte şi să
adeverească întâiu din scriitori, a doua din obiceiuri, a treia din limbă, a patra din nume. Scriitorii cei învăţaţi
şi înţelepţi toţi cu o gură şi un cuget scriu şi strigă cum că românii cei din Dachia (...) sunt romanii cei vechi.
Nici să poată zice că aceşti scriitori au părtinit şi au vrut să placă românilor, de vreme ce de un neam nu au
fost cu românii, nici au nădăjduit ceva de la ei.” (Samuil Micu, Scurtă cunoştinţă a istoriei românilor)

Pornind de la acest text răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza textului, o denumire acordată românilor de către ,,alte neamuri.”
2. Precizaţi, pe baza textului, cum se numesc ,,pre sine” românii.
3. Precizaţi, pe baza textului, două categorii de izvoare în care se încadrează argumentele continuităţii
folosite de Samuil Micu.
4. Precizaţi secolul în care romanitatea românilor devine o problemă politică.
5. Menţionaţi un izvor narativ din secolul al VII-lea şi unul din secolul X care îi menţionează pe români.
6. Menţionaţi două idei ale lui A.D. Xenopol prin care a susţinut romanitatea românilor.
7. Numiţi două idei ale teoriei imigraţioniste elaborate de Franz Joseph Sulzer.
8. Prezentaţi două argumente utilizate de istoricii români care combat teoria imigraţionistă
9.Precizaţi, un umanist român, care a susţinut romanitatea românilor.
10.Menţionaţi un izvor narativ din secolul al XII-lea care îi menţionează pe români.
11. Menţionaţi două argumente prin care membrii Şcolii Ardelene au susţinut romanitatea românilor.

Elaboraţi în aproximativ două pagini, un eseu despre romanitatea românilor în viziunea istoricilor, având
în vedere:

a. Menţionare a două epoci istorice în care a fost studiată ideea romanităţii românilor.
b. Numirea unui istoric şi prezentarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea
romanităţii românilor.
c. Menţionarea a două idei formulate pentru susţinerea ideii romaniţăţii românilor;
d. Formularea unui punct de vedere referitor la semnificaţia studierii romanităţii
românilor şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.