REFERAT

CAMERA PRELIMINARĂ

A)Noțiune

 este o nouă fază a procesului penal în cadrul căreia judecătorul de cameră preliminară
analizează legalitatea trimiterii în judecată, a administrării probelor şi a efectuării actelor de
urmărire penală;
 elimină posibilitatea restituirii ulterioare, în faza de judecată, a dosarului la parchet.
 funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată apare ca o instituţie de sine
stătătoare, care nu face parte nici din faza de urmărire penală, nici din faza de judecată.

B)Obiectul camerei preliminare-sediul materiei art. 342 Cpp

Constă în verificarea, după trimiterea în judecată a inculpatului prin rechizitoriul

procurorului, a următoarelor aspecte:
a)competenţa instanţei;
b)competența organelor de urmărire penală-cauză de nulitate relativă;
c)legalitatea sesizării/actului de sesizare ;
d) legalitatea și loialitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale;
e)legalitatea efectuării actelor procesuale /procedurale de către organele de urmărire penală.

Durata procedurii camerei preliminare –sediul materiei art. 343 Cpp

 cel mult 60 de zile(termen de recomandare) de la data înregistrării cauzei la
instanţă-poate fi depășit în cauzele complexe (cu mai mulți inculpați, cu elemente de extraneitate
etc.);
 nu poate fi mai mică de 20 zile de la aceeaşi dată.

a) Verificarea competenței instanței

 judecătorul de cameră preliminară verifică în cauză respectarea legii conform art.

40 Cpp, respectiv dacă instanța sesizată este competentă material/după calitatea persoanei
/teritorial să soluționeze cauza.

b)Verificarea legalității sesizării

Obiectul verificării: actul de sesizare a instanței-rechizitoriul procurorului

Judecătorul de cameră preliminară verifică:

 îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege cu privire la conținutul actului de sesizare
și respectarea disp. art. 328 Cpp;
 claritatea acuzației-descrierea faptei cu suficiente elemente încât să rezulte
concordanța cu norma penală și să se facă înțeles obiectul judecății.

c)Verificarea legalității administrării probelor

 Judecătorul de cameră preliminară verifică:
 dacă probele au sau nu caracter legal, dacă au fost administrate în condițiile legii;
 respectarea condițiilor de contradictorialitate și a dreptului la apărare;
 incidența cazurilor de nulitate absolută/relativă- art. 281 al. 1 lit. e și f și art. 282
Cpp;
 evaluarea pertinenței, concludenței sau utilității probelor nu face obiectul
procedurii camerei preliminare.

Distincții
Principiul legalității administrarii probelor este regula potrivit căreia în cadrul procesului
penal trebuie administrate probele obținute cu respectarea dispozițiilor legale din mijloacele de
probă prevăzute de lege.
Principiul loialității administrării probelor –art. 101 Cpp- este regula potrivit căreia este
interzisă utilizarea oricărei strategii sau manopere ce are ca scop administrarea, cu rea-credință,
a unui mijloc de probă sau care are ca efect provocarea comiterii unei infracțiuni în vederea
obținerii unui mijloc de probă, dacă prin aceste mijloace se aduce atingere demnității persoanei,
drepturilor acesteia la un proces echitabil sau la viața privată .

d)Verificarea legalității efectuării actelor procesuale/procedurale de către organele de

urmărire penală
Judecătorul de cameră preliminară verifică:
 dacă actele procesuale/procedurale au fost efectuate cu respectarea dispozițiilor
legale și în ordinea impusă de Cpp;
 dacă au fost parcurse etapele obligatorii ale urmăririi penale;
 dacă este incident vreunul din cazurile de nulitate absolută,prevăzute de disp. art.
281 al. 1 lit. e,f Cpp sau de nulitate relativă prev. de art. 282 Cpp

C)Măsuri premergătoare-sediul materiei- art.344Cpp

 rechizitoriul, însoțit de dosarul cauzei și de un număr necesar de copii certificate
ale rechizitoriului, respectiv ale traducerii autorizate a rechizitoriului(când inculpatul nu cunoaște
limba română/este cetățean aparținând unei minorități) pentru a fi comunicate
inculpatului/inculpaților se trimit instanței competente să judece cauza în fond;
 după înregistrarea cauzei la instanţă aceasta se repartizează aleatoriu unui judecător
de cameră preliminară -un singur judecător, chiar și la ICCJ unde completul de fond este format
din trei judecători ;
 judecătorul de cameră preliminară căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza dispune
prin rezoluție administrativă următoarele măsuri pregătitoare soluționării cauzei:
-comunicarea copiei certificate a rechizitoriului inculpatului și, după caz, a
traducerii autorizate a acestuia, la locul de deținere/adresa unde locuiește/adresa la care a
solicitat comunicarea actelor de procedură;
-stabilirea termenului(în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei)
în care părțile pot formula cereri și excepții( minum 20 de zile de la data comunicării copiei
rechizitoriului)-este un termen procedural judiciar, și nu legal, calcularea lui făcându-se potrivit
disp. art. 269 Cpp;
-încunoștiințarea părților și a persoanei vătămate, prin adresă,despre obiectul
procedurii în cameră preliminară , dreptul de a-și angaja un apărător ales și termenul în care pot
formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării
actelor de către organele de urmărire penală ,respectiv cu privire la competența instanței sau a
organelor de urmărire penală și cu privire la legalitatea sesizării instanței;
-desemnarea unui avocat din oficiu în cazul în care asistența juridică este
obligatorie, iar părțile /persoana vătămată nu au angajat un avocat ales (va fi emisă o adresă
către barou pentru a fi desemnat un avocat din oficiu),judecătorul stabilind și termenul în care
avocatul din oficiu,desemnat în cauză, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la
legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală
,respectiv cu privire la competența instanței sau a organelor de urmărire penală și cu privire la
legalitatea sesizării instanței, termen ce nu poate fi mai scurt de 20 de zile calculat de la data
desemnării avocatului ca apărător al inculpatului;

D) Cererile și excepțiile care pot fi formulate

 părțile și persoana vătămată pot formula, în termenul stabilit de judecătorul de
cameră preliminară, cereri și excepții prin care să invoce necompetența organelor de urmărire
penală, nelegalitatea sesizării/actului de sesizare, nelegalitatea și neloialitatea administrării
probelor în cursul urmăririi penale, nelegalitatea efectuării actelor procesuale/procedurale de
către organele de urmărire penală, incidența sancțiunii nulității absolute/relative/aexcluderii
probelor nelegal/neloial administrate;
 judecătorul de cameră preliminară poate invoca din oficiu doar cazurile de
nulitate absolută prev. de art. 281 al. 1 lit e si f Cpp, nu și pe cele de nulitate relativă.

E) Contradictorialitatea procedurii de cameră preliminară(art. 345 al. 1 Cpp)

Dacă s-au formulat cereri/excepții/au fost invocate excepții din oficiu judecătorul de cameră
preliminară trebuie să:
 stabilească termen în camera de consiliu, să dispună citarea părților, a persoanei
vătămate și încunoștiințarea procurorului;
 la termenul stabilit să pună în dezbatere contradictorie cererile și excepțiile invocate de
părți, persoana vătămată /din oficiu, să asculte concluziile procurorului (a cărui participare este
obligatorie, sub sancțiunea nulității absolute) și ale părților, persoanei vătămate(dacă sunt
prezente),respectiv ale avocaților acestora;
 neprezentarea părților, persoanei vătămate legal citate nu are drept consecință amânarea
cauzei/imposibilitatea soluționării cauzei ,ci punerea în discuție a excepțiilor invocate în scris de
părți,persoana vătămată/de avocații acestora, precum și a celor invocate din oficiu de judecătorul
de cameră preliminară și ascultarea concluziilor procurorului și avocatului ales/desemnat din
oficiu ;dacă prezența inculpatului este obligatorie în fața instanței (în cazurile prev. de art. 346
Cpp)judecătorul dispune aducerea acestuia la termenul stabilit.

F) Situații posibile

 dacă nu s-au formulat cereri şi excepţii în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) şi
(3) şi nici nu a ridicat din oficiu excepţii, la expirarea acestor termene - judecătorul de cameră
preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de
urmărire penală şi dispune începerea judecăţii;judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în
camera de consiliu, fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului,
prin încheiere, care se comunică de îndată acestora.
 dacă respinge cererile şi excepţiile invocate ori ridicate din oficiu, în condiţiile art. 345
alin. (1) şi (2), prin aceeaşi încheiere judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea
sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi
dispune începerea judecăţii;
 judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:
a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de
procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea
stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii;
b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;
c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în
termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii.
 în toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus
una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire
penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii.
 în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi c) şi la alin. (4), judecătorul de cameră
preliminară se pronunţă prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea părţilor şi a persoanei
vătămate şi cu participarea procurorului. Încheierea se comunică de îndată procurorului, părţilor şi
persoanei vătămate, iar în cazul prevăzut la alin. (3) lit. b), restituirea cauzei la procuror se dispune
prin încheierea prevăzută la art. 345 alin. (2);
 declină competența de efectuare a procedurii de cameră preliminară judecătorului de
cameră preliminară din cadrul instanței competente(teritorial, material, personal)

G)Procedura remediu –sediul materiei art. 345 al. 3 Cpp

 stipulează posibilitatea remedierii neregularităților - vizează numai îndreptarea

neregularităților actului de sesizare(procurorul nu poate proceda la refacerea actelor de
urmărire penală constatate a fi nule sau administrarea probelor excluse);
 în termen de 5 zile(termen legal imperativ) de la comunicarea încheierii
judecătorului de cameră preliminară, procurorul poate:
 să remedieze neregularitățile actului de sesizare constatate de judecătorul de cameră
preliminar, astfel încât să poată fi stabilite obiectul și limitele judecății și să comunice că
menține dispoziția de trimitere în judecată;remedierea neregularităților nu se realizează prin
întocmirea unui nou rechizitoriu, ci printr-un act distinct care trebuie verificat sub aspectul
legalității și temeiniciei de procurorul ierarhic superior;
 să solicite restituirea cauzei la parchet(de ex. dacă s-a constatat nelegalitatea
administrării unor probe esențiale în acuzare/nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru
toate infracțiunile cu care a fost sesizată instanța)-nu poate fi supusă cenzurii judecătorului de
cameră preliminară;
 să comunice că înțelege să își mențină acuzația formulată și dispoziția de trimitere în
judecată prin raportare la actele și probele constatate a fi efectuate în mod legal ;
 să nu exprime nicio poziție față de neregularitățile constatate,caz în care se va dispune
restituirea cauzei la parchet

H)Soluțiile judecătorului de cameră preliminară

1. Începerea judecății în următoarele situații:

a) în cazul în care nici părțile,persoana vătămată și nici judecătorul de cameră
preliminară nu au formulat cereri/excepții în termenul stabilit
b)când judecătorul a respins toate cererile și excepțiile formulate constatând legalitatea
sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală;
 c)dacă procurorul a remediat neregularitatea actului de sesizare constatată de judecătorul
de cameră preliminară , a comunicat că menține soluția de trimitere în judecată și pot fi
stabilite obiectul și limitele judecății;
d) dacă poate fi stabilit obiectul și limitele judecății, iar procurorul menține soluția de
trimitere în judecată (de ex. în ipoteza în care au fost excluse o parte din probe / în situația în
care a fost constatată neregularitatea actului de sesizare, aceasta nu a fost remediată de
procuror, dar ea nu afectează posibilitatea de stabilire a obiectului și a limitelor judecății-
neregularitatea viza omisiunea procurorului de a menționa cuantumul cheltuielilor judiciare
aferente urmăririi penale).

2. Restituirea cauzei la parchet în următoarele situații:

a) judecătorul de cameră preliminară a constatat că rechizitoriul este neregulamentar
întocmit, neregularitatea nu a fost remediată de procuror în 5 zile, iar neregularitatea atrage
imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății;
b) judecătorul a constatat că rechizitoriul este neregulamentar întocmit, procurorul a
răspuns în termen de 5 zile acoperind neregularitatea actului de sesizare, însă judecătorul, în
urma unei noi evaluări, constată că în realitate nu s-au acoperit toate neregularitățile
constatate ori nu poate fi în continuare stabilit obiectul/limitele judecății;
c) judecătorul a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;
d) procurorul a solicitat restituirea cauzei în ipoteza în care au fost excluse o parte din
probe/anulate unele acte procesuale/procedurale;
e) procurorul nu a comunicat judecătorului dacă menține dispoziția de trimitere în
judecată în termenul de 5 zile în cazul în care au fost excluse o parte din probe/anulate unele
acte procesuale/procedurale.

Atât soluția de la pct. 1, cât și cea de la pct. 2 ,se referă la întreaga cauză .

3) Calea de atac împotriva încheierii pronunțată de judecătorul de cameră preliminară

 încheierile prin care se dispune începerea judecăţii /restituirea cauzei la

procuror sunt supuse contestaţiei în termen de 3 zile de la comunicare.
Contestaţia se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa
ierarhic superioară celei sesizate(tribunal, curte de apel, ICCJ), respectiv de un completul
competent potrivit legii-procedură contradictorie, cu citarea părților, persoanei vătămate și
cu participarea procurorului.

I. Verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive în procedura de cameră

preliminară - art. 207 C. proc. pen.

La primirea dosarului
 când procurorul dispune trimiterea în judecată, prin rechizitoriu,
a inculpatului față de care s-a luat o măsură preventivă, dosarul se
înaintează judecătorului de cameră preliminară cu cel puţin 5 zile înainte
de expirarea duratei acesteia;
 verifica
rea din oficiu a măsurii preventive de catre judecătorul de cameră
 preliminară se face în camera de consiliu, înainte de expirarea duratei
acesteia;
 termenu
l în care se face verificarea – 3 zile de la înregistrarea dosarului;
 compet
enţa de a se pronunţa cu privire la legalitatea luării măsurii preventive şi
implicit asupra menţinerii acestuia revine judecătorului de cameră
preliminară de la instanța căreia îi revine competența de soluţionare in
fond a cauzei.

b) În cursul procedurii de cameră preliminară


judecătorul de cameră preliminară verifică periodic, din oficiu, în cursul
procedurii de cameră preliminară, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă
temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a
controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să
justifice menținerea cestei măsuri;
 verifica
rea măsurii preventive a arestului la domiciliu/arestării preventive se face
periodic , din oficiu, dar nu mai târziu de 30 de zile.

c)Aspecte procedurale
 verificare
a măsurii preventive se face cu citarea inculpatului, în prezența acestuia, dacă
este arestat preventiv, inculpatul arestat preventiv fiind adus în faţa judecătorului
de cameră preliminară, cu excepția situațiilor în care se află internat în spital şi
din cauza stării sănătăţii nu poate fi adus în faţa judecătorului /când, din cauză de
forţă majoră sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibilă;
 asistența juridică a inculpatului este obligatorie;
 participarea procurorului este obligatorie;
 judecătorul de cameră preliminară se pronunță prin încheiere
motivată;
 derularea ședinței în camera de consiliu.

Soluţii posibile
 revocarea măsurii preventive şi punerea de îndată în libertate a
inculpatului - dacă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive au
încetat sau dacă nu există temeiuri noi care să justifice menținerea măsurii;
 constatarea legalității şi temeiniciei măsurii preventive şi menţinerea
acesteia – dacă temeiurile care au determinat luarea măsurii impun în continuare
privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă;
 se poate dispune și modificarea obligațiilor din conținutul măsurilor
preventive.

 Calea de atac împotriva încheierii judecătorului de cameră

preliminară
 contestația
  termen de declarare- 48 de ore de la pronunţare/comunicare

Omisiunea judecătorului de cameră preliminară de a proceda la verificarea legalității

și temeiniciei măsurilor preventive ( controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul
la domiciliu sau arestul preventiv), ori depășirea termenelor la care trebuie să facă
verificarea are ca efect încetarea de drept a măsurii preventive.

Judecător delegat,
Sandra-Iulia Paşca-Cameniţă