UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Ingineria Securității în Industrie

ECOTEHNOLOGIE ȘI DEPOLUARE 1
~ PROIECT ~

1
2
 CUPRINS

Capitolul 1. Desen
Capitolul 2. Stabilirea rolului funcțional al piesei folosind metoda de analiză
morfofuncțională a suprafețelor.
Capitolul 3. Alegerea materialului optim pentru confecționarea piesei folosind metoda
de analiză a valorilor optime.
Capitolul 4. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei (diagrama flux
particularizată pentru fiecare piesă).
Capitolul 5. Identificarea momentelor și etapelor în care se produce impactul asupra
mediului (apare poluarea).
Capitolul 6. Stabilirea surselor de poluare.
Capitolul 7. Stabilirea naturii substanțelor poluante.
Capitolul 8. Determinarea coeficientului de poluare pentru fiecare etapă a procesului
tehnologic.
Capitolul 9. Stabilirea coeficientului de poluare total

3
4
Fig. 1. Desenul de execuție al piesei „CARCASĂ REDUCTOR CONIC CU DOUĂ IEȘIRI”.

5
Capitolul 2. Stabilirea rolului funcțional al piesei folosind metoda de
analiză morfofuncțională a suprafețelor.
Cunoașterea rolului funcțional al piesei este prima etapă în proiectarea oricărui
proces tehnologic de realizare a piesei respective. Rolul funcțional al piesei este dat
de rolul funcțional al fiecărei suprafețe ce delimitează piesa în spațiu.

În cazul piesei „CARCASĂ REDUCTOR CONIC CU DOUĂ IEȘIRI” (figura 1) se

rezolvă următoarele etape:

2.1 Descompunerea piesei în suprafețele cele mai simple ce o delimitează în

spațiu (plane ,cilindrice, conice, elicoidale etc).
2.2 Notarea tuturor suprafețelor ce delimitează piesa în spațiu.
În cazul piesei „CARCASĂ REDUCTOR CONIC CU DOUĂ IEȘIRI” s-a făcut
descompunerea și notarea suprafețelor ca în figura 2;
2.3 Analiza fiecărei suprafețe ce mărginește piesa în spațiu.
Se face o analiză a fiecărei suprafețe din urmatoarele puncte de vedere: forma
geometrică a suprafeței, dimensiunile de gabarit, precizia dimensională, precizia de
formă, precizia de poziție, rugozitatea și unele caracteristici funcționale sau de
exploatare trecute pe desenul de execuție.
2.4 Întocmirea unui graf „suprafețe-caracteristici”
Din graful întocmit va rezulta rolul funcțional al fiecărei suprafețe. Graful poate să
mai cuprindă și alte elemente cu referire la condițiile tehnice de generare a
suprafețelor. În stabilirea rolului funcțional al fiecărei suprafețe se ține cont de toate
elementele ce caracterizează o suprafață (forma, mărimea, precizia dimensională,
precizia de formă, precizia de poziție, gradul de netezime, anumite proprietăți
funcționale sau tehnologice etc). Din acest tabel rezultă care sunt suprafețele
funcționale, tehnologice, de asamblare sau auxiliare.
2.5 Stabilirea rolului functional al piesei

Se face în urma analizei de corelație a diferitelor tipuri de suprafețe obținute în

graful suprafețe-caracteristici (tabelul 1).

6
Fig. 2. Împărțirea piesei în suprafețe simple și numerotarea suprafețelor.

7
 Tabelul 1. Graful „suprafețe-caracteristici” pentru piesa „CARCASĂ REDUCTOR CONIC CU DOUĂ IEȘIRI”.

NR SUPR. FORMA DIMENSIUNE CARACTERISTICI TIPUL ȘI PROCEDEE OBS.

CRT NR. GEOMETRICĂ A DE PRECIZIA PRECIZIA PRECIZIA RUGOZITATEA DURITATEA ROLUL TEHNOLOGICE
SUPRAFEȚELOR GABARIT DIMEN- DE FORMĂ DE POZIȚIE HB SUPRAFEȚEI DE OBȚINERE
SIONALĂ

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 S1 Toroidală ∅22 x R3 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

2 S2 Cilindrică ∅22x6 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T, A -

3 S3 Plană ∅22 x 99∠30o Cotă liberă - - 12,5 138 Funcțională T, A -

4 S4 Elicoidală M12x14 Cotă liberă - - 3,2 138 Asamblare T, A -

5 S5 Cilindrică ∅11x14 Cotă liberă - - 6,3 138 Auxiliară T, A -

6 S6 Plană 50x120 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

7 S7 Plană 32x120 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

8 S8 Elicoidală M16x20 Cotă liberă - - 3,2 138 Asamblare T, A -

9 S9 Cilindrică ∅15x25 Cotă liberă - - 6,3 138 Auxiliară T, A -

10 S10 Plană 12x120 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

11 S11 Toroidală R3 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

12 S12 Plană 186x3 ±0,2 - - 12,5 138 Tehnologică T, A -

13 S13 Plană 186x3 ±0,2 - - 12,5 138 Tehnologică T, A -

8
14 S14 Plană 232x14 ±0,5 - - 12,5 138 Funcțională T -

15 S15 Plană 51,5x194 Cotă liberă - - 12,5 138 Funcțională T -

16 S16 Semicilindrică R15 Cotă liberă - - 12,5 138 Funcțională T -

17 S17 Plană 27x12 Cotă liberă - - 12,5 138 Funcțională T -

18 S18 Plană 210x12 Cotă liberă - - 12,5 138 Funcțională T -

S19
19 Cilindrică ∅13x25 Cotă liberă - - 12,5 138 Asamblare T, A -
(x6)

20 S20 Cilindrică ∅140x43 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

21 S21 Tronconică 11x45o Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

22 S22 Cilindrică ∅117x30 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

23 S26 Cilindrică ∅5x16 Cotă liberă - - 6,3 138 Auxiliară T, A -

24 S24 Elicoidală M6x12 Cotă liberă - - 3,2 138 Asamblare T, A -

25 S25 Cilindrică ∅150x20 H6 ±0,005 - 0,8 138 Asamblare T, A -

26 S26 Plană ∅186 Cotă liberă - - 25 138 Tehnologică T, A -

27 S27 Cilindrică 129x∅186 ±0,2 - 25 138 Funcțională T -

28 S28 Plană ∅186 Cotă liberă - - 25 138 Tehnologică T, A -

9
29 S29 Cilindrică ∅150x20 H6 ±0,005 - 0,8 138 Asamblare T, A -

30 S30 Toroidală R6 Cotă liberă - - 25 138 Tehnologică T -

31 S31 Cilindrică ∅170x89 ±0,8 - - 25 138 Asamblare T, A -

32 S32 Toroidală R6 Cotă liberă - - 25 138 Tehnologică T, A -

33 S33 Toroidală R3 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

34 S34 Cilindrică ∅80x36 H6 - - 1,6 138 Asamblare T, A -

35 S35 Tronconică 1x45o Cotă liberă - - 1,6 138 Tehnologică T, A -

36 S36 Plană ∅120 H8 - - 6,3 138 Auxiliară T, A -

37 S37 Toroidală R3 Cotă liberă - - 6,3 138 Tehnologică T, A -

38 S38 Cilindrică ∅124x52 ±0,1 - 1,6 138 Asamblare T, A -

39 S39 Semicilindrică R15 Cotă liberă - - 12,5 138 Funcțională T -

40 S40 Plană 27x12 Cotă liberă - - 12,5 138 Funcțională T -

41 S41 Semicilindrică R15 Cotă liberă - - 12,5 138 Funcțională T -

42 S42 Plană 14x232 ±0,5 - - 12,5 138 Funcțională T -

43 S43 Plană 194x232 ±0,5 - - 12,5 138 Funcțională T, A -

44 S44 Tronconică 8x45o Cotă liberă - - 1,6 138 Tehnologică A -

10
45 S45 Toroidală R3 Cotă liberă - - 25 138 Tehnologică T -

46 S46 Plană 32x45 Cotă liberă - - 25 138 Tehnologică T -

47 S47 Plană 32x45 Cotă liberă - - 25 138 Tehnologică T -

48 S48 Plană 232x14 ±0,5 - 12,5 138 Funcțională T, A -

49 S49 Semicilindrică R12x232 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

50 S50 Cilindrică ∅11x25 Cotă liberă - - 6,3 138 Tehnologică T, A -

51 S51 Elicoidală M12 x 20 Cotă liberă - - 3,2 138 Auxiliară T, A -

52 S52 Semicilindrică R12x232 Cotă liberă - - 25 138 Funcțională T -

53 S53 Toroidală R10 Cotă liberă - - 12,5 138 Tehnologică T, A -

54 S54 Plană 232x17 ±0,5 - - 12,5 138 Funcțională T, A -

55 S55 Semicilindrică R40x20x17 Cotă liberă - - 12,5 138 Tehnologică T, A -

Legendă: T = Turnare; A = Așchiere

11
 Capitolul 3. Alegerea materialului optim pentru confecționarea piesei
folosind metoda de analiză a valorilor optime.
Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, împreuna cu concepţia de
proiectare si tehnologia de fabricaţie, determina nivelul performantelor tehnico-
economice pe care piesa le poate atinge. Alegerea unui material optim pentru piesa
este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant. În cazul în
care tehnologul este și proiectant problema se rezolva alegând acel material care
îndeplineşte cerinţele minime de rezistență și durabilitate ale piesei în condiţiile unui
preţ de cost minim si a unei fiabilităţi sporite.
De obicei, se mizează pe experienţa proiectantului și pentru o alegere rapidă a
materialului se pleacă de la câteva date referitoare la: solicitările din timpul
exploatării,condiţiile de exploatare (temperatura, viteza, presiune, mediul de lucru),
clasa din care face parte piesa si condiţiile de execuţie. Abordarea problemei in acest
mod este neeconomica deoarece nu sunt valorificate corespunzător toate
caracteristicile materialelor. De aceea, pentru a valorifica la maximum întregul
ansamblu de proprietăţi funcţionale, tehnologice si economice, in condiţiile concrete de
realizare a piesei, se foloseşte metoda de analiza a valorilor optime.
Principalele etape ce trebuie parcurse sunt următoarele :

3.1. Stabilirea rolului funcţional al piesei si a condiţiilor economice de funcţionare

ale acesteia
Stabilirea rolului funcţional al piesei si a condiţiilor de funcţionare optime se face
folosind metoda de analiza morfofuncţională a suprafeţelor.
3.2. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim
Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului
optim se face luând in considerare întregul ansamblu de proprietăţi funcţionale (fizice,
chimice, mecanice, electrice, magnetice, optice, nucleare si estetice), proprietăţi
tehnologice ( turnabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea, sudabilitatea si călibilitatea)
si proprietăţi economice( preţul de cost, consumul de energie, de materie prima,
poluarea, etc.) ;
3.3. Descompunerea factorilor analitici in elemente primare se face ţinând cont de
condiţiile rezultate la 3.1. si 3.2.
Descompunerea factorilor analitici in elemente primare se face ţinând cont de
condiţiile rezultate la paragrafele precedente. In cazul piesei “CARCASĂ REDUCTOR
CONIC CU DOUĂ IEȘIRI” , se iau in considerare cel puţin proprietăţile: conductibilitatea
termica, temperatura de topire, duritatea, rezistenta la coroziune, elasticitatea,
plasticitatea, tenacitatea, rezistenta la rupere, turnabilitatea, rezistenta la oboseala,
deformabilitatea, uzinabilitatea, preţul de cost. Toţi factorii primari luaţi in considerare
sunt prezentaţi in graful “materiale-proprietăţi” din tabelul 2.

12
3.4. Aprecierea cantitativă a factorilor analitici
Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem de
notare,in funcţie de valoarea fiecărei proprietăţi “k”, acordându-se o nota tk . Se alege
sistemul de notare ce acordă note de la 1 la 3.

∑ 𝒕𝐤 ∗ 𝒅𝒌 = 𝒎𝒂𝒙

13
 Tabel 2. Alegerea materialului optim pentru confecționarea piesei din figura 1.
Proprietăţi funcţionale Propriet
Proprietăţi tehnologice 𝒏
Nr. ăţi
Fizice Chimice Mecanice economi ∑ 𝒕𝒌
Material ce 𝒌=𝟏 OBS.
Cr
Conductibili- Rezistenţ Defor Preţul de ∗ 𝒅𝒌
tetea Rezistenţa
a la (E*𝟏𝟎𝟔 ) Turnabi Uzinabi
Densitatea
la coroziune
Duritatea ma- cost
t. [kg/dm3] termică [HB] rupere [daN/mm2
li-tetea li-tatea
[mm/an] [daN/mm ] bilitate
[cal/cms°C] 2 a [um/kg]
]
V 𝑡1 V 𝑡2 V 𝑡3 V 𝑡4 V 𝑡5 V 𝑡6 V 𝑡7 V 𝑡8 V 𝑡9 V 𝑡10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 14 15 16 1 18 19 20 21 22
1 OL 37 7,3 2 0,2 2 <0,5 2 163 3 32 2 2,0 23 S 1 B 27 FB 3 200 3 2,35
2 OL 50 7,3 2 0,2 2 <0,5 2 164 3 58 2 2,0 2 S 1 B 2 FB 3 225
0 3 2,35
3 GS300 7,8 2 0,2 2 <0,05 2 138 3 50 2 2,1 3 FB 3 S 1 FB 3 475
0 2 2,40 OPTIM
4 CuZn39P 8,4 2 0,2 2 <0,3
5 3 657 1 16 1 1,2 2 B 2 FB 3 FB 3 600 1 2,05
5 CuSn10
b2 8,8 2 0,1
4 2 <0,5 2 70 1 23 1 1,5 2 FB 3 B 3 FB 3 450
0 2 2,25
6 ATSi5 2,6 2 0,2
1 2 <0,1 3 90 1 20 1 0,8 1 FB 3 B 2 FB 3 312
0 2 2,15
8 18MoC
Cu 7,6 2 0,1 1 <0,05 3 207 3 88, 3 1,9 2 S 1 B 2 FB 3 105
5 3 2,05
9 40Cr10
r10 7,4 2 0,1
9 1 <0,05 3 217 3 98
8 3 1,4 2 S 1 B 2 B 2 750
00 1 2,4
10 OL 37 7,3 2 0,2 2 <0,5 2 163 3 32 2 2,0 2 S 1 B 2 FB 3 200
0 3 2,35
Pondere d1  0, 05 d2  0,05 d3  0,15 d 4  0,15 d5  0,1 d6  0,05 d 7  0,1 d8  0,1 d9  0,1 d010  0,15 1,0
dk

14
 a. CARACTERISTICILE FUNCȚIONALE, TEHNOLOGICE ȘI
ECONOMICE ALE MATERIALULUI DIN CARE ESTE
CONFECȚIONATĂ PIESA
Toate caracteristicile funcționale, tehnologice și economice ale materialului
sunt necesare pentru a pune în evidență comportarea acestuia în interacțiunea cu
sculele așchietoare și pentru a aprecia posibilitățile de realizare a preciziei
dimensionale și a calității prescrise pentru suprafețe.
Caracteristicile mecanice ale oțelului turnat GS300 sunt prezentate în tabelul
2.4 conform SR EN 10293:2005:
Tabelul 2.4. Caracteristicile mecanice ale oțelului turnat GS300.

Marca Caracteristicile mecanice, min.

oțelului Rezistența Alungirea Limita de Reziliența
Gâtuirea la Duritatea HB
la tracțiune la rupere curgere 30/2
rupere [%] Informativ
[daN/mm2] [%] [daN/mm ] [daJ/cm2]
2

GS300 50 18 25 28 3,5 138

Compoziția chimică a oțelului carbon de calitate GS300 este prezentată în

tabelul 2.5 conform SR EN 10293:2005:
Tabelul 2.5. Compoziția chimică a oțelului turnat GS300.

Compoziția chimică, [%]

Marca
C Mn Si S max. P max.
oțelului
Informativ Bazic Acid Convertizor Bazic Acid Convertizor
GS300 0,25- 0,4- 0,2-
0,045 0,05 - 0,04 0,05 -
0,4 0,9 0,42

Capitolul 4. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei (diagrama

flux particularizată pentru fiecare piesă).
Pentru o proiectare corespunzătoare se pleacă întotdeauna de la rolul funcţional
al produsului care trebuie sa fie într-o armonie cu mediul şi să aibe un impact cât
mai mic asupra sa. Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele
necesare este utilă cunoaşterea mai întâi a traseului tehnologic corespunzător
procesului ce se vrea realizat.
O schemă de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare
a reperului „Carcasă reductor conic cu două ieșiri” se prezintă în figura 4.1. Pentru a
putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducere
a poluării şi pentru a putea întocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele şi
momentele în care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu
asterisc (*) în toate schemele folosite în continuare.

15
 Identificarea
Analiza Controlul trasabilităţii
contractului Primirea comenzii proiectării produsului

* Aprovizionare Materii prime

materii prime necesare

Recepţii materii *Elaborare

prime material

* Curăţire Recepţie
semifabricat semifabricat

* Acoperiri de Recepţie piese

protecţie
* Prelucrări
* Control Produs mecanice

* Controlul fabricaţiei Montaj

* Recondiţionare * Controlul produsului * Rebut * Deşeu

neconform nerecuperabil

Stocare

Echipament de Inspecţii şi încercări

inspecţie

Manipulare, depozitare,
ambalare, livrare

Punere în funcţiune

Service în garanţie

* Reutilizare cu
Acelaşi rol
alt rol funcţional
Service post-garanţie funcţional

* Reciclare Casare * Recondiţionare * Reutilizare

Scoatere din uz

Deşeu

Figura 4.1. Diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a reperului „Carcasă

reductor conic cu două ieșiri”.

16
Fig. 4.2. Schema de Fig. 4.3. Schema de principiu
principiu a preparării unui a preparării unui minereu de
minereu de fier (*- etape şi cupru (*- etape şi surse de
surse de poluare ). poluare ).

17
 Materii prime Energie Apă Diverse

Fier vechi Combustibil Apă Electrozi de

gazos demineralizată grafit
Var Aditivi de
Electricitate Apă de proces
aliere
Cărbune
Oxigen Adaosuri
Burete de fier

Cărbune Gaze inerte

Păcură

Elaborarea
oțelului în
cuptoarele
electrice

Produse * Ape uzate * Căldură * Gaze arse. * Deșeuri *

recuperabilă Fumuri Solide.
Subproduse
Oțel Praf *
Pierderi de *
-sleburi căldură COV * Zgură *
-blumuri
-țagle SO2 *
Burete de fier
-lingouri CO * Praf *
Metale grele *
Gaz de *
convertizor PAH * Materiale *
refractare
Zgură * PCDDF *
Carbon *
organic
Benzen *
HF, HCl *
PCB, HCB

Fig. 4.3. Procesul de elaborare a oţelului în cuptoare electrice (*-etapele poluante)

18
 Capitolul 5. Identificarea momentelor și etapelor în care se produce
impactul asupra mediului (apare poluarea).
Fenomenul de apariție a unor factori perturbatori ai mediului și de producere a
dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la verbul latin polluo-ere = a
murdări, a degrada).
Impactul asupra mediului este multitudinea de probleme care trebuie cunoscute
iniţial şi luate în considerare în proiectarea etapelor fiecărui process ecotehnologic,
deoarece prin el se înţeleg următoarele:

Fig. 5.1. Fluxul de intrare şi de ieşire într-un proces tehnologic.

Fig. 5.2. Fluxul de intrare şi de ieşire într-un proces ecotehnologic.

19
Fig. 5.3. Factorii de mediu şi locul proceselor ecotehnologice

Fig. 5.4. Structura globală a mediului.

20
 Capitolul 6. Stabilirea surselor de poluare.

Metoda preferată de prevenire a poluării este reducerea sursei, deoarece ea se

adresează sursei poluatoare, înainte de producerea poluării.
Se realizează deci o analiză a mediilor care implică o sursă de poluare.

1. Poluarea aerului
Atmosfera este definită ca masa de aer ce înconjoară suprafața terestră incluzând
și stratul de ozon.
Poluarea aerului reprezintă orice contaminare artificială a atmosferei care
dăunează mediului ambiant.
Poluarea semnificativă a atmosferei apare atunci când concentrațiile de poluanți
sau numai a unui poluant depășesc pragurile de intensitate prezentate în
reglementările privind evaluarea poluării mediului.
În funcție de caracteristicile fizice, principalii poluanți atmosferici sunt: gazele,
vaporii din evaporare, vaporii din sublimare, aerosolii, prafurile anorganice sau
organice, fumurile, emisiile nocive sub formă de fumuri, gazele de eșapament ceața
de vopsitorie, cețurile, fibrele, etc.
Principalele substanţe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf şi
azot, clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon; aceştia fiind doar o parte
din miliardele de tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an
dezvoltarea industriei, şi care afecteazǎ ecosistemele acvatice şi terestre în
momentul în care poluanţii se dizolvǎ în apǎ sau precipitǎ sub formǎ de ploaie acidǎ.

Surse de poluare a aerului

Surse naturale:
 solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de
aer,sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte
fine;
 plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene,
fulgi;
 gazele si vaporii naturali;
 eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule
solide;
 praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.

Surse artificiale:
 surse fixe-produc o poluare limitata:
- procesele industriale;
- procesele de combustie.

21
  surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de
transport:
- transporturile rutiere;
- transporturile navale si aeriene;

2. Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale și animale care se
formează într-un proces foarte lung, poate dură mii de ani. El este necesar pentru
creșterea majoritătii plantelor și esențial pentru toată producția agricolă. În orice
ecosistem care cuprinde și solul (abiotic), solul are 2 funcții esențiale: depozitar și
furnizor de elemente nutritive și apă și recipient și transformator de reziduri și
deșeuri; deci avînd rolul de reglator al ecosistemului și de purificator al mediului
inconjurător.
Poluarea solului reprezintă orice activitate care produce dereglarea funcționării
normale a solului ca suport și mediu de viață (mai ales pentru plantele terestre
superioare și viețuitoare), în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om,
dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică sau biologică a solului, ori
apariției în sol a unor caracteristici care reflectă deprecierea fertilității sale, respectiv
reducerea capacității bioproductive, atât din punct de vedere calitativ cât și/sau
cantitativ.
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile:
 reziduuri menajere
 reziduuri industriale
 reziduuri agrozootehnice
 reziduuri radioactive

Solul poate fi poluat:

 direct: prin deversări de deşeuri pe terenuri; din ingrasamintele si pesticidele
aruncate pe terenurile agricole

 indirect: prin depunerea agentilor poluanti evacuaţi iniţial in atmosfera; apa ploilor
contaminate cu agenţi poluanţi spălaţi din atmosfera contaminata; transportul
agenţilor poluanţi de vânt de pe un loc pe altul; infiltrarea prin sol a apelor
contamínate

22
 Utilizarea în exces a substanțelor chimice

Supraexploatarea resurselor biologice

Schimbarea destinației terenurilor prin realiza de

construcții industriale și civile

Poluarea Acumularea de halde de steril, deșeuri nemetalice și

solului prin: reziduuri

Valorificarea unor zăcăminte de substanțe minerale utile

Activități care conduc la eroziunea solului (despăduriri,

suprapășunat, monocultură)

Cauze accidentale de scurgeri a produselor petroliere și

chimice din rezervoare și conducte

Depozitarea abundentă și incorectă a gunoaielor

menajere etc.

Fig. 6.1. Activități umane prin care se poluează solul.

3. Poluarea apei:
Poluarea apei reprezintă „o alterare a calităților fizice, chimice sau biologice ale
acesteia peste o limită admisibilă stabilită, respectiv depășirea nivelului mediu de
radioactivitate, produsă de o activitate umană directă sau indirectă, în urma căreia
apele devin improprii pentru folosirea normală, în scopurile în care această folosire
era posibilă înainte de a interveni alterarea”.
Sursele de poluare pot fi împărțite în două categorii:
- Surse naturale de poluare;
- Surse artificiale de poluare cauzate de activitatea omului;

23
 Centrate (organizate)

Surse de poluare a
Neorganizate
apelor de suprafață

Accidentale

Surse de poluare a
apei Impurificări cu ape
saline

Impurificări cu gaze

Surse de poluare a Impurificări cu

apelor subterane hidrocarburi

Impurificări produse
de infiltrațiile de la
suprafața solului
Impurificări prouse de
acțiunea de captare a
apei

Fig. 6.2. Sursele de poluare a apei.

Sursele de poluare concentrate sau organizate sunt reprezentate de apele uzate
industriale, cu descărcare continuă sau iminentă și care au un anumit grad de
infestare.
Sursele de poluare neorganizate sunt reprezentate de apele din precipitații sau
șiroaie care spală suprafețele localităților, drumurilor, depozitele de reziduuri,
terenurile agricole pe care s-au aplicat îngrășăminte sau substanțe chimice de
combatere a dăunătorilor.
Sursele de poluare accidentale sunt reprezentate de apele uzate ca urmare a
unor avarii sau catastrofe apărute accidental.
Impurificarea apei se poate face cu o mare diversitate de substanțe
impurificatoare.
Sursele de poluare a apei se mai pot clasifica:
24
  In functie de actiunea poluantilor in timp:
- continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii);
- discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici
care functioneaza sezonier,colonii
provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii industriale deplasabile);
- accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);

 In functie de provenienta poluantilor:

- surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate
din utilizarea de catre colectivitati a apei in diferite scopuri,colectate prin
sisteme de canalizare;
- apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii
publice,bai,spalatori,spitale,etc;
- apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care
constituie cea mai masiva si nociva categorie de poluare;
- apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri
agricole (irigati),alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de
animale.
- Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele
meteorice),reziduurile solide de tot felul,diversele utilizari
necorespunzatoare (topirea inului sau a canepii).

Capitolul 7. Stabilirea naturii substanțelor poluante.

Poluant este socotit orice factor natural sau produs de om, care provoacă
disconfort, sau are acțiune toxică asupra organismelor și/sau degradează
componentele abiotice ale mediului, producând dezechilibre ecologice. În prezent,
poluarea este o problemă internațională a omenirii, deoarece poluanții au atins valori
mari, perturbațiile sunt puternice și transfrontiere.
Poluanții pot fi definiți, ca fiind acei compuși chimici, cu efect dăunător asupra
mediului. În funcție de concentrația în care se găsește în natură, aceeași substanță
poate fi poluant sau contaminant. Contaminantul este compusul chimic care se
găsește în mediu într-o concentrație atât de mică, încât nu produce efecte nocive
asupra ecosistemului.
Criteriile de clasificare ale poluanților:
- după natura chimică;
- după proprietăți: solubilitate, biodegradabilitate;
- după compartimentul contaminat: atmosfera, apa, sol;
- după mediul afectat: compuși ce afecteaza mediul acvatic, compuși ce
afectează procesele din atmosferă, compuși ce afectează solul.

25
 1. Poluanți aer
Atmosferă de astăzi a Pământului conține molecule diatomice de azot (nitrogen)
(NO2) în proporție de aproape 4/5 (78,2%), molecule diatomice de oxigen (O 2)
(20,5%), argon (Ar) (0,92%), dioxid de carbon (CO2) (0,03%), ozon sau oxigen
triatomic (O3) și alte gaze, praf, fum, alte particule în suspensie, etc.
În atmosferă se întâlnesc diferite substanțe poluante, prezentate în tabelul
următor:
Substanța Aer nepoluant Prag de poluare (ppm)
CO2 10-15 25
NO 0-0,5 0,5
NO2 0-0,1 0,1
Oxidanți 0-0,15 0,15
Hidrocarburi 0-2 2
SO2 0-0.12 0,2
Fluoruri 0-0,04 0,08
H2S 0-0,005 0,9
Pb 0-10 30 mg/m3
Tabelul 7.1. Substanțe poluante în atmosferă
În marile orașe, autoturismele constituie astăzi sursă principală de poluare a
aerului. Poluanții emiși în gazele de eșapament sunt: CO, Nox, SO2, hidrocarburi
nearse, aldehide, oxizi de plumb în cazul arderii benzinei reformate cu plumb
tetraetil. Astfel substanțele rezultate din arderea unui kilogram de carburnt (benzină,
sau motorină) sunt următoarele:
Poluant Emisia din benzina (g) Emisia din motorina (g)
CO 465 21
NOx 23 27
RH nearse 16 13
SO2 0,8 7,8
aldehide 0,9 0,8
Tabelul 7.2. Substanțele poluante rezultate prin arderea 1kg de carburant
La acestea se mai adaugă cantităţi de fum la arderea motorinei, PbO din
arderea benzinei etilate cu plumb.
Motoarele cu scânteie emit: gaze de evacuare (65%); gaze din carter (20%);
benzina evacuată din carburator (9%); benzina evacuată din rezervor (6%).
Din arderea cărbunilor se elimina în aer cantităţi foarte mari de praf, cu
conţinut de Al, Si, Mg, Na, S, K, Ca, Fe, Pb, As, Cu, Zn, elemente ce se regăsesc
apoi şi în sol .

26
 Dintr-o serie de procese industriale, sau din eroziunea solului, rezultă pulberi
ce pot fi:
- de natură anorganică, conţinând compuşi metalici de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu,
minerale (SiO2, azbest, silicaţi etc.), substanţe rezultate din procese de sinteză
(ciment, sodă, sticlă, coloranţi anorganici etc.);
- de natură organică, care conţin: vegetale (lemn, in, bumbac, făină etc.),
animale (lână, păr, os etc.), sintetice (coloranţi organici, pesticide etc.).
Poluanţii atmosferici sunt :
-poluanţii atmosferici primari (oxizi de azot şi sulf, compuşi organic volatili);
-poluanţii atmosferici secundari (ozonul şi ploile / pulberile acide).

Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din

ce în ce mai mare printre poluanţii devastatori. Acesta reprezintă o combinatie între
un atom de carbon şi un atom de oxigen (formula chimică: CO). Este un
gaz asfixiant,toxic, incolor şi inodor, care ia naştere printr-o ardere (oxidare)
incompletă a substanţelor care conţin carbon. Acest proces are loc în cazul arderii la
temperaturi înalte într-un loc sărac în oxigen, formându-se monoxidul în
locul bioxidului de carbon. Monoxidul de carbon nu întreţine arderea.

În urma desfăşurării activităţilor umane în domeniul industrial şi nu numai

rezultă o serie de aspecte de mediu prezentate în tabelul urmator:

Nr. Agentul nociv Activităţi umane generatoare

crt.
1 Bioxid de sulf Arderea combustibililor, topitorii,turnătorii,industria
chimică
2 Oxizi de azot Explozivi, îngrăşăminte, curăţare metale,combustii la
temperaturi ridicate
3 Hidrocarburi Gaze de eşapament,prelucrarea combustibililor
volatile(VHC)
4 Aldehide(VOC) Descompunerea termică a grăsimilor şi a glicerinei
5 Compuşi organici Agriciltură(cultura plantelor, creşterea animalelor)
volatili(VOCx)
Tabelul 7.3. Aspecte de mediu.

2. Poluanți sol
Poluarea solului este acumularea de compuși chimici toxici, săruri, patogeni
(organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive care pot afecta viață
plantelor și animalelor.
Contaminarea cu microorganisme (viruși, microbi etc.) prin aer, sau din apa, de
pe suprafața solului poate provocă îmbolnăviri chiar în masă.
Poluanții pot fi:
- pesticide
- petrol, titei, gaze
- metale grele (Zn, Pb, Cd, Hg)

27
 - izotropi radioactivi
- caldura
- factori biologici – germeni patogeni

Nr.crt. Tipul Poluantului Concentratia Limita maxim Limita de

normala admisa [ppm] interventie
[ppm] [ppm]
1 Arseniu 5 20 50
2 Cadmiu 1 3 10
3 Crom 30 100 400
4 Mercur 0,1 2 10
5 Plumb 20 100 1000
6 Seleniu 1 3 10
7 Stiblu 2 50 300
8 Fluor 50 200 750
9 Cianuri 1 10 100
10 Benzen 0,01 0,5 5
11 Toluen 0,05 3 30
12 Fenoli 0,02 1 10
13 Fluoranten 0,1 10 100
14 Piren 0,1 10 100
15 Clorbenzen 0,05 1 10
16 Clorfenoli 0,01 0,5 5
17 Compusi aromatici 0,05 1 10
18 Naftalen 0,1 5 50
19 Reziduuri petroliere 100 1000 5000
Tabelul 7.4. Substanțe care poluează solul și concentratii ale acestora.

3. Poluanți apă
Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe și variate, în funcție de natură și
concentrația substanțelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de
poluarea apei se realizează prin tratare, prin care se asigură condițiile necesare
pentru consum.

Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele

calitate avizata (mg/l) medie maxima poluarii
avizati masurata masurata
(mg/l) (mg/l)
1 2 3 4 5
CB05 15 72,8 72,8 -deficiente
Suspensii 25 48 48 contructive la
CO-Mn 25 79 79 tratare biologica
Reziduu fix 1200 695 695

28
 H2S+sulfuri 0,1 1,5 1,5 -statie
Extractabile 5 12 12 subdimensionala
Fenoli 0,02 0,0031 0,0031
P tot. 0,1 3,056 3,056 -funcționare
Azotati 35 2,26 2,26 defectuoasă a
Azotiti 3 0,116 0,116 rețelei de
Amoniu 3 37,49 37,49 canalizare
Cianuri 0,01 0,0108 0,0108
PH 6,5-8,5 7,6 7,6
Tabelul 7.5. Principalele surse de poluare a apelor din Romania

Aglomerar

Turnatorie
Laminare

Acoperiri
Cocserie
Nr. Crt.

Poluant

Furnal

Forje
e
1 Total azot X X X
2 Total fosfor X X X X
3 Cd si compusii X X X X X X
4 Cr si compusii X X X X
5 Co si compusii X X X
6 As si compusii X
7 Hg si compusii X X X
8 Ni si compusii X X X
9 Pb si compusii X X X X X X
10 Zn si compusii X X X X X X
11 Sn si compusii X X X X X X
12 Compusii organici halogenati X X X X X X
13 Fenoli X X
14 Hidrocarburi: aromatice, X X X X X X X
policromatice
15 Carbon organic X X X X X X X
16 Cloruri X X X X X X
17 Cianuri X X X X X
18 Floruri X X X X X X
Tabelul 7.6. Poluanții relevanți pentru pentru emisia în apă

Poluarea apei freatice afectează extrem de grav resursele de apă potabilă a

comunităților care se aprovizionează din aceste resure.

29
 Nr.
Poluant Turnătorie
crt.
1 Total fosfor X
2 Cd şi compuşii X
3 Cr şi compuşii X
4 Co şi compuşii X
5 As şi compuşii X
6 Ni şi compuşii X
7 Pb şi compuşii X
8 Zn şi compuşii X
9 Sn şi compuşii X
Compuşii organici halogenaţi
10 X
(AOX)
11 Fenoli X
Hidrocarburi: aromatice,
12 X
policromatice
13 Carbon organic X
14 Cloruri x
15 Cianuri X
16 Floruri X

Tabelul 7.7. Poluanţii relevanţi pentru emisia în apă

Substanța Valori ale CMA, mg/dm3

Ape categoria 1 Ape categoria 2 Ape categoria 3
Amoniac liber 0,1 0,5 0,5
[NH3]
Arsen 0,05 0,2 0,5
Benzen 0,5 0,5 0,5
Cadmiu 0,005 0,3 0,2
Cianuri 0,01 0,02 0,05
Clor liber Abs Abs. Abs
Cupru 0,1 0,1 0,3
Detergenti anionici 1 2 3
Fenoli 0,001 0,002 0,2
Hidrogen sulfurat abs Abs Abs
Mercur 0,005 0,1 0,02
Nicotina 1 1 1
Nitrat [NO7] 13 30 -
Plumb 0,1 0,1 0,1

30
 Tetretil plumb Abs Abs Abs
Zinc 0,001 0,1 0,1
Consum biochimic 5 1 12
de O
Bacili coli 1,10 Nu se normeaza (NSN)
(indiv./dmc]
Tabelul 7.8. Valori ale concentratiei maxime admise (CMA) pentru substantele toxice
din apele de suprafata

Capitolul 8. Determinarea coeficientului de poluare pentru fiecare

etapă a procesului tehnologic.

*Prepararea minereului

Pentru aer:
- Praf : 0,011kg/t
- CO : 0,51 kg/t - monoxid de carbon
- SO2 : 0,033 kg/t -dioxid de sulf
- Pulberi în suspensie : 0,081 kg/t
- CO2 : 37,26 kg/t -dioxid de carbon

Pentru apă:
- Ape uzate : 0,36 kg/t

Pentru sol:
- Praf depus : 0,54 kg/t
- Alte depuneri : 0,14 kg/t

Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) · Qcom [t emisii]

Cpp=(37,895 + 0,36 + 0,68) · 857 = 33,367295 [t emisii]
în care:

31
 Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu
primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl și Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.

* Elaborare material
În general, pentru obținerea unui material se pornește de la minereul
corespunzător care mai întâi se supune unor operații de preparare care, în general
se fac după o schemă de principiu. Se vede așadar ca în afara de prima și ultima
etapă de preparare, toate celelalte etape au un impact foarte mare asupra mediului.
Cunoscând cantitatea de emisii și subproduse poluante pentru elaborarea
unei tone de material se poate determina coeficientul de poluare aferent elaborării
materialului Cpe, care intră într-un produs, cu relația:
Cpe = Qte ∙ Qmu [t emisii]
în care: Qte este cantitatea totală de emisii și subproduse poluante, exprimată în Kg/t
material elaborat; Qmu – cantitatea de material util, care intră în confecționarea
produsului.
Nr. Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea
Crt (max.)
.
1 Praf în aer kg/t oţel 0,011
2 CO kg/t oţel 0,51
3 SO2 kg/t oţel 0,033
4 NOx kg/t oţel 0,024
5 CO2 kg/t oţel 37,26
6 Gaze arse (altele) kg/t oţel 420,164
7 Zgură kg/t oţel 8,31
8 Nămol kg/t oţel 1,05
9 Praf depus kg/t oţel 0,54
10 Alte depuneri kg/t oţel 0,14
11 Refractare kg/t oţel 0,07
12 Apa uzată kg/t oţel 0,36
13 Uleiuri kg/t oţel 0,14
TOTAL kg/t oţel 420,164

32
 Cpe = Qte ∙ Qmu = 420,164 ∙ 0,018268 t = 7,675555 [t emisii]

*Elaborare semifabricat

Aer: praf, pulberi metalice :

În aer se emit următoarele :

Nr. Substanţe Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 Praf 0,011
2 Mn 0,007
3 Si 0,003
4 P 0,007
Total 0,028 Kg/t emisii poluante

Qsa = 0,028 kg/t emisii

Apa: chimice ( decapanţi, degrasanţi) :

În apă se emit urmoatoarele :

Nr. Substanţe Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 Cr 0,0001
2 Cu 0,0001
3 As 0,00015
4 S 1,1
Total 1,100035 Kg/t emisii poluante

Figura 8.1. Masa piesei finite 14,566 kg și volumul piesei finite 1867537,88 mm 3

Qsl = 1,100035 kg = 0,0011 [t emisii]

Msemifabricat = 18,268 kg
Mfinit = 14,566 kg
Msemifabricat - Mfinit = 18,268 - 14,566 = 3,702 kg = 0,003702 t(adaos pierdut după
prelucrare care poluează)

Cps = Qts ∙ Qmu = (0,0011 + 0,028 + 0) ∙ 0,0186 = 0,00052 [t emisii]

* Curățire semifabricat

33
Aer: praf, pulberi metalice

Elementele care conduc la poluarea aerului în această etapă sunt :

Nr. Substanţe Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 NMVOC 0,2
2 Toluen 0,44
3 Dicloretan 0,66
Total 1,26 Kg/t emisii poluante

Sol: produse chimice(decapanţi, degresanţi), pulberi metalice

Elementele care conduc la poluarea solului în această etapa sunt :

Nr. Substanţe poluante Cantitatea

Crt. Kg/t
1 Compuşi sintetici anioni activi 0,00003
biodegradabili
Total 0,00003 Kg/t emisii poluante

Apă: produse chimice(decapanţi, degresanţi)

Produsele chimice care conduc la poluarea apei în această etapă sunt :

Nr. Substanţe Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 Cl 0,000002
2 CH4 0,3
3 CO2 0,274
4 SO4 0,0004
5 SO 0,00001
Total 0,574412Kg/t emisii poluante

*Curăţire, decapare, degresare

Curăţirea, decaparea, degresarea sunt etape foarte importante în proiectarea

şi realizarea oricăror produse deoarece înainte de oricare operaţie tehnologică
pretenţioasă trebuie executată curăţirea, decaparea şi degresarea suprafeţelor. Sunt
foarte multe situaţii când curăţirea se face prin diferite metode:
- clasice manuale (ciocaniri, şpacluiri);
- mecanizate (pick-hammer, perii de sârmă, sablare - alice);
speciale (curăţirea chimică, electrochimică, prin vibrare, cu plasmă, cu laser, cu
ultrasunete, cu flacără şi material abraziv, termică, electrochimică, eu jet de apă, cu
flăcări etc.). Fiecare din aceste metode are un impact mai mare sau mai mic asupra
mediului, în funcţie de metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare, pentru
că există o mare diferenţă între curăţirea suprafeţelor în vederea sudării şi curăţirea

34
suprafeţelor în vederea acoperirilor de protecţie, sau între curăţirea suprafeţelor
pieselor turnate dupa dezbatere .

Nr. Crt. Emisii poluante Cantitatea Kg /tonă

1 Dicloretan 0,66
2 Tetracloretilena 0,22
3 Toluen 0,44
4 Praf în aer 0,011

Cpcd = Qptc ∙ Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs) ∙ Mu [tone emisii]

Qptc este cantitatea totala de substanţă poluantă ce apare în operaţia de curăţire,

decapare degresare; Qpca – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în
operaţia de curăţire, decapare degresare; Qpcs – cantitatea de substanţă poluantă a
solului ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare; Mu – masa utilă a
semifabricatului sau a piesei - semifabricat

Cpcd = Qptc ∙ Mu = 1,331 ∙ 0,018268 = 0,0243147 [t emisii]

* Prelucrările mecanice
Pentru aer:
Pb = 0,000001 kg;
materii în suspensie = 0,001 kg.

Pentru apa:
fenoli= 0,00001;

Sol:
Cl = 0,000001 kg,
toluen = 0,000005 kg.
Cpm = Qtpm ∙ Mu = 1,331 ∙ 0,018268 = 0,00001857 [t emisii]

*La acoperirile de protecție:

Pentru aer:
Cr = 0,0003 kg;
Zn = 0,001 kg,

35
degresanti NMVOC = 0,015 kg.
Pentru sol:
degresanti NMVOC = 0,015 kg.
Cpap = Qpt ∙ Mu = 0,034 ∙ 0,018268 = 0,0006211 [t emisii]

* Reparare, recondiționare, reciclare

Aer: praf, pulberi metalice

Apa: produse chimice (decapanti, degresanti)
Sol: reziduri (zgura, pulberi metalice)
Este necesar ca recondiționarea să se facă pe suprafeţe cât mai mici pentru a
nu forma tensiuni care în timp datorită presiunii exercitate duc la apariţia fisurilor şi a
crăpăturilor . Deci nu se va face recondiţionare decât pe suprafeţe foarte mici , iar în
aceste situaţii se va ţine cont de o serie de măsuri speciale . Impactul recondiţionării
asupra mediului va fi deci unul redus .
Recondiţionarea se face de regulă prin procedee care conduc la remedierea
defectelor, putând fi chiar parte a proceselor de fabricaţie. În general, tehnologiile de
remediere a defectelor se pot aplica şi pentru recondiţionarea pieselor. Compensarea
uzurii face parte dintre tehnologiile specifice recondiţionării. Compensarea se face
prin introducerea unor piese suplimentare (bucşe pentru alezaje, respectiv manşoane
- pentru arbori, şaibe, spire de arc, plăcute etc.) asamblarea acestora făcîndu-se prin
presare la cald sau la rece (fretare).

Am ales la procedeul de recondiționare sudarea cu arc electric cu electrozi înveliți.

Limitele tehnologice ale procedeului de recondiționare
Procedeul de Productivi Duritatea Uniformitatea Aplicabilitatea
depunere tate [kg/h] stratului stratului la uzura [mm]
depus depus [mm]
[daN/mm2]

Sudarea cu arc cu 1-3 300-400 1-2 <6

electrozi înveliți

Pentru sudare cu electrod învelit emisiile sunt:

Pentru aer:
SO2 = 0,13 kg,
NOX = 0,154 kg;
CO2 = 0,50 kg;
materii în suspensie= 0,001 kg.

36
 Pentru sol:
degresanți NMVOC = 5 kg,
Cl = 0,000001 kg,
toluen = 0,000005 kg.

Pentru apă:
fenoli= 0,00001 kg;
Cprrr= Qtp ∙ Qrr = (Qpra + Qprl + Qprs) ∙ Qrr [t emisii]
Qrr = 5 produse recondiționate.
Qtp = 5,785007
Cprrr= Qtp ∙ Qrr = 5,785007 ∙ 5 = 0,028925 [t emisii]

* Control

Aer: La utilizarea sprayurilor ia naştere o ceaţă împrăştiată fin în mediul

înconjurător ;

Nr. Substanţe Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 K2Cr2O7 0,000064
Total 0,000064 Kg/t emisii poluante

Apa: Se utilizează chimicale inflamabile, care deteriorează şi calitatea apei :

Nr. Substanţe Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 K2Cr2O7 0,000064
2 F 0,000055
3 Cl 0,000055
4 S 0,1608
5 Penetrant 0,35
fluorescent
6 Solvent 0,7
Total 1,21091 Kg/t emisii poluante

37
 Qpca =1,21091 kg emisii.

Sol: Resturi de chimicale utilizate la efectuarea controlului

Nr. Substanţe Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 F 0,000055
2 Cl 0,000055
3 S 0,1608
Total 0,16091 Kg/t emisii poluante

Qpcs=0,16091 kg emisii.

Cpc=Qpct ∙ Mu=( Qpca + Qpcl +Qpcs ) ∙ Mu

Cpc = 1,37182 ∙ 0,014566 = 19,98193012 kg emisii = 0,01998193012 [t

emisii]

* Aprovizionare materii prime

Aer: gaze eşapament, praf, pulberi metalice
Nr. Crt. Compusi Cantitatea Kg/t
chimici
1 Cd 0,0001
2 CO 9,5
3 NH3 0,0005
4 NOx 1,35
Total 10,8506Kg/t emisii

Compuşii chimici ai benzinei care produc poluarea aerului:

Sol: produse petroliere (ulei, combustibili, grasimi)
În sol ajung următoarele substanţe:
Nr. Crt. Substante poluante Cantitatea Kg/t
1 Uleiuri 0,0008
2 Materiale refractare 0,002
3 Alte depuneri 0,004
Total 0,0068 Kg/ t

Coeficientul de poluare pentru transport este:

Cpta =Qt∙Mu=(Qta+Qtl+Qts) ∙Mu

unde: Qt – cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în timpul

transportului, Qta – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în timpul
transportului ,Qtar - cantitatea de substanţă poluantă a aerului ce apare în timpul
transportului, Qts – cantitatea de substanţă poluanta a solului ce apare în timpul
transportului , Mu – masa utila a semifabricatului sau a piesei.
38
 Cpta = 10,8574 ∙ 0,018268 = 0,198342 t emisii

* Rebut nerecuperabil + * Deşeu

Aer: praf, pulberi metalice :

Nr. Substanţe Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 Fe2O3 0,35
Total 0,35 Kg/t emisii poluante

Sol: reziduuri :

Nr. Substante Cantitatea Kg/t

Crt. poluante
1 Fe2O3 0,35
Total 0,35 Kg/t emisii poluante

Total = 0,7kg/t

Cprd = 0,7∙ 0,014566 = 0,101962 [t emisii]

Capitolul 9. Stabilirea coeficientului de poluare total

Cunoscând coeficienţii de poluare introduşi în fiecare etapă a procesului

tehnologic de realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total
Cpt , cu relaţia:
Cpt = Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cprrr+Cpc+Cpta+Cprd [t emisii]
în care: Cpp este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor; Cpe -
coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului; Cps – coeficientul de
poluare introdus la elaborarea semifabricatului; Cpcd – coeficientul de poluare
introdus la operaţiile de curăţire, decapare, degresare; Cpm – coeficientul de poluare
introdus la prelucrările mecanice; Cpap -coeficientul de poluare introdus la
acoperirile de protecţie; Cptt - coeficientul de poluare introdus de tratamentele
termice; Cprrr - coeficient de poluare introdus de reparare, recondiţionare, reciclare;
Cpc- coeficient de poluare introdus de controlul (inspecţia) produsului; Cpta –
aprovizionarea cu materii prime; Cprd – rebut nerecuperabil + deșeu.

În funcţie de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate şi măsurile de prevenire

sau de reducere a impactului asupra mediului, astfel:
- dacă Cpt >35Gu, poluarea este foarte gravă şi trebuie luate măsuri urgente
de prevenire şi reducere a poluării;

39
 - dacă 20Gu < Cpt ≤ 35Gu, poluarea este gravă, măsurile de prevenire şi
reducere fiind absolut necesare;
- dacă 10 Gu < Cpt ≤ 20Gu, poluarea este mare şi se impun măsuri de
prevenire şi reducere;
- dacă 5,0 Gu< Cpt ≤ 10Gu, poluarea este medie fiind necesare planuri de
prevenire şi reducere a poluării;
- dacă 1,0 Gu < Cpt < 5,0 Gu , poluarea este în limitele de alertă, fiind
necesare măsuri de reducere a poluării
- dacă Cpt ≤ Gu, poluarea este acceptabilă.
S-a notat cu Gu - greutatea de material util, ce compune produsul final.

Cpt = 33,367295 + 7,675555 + 0,00052 + 0,0243147 + 0,00001857 + 0,0006211 +

0,028925 + 0,01998193 + 0,198342 + 0,101962 = 41,325601 [t emisii]
Cpt < 5,0 * 14,566 = 73,325 , poluarea este în limitele de alertă, fiind necesare
măsuri de reducere a poluării

40