SUBIECTUL al 11-lea (30 puncte) Citiţi cu atenţie sursa de mai jos: 'citato, „Efortul lui Ludovic de

Anjou de a aduce teritoriile est-carpatice sub puterea sa s-a lovit de o rezistenţă tenace a localnicilor,
accelerând constituirea Moldovei ca stat independent. Cea ink dintâi revoltă impotriva dominaţiei
regatului angevin s-a produs în anul 1359, concomitent şi nu fără legătură cu afirrnarea de
independenţă a domnitorului muntean Nicolae Alexandru. In Moldova. la această dată un modest
voievodat pe valea râului cu acelaşi nume, în teritoriile din nordul tării care va purta acest nume în
secolele următoare, Ludovic reuşeşte să domine situaţia, dar cu preţul unei însemnate concesii. In
locul dominaţiei directe pe care o preconizase anterior, el s-a văzut silit să aducă în fruntea acestei
ţări un voievod român din provincia învecinată a uNi Maramureşului, veche autonomie românească
la nord de Transilvania, unde, în aceeaşi vreme, instaurarea efectivă a dominaţiei ungare provocase o
sciziune în rândurile păturii nobiliare române. ie Trecând munţii cu o ceată de războinici
maramureşeni, a menţinut însă voievodatul de la răsărit de Carpaţi, ale cărui hotare le-a extins spre
nord şi spre răsărit [...] Descălecatul lui Dragoş, cum este numită în tradiţia istoriografică a ţării luarea
în stăpânire a Moldovei de către maramureşeni, a menţinut însă voievodatul în dependenţa regelui
Ludovic al Ungariei, situaţie pe care localnicii nu au acceptat-o. Cinci ani mai târziu, la sfârşitul anului
1364 sau la începutul anului următor, concomitent cu o nouă înfruntare între regatul ungar şi Tara
Românească, Moldova şl; se răscoală împotriva dominaţiei regelui angevin; conducerea răscoalei a
fost preluată de un alt fruntaş român din Maramureş, Bogdan, ostil politicii lui Ludovic de îngrădire a
autonomiei provinciei sale natale. Descendenţa lui Dragoş a fost alungată şi, sub noul ei voievod,
Moldova devine, la răndul ei, stat independent." (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş.
Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

iti pe harta politică a Europei a Ţării Româneşti şi Moldovei, în cursul secolului al X1V-1ea. proces
care a consacrat politic supravieţuirea romanităţii nord-dunărene în inde- lungata perioadă a
migraţiilor, a fost rezultatul împletirii a trei linii de evoluţie interdependente: ic. concentrarea
formaţiunilor politice în cadre teritorial-politice unitare; crearea instituţiilor su-iu prerne, laice şi
ecleziastice, ale puterii autonome; eliberarea teritoriului celor două state de sub ui dorninaţiile
străine înlăuntrul graniţelor lor istorice, astfel cum s-au conturat în secolul al XIV-lea. !a Momentul
decisi■ al constituirii statelor, exprimat prin tradiţia istorică de descălecat şi intemeiere, n a fost
inlăturarea dominaţiei teritoriale a regatului ungar. Anihilarea autonomiei Făgăraşului în 1291 de
către regele Andrei al III-lea a coincis, potrivit tradiţiei istorice a Ţării Româneşti, cu trecerea munţilor
de către Negru Vodă, personaj a cărui identitate reală este necunoscută, şi instalarea sa la
Câmpulung, unde şi-a mutat scaunul. Câmpulung. până atunci un avanpost al regatului ungar, sediu
al unei înfloritoare comunităţi catolice, alcătuită din saşi şi unguri, etapă importantă a drumului
comercial care lega Transilvania de Dunărea de Jos şi cu Marea Neagră, a devenit acum cea dintâi
reşedinţă a domniei Ţării Româneşti. locul unde au fost ingropaţi primii ei domni. [...] Descălecatul de
la Câmpulung a fost urmat de in►emeierea Ţării, adică de agregarea formaţiunilor politice
preexistente, cnezate şi voievodate. Potrivit tradiţiei eronicăreşti a Ţării Româneşti, procesul
agregării în stănga Oltului a pomit din Câmpulung, a cuprins Argeşul, care avea să devină al doilea
sca►n al domniei, după i care ţara s-a /ă/it p'ănă la Dunăre şi Siret şi, probabil, spre gurile Dunării,
integrare teritorială prezentată de traditie ca un fapt de expansiune teritorială. Desăvârsirea
Intemeie►ii Ţarii Româneşti a avut loc odată cu unirea teritoridor de la aptis de râttl )It ett
voievodatui din Câmpulung, care s-a produs ca un act de 'inchinare u căpeteniilor voievodaltilui lui
l.ituvoi faţă de niai puternicul voievod din stânga Oltului." (M• Bărbulescu, D. Deletant, K. 1 I itebins,
$. Papaeostea, I). Teodor, Istoria Ronni►ici)