DEMOGRAFIE APLICATĂ ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (Partea I)

Conf. Univ. dr . Olga Duma

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
2017 World Population Data Sheet
http:// www.worldpopdata.org
OBIECTIVE EDUCATIONALE:
 Definirea principalelor evenimente si fenomene demografice
 Descrierea principalelor caracteristici ale fertilitatii si natalitatii
 Intelegerea importantei demografiei pentru Sănătatea Publică
 Identificarea factorilor care influenteaza reproducerea populatiei
Demografia este ştiinţa care studiază mărimea, distribuţia şi caracteristicile populaţiei
umane, ca şi legităţile care le guvernează. Demografia este o disciplină academică care
studiază: numărul, structura, densitatea - statica populaţiei; mişcarea naturală şi migratorie a
populaţiei - dinamica populaţiei.
1. Starea sau statica populaţiei care studiază numărul, structura (în funcţie de vârstă,
etnie, religie, educaţie, ocupaţie, domiciliu şi distribuţia teritorială a populaţiei).
2. Dinamica populaţiei care se ocupă cu mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei.

Principalele surse de informaţii demografice sunt:

 recensământul populaţiei realizat la nivel naţional la fiecare 10 ani şi care oferă o
înregistrare transversală a întregii populaţii cu principalele ei caracteristici (vârstă, sex,
status marital, categorie socio-profesională);

 statistica stării civile unde sunt înregistrate naşterile, decesele, căsătoriile şi

divorţurile:
 anchetele demografice dintre recensăminte care permit aprecierea tendinţei de evoluţie
a staticii şi dinamicii populaţiei.
Noţiunile fundamentale din demografie sunt:
 evenimentul demografic = cazul observat purtător de informaţii demografice (născut
 viu, născut mort, deces infantil, deces matern etc.);
 fenomenul demografic = ansamblul evenimentelor demografice care se înregistrează
într-o populaţie într-un anumit interval de timp (natalitatea, mortalitatea infantilă,
mortalitatea maternă, etc.);
 indicator demografic = raportul care cuantifică diferitele fenomene demografice (de
exemplu, indicatorul de natalitate, mortalitate infantilă etc.).

Piramida populaţiei sau piramida vârstelor este reprezentarea grafică a structurii pe

vârste pentru ambele sexe. Ea constă din două diagrame în coloane dispuse orizontal
(histograme), în stânga pentru populaţia masculină şi în dreapta pentru populaţia feminină şi
care au pe axa ordonatelor sau la bază numărul populaţiei pentru fiecare grupă de vârstă, iar
pe axa absciselor şi la mijlocul piramidei, valorile grupelor de vârstă.

Cu cât natalitatea este mai mare cu atât baza este mai amplă. Îngustarea piramidei spre
vârf se datorează unui număr din ce în ce mai mic de indivizi ce apar pe măsura înaintării în
vârstă, ceea ce sugerează şi o speranţă scăzută de viaţă. Populaţiile „îmbătrânite”, aşa cum le
întâlnim în ţările Europei Occidentale dau piramidei aspectul de urnă, cu o bază îngustă
(evidenţiind o natalitate scăzută) şi un vârf mult rotunjit şi situat peste 80 de ani, prin
creşterea ponderii vârstnicilor.

Dinamica migratorie presupune două procese contrare: imigrarea, adică sosirea în

interiorul unei unităţi administrativ-teritoriale (comună, oraş, judeţ, ţară) şi emigrarea care
constă din părăsirea unei alte unităţi teritoriale. Imigrarea se soldează cu creşterea numărului
de locuitori, în timp ce emigrarea duce la scăderea numărului de locuitori. Când imigrarea
este mai mare ca emigrarea vorbim de spor migrator, iar când imigrarea este mai mică, apare
deficitul migrator.
Sporul /deficitul migrator (0/00) = Imigrare (0/00) – Emigrare (0/00)
 Dinamica naturală a populaţiei sau reproducerea populaţiei este fenomenul de
reînnoire continuă a populaţiei prin intrarea unei noi generaţii (născuţii vii dintr-un an
calendaristic) şi ieşirea în medie a unei alte generaţii prin deces. Dinamica naturală a
populaţiei rezultă din relaţia care se stabileşte între natalitate şi mortalitate. În sens restrâns,
prin reproducerea populaţiei se înţelege natalitatea şi fertilitatea.
Sporul /deficitul natural (0/00) = Natalitate(0/00) – Mortalitate(0/00) sau
Sporul /deficitul natural= Nr. Nascuti vii-Nr. Total decese
Deficitul natural Romania 2016 = – 30/00

Natalitatea este componenta pozitivă din dinamica naturală şi reprezintă frecvenţa

născuţilor vii într-o populaţie şi pe o durată definită, de regulă un an calendaristic. Natalitatea
se măsoară cu ajutorul indicelui sau a ratei de natalitate:
Număr născuţi vii
 1000
Număr locuitori (1 iulie)
Populaţia de referinţă este cea de la mijlocul intervalului de timp considerat (pentru
natalitatea anuală la 1 iulie). Acest fapt este stabilit prin convenţie internaţională şi porneşte
de la premisa că în cursul unui an calendaristic există variaţii atât în planul dinamicii naturale
(născuţi vii, decese) cât şi al dinamicii migratorii (emigrări şi imigrări).
Natalitatea în ţara noastră a fost de 8,6 născuţi vii la 1000 locuitori (MS, 2017),
înregistrând o scădere accentuată comparativ cu anul 1989 (16 0/00).

Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor vii în populaţia

feminină de vârstă fertilă (15-49 ani).
Analiza transversală realizată pentru un an calendaristic permite calcularea
indicatorilor sau ratelor de :
- fertilitate generală
Număr născuţi vii
 1000
Număr femei 15  49 ani
- fertilitate specifică pe grupe de vârstă cum ar fi pentru grupa de 20-24 ani
Număr născuţi vii de mame 20  24 ani
 1000
Număr femei 20  24 ani
- fertilitate pe medii de resedinta (urban/rural)
- fertilitate legitima/nelegitima

Factori care influenţează natalitatea şi fertilitatea

A. Factori demografici
 structura pe sexe, care poate fi echilibrată sau predomină unul din sexe;
 structura pe vârste, în special a populaţiei feminine;
 nupţialitatea şi rata divorţurilor;
 avansarea vârstei medii la căsătorie, mai ales în rândul intelectualilor;
 migrarea populaţiei determinată de factori politici, economici, sociali, conflicte
armate;
 reducerea mortalităţii descendenţilor, fenomen care a influenţat mărimea familiei în
timp.
B. Starea de sănătate
 sterilitatea masculină şi feminină, primară şi secundară;
 afecţiunile genitale tumorale şi inflamatorii, ca şi bolile cardiovasculare, hepatice,
renale, hemopatiile etc la femei;
C. Factorii sociali
 prelungirea şcolarizării şi implicarea femeilor în activităţi socio-economice;
 ridicarea nivelului cultural, având drept consecinţă apariţia unei atitudini conştiente
faţă de reproducere şi descendenţi;
 gradul de angajare a femeilor în diferite servicii, şomajul atât la femei cât şi la bărbaţi;
 apartenenţa la o anumită categorie socio-profesională şi reprofilarea către o altă
categorie;
 venitul realizat într-o familie;
 creşterea costului de întreţinere a unui copil.
D. Factori legislativi
 prevederile Codului muncii şi Codului familiei privind drepturile mamei, inclusiv
concediul de maternitate;
 sistemul de alocaţii pentru copii care în unele ţări are un real rol stimulativ;
 programele de protecţie materno-infantilă, ca îngrijiri adecvate pentru gravide şi copiii
0-1 ani;
 politica de planificare familială şi legislaţia privind avorturile.
E. Planificarea familială
- accesibilitatea la metode şi mijloace contraceptive;
F. Factori subiectivi şi tradiţional-culturali
 atitudinea conştientă faţă de numărul de copii doriţi şi realizaţi;
 schimbarea comportamentului demografic ca urmare a migrării de la sat la oraş cu
reducerea numărului de copii născuţi;
 nivelul de dezvoltare socio-economică din regiune, gradul de cultură, obiceiuri,
tradiţii, religia, atitudinea faţă de avort.

Se poate spune că natalitatea şi fertilitatea sunt stimulate dacă:

- familia este stabilă, deci frecvenţa divorţurilor este mică şi sunt rare situaţiile de
dezorganizare prin decesul unuia din soţi;
- căsătoriile se produc la vârste de maximă fertilitate sau înainte, altfel spus dacă vârsta
la căsătorie nu este prea înaintată;
- proporţia de femei căsătorite din totalul celor de vârstă fertilă este ridicată, deci dacă
nupţialitatea sau frecvenţa căsătoriilor este mare.

Indicatori indirecţi ai reproducerii populaţiei

Fenomenul de reînnoire a populaţiei poete fi evaluat indirect prin intermediul unor
indicatori, după cum urmează:
 indicele de nupţialitate = număr căsătorii/1000 locuitori;
 indicele privind divorţurile = număr divorţuri/1000 locuitori;
 intervalul protogenezic (durata medie care separă căsătoria de naşterea primului născut
viu) şi care se situează în jurul valorii de 22-23 luni, cu variaţii în funcţie de nivelul de
instruire, ocupaţie, etnie şi alte caracteristici ale femeii;
 intervalul intergenezic care separă naşterea primului născut viu de cel de-al doilea, a
celui de-al doilea de cel de-al treilea, ş.a.m.d. şi care variază între 3 ani şi 3 ani
jumătate;
 indicele de fecunditate
Număr de sarcini
 1000
Număr femei 15  49 ani
Numărul de sarcini = Numărul de născuţi vii + născuţi morţi + avorturi.
 vârsta medie la prima căsătorie